VITAMINE ± SURSE DE ENERGIE PENTRU O VIATA SANATOASA

Prof. Bordei Veronica Alina GRUP SCOLAR AGRICOL CAZANESTI

CE SUNT VITAMINELE?
Când rostesc cuvântul "vitamin ", cei mai mul i dintre noi se gândesc imediat la pilule i de aici ia na tere, în mod automat, confuzia cu drogurile i medicamentele. Or, în ciuda faptului c vitaminele pot suplini adesea atât rolul medicamentelor cât i pe cel al drogurilor, ele nu sunt nici una, nici alta. In termeni cât se poate de simpli, vitaminele sunt substan e organice necesare vie ii. Ele îndeplinesc un rol esen ial în func ionarea normal a organismului omenesc, i cu câteva excep ii, nu pot fi sintetizate în cadrul metabolismului intern, deci ele trebuie obìinute din alimentaìie.

ISTORIE
Importanìa mânc rii anumitor alimente pentru p strarea s n t ìii a fost recunoscut cu mult înainte s se fi identificat vitaminele. Egiptenii antici ètiau c dac hr neau un pacient cu ficat, acesta se va vindeca de orbire de noapte, acum ètiindu-se c este cauzat de o deficienì de vitamina A. În 1747, chirurgul scotian James Lind a descoperit c citricele èi preparatele din ele previn scorbutul, o boal letal , în care colagenul nu se formeaz corect èi caracterizat prin vindec ri lente, sânger ri ale gingiilor èi dureri acute. În 1753, Lind a publicat Tratat asupra Scorbutlui. Totuèi, descoperirea sa nu era unanim acceptat . În expediìiile Marinei Regale din se. XIX, de exemplu, se credea c scorbutul era prevenit de o igien bun la bordul navei, exerciìii fizice regulate èi menìinerea moralului ridicat al echipajului, în locul unei diete bazat pe mâncare proasp t , aèa c aceste expediìii au continuat s fie compromise de scorbut. În acea perioad , când Robert Falcon Scott a f cut cele dou expediìii în Antarctica, la începutul sec. XX, teoria medical general acceptat era c scorbutul era cauzat de mâncarea la conserv contaminat .

În 1881, chirurgul rus Nikolai Lunin a hr rnit oareci cu un amestec artificial de toìi constituenìii laptelui cunoscuìi la momentul respectiv, adic proteine, gr simi, carbohidra i èi s ruri. Aceètia au murit, în timp ce èoarecii hr niìi cu lapte natural s-au dezvoltat normal. A formulat o concluzie precum c "un aliment natural ca laptele trebuie deci s conìin , pe lâng ingredientele principale cunoscute, mici cantit ìi de substanìe necunoscute esenìiale vieìii³. Concluzia tras de el a fost respins de ceilalìi cercet tori, care nu au putut s reproduc rezultatele experimentelor sale. O diferenì a fost faptul c el a folosit zah r normal (zaharoz ), pe când ceilalìi cercet tori au folosit zah r din lapte (lactoz ) care mai conìinea înc cantit ìi mici de vitamina B.

Jack Cecil Drummond a propus ca "e"-ul final s cad . pentru a se dezaccentua leg tura cu "aminele". dup descoperirea faptului c vitamina C nu avea component aminic . . iar pân când s-a demonstrat c nu toate vitaminele sunt amine. cuvântul era deja popular.²care sunt necesari corpului uman.În 1905. carbohidraìi. Frederick Hopkins a afirmat c alimentele conìin "factori accesori"²pe lâng proteine. În anul urm tor. Numele a devenit repede sinonim cu "factorii accesori" ai lui Hopkins. Când Casimir Funk a izolat complexul hidrosolubil de micronutrienìi a c rui bioactivitate fusese identificat de Fletcher. În 1920. a propus ca acesta s fie numit "Vitamin ". gr simi etc. William Fletcher a descoperit c prin mâncarea orezului nedecorticat în locul celui decorticat se prevenea boala beriberi.

numele a fost schimbat. Între timp. lipidele din uleiul de pe te.La începutul anilor 1900. iar nutrientul liposolubil a fost numit "antirahitic A". oamenii de ètiinì au fost capabili s izoleze èi s identifice un num r de vitamine. el devenind vitamina D. au fost folosite pentru vindecarea rahitismului la obolani. . Iniìial.

depozite (in caz de insuficiente. . P. cu o singura exceptie. organismul nerealizand. Singura vitamina hidrosolubila ce poate realiza depozite este vitamina B12 (la nivel hepatic). carentele lor apar foarte repede). aceste depozite men inându-se ani de zile. E. Excesul lor este eliminat urinar. Vitaminele liposolubile sunt solubile în lipide i insolubile în ap . D.CLASIFICARE Vitaminele sunt grupate în dou categorii (aceasta clasificare fiind util mai mult din punct de vedere nutri ional): .liposolubile (A. iar utilizarea (digestia si absorbtia lor) depinde de capacitatea organismului de a procesa lipidele alimentare. B) pe care organismul le folose te imediat. acestea depozitându-se în esuturi liposolubile i în ficat . insa au nevoie de prezenta acidului clorhidric in sucul gastric. K). deja amintita. altfel se pierd prin urin . Vitaminele hidrosolubile se absorb in proportii mari din tubul digestiv.hidrosolubile (C.

7dehidrositosterol Tocoferol Naftoquinon Gr simi Ap Ap Ap Ap Ap Ap Ap Ap Ap Gr simi 25. PP Vitamina B5 Vitamina B6 Vitamina B7 Vitamina B9 Vitamina B12 Vitamina C Vitamina D1-D4 Retinol Tiamin Riboflavin Niacin Acid pantotenic Piridoxin Biotin Acid folic Cianocobalamin Acid ascorbic Lamisterol.000 IU Vitamina E Vitamina K Gr simi Gr simi - 50. Calciferol.500 mg 400 mg 1. Keratomalacia Beriberi Ariboflavinoz Pelagra Paresteziaz * Anemie Scorbut Rahitism Supradoz Necesarul minim zilnic mediu (M.1 mg 30 µg 320 g 2 µg 75 mg 2 µg pentru toate vitaminele D Vitamina A Vitamina B1 Vitamina B2 Vitamina B3. vit.Numele vitaminei Denumire chimic Solubilitate Deficienì . .000 µg 50.000 IU - 12 mg 75 µg = Deficienìa de acid folic (Vitamin B9) în timpul sarcinii este asociat cu boli congenitale ale bebeluèilor èi este legat de apariìia cancerului.000 ui 2. Dihidrotachisterol.19-30)[2] 620 g 1mg 1.1mg 12mg 1. Ergocalciferol. boal Orbire de noapte.

Studii recente au demonstrat c are roluri trofice genitale. Este esen ial pentru men inerea integrit ii i s n t ii tegumentelor i mucoaselor. din ilor (mai ales în perioada de cre tere). In general. dar are i importan în men inerea s n t ii oaselor. în func ie de compozi ie i structur îndeplinind anumite func ii. Este un nutrient esen ial i se g se te în natur sub mai multe forme chimice. se consider c vitamina A intr în structura pigmen ilor retinieni responsabili de vederea la lumina slab i distingerea culorilor. .VITAMINA A Face parte din clasa vitaminelor liposolubile.

Persoanele care consum cantit i mari de alcool ar trebui s consulte un medic înainte s ia suplimente de vitamina A. astfel determinând o înf i are mai tân r . bolile infec ioase. Consumul excesiv de alcool distruge vitamina A.000 de copii subnutri i din rile în curs de dezvoltare orbesc în fiecare an din cauza deficien ei de vitamina A. de i un ficat solicitat poate fi mai susceptibil toxicit ii cu vitamina A. Deficien a de vitamina A diminueaz abilitatea de a combate infec iile. ca tratament de suprafa pentru acnee i keratosis pilaris. În cosmetic .vitamina A este absorbit prin piele i cre te rata receptivit ii pielii i d o cre tere temporar în colagen.000 pân la 500. precum pojarul au rate de mortalitate mai ridicate. Aproximativ 250.Toate formele vitaminei A sunt folosite în cosmetic i medicin . . fiind aplicate pe piele. deriva ii vitaminei A sunt utiliza i drept a a-numitele chimicale anti-îmb trânire . În rile în care copiii nu sunt imuniza i.

Carotenoidul beta caroten a fost asociat cu o cre tere în riscul cancerului pulmonar când a fost studiat într-un test de prevenire a cancerului pulmonar la b rba ii fum tori. erup ii cutanate. osteoporoz . de preferin din surse naturale animale. femeile îns rcinate au nevoie de cantit i mari de vitamina A. menstrua ii neregulate. tulbur ri de vedere. oboseal . precum ficat. v rs turi. unt nepasteurizat i ulei de ficat de cod. . îngro area pielii. dureri de cap i m rirea ficatului.SUPRADOZ DE VITAMINA A Simptomele intoxica iei cu vitamina A sunt: c derea p rului. De i cazuri de toxicitate cu vitamina A au fost raportate la exploratorii arctici i la unii consumatori de megadoze de vitamina A pe perioade lungi de timp. grea .

VITAMINA A SE G SE TE ÎN NATUR ÎN: Pe te Ficat de animale i p s ri Unt Brânz Ou Lapte Morcovi Ardei Ro ii Sfecl Spanac Varz ro ie .

prin expunere la razele ultraviolete. se transforma in vitamina D3. astfel incat. Vitamina D3. fie datorita purtarii unei imbracaminti care nu lasa corpul sa respire etc. din acestea obtinandu-se vitamina D2 farmaceutica (ergocalciferolul). ca atare. Productia de vitamina D3 pe cale cutanata reprezinta. fie datorita umbrei constructiilor sau petrecerii timpului in incaperi intunecoase. Nivelul acestei vitamine in corp este diminuat sau chiar anulat in cazul in care expunerea la razele solare ultraviolete are loc foarte rar. si de concentratia in ozon a aerului. ergosterolul si 7dihidrocolesterolul. Productia cutanata de vitamina D3 depinde. fie datorita smogului din marile orase. in mod normal. in jurul varstei de 70 de ani. aceasta este cu cea 50% mai redusa decat la 20 de ani. ea scade o data cu inaintarea in varsta a omului. se gaseste in unele alimente de origine animala. suplimentarii aportului respectiv. . principala sursa de vitamina antirahitica. denumita colecalciferol. Ergosterol se gaseste indeosebi in ciuperci si in drojdii. prin consumul unor produse alimentare de origine animala. In componenta vitaminei D intra. ca provitamine. printre altele. 7-dihidrocolesterol se gaseste in sebum si. De aici deriva si necesitatea.VITAMINA D Vitamin liposolubil . naturala si animala.

. in sange si in lichidul interstitial. Ea are rol benefic si in metabolismul magneziului. precum si in fixarea acestora in oase si in dinti. a fierului si a hidrocarburilor. de unde si denumirea care i s-a dat.VITAMINA ANTIRAHITICA ´ ´ (D2 si D3) are rol in asimilarea calciului si a fosforului . Aceasta vitamina previne instalarea rahitismului. precum si in mentinerea unui raport normal intre calciu si fosfor.la nivelul intestinului subtire.

slabiciunea generala. Vitamina D este indicata in rahitism la copii. in reumatism. oboseala. hipercolesterolemie. graviditate si alaptare. epuizare. ca si sensibilitatea la contractarea unor boli infectioase. . precum si a calciului si fosforului. iritabilitate. Impreuna cu vitaminele A si C. ´ contribuie la buna functionare a tiroidei. tetanie. hemoragii nazale. insolubila in apa. dureri de spate. acnee si eczeme. alergii. Trebuie mentionat si faptul ca eficacitatea acestei vitamine este optimizata de prezenta vitaminelor A. actioneaza preventiv in cazul racelii. ´ previne aparitia unor tulburari nervoase. bronsita. ´ previne instalarea osteomalaciei si a osteoporozei senile .Prezenta acestei vitamine in organism este benefica tn sensul ca: ´ evita carierea severa a dintilor. paratiroidei si hipofizei. crampe musculare. stabila la caldura si foarte sensibila la lumina si oxidanti. cicatrizari dificile etc. sensibilitate la dureri. raceala. intarzierea consolidarii fracturilor. fragilitate a oaselor si a dintilor. Vitamina D este solubila in grasimi. stres. diferite supuratii. C si a colinei.

Cand aportul de vitamina D este insuficient. tetanie. se recomanda administrarea de vitamina D farmaceutica sau de untura de peste. osteomalacie si osteoporoza. dupa ce pielea s-a bronzat. Pentru copii. cantitatea de vitamina D necesara zilnic se situeaza intre 600 si 800 U. spasmofilie. Necesarul de vitamina D creste in caz de rahitism. sau de 2. aport corespunzator de lactate.5 mcg si este asigurat. boli infectioase si tuberculoza cutanata. sintetizarea de vitamina D prin piele inceteaza. S-a stabilit ca. Prevenirea hipovitaminozei D se realizeaza printr-un aport suficient de alimente bogate in aceasta vitamina. carii dentare. in mod normal. necesarul zilnic de vitamina D este de 400-1. La femei.I. fracturi. consumul sporit de uleiuri vegetale in detrimentul grasimilor animale.000 U. in timpul sarcinii si a alaptarii. indeosebi de catre copii.I. .NECESARUL ZILNIC IN VITAMINA D ´ ´ este de cca 100 U.I. in functie de varsta. precum si prin expuneri la razele solare ultraviolete si efectuarea de cure heliomarine. printr-o alimentatie echilibrata si prin expunere la lumina solara.

nevoia de a urina des etc. rinichilor si stomacului. litiaza renala. greata. suficienta pentru a satisface cerintele organismului timp de aproximativ un an. anorexie. procese degenerative cardiovasculare si ateroscleroza. In situatii limita.HIPERVITAMINOZA D Produce hipercalcemie si se manifesta prin : agitatie. Dupa cum se vede. Ar mai trebui aratat faptul ca ficatul omului este capabil sa acumuleze o cantitate-considerabila de vitamina D. . precum si a plamanilor. indeosebi la copii. Vitamina D este contraindicata in nefrite. se poate ajunge la calcinarea ficatului. diaree. a vaselor sanguine si a inimii. sa se faca putin mai prudent si numai cu recomandare si supraveghere medicala. sete. sunt suficiente motive ca administrarea acestei vitamine. mancarimi.

SURSE DE VITAMINA D Vitamina D este prezent în uleiul de pe te i uleiul de pe te marin cu omega 3. . De fapt. dar cele dou surse abundente de vitamina D sunt: 1) lumina soarelui 2) suplimentele cu vitamina D Vitamina D este u or de ob inut. corpul dumneavoastra o fabric atunci când v expune i la soare.

tocoferolul are un rol important in protejarea vitaminei A. De asemenea. inlesneste depozitarea glicogenului in ficat si in muschi. in asigurarea functionarii normale a glandelor sexuale si a celor endocrine. . vitamina E intervine favorabil in reproducere. Fiind puternic antioxidant. mai activ si mai eficace fiind insa alfatocoferolul. de altfel. a carotenilor si a uleiurilor vegetale. se si stabileste necesarul in vitamina E si. toti avand aceleasi actiuni fiziologice. in functie de care.VITAMINA ´ E ´ Din componenta vitaminei E fac parte 8 tocoferoii. in mod normal. si continutul diferitelor alimente in aceasta valoroasa trofina. inclusiv in muschiul cardiac.

ajuta la preintampinarea producerii avorturilor. ovariana si uterina. ca si in boala Parkinson etc. atenueaza ritmul procesului de imbatranire. sterilitate feminina si masculina. psoriazisului. . in miocardite. fortifica musculatura si tesutul conjunctiv. miopiei evolutive. este eficient in diabetul zaharat. scade riscul instalarii ischemiilor cardiace. intareste si protejeaza inima si arterele impotriva insta larii aterosclerozei. a opacifierii cristalinului si cataractei. are rol benefic in tratarea eczemelor. impotenta. acneei. ateroscleroza (cu exceptia hipotensivilor). previne imbatranirea celulelor. atrofie testiculara. ca si in sinteza proteinelor. amelioreaza ritmul de dezvoltare a organelor genitale la pubertate. intervine in caz de menstruatii dureroase. tulburari de menopauza. arsuri si rani greu vindecabile. ca si functia sexuala si capacitatile mintale. limiteaza producerea de colesterol. tulburari de crestere la copii. actioneaza pozitiv asupra circulatiei sanguine periferice si a regenerarii pielii. controleaza eliminarea apei din organism. al calciului si al fosforului.TOCOFEROLUL ARE URMATOARELE PROPRIETATI: ´ ´ ´ ´ ´ ´ ´ ´ ´ ´ ´ ´ ´ ´ ´ intervine in metabolismul grasimilor. angina pectorala si insuficienta cardiaca. putand atenua chiar si simptomele afectiunilor deja instalate . are efect diuretic si hipotensiv.

ulcere varicoase. in hepatita cronica si in cea epidemica. tocoferolul este denumit si "vitamina sanatatii". tromboflebita. . globulelor rosii. De asemenea. Datorita virtutilor sanogen-terapeutice pe care le are. Aceasta vitamina poate fi administrata cu eficienta si nou-nascutilor prematur. afectiuni reumatice inflamatorii. in unele anemii la copii. preintampina formarea cheagurilor de sange si contribuie la dizolvarea acestora. distrofii musculare etc. femeilor in caz de avort spontan. a plamanilor si a ficatului. administrarea vitaminei E duce la importante ameliorari in diferite afectiuni cardiovasculare. tocoferolul asigura protectia vaselor sanguine. Tot el mareste puterea de aparare a organismului fata de infectii. fiind si anticancerigen. in special in durerile cardiace si in starile de sufocare. ca si in arterita.In plus.

laxativele cu ulei mineral. dupa unii autori. La barbatii adulti. pana la aparitia propriei flore intestinale. in conditii de nematernitate. deoarece laptele matern e foarte sarac in tocoferol. necesarul zilnic de tocoferol este de cea 25 mg. Clorul din apa de la robinet. in general.).NECESARUL ZILNIC DE VITAMINA E Exprimarea activitatii biologice a vitaminei E se face in miligrame sau in unitati internationale (U. Un aport sporit de vitamina E le este necesar persoanelor varstnice. De asemenea. ea trebuie administrata nou-nascutilor. femeile au nevoie de mai putina vitamina E decat barbatii. se estimeaza ca necesarul in vitamina E este mult mai mic. toate necesita sporirea aportului de vitamina E. maternitatea si menopauza. putand fi asigurat. direct proportional cu varsta si cu cantitatea de acizi polinesaturati existenti in alimentele consumate. Sarcina si alaptarea cresc necesarul de vitamina E.I. . de o ratie alimentara echilibrata. In ultima vreme.

Tocoferolul intensifica activitatea vitaminei A. si C. cu inozitolul. hipovitaminoza E poate produce avort spontan. . B. Carenta de vitamina E se intalneste mai des la batrani si la malnutriti. precum si la instalarea atero-sclerozei. iar cantitatea de colesterol creste in sange si in muschi. in inflamatii cronice. Eficacitatea tocoferolului sporeste prin asocierea acestuia cu vitaminele A.CARENTA DE VITAMINA E ´ ´ Carenta de vitamina E duce la distrofii musculare si la aparitia unor leziuni nervoase. La adulti. Trebuie amintit si faptul ca insuficienta vitaminica respectiva provoaca boli ale muschilor si ale nervilor. diferite boli cronice etc. La femei. precum si prin aportul de mangan si seleniu. Tulburarile produse in organism de carenta de vitamina E sunt reversibile la femei si ireversibile la barbati. aceasta carenta vitaminica produce si o usoara scadere a duratei de viata a globulelor rosii.

in cazul barbatilor.involutie ovariana si tulburari ale ciclului menstrual. ca si azo-spermie. iar la femei . . ea putand produce oligospermie.HIPERVITAMINOZA E ´ Hipervitaminoza E apare la doze farmaceutice foarte mari (300-800 mg/zi).

SURSE DE VITAMINA E Cele mai bogate surse de vitamina E sunt: ´ Uleiurile i semin ele vegetale ´ Ficat ´ Pâinea neagr ´ Kiwi .

degeraturi.). dupa tratamente cu antibiotice etc. aspirina si alte produse de sinteza (anticoagulante. apoi in colite. e foarte sensibila la lumina. kanamicina. slabirea rezistentei capilare. toate tipurile de penicilina. insuficienta si ciroza hepatica). (fitochinona) si vitamina K2 (farnochinona). fiind indicata in oprirea hemoragiilor de orice natura. aerul poluat. de fapt. neoxazol.VITAMINA K (VITAMINA ANTIHEMORAGICA) ´ ´ Vitamina K face parte din grupul B de vitamine si este alcatuita. biseptol. ea este usor distrusa si prin congelarea alimentelor inainte de a fi date in consum. tetraciclina etc. De asemenea. din doua componente naturale : vitamina K. precum si prin rancezirea grasimilor care intra in alcatuirea alimentelor respective. mai fac parte si urmatorii: radiatiile si razele X. rezistenta la caldura si sensibila la oxidanti. hepatita. in diferite tulburari hepatice (icter. . K are un rol esential in coagularea rapida a sangelui. cloramfenicol. Vitamina K se dizolva in grasimi. cholestyramin. Dintre dusmanii vitaminei K. diminuarea debitului menstrual. urticarii. propantelina.

. la alimentele respective. precum si necesitatea ca si in alaptarile artificiale sa fie adaugate. organismul nu produce suficienta vitamina K. Trebuie mentionat si faptul ca aceasta vitamina poate fi furnizata organismului si prin sintetizarea ei de catre flora microbiana intestinala (cca 50%). indeosebi in urma tratamentelor indelungate cu antibiotice. Carenta de aceasta vitamina provoaca hemoragii la nivelul mucoaselor si al creierului. La nounascuti. se recomanda ca administrarea acestora sa se faca o data cu ingerarea de iaurt. lucru ce explica diferitele hemoragii care apar frecvent in aceasta perioada. sucuri de rosii sau de alte vegetale continand vitamina antihemoragica.5-2 mg.NECESARUL ZILNIC DE VITAMINA K Este de 1. Intrucat antibioticele distrug flora intestinala sintetizatoare de vitamina K. lapte batut sau lapte acidofil.

care. este de 4-8 minute. in mod normal. colite si diaree etc. Aceasta insuficienta vitaminica provoaca neajunsuri atat la nou-nascuti. .CARENTA DE VITAMINA K Mareste timpul de coagulare a sangelui. cat si la adulti. scurgeri de sange din nas (epistaxis). Hipovitaminoza K se manifesta si prin aparitia de hematoame (hemoragii ale pielii).

SURSE DE VITAMINE K ´ ´ Vitamina K1 se gaseste in urmatoarele alimente de origine vegetala: cartofi. urzici. ficat de porc. porumb. ovaz. grau nedecorticat. varza alba (3-4 mg/100 g) etc. lucerna. ulei de soia. conopida (2-6 mg/100 g). Vitamina K2 se gaseste in urmatoarele alimente de origine animala: carne de vita si de porc. lapte si produse lactate (iaurt). . splina. salata verde. galbenus de ou si. fructe de catina alba. spanac. indeosebi. rosii. mazare verde. untura de peste. macese. morcovi. fragi.

COMPLEXUL DE VITAMINE B VITAMINA B1 . Vitamina B1 are un rol important in metabolismul glucidelor si este absolut necesara pentru functionarea normala a musculaturii si a sistemului nervos. reversibile.TIAMINA Este cunoscuta si ca "vitamina bunei dispozitii". . Vitamina mai este cunoscuta si sub denumirea de "vitamina performantei intelectuale". boli cardiace si digestive. pierderea apetitului si a greutatii corporale si pot duce la polinevrita. prin administrarea de vitamina B1. deoarece are efecte binefacatoare asupra sistemului nervos si a starii psihice. Aceasta vitamina aduce o contributie importanta si la mentinerea tonusului musculaturii netede. Carentele de vitamina B1 antreneaza oboseala. deoarece asigura cresterea randamentului intelectual.

cartof copt. In stare naturala se mai gaseste in cereale. mazare. precum si stresul cresc necesitatea de vitamina B1. plamini si ficat de vita. . Aportul crescut de glucide. faina de secara. portocale. iar deficitul de tiamina se manifesta prin polinevrite periferice. probabil de natura alergica). fenomene de encefalopatie. drojdie. sportul de performanta. Vitamina B1 este practic lipsita de fenomene toxice (semnalat doar la injectia intravenoasa "socul tiaminic".Alimentatia excesiva de glucide si alcool determina carenta vitaminica B cu precadere a tiaminei. edeme si cardiomegalie. atrofie musculara. Are si un usor efect diuretic.

. mucoaselor. in acuitatea vederii (se gaseste in celulele fotosensibile din retina).VITAMINA B2 . De asemenea. unghii). fanerelor (par. Toate actiunile care suprasolicita organismul. au nevoie de un aport suplimentar de vitamina B2 (sarcina. precum si in catabolismul lipidelor si a glucidelor. Cointeresata in integritatea pielii. alaptare). precum si dezvoltarea fizica. in sinteza proteinelor.RIBOFLAVINA Are rol in oxidoreducerea celulara. vitamina B2 are un rol determinant in procesul de fixare a fierului in hemoglobina.

oua. Necesarul de vitamina B2 este mai crescut la sportivi si in situatiile de stres. . hrisca si ovaz. Aportul insuficient determina reducerea biosintezei proteinelor. Surse alimentare de vitamina B2 sunt: painea vitaminizata.Lipsa vitaminei B2 produce tulburari de crestere si dezvoltare si favorizeaza aparitia unor boli dermatologice. ficat de vita. lapte sau produse lactate. carne de porc.

VITAMINA B3 . diareea). a sistemului nervos. Carenta determina aparitia pelagrei (cei trei D: dermatita. . precum si sintezei normale a unor hormoni.PP SAU NIACINA Este o vitamina esentiala pentru respiratia tisulara. Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv. dementa. mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor.

. Este important in asigurarea troficitatii cutanate si mucoase. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. cefalee. voma. mialgii. proteinelor si la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. Carenta determina tulburari neurologice (parestezii ale extremitatilor.ACIDUL PANTOTENIC In organism acidul pantotenic este inclus in coenzima A ce intervine in metabolismul glucidelor. flatulenta). oboseala. tulburari de somn) si tulburari digestive (greata. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale.VITAMINA B5 . compusilor lipidici. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pigmentarea parului.

alune nesarate. Este necesara pentru fixarea vitaminei B12. Actioneaza ca un slab diuretic natural. cereale. mere. galbenus de ou. legume si fructe proaspete si uscate .spanac.VITAMINA B6 . struguri.PIRIDOXINA Intervine in metabolismul intermediar si in special la nivelul sistemului nervos si pentru mentinerea functionalitatii optime a sistemului imunitar. . banane. avocado. Vitamina B6 poate fi gasita in urmatoarele surse naturale: peste. varza. Lipsa acestei vitamine afecteaza structura si functionarea normala a tesutului muscular.

. al acizilor nucleici si in formarea hematiilor.VITAMINA B9 . componente esentiale ale membranei celulei nervoase. Carenta duce la anemii. deci. Surse alimentare naturale de acid folic sunt: drojdia de bere. varza alba si de Bruxell. activitatii cerebrale. scaderea memoriei. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza.ACIDUL FOLIC Are rol in metabolismul proteinelor. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor. citricele si sucurile obtinute din acestea. tulburari nervoase. ficatul de vitel. iritabilitate. contine un principiu antileucemic (in cercetare). bananele. efect chemotactic pozitiv asupra polimorfonuclearelor (induce si stimuleaza chemarea leucocitelor la locul leziunii). Ca urmare. Stimuleaza sistemul imunitar (in cercetare). este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si. sfecla. Are efect antialergic (desensibilizant).

VITAMINA C Vitamina C. este o vitamina solubila in apa. ci este eliminat. Ca antioxidant. Ca si celelalte vitamine de acest fel. Este sensibila la caldura si oxigen. cunoscuta si sub numele de acid ascorbic. pierzandu-si calitatile prin gatire. vitamina C protejeaza corpul prin distrugerea radicalilor din fluidele corpului. . excesul nu este asimilat in organism.

prevenind transformarea nitratilor (din tigari. fum.ofera protectia antioxidanta.ajuta in tratamentul racelii si gripei . sangelui si oaselor . pielii. fracturilor .PRINCIPALELE AVANTAJE ALE VITAMINEI C . unele legume) in substante cancerigene .creste rezistenta la infectii si mentine numarul globulelor albe din sange . grasimi.ajuta in asimilarea fierului din alimentatie . gingiilor.importanta pentru sanatatea dintilor.ajuta la vindecarea ranilor.

articulatii dureroase . pierderea dintilor si umflarea gingiilor .aparitia de umflaturi si vanatai pe suprafata pielii .LIPSA DE VITAMINA C POATE PROVOCA . boala care cauzeaza hemoragii.scorbut.probleme digestive .incheieturi umflate sau dureroase .lipsa poftei de mancare .vindecarea lenta a ranilor si fracturilor .sangerari nazale .

com  www.sanatateata.tratamente-naturiste. Editura Polirom  . Antioxidantii ± Frederic Le Cren. Editura Elit  Vitamine si minerale pentru sanatate si longevitate.ro  Biblia vitaminelor ± Earl Mindell.BIBLIOGRAFIE www.ro  www.vitamine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful