Tema 1. Generalităţi. Noţiuni de bază 1. Aspecte generale privind societatea informaţională 2. Noțiuni de bază 3. Infrastructura Informaţională 4.

Resurse Informaţionale 1. Aspecte generale privind societatea informaţională Societatea informaţională este o formă nouă a civilizaţiei umane, mult mai perfectă, în care accesul egal şi universal la informaţie, în corelaţie cu o infrastructură informaţională şi de comunicaţii dezvoltată, contribuie la o dezvoltare social-economică durabilă, reducerea gradului de sărăcie, îmbunătăţirea calităţii vieţii, la integrarea în Uniunea Europeană. Altfel spus, Societatea Informaţională reprezintă un model social care presupune că o parte semnificativă a interacţiunii dintre indivizi, respectiv dintre aceştia şi autorităţi, să fie bazată pe utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării. Principalele avantaje sunt considerate a fi accesul mai rapid la informaţie şi modalităţile mai simple de a comunica la distanţă. Se poate afirma, de asemenea că, societatea informaţională reprezintă o expresie a erei informaţionale. Trebuie sa fim conştienţi de faptul ca informaţia devine o resursa strategică şi fundamentală, analoaga capitalului din societatea industrială. Totodată, constituirea societăţii informaţionale este o problemă de ordin global, problemă care constituie o preocupare la nivelul cel mai superior. În acest sens, în ţările industrial dezvoltate ca Japonia, SUA, în unele ţări din Uniunea Europeană, au fost lansate programe guvernamentale. Uniunea Europeana a declarat ferm ca această tendinţă obiectivă a societăţii moderne este pentru ea o prioritate politică, elaborând în acest sens recomandări de mare importanţă. Dezvoltarea Societăţii Informaţionale a fost unul dintre cele mai importante scopuri ale politicii Uniunii Europene, de când Tratatul de la Maastricht din 1993 a dat Uniunii Europene responsabilitatea integrării reţelelor transeuropene în transporturi, energie şi telecomunicaţii. Termenul de Societate Informaţională si-a propus, de la început, să înglobeze mulţimea de politici, iniţiative şi investiţii necesare trasării creşterii economice şi a competitivităţii şi să sprijine dezvoltarea unei societăţi puternice, bazată pe crearea şi utilizarea de cunoştinţe, produse şi servicii. Statele Unite deţin deja un avans considerabil în aceasta direcţie, fiind vizibile rezultate remarcabile. Majoritatea locurilor de munca create in SUA în ultimul deceniu provin de la întreprinderi de 3-15 oameni, având ca profil tehnologia informaţiilor şi serviciile asociate. Acest lucru a fost posibil printr-o decizie politică. SUA investeşte în acest domeniu cu peste 100 miliarde de dolari mai mult decât Europa.
1

Priorităţile legate direct de imperativele integrării informaţionale europene se structurează pe doua nivele: naţional şi nivelul european. de regulă. de extindere şi utilizare a cunoştinţelor. Priorităţile naţionale reprezintă rezultatul unei abordări sistemice a relaţiei dintre cadrul european şi cadrul naţional şi subînţelege. oriunde ar fi acestea exprimate. e-business. În ultimul timp. pornind de la principalele: informatizare. realizarea unei politici. 2. resurse informaţionale. oricărui tip de cerinţe. relee indispensabile pentru înţelegerea esenţialelor comune şi esenţialelor particulare. Informatizarea societăţii poate fi realizată cu succes numai în condiţiile unei infrastructuri informaţionale bine organizate şi eficient dirijate. şi nu numai. informatizarea societăţii este tratată ca un proces tehnic privind dotarea unităţilor social-economice cu tehnică electronică performantă. necesara şi promiţătoarea integrare europeană nu poate ocoli integrarea informaţională. integrarea însăşi este un proces cu caracter informaţional. este necesară scoaterea în relief a noţiunilor de bază privind societatea informaţională şi determinarea corelaţiilor dintre ele. trebuie menţionat că. Integrarea are dificila misiune de a nu stopa evoluţia unora. informatizarea presupune implementarea activă a tehnologiilor informaţionale şi telecomunicaţiilor în toate domeniile de activitate. în special. În sursele bibliografice şi în mediul de specialitate.  Spaţiul informaţional. mulţi specialişti în domeniu. o realitate nouă. Altfel spus. prin natura lor. Dar informatizarea nu poate fi numai un proces tehnic. Mai mult. ea reprezintă un proces social care influenţează considerabil societatea şi personalitatea. în primul rând pentru ca informaţia este un factor de supraordonare în societatea contemporană şi apoi pentru că. e-guvernare. precizarea opţiunilor prioritare este mai greu de stabilit.  Informatizarea societăţii. 2 . proces realizat prin intermediul tehnologiilor informaţionale şi telecomunicaţiilor. sunt preocupaţi de problematica spaţiului unic informaţional (corect este spaţiu informaţional comun sau integrat). strategii şi a unui plan concret de acţiuni în domeniu. de a accelera dezvoltarea altora şi de a construi. în final. sub aspect formal. Noțiuni de bază Pentru o mai bună înţelegere a esenței societății informaționale și a procesului de sistematizare. în general. în integritatea lui. spaţiu informaţional. informatizarea reprezintă procesul de intensificare a producţiei. cu un potenţial informaţional disponibil. de impactul acestuia asupra societăţii. etc. infrastructură informaţională. La nivel european. Toate structurile chemate să organizeze şi să vehiculeze informaţii sunt.În contextul celor menţionate. e-commerce. iar prin esenţă ea intensifică utilizarea cunoştinţelor şi informaţiilor în societate. focare şi piloni ai integrării.

prin intermediul cărora există.  Guvernare Electronică (e-guvernare) Realizarea tranzacţiilor guvernamentale/administrative în mediu electronic. de obicei prin intermediul Internetului. guvernarea electronică reprezintă procesul de reinvenţie a sectorului public prin digitalizare şi noi tehnici de management al informaţiei. Oportunitatea de a vinde și de a face cunoscute propriile produse la nivel global. Spaţiul informaţional comun şi integrat. capabilă a influenţa comportamentul şi performanţele societăţii. el trebuie să fie integrat în spaţiul informaţional european și internaţional. comunicaţiilor și informaţiilor. Cele mai importante avantaje ale dezvoltarii unei afaceri electronice sunt: 1. incluzând toate procesele aferente care se desfăşoară în lumea reală. Creat iniţial pentru schimbul de informaţii și pentru poșta electronică. Astfel. prin utilitatea sa. În sens mai larg. interesează şi poate fi folosit de mai mulţi beneficiari sau de întreaga societate. Cu alte cuvinte. spaţiul (câmp) informaţional presupune totalitatea elementelor de natură organizatorică şi informaţională. conţine elemente asociate inseparabil şi intercondiţionate astfel încât acesta aparţine. Un aspect insuficient abordat pe plan teoretic îl constituie definirea noţiunii spaţiu informaţional. care este în permanentă schimbare încercând să se adapteze la nevoile pieţei digitale. inclusiv resursele informaţionale şi procesele informaţionale. Nu mai este niciun secret pentru nimeni că internetul a revoluționat lumea afacerilor. generat în mare măsură de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană. E-business reprezintă un nou mod de a face afaceri. În acest sens. el trebuie să acţioneze şi să fie raportat în zonele de interes pentru republică. acest mediu nou nu putea sa scape atenţiei comercianţilor. concomitent cu scoaterea în evidenţă a dinamismului său. acţionează şi desfăşoară activitatea informaţională. Adică. E-business E-business se traduce în limba romană prin "afacere electronică" și se referă la organizarea tranzacţiilor. folosind întregul potenţial al tehnologiei informaţiei. poate fi numit şi Spaţiu Informaţional Naţional. la dezvoltarea elementelor strategice de asigurare a stabilităţii economice. o definiţie a spaţiului informaţional trebuie să înglobeze complexitatea şi multidimensionalitatea acestuia. el a devenit cel mai dinamic mediu de afaceri. 3 . un nou mod de a folosi tehnologia și un nou mod de crea companii. In condiţiile în care Internetul a devenit parte integrantă din societatea statelor dezvoltate. noţiune deosebit de complexă din cauza multiplelor componente pe care le include. (alteori numit câmp informaţional). proces al cărui scop final este creşterea gradului de participare politică a cetăţenilor şi eficientizarea aparatului administrativ. precum şi interdependenţelor dintre ele. Spaţiul Informaţional Naţional nu poate fi tratat în mod izolat. contribuind. Totodată. precum și la planificarea și controlul unei afaceri.

De cele mai multe ori.. 3. comparativ cu o afacere tradițională. dar și cu clienţii. care creează o legătură între server şi browser) şi un cont comercial pentru procesarea plăţilor. E-business reprezintă mai degrabă o strategie în ceea ce priveşte modul de a face afaceri. promovarea produselor și/sau serviciilor oferite etc. ai nevoie de o investiție minimă. pe internet.). cumpărarea şi vânzarea de produse folosind cash digital (cărţi de credit. O afacere electronică înseamnă mult mai mult. microplăţi etc. Nu trebuie înţeles că afacerile on-line se limitează doar la vânzarea diverselor produse și/sau servicii cu ajutorul internetului. de exemplu. foarte mulţi conștientizând faptul că acesta este comerţul viitorului. Pentru a începe o afacere on-line de succes. certificat SSL (tehnologie standard securizată.  Comerţul on-line reprezintă o noua metodă de a face afaceri. Comunicarea cu furnizorii și clientii firmei implică un nivel redus al costurilor și este mult mai eficientă. cel mai răspândit fiind poșta electronică (e-mailul). a unei afaceri existente sau de începerea unei afaceri doar în mediul virtual. cu posibilii parteneri de afaceri. acest proces include un coş de cumpărături (shopping cart). fie că este vorba despre extinderea. 4 . care reprezintă vânzarea de produse și/sau servicii prin intermediul internetului.2. Acest tip de afacere atrage din ce în ce mai mulţi adepţi. Presupune menţinerea contactelor cu furnizorii. cea mai importantă componentă a sa fiind e-commerce (comerţul electronic). toate folosind mijloacele electronice. Aceasta include.

Infrastructura Informaţională Practica internaţională demonstrează impactul pozitiv al infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii asupra dezvoltării societăţii contemporane. medicina electronică etc. pe de o parte. De menţionat că sistematizarea infrastructurii informaţionale presupune. pe de altă parte. cultura electronică. se impune o examinare şi o abordare a Infrastructurii Informaţionale Naţionale (IIN) sub aspectul unui sistem complex cu o structură organizatorică bine dimensionată şi echilibrată. În acest sens. învăţământul electronic.3. această infrastructură trebuie să fie orientată spre formarea şi dezvoltarea unui management informaţional eficient. şi dezvoltarea IIN ca parte componentă a infrastructurii informaţionale internaţionale. economice 5 . precum şi în creşterea nivelului de ocupaţie a populaţiei prin crearea a noi locuri de muncă. Orientarea strategică a Republicii Moldova în ce priveşte crearea unui spaţiu informaţional comun şi edificarea unei societăţi informaţionale condiţionează. Adică. determinarea unui ansamblu de măsuri tehnico-organizatorice. în mod obligatoriu. comerţul electronic. necesitatea conceperii şi realizării unei infrastructuri informaţionale care să corespundă condiţiilor de redresare socio-economică şi să asigure dirijarea şi stăpânirea efectivă a tuturor proceselor informaţionale. economia electronică. atât pentru nivelul micro-.. cât şi pentru nivelul macroeconomic al societăţii. în primul rând. care constă în diversificarea posibilităţilor de acces la informaţie şi la resursele informaţionale publice în toate domeniile de activitate umană: guvernarea electronică.

prin sistematizarea infrastructurii informaţionale se subînţelege un proces de transformare şi organizare a infrastructurii informaţionale conform unui raţionament ştiinţifico-metodologic care să asigure o societate bazată pe tehnologiile informaţionale moderne şi telecomunicaţii. mijloacele de comutaţie şi de dirijare a fluxurilor informaţionale. coordonatoare.şi legislative referitoare la desfăşurarea activităţilor informaţionale şi care au drept scop asigurarea condiţiilor pentru crearea societăţii informaţionale. resursele informaţionale ca rezultat al informatizării. se subînţelege "…un sistem de relaţii între elementele fundamentale ale unui macrosistem…" sau infrastructura reprezintă "…baza tehnico . computerele (hardware) şi produsele program (software) și alte elemente cu aspect informațional. reţelele şi canalele de transport date. pe de o parte. Pentru nivelul macroeconomic. unul dintre aspectele obligatorii ale Infrastructurii Informaţionale Naţionale reprezintă sistemul de interacţiune dintre elementele sale. liniile de comunicaţii. • Juridice. Prin Infrastructura Informaţională Naţională se subînţelege un sistem de elemente intercondiţionate şi interconectate. prin infrastructură . cât şi microeconomic. se poate spune că Infrastructura informaţională include resursele informaţionale. În general. De aici rezultă că. economice. iar pe de altă parte. Prin urmare. dar şi cel funcţional. Este important de menţionat că în procesul de informatizare a societăţii trebuie scos în evidenţă nu numai aspectul tehnic (compoziţional) al infrastructurii informaţionale. acele unităţi funcţional . reglementare. cadrul organizatoric şi relaţiile funcţionale şi care asigură suportul necesar pentru realizarea politicii şi funcţiilor de management informaţional orientat la îndeplinirea obiectivelor propuse vizând crearea unui spaţiu comun informaţional şi edificarea societăţii informaţionale. • Parteneriat în baza divizării muncii. care cuprind resursele informaţionale. etc. Adică este necesară formarea unor structuri organizatorice orientate la realizarea optimă a proceselor de informatizare a societăţii. 6 . • Metodologico-ştiinţifice. Cu alte cuvinte. Acest sistem presupune o diversitate interioară a componentelor structurale bine organizate şi dirijate atât la nivel macro -. de menţionat că elementele infrastructurii informaţionale implică anumite relaţii cum ar fi: • Administrative. În același context. Modelul include.materială a unei societăţi…".1.organizatorice care trebuie să se ocupe de procesul de informatizare şi de care depinde calitatea şi eficacitatea acestui proces. modelul structural – funcţional al infrastructurii informaţionale poate fi reprezentat ca în figura 1.

tactic şi operativ). funcţional interconectate şi incluse direct ori indirect în procesele de informatizare ale diferitelor tipuri de activităţi ale economiei naţionale. 7 .2. 8 Centre. producere. care va asigura ordine managerială. edificarea infrastructurii informaţionale în Republica Moldova..normativ Baza ştiinţifico . aspectul organizaţional-funcţional al infrastructurii informaţionale. Aceasta presupune o structură integrată a infrastructurii informaţionale şi corelată cu o structură integrată a domeniilor economice. de la unităţile social-economice.metodologică Baza tehnico -materială Tehnologii informationale şi telecomunicaţii Baza informaţională 1 Structura organizatorică Organisme superioare pentru informatizare 2 3 4 5 6 7 Instituţii guvernamentale agenţii. tehnologică şi economică în toate structurile organizatorice . Totodată. cât şi pentru cel macroeconomic. trebuie să înceapă. Model structural al Infrastructurii Informaţionale Naţionale Infrastructura informaţională de nivel microeconomic cuprinde întregul sistem informaţional.1. în primul rând. destinate celor trei niveluri de conducere (strategic. ministere Resurse umane Resurse financiare 17 . administrative şi sociale. La rândul său. În concluzie.Resurse informaţionale Cadrul legislativ . . import tehnologii informaţionale şi alte elemente tehnologice Figura 1. inclusiv resursele informaţionale ale acestuia. sistemul informaţional include în componenţa sa sistemul informatic de dirijare a activităţii economice cu divizarea sa în diferite categorii de subsisteme informatice. departamente. Corelaţia sistemului infrastructurii informaţionale cu sistemul de conducere şi sistemul condus poate fi reprezentată ca în figura 1. atât pentru nivelul micro-. firme de elaborare implementare. reprezintă totalitatea bine organizată a elementelor sale.

baza tehnico . Corelarea sistemului infrastructurii informaţionale cu sistemul de conducere şi sistemul condus al USE 4.materială şi cadrele de informaticieni.2. Noţiunea de „resursele informaţionale” este foarte des utilizată în mediul de specialitate şi nu numai. 8 . este tratată în mod diferit. De regulă. se poate afirma ca resursele informaţionale reprezintă un sistem complex şi dinamic ce include ansamblu de elemente intercondiţionate destinate să asigure realizarea şi dezvoltarea proceselor şi fenomenelor informaţionale ce au loc în societate. acestea sunt considerate că reprezintă numai fondul informaţional.Sistemul de conducere Nivel strategic i n f o r m a ţ i i Nivel tactic i n f o r m a ţ i i Nivel operativ i n f o r m a ţ i i i Sisteme informatice de sprijinire a conducerii strategice Sisteme informatice de sprijinire a procesului decizional Sisteme de informare a conducerii operative Sisteme de prelucrare a tranzacţiilor D e c i z i i Sisteme expert Sisteme birotice Sistemul informaţional d a t e Infrastructura informaţională d a t e D e c i z i i Sistemul condus Figura 1. În general. dar cu părere de rău. energetice şi umane) şi constituie principalul element al infrastructurii informaţionale. Resurse Informaţionale În perioada actuală. resursele informaţionale reprezintă resursele strategice ale societăţii (pe lângă resursele tehnico-materiale.

• Resursele umane. CCI.  Din punct de vedere organizatoric. baza informaţională presupune totalitatea datelor. principalele fiind cel organizatoric. La rândul său. GATT.3.materială. . informaţiilor.O definire mai completă a resursele informaţionale impune analiza şi caracterizarea acestora sub diverse aspecte.metodologică. circuitelor.3. FMI) Uniunea Europeană Instituţii specializate Agenţii de ştiri Ambasade Asociaţii informaţionale internaţionale Consorţii informaţionale Baze de date Surse electronice de informaţie Organisme naţionale Agenţii de ştiri Burse Biblioteci Instituţii de informaţie 9 Figura 1. • Cadrul legislativ-normativ. resursele informaţionale includ în componenţa lor următoarele elemente: • Baza informaţională. cel tipologic şi cel al obiectului de gestiune. • Baza tehnico . • Resursele financiare. UNCTAD. • Baza ştiinţifico . Componentele principale ale bazei informaţionale. • Tehnologii informaţionale şi telecomunicaţii. Baza informaţională Spaţiul informaţional internaţional Spaţiul informaţional naţional Baze de date Organisme internaţionale (ONE-CEE. torentelor şi fluxurilor informaţionale cuprinse între două spaţii informaţionale: cel naţional şi cel internaţional şi poate fi reprezentată ca în figura 1.

diferite granturi şi donaţii internaţionale. programatori. proiectanţi. reţele). Resursele umane sunt considerate că reprezintă toţi acei care se ocupă de realizarea şi utilizarea propriu-zisă a resurselor informaţionale.). metode şi tehnici de realizare a resurselor şi informaţionale. material de schimb) şi poate fi reprezentată ca în figura 1. adică atât specialiştii în informatică (analişti.4. sursele bugetare pentru informatizarea administraţiei publice. ingineri de sisteme. 10 .Baza ştiinţifico-metodologică este constituită din metodologii. operatori etc. logic (softul de bază şi aplicativ). Baza tehnico-materială include suporturile: tehnic (echipamente. suporturi informaţionale. cât şi diverse categorii de utilizatori şi beneficiari de produse şi servicii informaţionale şi informatice. algoritmi. resursele proprii ale întreprinderilor destinate informatizării locale. în primul rând. modele matematice ale proceselor economice şi informaţionale care au loc în societate. Resursele financiare reprezintă. material (imobil.

Baza tehnico . 1.4. Structura bazei tehnico-materiale 11 .materială Suportul tehnic Echipament tehnic de calcul Echipament tehnic periferic Echipament tehnic de interconexiuni Reţele locale de calculatoare Reţele departamentale de calculatoare Suportul logic Suportul material Edificii Imobil Sisteme de gestiune baze de date Sisteme de protecţie date Diverse construcţii Sticuri Discuri optice Echipamente Soft de bază Sisteme de proiectare Programe de sisteme Limbaje de programare Suporturi informaţionale Benzi magnetice Cartele magnetice Hârtie Reţele corporative Reţea de cercetare Soft aplicativ Sisteme de gestiune documente Sisteme de gestiune business Bandă pentru imprimantă Materiale de schimb Reţele Reţea de educaţie Reţeaua publică de transport date Reţele de telecomunicaţii Sisteme de poştă electronică Sisteme de poştă electronică Programe aplicative Sistem de dirijare procese tehnologice Vopsele pentru imprimante Piese de schimb Figura.

Cadrul legislativ-normativ presupune. Totodată. trebuie menţionat că la etapa actuală în RM nu este elaborat (pe deplin) un cadru juridic al proceselor şi serviciilor informaţionale. inclusiv şi al schimburilor electronice de date în relaţiile contractuale. Cadrul legislativ .5.5. Structura cadrului legislativ. reglementări. standarde şi normative vizând domeniul informaţional şi informatic. asigurarea cu legi. aşa după cum rezultă din figura 1.normativ în informatică Legislaţia Reglementări în domeniu Standarde Normative Legea despre informatică Certificare produse informatice Caracteristici tehnice generale Normative proiectare Legea despre protecţia dateleor cu caracter personal Certificare colective de proiectare / elaborare Suporturi de informaţii Normative programare Licenţiere de activitate Licenţiere de activitate Alte reglementări Alte legi Metode şi tehnici de proiectare sisteme informatice Normative stocare date Alte normative Tehnologii de asigurare a securităţii resurselor informatice Figura 1.normativ În acest sens. dar şi posibilitatea utilizatorului de a se apăra în faţa informaţiilor eronate. (adesea în mod 12 . nu există un cadru juridic cu privire la posibilitatea şi capacitatea de apărare a drepturilor de autor în domeniu.

instrumentarul de care dispune informatica şi. Interacţiunea elementelor componente ale resurselor informaţionale poate fi urmărită în figura 1. tehnico-ştiinţifică. terorismul sau să înlesnească crima organizată.7).6. Interacţiunea elementelor componente ale resurselor informaţionale  Din punct de vedere tipologic resursele informaţionale includ toate tipurile de informaţii necesare dezvoltării activităţilor socio-economice şi anume: informaţia economică. (figura 1. respectiv. sunt utile anumite referinţe la tipurile de informaţii numite. cu scoaterea în 13 .tendenţios eronate) care pot cauza prejudicii.6. Problema constă în aceea că datorită progresului tehnologic rapid. Resurse informaţionale Cadrul legislativ normativ Baza ştiinţificometodologică Baza informaţională Baza tehnico materia lă Tehnologi i informaţi o-nale şi telecomunica ţii Resurse umane Res urs e financia re Figura 1. comercială etc. În acest context. tehnologică. de natură să promoveze pornografia. oferta de produse informaţionale se dezvoltă mult mai rapid comparativ cu capacitatea de reacţie şi de adaptare a societăţii la sfidările şi pericolele care însoţesc noile tehnici şi tehnologii. O altă problemă nerezolvată în acest sens. Cert este că nu există un cadru juridic vizând activităţile informaţionale ilegale sau mijloacele de apărare în faţa “teleagresiunii”. rămâne problema de protejare în faţa informaţiilor transmise pe Internet.

relief a informaţiilor tehnico-ştiinţifice şi tehnologice. teorii şi ipoteze Humanware Previziune Bazele unor anumite ştiinţe Inforware Marketing Generale Orgaware Informaţia comercială Informaţia comercială Informaţia mas-media şi utilitară Informaţia mas-media şi utilitară Figura 1. Tipologia resurselor informaţionale În viziunea specialiştilor. pentru a releva semnificaţiile informaţiei economice pentru 14 .7. Informaţiile economice utilizate în cadrul activităţilor social-economice sunt deosebit de complexe. Însă. informaţia economică reprezintă cunoştinţe privind procesele şi fenomenele economice. ca fiind unele din varietăţile principale ale resurselor informaţionale. Ele pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii.Informaţia tehnico ştiinţifică ştiinţifică Informaţia Informaţia tehnologică tehnologică Contabilă Fapte ştiinţifice Technoware Financiară Concepte. Resursele informaţionale Resursele informaţionale Informaţia Informaţia economică economică Informaţia tehnico.

dispozitive etc. generale despre cunoaşterea şi transformarea proceselor ce au loc în societate. acesta include mijloace tehnice (în engleză. în mai multe ţări şi organizaţii mondiale. teorii şi ipoteze ştiinţifice. În aşa mod. în a doua jumătate a anilor optzeci. categoriile caracteristice activităţilor de bază. Există patru elemente constitutive ale noţiunii de tehnologie. unite în linii tehnologice şi întreprinderi industriale. în primul rând. întruchipate în instrumente. adică deciziile tehnice şi tehnologice. “Informaţia tehnologică este informaţia despre tehnologie”.. despre concepte. ca de exemplu: informaţia contabilă. pot fi menţionate. terminologia respectivă. achiziţionării şi adaptării acestei tehnologii într-un mediu politic. Apariţia şi utilizarea în continuă extensie a informaţiei tehnologice. grafice. Termenul informaţia tehnologică (IT) a apărut în uz. ca fiind o varietate independentă a resurselor informaţionale. previziune. care include un complex de informaţii despre tehnologie. regional şi naţional. achiziţionare. care stau la baza unei anumite ştiinţe. În acelaşi context. În aşa mod. destul de stihiinic. reclamă etc. Technoware). inclusiv fapte. Republica Moldova făcând parte din această categorie. noţiunea “Informaţie tehnologică “ este legată de noţiunea “tehnologie” . analiză şi de adaptare a tehnologiilor la nivel mondial. Al patrulea component reprezintă factorul organizatoric (Orgaware). descrieri. adică oamenii care realizează posibilităţile tehnologiilor. La etapa actuală informaţia tehnologică este caracterizată prin anumite calităţi proprii după cum urmează: 15 . Componentul al treilea presupune informaţia tehnologică propriu-zisă (Inforware). având pentru aceasta o experienţă de producţie. marketing. date. social şi economic ambiant. adică utilizarea tehnologiei este anticipată de organizarea căutării. cum ar fi informaţia tehnologică. Primul component reprezintă capacităţile şi mijloacele de producţie. financiară. Infoware şi Orgaware. Al doilea component reprezintă factorul uman (Humanware).managementul general. cunoştinţele şi calificarea respective. iniţial. Cu timpul însă s-a impus necesitatea unui comun acord cu privire la noţiunea IT. analizei. maşini. delimitarea informaţiei tehnico-ştiinţifice şi informaţiei tehnologice. realizarea şi implementarea tehnologiilor noi presupune implicarea componentelor Technoware. trebuie menţionată şi importanţa unei noi varietăţi a resurselor informaţionale. Humanware. este determinată de necesităţile deosebite ale ţărilor în dezvoltare pentru obţinerea suveranităţii politice şi economice. etc. proiecte. care asigură procesele de transfer. Cu alte cuvinte. Informaţia tehnico-ştiinţifică include următoarele categorii de cunoştinţe: • • • • despre fapte ştiinţifice.

• Distractivă şi utilitară.directorii de întreprinderi. jocuri. Informaţia tehnologică poate fi în formă de anons. reclamă. este mai simplu şi mai puţin îmbibat cu termeni speciali. în comparaţie cu limbajul ITŞ. despre timp.. ştiinţei). arenda transportului auto. firme. • aparţine nemijlocit domeniului de producţie (prin aceasta IT se diferenţiază de informaţia tehnico-ştiinţifică care aparţine domeniului intelectual şi. propuneri de schimb. legat oarecum de investiţii şi producţie . companii. tehnologice şi comerciale realizate în scopuri comerciale. Informaţia mass-media şi utilitară include: • Noutăţi şi surse bibliografice . etc. acestea pot fi buclete ale firmelor. ştiinţifici. etc. bursa locurilor de muncă. • operează cu indicatorii tehnico-economici. dar numaidecât clasificată şi aranjată pe domenii. know-how. • este insuficient structurată.. agricultură. deoarece la crearea ei a fost consumată o anumită muncă socială. registrul hotelier şi restaurante. Alături de tipurile de RI menţionate în prezent este utilizată activ şi noţiunea de informaţie comercială care reprezintă produsul activităţilor tehnico-ştiinţifice. financiară şi comercială. • are limbajul său. businessmani. căreia i se atribuie o valoare sau un preţ real. • are surse primare proprii. • trebuie să fie utilizată la timpul potrivit pentru a obţine o eficienţă economică (spre deosebire de informaţia tehnico-ştiinţifică. distincte de cele ale IT. care presupune un efect de lungă durată). orarul transporturilor.• include descrierea în mod general sau detaliat a tehnologiilor din domeniile: industrie. medicină etc. Dar IT este mai dinamică şi de o durată mai scurtă decât ITŞ. expoziţii. companiilor şi întreprinderilor prezentate la târguri. etc. construcţii de maşini.noutăţi locale. În general. Sintetizând cele prezentate. De aceea pentru consumatori sunt mai utile bazele de date cu informaţie tehnologică. . vânzare-cumpărare. în primul rând. • poate fi acumulată în ediţii.informaţia agenţiilor de presă şi noutăţi. Adică orice informaţie. construcţii. Ea este generată de sistemele informaţionale ale ţărilor dezvoltate şi în curs de dezvoltare cu ajutorul financiar 16 .. descriere brevet. • are un consumator propriu. utilizează terminologia uzuală tehnică. Informaţia tehnico-ştiinţifică este şi rămâne unul dintre principalele şi cele mai răspândite tipuri de resurse informaţionale. Reviste electronice şi enciclopedii. adnotare. dacă este creată în scopuri comerciale poate fi numită şi informaţie comercială. bancheri. pot fi făcute următoarele concluzii: 1. reprezentanţe comerciale şi ambasade.

 Informaţia creată de întreprindere pentru uz intern are rolul de a dirija toate activităţile funcţionale din întreprindere. 4. 2. Informaţia tehnologică. Cu alte cuvinte.. Informaţia tehnologică presupune un rezultat imediat în urma utilizării. • produse în USE cu destinaţie în exterior. intenţiile lor.  Sub aspectul obiectului de gestiune. aceste informaţii vizează relaţiile cu exteriorul (agenţi economici. alături de celelalte tipuri de resurse informaţionale. organisme superioare.8. Circulaţia tipurilor de informaţii enumerate poate fi reprezentată ca în figura 1. Ea este generată de diferite servicii şi compartimente ale întreprinderii şi reprezintă cauza succesului şi performanţelor sporite ale activităţilor economice. ingineri. de aceea acestor informaţii trebuie să li se acorde o prioritate strategică. metodologia şi activitatea practică cu privire la informaţia tehnologică au fost elaborate în termene accelerate.  Informaţia produsă de întreprindere pentru exterior are rolul de a orienta şi influenţa alte întreprinderi. Teoria. Caracterul informaţiei tehnologice. confirmă trăsăturile proprii şi consumatorii săi specifici. reprezintă resursele strategice ale unităţii social-economice. spre deosebire de ITŞ.şi organizaţional al statului.) impunând astfel o anumită strategie de obţinere a avantajelor faţă de concurenţi. resursele informaţionale reprezintă următoarele tipuri de informaţii: • produse în exterior şi utilizate în USE. oameni de stat şi alte categorii de consumatori. cu care intră în relaţii. Informaţia tehnologică este o varietate a resurselor informaţionale care a apărut în contextul tendinţelor ţărilor în dezvoltare spre o independenţă politică şi economică prin extinderea şi implementarea tehnologiilor noi şi sistemelor informatice. • produse în USE pentru uz intern. politicieni. o orientare pur practică şi legătura directă cu sferele de producţie materială. 3.  Informaţiile produse în exterior şi utilizate în întreprindere au rolul de a cunoaşte eventualii parteneri de afaceri. Acest tip de informaţii este utilizat efectiv de savanţi. concurenţi. în direcţii care să reprezinte interesele întreprinderii respective. situaţia la bursa de mărfuri etc. 17 . factori de decizie etc.

Circulaţia informaţiilor de gestiune În ultimii ani.Mediul intern Informaţia produsă în Informaţia produsă în Informaţia produsă în Informaţia produsă în USE pentru USE pentru mediul USE pentru USE pentru mediul uz intern extern uz intern extern Mediul extern Informaţia produsă în exterior şi utilizată în USE Informaţia produsă în exterior şi utilizată în USE Figura 1. în republică s-a format un anumit gol informaţional.8. în urma destabilizării relaţiilor economice şi informaţionale cu fostele republici unionale (dar şi în urma unei lipse de relaţii informaţionale cu alte state). producţia în dinamică a lor. fluctuaţia preţurilor etc. Din acest motiv. unităţile economico-sociale de regulă utilizează informaţiile produse în întreprindere. 18 . nu există un sistem de informare despre necesarul de mărfuri. La etapa actuală de tranziţie la economia de piaţă. În aceste condiţii informaţia a devenit o marfă deosebit de valoroasă şi va continua să fie atâta timp cât sporirea pieţei informaţionale va depăşi sporirea pieţei de mărfuri.

care ar putea permite republicii. • editarea buletinelor informative vizând diverse domenii (agricultură. industrie. La nivel naţional însă. medicină etc. • asistenţa tehnică şi profesională pentru întocmirea de studii de piaţă şi oferte de sprijin în elaborarea unor afaceri specifice. De menţionat că TIPS este un proiect elaborat de câțiva ani în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi constituie în prezent o reţea globală de colectare. • sistemul unitar de coduri şi nomenclatoare. editare şi difuzare a informaţiilor de afaceri în domeniul tehnologic şi comercial. În ultima perioadă au fost create şi funcţionează birouri naţionale ale acestui sistem în mai mult de 40 de ţări din Europa. • standardizarea elementelor de date. • organizarea diferitor întâlniri de afaceri cu privire la comerţul şi transferul de tehnologii. ca membru al ONU. armonizarea sistemelor informaţionale şi informatice prin elaborarea şi implementarea la nivelul internaţional. prin care s-ar asigura legătura instantanee a firmelor şi organizaţiilor cu mediul exterior contribuind astfel la integrarea economică şi crearea unor relaţii de parteneri cu alte întreprinderi din lume. Asia. construcţii. Altă preocupare şi acţiune de integrare economică şi informaţională în structurile europene şi mondiale ar putea fi aderarea la Reţeaua Globală de Puncte Comerciale (THE POINTS GLOBAL NETWORK).). este necesară inaugurarea unui sistem de promovare a informaţiilor tehnologice. rolul principal în promovarea acţiunilor de integrare menţionate îi revine atât Guvernului. • transmiterea datelor prin poşta electronică. europene şi mondiale cu privire la cereri şi oferte de diverse produse şi tehnologii.Această problemă poate şi trebuie să fie rezolvată prin crearea sistemelor informatice bazate pe calculatoare performante şi tehnologii informaţionale moderne. cât şi grupurilor speciale de experţi şi altor personalităţi marcante şi responsabile. • alinierea documentelor comerciale. • simplificarea şi raţionalizarea procedurilor de comerţ exterior. care presupune eficientizarea comerţului internaţional adică facilitatea comerţului prin comerţul electronic şi compatibilizarea. 19 . numit în literatura de specialitate TIPS. În concluzie. • aspecte juridice ale schimbului electronic de date etc. • standardul pentru schimbul electronic de date. regional şi naţional a unui sistem consistent şi coerent de recomandări. Realizarea problemei privind aderarea Republicii Moldova la reţeaua globală TIPS va permite organizaţiilor şi întreprinderilor o gamă largă de servicii informaţionale cum ar fi: • accesul direct la bazele de date TIPS şi la alte baze de date zonale. • alte servicii informaţionale. învăţământ. Africa şi America Latină. care ar putea contribui esenţial în realizarea strategiei de aderare a republicii la structurile economice europene şi mondiale. aderarea la sistemul mondial TIPS. norme şi standarde internaţionale în domeniul comerţului internaţional şi anume: • recomandări cu privire la modelarea tranzacţiei comerciale internaţionale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful