130 În

COLECTIILE DE DREPT BISERICESC DIN PERIOADA A IV-A Dup limba în care au ap rut, aceste colec ii pot fi împ r ite astfel: Colec ii grece ti, slavone i române. I. Colec iile grece ti. 1. C lug rul Agapie public în anul 1787 un codice la Vene ia i Paris. 2. C lug rul Christofor public în anul 1788 la Constantinopol un Kanonicon. 3. Nomocanonul lui Cotelerie este o compila ie împ r it în 30 de p r i. Aceast lucrare a fost întrebuin at la alc tuirea colec iei române ti Pravila cea Mic de la Govora din 1640130.
lucrarea aceasta se cuprind o parte din monumentele canonice care se g sesc de altfel mai complet i mai precis în alte lucr ri.

4. Pidalionul este alc tuit de doi c lug ri de la muntele Athos, Nicodim i Agapie, la cererea Patriarhului Neofit al VII-lea al Constantinopolului. Redactarea Pidalionului s-a f cut la anul 1793 i dup aprobarea lui de c tre Sinodul din Constantinopol a fost tip rit la Leipzig în anul 1800 sub îngrijirea ieromonahului Teodorit. Cuprinsul acestei lucr ri este urm torul: dup o prefa urmeaz canoanele apostolice, ale sinoadelor ecumenice, ale Sfin ilor P rin i i canoanele lui Ciprian, Ioan Pustnicul, Nichifor M rturisitorul, precum i ale lui Nicolae al Constantinopolului. Ca apendice, urmeaz un tratat despre gradele de rudenie. A fost tradus i în limba român de Mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi i Neofit Scriban în anul 1844. 5.Sintagma Atenian editat de Ralli i Potli între anii 1852-1859 sub denumirea de Sintagma Sfintelor i dumnezeie tilor canoane în 6 volume. Volumul I cuprinde Nomocanonul în 14 titluri cu comentariile lui Balsamon. Volumele II, III i IV cuprind Canoanele apostolice, ale Sinoadelor ecumenice i particulare, precum i cele ale Sfin ilor P rin i cu comentariile lui Zonaras, Balsamon i Aristen. Volumul V cuprinde hot rârile canonice ale Sinoadelor 77

131 Pentru patriarhale de la anul 911 pân la anul 1835. pe la începutul secolului XIII. Arad. în trei volume. 2. Din Sârbia. s-a publicat în 1884 colec ia numit Zbornic. II. 2 volume. Kniga Pravil s-a editat în anul 1839 din ordinul i cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ruse. Cf. 1934-1936. Kormciaia kniga a trecut în Bulgaria. 1964. în limba rus . despre sinoadele ecumenice i particulare. Ghedeon a editat la Constantinopol colec ia actelor patriarhatului din Constantinopol între anii 1888-1890. Studies on the Chief Code of Russian Canon Law. ale sinoadelor ecumenice i locale i ale Sfin ilor P rin i. A fost tradus din grece te dup Sintagma Atenian . Ea a servit ca model edi iei actuale tip rite de arhiepiscopul sârb Sava. The Determining structure of the slavonic Syntagma of fifty titles. publicat de Nicodim Mila . 3. 33. 168. adic Colec ia canoanelor apostolice. Prima parte cuprinde un tratat istoric despre schisma dintre biserici i despre încre tinarea ru ilor. precum i despre Nomocanonul în 14 titluri. în ³Orientalia Christiana Analecta´. La sârbi. dr. Numirea aceasta este identic cu aceea de Pidalion. 6. în ³Orientalia Christiana Periodic´. în dou volume. Nicolae Popovici. 1967. La anul 1876 a ap rut la Moscova. Partea a III-a cuprinde legile practicobiserice ti. colec ie tradus în române te de Uro Kovincici i prof. Colec iile slavone 1. De asemenea. Iar partea a IV-a este un epilog131. Kormciaia kniga care î i datoreaz originea în forma unor manuscrise sârbe ti mai vechi. Kormciaia kniga cuprinde patru p r i. Kormciaja Kniga. Roma. vezi: Ivan Zuzek. Între anii 1895-1896 a ap rut Colec ia de canoane a Bisericii Ortodoxe înso ite de comentarii. Volumul VI cuprinde Sintagma lui Vlastares. Ivan Zuzek. 1930-1931. Partea a II-a con ine în 41 de capitole Sinopsa canonic comentat de Alexie Aristen. de unde în anul 1262 a fost trimis în Rusia de c tre despotul bulgar Iacov Sviatoslav la cererea mitropolitului Ciril al II-lea. 5. . Pravila de la Moscova. 78 detalii asupra originii acestei colec ii. 4.

Studiu istoric-canonic. I. în ³Studii de Slavistic ´. 9-44. patru manuscrise ale Sintagmei p strate în Biblioteca Mitropoliei din Ia i. care constituie originalul dup care s-a alc tuit Glosarul latin-slav din copiile slavone ti ale Sintagmei134. prototipurile celor slave fiind aduse chiar de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Mih il . f r s fie exclus posibilitatea cunoa terii Sintagmei prin intermediul bulgarilor i sârbilor. 61.b) Sintagma alfabetic a lui Matei Vlastares133. Important este c acest exemplar con ine i un Glosar latin-grecesc. Pravila de la Târgovi te din 1451 este prima pravil ca vechime cunoscut ca existând la noi scris în ara Româneasc . Din mul imea de manuscrise slavo-române ale Sintagmei care au circulat pe teritoriul rii noastre i ne sunt cunoscute. Sintagma (Pravila) lui Matei Vlastares i începuturile lexicografiei române ti (sec. Sibiu. Colec iile române ti. Despre existen a ei ne vorbe te Dosoftei. p. care cuno teau de mult acest cod. Cele care reprezint un deosebit interes c rtur resc i istoric-documentar sunt urm toarele: a) Extras din Vasilicale sau Pravila lui Alexandru cel Bun. Floca. cit. În rile Române. vol. A circulat în Moldova i ara Româneasc . XI Despre legile provinciale-locale ale Moldovei132. p.Manuscrisul grec al Sintagmei alfabetice din 1342 este o copie f cut la câ iva ani dup alc tuirea sa. Mih il . . la anul 1451 la 79 132 Dimitrie Cantemir. dup toate probabilit ile.. de la Sfântul munte Athos. p. p.Manuscrisele Sintagmei aflate în Biblioteca Academiei. Idem. Descriptio Moldaviae. 133 Vezi: G. p. Aceasta este prima colec ie de legi despre care se face amintire c ar fi existat pe teritoriul patrie noastre. Originile Dreptului scris în Biserica Ortodox Român . 1969. cap. 1969. vol. . Bucure ti. men ion m urm toarele: 1.120. I. Bucure ti. i ad ugit în Contribu ii la istoria culturii i literaturii române vechi (1972). Dintre exemplarele în manuscris ale Sintagmei în limba greac amintim urm toarele: . 261-306. 1872. 134 G. Mitropolitul Moldovei i Dimitrie Cantemir în lucrarea sa Descrierea Moldovei. III. Ioan N. 12. Drept canonic ortodox«.12 i n. XV-XVII). primele manuscrise cunoscute ale Sintagmei dateaz de la mijlocul secolului al XV-lea i provin. op. partea a II-a Politica.

Pravila de la m n stirea Neam u din 1472 sau 1474. Mih il . cit. p. 4. p. 20. n. cit. Din vechile schimburi culturale dintre români i jugoslavi. cf. în ³Cercet ri literare´. I. Din istoria Dreptului românesc. S-a copiat de ieromonahul Ghervasie de la Neam la 22 aprilie 1472 pentru tefan cel Mare. 140 Manuscrisul trece la Muzeul de antichit i i e acolo la Biblioteca Academiei Române unde se p streaz sub Nr. arheologie´. Copia Sinopsei Sintagmei de la m n stirea Bistri a-Oltenia a fost scris din porunca lui Vladislav al II-lea. Pravila de la m n stirea Bistri a-Oltenia din secolul XVI donat m n stirii de ³Cheaghina Despina´ doamna lui Neagoe Basarab. cit. 7. )A se vedea: G.. 1963. p. Turdeanu. 383-385. Se afl la muzeul din Petersburg138. 640. p. III. 1939. p. cit. 136 În prezent se p streaz la Muzeul de istorie din Moscova. 16.17. Manuscrise slave în bibliotecile din Transilvania i Banat. 8. Se p streaz la Biblioteca Academiei137. n. cit. I. Manuscrisul a ajuns apoi la m n stirea Hopovo (Serbia) unde a fost cercetat de Bogdan Petriceicu Ha deu. precum i Sintagma lui Matei Vlastares. op. 1475 este scris de ieromonahul Iacob i se afl la Biblioteca Universit ii din Moscova. G. Eftimie. care l-a dus în Rusia în 1830 i în proprietatea c ruia se afla înc la 1851 (Vezi: G. P.. Nadejdin. cit. Pravila de la Putna.32). G. unde a ajuns din biblioteca istoricului rus N. 141 G. op. III.. 137 Afost descris de episcopul Melchisedec (Catalogul manuscriptelor M n stirii Neam u. 32. 24-25. i Azarie. Floca. Se mai nume te i Pravila cea Mare. . op. 120-143) f r s indice izvoarele i originea textului. Ioan N. Copia manuscris a lui Damian din 1495 alc tuit la dorin a lui tefan cel Mare pentru Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Ia i. p. p. Din istoria dreptului românesc. 17. Mih il . I. Mih il . 6. Mih il . op. între anii 1449-1454 sau 1449-1480. Codicele acesta cuprinde Letopise ul de la Putna. 22-24. I.. Floca. Ioan N. n. VIII. Pravila din secolele XV-XVI se g se te la Cluj în Biblioteca Universit ii139. p. Floca. 80 prezent se p streaz în Biblioteca ³Saltikov-Scedrin´ din Sankt Petersburg. Din istoria dreptului românesc. Mih il . Pravila moldovean din secolul XVI. 286. G. 138 E. Se p streaz la muzeul de istorie din Moscova136. n. p. 1884. op. 5. p.39. 86. 147. vol. rii 2. 32.. Ioan N. 3. op. în ³Revista pentru istorie. Dreptul scris. 1993. 50. Mih il . p. în ³Romanoslavica´. 139 I. Se p streaz la Biblioteca Academiei140. Sibiu. P. 35.135 În Târgovi te de c tre gr m ticul Dragomir din porunca domnitorului Vladislav la Române ti135. p. Panaitescu. Iuffu. Reprezint prima treapt în ³românizarea´ textelor juridice din ara noastr 141. Manuscrise slave.. Cronicele lui Macarie. p.

81 . 2. Pravila ritorului Lucaci (1581). Originile dreptului scris«. Cele mai importante sunt urm toarele: 1. cit. Se p streaz la Liov142. Ia i. 40. Pravila de la Dragomirna din 1611 tip rit prin grija Mitropolitului Anastasie Crimca143. p. a pravilei a fost semnalat de A. f. Pravila se afl în Biblioteca Academiei Române147. Sf. Rizescu. 3. Peretz. Pravila de la m n stirea Bistri a-Moldova din 1618. Epifanie Cipriotul. de c tre un copist anonim în m n stirea Neam . Berechet. Pravila ritorului Lucaci. 97. Manuscrisul a fost alc tuit la dorin a lui Ieremia Movil i porunca Mitropolitului Teodosie Barnovschi. Ioan Damaschinul. p. G. op. fiul lui tefan cel Mare.142 Existen 9. 236237). Aceast Pravil a fost scris la dorin a lui Bogdan Vod (1504-1527). în limba slavon i român . Cuprinde trei p r i: text slavon. Ioan N. iar un fragment de la sfâr it a fost scris de c tre ieromonahul Nicodim144. în ³Buletinul Comisiunii Monumentelor istorice´. Sf. A fost scris cu cheltuiala Mitropolitului Teofan al Moldovei în vremea lui Radu Mihnea (1616-1619) la 17 iulie 1618. 1931-1932.. Bucure ti.. (A se vedea: t. Miniaturi din timpul lui tefan cel Mare. Leg tura dintre dreptul bizantin i român i influen a lui asupra legisla iei române ti. 32. i anume din Sf. ca i cu cele din Pravila slav de la 1512. Se afl la Biblioteca Academiei Române146. Bucure ti. p. c) Nomocanoane cuprinzând Pravila Sfin ilor P rin i. 1975. Se aseam n mult cu textul Pravilei de la Govora145. 1581. Ioan Sinaitul i Ciril al Alexandriei (I. f r a fi înc identificat. Floca. 147 Manuscrisul are 392 de foi în octav mic. II. Floca. Dr ghicescu. Berechet. Mih il . 1971. II. Cociubinschi în anul 1876. Curs de istoria dreptului român. Vezi: t. p. Vezi: I. nr. Peretz. 10. în ³Mitropolia Ardealului´. În anex la pravil sunt câteva extrase din Sfin ii P rin i cu con inut dogmatic. p. Pravila de la Bisericani din 1512. pentru m n stirea Bisericani.96. precum i cel mai vechi text literar moldovenesc. Leg tura«. Dionisie Areopagitul. cu extrase din legile de stat bizantine privitoare la Biseric . a. p. Pravila copiat la 1 Mai 1606 la m n stirea Sucevi a. 4. 144 Ioan N. Anastasie Sinaitul. Pravila de m n stirea Neam din 1557 scris la porunca Mitropolitului Grigorie. Ioan Gur de Aur. 93. text slavon cu traducere româneasc i exclusiv text românesc. 9-10. 91-92. 1924. 145 Vezi prezentarea manuscrisului la: I. I. Floca. 146 Ioan N. cu 151 capitole ale c ror titluri sunt acelea i cu cele din Pravila tip rit la Govora (1640-1641) în limba român . 86-87. n. Pravila ritorului Lucaci are o importan deosebit deoarece este cel mai vechi manuscris juridic românesc. 86. 237-239. vol. Curs«. 100-101). Pravila de la m n stirea Putna din 1581 a fost alc tuit de Lucaci. p. Vasile cel Mare. p. XVII. an. 143 Se propune c manuscrisul se afl între bogatele colec ii ale Muzeului de istorie din Moscova. Grigorie de Nissa. Originile dreptului scris«. fasc.

Bra ov. fie între anii 1570-1580. nu ni s-a p strat decât un fragment descoperit de Andrei Bârseanu. provenit de la preotul Artemiu Anderco. Pân în prezent nu tim în mod cert care a fost i când s-a tip rit prima pravil pe teritoriul rii noastre. Din pravila tip rit . Drept toriu de leage. Are exclusiv con inut religios.d) Codicii i Colec iile canonico-juridice. Pân acum. P rerile cercet torilor sunt împ r ite. al ii cred c acest lucru a avut loc în ara Româneasc sau în Ardeal. De aici rezult c pravila era solicitat într-un text accesibil. una în Transilvania i alta în Moldova. alc tuit pentru uzul duhovnicilor. din comuna Ieud-Maramure . ca format. cu litere cirilice. Fragmentul de pravil se p streaz în Biblioteca Academiei. Aceste pravile sunt: 1. Se crede c în acea vreme existau mai multe traduceri române ti care circulau pe teritoriul patriei noastre. Unii cred c traducerea primului nomocanon s-a f cut în Moldova. Pravilele tip rite în limba român . Locul traducerii române ti nu s-a putut stabili. chiar într-o vreme în care c r ile de cult puteau s fie înc în limba slavon . Pravila lui Coresi reprezint numai un fragment dintr-o pravil mai bogat . Ea nu cuprinde i legi cu caracter civil. traducere f cut dup un nomocanon care avea la baz Canonarul lui Ioan Postitorul. socotit mult vreme ca o limb cvasi-sfânt . cel pu in dou . Pravila diaconului Coresi. dar toate având un izvor comun. un canonar de tipul aceluia al lui Ioan Postitorul148. fie în 1563. este un volum în cvart mic. Pravila tip rit în tiparni a m n stirii Govora în anii 1640-1641. Din analizarea fragmentului p strat rezult c avem de-a face cu o traducere din limba slav . Pe verso foii de titlu se g se te stema rii Române ti. cea mai veche pravil tip rit în limba român este considerat Pravila diaconului Coresi. iar pe foaia a doua se g sesc 12 versuri scrise 82 . o colec ie numai de rânduieli peniten iale. într-un codice aflat la muzeul din Sighet. Titlul pravilei nu se cunoa te. Pân în prezent nu s-a putut identifica izvorul acestei pravile române ti. unde s-a tip rit pentru prima oar i s-a i p strat. Cuprinsul acestei pravile este scos din canonarul lui Ioan Postitorul. Pravila bisericeasc sau Pravila cea Mic de la Govora (16401641). Traduc torul în române te nu se cunoa te. tim sigur c nu s-a tip rit nici una în limba slavon i c toate din cele cunoscute sunt în limba român . pe în eles. 2. atât de slujitorii Bisericii cât i de dreg torii statului. 1563.

o pravil bisericeasc . Din foaia de titlu reiese c s-a tip rit ³cu înv tura i cu cheltuiala M riei Sale Ioan Vasilie Voievod în tiparul cel domnesc în târg la Ia i. Materialul pravilei este extras din canoanele i Constitu iile Sfin ilor Apostoli. Materialul cuprinsului n-a fost rânduit dup un plan anume. ca prima colec ie tip rit în limba român de legi civile i biserice ti a statului român i a Bisericii Ortodoxe Române. Pravila de la Govora ne apare ca un cod de legi oficial promulgat de autoritatea de stat i de cea bisericeasc . Pravila de la Govora din 1640-1641. I. 297-319. în anul 83 se vedea comunicarea f cut la Academia Român de Andrei Bârseanu. Destinat în primul rând celor ce se preg teau s devin preo i. Importan a canonic i juridic a Pravilei de la Govora (1640-1641). Ia i. apte Taine a Bisericii sau Pravila pre scurt aleas . Idem. În predoslovie este indicat ca tipograf Meletie Macedoneanul. Mitropolitul rii Române ti. Necunoscându-se izvoare directe. 1644. iar în epilogul pravilei este indicat tefan de Ohrida. S-a tip rit la Ia i în anul 1644. tip rit în Moldova. Traducerea dup un text slavon s-a f cut de c tre Mihail Moxa. pravila a avut un caracter v dit didactic. în ³Mitropolia Ardealului´. Studii comparative au dus la constatarea c predoslovia cu unele complet ri este o traducere a predosloviei lui Petru Movil de la nomocanonul s u alc tuit de Pavel Berânda la anul 1620. Pravila de la Govora este socotit o compila ie dup izvoarele generale i nu o traducere a unei colec ii anume149. 1964. tom. din legile civile i penale. 3-4. iar în altele este semnat de Ghenadie. 33-40. Seria II. prima de acest fel. 3. 1963. 149 Ioan N. din canoanele privind c s toria i rela iile de familie i din rânduielile i pravilele c lug re ti. Tip rirea a fost supravegheat de Udri te N sturel. . Predoslovia care se adreseaz ³c tre to i nostavnicii sfintei Biserici´ este semnat în unele exemplare de Teofil.148 A în limba slavon de c tre Udri te N sturel. Memoriile Sec iei Istorice. nr. din canoanele sinoadelor i ale Sfin ilor P rin i. 6-8. Mitropolitul Ardealului. în ³Biserica Ortodox Român ´. p. din indica iile din text reiese clar c lucrarea de tip rire a început în postul Cr ciunului 1640 i s-a terminat în Postul Pa telui 1641. p. Pravila ³ apte Taine´. în ³Analele Academiei Române´. 495-523. stare ul m n stirii Govora. Este nesistematizat. Floca. De i în foaia de titlu este indicat anul 1640. nr. Capitolele sunt de cele mai multe ori dispropor ionate ca întindere. este un îndrum tor practic destinat preo ilor i slujitorilor biserice ti. p.

care semneaz prefa a. 84 . într-o traducere interpretativ . Unii cercet tori au presupus c ³ar fi o prelucrare dup opera lui Gavriil Severos Peloponezianul. tip rit în tipografia domneasc de la m n stirea Sfin ii Trei Ierarhi din Ia i în anul 1646. A a dup cum arat titlul. Alc tuitorul Pravilei a fost logof tul Eustratie. Mitropolitul Filadelfiei´. sau chiar o traducere dup o lucrare cu acela i titlu ap rut la Lemberg în 1642. Ea cuprinde i un bogat material canonic privind diferite chestiuni biserice ti. Carte româneasc de înv tur de la Pravilele împ r te ti i de la alte giude e sau Pravila lui Vasile Lupu. ca o pravil destinat în primul rând preo ilor duhovnici.1644´. printre care de înv atul grec Meletie Sirigul. A a cum o arat i numele este o colec ie de legiuiri. În lumina celor mai recente cercet ri se consider c la baza Pravilei stau dou izvoare directe i anume: Legea agrar bizantin (Nomos Georgicos). Pravila trateaz în primul rând problema Sfintelor Taine. În predoslovie se spune c s-au folosit la alc tuirea Pravilei texte latine ti i grece ti i în titlu. cu larg circula ie. Fiind prima Pravil bisericeasc ap rut în Moldova. ca i în predoslovie. al ii pe Eustratie care ar fi scris-o la îndemnul lui Petru Movil . Eustratie a fost ajutat i de al i c rturari. Unii cercet tori socotesc drept autor al pravilei pe Mitropolitul Varlaam. Motivul apari iei a fost a a cum se m rturise te în prefa ³împu inarea izvoarelor Sfintei Scripturi i altor înv turi´. 4. 1646. s-a bucurat de mare cinste. Al ii o socotesc o compila ie româneasc f cut dup diferite pravile existente în acea vreme în Moldova. Vene ia. Se crede c la munca de selec ionare a materiei. Ini iatorul ca i acela are a dispus adunarea ³tocmealelor celor bune´ pentru a fi tip rite i a suportat toate cheltuielile este domnitorul Vasile Lupu. ca i dorin a de a urma pilda ³celor buni i în elep i domni´. urmeaz prefa a semnat de Mitropolitul Varlaam al Moldovei. care constituie prima parte a Pravilei. redactate sub form catehetic de întreb ri i r spunsuri. originar din Creta. alc tuit în secolele VI-VII în Bizan . sau un rezumat dup Pravila aleas a lui Eustratie. i Tratatul penalistului italian Prosper Farinaccius ³Praxis et theoricae criminalis´. Pe verso foii de titlu se afl stema rii Moldovei. un cod rural bizantin. Ia i. Titlul care trateaz problema Sfintelor Taine este expus pe 300 pagini. se spune c lucrarea s-a t lm cit din limba greac în limba român .

Pravila cea Mare sau Pravila lui Matei Basarab. Fiind o colec ie oficial a statului feudal Moldova. apoi canoanele câtorva Sfin i P rin i i un fragment din tipicul Patriarhului Nichifor M rturisitorul. în extras. dintre care 314 sunt extrase din Nomocanonul lui Manuil Malaxos. numit a a pentru a se deosebi de Pravila Mic de la Govora din aceia i perioad . apoi doi c rturari greci Ignatie Petri i i Pantelimon Ligaridis. Prin includerea ei integral în Îndreptarea Legii. care poart titlul de Îndreptarea Legii. 5. ci numai în grupuri mai mici de glave speciale. Pravila aceasta n-a fost alc tuit de un singur c rturar. Îndreptarea Legii este o oper de codificare legislativ româneasc . Pravila lui Vasile Lupu devine astfel codul general recunoscut i respectat în toate provinciile române ti150. iar restul de 103 glave cuprind în întregime textul Pravilei lui Vasile Lupu. distincte între ele. Dintre c rturarii care f ceau parte din grupul acesta se cunosc trei: primul. Îndreptarea Legii cu Dumnezeu. ea s-a utilizat în reglementarea rela iilor sociale ale vremii. atestarea rânduielii 85 150 Ioan N. care constituie. Materia Pravilei este împ r it în dou p r i mari. ci de un grup de oameni înv a i indica i de c tre Mitropolitul tefan al rii Române ti. A doua parte a Pravilei nu este împ r it în glave generale. adic Daniil Panoneanul. Pravila Mare a lui Matei Basarab. traduc torul din grece te al textului Pravilei. Elemente de drept romano-bizantin în Carte româneasc de înv tur . care au asistat la redactarea definitiv a textului grec dup care s-a f cut traducerea. este împ r it în 417 glave. ca i pentru cei din Moldova i are caracterul unui cod complet de legi biserice ti. ea fiind o îmbinare de reguli de drept canonic i de drept laic. Pravila târgovi tean a fost destinat pentru românii din ara Româneasc i Ardeal. Apendicele este format din întreb ri i r spunsuri ale lui Anastasie Sinaitul. complex pentru vremea ei. Târgovi te 1652. Ia i. partea a doua a Pravilei Moldovei. Prima parte a Pravilei. Aceast parte cuprinde în întregimea ei colec ia canonic a lui Alexie Aristen i comentariile acestuia la toate canoanele. lucru clar ce reiese din titlul Pravilei. . care are toat judecata arhiereasc de toate vinele preo e ti i mirene ti´. dar i de legi de stat. Problemele speciale de care se ocup Parvila sunt urm toarele: atestarea existen ei sinoadelor mixte în Biserica Ortodox Român . i un apendice. Floca. dup titlul s u oficial este ³Îndreptarea Legii cu Dumnezeu.1607-1621.

a fost tradus din grece te de c tre Mitropolitul Veniamin Costachi i Neofit Scriban i tip rit în 1844 la m n stirea Neam . 151 Îndreptarea Legii. Cel mai cuprinz tor i mai bine alc tuit din vechile coduri ale Bisericii i ale statului nostru. Pr vilioar . Bucure ti. dac sunt destoinici pentru aceasta. Pidalionul. este aceia a pozi iei canonice a Mitropoliilor rii Române ti i a Moldovei fa de celelalte Biserici Ortodoxe. 1714 a aceluia i Mitropolit. Sintagma alfabetic a canoanelor este cuprins în volumul I al tratatului publicat de Dumitru Boroianu. 7. Ia i 1784. Pravil pentru judecata canonic . 8. edi ia Academiei Române. 1788. c dreptul ctitorului nu este supus prescrip iei. 1710 a Mitropolitului Antim Ivireanu. 1962. 10. la Ia i în 1899. Bucure ti. Pravila cea Mare reprezint ³oglinda cea mai fidel a vie ii biserice ti i de stat´ i ³cel mai important document istoric i de veche legisla ie a poporului nostru´. Adunare a celor apte Taine. alc tuit i tip rit la Sibiu în 1871 de c tre Mitropolitul Andrei aguna. când a fost înlocuit cu legile moderne ale României. Carte folositoare de suflet. Cluj-Napoca. O problem de o importan deosebit de care se ocup Îndreptarea Legii. 86 1646. Pravil de ob te. tradus din grece te de c lug rii Gherontie i Grigorie.aparte c i protopopii au dreptul s elibereze anumite c r i canonice. Viena. Ia i. Bucure ti. 1980. Enchiridion sau Carte manual de canoane este o colec ie a tuturor canoanelor cu comentarii. iar în Biseric pân azi151. În secolul XVIII-XIX au ap rut un num r însemnat de astfel de îndrum ri sau pravile duhovnice ti pentru preo i. Ea s-a aplicat de la data apari iei ei atât în via a bisericeasc cât i în cea de stat în toate cele trei provincii române ti. i permiterea clericilor divor a i s devin arhierei. 1781. 1715. 9. pân târziu în secolul al XIX-lea pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. . a Mitropolitului Veniamin Costachi. Bucure ti. Rânduieli sau pravile duhovnice ti i de ob te prin care s-a încercat s se completeze Pravilele secolului al XVII-lea. 1799. Cele mai importante sunt: Înv tura bisericeasc . sub titlul ³Dreptul bisericesc´. Pr vilioar la Taina Ispovedaniei. 6. Bucure ti. Capete de porunc .

canoane. 2. e) Legile de stat ale Statului român privind Biserica. Nomos Georgicos sau Codul rural bizantin din secolele VII-VIII. edi ie publicat de Haralambie Popescu i Zosima T râl . Dintre acestea ni s-au p strat mai ales cele privitoare la dreptul de proprietate. 16. 19. 14. Bucure ti. Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române adic Statutul i Regulamentele Bisericii Ortodoxe Române. Canoanele Bisericii Ortodoxe înso ite de comentarii. III. i Basilicalele. 18. 1932-1935. Sibiu. Legea i Statutele cultelor din România. precum i Circularele episcopale. vol. vol. Deciziile patriarhale. 2 vol. Sinopsis Nomike.11. Dintre acestea se pot men iona: Exabiblosul lui Harmenopoulos din 1345. I. Legiuiri biserice ti vechi. 12. 13. se public în revista ³Biserica Ortodox Român ´. 1905-1907. 20. Canoanele uzuale se cuprind numai în volumul III al colec iei. editate de Constantin Dron în 2 vol. Este cea mai cuprinz toare i cea mai valoroas colec ie de canoane în ortodoxie. Legiuiri de drept de stat bizantin utilizate în Principatele Române folosite în epoca fanariot . 1933. Hrisoave domne ti privind Biserica. 1931. Pidalionul. 1930-1936. 1868. publicat de Marin Theodorian-Carada la Bucure ti în trei volume. cu text i comentarii. 1925. II. Hot rârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române . tradus în române te de Nicolae Popovici i Uro Kovincici. Bucure ti. Colec ia de legi. publicate în revistele mitropolitane. 87 . în Bucure ti. 1. Ele au avut valabilitate în epoca feudal i nu mai reprezint azi decât o valoare pur documentar . edi ia lui Nicodim Mila . 15. Canoanele. 1954. publicat de Chiru Costescu. Cuprinde numai canoanele cu comentarii f cute în spirit catolicizant. tip rite sub Patriarhul Justinian Marina (1948-1953). regulamente.. Bucure ti. 1916.. Drept canonic oriental. Arad. 17. se public în revista ³Biserica Ortodox Român ´. adic Statutul organic al Mitropolitului Andrei aguna. vol.

altele penal. tradus de acesta din porunca lui Nicolae Mavrocordat. daruri.Îndem noasa adunare. Con ine dou hot râri cu putere de pravil privind interzicerea de a se mai face vânz ri deghizate prin acte de dona ie. alc tuit din trei p r i. . . redactat în limba greac i în limba român . 1804.Legiuirea lui Caragea (1818-1865). . Dintre acestea unele au caracter civil. 4. . tocmeli. f cut de Toma Carra.Pandectele lui Toma Carra. Operele juridice alc tuite în principatele române în limba greac modern . dup modelul Parafrazei lui Teofil. Legi române ti alc tuite din material bizantin i obicei. 1814. S-a aplicat în ara Româneasc din 1780 pân la 1 septembrie 1818.Manualul lui Donici. Dintre acestea men ion m: .3. precum i cele privind familiile de robi. când a fost abrogat de Codul Caragea. Are ase p r i: despre persoane. .Pravilniceasca condic . 1785. nem rginirile care privesc dreptul persoanelor i al lucrurilor. dup porunca domnilor fanario i sau din ini iativ proprie. . Scris în grece te tradus mai târziu pe la sfâr itul anului 1831 i tip rit în române te abia la 1833.Hot râri ale sfatului de ob te al Moldovei.Nomocanonul lui Gheorghe din Trapezunt. vini i prigoniri.Manualul de legi al lui Mihail Fotino. . 1780. Codul se compune dintr-o introducere i trei p r i: dreptul persoanelor. . Legiuirile civile sunt: . este traducerea manualului lui Constantin Armenopulos.Nomocanonul lui Teofil. cu unele elemente din obiceiul p mântului. A fost aplicat în Moldova între 1814-1817 i chiar pân în 1823. dreptul lucrurilor. . a lui Ipsilanti. este un rezumat din Basilicale. lucruri mi c toare i nemi c toare. din porunca lui Moruzi. 1806 adic un manual juridic în stilul Institu iunilor. Legiuirile penale sunt: 88 . când a fost abrogat de Codul Calimachi.Codul Calimachi a fost promulgat în 1817 i pus în aplicare la 1 septembrie acela i an. A fost în vigoare de la 1 septembrie 1818 pân la 1865.Arta judec toreasc a lui Dumitru Paniotache. din 1779.

Codicele comercial.Codul de procedur : civil . penal . 1925. 1865. .Constitu ia din 1923. Alte legiuiri de Stat: . din Muntenia (1841-1851).Statutul de organizare i func ionare al Bisericii Ortodoxe Române. Legile României: .Legea rural . 1864.Codicele penal.Constitu ia din 1994.Legea sinodal .Legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române. . 1925.Legea pentru înmormânt ri. 1863 . 1864 .Codicele civil. .Proiectul de constitu ie al lui Cuza Vod .Condica penal a lui u u-Sturza din Moldova (1820-1826). 5. pentru Moldova. .Codul penal al lui Ghica. 1864 .Constitu ia din 1938. 1885 .tirbei. 1872 . Legile principatelor unite: a) Constitu ii: . 1840.Procedura civil pentru Valahia i Moldova din 1859 i 1861 . 1864 . 1863 .Legea sinodal .Legea pentru secularizarea averilor m n stire ti.Constitu ia din 1965. 1864 . c) Legi ordinare: . 1864. . . 1864 . .Legea clerului mirean i a seminariilor.Legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.Decretul organic pentru înfiin area unei autorit i sinodale centrale. .Constitu ia din 1866 b) Coduri: . tradus de Simion Marcovici pentru Muntenia i de Emanuel Dr ghici în 595 de articole. 1864 . comercial . 89 .Codul comercial francez..Manualul administrativ al Principatului Moldovei din 1855-1856 6. 1895 7.

adic 50 dintre cele 85 de canoane ale Sfin ilor Apostoli. 155 Ibiem. 141.Legea pentru ridicare Scaunului IV. Justelli. . Este o colec ie a canoanelor întrunite la Cartagina. 1925152. 156 Codex Canonum Ecclesiae Africanae. Nicodim Mila . originar din Sci ia. A fost alc tuit în Italia în secolul V154.. având i canoanele sinodului din Cartagina. 140. i în al doilea rând. Voelli. quas sancta romana ricipit ecclesia´. de i a fost tradus în Italia înc din secolul al V-lea153. care a tr it într-o m n stire din Roma în prima jum tate a secolului al VI-lea. Christophorus Justellus ex. H. Drept canonic ortodox. Mss. Versio Isidoriana. I. inclusiv canoanele Sinodului IV ecumenic. Versio Prisca . . 154 Dr. p. 924-938) sub titlul: ³Incipiunt regulae ecclesiasticae. 4. tom. I. apoi traducerea canoanelor primelor patru sinoade ecumenice i a apte sinoade locale din R s rit. G. Codex Canonum Ecclesiae Romanae. în primul rând prin faptul c era mai bogat. de care se deosebe te numai prin faptul c omite canoanele Sinodului local de la Laodiceea. canoane ale c ror triere s-a f cut de c tre Sinodul de la Cartagina din anul 419156. rii Române ti la rangul de Patriarhie. Codicii i colec iile Bisericilor locale din Apus Aceste colec ii sunt urm toarele: 1. 146-150. unele enciclice ale papilor din secolul V i unele legi ale Statului roman155. ca i Versio Isidoriana. Codex Canonum Ecclesiasticorum Dionisii Exigui. 1661. Ioan N. prin cuprinsul s u diferea de cele dou . care s-au inut în R s rit. p. Codicibus edidit. în ³Biblioteca Juris Canonici Veteris´. cunoscut ca atare pe la sfâr itul secolului V. Paris. vol. cit. inclusiv a canoanelor sinoadelor apusene de la 90 Prof. op. quae apud Nicheam Bythiniae a 318 patribus conscribtae sunt. În cuprinsul ei intr numeroase canoane traduse din grece te. 2. 5. Aceast colec ie cuprinde în traducere latin diverse canoane ale Sinoadelor ecumenice i locale.152 Arhid. Floca. Ea se nume te isidoriana fiindc s-a p strat într-una din scrierile episcopului Isidor de Sevilla.este o traducere a canoanelor unor Sinoade ecumenice i locale din R s rit. 3. p. Aceast colec ie a fost alc tuit de c lug rul Dionisie Exigul. 153 Prima redactare este tip rit de Maasen (I. Codex Canonum Ecclesiae Africanae. p. Aceast colec ie oficial a Bisericii din Roma. Edit. Dr.

op. Nicodim Mila . Aceast colec ie este atribuit lui Isidor de Sevilla. . Colec io decretorum pontificum romanorum. 33). colec ia lui Dionisie Exigul. n. Collectio Hispana sau Collectio Isidoriano. Decretum Gratiani. În timpul papei Ormisda. 8. Aceast colec ie cunoscut i sub numele de ³Concordantia discordantium canonum´ a fost alc tuit de c tre juristul Gra ian. în ³Patrologia Latin ´.. Nicodim Mila . p. 10. la care s-au mai ad ugat un num r mare de decretalii papale159. a devenit colec ia oficial a Bisericii din Roma157. quibus vel ad diversorum consultationes respondere solerent. vel cum quid servadum vitandumque esset edicerent´ (Dr. tom. Aceast colec ie s-a numit: 7. Colec io Dionisio Hadriana. cit. 66. adic hot rârile cu caracter canonic a opt papi pân la Anastasis al II-lea i devine cea dintâi colec ie de Decretalii158. cit. i fa de ea s-a manifestat aceia i pre uire ca i fa de prima colec ie i au servit împreun la alc tuirea noii colec ii oficiale a Bisericii Romane i apoi a Bisericii din imperiul franc. p. Collectio Pseudo-Isidoriana sau Collectio canoni Isidori Mercatoris. care a fost alc tuit în scopul aservirii puterii de stat de c tre puterea papal . Numele colec iei vine de la faptul c ea a fost completat cu decretalii ale unor papi ulteriori i a fost încheiat în timpul papei Hadrian I. . dar ea nu apar ine acestuia. atribuite unor episcopi romani din primele patru secole160. Decretales PseudoIsidorianae. pân în secolul al XVI-lea. Hinschius. p. dar pe lâng aceasta au mai fost introduse decretalii papale. În cuprinsul ei au intrat canoanele din colec ia lui Dionisie Exigul i canoanele unor sinoade locale din Galia i Spania. care a d ruit-o în anul 774 lui Carol cel Mare. 91 Dionysius. i aceast colec ie a fost alc tuit de c tre Dionisie Exigul care a adunat a a-zisele Decretalii. Tip rit în Voelli i Justelli. 141-142. În cuprinsul ei a intrat Collectio Hispana. Codex Canonum Universae Ecclesiae. 160 Cea mai bun edi ie a acestei colec ii este aceea a lui P. 141. op. 157 Exiguus 158 6. probabil chiar în vremea arhip storirii acestui ierarh. devenit împ rat al Imperiului romano-franc de la anul 800 i care a declarat aceast colec ie oficial a imperiului s u. În cuprinsul acestei colec ii au intrat toate canoanele i decretaliile din colec iile anterioare i a servit drept principal cod al Bisericii din Apus. Aceasta este o colec ie fals .. 9. în jurul anilor 847-852.Sardica i de la Cartagina. 181 i urm. p. Leipzig. 159 Dr. A fost totu i alc tuit în Spania. Cardinalul Baronius define te decretalele astfel: ³Decretales dicebantur romanorum pontificium epistolae.1863. care fusese profesor la Universitatea din Bologna.

Codex juris canonici. 12. Eerdmans Publishing Company. de A. pe baza întregului material cuprins în colec iile anterioare. Collins William B. completat mereu cu material juridic. profesor la Paris. Typis Polyglottis Vaticanis. Auctoritate Joannis Pauli P. Michigan. II promulgatus. Corpus Juris Canonici161.P. iar Conciliul II Vatican (1962-1965) îi va aduce i acestuia modific ri însemnate163. ed. . Codex juris ecclesiarum orientalium. publicat sub numele de Codex juris canonici. emis de scaunul roman. Leipzig. Alc tuit pe la anul 1500 de c tre Jean Chappins. 11. Grand Rapids. Vechiul Corpus juris canonici. Code of Canon Law. triat i sistematizat în parte. revizuit în 1983 în lumina hot rârilor Conciliului II Vatican162. 1879. acest nou cod a fost numit de la anul 1850 încoace. 1983.161 Corpus 162 The Juris Canonici. De i abia publicat s-a sim it nevoia unor modific ri i complet ri. Friedberg. 1990. a fost alc tuit din anul 1917 cu un cod oficial al Bisericii Catolice. Tot din 1917 încoace s-a mai întreprins alc tuirea i publicarea unui cod al Bisericii Catolice orientale sub numele de: 13. Corpus jurici canonici. 163 Codex Canonum Ecclesiarum Orientalium.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful