Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva “Elena Doamna” Focsani

Aparate si instrumente optice
(Suport de curs )

Scoala Postliceala

Ms. Tehnician optometrist

Specializarea : Optician
1. Sisteme telescopice . 1.1 Lunete Kepler si Galilei

Visan Ramona

Luneta este un aparat optic afocal care permite observarea obiectelor situate la distante mari . Este formata din cel putin doua ansambluri optice : un obiectiv care formeaza imaginea rasturnata a obiectului aflat la infinit si un ocular care mareste imaginea data de obiectiv . Clasificare – lunetele pot fi : - cu sisteme lenticulare numite refractoare : luneta Galilei , Kepler, terestra si binoclul ; - cu oglinzi , numite reflectoare : telescoape Newton , Gregory ; -cu lentile si oglinzi de compensare ; -speciale pentru fotografiere . Schemele optice ale lunetelor Kepler (fig.1a) si Galilei ( fig.1b ).

Fig. 1 Pentru masurare se foloseste luneta Kepler prevazuta cu reticul situat in planul focal obiect al ocularului Oc, suprapus cu planul focal imagine al obiectivului Ob. In acest plan se monteaza diafragma de camp si diafragma de deschidere este situata in planul principal obiect . Imaginea imaginii acesteia data de ocular este pupila de iesire pe care trebuie sa se suprapuna cu pupila ochiului .

1.2 Telescoape astronomice
Telescopul este un instrument optic care , prin intermediul mai multor oglinzi sau lentile recepteaza si focalizeaza lumina provenita de la obiecte indepartate si care furnizeaza ochiului observatorului imaginea marita a acestora . Telescopul are doua caracteristici principale : - poate recepta mai multa lumina ca ochiul uman si ajuta la observarea obiectelor putin luminoase sau foarte indepartate - detecteaza cele mai mici detalii , mult mai bine decat ochiul liber , datorita puterii separatoare mai mari . A ceasta depinde de diametrul odiectivului . (deschidere) Telescoapele astronomice se caracterizeaza prin calitatea lor optica (finisarea suprafetelor, calitatea lentilelor,centrarea

2

Fig. In fig. care realizeaza un camp unghiular mare. cu oglinda principala parabolica concava si cea secundara hiperbolica convexa . Oglinda secundara este plana iar imaginea obtinuta este dreapta . Observarea se face in linie si permite o constructie mai scurta precum si un camp de observare mai mare . In schimb constructia acestui telescop este mai complicata . Oglinda parabolica poate fi din sticla sau metalica . 2 Fig.1510 / `C . Oglinzile se executa din sticle cu coeficienti de dilatare mici ( cuart . la acesta observarea se face la 90` in raport cu axa telescopului .2 este prezentata schema de principiu a unui telescop refractor .mecanica a elementelor ) care trebuie sa fie foarte ridicata pentru a putea permite performante adecvate obiectelor urmarite cum ar fi : suprafata planetelor . Fig. Exista multe scheme. iar in fig. 4 3 .4 este prezentata schema de principiua telescopului Schmidt –Cassegrain . rezolutia stelelor duble etc. sticla ceramica Zerodur realizata in Meinz cu a =0. cu diferite caracteristici .preferata fiind schema Ritchey-Chretien . 3 In fig. ceea ce face sa fie mai scump . Lunetele pentru telescoape trebuie sa rezolve obiecte situate la distante mari.3 cea a unui telescop astronomic cu oglinzi ( telescopul astronomic Newton ) .

Pentru a transforma luneta Kepler(astronomica) intr-una terestra . Luneta Galilei satisface aceasta cerinta dar nu permite montarea unui reticul si nu poate fi utilizata pentru masuraturi . trebuie ca dupa obiectiv sa fie montat un redresor . 5 Luneta cu redresor prismatic – luneta monocolara . Cele mai utilizate redresoare sunt : a). Cele mai folosite sunt cele cu prisme Porro si prisme Leman cu acoperis . Telescoapele cu oglinzi sunt destinate observarii obiectelor ceresti mai putin luminoase si care necesita o buna putere separatoare . redresor cu lentile – multiplica grosimetrul de 1. nu mareste grosimetrul . Spre deosebire de telescoapele refractoare . Obiectivele sunt ansambluri optice care au rolul de a forma prima imagine reala a obiectului din spatiu . 4 . Fig. aici reflexia nu creeaza aberatii cromatice .Calitatea optica a oglinzii principale este esentiala . Luneta Kepler permite montarea reticulului dar imaginea finala este inversata .4 Obiective si oculare pentru sisteme telescopice .Pentru a produce redresarea imaginii prismele cu acoperis trebuie sa aiba un numar par de suprafete reflectante . 1.3 Lunete terestre La observarile terestre trebuie ca ultima imagine sa fie dreapta . c).5 x b). Fig. Este cel mai utilizat in constructia lunetelor terestre .8 x grosimetrul ocularului . Oglinda poate fi sferica sau asferica . 6 1. care poate fi prismatic sau lenticular . redresor cu prisme Porro –este un redresor de inalta calitate . redresor cu lentile si prisme Porro – este utilizat pentru telescopul Newton multiplica de 2.

c). Obiectivele lipite prezinta avantajul unei montari mai usoare . Aceste obiective sunt simple . Obiectivele sistemelor telescopice au distante focale mari necesitand 5 . Obiectivul triplet tip Harrting – construit dintr-un triplet lipit .distanta principale focala utilizate deschiderea relativa distanta dintre doua puncte (linii ) Cateva obiective frecvent : a).Obiectiv de tip Gauss – contine doua lentile nelipite . 8 Tip de obiectiv cu oglinda . lentilele mai mari neputand fi lipite rigid datorita diferentelor de dilatare diferita a sticlelor . Au un camp unghiular redus si de aceea se corecteaza numai din punct de vedere al cromatismului . avand curburile interioare egale si cu doua forme constructive : o lentila divergenta din flint intercalata intre doua lentile convergente din crown (d) sau o lentila convergenta din crown intre doua lentile divergente din flint (e) . Obiective de tip Clairaut si de tip Mosotti. Obiectivele nelipite pot fi corectate mai bine . Fig. apocromat –corectata la cromatism . Obiectivul lunetei mai poate fi format din oglinzi sau din lentile si oglinzi . formate din doua lentile lipite -dublet acromat corectat la aberatia cromatica . compus dintr-o lentila convergenta Crown si o lentila divergenta din Flint . Fig.sunt formate dintr-un singur dublet lipit . 7 b).Obiectivele pentru sisteme telescopice realizeaza imagini reale ale unor obiecte indepartate . Este corectat la sfericitate pentru doua radiatii . sfericitate si coma sau separate prin inele distantiere . d).Obiectiv tip Fraunhofer – dublet nelipit . celelalte aberatii fiind neglijabile . aberatiei de coma si al aberatiei de sfericitate . Caracteristicile sunt : .

Din acest motiv piesele optice necesita monturi speciale .Huygens acromatic – cu trei lentile si imagine mai buna in tot campul . 6 . in focarul obiect al lentilei de ochi pentru ochiul emetrop . Cele mai folosite tipuri de oculare sunt : 1. Din acest motiv ocularele sunt prevazute cu monturi speciale care permit deplasarea axiala a sistemului optic . Ocularul poate fi : . . Ocularul Huygens – este un ocular negativ . lentila de ochi este un mic dublet lipit . 4. de obicei plan-convexe . Ocularul Ramsden –format din doua lentile convergente . Din punct de vedere al plasarii ocularului in raport cu imaginea data de obiectiv se deosebesc : . care au inerent abateri dimensionale . situata in partea opusa . Acesta mareste imaginea furnizata de sistemul optic situat anterior (obiectiv) . Pot fi simple sau compuse .Huygens simplu – format din doua lentile plan-convexe . imaginea formandu-se intre cele doua lentile . . Ocularele – sunt sisteme optice care functioneaza ca o lupa cu obiectul situat in planul focal obiect . format dintr-o lentila convergenta si una divergenta din sticla optica cu indici de refractie diferiti . acromat .Huygens modificat – cu doua lentile dar cu o calitate mai buna dacet cel clasic . imaginea este buna doar in centrul campului . de forma si de pozitie . Fata de ocularul Ramsden . 2. fiind indicat pentru mariri puternice . Cele compuse sunt formate din doua parti : lentila de ochi . 3.Ocularul ortoscopic – realizeaza o corectie de calitate a sfericitatii si cromatismului.oculare negative – imaginea furnizata de obiectiv se formeaza intre lentila de camp si lentila de ochi .oculare pozitive – oculare plasate dincolo de imagine .Ocularul Kellner – elimina aberatiile cromatice . situata de partea ochiuui si lentila de camp .tuburi metalice de lungime mare. Pentru ca ochiul sa priveasca in repaus trebuie ca imaginea virtuala si marita data de ocular sa fie situata la infinit pentru ochiul emetop sau la distanta punctului remotum pentru ochiul ametrop .

1. 7 .5 Aparate cu sisteme telescopice .

5. cum este dioptronul.1. Dioptronul este un autorefractometru in inflarosu a carui functionare se bazeaza pe netitatea imaginii pe retina a unui test . Principiul metodei este prezentat schematic in figura de mai jos . Este o metoda care sta la baza functionarii multor tipuri de refractometre care permit examinarea computerizata a refractiei . Refractometrul Badal . 8 .1.

5. bazate pe tehnologia optica de la Huvitz. distanta vertex. Functii avansate precum: gama larga de masurare. cu ajutorul caruia dispozitivul mentine incetosarea pentru mai multe masuratori.00 dpt . . precum si a combinatiilor .fixare instabila diametru superioare posibilitatilor de masurare ale aparatului . distanta pupilara. Masurare keratometrie cu ajutorul a doua cercuri mira si 2 LED-uri pentru determinarea curburii si puterii de refractie Mod autostart.ecran color LCD de 5. de asemenea .posibilitate de conectare cu alte dispozitive Huvitz pentru obtinerea unui sistem complet de refractie dimensiuni: 252 X 510 X 450 mm 1.imprimanta de mare viteza (3 secunde) .7" pentru imagini in timp real . se pot determina directiile principale ale lentilelor astigmatice . Se foloseste pentru determinarea puterii dioptrice la centrul lentilelor cu axe simetrice si astigmatice. precum si actiunea prismatica intre 0 si 6. Frontifocometrul . masurarea pupilei si irisului (prin inghetarea imaginii) Usor de folosit prin urmatoarele caracteristici: .pozitie necorespunzatoare a pacientuluiin timpul masurarii . Frontifocometrul se compune din : . curbura lentilelor de contact.acomodare instrumentala .ametropii Autorefractokeratometru automat Proiectat pentru masurari rapide si precise.5 dpt si directia bazei lentilelor prismatice . in intervalul +/.blocare cu o singura atingere .proasta a mediilor oculare .sursa de lumina care ilumineaza un test mobil de-a lungul axei optice a aparatului 9 .2. lucru care-l face ideal pentru copii sau pacienti care fixeaza greu tinta.afectiuni ale corneei sau retinei .pupila mai mica de 2 mm in .indicator de focalizare pentru pozitia optima a ohiului .25.

Drumul razelor luminoase . marcandu-l pe lentila . Acest punct de sprijin nu este altul decat varful dioptrului lentilei de masurat . a carui rigla gradata este solidara cu testul .sistem de vizare constituit dintr-o luneta astronomica cu un reticul gradat in planul focal imagine al obiectivului .colimator . aceasta relevandu-se cu putere pe rigla gradata . Fara lentila de masurat . Posibilitatea masurarii puterii dioptrice a lentilei se datoreaza constructiei frontifocometrului care pune in coincidenta focarul lentileicolimatoare cu punctul de sprijin al lentilei de masurat .sistem cu tus . Aceasta pozitie este obtinuta atunci cand testul ocupa pozitia in centrul reticulului . Puterea dioptrica a lentilei este corect masurata atuci cand testul se vede net . 10 . conditia este indeplinita atunci cand testul este in focarul colimatorului . Cu ajutorul sistemului cu tus se vizualizeaza centrul .suport care sprijina lentila de masurat .. Lentila este centrata atunci cand axa optica a acesteia coincide cu axa optica a aparatului .sistem de citire a puterilor dioptrice . Imaginea testului trebuie sa se formeze la infinit pentru a putea fi vazuta net prin luneta de vizare .

suport de masurare compact.masurare progresiva mai eficienta prin algoritmi avansati .senzor PD integrat . puteti alege intre 5 si 10 .mod prisma aditionala.gama de masurare intre +25D si -25D .imprimanta termica integrata 11 . cu luminozitate si claritate crescute .interfata grafica utilizator .masurarea lentilelor de contact .lensmetru automat .masurarea lentilelor de contact prin dispozitivul optional .estimari UV cu valori numerice exacte . util pentru masurarea lentilelor inramate in rame mici .ecran LCD color pivotant -5 pana la 60 de grade.mod pentru ochelari de soare intunecati .

.3.al slabirii amplitudinii de convergenta relative si tot felul de strabisme.5.dimensiuni compacte (190 x 377 x 237) 1. 12 . Sinoptofor Sinoptoforul este un stereoscopcare permite examinarea si tratamentul diverselor heteroforii.

imaginea sa formandu-se astfel la infinit . Fiecare ochi priveste prin obiectivul colimatorului corespunzator imaginea mirei test iluminata de sursa de lumina. Pentru masurare lupei ii este necesar sa se monteze o diafragma de deschidere mica in planul focal imagine . b). Mirele test se pot roti si se pot deplasa pe verticala. care formeaza o imagine corectata cromatic . Axele optice ale obiectivelor se pot roti in plan vertival cu ± 30˚. Distanta dintre pivoti poate fi reglata precum si reazemul barbiei pacientului. in scopul corectarii unor aberatii . marita si virtuala a unui obiect . 13 . astfel incat axele optice ale celor doua colimatoare sa coincida cu liniile de privire. . Actiunea optica a lupei consta in marirea unghiului sub care se vede obiectului . Lupe Lupa este un sistem optic convergent care formeaza o imagine dreapta . Mirele.microscopul – este o lupa alcatuita din doua sisteme situate la distanta . Colimatoarele sunt montate pe brate care se rotesc in jurul unor pivoti ale caror axe trebuie sa treaca prin centrele de rotatie ale globilor oculari.lupa aplanetica –este un sistem optic alcatuit din doua sau mai multe lentile . Lupa simpla – este o lentila de cea mai buna forma privind abetatia de sfericitate sau aberatia de coma sau poate avea suprafete asferice (fresnel.ocularul poziti – alcatuit din mai multe lentile . . Pentru ca ochiul sa priveasca in repaus ( fara efortul de acomodare ) trebuie ca obiectul sa fie situat in planul focal obiect . Clasificarea lupelor – dupa gradul de corectare al aberatiilor deosebim : a). corespunzatoare celor doi ochi. cele mai intalnite sunt : .pot fi schimbate. situate in planele focale ale colimatoarelor. imaginea este corectata de astigmatism si de curbura de camp . 2.lupa acromatica – este un sistem optic alcatuit din doua sau mai multe lentile . . Lupa compusa – este alcatuita din cel putin doua lentile lipite sau nelipite . parabolice) .Aparatul are in componenta doua colimatoare de constructie speciala.

In constructia aparatelor se folosesc lupe plan-cilindrice groase (b) . prevazut cu prisme .Alte tipuri de lupe : 1. Ca lupa simpla poate servi o lentila cu aberatie minima . Lupa simpla . care are rol de diafragma . 14 . respectiv 4 lentile (d) . 3.ceea ce imbunatateste transmisia luminii si contrastul . Este constituita din mai multe lentile . Lentilele menisc pentru ochelari prezinta avantajul ca sunt stigmatice . Lupa compusa . flexibilitatea montajului permite reglajul in raport de distanta pupilara . Pentru a se obtine lupe aplanetice sau astigmate se folosesc combinatii de 3 . Lupa acromatica este constituita din doua lentile lipite (c) . 2. Au un dispozitiv de marire . Toate suprafetele optice sunt tratate antireflex . cu actiunea unei lupe . Daca se lipesc doua lentile plan – convexe cu suprafetele plane pe un disc metalic . Aberatiile sferice precum si aberatiile cromatice sunt eliminate . cu excelente calitati optice corectat de aberatii pentru mariri mai mari de 3x . Lupe complexe . se obtine o lupa groasa (a) .

Lupe binoculare . Sunt utilizate in medicina si tehnologie lasand mainile libere pentru activitatea de efectuat . fara a se afecta alinierea . Pernitele nazale moi .sistem telescopic cu focalizare intre infinit si 250 mm . Folosesc sistemul telescopic Kepler si se fixeaza pe un suport reglabil astfel incat sa asigure un confort maxim .magnificatie 8-24 D Telelupe . Pot fi purtate si in fata ochelarilor de corectie datorita ocularelor speciale .schimbare usoara a bateriei . Lupele montate pe ochelari pot fi strabatute cu usurinta deasupra directia privirii .design modern. pentru dreptaci sau stangaci . se construiesc din silicon si previn alunecarea . ergonomic.lupe de mana cu lentile asferice usoare. tratate impotriva zgarieturilor . SCHWEIZER Kepler .cu sau fara iluminare LED .se monteaza pe ochelari 15 .lupe pentru citit .

corp vitros si investigarea patologiei . depistarea de corpuri straine .diafragmele . cristalinului : depistarea defectelor de transparenta ale ochiului . in cazul ochiului emetrop . Imaginea unui segment obiect de pe retina prin sistemul optic al ochiului va fi : .o oglinda deviatoare .retina sa fie iluminata convenabil .in spate si dreapta . Observarea poate urmari : .un filtru verde (nu trebuie sa fie rosu) care mareste contrastul vaselor de sange . reglabila .determinarea ametropiei si evolutia lor prin citirea puterii lentilei de acomodatiei . Oftalmoscopul se compune din : . Metoda directa – consta in observarea imaginiiretinei pacientului direct prin sistemul sau optic . in cazul hipermetropului . Ochiul pacientului are rol de lupa cu putere de 60 dpt.un disc Recoss compus din lentile de acomodare ce permit o observare fara efort .examinarea corneei .examinarea structurilor oculare interne : iris . retina . b). care permite iluminarea fundului de ochi . cristalin . Cel mai frecvent este folosita iluminarea prin pupila .la infinit . care permit adaptarea unei iluminari maxime a fundului de ochi sau a structurilor anterioare . Metoda indirecta – asigura un grosisment mare dar camp mic .campul cercetat din retina pacientului sa corespunda cu campul vizual al observatorului . Oftalmoscopul este un aparat optic care permite proiectarea pe retina a unui fascicul luminos si observarea zonei luminate dupa o axa cat mai apropiata de cea a fasciculului de iluminare .sursa de lumina condensator . in cazul miopului .Oftalmoscopul simplu Principiul oftalmoscopiei consta in aceea ca observatorul examineaza fundul de ochi al pacientului folosind sistemul optic al acestuia drept lupa . camerei anterioare .doua obiective . 16 . Iluminarea retinei pacientului poate fi transclerala sau prin pupila . Observarea retinei pacientului se poate face daca sunt indeplinite conditiile : .o mira test care se proiecteaza pe retina . Metode de oftalmoscopie a).ochii pacientului si observatorului sa fie compensati cu lentileasa ca retinele lor sa fie conjugate .in fata si rasturnata .

5 sau 3. puterea lentilei de acomodare este aproximativ egala cu suma puterilor de refractie ale ochiului pacientului si cel al observatorului .5 V .sursa de lumina Heine XHL xenon halogen de 2.dioptrii de la -36 la +38 .Functionare : fundul de ochi al pacientului este iluminat cu un fascicul luminos provenind de la sursa de lumina si deviat de oglinda . iluminat fundul de ochi devine sursa luminoasa pentru observare . Oftalmoscop Heine Beta 2005 .7 filtre de test cu interferenta de filtru rosu 17 . Astfel . Astfel . Ochiul pacientului serveste in acelasi timp de lupa pentru observarea fundului sau de ochi . O chiul pacientului si cel al observatorului sunt corectati daca este necesar astfel incat cele doua retine sa fie conjugate .

opacitatea cristalinului (formarea cataractei ) . distrofii punctuale . 18 .stereomicroscop cu lampa cu fanta . evidentiaza atrofia irisului sau pierderea epiteliului sau pigmentar .Retinofort – serveste pentru fotografierea fundului de ochi . Tipuri de microscoape : biologic . Este utilizat in oftalmologie . dotat cu sisteme de iluminare speciale .de masurat . Un rol importanteste sistemul de iluminare . prevazute cu un dispozitiv numit “lampa cu fanta” ce ofera mai multe posibilitati de iluminare a corneei si vizualizand diferitele afectiuni : leziuni ale corneei . Biomicroscopul . Este constituit din doua sisteme optice convergente obiectivul si ocularul . Microscopul . 3. fixate la extremitatile unui tub care poate fi deplasat de-a lungul axei pentru a putea fi apropiat sau departat de obiect . Schema optica simplificata a dispozitivului “lampa cu fanta” . adancimea acestora .

10X. 25X.husa de protectie .hartie pentru suportul de barbie .sigurante .adaptori pentru camera foto digitale si camera CCD .lampa de rezerva .cablu pentru electricitate . 40X Accesoriile standard includ: .include camera CCD.+3D Inaltimea fantei: 0mm-12mm: ajustabila in continuu Latimea (diametrul) fantei: de la 0.chei pentru intretinere . 16X.3mm-pana la 12mm: ajustabila in continuu Ajustarea magnificatiei: 6X.Biomicroscop Date tehnice: Se livreaza cu tablie pentru masa Sursa de alimentare Ajustamentul diopterului: -5D.maneta de calibrare .scut pentru respiratie . cablu firewire si soft 19 .

ALTE APARATE FOLOSITE IN ATELIERE DE OPTICA MEDICALA 20 .

agitat magnetic permanent. Sistem de eliminare a vibratiilor Sistem de fixare a lentilelor cu ventuze reglabile Capabil de gaurire. pentru o inalta precizie. Colorator lentile Masina coloreaza lentile organice prin scufundarea intr-o baie cu solutie de ulei colorat. memorarea pozitiei demolensului.Masina de gaurit GFC . increstare si despicare a lentilelor 2 ecrane digitale pentru centrarea. Temperatura si viteza agitatorului mecanic sunt pastrate constante.. Include termostat pentru reglarea temperaturii 21 .DIGITALA Date tehnice: Include: Masina de gaurit digitala Burghiie Perii Transformator Suport pentru ventuze Inclinatia reglabila Sistem de centrare al lentilelor ce asigura o aliniare perfecta a axelor Adaptor de suporti de ventuze diferite tipuri (la cerere): weco / briot / indo / essilor ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful