Paranoia

psihoza caracterizata printr-un delir sistematic, fara diminuarea capacitatilor intelectuale. Paranoia apare de cele mai multe ori la subiectii predispusi: supraestimarea de sine (orgoliu, megalomanie), rigiditate psihica (neincredere, dogmatism), erori de judecata cauzate de premise subiective, desi rationamentul este logic. delirul de paranoia se dezvolta in mod coerent, uneori plauzibil, urmand o serie de interpretari si de polarizari afective: idealism pasionat, gelozie, revendicare privind un prejudiciu minor sau imaginar, erotomanie etc. Acest delir sfarseste prin a se constitui intr-un sistem permanent si de neclintit, functionarea gandirii, vointei si actiunii ramanand clara si ordonata.
Ce este paranoia Paranoia este o boal care se defineste ca delir cronic, bine structurat i organizat, în care bolnavul manifest un orgoliu excesiv, determinat de hipervalorizare i de exces de autoapreciere. Gândirea paranoic (gr. para pe lâng , nous, noia- minte, judecat ) este caracterizat în principal de suspiciune i neîncredere în ceilal i (rela ii reci cu ceilal i).

Paranoicul î i p streaz capacit ile intelectuale, este inteligent, logic, în schimb este predispus la supraestimarea de sine, la hipertrofia eului (orgoliu, megalomanie), rigiditate psihic (neîncredere, dogmatism) sau erori de judecat cauzate de premise subiective i suspiciozitate. În cele mai multe cazuri, este vorba de persoane cu un comportament aparent normal, bine orientate i capabile s - i realizeze scopurile propuse. Unii ajung s cread c au de îndeplinit misiuni importante, al ii c sunt iubi i de persoane distinse sau ca sunt în ela i. Este o psihoz caracterizat printr-un delir cronic, sistematizat, în care nu se întâlnesc îns halucina ii ca în schizofrenie. Temele delirante dezvoltate, în general, de paranoici, sunt de persecu ie, gelozie, inven ie, de m rire i de descoperire. Percep ia asupra realit ii

Paranoicii sunt foarte activi, cverulen i, revendicativi, procesomani, dând na tere frecvent la conflicte cu ceilal i. Ceea ce elimin paranoicul dintr-o nevoie maladiv de certitudine cu orice pre sunt nuan ele emo ionale, ambiguit ile, evolu ia în timp a sentimentelor, ideilor i intereselor celorlal i. Realitatea, pentru el este fie alb , fie neagr (de regul neagr ) f r s poat fi schimbat . Ace ti indivizi devin impenetrabili, nu recep ioneaz i nu re in din realitate decât acele evenimente care se potrivesc cu interpret rile lor. Astfel se creeaz sistemul delirant, caracterizat prin premise false i impenetrabilitatea la critic (nu accept critica, se înfurie cu u urin cund sunt contrazi i). Paranoicul este victima unei mreje de închipuiri care nu sunt lipsite de logic . El conexeaz fapte întâmpl toare, f r leg tura între ele i creeaz din ele un sistem de argumenta ie logic care îl conduc spre convingerile sale morbide/patologice. A a se face c el va vedea mereu ceva/altceva în spatele aparen ei, va

c ace tia sufer de afec iuni periculoase. Are reticen e/re ineri în a se încrede în ceilal i din cauza unei temeri c informa iile ar putea fi folosite împotriva lui. Paranoicul erotic . iritabil. scrie scrisori de dragoste sau literatur care au menirea s conving . Este insistent. consider c ceilal i comploteaz împotriva lui. Opinia lui Freud a fost corect . Simptome de personalitate paranoic În paranoia. personajul se consider el însu i un mare reformator. egoist. de exemplu. va c uta i va g si! în toate împrejur rile tr darea. este urm rit. Paranoicul ipohondru . i este convins c el este salvatorul lor.este cel mai r spândit tip de paranoia.interpreta în maniera sa vorbele celorlal i. Paranoicul procesoman este obsedat de lege i este des întâlnit pe holurile tribunalelor unde î i caut mereu dreptatea. Cauzele acestei afec iuni Conform lui Freud.acest pacient sufer de o iluzie permanent a naturii religioase. doresc s se c s toreasc cu el. Sentimentele de inferioritate: aici . Paranoicul reformator/salvator în acest caz. introvertit. simptomele (iluziile) apar treptat. Individul crede c to i ceilal i sunt du manii lui. iar pacientul este suspicios. pacientul care sufer de fixa ia homosexual a reprimat tendin a sa. fabuleaz . înc p anat. Cite te/g se te sensuri negative chiar i în comentarii inofensive. are suspiciuni nefondate. de exemplu. Tipuri de paranoia Paranoia de tip manie a persecu iei .manualul american de s n tate mental enumer urm toarele simptome de tulbur ri de personalitate paranoic : este preocupat de îndoielile pe care le are în leg tur cu prietenii sau asocia ii. Consider . într-o astfel de m sura în care el dezvolt o fixa ie cu privire la aceasta. subminarea autorit ii sale. a iubirii homosexuale. El crede. .personajul tinde s cread c unele persoane de sex opus care apar in unor familii ilustre/influente. nesociabil. El arat /demonstreaz asta tuturor celor din jurul lui. c el este mesagerul lui Dumnezeu pe p mânt. în multe cazuri. dar nu explic fiecare caz de boal . Paranoicul religios . Via a lui familial i social las de dorit. important.acest tip de pacient este de p rere c sufer de tot felul de boli (ridicole cele mai multe) i c anumite persoane sunt de vin pentru suferin a lui. supravegheat pentru a i se face r u (îi este amenin at via a). acest delir de grandoare înso e te de obicei de mania persecu iei. Delirul de grandoare Pacientul se crede mare. Sus ine/are suspiciuni nefondate cu privire la fidelitatea so ului/so iei/prietenului/prietenei. fourth edition (DSM-IV). dar i terapeutul vindec tor. prejudicierea inten ionat sau lipsa de considera ie din partea celorlal i. deprimat. The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders . gelos. valoros i în conformitate cu Bleuler. percepe atacurile asupra lui i apreciaz c reputa ia nu este destul de clar pentru ceilal i i atunci iese rapid la contraatac. i c a fost trimis în lume pentru a mântui oamenii i a propaga o anume religie.

argumentat. frustr rilor i complexelor emo ionale. sentimentul de vinov ie. Cum s ne purt m cu un paranoic Ne exprim m fa de el clar. Dac îl evit m. dar i la unele persoane normale. corect din toate punctele de vedere pentru a nu l sa loc la nicio interpretare. va avea convingerea c îl urâm. ira ionale pentru a. îl dispre uim sau uneltim împotriva lui. ii scoatem de tot din viata noastra. . cum ar fi e ecul. concis. ambi ioase. În opinia lui Fisher principala responsabilitate pentru boala paranoic se afl în mod corect i perpendicular în ereditate. desi poate am tinut la ei(ele).psihologii au descoperit c principala cauz este sentimentul de inferioritate care poate fi cauzat de o varietate de condi ii. suspicioase. de i el nu neag importan a represiunilor.i dovedi c se poate ridica deasupra e ecului . Se consider c un anumit tip de personalitate poate fi mai sensibil la aceast boal (persoanele sentimentale. geloase. gre eli f cute altfel va face gesturi extreme. Men inem dialogul cu el. dezgustul. Nu capitul m ostentativ deoarece se va sim i desconsiderat i jignit. Ne concentr m împreun pe remedierea unei erori. Complexe emo ionale sunt prezente în multe alte boli psihice. sau as aduaga eu. egoiste sau timide etc).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful