Grup Şcolar “Dimitrie Bolintineanu” Bolintin Vale judeţul Giurgiu

Strategii de evaluare a randamentului şcolar

profesor Mihaela Clementina Badea

........... Evaluarea iniţială ....................4......... Anexă ......1...................... Clasa a IX-a .3.................... 3 3 3 4 5 6 7 7 7 8 9 10 11 2 ............. Evaluarea în trei timpi ................. 2. 2.................................................................................... 2...................................... ....... 2........................ 3......2................ianuarie 2006 – Cuprins 1.. Anexă –Test de evaluare sumativă ....................................................... 4...... 2...................3....... Clasa a IX-a ......................... Anexe ....................... . 3..Şiruri de numere reale........ 5h/săpt............. 3..........2...2....... Clasa a IX-a............................................. Evaluarea formativă ............2. concurenţă...1....... 3. Moduri de integrare a evaluării în procesul didactic ………………………….....................GEOMETRIE VECTORIALĂ ÎN PLAN ……………………….. paralelism....... Anexă –Test de evaluare sumativă ............................................. Anexă ......... Evaluarea sumativă..... cumulativă ........................2......... Bibliografie ............................................... 2.. Evaluarea finală de bilanţ ....................................................................................... calcul vectorial................................................................................ Evaluarea pe parcursul procesului didactic (evaluare dinamică) .......... 3.......1..Test de evaluate iniţială......... 5h/săpt.Coliniaritate.........

Ceea ce constituie terenul unor confruntări de idei si experienţe este găsirea celor mai eficace moduri de integrare a actelor evaluative in procesul didactic si realizarea acţiunilor de aceasta natura. Experienţa de pana acum a permis conturarea a trei tipuri: evaluarea iniţiala. iar pe de alta parte. a ameliorarii ei in etapele urmatoare. a situatiilor de instruire/invatare. Cele doua direcţii ale evoluţiei evaluării in procesul didactic se presupune reciproc întrucât. care premerge unui program de intruire. 3 . b) determinarea diverselor moduri de integrare a acţiunilor de evaluare a performantelor elevilor in activitatea didactica. Moduri de integrare a evaluării in procesul didactic In evoluţia teoriei si practicii evaluării in procesul didactic. pe de o parte. de la verificarea rezultatelor la evaluarea proceselor si condiţiilor de desfasurare a activitatii didactice. a evoluţiei elevilor pe parcursul procesului. pe parcursul şi în finalul acesteia. evaluarea cumulativa si evaluarea continua. considerarea acţiunilor evaluative ca elemente componente ale activitatii didactice implica stabilirea modurilor de integrare a eficienta a cestora in procesul didactic. Evaluarea în trei timpi Pentru cunoaşterea rezultatelor şcolare la sfârşitul unui segment de activitate. doua achiziţii importante pot fi consumate. Ceea ce a dus la definirea a trei strategii de evaluare şi anume:  evaluarea iniţială. presupun si cunoasterea activitatii care a produs rezultatele constatate . suprapusa acestuia. formativă. Necesitatea analizei problemelor referitoare la modurile de integrare a evaluării in activitatea instructiv – educativa decurge din rolul acţiunilor evaluative si anume acela de cunoaştere a efectelor activitatii in vederea reglarii acesteia. 2. in particular: a) extinderea acţiunilor de evaluare. ca şi pentru stimularea activităţii acestora este necesară evaluarea lor la începutul activităţii. evaluarea rezultatelor scolare si ameliorarea acestora.  evaluarea sumativă. pe fondul a numeroase schimbări. cu incidenţa puternica asupra perfectionarii activitatii didactice. in general si asupra acţiunilor de evaluare. astfel încât evaluarea sa nu se realizeze ca acţiune independenta de procesul de instruire.1.  evaluarea continuă. cumulativă.

Evaluarea iniţiala devine necesara la începutul unui ciclu de invatamant. exprimat in evaluarea rezultatelor scolare pe intreg parcursul procesului didactic. daca vor putea intelege continutul ce va fi predat. Funcţii ale evaluării iniţiale. an scolar sau dupa o intrerupere mai mare durata a activitatii. ea premerge activitatii in care sunt angajati elevii.2. In toate cazurile . pot fi considerate ca apartinand problematicii evaluării initiale mai multe idei: • Evaluarea iniţiala este indisolubila construcţiei unui demers didactic riguros si eficace. Evaluarea pe parcursul procesului didactic (evaluare dinamica) Unul din progresele înregistrate in domeniul metodologiei evaluării randamentului şcolar îl constituie intelegerea caracterului dinamic al acesteia. Ea este impusa de faptul ca la începutul unei activitati de instruire exista o oarecare eterogenitate in randul elevilor in ceea ce priveste cunostintele.2. fiind menita sa ofere posibilitatea de a cunoaste potentialul de invatare al elevilor la inceputul unei activitati. mai precis a faptului ca succesul in activitatea didactica depinde de maniera in care sunt evaluate efectele acesteia. 2. Evaluarea dinamica este realizata pe parcursul procesului didactic si priveste rezultatele activitatii in diverse momente ale desfasurarii ei. Evaluarea iniţiala constituie o condiţie hotărâtoare pentru reuşita activitatii de instruire. de a sti daca sunt apti sa se integreze cu sanse de reuşita in noul program de instruire. semestru. in general a posibilitatilor de invatare a noilor cunostinte. evaluarea iniţiala realizează doua funcţii: a) Funcţia diagnostica care vizează cunoaşterea măsurii in care subiecţii stăpânesc cunostintele si poseda capacitatile necesare angajarii lor cu sanse de reusita intrun nou program. dupa cum poate fi necesara pe parcursul derularii programului.Evaluarea iniţială Se efectuează la începutul unui program de instruire ( ciclu de invatamant. • Constituie un demers pedagogic esenţial pentru desfasurarea cu succes a programului de instruire. In concordanta cu fenomenele care o fac necesar. an scolar. Aceasta orientare are ca suport demonstrarea interacţiunii funcţionale dintre evaluare si procesele de predare/invatare. abilitatile.1. la începutul unor capitole ca si ale fiecarei lectii. inceputul unui capitol si chiar al unei lectii). In concluzie. Scopul in care sunt efectuate 4 . b) Funcţia prognostica sugerează profesorului condiţiile probabile ale desfasurarii noului program si ii permite anticiparea rezultatelor. • Funcţiile ei sunt asigurate pana la final numai daca mijloacele si resursele sunt stabilite si folosite pentru a face posibila derularea activitatii in conditii de eficienta.

iar profesorul sa conceapa un dispozitiv de corectare facand din evaluare un proces implicat in invatare. evaluarea dinamica implica.2. are ca punct de plecare strânsa interdepndenta dintre aceste procese. ele se construiesc in fapt si concret in cursul activitatii.1. inspirata din grija pentru realizarea unui bilanţ al performantelor elevilor pe o anumita perioada. evaluarea realizata in acest mod nu 5 . realizarea mai multor operatii: • culegerea continua de date. Se realizează atât prin „observarea curenta” a comportamentului şcolar al elevilor. • a doua. Evaluarea sumativă (cumulativa) este modul de evaluare dinamica a rezultatelor şcolare realizat prin verificări punctuale. cat si prin verificări. Ea operează sondaje.aceste evaluări este de a cunoaşte daca si in ce măsura obiectivele privind cunostintele si abilitatile ce trebuiau insusite au fost atinse. De aici decurge ca rolul profesorului nu este unul de „cenzor” ci de „participare” si „ghidare”. determinate de perspectiva modului in care acestea se integreaza cu procesele de instruire: • una tradiţionala. pe parcursul programului. Evaluarea sumativă are la origine acea viziune asupra evaluării ca proces care se adaugă activitatii de instruire-invatare cu rostul de a constata. 2. anului scoar sau cicluluide invatamant. Evaluarea trebuie sa constate nu numai ceea ce ştie cel evaluat si cat de precis stapneste cunostintele ci si sa repereze erorile. Daca rezultatele finale pot fi anticipate prin evaluări iniţiale. De asemenea. observaţii. vizând o mai strânsa corelaţie a acţiunilor evaluative cu procesele de instruire/invatare. demersul vizând atât cunoaşterea progreselor elevilor. dimpotrivă. Evaluarea sumativă (cumulativa) Rezultatele procesului de instruire/invatare sunt puse in evidenta prin doua tipuri de evaluare. sursele acestora (neatentie. considerand evaluarea un mijloc important prin care pot fi ameliorate practicile educative si formarea elevilor. cat si materia a cărei insusire este verificata . sanctiona efectele acestuia si ca urmare are un caracter preponderent punctual. cat si identificarea dificultatilor de invatare pe care le intampina. de unde necesitatea de a prevedea exercitii de remediere diferentiate. evaluarea sumativă nu poate oferi informaţii sistematice si complete privind măsura in care subiecţii cuprinşi intr-un program de instruire si-au insusit continutul predat si nici daca un elev stapaneste toate continuturile esentiale parcurse. carente in pregatirea anterioara ). concluzii parţiale. In concluzie. datorita acestei caracteristici. • utilizarea informaţiilor in relaţie cu noile situaţii apărute. in desfasurarea procesului didactic. trebuie sa se propuna elevului „alte cai” pentru a atinge obiectivul. superficialitate in invatare. de bilanţ la sfarsitul unor segmente de activitate relativ de mari. • producerea de moduri si mijloace adecvate de acţiune. din partea participanţilor. sumativă sau cumulativa. atât in ceea ce priveşte elevii. formativa sau continua. in general corespunzatoare trimestrelor sau semestrelor. Cunoscându-se ca insusirea cunostintelor este personala. încheiate cu o evaluare globala. Evaluarea formativa. sub forma de imagine si de intenţii.

Acestea din urma. Ea porneşte de la o realitate frecvent constatata si anume aceea ca intre rezultate si obiective sunt diferente.timpul in care funcţia formativa este esenţiala. predominant. d) Determina schimbări atât in conduita didactica a profesorului. 6 . se integrarea lor in acest proces si de interacţiunea lor funcţionala cu activitatile de predare si invatare. In consecinţa.2. face necesara o abordare mai analitica. scurtarea intervalului de timp dintre evaluare si „modificările ameliorative” aplicate. Necesitatea eliminării neajunsurilor evaluării sumative. g) Evaluarea formativa este promovata si de pedagogia corectiva. c) Diminuează. determinand activitatile oportune si/sau dificultatile ce trebuie depasite. caracterul de sondaj al evaluării. b) Se realizează pe segmente relativ mici de activitate. ca si modurile de realizare sunt dependente de locul pe care acestea îl deţin in ansamblul procesului didactic. Procesul presupune mai multe etape si implica: . pe de o parte si procesele de predare/invatare.cunoaşterea capacitatii de invatare a elevului. ceea ce permite reglarea operativa a procesului didactic.2. cat si in comportamentul şcolar al elevului. pana la eliminarea completa. Din aceasta decurge o frecventa mare a verificărilor. au condus la promovarea evaluării formative. propunându-si verificarea tuturor elevilor asupra continuturilor esentiale predate. ca doi timpi ai evaluării: . . de alta parte.insoteste procesul didactic in toate secventele acestuia si nu permite reglarea /ameliorarea lui decat dupa perioade relativ indelungate. e) Faptul ca scopul ei principal îl constituie facilitarea continuitatii invatarii. . 2.stabilirea altor cauze (diagnostic). de control si de notare este preponderenta. proba fiind administrata la sfarsitul unitatii pentru care a fost eleborata. Aceasta constatare face necesara identificarea neajunsurilor si a deficientelor care le provoacă.acţiunea in care funcţia sumativă. nu o exclude. la care s-a adăugat intelegerea relatiilor dintre actiunile evaluative. a) Evaluarea formativa se realizează. traditionale. desi a aparut ca o modalitate menita sa inlature inconvenientele evaluării sumative. notele definitorii ale evaluării formative deriva din considerarea acesteia ca proces ce se întrepătrunde multiform si funcţiona cu acţiunile de instruire si cu activitatea de invatare. f) In contextul evaluării formative se disting doua demersuri. . Evaluarea formativa Funcţiile îndeplinite de acţiunile evaluative. situaţie in care performantele elevilor sunt apreciate si luate in evidenta. ci o incorporeaza si-i modifica modul de realizare si functiile in actul didactic.reperarea deficientelor de instruire. pe parcursul procesului didactic si este menita sa verifice sistematic progresele elevilor.

1. de laturi: BC = 5. nivelul de performanta care-l indreptateste la recunoasterea sociala. Precizaţi vectorul de poziţie al centrului cercului înscris în triunghiul ABC. Ea demonstrează utilitatea daca avem in vedere faptul ca elevul simte nevoia sa ştie daca a realizat. paralelism.calcul vectorial Clasa a IX-a . Anexe . AA’. Evaluarea finala. deşi nu este decât unul din elementele sistemului de evaluare in trei timpi. Compararea strategiilor examinate ( iniţiala. concurenţă. 3) (2p)Verificaţi/probaţi/demonstraţi concurenţa medianelor unui triunghi. 4) (3p) Fie ABC un triunghi şi trei ceviene. 7 . Exprimaţi vectorii de poziţie ai punctelor C şi D.si de comunicare. 3. Importanta evaluării finale decurge si din cele doua functii pe care le indeplineste: . dinamica – sumativă si formativa) si finala pune in evidenta existenta unor note comune cat si a unor trăsături specifice. în funcţie de vectorii de poziţie ai punctelor A şi B. 1) (2p) Se consideră segmentul [ AB ]. CD = 2. AC = 6. concurente în punctul P. Demonstraţi relaţia : A ' C A ' B A P + = . de bilanţ Evaluarea de bilanţ are un rol important si mai cu seama indeplineste rosturi specifice: arata unde a ajuns actiunea si reconstruieste actiunea in continuare prin procesul de reglare pe care il realizeaza. 2) Timp de lucru: 50 minute. in final. 2) (2p) Se consideră triunghiul ABC. BB’.matematică 3. 2. DB = 6. Evaluarea finala este trăita de elevi ca singurul moment veritabil de evaluare. pe care luăm punctele C şi D ( de la A spre B) astfel încât AC = 1.3.de verificare .- adoptarea masurilor de ameliorare. AB = 8. 5h/săpt. Anexă –Test de evaluare sumativă Coliniaritate. C' B B' C P ' A Notă: 1) Toate subiectele sunt obligatorii. CC’.

c) Decideţi. al progresiei geometrice date prin: b1 = 4. ∀ n n ≥ 1. 5) ( 1p) Să se scrie formula termenului al n-lea.50p) Suma primilor n termeni. ..+49. se scade 5. a) Calculaţi primii trei termeni ai şirului. bn+1 = ( . 2) Timp de lucru: 60 minute. 1 1 . 3. Dacă din primul număr. Aflaţi aceste numere. este dată de formula: Sn = 3n – 9. b) Determinaţi termenul general al şirului. 5 n +1 . 5h/săpt. ∀ ≥ 1. 4) ( 1. 1) ( 2p) Studiaţi monotonia şi mărginirea şirului: xn = 2) ( 1p) Demonstraţi că numerele: progresii aritmetice. 8 . n 6) ( 1p) Calculaţi suma: 1 + 5 + 9 + …. care formează o progresie aritmetică. 7) (1. este 30. numerele obţinute vor forma o progresie geometrică.2. ai unui şir de numere reale.3) Se acordă 1p din oficiu. dacă acest şir este o progresie geometrică.3) bn. Notă: 1) Toate subiectele sunt obligatorii. 3) Se acordă 1p din oficiu. 1 3 nu pot fi termeni ai unei 3) ( 1p) Calculaţi suma primilor 100 termeni din şirul numerelor naturale pare. Anexă –Test de evaluare sumativă Şiruri de numere reale Clasa a IX-a. din al doilea număr se scade 4 şi al treilea rămâne neschimbat.50p) Suma a trei numere.

atunci : (3p) a) Lungimea diagonalei cubului. (3p) b) Lungimea segmentului [AE] este egală cu .cm.37 cel mai mare este ………… 332 = ………. 45 4 y 3..(37). Dacă aria laterală a cubului.. b) Dintre numerele 7. Considerăm funcţia f: R → R. E(x) este corect definită.. (3p).   x x + 2x +1 x +1  x +1 a +1 ∈ Z. a) Media aritmetică a numerelor: x = (-3)2-3 şi y = (-2)3+10 este …………… (3p). 2. Un con circular drept..3(7).. 3..Test de evaluate iniţială. c) 7. 9 .. care au coordonatele egale.. pentru care 2..cm2. Anexă . a) Numerele prime cu numărul 2 mai mici decât 9 sunt …………… (3p). f(x) = -3x +4. este egală cu 12 cm2. 7..(45p) . 1. (5p) d) Află sinusul unghiului format de generatoare.. (5p) a) Reprezentaţi grafic funcţia f... x 7 (3p).3. 2 (3p) c) Dacă y = 56...... c) Rezutatul calculului ... (3p).. Fie expresia: E(x) =   1 x 2 −1 x  x −1 : + 2 : .3. (3p) b) Aria triunghiului A’CC’ este egală cu ..cm... atunci x = ………….. este egală cu . pentru care: -3 f(m) > 0.cm. PARTEA a II –a.. 4 2 (3p)... (5p) c) Determinaţi valorile reale ale ale lui m.cm. (3p) c) Lungimea segmentului [CE] este egală cu ………..Pe foaie scrieţi rezolvările complete. lungimea segmentului [AD].. Clasa a IX-a PARTEA I ( 45 puncte) – Pe foaie se trec numai rezultatele 1. 4 În figura alăturată A_____B______C______D__________________E. (5p) b) Calculează distanţa de la centrul bazei la o generatoare a conului..3(7): (3p) a) 7 y este egal cu …… (3p) b) Produsul 1 xy este egal cu ……. Desenaţi cubul ABCDA’B’C’D’. se obţine numărul ………….. a −1 (2p) a) Pentru ce valori ale lui x..... (5p) b) Determinaţi punctele de pe grafic. cu planul bazei. 7.23 + 32 + 2 −4 este egal cu …………. (4p) b) Aduceţi expresia la forma cea mai simplă. Atunci: (3p) a) Lungimea segmentului [AD] este egală cu ……….. (5p) c) Determină secţiunea axială şi calculează – i aria.. (3p) c) Volumul tetraedrului B’A’BC’ este egal cu …………cm3.. Fie proporţia: = . 5. (4p) c) Determinaţi a ∈ Z.b) Dacă din numărul 500 se calculează 36%. Se cere: (5p) a) Desenează conul şi determină volumul conului. iar AB = BC = CD = 1cm.. are diametrul bazei egal cu 18 cm şi generatoarea de 15 cm.. reprezintă jumătate din lungimea lui [AE]...

unde w = i − b j . v 2    este… Fie punctele A(1. Vectorul 5 v1 + 4 v 2 este… 2.3.  → → cos v1 . vectorul AM este… 8.GEOMETRIE VECTORIALĂ ÎN PLAN I. Numărul a ∈ R pentru care v1 II u . Să se arate că punctele M. Numărul b ∈ R pentru care v 2 ⊥ w . Dacă G este centrul de greutate al ∆ABC. este… 4.a) Dacă G şi G’ sunt centrele de greutate ale triunghiurilor ABC şi A’B’C’. v1 + 2 v → → → → este… → → → → → → → → → → 3. 1. atunci GA + GB + GC este… 9. Pe latura AB şi diagonala AC a paralelogramului ABCD se iau punctele M şi respectiv N astfel încât AM = AB şi AN = AC . Pentru subiectele 1-10 precizaţi doar răspunsul: → → → → → → Fie vectorii v1 = 2 i − 3 j şi v 2 = i + 2 j . unde u = a i + j . Vectorul AB − 2 AC este… 7. este… 5. Dacă NєAB astfel încât AN = 2 NB . Dacă M este mijlocul lui BC. să → → → → se arate că AA '+ BB '+ CC ' = 3 GG ' b)Triunghiurile ABC şi A’B’C’ au acelaşi centru de greutate dacă AA '+ BB '+ CC ' = 0 → → → → → 1 4 → → 1 5 → 10 . N. atunci vectorul de poziţie a lui N  → rN    → → → → → → este…  → rI    10. D sunt coliniare. Rezolvaţi: 1.1). C(3.4. Vectorul de poziţie al centrului cercului înscris I al ∆ABC este … II.-5) → → 6. B(6. Anexă .2). 2.

Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti. Bibliografie Ion T. [AB] ale triunghiului ABC se iau punctele A’. [CA].ro 11 . Evaluarea în procesul didactic. Radu.c) Pe laturile [BC].C’ astfel încât A' B B ' C C ' A = = = k ∈R .B’. 2000 www.didactic. A' C B' A C ' B Arătaţi că triunghiurile ABC şi A’B’C’ au acelaşi centru de greutate 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful