PRO RURAL

Societatea contemporana, incepand mai ales de la Revolutia industriala, a fost construita conform unei paradigme ideologice patriarhale, masculiniste a separarii si deconectarii intre public si privat, natural si tehnologic, domestic si profesional, afectiv si cognitiv. Sentimentul alienarii sociale- anomia- ce a rezultat a contribuit la perpetuarea spiralei descendente a consumerismului si a structurilor ierarhice de putere care impiedica dezvoltarea unor comunitati decentralizate, coezive care sa promoveze sustenabilitatea, autonomia administrativa si retelele sociale puternice, in care contactul social sa nu fie mediat electronic (Bey, 1985, 1991). Teoria relatiilor obiectuale a lui Nancy Chodorow (1978) declara ca relatia funamentale a femeilor cu lumea este una a conectarii, pe cand cea a barbatilor este una a separarii. Identitatea masulina, cel putin in Vest, se bazeaza pe o degradare a vietii cotidiene si a sferei domestice si o valorificare, pe de alta parte, a afacerilor si sferei publice. O consecinta a acestui fapt este ca Barbatii se pot separa de mediile lor, pot trai intr-un spatiu pe care altcineva il creeaza si intretine, si se pot deconecta , pot vedea in mediu numai ceea ce le face placere, le aduce beneficii sau satisfactie... Constiinta unei femei este cufundata in ambientul ei, pe care ea mult mai probabil decat un barbat- il monitorizeaza pentru pericole si pentru praf (Kirby, 1996). Acestea sprijina, de asemeni, descoperirile multor studii conform carora femeile se angajeaza mai frecvent decat barbatii in comportamente sustenabile (proenviromentale) si au o atitudine mai pozitiva fata de mediu decat acestia (Eisler, Eisler, & Yoshida, 2003; Van Liere & Dunlap, 1980). Mare parte din cercetarea privind identitatea feminina in raport cu mediul demonstreaza cum perspectiva masculinista a dominat designul environmental, si cum cercetarea, designul si planificarea dintr-o perspectiva feminista poate recunoaste si cultiva conexiunile si granitele fluide in cadrul comunitatilor construite. Multi autori cad de acord asuprea modului de planificare si design environmental care avantajeaza femeile: locuinte rentabile, preferabil cu servicii de intretinere; complexe de locuinte mai dense; posibilitatea muncii in apropierea casei; teren cu posibilitati mixte de intrebuintare la scala locala; acces usor la transport public sigur; si spatii publice sigure (Churchman, 2000; Fox, 1985; Franck, 1985; Moser, 1987; Wekerke, 1985). De asemeni, din literatura de specialitate, printre cele mai importante nevoi, reiese accesibilitatea diferitelor tipuri de spatii, oferita de proximitatea fizica.

Astfel, mediile rezidentiale rurale par o solutie optima pentru aceste inechitati deoarece aduc un echilibru adecvat in satisfacerea nevoilor psihologice atat a reprezentantilor ambelor sexe, cat si a copiilor, dupa cum vom vedea. Informatiile acumulate din studiile asupra preferintelor copiilor pentru anumite tipuri de spatii datorita emotiilor puternice asociate acestora au aratat ca locurile preferate de copii au capacitatea de la oferi sentimente de intimitate, control si securitate. Nevoia de explorare a mediului, de a fi singur si de a evada de la presiunile sociale si importanta locurilor de ascunzatoare constituie o descoperire generala a acestor studii. Cercetarile desfasurate pe copii cu varstele cuprinse intre 4 si 13 ani sugereaza ca mediile exterioare ( outdoor ) poarte o semnificatie emotionala mai mare pentru copii, in special cadrele naturale paduri, dealuri, rauri etc. -, comparativ cu mediile indoor (Hart, 1979; Moore & Young, 1978). De exemplu, studiile lui Pihlstrom (1992) pe elevi finlandezi cu varste intre 7 si 12 ani, a lui Sommer (1990) pe copii din Estonia, si a lui Silbereisen, Noack si Eyferth (1986) pe copii din Germania, indica faptul ca locurile preferate ale acestora sunt reprezentate de cadre naturale. Mai multe studii recente au inceput, de asemeni, sa analizeze efectele cadrelor naturale asupra imaginatiei si atentiei copiilor. A. Taylor, Wiley, Kuo si Sullivan (1998) au descoperit ca exista mai multa joaca, joc creativ si acces la adulti in spatiile deschise, exterioare cu un nivel ridicat de vegetatie comparativ cu spatiile limitate si sterile tipic urbane. Contactul cu natura are un impact major asupra bunastarii indivizilor. Un aspect al acesteia il constituie restaurarea psihologica (Laumann, Gaarling & Stormark, 2001; Herzog, Maguire & Nebel, 2002; Hernandez & Hidalgo, 2005). Hartig, Kaiser & Bowler (2001) definesc experientele restaurative drept acelea care implica reinnoirea resurselor psihologice epuizate . Asemenea resurse sunt necesare generarii si mentinerii starilor homeostatice necesare traiului sanatos. Atentia, buna dispozitie si sanatatea mentala fac parte din aceste resurse. Restaurarea atentiei pierdute datorita externuarii este una din manifestarile contactului direct cu natura (Berto, 2005). Optimizarea functiilor cognitive constituie un alt aspect pozitiv (Wells, 2000). Totusi, cel mai spectaculos efect il constituie accelerarea insanatosirii produsa de expunerea la medii naturale (Ulrich, 1984). Aceste rezultate sustin Teoria recuperarii in urma stresului (Ulrich, 1979, 1984) si Teoria restaurarii atentiei a lui Kaplan & Kaplan (1989)- cei din urma sustinand ca peisajele naturale asigura mai dex factorii cheie pentru restaurare decat peisajele urbane.

1985.Tinand cont de rolul pe care forta de munca il joaca in societatile industrializate. disperare. Depres. Aceasta interpretare urmeaza contributiile lui Gorffman (1959) care a postulat ca spatiul privat implica controlul si reglarea contactului interpersonal. 2000). tulburari obsesiv-compulsive. 2000). indivizilor ce locuiesc la oras le poate fi mai dificil sa-si cultive un atasament fata de caminele lor (tip de atasament studiat de Sixsmith. Inc. Handbook of Environmental Psychology. Bjorkqvist. 1990. depresie.: The Temporary Autonomous Zone. 1991. 2002. indicand astfel o tendinta catre raspunsuri maladaptative . avand consecinte pozitive pentru identitatea si bunastarea indivizilor. Environmental Psychology New Developments. 2001. nu este surprinzator faptul ca in multe tari frecventa tulburarilor psihopatologice legate de conditiile ocupationale din mediile urbane se afla in crestere semnificativa. T. Tognoli scria ca conditiile aglomerate par sa fie puternic corelate patologiilor in sanatatea mentala si fizica. 1991. Cassitto. solului si apei. Cercetarile derulate incepand cu anii 80 au relevat faptul ca oprimarea la locul de munca cauzeaza repercursiuni asupra sanatatii precum tulburari somatoforme. 1994. Concentrarea diverselor tipuri de activitati umane in mediile urbane conduc la emanatia volumelor masive de reziduri comericiale. Caminul unui individ poate ajunge sa reprezinte un adapost impotriva presiunilor lumii exterioare. precum si de inegalitati socioeconomice si segregare spatiala in cartierele urbane (Lawrence. John Wiley & Sons. New York Hakim Bey (aka Peter Lamborn Wilson). Grupa 5. 1996. conditiile de locuire. Nova Science Publishers. 2010. in relatiiile sociale si in ingrijirea copilului. Inc. siguranta. New York POPESCU OANA. industriale si casnice (Comisia Natiunilor Unite asupra Amplasamentelor Umane. anxietate. 2003. Exista contributii pe acest subiect care argumenteaza ca sentimentul de aglomerare poate insemna si un sentiment al lipsei controlului personal. protectie si garantie. furie. 2002). In astfel de conditii. Un asemenea camin poate reduce anxietatea si ne ajuta sa facem fata schimbarii (Sigmon. 1986. A. Crearea unui camin psihologic ofera un refugiu psihologic care asigura securitate. Einarsen & Mikkelsen. sentimentul neputintei.. Moore. Aceste impacte negative asupra sistemelor de sustinere a vietii au efecte daunatoare asupra sanatatii si sunt legate de densitatea populatiei. S-a demonstrat ca aceste simptome pot duce la boli serioase. New York Jorge Valentin & Lucila Gamez (editors). Z. Vartia 2001. Bechtel & Arza Churchman. 1996). izolare sociale si maladaptativitate generala. care duc la contaminarea aerului. suicid si intentii suicidale (Leymann. Ontological Anarchy.. 2002. Autonomedia. Whitcomb & Snyder. 2003). Bibliografie: Robert B. Poetic Terrorism. Conceptul de camin psihologic este inteles ca o variabila individuala. An 3 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful