1)Din punct de vedere practic, de fiecare dat când spunem despre cineva c este "perspicace" sau are "intui

ie" ne referim la capacitatea sa de a citi semnalele non-verbale ale altor persoane i de a le compara cu cele verbale. Cu alte cuvinte, când spunem c "presim im" sau "sim im" c cineva ne-a min it, de fapt remarc m c limbajul trupului s u i cuvintele rostite de acel ins nu sunt în concordan . Este ceea ce oratorii numesc sim ul auditoriului sau raportul cu un grup de oameni. De exemplu, dac publicul începe s stea cu spatele rezemat de scaun, cu b rbia în piept i mâinile încruci ate, un orator "perspicace" va sim i sau presim i c spusele sale nu au efectul scontat. El va deveni con tient c trebuie s abordeze altfel tema dac dore te s capteze auditoriul. Dimpotriv , cel care este lipsit de aceast "perspicacitate" va gafa în continuare, men inându-se în indiferen a publicului. Femeile sunt în general mai perspicace decât b rba ii, i acest fapt justific ceea ce de obicei numim "intui ie feminin ". Femeile au abilitatea înn scut de a colec iona si descifra semnalele non-verbale i de a observa cu un ochi atent detaliile m runte. De aceea, pu ini so i î i pot min i nevestele, f r s fie descoperi i, în timp ce majoritatea femeilor pot cu u urin f r ca ace tia s realizeze ce s-a întâmplat. Aceast intui ie devine deosebit de evident la femeile care au crescut copii, în primii ani, mama realizeaz comunicarea cu copilul mai ales pe cale non-verbal ; aceasta este cauza pentru care de cele mai multe ori femeile devin negociatoare mai perspicace decât b rba ii. Limbajul trupului, asemenea oric rui alt limbaj, const din cuvinte, propozi ii i o anumit punctua ie. Fiecare gest este asemenea unui cuvânt, iar un cuvânt poate avea mai multe în elesuri. Numai analizat într-o propozi ie, al turi de alte cuvinte, putem în elege pe deplin sensul unui cuvânt. Gesturile sosesc grupate în "propozi ii" i transmit neîncetat adev rul despre sentimentele si atitudinile persoanei în cauz . "Perspicace" este acel om care poate citi "propozi iile" nonverbale si le poate confrunta cu precizie cu propozi iile verbale. Vedem adesea politicieni de rang înalt stând la pupitrul vorbitorilor, cu bra ele strâns încruci ate pe piept (pozi ie defensiv ) i cu b rbia l sat în jos (pozi ie critic sau ostil ), în timp ce încearc s impresioneze auditoriul spunând cât de receptivi i deschi i sunt ei fa de ideile tinerilor. Se str duiesc s conving publicul de generozitatea lor, de trage pe sfoar b rba ii,

. Freud cuno tea semnifica ia acestui gest incon tient i nu s-a l sat surprins atunci când problemele de mariaj au ap rut la suprafa . Sigmund Freud a observat o dat c . în timp ce o pacient vorbea elogios despre mariajul ei. aplic lovituri aspre i rapide de carate pupitrului. în acela i timp. Observarea grupurilor de gesturi i a concordan ei sau discordan ei dintre aspectele verbale i cele non-verbale ale comunic rii reprezint cheia interpret rii corecte a limbajului trupului. în mod incon tient tot tr gea în sus i în jos verigheta de pe deget.concep ia lor umanist i.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful