UNIVERSITATEA TEHNICA GH.

ASACHI IASI FACULTATEA DE TEXTILE PIELARIE MASTER IMCPP

PROIECT
la disciplina

Analiza si Ingineria Valorii

Profesor:
conf.dr ing. Romeo-Mihai CIOBANU

Masterand:
Dumitriu Diana

2010

CUPRINS

I. AIV PENTRU APARATUL FOTO Fuji Finepix S1500

1.PREZENTAREA PRODUSULUI 2. ANALIZA FUNCTIONALA 3.DIMENSIONAREA FUNCTIILOR 4.DIMENSIONAREA ECONOMICA 5. ANALIZA SISTEMATICA 6. RECONCEPEREA PRODUSULUI

II. INFORMATII CU REFERIRE LA ANALIZA SI INGINERIA VALORII

I.AIV PENTRU APARATUL FOTO Fuji Finepix S1500 1.PREZENTAREA PRODUSULUI

Fuji Finepix S1500 este un nou aparat foto Fuji compact de timp mega zoom, cu doatari de top ce vor satisface orice impatimit al fotografiei. Zoom Optic puternic intr-un aparat foto compact Zoomul optic de 12x ofera multe functii optimizata de calitatea deosebita oferita de cei 1o Megapixeli ai aparatul S1500. Functii "Shooting" de inalta performata. FinePix S1500 beneficiaza de modurile "Tracking Auto Focus" si "Panorama Shooting Mode". Tip aparat foto digital Materiale carcasa Tip memorie Compact Plastic Secure Digital (SD), SDHC baterii AA 4 buc./ baterii reincarcabile Ni-MH (optionale) 23 MB Nu

Tip baterie Memorie interna Imprimare directa Display Dimensiune ecran Rezolutie LCD Display rotativ Histograma (la redare)

2.7" 230000 pixeli Nu Da

Expunere Cel mai scurt timpul de expunere Cel mai lung timp de expunere Cea mai apropiata distanta de focalizare Cea mai indepartata distanta de focalizare

1/2000 sec 8 sec 33 mm 396 mm

Distanta minima in mod macro Diafragma minima Diafragma maxima Compensare expunere Setare balans de alb Masurare spot Masurarea al luminii matrice Masurarea luminii centrala Declansare automata Conectori Port USB Iesire A/V Sina trepied Telecomanda

2 cm F/2.8 f/5.6 Da Nu Da Da Da Da

Da Da Da Nu

Video Inregistrare video Rezolutie maxima la captura video FPS Imagine Rezolutie senzor: Tip senzor: Dimensiune senzor: Format fisier imagine: Stabilizator de imagine: Rezolutii imagine:

Da 640 x 480 30

10.0 Mp CCD 1 / 2,3 JPEG Dual 3648 x 2432 2048 x 1536 3648 x 2736 2592 x 1944 1600 x 1200

Optica Zoom optic: Zoom digital: Expunere: Lentile:

12x 5.7x +/- 2 EV in incrementi de 0.3 EV 5.9-70.8mm f/2.8-5.0

Distanta de focalizare (macro): Viteza obturator: Distanta de focalizare (normal): Diafragma: Controlul Fotografiei Sensibilitate ISO: Balans alb:

2 - 100 cm 8 - 1/2000 sec 40 cm - infinit 2.8 - 5.6

Auto, 64 - 6400 Auto, Fine, Shade, Fluorescent light (Daylight)

Fluorescent light (Warm White) Fluorescent light (Cool White) Incandescent light, Custom Portrait, Landscape, Sport Night, Night (Tripod), Natural Light Fireworks, Sunset, Snow, Beach Museum, Party, Flower, Text

Presetari:

Declansare automata: Fotografiere continua: Detectia fetei: Captare Filme Format inregistrare video: Filmare cu sunet: Rezolutii film:

2 s / 10 s Da Da

AVI Da 320 x 240 640 x 480

Blitz Mod de lucru blit incorporat: Auto, Forced Flash, Suppressed Flash, Slow Synchro Red-eye Reduction Auto, Red-eye Reduction & Forced Flash Red-eye Reduction & Slow Synchro

2. ANALIZA FUNCTIONALA
Simbol F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 Denumire functie sa fie fiabil sa fie mentenabil sa fie ergonomic sa prezinte informatii sa fie estetic sistem de vizare sa fie alimentarea prin baterii sa aibe zoom optic mare sa aibe format al imaginii comun sa existe distanta de focalizare sa aibe memorie externa sa se poata realiza fotografiere continua sa se poata filma sa fie usor de purtat sa nu fie greu Principale x x x x x x x x x x x x a

Nomenclatorul de functii b c Subiective Generale x x x x x x x x x x x x Specifice d Existente x x x x x x x x x x x x e Noi Utile x x x x x x x x x x x x Inutile

Secundare

Obiective x x x x

x x x x x x x x

F13 F14 F15

x x

x x

x x

x x

x x

3.DIMENSIONAREA FUNCTIILOR
Simbol Denumire functie sa fie fiabil sa fie mentenabil sa fie ergonomic sa prezinte informatii sa fie estetic Dimensionarea tehnica Parametri U.M. Valoare (minmax) MTBF MTR Dimensiuni aparat Categorii de informatii ani ore mm buc pixeli buc JPEG cm Gb buc 103 x 68 x 73 12 frumos 230000 4 12x 2,2 5-9 3-5 Nivel de importanta (nj) 13 10 12 11 15 9 4 1 8 2 5 7 Ponderea in valoarea de intrebuinare (vi) 13/120 10/120 12/120 11/120 15/120 9/120 4/120 1/120 8/120 2/120 5/120 7/120

F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12

Aspect general sistem de vizare ecran LCD sa fie Baterii AA alimentarea prin baterii sa aibe zoom factor de optic mare multiplicare sa aibe format al imaginii comun sa existe distanta de focalizare sa aibe memorie externa sa se poata realiza fotografiere continua sa se poata filma sa fie usor de purtat sa nu fie greu format macro normal card imagini

2 - 100 cm 40 cm - infinit 1Gb-8Gb 3-15

F13 F14 F15

filmulete Urechi de agatat Greutate

QVGA VGA buc g

320X240 640x480 2 324

3 6 14

3/120 6/120 14/120

Stabilirea importanei relative a funciilor sondaj de opinie n rndul utilizatorilor:

F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15

B1 13 10 12 11 15 9 4 1 8 2 5 7 3 6 14

B2 11 12 10 15 13 8 4 1 9 3 7 5 2 6 14

B3 12 11 10 13 14 9 4 2 8 1 7 6 3 5 15

B4 14 11 12 10 13 9 3 1 8 2 5 6 4 7 15

B5 13 15 12 11 14 10 5 2 9 1 4 7 3 6 8

B6 nj 13 76 10 69 12 68 14 74 15 84 8 53 4 24 1 8 9 51 2 11 4 32 7 38 3 18 6 36 11 77 TOTAL 719

qj 0,10570 0,09597 0,09458 0,10292 0,11683 0,07371 0,03338 0,01113 0,07093 0,01530 0,04451 0,05285 0,02503 0,05007 0,10709

Clasament 13 11 10 12 15 9 4 1 8 2 5 7 3 6 14

4.DIMENSIONAREA ECONOMICA
Costuri ci Componente [lei] senzor 48 lentile suport 100 85 F1 15% 7,2 8% 8 F2 F3 15% 7,2 8% 8 38% 32,3 memorie circ. de alimentare 45 F4 F5 F6 15% 7,2 F7 10% 4,8 F8 F9 10% 4,8 32% 32 14% 11,9 12% 5,4 25% 8,25 18% 10,4 4 10% 4,5 20% 32,4 12% 14,8 8 48,4 7 26% 32,2 4 84,6 6 25% 40,5 25% 40,5 34% 42,2 72,3 4 26,12 101 62,1 5 13,6 4 18 20% 32,4 14% 8,12 13% 7,54 14% 8,12 8% 4,64 20% 9 10% 4,5 40% 18 15% 6,75 15% 6,75 F10 10% 4,8 15% 15 F11 F12 F13 25% 12 12% 11% 12 11 F14 F15

5% 5 23% 19,5 5 8% 3,6 35% 11,5 5 20% 6,6 24% 13,9 2 15% 6,75 10% 16,2 25% 21,25

9% 9

33

10% 3,3

10% 3,3 9% 5,22 10% 4,5

sistem de conectare

58

carcasa sistem de declansare monitor L.C.D

45

13% 5,85

12% 5,4

20% 9

162

124

13% 16,12

15% 18,6 79,1 2

Total cost -Cj [lei] 40,47

21,9 5

43,4 7

11,7

34,3

42,2

Ponderea fiecarei functii Pj

0,06

0,11

0,03

0,06

0,02

0,07

0,05

0,06

0,12

0,10

0,04

0,14

0,09

0,02

0,03

5. Analiza sistematica cu ajutorul dreptei de regresie

HISTOGRAMA

ANALIZA SISTEMATICA Specific faptul ca valorile trecute pe acest grapfic sunt valorile initiale inmultite cu 100 pentru a se putea vedea punctele. 0,72058 b= 6 0,62440 = 9 Functiile prost dimensionate dpdv economic sunt situate sub dreapta de regresie. Pentru aceste functii se va incerca sa se micsoreze costurile astfel ca in urma reanlizarii situatiei punctele acestora sa fie cat mai apropiate de . F3- sa fie ergonomic F5- sa fie estetic F15- sa nu fie greu

6. RECONCEPEREA PRODUSULUI
Costuri ci Componente [lei] senzor 48 lentile suport 100 85 F1 15% 7,2 8% 8 F2 F3 15% 7,2 8% 8 25% 21,2 5 F4 F5 15% 7,2 F6 F7 10% 4,8 F8 10% 4,8 32% 32 F9 F10 10% 4,8 15% 15 F11 F12 F13 25% 12 11% 11 F14 F15

5% 5 10% 8,5

12% 12

memorie circ. de alimentare

45

23% 19,5 5 8% 3,6 20% 6,6 20% 11,6 15% 8,1 10% 16,2 11% 13,6 30,3 12% 14,8 8 46,7 7% 4,06 10% 5,4 15% 8,7

20% 17 12% 5,4 25% 8,25

14% 11,9 10% 4,5 30% 13,5 15% 6,75 15% 6,75

9% 9 8% 6,8 10% 4,5

33

10% 3,3

10% 3,3 9% 5,22 10% 5,4

35% 11,5 5

sistem de conectare carcasa sistem de declansare

58 54 13% 7,02

14% 8,12

13% 7,54

14% 8,12

12% 6,48 7% 11,3 4

8% 4,64 20% 10,8 16% 25,9 19% 23,6 68,2 20% 32,4

20% 10,8

162

9% 14,5 8

20% 32,4 21% 26,0 4 78,4

18% 29,1 6

monitor L.C.D

124

13%

15% 18,6 68,9

9% 11,16 42,26

16,12 Total cost -cj [lei] 41,64

42,8

42,5

44,6

42,2

61

21,62

62,1

15,4

Ponderea fiecarei functii Pj 0,059

7 0,09 9

7 0,06 1

0,06 1

0,04 3

3 0,06 7

3 0,06 4

0,06 0

6 0,11 2

0,08 7

0,031

0,09 7

5 0,08 9

4 0,02 2

0,060

pj

qj

F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15

0,059 0,099 0,061 0,061 0,043 0,067 0,064 0,06 0,112 0,087 0,031 0,097 0,089 0,022 0,06

0,1057 0,09597 0,09458 0,10292 0,11683 0,07371 0,03338 0,01113 0,07093 0,0153 0,04451 0,05285 0,02503 0,05007 0,10709

b= =

0,77857 6 0,66154

In urma analizei situatiei nu am putut face prea multe pentru functia F5 insa cu F3 si F15 am reusit sa le aduc la un nivel relativ bun.

F1 F8 Lentile F2 F3 F10 F12 F13 F15 F6 F7 Suport F2 F3 F9 F15 F3 F4 Sistem de declansare F7 F9 F10 F12 F13 Carcasa

F5 F1 F2 F3 F4 F15 F1 4

F1 F7 Circuit de alimentare F2 F3 F4

F1 F2 Monitor LCD F5 F6 F9 F12 F15 Senzor

F1 F2 F5 F7 F8 F10 F13

F6 F8 Memorie F10 F11 F12 F13 F15

Lentile Suport F3 Circuit de alimentare Carcasa Sistem de declansare

5 lei 8,5 lei 11,55 lei 6,48 lei

11,34 lei

Senzor Sistem de conectare F5

7,2 lei 4,06 lei

Carcasa Monitor LCD

5,4 lei

13,64 lei

Lentile Suport F15 Memorie

9 lei 6,8 lei 4,5 lei

Carcasa Monitor LCD

10,8 lei

11,16 lei

II. INFORMATII CU REFERIRE LA ANALIZA SI INGINERIA VALORII

tandardizarea reprezint o activitate organizat, de limitare la un minimum raional necesar a varietii produselor i mrcilor de materiale necesare fabricrii acestora, prin elaborarea de noi Prin standarde se realizeaz urmtoarele:

standarde i revizuirea lor. Se asigur n mod unitar i general ridicarea calitii produselor la nivelul celor mai bune realizri pe plan naional i mondial; Se realizeaz creterea gradului de competitivitate a produselor pe plan internaional; Are loc formarea unor serii mari de produse; Crete gradul de prelucrare a produselor, prin valorificarea superioar a materiilor prime i materialelor. Activitatea de standardizare presupune un ansamblu de tehnici colective, care permit s se determine definiiile, caracteristicile, dimensiunile, calitile, metodele de ncercare i testare, regulile de ntrebuinare a obiectelor sau a produselor i s se aplice standarde astfel elaborate. Prin standardizare rezult dispoziii privind utilizri comune i repetate, urmrind obinerea unui grad optim de optim de ordine la un moment dat. La baza activitii de standardizare st standardul. Standardul este un document stabilit prin consens i aprobat de un organism recunoscut, care prevede reguli, prescripii i caracteristici referitoare la diferite activiti, n scopul obinerii unui grad optim de ordine la un moment dat. ISO definete standardul ca fiind o specificaie tehnic, elaborat cu cooperarea sau aprobarea prilor interesate, bazat pe rezultatele tiinei, tehnologiei i observaiei care este aprobat de un organism calificat i care vizeaz avantajele societii n ansamblul su. Datorit dezvoltrii fr precedent a activitii economice precum i a lrgirii schimburilor pe pieele naionale i internaionale, rolul i importana standardelor a crescut, fiind considerate n prezent un factor important n progresele nregistrate n domeniul tehnic, n ridicarea calitii produselor i serviciilor, precum i facilitarea schimburilor comerciale internaionale. Analiznd importana i necesitatea standardizrii se desprind funciile acestei activiti complexe:

1. Ridicarea calitii produselor n concordan cu protecia consumatorilor i a mediului nconjurtor; 2. Tipizarea, unificarea i agregarea sortotipodimensiunilor; Facilitarea schimburilor pe pieele naionale i internaionale. Dat fiind importana tehnico-social a calitii produselor, aceasta este prevzut, spre respectare, n diferite documente oficiale. Principalele documente care prevd restricii pentru respectarea calitii i anumite condiii de calitate se menioneaz n continuare: Standardele de stat care sunt un ansamblu de norme tehnice obligatorii prin care se stabilesc, potrivit nivelului dezvoltrii tehnice ntr-un anumit moment, nsuirile tehnico-economice pe care trebuie s le ndeplineasc un proces, o lucrare sau un anumit serviciu, precum i prescripiile privind recepia, marcarea, depozitarea, transportul etc. acestora, dup caz. Standardele romneti poart un indicativ format din simbolul STAS, numrul de ordine respectiv i ultimele dou cifre ale anului intrrii n vigoare. Primele standarde naionale ca i prima organizaie naional de standardizare au aprut n Anglia, ncepnd din anul 1901. Au urmat apoi Germania (1917), SUA i Frana (1918), URSS (1923) etc. n anul 1928 s-a nfiinat Asociaia Internaional de Standardizare (ISA) care a devenit, din 1947, Organizaia Internaional de Standardizare (ISO), la care a aderat i Romnia. Normele tehnice care pot fi norme departamentale (NTD) i norme tehnice de ntreprindere (NT). Normele tehnice reglementeaz condiiile de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc un produs pentru a corespunde destinaiei sale. Caietele de sarcini care stabilesc prescripiile de calitate n cazul produselor cu un grad mai mare de complexitate sau avnd o nalt tehnicitate. Ele se elaboreaz prin colaborarea furnizorului cu beneficiarul, stabilindu-se, pe lng nivelul de calitate al produsului i modalitile de recepie, ambalare, metodele de control etc.

Certificatul de omologare care constituie documentul de baz prin care se face omologarea produsului. Omologarea se face n comun de prile interesate cu scopul de a verifica dac produsele noi adic cele care se execut pentru prima dat sau au ali parametri de baz corespund documentaiei tehnico-economice. O importan deosebit n domeniul analizei calitii produselor. Documentele care certific calitatea produselor sunt. : Certificatul de calitate care certific calitatea produselor n raporturile dintre productor i beneficiar. Trebuie s menioneze ncercrile fizice, chimice, mecanice, organoleptice i probele la care a fost supus produsul n conformitate cu documentele tehnico-normative sau alte condiii de calitate prevzute n contract. Certificatul de garanie este documentul prin care se garanteaz calitatea produsului. Are dublul scop: confirm calitatea produsului i, respectiv, garanteaz pe cumprtor pentru remedierea viciilor aparente sau ascunse ivite n perioada garaniei. Buletinul de analiz. Este un document de certificare a calitii, prin care se face o descriere detaliat a anumitor caracteristici fizice, mecanice etc. ale produsului. De regul produsele pentru care se ntocmete buletinul de analiz sunt atestate calitativ i prin certificatul de calitate. Buletinul de analiz se emite de unitatea productoare dac are laboratoare proprii sau de laboratoarele altor uniti, pe baza datelor nscrise n registrul de analize, probe, ncercri. Raportul interimar al Consiliului Educatiei (februarie 2004) catre Consiliul European, cu privire la progresul realizat n cadrul procesului Lisabona, a accentuat importanta cooperarii n asigurarea calitatii pentru consolidarea practicilor novatoare n educatie si formare profesionala. Cadrul european al asigurarii calitatii (CQAF), n educatie si formare profesionala, este adoptat n Romnia, att ca model, ct si prin instrumentele recomandate. n vederea atingerii obiectivelor Strategiei de la Lisabona, de valorizare a resursei umane, MEC are ca prioritati imediate : mbunatatirea calitatii si eficientei sistemelor de educatie si formare profesionala, facilitarea accesului tuturor la sistemele de educatie si

formare profesionala, deschiderea sistemelor de educatie si formare profesionala catre societate. Analiza funciilor se efectueaz pe grupe sau domenii i succesiv pe sisteme, ansamble, subansamble, pn la repere. Determinarea valorii-cost se va face pentru fiecare din aceste elemente prin aplicarea celei mai adecvate metode prezentate mai jos. Trebuie menionat c unul din obiectivele analizei valorii, ca mod de organizare, este ntocmirea i pstrarea unei evidene ale valorii-cost sau ale standardelor de valoare, examinate i actualizate permanent, acestea reprezentnd principalele surse de obinere a datelor pentru comparare. Metodele de stabilire a valorii funciilor sunt urmtoarele: 1. Compararea cu alte costuri cunoscute, utilizate n scopul realizrii aceleiai funcii de ctre alte aparate, mecanisme sau servicii; 2. Compararea cu alte costuri cunoscute, ale unor funcii asemntoare; 3. Compararea cu costuri cunoscute ale unor produse asemntoare ca dimensiuni i aspect; 4. Compararea cu costurile estimative ale realizrii funciilor cu cele mai simple mijloace; 5. Fixarea unui procentaj din valoarea total a ntregului proiect; 6. Compararea cu preul de vnzare al productorilor concureni pentru produse care realizeaz aceleai funcii; 7. Estimarea efectului unor schimbri n costurile realizrii funciei la cursul de revenire i la analiza beneficiicosturi asupra costurilor de funcionare; 8. Evaluarea costului funciei din punct de vedere teoretic: 9. Atribuirea unei valori arbitrare