You are on page 1of 7

Oglinzile sferice sunt calote de sfera, foarte bine lustruite, de obicei metalizate, care reflecta practic toata lumina

ce cade asupa lor. Daca suprafata reflectanta este interiorul sferei, poarta numele de oglinda concava, iar daca este partea exterioara a sferei, poarta numele de oglinda convexa. Centrul sferei in care se inscrie calota poarta numele de centru de curbura, iar polul calotei ce constituie oglinda, se numeste varful oglinzii. Dreapta care trece prin centrul de curbura si prin varful oglinzii se numeste ax optic principal, spre deosebire de celelalte drepte care trec doar prin centrul de curbura al oglinzii si care se numesc axe optice secundare.

Reflexia in oglinzi sferice Focarul principal al unei oglinzi sferice concave, este punctul de pe axul optic principal in care converg, dupa reflexie, toate razele care au venit spre oglinda in mod paralel fata de axul optic principal (de la infinit). Focarul este numit "real" daca razele de lumina converg si se intalnesc in punctul respectiv. Focarul virtual apare in cazul oglinzilor convexe, de pe care razele reflectate pornesc diferegent. Focarul acestor oglinzi se determina prin prelungirea razelor reflectate in partea opusa a suprafetei. Intrucat razele de lumina reflectate nu trec prin acest punct, focarul poarta numele de focar "virtual". Oglinzile concave au un focar real, in schimb, oglinzile convexe au focar virtual. Distanta din varful oglinzii pana la focar poarta numele de distanta focala. Avind in vedere ca normala in punctul de reflexie al unei raze de lumina pe suprafata oglinzii este insasi raza de curbura si aplicind aproximatia lui Gauss, se poate demonstra ca distanta focala: f = R/2 unde R = raza de curbura a oglinzii

care se reflect trecând prin focar. acestea depind de pozi ia obiectului pe axa optic . primele dou raze din cele trei enumerate. virtual . obiectele aflateîn spate apar foarte mici. Oglinda concav Se folosesc pentru construirea imaginii. al c ror mers este dat de legile reflexiei: raza paralel cu axul optic. Ne intereseaz pozi ia.proiectoarelor. razacare trece prin centrul de curbur reflectându-se pe acela i drum (trece nedeviat ) i raza care treceprin focar i se reflect paralel cu axul optic. dreapt sau r sturnat ) imaginii. telescoapelor. astfel încât conduc torului îi este vizibil o por iune mai mare de drum.Formarea imaginilor în oglinzile sferice Pentru construirea imaginilor în oglinzile sferice.În cazul oglinzii concave. Oglinzile sferice concave sunt folosite la construc ia farurilor. în oglinda convex este reprezentat în figuraurm toare:Pentru orice poziieaobiectului. Oglinzile convexe sunt utilizate ca oglinzi retrovizoare la autovehicule. a lanternelor. imagini R este virtual . m rimea i natura (real . a unui obiect AB. . Oglinda convex Formarea imaginii A 'B'. ne folosim de trei raze incidente. a capt rii energiei solare. dreapt i mai mic decât obiectul.

.

nu se pune problema îmbun t irii reflectan ei prin folosirea unor straturi protectoare care s creasc reflectan a.În ultimul timp.38 ). depind de condi ia dac oglinda este concav sau convex i de distan a de la obiect la oglind .46 ) i SiO3 ( n=1. în special dac nu se iau în vedere efectele cromatice. conduce i la cre terea propriet ilor reflectante ale oglinzilor. Imaginea virtual dat de o oglind plan . asem n toare cu obiectul i situate la distan egal . peste stratul reflectant metalic se depune un strat protector. superioar imaginii date de o lentil . O protec ie foarte bun i o cre tere a reflectan ei se ob in folosind perechile de straturi Al2O3 + TiO2 . analog celui pe care l-am prezentat în cazul suprafe elor sferice. Stratul protector este un strat dielectric. De re inut este faptul c imaginea unui obiect orientat dreapta va fi orientat stânga. în spatele oglinzii. Folosindu-se perechi de astfel de straturi dielectrice protectoare.3 . sunt imagini virtuale. se ob in cele mai bune performan e. din anumite puncte de vedere. în linii mari. Modul de ob inere a imaginilor este. Imaginile luminoase. formate de oglinzile plane. Deoarece în domeniul infraro u al spectrului reflectan a oglinzilor acoperite cu straturi metalice este de aproximativ 99%.4. În domeniul ultraviolet sunt recomandate perechile de materiale MgF2 + ThO2 si SiO2 + ThO2. convenabil alese. numai c în cazul oglinzilor trebuie folosit legea reflexiei. Ca material cu indice de refrac ie mare folosit pentru depunerea straturilor dielectrice se folo este dioxidul de ceriu cu indicele de refrac ie cuprins în domeniul 2. care. Ca materiale cu indicii de refrac ie mici se folosesc MgF2 ( n=1.55 ). formate de oglinzile sferice. Al2O3 ( n=1.2. Imaginea dat de o oglind sferic este. Imaginile obiectelor luminoase. pe lâng rolul de a proteja stratul metalic.

Focarul este numit "real" daca razele de lumina converg si se intalnesc in punctul respectiv. Intrucat razele de lumina reflectate nu trec prin acest punct. Focarul virtual apare in cazul oglinzilor convexe. toate razele care au venit spre oglinda in mod paralel fata de axul optic principal (de la infinit). poarta numele de oglinda convexa. Daca suprafata reflectanta este interiorul sferei. Centrul sferei in care se inscrie calota poarta numele de centru de curbura. foarte bine lustruite.Reflectarea unui fascicul de lumin de o oglind concav i de c tre o oglind convex Oglinzile sferice sunt calote de sfera. in schimb. oglinzile convexe au focar virtual. spre deosebire de celelalte drepte care trec doar prin centrul de curbura al oglinzii si care se numesc axe optice secundare. iar daca este partea exterioara a sferei. care reflecta practic toata lumina ce cade asupa lor. de pe care razele reflectate pornesc diferegent. dupa reflexie. iar polul calotei ce constituie oglinda. focarul poarta numele de focar "virtual". Avind in vedere ca normala in punctul de reflexie al unei raze de lumina pe suprafata oglinzii este insasi raza de curbura si aplicind aproximatia lui Gauss. Dreapta care trece prin centrul de curbura si prin varful oglinzii se numeste ax optic principal. Oglinzile concave au un focar real. de obicei metalizate. se poate demonstra ca distanta focala: f = R/2 unde R = raza de curbura a oglinzii . Distanta din varful oglinzii pana la focar poarta numele de distanta focala. Focarul acestor oglinzi se determina prin prelungirea razelor reflectate in partea opusa a suprafetei. poarta numele de oglinda concava. se numeste varful oglinzii. este punctul de pe axul optic principal in care converg. Reflexia in oglinzi sferice Focarul principal al unei oglinzi sferice concave.

Marirea transversala in oglinzile concave . de aceea denumit si plan focal. intre centru si infinit.De asemenea. punctul conjugat va fi localizat in f. aflat in fata unei oglinzi concave. Se cere sa se afle la ce distanta se va forma imaginea obiectului O si cat va fi de mare in raport cu inaltimea i1. locul geometric al focarelor secundare este un plan perpendicular pe axul optic principal. aflat la o distanta p2 de varf conform ecuatiei (punctelor conjugate): 1/p1 + 1/p2 = 1/f unde f = distanta focala a oglinzii De aici se poate observa ca pentru un punct aflat la infinit. ceea exprima faptul ca focarul este punctul de pe axul optic in care converg toate razele provenite de la un punct situat pe axul optic si localizat la infinit. la distanta p1. Formula oglinzilor sferice concave Se poate demonstra ca unui punct aflat la distanta p1 de varful oglinzii. de inaltime i1. se poate demonstra ca pentru grupe de fascule paraxiale. Sa consideram acum un obiect real O. ii corespunde un punct conjugat (in imagine).

Reflexia in oglinzile convexe In ceea ce priveste oglinzile convexe. Raportul este subunitar daca obiectul este situat dincolo de centrul de curbura. iar in ecuatia punctelor conjugate distanta de la oglinda la imaginea virtuala se introduce cu semnul minus (-). cele de mai sus raman valabile. . este unitar daca obiectul este situat chiar in centrul de curbura si supraunitar daca este intre centrul de curbura si focarul oglinzii. se poate demonstra ca: i2/i1 = p2/p1 Raportul i2/i1 poarta numele de marire liniara si este foarte util in macrofotografie.Din figura de mai sus si din aplicarea ecuatiei punctelor conjugate. cu singura deosebire ca imaginea obtinuta este virtuala.