II.2.

Calculul de rezistenţă
Forma în plan a căminului
L = 2,00m –
lungimea caminului
l = 1,00m – lăţimea
căminului
H = 2,50m –
înălţimea căminului
d
1
= 0,25m –
grosime perete
inferior
d
2
= 0,15m –
grosime pereţi
laterali
d
3
= 0,15m –
grosime perete
superior
Căminul de vizitare este o construcţie monolit , cu radierul, pereţii şi dala superioară de
formă cubică. În pereţii căminului sunt practicate goluri necesare pentru trecerea conductelor
(Ø200mm), iar în dala superioară se realizează un gol pentru a permite accesul în cămin. Acest
gol va fi astupat cu un capac de acces semifabricat.
Materialele folosite la construirea căminului de vizitare:
•beton simplu de egalizare clasa C6/7,5
•beton armat de rezistenţă clasa C16/20 cu următoarele caracteristici:
-rezistenţa de calcul la compresiune
Rc = 10,5 N / mm²
-rezistenţa de calcul la întindere
Rt = 0,8 N / mm²
-modul de elasticitate
Eb = 27000 N / mm²
-greutate volumetrică
Ύb = 25000 N / m³
•armatura din bare de oţel OB 37 cu următoarele caracteristici :
b-rezistenţa de calcul
Ra = 210 N / mm²
-modul de elasticitate
2 5
/ 10 1 , 2 mm N E
a
⋅ ·
Pământul în care se va realiza căminul de vizitare este necoeziv şi are următoarele
caracteristici conform studiului geotehnic:
•unghi de frecare internă Ø = 18º
•coeficientul împingerii active
) 2 / 45 (
2
Φ − ·tg K
a
53 , 0 ·
a
K
•presiunea convenţională
2
/ 150 m KN p
conv
·
•greutatea volumică a pământului
3
/ 18500 m N
t
· γ
Pentru simplificarea calculelor se vor considera pereţii şi dala superioară ca fiind
continue.
Pentru a dimensiona construcţia se va folosi ecuaţia lui Clapeyron denumită şi ecuaţia
celor trei momente:
0 ) ( 2
1
1
1 1
1
1
1
1
1
1
· ⋅ + ⋅ + ⋅ + + + ⋅
+
+
+ −
+
+
+
+
+

N
n
nn
n
n
nn
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
I
l
m
I
l
m
I
l
M
I
l
I
l
M
I
l
M
Unde:
1 1
, ,
+ − n n n
M M M
- momente în cele trei puncte de calcul;
1 1
,
+ − nn nn
m m
- factorii de încărcare corespunzători laturilor din stânga şi dreapta
punctului central de calcul;
n
n
I
l
- lungimile transformate ale barelor respective:
n
l
- lungimea barei n din ax în ax ( m );
n
I
- momentul de inerţie al barei n
) (
4
m

Evaluarea încărcărilor, determinarea momentelor în încastrare, determinarea momentelor
maxime, diagrama de momente.
Unde:
L – lăţimea secţiunii L = 2,00 m
H – înălţimea secţiunii H = 2,50 m
l - lăţimea interax l = 1.85 m
h – înălţimea interax h = 2.25 m
A.Evaluarea încărcărilor care acţionează asupra căminului de vane:
• greutatea dalei superioare -G-
m KN d G
b
/ 75 , 3 15 , 0 25000
3
· ⋅ · ⋅ ·γ
²
• împingerea pământului -
1
P
-
2
1
/ 51 , 24 53 , 0 25 , 2 18500 m KN k h P
a t
· ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ · γ

• presiunea reactivă a terenului de fundare -
2
P
-
( ) [ ]
2 1 2 2
2 2 d H d d L
L
P
b
⋅ + ⋅ − ·
γ
2
2
/ 68 , 14 m KN P ·
B. Determinarea momentelor în încastrări:
Structura de rezistenţă şi schema de încărcare sunt simetrice
( )
D C A B
M siM M M · ·
, iar
prin calcul static se vor determina numai momentele
C B
şiM M
. Pentru aceasta se scriu ecuaţiile
celor trei momente pe traseele ABC şi BCD, şi se iau în considerare momentele de inerţie
corespunzătoare fiecărei bare (semistructura).
0 2
2 1 2 2
1
1
· ⋅ + ⋅ + ⋅ +

,
_

¸
¸
+ + ⋅
I
h
m
I
l
m
I
h
M
I
h
I
l
M
I
l
M
BC BA C B A
0
3
2
3 2 3 2 2
· ⋅ + ⋅ + ⋅ +
,
_
+

¸
¸
+ ⋅
I
l
m
I
h
m
I
l
M
I
l
I
h
M
I
h
M
CD BC D C B
A B
M M ·
şi
D C
M M ·
Înlocuim momentele egale scrise anterior şi ne rezultă următorul sistem de ecuaţii:
0 2 3
2 1 2 2 1
· ⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅
I
h
m
I
l
m
I
h
M
I
h
M
I
l
M
BC BA C B B
0 3 2
3 2 3 2 2
· ⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅
I
l
m
I
h
m
I
l
M
I
h
M
I
h
M
CD CB C C B
Unde:
) ( ) (
3 3
1 1
25 , 0 15 , 0 2 00 , 2
2
1
12
1
2
2
1
12
1
⋅ ⋅ − ⋅ · ⋅ − ⋅ · d d L I
4
1
0011 , 0 m I ·
3 3
2 2
15 , 0 50 , 2
12
1
12
1
⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ · d H I
4
2
0007 , 0 m I ·
) ( ) (
3 3
3 2 3
15 , 0 15 , 0 2 00 , 2
2
1
12
1
2
2
1
12
1
⋅ ⋅ − ⋅ · ⋅ − ⋅ · d d L I
4
3
000239 , 0 m I ·
2 2
2
85 . 1 68 . 14
4
1
4
1
⋅ ⋅ · · l P m
BA
KN m
BA
56 . 12 ·
2 2
1
25 , 2 51 , 24
60
8
60
8
⋅ ⋅ · · h P m
BC
KN m
BC
54 . 16 ·
2 2
1
25 , 2 51 , 24
60
7
60
7
⋅ ⋅ · · h P m
CB
KN m
CB
476 . 14 ·
2 2
85 . 0 75 , 3
4
1
4
1
⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ · l q m
CD
KN m
CD
677 . 0 ·
3
1
89 , 1888
00045 , 0
85 , 0

· · m
I
l
3
2
1 4 , 3 5 7
0 0 0 7 , 0
2 5 , 0

· · m
I
h
3
3
47 , 8673
000098 , 0
85 , 0

· · m
I
l
Din sistemul de ecuaţii ne rezulă, după rezolvarea acestuia momentele
B C
siM M
cu
următoarele valori:
m KN M
C
⋅ − · 291 , 0
şi m KN M
B
⋅ − · 164 , 1
C. Determinarea momentelor maxime pe laturile secţiunii:
• BA 164 , 1
8
85 , 0 12 , 23
8
2 2
2
max


· + ·
B
M
l P
M
m KN M ⋅ · 924 , 0
max
•CD 291 , 0
8
85 , 0 ) 6 75 , 3 (
8
) (
2 2
max

⋅ +
· +
⋅ +
·
C
M
l S q
M
m KN M ⋅ · 048 , 0
max
•BC si AD
h
y h
M
h
y
M y
h
P
y P
h
M
C B

+ ⋅ + ⋅ − ⋅ ·
3 1
1 max
6 6
25 , 0
601 , 1 25 , 0
) 291 , 0 (
25 , 0
601 , 1
) 164 , 1 ( 601 , 1
25 , 0 6
51 , 24
601 , 1 51 , 24
6
25 , 0
3
max

⋅ − + ⋅ − + ⋅

− ⋅ ⋅ · M
m KN M ⋅ · 074 , 0
max
y = distanţa de la punctul C sau D până la punctul de aplicaţie al momentului maxim.
1
1
]
1

¸

− ⋅ + + ⋅ · ) ( 2
3
1
1
2
1
2
1
C B
M M P P
h
P
y

1
1
]
1

¸

+ − ⋅ + ⋅ ⋅ · ) 291 , 0 164 , 1 ( 51 , 24 2 51 , 24
3
25 , 0
51 , 24
1
2
2
y
601 , 1 · y
D. Diagrama de momente (KNm):
II.2.1. Armarea căminului de vane
Se consideră armarea pe verticală a peretelui care are lungimea de 1,00m şi grosimea de
0,25m. Se calculează necesarul de armătură introducându-se momentul maxim al structurii. Din
calcul ne rezultă
m KN M ⋅ · 164 , 1
max
. Deci se va face armare constructivă cu bare din OB 37
cu Ø6mm.
Se calculează:
2
6
25
2
+ · + ·
φ
s a
mm a 28 ·
s- stratul de acoperire cu beton mm s 25 ·
φ
- diametrul barei
mm 6 · φ
28 1000
0
− · − · a h h
mm h 972
0
·
unde:
h - înălţimea secţiunii mm h 1000 ·
5 , 10 972 150
10 11 , 1
2
6
2
0
max
⋅ ⋅

·
⋅ ⋅
·
C
R h b
M
m
00078 , 0 · m
unde:
− b lăţimea secţiunii mm b 150 ·
C
R
- rezistenţa de calcul la compresiune
2
/ 5 , 10 mm N R
C
·
8 0007 , 0 2 1 1 2 1 1 ⋅ − − · − − · m ξ
00078 , 0 · ξ
210
5 , 10
00078 , 0 100 100 ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·
a
C
R
R
p ξ
% 003 , 0 · p
unde:
p
- procent de armare [ % ]
Se consideră :
% 1 , 0 · p
2
146mm A
a
·
unde:
a
nec
A
- aria de armătură necesară [mm
2]

6 · n bare
8 6φ
n
- numărul de bare necesare
2
170mm A a
ef
·
Anolog se consideră i pentru armarea pe orizontală. ș
Pereţii căminului de vizitare se vor arma cu plasa de armatură OB 37 6
ml / 8 φ
atât la
interior cât şi la exterior.
972 150
100
1 , 0
100
0
⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ · h b
p
A a
nec

I n . m nn + 1 1 .factorii de încărcare corespunzători laturilor din stânga şi dreapta punctului central de calcul.momente în cele trei puncte de calcul.-greutate volumetrică Ύb = 25000 N / m³ •armatura din bare de oţel OB 37 cu următoarele caracteristici : b-rezistenţa de calcul Ra = 210 N / mm² -modul de elasticitate E a = 2.53 •coeficientul împingerii active •presiunea convenţională p conv = 150 KN / m 2 •greutatea volumică a pământului γ t = 18500 N / m 3 Pentru simplificarea calculelor se vor considera pereţii şi dala superioară ca fiind continue. Pentru a dimensiona construcţia se va folosi ecuaţia lui Clapeyron denumită şi ecuaţia celor trei momente: M n −1 ⋅ ln l l l l l + 2 M n ( n + n +1 ) + M n +1 ⋅ n +1 + mnn −1 ⋅ n + m nn +1 ⋅ n +1 = 0 In I n I n +1 I n +1 In I N +1 Unde: M n −1 . m nn − .momentul de inerţie al barei n (m 4 ) . ln .lungimea barei n din ax în ax ( m ). M n +1 .1 ⋅10 5 N / mm 2 Pământul în care se va realiza căminul de vizitare este necoeziv şi are următoarele caracteristici conform studiului geotehnic: •unghi de frecare internă Ø = 18º K a = tg 2 (45 − Φ / 2) K a = 0. M n .lungimile transformate ale barelor respective: In l n .

68 KN / m 2 .P2 γb [ ( L − 2d 2 ) ⋅ d 1 + 2 H ⋅ d 2 ] L P2 = P2 = 14.P 1 P1 = γ t ⋅ h ⋅ k a = 18500 ⋅ 2.00 m H – înălţimea secţiunii H = 2. determinarea momentelor maxime. Unde: L – lăţimea secţiunii L = 2.50 m l .25 ⋅ 0.53 = 24.25 m A.75 KN / m ² • împingerea pământului . diagrama de momente.Evaluarea încărcărilor care acţionează asupra căminului de vane: • greutatea dalei superioare -GG = γ b ⋅ d 3 = 25000 ⋅ 0. determinarea momentelor în încastrare.51KN / m 2 • presiunea reactivă a terenului de fundare .lăţimea interax h – înălţimea interax l = 1.15 = 3.85 m h = 2.Evaluarea încărcărilor.

B. iar prin calcul static se vor determina numai momentele M B şiM corespunzătoare fiecărei bare (semistructura).0007 m 4 1 1 1 1 3 ⋅ ( L − 2d 2 ) ⋅ d 3 = ⋅ ( 2.0011 m 4 1 1 3 ⋅ H ⋅ d2 = ⋅ 2. Pentru aceasta se scriu ecuaţiile celor trei momente pe traseele ABC şi BCD.15 ) ⋅ 0.15 3 12 2 12 2 I3 = .00 − 2 ⋅ 0.50 ⋅ 0. şi se iau în considerare momentele de inerţie MA ⋅ l h l + 2M B  + I1  I 1 I2 MB ⋅ h h l  l h l + 2M C   I + I 3  + M D ⋅ I + m BC ⋅ I + mCD ⋅ I = 0 I2  3 2 3  2 M B = M A şi M C = M D Înlocuim momentele egale scrise anterior şi ne rezultă următorul sistem de ecuaţii: l h h l h + 2 M B ⋅ + M C ⋅ + m BA ⋅ + m BC ⋅ =0 I1 I2 I2 I1 I2 3M B ⋅ MB ⋅ h h l h l + 2 M C ⋅ + 3M C ⋅ + mCB ⋅ + mCD ⋅ = 0 I2 I2 I3 I2 I3 Unde: I1 = 1 1 1 1 ⋅ ( L − 2d ) ⋅ d13 = ⋅ ( 2.00 − 2 ⋅ 0. Determinarea momentelor în încastrări: Structura de rezistenţă şi schema de încărcare sunt simetrice ( M B = M A siM C = M D ) .  h l h +MC ⋅ + m BA ⋅ + m BC ⋅ =0  I2 I1 I2  C .15 ) ⋅ 0.15 3 12 12 I2 = I 2 = 0.25 3 12 2 12 2 I 1 = 0.

75 ⋅ 0.2 5 = = 3 5 7 4m − 3 .54 K N mCB = 7 7 P1 h 2 = ⋅ 24 .0 0 0 7 l 0.68 ⋅1.25 2 60 60 mCB =14 .51 ⋅ 2.00045 = h 0.89 m −3 0.164 KN ⋅ m B cu .85 = = 8673 .85 = 1888 .25 2 1 60 60 m BC =16 .85 2 4 4 m BA =12 .000098 I3 Din sistemul de ecuaţii ne rezulă.000239 m 4 m BA = 1 1 P2 l 2 = ⋅14 .51 ⋅ 2.85 2 4 4 mCD = 0.677 K N l I1 0.1 I 2 0.47 m −3 0.476 K N mCD = 1 1 ⋅ q ⋅ l 2 = ⋅ 3.I 3 = 0.56 K N m BC = 8 8 P h2 = ⋅ 24 .291 KN ⋅ m şi M B = −1. după rezolvarea acestuia momentele M C siM următoarele valori: M C = −0.

12 ⋅ 0.51 1.601 0.601 ⋅ 24 .51 ⋅1.601 − ⋅1.25 −1.51 ( − .25 0.601 3 + ( −1.291 ) ⋅ 6 6 ⋅ 0. 25 2  1 ⋅ ⋅ 24 .C.51  3    y =1.25 0.924 KN ⋅ m •CD M max = (q + S ) ⋅ l 2 8 +MC = (3.291 M max = 0.291 )  1 24 . Determinarea momentelor maxime pe laturile secţiunii: • BA M max = P2 l 2 8 +MB = 23.601 .164 ) ⋅ + (−0.048 KN ⋅ m •BC si AD M max = P h y h− y P1 ⋅ y − 1 ⋅ y 3 + M B ⋅ + M C 6 6h h h M max = 0.85 2 8 − 1.164 M max = 0.25 24 . 2  1  h ⋅ + P 2 + 2 P ⋅ ( M B − M C ) 1 1 P  3  1   y= y=  0.074 KN ⋅ m y = distanţa de la punctul C sau D până la punctul de aplicaţie al momentului maxim.164 +0.25 M max = 0.85 2 8 − 0.51 2 + 2 ⋅ 24 .75 + 6) ⋅ 0.

.

Se calculează: a=s+ φ 6 = 25 + 2 2 a = 28 mm s.164 KN ⋅ m . Armarea căminului de vane Se consideră armarea pe verticală a peretelui care are lungimea de 1.00m şi grosimea de 0.1.2. Se calculează necesarul de armătură introducându-se momentul maxim al structurii. Deci se va face armare constructivă cu bare din OB 37 cu Ø6mm.stratul de acoperire cu beton s = 25 mm φ .D.25m.înălţimea secţiunii h = 1000 mm . Din calcul ne rezultă M max = 1. Diagrama de momente (KNm): II.diametrul barei φ = 6mm h0 = h − a = 1000 − 28 h0 = 972 mm unde: h .

00078 ⋅ Ra 210 p = 0. .1 ⋅ b ⋅ h0 = ⋅150 ⋅ 972 100 100 Aa = 146 mm 2 unde: A nec a .5 N / mm 2 RC .00078 p = 100 ⋅ ξ ⋅ RC 10.m= M max 1.003 % unde: p .11 ⋅ 10 6 = b ⋅ h02 ⋅ RC 150 ⋅ 972 2 ⋅ 10.0007 8 ξ = 0.numărul de bare necesare A ef a = 170m m2 Anolog se consideră și pentru armarea pe orizontală.aria de armătură necesară [mm2] n = 6 bare 6φ 8 n .rezistenţa de calcul la compresiune ξ =1 − 1 −2m =1 − 1 −2 ⋅ 0.00078 unde: b − lăţimea secţiunii b = 150 mm RC = 10 .5 = 100 ⋅ 0.5 m = 0.procent de armare [ % ] Se consideră : p = 0.1% A nec a = p 0. Pereţii căminului de vizitare se vor arma cu plasa de armatură OB 37 6 φ8 / ml atât la interior cât şi la exterior.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful