UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS,GALATI FACULTATEA : STIINTA SI INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTELOR SPECIALIZAREA: PIP

PROIECT REPRODUCEREA SI SELECTIA PESTILOR
TEMA: STUDIUL DEZVOLTĂRI EMBRIONARE LA SPECIA SILURUS GLANIS

INDRUMĂTOR: GRECU IULIANA
STUDENT: Leu Ancuta Jenica
GALATI 2011-2012 1

pe flancuri mǎsliniu cu pete marmorate. Somnul preferǎ temperaturile mai ridicate si nu se inmulteste la sub 20° C. il intalnim nu numai in apele dulci. Tarnave. ci si in cele cu salinitate redusǎ. La 4 ani are o greutate de 2 kg si 50 cm lungime. aceasta variazǎ in funcţie de parametri mediali. Rǎspandit aproape in toate tǎrile europene. Se hraneste intensive primavara si vara. mai putin toamna. până la 2 kg). iar dorsala este foarte. fiind intr-o stare de letargie. aleg plante acvatice pe care depun icrele. Somnul preferǎ apele cu vatra bazinului moale. cu gura mare si maxilare foarte putemice.dezvoltatǎ. iar in sezonul rece hiberneazǎ. Sub raportul culorii. ascutiti si indreptaţi spre inapoi.SILURUS GLANIS Familia : Siluridae Denumirea ştiinţifică : Silurus Glanis Denumiri populare : codău. Pe partea dorsalǎ a maxilarului superior sunt amplasate douǎ mustǎţi lungi. iar la nivelul mandibulei. cu capul turtit dorso-ventral. moacă. 2 . Bega. dar acoperit de un mucus gros. cu argilǎ. dar poate atinge si lungimi de 3-4 m si 200 kg. la 9-10 ani ajunge la 10 kg si 1 m. Recordul de pânǎ acum a fost de 5 m si 306 kg.Arges. aproape de mai. Principala sa armǎ sunt mustaţile care atrag pestișorii curioși pe care acesta ii inșfaca de cum s-au apropiat in deajuns pentru a fi o pradǎ sigurǎ. Pectoralele. Corpul este lipsit de invelișul solzos. Somes. ventralele si caudalǎ sunt usor rotunjite. Siret. Depunerea icrelor are loc la inceputul verii. patru mustati mai scurte. care il face foarte alunecos. Pește de talie mare. unde femelele urmate de masculi. In apele tǎrii noastre este comun in Dunare. nisip si substante aluvionare. in vegetatie bogatǎ. In cavitatea bucalǎ intâlnim mai multe serii de dinti conici. având partea dorsala verde-mǎslinie. somotei (somnul mic. somnul are corpul robust. irma Denumiri in limbi străine: Ceha: Sumec Obecny Olandeza: Meerval Daneza: Malle Poloneza: Sum Pospolity Finlandeza: Monni Portugheza: Siluro Europeo Franceza: Grand silure Rusa: Obyknovennyi Som Germana: Wels Spaniola: Siluro Greaca: Goulianos Suedeza: Mal Italiana: Siluro Ungara: Harcsa Norvegiana: Malle Somnul este cea mai mare specie de apǎ dulce si unul dintre cei mai valorosi pesti. iar partea abdominalǎ alb sau alb-gǎlbui. in unele lacuri litorale si in raurile Prut. Jiu. Cris.slab.

3 . coropişniţe. Specie nocturnǎ . linguriţe oscilante (de preferat pişcoturile lungi de 8-10 cm). ţipari. 3/0 până la 8/0. iar dupa varsta de 1 an. Se poate pescui şi cu năluci în mod special în lunile august şi septembrie. sub bolovani sau ingropat in nǎmol. Maturitatea sexualǎ este atinsǎ la 4-5 ani. cârlige duble.80 mm. Sculele pentru pescuitul sportiv al somnului trebuie sa fie robuste. depune cca. serpi. lipsitǎ de oase. raci. Nălucile folosite pot fi linguriţe rotative nr. Se folosesc cârlige mari de la nr. sfârşitul lunii iunie. in functie de dimensiuni. octombrie (exceptând perioadele de prohibiţie). 50 cm si o greutate de 2-3 kg. Este una din speciile de pesti care câstigǎ mereu teren. cand are o lungime de cca. broscuţe. fiind solicitatǎ mult si la export. măruntaie sau carne de pasăre alterate şi rău mirositoare. broaste. Pentru nădire se foloseşte de preferat acelaşi tip de momeala cu cea de pe cârlig. tocată mărunt şi aruncată în zona în care se pescuieşte. lipicioase si cu un diametru de 3 mm. septembrie. În drumul sau spre sursa de zgomot este întâmpinat de lansetele pescarilor echipate cu râmă neagră. iar ocazional soareci de apǎ. care consumǎ pesti de diferite mǎrimi. Somnul este atras de faptul ca sunetul şi vibraţiile sunt asemănătoare cu cele generate de jocul peştişorilor.luna martie. cautând sǎ se refugieze in gropi.pescarul se afla in barca. Somnul sta aproape de fund in timpul zilei. ancorete. câini care se deplasau inot sau chiar copii. Se foloseste in crescǎtorii atât in culturǎ simplǎ sau policulturǎ.O femelǎ in greutate de 2 kg. puietul se hraneste cu componente vegetale. Exista referinte scrise despre exemplare de talie mare care au atacat pǎsǎri de baltǎ. lipitori. 5 (cu paleta ovala). lansete cu rezistentă şi acţiune mare. voblere scufundătoare de forma si culoarea unui peştişor cunoscut. Ca momeală pentru somn putem folosi râme negre de mal. Se poate folosi si sânge închegat şi alterat tăiat cubuleţe. broscuţe. precum si in unitǎţile sistematice in care se cresc in mono si policultura. Camea este albǎ. 60. devine ihtiofag. ajungând pânǎ la vârsta de 1 an la 20 cm. este foarte activ odatǎ cu lasarea intunericului. Perioada optimă pentru pescuitul somnului . gustoasǎ. cât si ca sanitar si mare consumator de broaste. Somnul este un rǎpitor lacom. atât pentru nădire cât şi în cârlig. boboci de ratǎ sau gâscǎ si chiar pǎsǎri adulte. dacǎ exemplarele au o vârstǎ si o talie mai mare. cand isi cautǎ hrana. 4. Cresterea este foarte rapidǎ. Cele mai mari cantitǎţi de somn se recolteazǎ in Delta si in luncile inundabile sau bǎlti. lunile august.000 icre de culoare galbenǎ. mulinete mari echipate cu fire de la 0. Pescuitul la CLONC . peştişori. loveşte apa la suprafaţă cu o construcţie din lemn cu forma asemănătoare unui bumerang ce produce un zgomot asemănător numelui acestui tip de pescuit (CLONC). ţipari etc. fiind mult apreciatǎ de consumatori. Icrele fecundate sunt pazite pânǎ la eclozionare. în funcţie de mărimea exemplarului pe care dorim să-l prindem. Dupa eclozare si resorbtia sacului vitelin. nr.35 pană la 0.

ca urmare a faptului cǎ membrane oului este mai fragilǎ si liza se face cu ușurinţǎ In apropierea gurii se observǎ prim pereche de mustǎţi . In timpul zilei .37 mm.CARACTERISTICI ALE DEZVOLTĂRII EMBRIONARE SI LARVARE La scurt timp dupǎ depunera. ǐn etapa in care se disting 36 de miomere . La circa 20-30 de ore se formeazǎ 28-30 de miomere.care ajunge pânǎ in dreptul celui de-al 19-lea miomer. pe care se gǎsesc numeroase glande cu secretie cleioasǎ care ajutǎ larvele sǎ se prindǎ de plante de apǎ. icrelor iși mǎresc mult volumul datoritǎ faptului cǎ ǐntre de cele douǎ membrane specific icrelor de somn patrude o anumitǎ cantitate de apǎ Creând un strat protector .sacul vitelin devine sferic.comparativ cu majoritatea ciprinidelor fitofage.la 230C. Cu puţin timp ǐnainte de eclozare.de exemplu cantitatea de oxigen in helesteiele de reproducere a somnului poate scǎdea ǐntre 3 si 7 mgO2/1. in zona epifizei si puţin ǐapoia ochilor se observǎun numǎr nu prea mare de glande de eclozare .Se distinge membrane ǐnotǎtoare.diametrul total al icrei ajunge la 3. netransparentǎ . Datoritǎ procesului intens de turgescenta .5 si 3.iar ǐn timpul noptii ǐntre 1. schimbul de gaze are loc la nivelul venelor lui Cuvier (in aceasta etapǎ puţin dezvoltate pe suprafaţa sacului vitelin) si ale venei codale. Dupǎ circa 48 de ore.se știe ca embrionii si larvele rezistǎ la concentraţii foarte scǎzute de oxigen din apǎ . embrionul are 7.in apropierea ochilor.5mm.Se observǎ intestinal .iar deasupra capului.Acest aspect are un rol mimetric de protecţie in potriva daunǎtorilor .Acelasi rol il au si icrele cu embrioni morti de culoare albicioasǎ . Prima membrane este foarte apropiatǎ de embrion si nu permite formarea unui spatiu pervitelin.embrionul este bine conturat. nevoia de oxigen a embrionului este relativ mai scazutǎ . Urmǎrind dinamica dezvoltǎrii embrionare constatǎm cǎ la scurt timp dupǎ fecundare se contureazǎ corpul embrionului la care de distinge un numǎr variabil de miomere.asemanator pontei de broascǎ .Incubaţia dureazǎ 3 zile la temperatura de 21-23° C.având 6.care au rol de organe de respiratie.5 mgO2/1. iar numǎrul miomerelor a ajuns la 41. La cap. La somn . glandele de eclozare sânt mai reduse . se observǎ mici glande de eclozare.la 22-250C.masa de icre depusǎ in cuiburi capǎtǎ un aspect gelatinos .in aceastǎ etapǎ de dezvoltare . 4 . sacul vitelin devine piriform apar priomerdiile ochilor si capsulele auditive . Comparativ cu alte specii.Sistemul venos si circulatia sanguinǎ sǐnt funcţionali.Procesul de segmentare nu a luat sfǐrsit.4mm.care apare in masa cuibului si care dau un aspect neatragator intregului cuib . Dezvolatrea embrionarǎ este destul de rapidǎ .

Deși la procesul de respiratie participǎ in aceastǎ etapǎ si branhiile. Gura este terminalǎ . In zona operculelor se observǎ arcul mandibular al aortei și jumǎtae ventralǎ a arcului hiodian .la temperature de 22-270C. dar sǐnt ǐnca reduse.ochii au ǐnceput sǎ se pigmentaze.se produce eclozarea embrionului.de asemenea .Sǐnt ǐn general sedentare. Larvele au o puternicǎ reacţie negativǎ la luminǎ și de aceea ǐn timpul zilei stau la fundul apei ascunse printer plante sau detritus vegetal. La puţin timp dupǎ eclozare .mult mai mici decǐt prima pereche (care s-au alungit). larvela au 8.se observǎ sic ea de-a doua pereche de mustǎţi.proiectǐnduse un fascicule de luminǎ asupra lor.Diferite etape ale dezvoltarii embrionare la somn.Pe arcurile branhiale au inceput sǎ se formeze branhiile sub formǎ de muguri.Gura este formatǎ având o poziţie terminal-inferioarǎ.zona marginal fiind ǐncǎ nepigmentatǎ.larvele se așazǎ pe fundul vasului. a cǎrui formǎ este sfericǎ .stǐnd 5 .nu sǐnt mobile si nu acoperǎ zona marginal a branhiilor.Operculele s-au format.care folosește la fixarea larvelor de diferite obiecte din apǎ.In mod experimental.principalul organ care folosește la schimbul de gaze rǎmǐn ǐncǎ venele lui Cuvier.ele se raspǐndesc ǐn directive opusǎ. Pe suprafaţa sacului vitelin se dezvoltǎ reţeaua venelor lui Cuvier .mare.4mm lungime. La sfârșitul celor trei zile de incubaţie.dezvoltate sub forma unei reţele pe suprafaţa corpului se observǎ numeroși melanofori. care servesc la respiratie. Ochii nu sânt pigmentaţi și mbrionul nu manifestǎ nici un fel de reacţie la luminǎ.dar numai in partea central. Perioada larvarǎ. care se unește cu aorta mandibularǎ.iar dacǎ lumina este difuzǎ si vine de sus. Nu se observǎ incǎ aripiorele pectorale. dar nefuncţionalǎ. -stadiul de morula -embrion cu 16 miotoame -embrion cu 22 de miotoam Capul este scurt și lipit de sacul vitelin .

creǐnd o mișcare a apei care le ajutǎ la o bunǎ respiraţie. Dupa circa 7 zile de la eclozare lungimea este de 14 mm .functional si prevazuta in zona marginala cu terminatii nervoase cu rol gustative.rolul mustǎţilor in aceastǎ etapǎ este mai ales acela de a le fixa.4 mm) -la 5-6 zile(L=11-12 mm) -la 7 zile (L=14 mm) De aceea. Cand larvele au ajun la 10 mm lungime operculele sunt complet dezvoltate acoperind reteaua vaselor Couvier .Gura este mare.ǐn momentul cǐnd executǎ mișcǎri ondulatorii. Larve de somn in diferite etape de dezvoltare -la 3 zile(L=8.In acest timp insǎ efectueazǎ in permanent mișcǎrinondulatorii cu partea terminalǎ a corpului si coadǎ. Dupǎ eclozare larval nu se depǎrteazǎ pre mult de cuibul lor format doar din exuviile icrelor și ǐn momentul ǐn care sǐnt atacate se refugiazǎ aici de cele mai multe ori nu mai pot scapa din structura buretoasa a acestor si mor prin asfixie.fixate cu ajutorul mustǎţilor pe obiecte de pe fundul apei. 6 .care mai au inca un rol de organ de respiratie.In aceasta etapa larvele incep sa se hraneasca active desi mai au inca reserve viteline (se gasesc in etapa nutritiei mixte endogena.acelasi rol il au si mustatile care nu mai prezinta glande lipicioase desi nu mai folosesc la fixarea larvelor.exogena).de a le frǐna.

Este defapt o modificare in concordant cu aparitia functiei de hranire active .Larvele se deplaseaza in zona de la fundul apei si mai au inca o slaba reactive negative la lumina.Pana la varsta de 15-20 zile .reteaua venelor lui Cuvier (acum complet acoperite de opercula)este foarte redusa si nu mai foloseste la respiratie . Rolul principal in procesul de respiratie in au brahiile.Picmentatia se accentueaza datorita inmultirii numarului de melanfori raspanditi pe toata suprafata corpului . Dupa 8-9 zile de la eclozare larvele au consumat in intregme rezervele viteline si se hranesc indeosebire cu plankton. larvele si puii de somn folosesc mai multe nivele trofice.care presupune capacitatea si necesitatea de deplasare si vanare a hranei.Asadar.Puii de o vara devin ihtiofagi. BAZA TEHNICA SI TEHNOLOGIA REPRODUCERII DIRIJATE 7 .principal baza trofica este alcatuita din zooplankton(copepode si cladocere). In acesta etapa incepe sa se formeze tesutul mezenchimatos in dreptul aripioarelor neperechi si la pectoral.iar de la varsta de 25-30 zile in continutul stomacal se gasesc si larve de chironomide si efemere.pe parcursul dezvoltarii.cunoasterea acestor nivele ne permite dirijarea corecta a cresterii lor.

Aici. In general se recomanda folosirea unor reproducatori de 4-12 kg.5 m si sint alimentate cu un current continuude apa curate.bazine pentru cresterea larvelor si puilor. 8 .In vederea reproducerii si a dezvoltarii lervelor si puilor de somn sint necesare bazine pentru parcarea reproducatorilor.Ele sint alimentate cu apa curenta.avind grija ca temperature sa nu scada sub 18-190C. Perioada de crestere a larvelor in aceste bazine este de 3-5 saptamani. Bazinele pentru parcarea reproducatorilor au suprafata de 200-300 m2. Reproducatorii sint procurati fie din mediul natural (ceea ce este mai dificil). in aceste bazine se introduce o pereche sau doua de reproducatori. in care se introduce 10-15 larve/m2. cu dimensiuni de 1.reproducatorii sint introdusi inainte de epoca de reproducere sau. Bazinele de predezvoltare sint mici helestei. au suprafata de 1.5 m. apoi sint trecute in bazinele de predezvoltare.helesteile se pregatesc pentru a produce o cantitate bogata de plancton. dimensiunile bazinului de incubatie sint de 3 x 3 x 0.dupa cum mentioneaza Huet. Bazinele pentru incubatia icrelor se construiesc in apropierea lacurilor sau a helesteielor care urmeaza sa fie populate cu larve si pui de somn. de mai multe ori pe zi. larvele se tin 3-4 zile in aceste bazine .000-2.bazine pentru incubatia icrelor. In general. asemanatoare celor folosite la reproducerea salaului.apropiate unele de altele.5 m.cand temperature api a atins 18-200C. In bazine se instaleaza saltele.Inainte de introducerea larvelor . Acestea sint plasate la o distant de circa 5 m una de alta. se poate da carne de vita sau peste proaspat sau hrana granulate. Randamentul este de 30 pana la 50%. Ca si la pastrav. Huet mentioneaza ca in Ungaria.000 m2. avind suprafata de 100-200 m2 si adancime de 1 m. In momentul trecerii din bazinele de reproducere in bazinele de incubatie.timp in care larvele ajung la 5-7 cm si 1-5 g.000-100. Bazinele pentru depunerea icrelor se construiesc in apropierea bazinelor de parcare. de la o femela se obtin 20. unde se foloseste aceasta metoda. amenajate pentru cresterea larvelor de somn pana la varsta de 1 an. dar nici sa se ridice peste 24-250C.000 de larve. Dupa eclozare. bazine pentru reproducere.2 m. Bazinele de crestere a larvelor . In epoca de reproducere.In legatura cu hrana trebuie retinut ca in complementarea hranei natural larvele trebuie hranite artificial.adancime medie de 2-2.raspandindu-se ingrasaminte minerale si organice. de 200-300 m2si adincimi de 1-1.chiar si in timpul iernii. Densitatea de populare este de 10 larve/m2.fiind prevazute cu un system de pirghii pentru a putea fi controlate si scoase din apa in momentul in care se constata depunerea icrelor .2 x 1.fie din helesteie de crestere unde sint hraniti cu pesti de mica valoare economica. icrele trebuie ferrite de lumina solara si de uscaciune.

dezvolatrea si cresterea larvelor de somn .saltele cu icre fecundate."Pestii si tainele umbrelor subacvatice" 9 . 1-saltea din rǎdacni de salcie pentru depunerea icrelor de somn.Alte metode de reproducere si crestere .Toamna se recolteaza puii de o vara de 40-100 g.000 de exemplare /ha.000 m2 . Densitatea de populare cu larve de somn este de 1. In acest scop se introduce 3 perechi de reproducatori pe hectar sau. consta in folosirea helesteielor de ingrasare a crapului pentru depunerea icrelor.instalandu-se un numar dublu de saltele.in locul acestora . randamentul fiind de 10-20% . O metoda mai simpla. Dupa aproximativ 5 saptamani de la eclozare se pot recolta larve de circa 5 cm. 2-ladǎ pentru incubaţia icrelor de somn. cu care se populeaza helesteiele de crestere a crapului in vara a 2-a sau a 3-a.dar cu rezultate mai putin certe . de 1. Pentru depunerea icrelor si incubatie se poate folosi un singur helesten.000-2. in care se introduce 5 perechi de reproducatori. incubatie . BIBLIOGRAFIE Ioan Bud .

A Busnitǎ-“Reproducerea artificial și dezvolatrea la pești” 10 .Aurelia Nicolau.Gh Brezeanu Maria Caloianu-Iordachel.

11 .

12 .

13 .

14 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful