Calendarul gradinii de legume FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip

umezit. - Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor. - si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)

- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; - se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapamorcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartoffasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof; - În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. MAI

În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale.5%. . De asemenea. copilirea si carnatirea rosiilor timpurii. castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace.foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde. conopida. vinete. copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi).pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida. IULIE . rosii. .inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0. uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0. varza rosie. varza de Bruxelles. daca nu a plouat.plantarea rasadurilor de varza timpurie. mai mult soare. . Poti cultiva fasole. . castraveti. fainarii si putregaiului. castraveti de toamna. Daca ai timp suficient. Vom planta rasadurile de ardei.Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile.incepe plantarea rasadurilor de legume. gulie. praz. Merpan 0. ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii. . . muste. telina. . sapi si nivelezi pamantul. spanac.continua prasitul. operatiune care se repeta si dupa plantare.este perioada pentru palisarea. ridichi de toamna. ardei si vinete. salata. varza. Stropeste via contra manei.. Plivitul. aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina. fluturi. conopida. . la o temperatura de 7-10 grade Celsius. continua legarea lastarilor. broccoli.4% sau sulfat de cupru 2-3%. mazare si gulioare. Captan 5%.daca ai vita de vie. . Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara.rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile.5%. IUNIE . ceapa (din seminte). gulia de toamna si broccoli. varza de toamna. udati terenul. . raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai. broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed.intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara.

. indeparteaza radacinile laterale. acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti. Din cand in cand se rascolesc cu mana. La ardei. apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Semintele bune se spala bine si se pun la uscat.in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii.incep sa se coaca strugurii timpurii. dupa o prealabila verificare daca sau maturat suficient.pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu. se pun in vase cu apa. . SEPTEMBRIE . dar atentie. morcov si patrunjel. .grabeste strangerea cepei. unde se spala bine. la soare. . in timp ce semintele seci plutesc la suprafata.spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor.continui recoltarea vinetelor. .fasolea uscata pentru consum se aduna. . caci altfel sunt acri.strange rosiile pentru sucuri si bulion. dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. .nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata. La tomate. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). Rosiile se zdrobesc bine. pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie.acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. sanatoase.daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa. pentru a se usca mai repede. Se usuca la umbra. . coapte bine. . specifice soiului.continua recoltarea castravetilor pentru muraturi.pe terenuri eliberate se poate semana spanac. dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile. . pepenilor galbeni si verzi. pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei. verzei de vara. Acestea se spala in apa. Semintele bune se lasa la fund. . Cand sunt uscate au o culoare galben- .AUGUST . ardeilor. iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare. pentru productia de primavara. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. se aleg fructele mari. se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei.

dupa care se scutura capsulele. se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm. se spala si se lasa in apa.se scot cartofii de toamna. se fac snop.morcovii. cand fructele au ajuns la maturitate. dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar. care sunt de culoare neagra. pentru a nu se scutura. pastarnacul se scot pe timp uscat. .ceapa verde (de stufat). Se vor depozita numai gogonelele sanatoase. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. pastarnacul. . se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. . Semintele bune raman la fundul vasului. . Apoi. guliile.se recolteaza ultimii ardei. se toaca marunt. se scurg. dupa care se extrag semintele. se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita. semintele se recolteaza dimineata. se usuca la umbra.rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric. loboda. semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. La vinete. pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita. . Se taie cu tija intreaga.se sapa terenul. unde se coc. care se pastreaza in pungi de hartie. care au ajuns la maturitate. patrunjelul. cat mai repede. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei. se duc la umbra pentru uscare. se zvanta. La salata. patrunjelul. OCTOMBRIE . pe masura ce s-au recoltat ultimele legume. . Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta.aurie. Plantele se taie. pentru a nu se innegri. se zdrobesc. salata. La ceapa. ardeii. telina. apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa. .se recolteaza varza si se pune la murat. pe roua. care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase. usoare. La castraveti se aleg fructele mari. toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele. este timpul sa le cultivam . galbene.Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme. . separate de cele seci.se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii. care raman la suprafata. Cele bune se spala. sa iasa semintele. morcovii. usturoiul verde. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. se vantura si ramane samanta buna. curatata si dezinfectata. . . care au devenit dulci si carnosi. Se lasa la soare 6-7 zile.se recolteaza gogonelele.se recolteaza vinetele. se fac snopi mici. spanacul. unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte.

nucile. . la fel ca rosiile si vinetele. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie.varza se recolteaza tot acum. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte.sfecla rosie mai poate fi recoltata. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala. Ardei In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti.: kapia) si gogosari. curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita. ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. .se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda. este o planta pretentioasa la lumina. .se mai culege porumbul. sunt culesi si pusi la borcan. fie primavara.pe masura ce gogosarii se coc. Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. . mazarea. adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. caldura. .zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie. Ardeiul.cu 2-3 udari obligatoriu. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot.toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. . patrunjelul. . se taie cocenii si se pun pe foc. se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). NOIEMBRIE .se aduna porumbul care este copt. este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod. stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm.se recolteaza merele. 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. perele. grasi. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii. . gutuile. santul se umple pe trei sferturi. .pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale. inainte de intrarea pomilor in vegetatie. ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor. acestea fiind considerate cele mai bune. si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol. . 2) in locul unde se face taierea. dupa caderea brumei. lungi (ex. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. se seamana morcovii. prunele.

gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. În celelalte cazuri. ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu. ardeii se planteaza la începutul lunii mai. Se cultiva pe soluri fertile. mai ales la temperaturi sub 0 grade C. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru a avea o productie mare si de calitate. Galben de Banat.5-0. si anume: apa sa nu fir prea rece. Galben urias. Românesc. distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Urias de California. Export. când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate. dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine. Este o planta destul de pretentioasa. îngrasare suplimentara). Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti. Urias dulce. Iute de Arad. Pentru culturile târzii de toamna (ardei. Ardei lung: Kapia. punând câte 1 fir la cuib.apa si hrana. lasând doar 5-6 ardei la tufa. Rubin. udat. lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd. gogosari sau ardei lungi. Superb. Important este cum se face udarea. Medaliat. Calincov verde. Lung românesc. bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. etc. De la o tufa se pot obtine 0. apoi udatul se face odata la 6-8 zile. inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. Daca plantarea se face pe straturi înaltate. Splendid. Conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati. etc. Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca). Când s-a format. afânat.75 kg ardei. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm. . etc. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita.

când inflorescentele sunt îndesate si albe. samânta de ceapa se seamana în martie (0. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. . Recoltarea se face treptat. paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. cu inflorescenta mica.5 gr la 1. cu perioada de vegetatie de 90-100 zile. înainte ca acestea sa se resfire. Dupa uscare. Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara. se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita.Soiuri Timpurie de Ertfurt. cu productie mare la cultura în câmp si care se pastreaza bine mai mult timp.5 mp) în februarie. Suplimentar. Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna. samânta se înmoaie în apa 2-3 zile. rotunda si îndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile). cu tot cu frunze. etc. cu inflorescenta mare. musuroirea. Capatânile se taie de la baza. udarea si îngrasarea suplimentara. de 6001000 gr. Pentru a grabi rasarirea. iar la baza se aseaza pleava. lasând poteci de 50 cm la 1015 rânduri. Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm.8-1 kg la 100 mp). Rasadul Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3. Ceapa Contine multe substante hranitoare: zaharuri. la 15-20 zile de la formarea lor. Alte soiuri: Timpurie de Arad. inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile. Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta. vitamine si substante active care omoara microbii. Dupa plantare se uda si se trage pamânt în jurul plantei. în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime. în ce priveste prasilele. Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai.

prin smulgere sau cu sapaliga. la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. pe terenul pregatit corespunzator. care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. precum si ruperea fustilor florali. De Filiasi. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. De Bacau. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze. Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul.5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. De Lovrin. etc.Uriasa de Stuttgart. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau. Acest strat se aduna cu grebla în primavara. 1-2 udaturi. De Zittau. Se pot obtine 2-2. Soiuri de ceapa de arpagic: . cu atentie sa nu se taie bulbii. Spaniola Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. la sfârsitul lunii mai. pentru a nu forma fusti anul urmator. trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C. pentru a feri bulbii de înghet. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt. Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând. De Darasti. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic.arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C. De Vinga. Dupa plantare se uda. Vinete . Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. 1-2 îngrasari suplimentare. se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei.

20-60 gr vitamina A. iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice. „Pana Corbului” si „Bucurestene” pentru culturi târzii. la 60 zile de la semanare. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1.5 kg. ca si cele rosii. Samânta încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C.Patlagelele vinete. aproximativ 1-1.ce contine rosia? Sucul de rosii Rosiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume.5 litri apa si se trage pamânt maruntit în jurul plantei. nu leaga rod. Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad. la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând. apa. daca se strâng usor între degete si podul palmei. 20-60 gr vitamina C. de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti “Marita 15” si . Daca sunt umbrite în teren. datorita fructului care e un aliment foarte valoros. se uda mai des ca rosiile (4-5 zile). Rosia compozitie. Cer mai multa apa. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie. iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive. la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita. 40-50 mg calciu. deci se uda mai des. O planta poate produce 5-6 vinete. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: „Delicia” pentru culturi timpurii. Cum se îngrijeste? În general. Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai. ca Arges 400". lumina si hrana. plantele se îngalbenesc si se alungesc. Fructele îmbatrânite devin amare. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate. La recoltare se taie cu codita cu tot. "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rasarire. ce contine însemnate cantitati de substante hranitoare. începutul lui martie. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Ce soiuri se cultiva? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone. prima data la 10-15 zile. cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile. când au 6-7 frunze. Într-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. iar îngrasarea se face de 3 ori. de obicei dimineata. sunt plante pretentioase la caldura. „Danubiana” pentru culturi de vara. Daca nu au suficienta lumina în rasadnita. pe racoare. 20-30 mg fier.

Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. rasadurile de tomate se pot planta în gradina. Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând. Au nevoie de multa hrana. semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire. “ de Tulcea”. începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai. functie de gradul de uscare al pamântului. de aceea trebuie cultivate în soluri fertile. rosiile se uda dimineata. Legarea se face cu sfori. se face imediat ce acestia apar. mai ales. Tomatele cer multa lumina. Pentru cultura de vara. lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. fâsii de cârpe sau alt material textile. rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. rotunde. asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate. În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor. si a celor de tomate în special progreseaza rapid.“Marita 25” Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: “Aurora”. pentru ca . Udarea se face la 6-7 zile. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib. cu fructe mari.2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad. Alte soiuri bune sunt din grupa „Heinz” Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general. îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale. Nu se stropesc direct plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare. imediat sub frunze. La 2-3 saptamâni de la rasarire. Primavara si la începutul verii. se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier. “Campbell” produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita. înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca. cu 5 coaste specifice. Copilitul. pentru o buna dezvoltare a fructelor. foarte carnoase. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. la 130-140 zile de la rasarire. Aracii de lemn de 1-1. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. mai ales în rasadnita si solarii. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. pentru cresterea productiei.5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri. pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime. din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe. produce la 130-135 zile de la rasarire. când apar primele frunze adevarate. rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara.

În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale. Vara. Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea. in timpul iernii. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. radacinile se pun in santuri incalzite sau in pivnite. pentru a nu desprinde frunzele. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii. iar apa folosita sa nu fie rece. iar la cele târzii 6-8 ciorchini. in pozitie verticala.pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta. se vor obtine "papusile" (andivele). De asemenea. Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. Valoarea alimentara este deosebita. când solul s-a mai racorit. Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de Bruxelles. Deoarece cresc in stratul de pamant. udarea se face seara si noaptea. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. Andive Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata. Cârnitul este o lucrare foarte indicata. In pivnite. atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. la 1-3 cm una de alta. putin amarui. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. La un metru patrat de sant se pot pune la fortat 180-200 radacini. mranita si nisip. Sub influenta caldurii data de ingrsamant. 10-15 litri la 1 mp. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). cu gust placut. Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. raman albe si adunate in forma de "papusa". ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. incep sa creasca frunzele. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. recoltandu-se 12-15 kg andive. care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol. în mai multe rânduri. Andivele se taie pe o mica portiune din colet. sau mranita. iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. In ele se asaza radacinile. Cum se obtin andivele ? Pentru a obtine andivele ("papusile"). radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant . deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec gros de aproximativ 20 cm. fiind fragede. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. dupa ce mai intai sau scurtat la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele principal). Printre radacini se pune un amestec de pamant de gradina. apoi la 2 saptamâni. iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei.

cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm. alcatuit din mranita. fie in randuri.varsta optima a rasadului. se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie. Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ. Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. papusile cresc complet afara. . Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat.stabilirea datei de semanat. gros de 7-10 cm. In acest caz. repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv. Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de . urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri. Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor.stabilirea datei de plantare. bine maruntit si nivelat. Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate. semintele se acopera cu un strat de 0. una langa alta. pamant de gradina si nisip. Semanatul se face in doua moduri: . iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm. care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct. cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora. Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant. De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice: . alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive.5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut. Dupa semanat. Cand plantele incep sa rasara. .semanatul pe strat nutritiv. Semintele se distribuie fie prin imprastiere.(amestec obisnuit). . din care cauza au frunzele desfacute.durata de semanat la rasarire.

se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm. Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%. Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil.5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm. temperatura scade. in grosime de 40-50 cm. .lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor. Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia primelor frunze adevarate. in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului. imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata. scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare. .introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului. circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm.rasaduri. De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul. prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile. peste patul de gunoi asezat. Se acopera cu bucati de sticla.). Se fac 2-4 fertilizari. insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole. . se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor. in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. de plastic de diferite dimensiuni. Inainte de plantare cu circa 10-15 zile.4-0. pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare. sulfat de cupru 2-3%. .instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului.5 1%. Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume: . si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1. . laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat. Astfel. folosirea de folie de polietilena noua etc. Se mai folosesc ghivece de plastic. cu hartie sau cu folie.aerisirea se face zilnic. . Pentru aceasta sunt mai multe variante: . in vederea calirii rasadurilor. .saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri. Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn.dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat.fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0.udarea se face moderat cu apa calduta (20-22°C).udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora. . dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare. pentru gospodariile particulare.

La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0. cu lumina mai multa. . Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata. Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite. Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta. varza. varzoase. rasadul capata o culoare violacee. de turba etc. . a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn.combaterea bolilor si daunatorilor. iar la tomate. cand urmeaza dupa acestea. .500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor. In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati.4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua. ardeiului si vinetelor. 400 . fasole urcatoare. fertilizarea de baza cu 50 . Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti.15 mm. Cultura tomatelor in solarii si rasadnite. dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste. .raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina.30 cm cu MSS 1. a arcurilor deformate. se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara).calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute.de hartie.tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul. mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 . De aceea. ceapa verde sau salata. Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare. pepeni galbeni etc. comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis. este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului. in functie de tipul constructiv. spanac sau ceapa verde.3 saptamani. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 . la cultura in solarii.80 t/ha gunoi de grajd semidescompus. . apa mai putina si aerisire mai buna. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu. prevenind alungirea. Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului.

iar intre plante pe rand 30 cm. cat si pe rand. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata. Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie. solariile se tin inchise.7 zile. cu norme de udare de 250 . Dupa plantare se uda local fiecare planta.8 inflorescente pentru ciclul prelungit. din hibrizi timpurii. Desigur. Prin prasile se combat si buruienile. solariile se inchid. In jurul orei 16. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale. daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm.10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire. Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor. irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare. la inceput. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar. se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. Carnitul se face dupa 3 . Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie.5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 .400 mł/ha. deoarece emit usor radacini adventive. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III. iar la 8 . Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici.5 l apa pentru a nu se raci solul.Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu. . Tomatele se pot planta mai adanc. Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea. Intre randuri se lasa 70 cm. iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. In continuare. in mod repetat. cu circa 0. atat intre rasaduri. cu diametrul in partea superioara de 8 cm. cu araci. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate. datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. intretinerea solului si conducerea plantelor. la interval de 5 .

. dupa care tunelele se desfiinteaza. iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient. Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite.15 aprilie. pahare de iaurt. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare. univ.05 mm grosime.3 inflorescente. Prof. Protejarea dureaza circa 3 saptamani. pentru ciclul scurt si pana in septembrie. asezati rasadnitele la umbra. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita. Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas. la 21°C.5 kg fructe/m˛. In zilele calduroase se face aerisirea. inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit. Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 . In felul acesta se pot obtine 4 . Folosirea amestecurilor de pamant steril. Victor POPESCU Conf. Gheorghita HOZA Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an.45 t/ha la ciclul scurt si de 50 . Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii.60 t/ha in ciclul prelungit. pentru ciclul prelungit. Pentru cei care nu au solarii. univ. fier beton sau plastic. se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 . Dr. Data de plantare. inclusiv inaltarea tocurilor. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic. Dupa aceea puteti indeparta folia. la 6 mm adancime. in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. iar rasadnitele se pot muta in plin soare. pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii. se aplica lucrari obisnuite de ingrijire.Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie. carnirea se face dupa 2 . transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta.22 cm. dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele. se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm. de gradina scade incidenta bolilor. Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. bolile si semintele de buruieni. peste care se asaza folie de polietilena de 0. se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn. pana germineaza semintele. se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. Productia medie este de 40 . udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena.

dupa asta. Se uda imediat dupa transplantare. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata. rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna. temperaturile trebuie mentinute la 21-23°C ziua si 15-17°C noaptea. nu de codita sau de buchetul de rosii. desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm. plantele vor fructifica mult mai devreme. vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. . Pe masura ce rosia se dezvolta. fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana. pentru ca acesta se poate rupe. cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent.Pe cat posibil. amestecat in apa de udare. Dupa aceste 1014 zile. pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. crescand numarul de recolte. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei. De asemenea. vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil. De asemenea. plantele pot fi ciupite. inainte de a fi folosita. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. In zilele noroase. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor. Se planteaza la o adancime cu 2. inlaturand varfurile terminale. cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90-120 cm latime. rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 14-15°C ziua si 11-13°C noaptea. Important este ca dupa acel tratament initial. Dupa 4-6 saptamani de la semanare. pe masura ce aceasta se dezvolta. temperaturile nu trebuie sa scada sub 12-13°C . Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei. De asemenea. Udarea cu apa mai rece de 10°C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. temperaturile pot fi scazute putin. Cand planta a crscut pana la sarmele se suport.daca acest lucru se intampla. se continua copilirea rosiilor. tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate.5 cm mai mare decat cea din rasarnita. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei.

Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21°C pentru a deveni rosii. intensitatea scazuta a luminii. Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii. Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata.niciodata mai mici de 10°C pentru a se mentine mai mult. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. In functie de rezultatul analizei pamantului. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului . Alte probleme sunt umiditatea crescuta. e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori.8. Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea peste 24°C sau sub 14°C). daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. In jurul rasadurilor de rosii. Oricum. Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera.asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului.Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei. potasiu sau nitrogen inainte de plantare. Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil. la 8-10 cm. lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5. daunatorii si cele legate de calitatea apei. piata este cea care determina.8-6. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13°C . pentru a fi de calitate foarte buna. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii. pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. se poate aseza un strat de paie curate. de cele mai multe ori. Alegeti un loc . In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct. poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor. Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. dezechilibrul substantelor nutritive.

Oricum.procedeu Potentiali beneficiari . este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor. continutului vitaminei C si a acizilor organici. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei). Plantele raman mici ca inaltime. sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control.intreprinderi agricole. vitamine. Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor. asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. Noul procedeu propune tratarea semintelor de tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei Nostoc linckia. care duc la indoirea tulpinii. In cele din urma. si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant. Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. greutatii medii al unui fruct. pamant usor drenabil si sterilizat. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului. Obiectul inventiei . Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi. proteine si alte substante fiziologic active. Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare. gospodarii particulare DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate redusa si un cost inalt. In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. Extractul este ecologic pur si mai putin costisitor. urmat de aspectul prost al plantei in general. . Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control. Rezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si biochimice din plante. Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra numarului de inflorescente. dearece substantele acestei alge sunt prezente prin fitohormoni. planta moare. gospodarii taranesti.insorit. Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci). intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. inaltimii medii a plantei. putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare.

Salaru Victor Brevet: 2620 Data depozitului: 19.procedeu Potentiali beneficiari . cresterea productivitatii tomatelor cu 40%. asistenta financiara Denumiea inventiei: Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat Titular: Universitatea de Stat din Moldova Autor: Salaru Vasile. Noul procedeu prevede sporirea rezistentei plantelor la seceta. USM Telefon: 57-75-26 Email: bot_usm@mail.2003 Adresa: Chisinau.md Obiectul inventiei . intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza inactivarii acidului de catre enzimele din planta. gospodarii individuale DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a plantelor in faza de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid polivinilpirolidonic. AVANTAJE .intreprinderi agricole. gospodarii taranesti. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita .comercializare. marirea numarului de inflorescente._Mateevici 60.AVANTAJE imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate. sporirea numarului de fructe la o planta cu 40-42%. cooperare.03. precum si reducerea gradului de afectare a plantelor.

Curatirea si sortarea . sporirea rezistentei plantelor la seceta. Chisinau. se recurge la uscare. scarificarea. Padure 26/1. Brinza Lilia.comercializare si investitii Denumiea inventiei: Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase Titular: Institutul de fiziologie a plantelor al ASM Autor: Stefirta Anastasia. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor.sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha. curatirea si sortarea. in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea. Se face prin mai multe metode: la soare. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . tratarea semintelor cu substante stimulatoare. acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului. in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. Barba Nicanor. Zubarev Vera. sub soproane. tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor. iar prin sortare. separarea semintelor pe categorii dupa forma. preancoltirea. reducerea gradului de afectare a plantelor cu 5 –7 % fata de procedeul cunoscut anterior si cu 10 –15% comparativ cu plantele netratate. str. Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM Telefon: /373 22/ 56 79 59 SEMANATUL Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura. Principalele lucrari de pregatire. granularea. marime si greutate. Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii. uniform repartizate.05. astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor. tratamentul cu Nitragin. Turta Constanti. drajarea. Vrabie Valeria Brevet: 2045 Data depozitului: 23. pe arie batatorita sau platforma betonata. umectarea.2002 Adresa: mun.

Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac. castravete. umeda sau termica. trifoi. uneori substante nutritive si microelemente. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide). folosindu-se substante chimice: auxine. Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor. formalina 0. La legume. pentru 100 kg. selectorul. folosindu-se. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce sau zvantat usor. Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%. Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula. sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii. . intr-un sol reavan. microelemente. cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor).1%) si apoi uscarea lor. se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob). vitamine. tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor. Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata. triorul. ardei. in special legume. avand in componenta un liant. realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii. biostimulatori.semintelor se realizeaza concomitent. deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila. samanta. in general. cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea. Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata. 100 – 250 gr. cum este taciunele zburator al graului si orzului. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar. de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. Semintele capata o forma regulata. cu avantaje importante pentru semnatul de precizie. substante insecto-fungicide. erbicide.

iar intre plante de 0. care nu se prasesc si nu se raresc. Semnatul se efectueaza cu masina. cate una.25 – 4 cm. se foloseste metoda aceasta. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc.Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor. Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. in benzi si in cuiburi. se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata. Distanta intre randuri. in functie de cultura respectiva. inainte de plantare. de conditiile de clima. Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat. Semanatul in randuri departate. Pentru conditiile tarii noastre. avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si. Pe solurile cu exces de umiditate. la rasadurile de legume sau la puieti. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 6-8 cm. fiind vorba de culturi prasitoare. Astfel. Distanta dintre randurile de plante este de 12 – 15 cm. sol. in randuri si.. primavara si vara. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele. un spatiu de nutritie mai corespunzator. inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit. prin urmare. in functie de speciile sau soiurile de plante. Epoca de semnat depinde de specia de plante. la distante aproximativ egale. de termenul de livrare. la inul de ulei. relief si temperatura solului. Semanatul in randuri dese. numai in cazuri rare. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri. Semanatul cu masina se practica in mai multe variante: Semanatul in randuri obisnuite. de biologia fiecarei specii. iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob. Semanatul in cuiburi. la unele plante leguminoase. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor. prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea. sunt trei epoci: toamna. Se foloseste la cereale paioase. de soiurile sau hibrizii cultivati. de scopul pentru care se face cultura. Semanatul in coame. . cel mai frecvent. este curpinsa intre 30 – 80 cm. in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta. Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor.

Secalculeaza cu formula: d x MM3 x 100 Cs = -------------------------. Metoda se practica in zonele aride. Natura de samanta. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. Se practica. data semanatului. desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand. in zone cu vanturi puternice si frecvente. Semanatul in rigole. Semanatul in culise. asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor. rasaririi si uniformitatii culturii. pepeni. P – puritatea semintelor (%) G – germinatia semintelor (%) Desimea plantelor. umiditatea solului. ardei etc. (seminte germinabile la mp). in legumicultura. se mareste suprafatade evaporatie a apei. odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. In acest scop se seamana benzi formate din 2 – 4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta.in care: PxG Cs – cantitatea de samanta (kg/ha) d – desimea plantelor ma mp. metoda de recoltare. iar intre ba\enzi s ecultiva fasole. . Variaza intare limite destul de mari. in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere. de obicei. sau 1 ha. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor. castraveti. Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei. Pe masura ce plantele cresc.Datorita denivelarilor realizate la semanat. textura solului. iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire. particularitatile de germinatie.

. adancimea apei freatice. conditiile de clima si fertilitatea solului. mposibilitatea de a se iriga.Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante. scopul pentru care se face cultura.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful