PLAN DE LECTIE SECOLUL AL XX-LEA ÎNTRE DEMOCRAȚIE ȘI TOTALITARISM CLASA: a XII-a DISCIPLINA DE INVĂŢĂMÂNT: ISTORIE Profesor :Grecu Maria

Grupul Școlar Matei Basarab, Craiova UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: OAMENII , SOCIETATEA ȘI LUMEA IDEIILOR CONȚINUT: SECOLUL AL XX-LEA ÎNTRE DEMOCRAŢIE ŞI TOTALITARISM. Ideologii și prectici politice în Romînia și Europa.(2h) 1h Ideologii şi practici politice în Europa 1h Ideologii şi practici politice în România. TIPUL LECTIEI: Mixtă COMPETENȚE: 1.1 DESCOPERIREA UNOR EXPLICAȚII ȘI ARGUMENTE INTRA ȘI
MULTIDISCIPLINARE CU PRIVIRE LA EVENIMENTE ȘI PROCESE ISTORICE. 2.3 DESCOPERIREA CONSTANTELOR ÎN DESFĂȘURAREA PROCESELOR ISTORICE. 4.2. INTEGRAREA CONȘTINȚELOR OBȚINUTE ÎN MEDII NON-FORMALE DE ÎNVĂȚARE ÎN ANALIZA FENOMENELOR ISTORICE. 4.4 REALIZAREA DE CONEXIUNI ÎNTRE INFORMAȚIILE OFERITE DE SURSELE ISTORICE ȘI CONTEXTUL VIEȚII COTIDIENE.

STRATEGII DIDACTICE: METODE: conversaţia, brainstorming, lucrul pe grupe, învăţarea prin descoperire, pânza de păianjen diagramaVen, metoda chirchinelui; MIJLOACE: manualul, atlasul, harta ,fotografii, foi de flipchart. BIBLIOGRAFIE: • CURRICULUM NAŢIONAL, ARIA ’’OM ŞI SOCIETATE’’. VOL.6, BUCUREŞTI , 1999 • (Coord. BOGDAN MURGESCU), ISTORIA UNIVERSALĂ ÎN TEXTE, BUCUREŞTI, ED. CORINT, 2001 • MIHAIL MANEA, MIC DICŢIONAR DE TERMENI ISTORICI, BUCUREŞTI, ED. ALL,1999 • IANCU MOŢU, ATLAS ISTORIC ŞCOLAR, BUCUREŞTI, CORINT, 2001 • Pierre Milza,Serge Bernstein ,Istoria secolului XX, • Karl Marx, Manifestul Partidului Comunist. • Lenin ,Statul și Revoluția. • Alexandr Soljenițîn,Arhipelagul Gulag • Declarația universală a drepturilor omului ,10 decembrie 1948. • Nicolae Carandino, Nopți albe și negre .Memorii. • Valentin Băluțoiu,Lucia Copoeru,Aurel Constantin Soare, Ecaterina Stănescu:Istoria secolului al XX-lea pentru cetățenie democratică:capitolul Democrația și drepturile omului în secolul sl XX-lea,redactat de Valentin Băluțoiu.

democraţie. naţionalcomunism.FIŞA DE LUCRU nr. corporatism. Asociază personajele de mai jos cu ideologia şi practica politică corespunzătoare: fascism. nazism.1 I. comunism. dictatura proletariatului. practica democraţiei parlamentare . marea teroare. economie planificată. antisemitism.

ceea ce înseamnă că cetățenii participă. . Pluralism politic. Este un regim democratic.Opozanții politici au fost executați sau trimiși la închisoare sau lagăer de muncă forțată care formau Gulagul (sistemul de lagăre și închisori).1. direct sau indirect. direct sau indirect. în primul rând.Fișa de lucru nr. Istoria secolului XX) Cerințe : 1.în timpul lui Stalin .Menționați două trăsături ale democrației în afara celor din text 7. 3. 3. 6 .A fost o teroare fără precedent . 5.Mebnționați o practică politică totalitară comunistă.Regimul democrației liberale este.Serge Bernstein. la putere. 2.Precizați legătura dintre libertatea socială și libertatea economică. Liberalismul economic…se proclamă apărătorul celor două postulate : inițiativa individuală și proprietatea privată.Siguranța de a un fi arestat fără motiv 2. la putere.Libertatea conștiinței 3. un regim democratic.dreptul de a-și exprima în libertate opiniile. 5. 7.Libertatea socială strâns legată de libertatea economică presupune că statul nu trebuie să intervină în raporturile dintre patroni și salariați.O practică totalitară comunistă a fost și Marea teroare (1936-1939) în URSS. 4.Separația puterilor în stat .i-au căzut victimă milioane de oameni din rândul tuturor categoriilor socialeși profesionaleinclusiv militarii.Dreptul de ași exprima în libértate opiniile. libertatea conștiinței. siguranța de a nu fi arestat fără motiv…Libertatea economică e fondată pe ideea că economia se supune unor legi naturale și că statul nu trebuie să le pertube pe acestea prin intervenții care ar risca să le denatureze funcționarea. Cea mai bună expresie a acestei democrații pare să fie votul universal care permite tuturor cetățenilor adulți să-și desemneze reprezentanții…Dar acest tip de democrație se vrea și liberală pentru că ea are drept scop menținerea și apărarea libertăților individuale… Libertățile politice ca libertatea presei.Transcrieți din text 2 informații aflate în relație de cauză-efect.Menționați pe baza textului scopul democrației liberale. Citeşte cu atenţie textul de mai jos : Regimul democrației liberale este. Un model de răspuns: 1.Are ca scop menținerea și apărarea libertăților individuale. 4.Identificați din text o caracteristică a regimului liberal.Enumerați pe o scală de la 1 la 3 trei libertățile politice care considerați că au cea mai mare importanță pentru dumneavoastră. 2. întrunirilor. 6. Libertatea socială strâns legată de libertatea economică presupune că statul nu trebuie să intervină în raporturile dintre patroni și salariați…(Pierre Milza.2 (fişe de evaluare) II.. în primul rând un regim democratic – ceea ce înseamnă că cetățenii participă.

3 Diagrama VEN Asemănări între Fascism și Comunism Asemănări între Fascism și Nazism Partid unic Nazism Cultul personalităţii FSAAS Fascism FAFAFASCISM Cenzura Poliţia secretă Interzisa opoziţia Încălcarea drepturilor omului .Fisa de lucru nr.

18. 4 : Metoda ciorchinelui. Dreptul la vot Art.Fișa de lucru nr. 21 . Practică politică – Practica Drepturile omului Libertatea conştiinţei Libertate a credinţei Libertatea individuală Dreptul la educaţie Drepturi civile Convenţia Europeană a Drepturilor Omului Drepturi sociale Practica drepturilor omului Documente Dreptul la sănătate Drepturi politice Declaraţia Universală a Drepturilor omului Art.

Fișa de lucru nr.5 Realizați o hartă conceptuală de tip pânză de păianjen se plasează în centru conceptul de Democrație Respectarea drepturilor şi libertăţilor omului Separarea puterilor în stat Vot universal DEMOCRAȚIE Alternarea la guvernare Plurarism politic .

Elevii lucrează în echipă lucru Manualul Atlasul Dicţionarul istoric . Gr. Clasa este împărțită în cinci grupe de elevi. Studiază individual materialele propuse.1 Va primi un set de surse istorice având ca sarcină de învățare să evidențieze trăsăturile democrației.4 Enunţă subiectul lecţiei. Pregăteşte materialele necesare desfăşurării lecţiei. monitorizează elevii. . S1-Alexis de Tocqueville. -diagrama Ven.ETAPELE LECTIEI S C PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR STRATEGII DIDACTICE METODE MIJLOACE 1. Notează pe tablă titlul. Organizează învățarea.Despre democrația în America Conversaţi a euristică istoric Metode propuse : -pânza de păianjen. utilizând informaţiile anterior dobândite.Discuția premergătoare dobândirii noilor cunoștințe . Realizează un climat afectiv Formulează întrebări/cerințe care fac apel 2 la cunoștințele din clase a X-a .care au avut ca subiect 4 tema Ideologii şi practici . Îsi pregătesc materialele 2. CONSOLIDAREA CUNOŞTINŢELOR (45’) Reactualizarea cunoștințelor Răspund la solicitare. PREGĂTIREA PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE (2’) Notează absenţele. Fișe de . 4 . -metoda chiorchinelui.3 și a XI. La sfărșitul orei elevii vor fi în măsură să înțeleagă fenomenul totalitarismului și să aprecieze valorile democrației.fiecare grupă având sarcini bine stabilite .1 Organizează activitatea elevilor pe următoarea structură: 1 Răspund cerinţelor profesorului. .2 politice.

S8.24.cea liberală.S13 Elevii lucrează în echipă. Gr.3 4 .Discurs la al XX lea Congres al PCUS 1956 Gr. 4 Democrație și totalitarism în secolul al XXlea a. ex.1 2 .4 Va primi un set de surse istorice având ca sarcină de lucru să identifice ideiile de bază ale ideologiei naziste. S4-Pierre Milza. Ideologii și practici totalitare în Europa și România. S2. Trăsăturile totalitarismului.Hrusciov. c. d. 1 . Istoria secolului XX S6-G. Trăsăturile democrației b.Sartori .Dirijarea învățării Scrie pe tablă schema lecției Se impart fişele de lucru şi sursele istorice elevilor. . Democraţia reinterpretată. Solicită elevilor prin întrebări rezolvarea exerciţiilor din fişa de lucru independent Urmăreşte modul în care elevii rezolvă sarcina de lucru propusă. S12. Fişe de lucru Surse istorice S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 Elevii prezintă ideile descoperite în sursele istorice. Ideologii și practici democratice în Europa și România..2 Va primi un set de surse istorice având ca sarcină de lucru să evidențieze trăsăturile totalitarismului. Oferă informaţii care să-i ajute pe elevi în realizarea sarcinilor de lucru.Democrația -Internet S5-Enciclopedie de istorie universală Gr.S11. S3-Lenin. 3 Va primi un set de surse istorice având ca sarcină de lucru să identifice principiile fundamentale ale unei ideologii democratice . Statul și revoluția S7-N.

conversaţi a Surse istorice: S1.S10 Cu ajutorul elevilor se vor realiza două pânze de păianjen Având în centru conceptele de Democrație . Solicită aprecierile elevilor legate de modalitatea de desfăşurare a lecţiei. tot poporul face legile. ei înșiși produsul votului universal.5 Va primi un set de surse istorice având ca sarcină de lucru să identifice ideile de bază ale ideologiei fasciste S9. alteori câțiva deputați.Totalitarism 3. În zilele noastre. ca la Atena.Gr. . Propune elevilor urmatoarea tema: realizarea unui interviú luat părinţilor despre respectarea drepturilor omului în comunism. APRECIERI CU PRIVIRE LA DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII (2’) 4. Apreciază modul în care au răspuns şi în care s-a realizat lecţia Solicită informaţii legate de rezolvarea temei. TEMA PENTRU ACASĂ (1’) Apreciază răspunsurile date de elevi. sub supravegherea lui aproape nemijlocită. reprezintă poporul și acționează în numele lui. principiul suveranității poporului a dobândit în SUA o dezvoltare practic inimaginabilă …Uneoti.

în primul rând. S3. dar un cred că este o consecinșă necesară. în cele mai diverse regiuni și sisteme oameni apelează la ea (Sursa:http://www. un democratism pentru popor. Regimul democrației liberale este. care devine pentru prima oară un democratism pentru cei săraci. Acest citat exprimă o realitate importantă: nicăieri în lume un există o formă perfectă de democrație.dadalos. Statul şi Revoluţia). Alături de o uriaşă largire a democratismului.org/rom/Demokrație/democratie. libertatea conștiinței. Pe aceştia trebuie să-i reprimăm pentru a elibera omenirea de robia salariată. democrația este cea mai de succes procedură pentru soluționarea pașnică a conflictelor.dreptul de a-și exprima în libertate opiniile. . S2.Mărturisesc că dintre tóate guvernările. dintre cele pe care omenirea le. nu există democraţie. siguranța de a nu fi arestat fără motiv…Libertatea economică e fondată pe ideea că economia se supune unor legi naturale și că statul nu trbuie să le pertube pe acestea prin intervenții care ar risca să le denatureze funcționarea. totodată. Cea mai bună expresie a acestei democrații pare să fie votul universal care permite tuturor cetățenilor adulți să-și desemneze reprezentanții…Dar acest tip de democrație se vrea și liberală pentru că ea are drept scop menținerea și apărarea libertăților individuale… Libertățile politice ca libertatea presei.iată în ce constă schimbarea pe care o suferă democraţia în perioada de trecere de la capitalism la communism. şi este limpede că. S4. la putere. cu tóate acestea și în ciuda tuturor criticilor. Despre democrația în America. cea care mi se pare a corespunde în modul cel mai firesc democrației este guvernarea republicană. nu poate da naştere numai unei simple lărgiri a democraţiei. direct sau indirect. exploatatori.Și peste tot în lume.Serge Bernstein. nu există libertate. a exploatatorilor şi a asupritorilor poporului. Libertatea socială strâns legată de libertatea economică presupune că statul nu trebuie să intervină în raporturile dintre patroni și salariați… (Pierre Milza. Democrația este un sistem politic prost. capitalişti. adică excluderea de la democraţie. o serie de îngrădiri ale libertăţii pentru asupritori. un regim democratic. Istoria secolului XX) .a inventa până acumașa se pare că ar fi spus fostul prim-minisru britanic Winston Churchill. Când starea unui popor se îndreptă spre democrație. cel mai bun însă. ceea ce înseamnă că cetățenii participă. (Alexis de Tocgueville. unde există violenţă. şi nu un democratism pentrui cei bogaţi.( Lenin. dictatura proletariatului aduce. întrunirilor. “ Democraţie pentru imensa majoritate a poporului şi reprimarea prin forţă. Liberalismul economic…se proclamă apărătorul celor două postulate : inițiativa individuală și proprietatea privată. adică organizarea avangarzii celor asupriţi în clasă dominantă pentru reprimarea asupritorilor. república devine deci pentru el o consecință probabilă a acestei stări sociale. acolo unde există reprimare. împotrivirea lor trebuie s-o sfărîmăm prin forţă. Iar dictatura proletariatului.htm). Editura Humanitas).

Astfel. (. Cu alte cuvinte. Aceasta a fost.. Acest concept a făcut posibilă folosirea celor mai crude mijloace de represiune.) Axioma democratică este aceea că puterea omului asupra altor oameni poate fi acordată doar de ceilalţi . (. în schimb. 1933-1945) . Aşadar. Germania: Al Treilea Reich. când mulţi lideri proeminenţi şi membrii ai partidului oneşti şi dedicaţi cauzei comunismului.) democraţia [dispare].” ( N.. este de a o caracteriza printr-un ansamblu de norme care stabilesc cine este autoriz să ia decizii colective şi prin ce proceduri. ci prin impunerea concepţiilor sale.. „Democraţia este un sistem bazat pe principiul conform căruia nimeni nu se poate proclama conducător.Hruşciov.. (..). Discurs la al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. neîngrădite de către cei care urmează să fie conduşi. nu exista nici o alternativă realistă la guvernarea dictatorială. (.iar aceasta numai şi numai pe baza revocabilităţii. (.) Stalin a inventat conceptul de duşman al poporului. ca urmare a desemnării libere.. un regim democratic se caracterizează prin atribuirea acestei puteri (care fiind autori zată de legea fundamentală. (. mai mult. încuraja răspândirea unui rău şi mai mare: comunismul. 1956) S8.. ca regim care se opune formelor de guvernare autocr ată..) În ceea ce priveşte persoanele chemate spre a lua (.. „Singurul mod de a înţelege democraţia. În locul democraţiei de la Weimar*..) El considerase democraţia parlamentară slabă şi ineficientă. conducătorii vor deţine această funcţie. Teoria democraţiei reinterpretată) S7 „Stalin a acţionat nu prin convingere. „După părerea lui Hitler. adevărat în timpul perioadei ce a urmat Congresului al XVII-lea [al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice]. Sartori. împotriva oricui nu era de acord cu el.. oricând puterea celorlalţi de a desemna pe cineva este contrafăcută sau anihilată (. conducătorul trebuia să se înalţe deasupra celorlalţi. Oricine se opunea concepţiilor sale sau încerca săşi demonstreze punctul de vedere. cu deoseb ire. ca să insufle naţiunii dorinţa de acţiune şi săia deciziile necesare.) În ceea ce priveşte modalitatea de decizie. Aceasta se opunea tradiţiilor istorice germane bazate pe militarism şi pe absolutism şi. nimeni nu poate deţine puterea în nume personal şi în mod irevocabil..) decizii colective. marea masă a populaţiei trebuia subjugată în numele binelui general.S5. Layton. regula fundamentală a democraţiei este regula majorităţii. devine un drept) unui număr foarte mare de membri ai grupului. solicitând supunerea absolută în faţa opiniilor sale.” (G.... Hitler prevedea crearea unui stat în care să existe un singur partid (nazist ) atotcuprinzător şi care să fie condus după principiul dictatorial.” (G. era sortit să fie îndepărtat din conducerea colectivă şi să sufere anihilarea morală şi fizică. explicaţie şi cooperare răbdătoare cu poporul..” (Enciclopedia de istorie universală) S6. au căzut victime despotismului lui Stalin.

prin măsuri politice nenumărate. a presupus (. literatura cea mai bună a fost pusă pe foc. nici grupuri (asociaţii. Hitler a început imediat epurarea cadrelor republicane din administraţie. La 27 februarie. îi răpea cele mai importante drepturi şi distrugea unitatea administraţiei. promovarea rasismului.. nimic uman sau spiritual nu există şi nu are valoare în afara statului. „Încă de la 1 februarie 1933. care pretindea că întruchipa voinţa naţiunii germane. În afara statului. „Pentru fascism. [nu există] nici indivizi.. Gândirea a fost înlocuită cu lagărul.Schulze.S9. laboratorul ştiinţific a folosit înarmărilor. sindicate. sugruma. statul cu structura sa instituţională tradiţională. impusă prin teroare şi uniformizare şi care ajunsese foarte departe cu integrarea totală şi egalizare <tovarăşilor>.). făcuse tot ce îi stătea în putinţă.” (B. „Prin instaurarea nazismului la putere. Monstruosul partid naţional-socialist. aflat într-o permanentă schimbare şi extindere.. misticism. în forma antisemitismului şi a şovinismului. atât de puternic odinioară: conducătorii au fost ucişi sau duşi în lagăre de concentrare. [în Germania] teroarea devine politică de stat. Fascismul. care accentuează mişcările politice ale luptei de clasă şi ignoră unitatea statului.Ciupercă. cultul forţei (. Spus mai clar: partidul naţionalsocialist.” (Em. fascismul este totalitar. pentru a dezagrega şi a desfiinţa statul german.) supunerea necondiţionată faţă de voinţa [liderilor charismatici]. Ascensiunea nazismului) S13. Stat şi naţiune în istoria Europei) S12. 1934) S10. pentru oponenţi se întrebuinţau diverse metode de <convingere> sau intimidare: asasinatul. formaţiunile de luptă dispersate fără prea mare rezistenţă. arestarea în masă. Reichstag-ul [Parlamentul] fusese dizolvat pentru a se permite naţiunii <să ia parte la guvernarea naţională>. s-a caracterizat prin: naţionalism extremist. Dacă pentru adepţii regimului totalitar existau avantaje şi perspective materiale. Devenind ideologie oficială a mai multor state. incendierea Reichstag-ului (. retragerea cetăţeniei. clase). fascismul se opune sind icalismului. I. În acest sens.Mussolini.Bold.” (Dicţionar enciclopedic ) S11..” (H. lagărele de exterminare fizică. „Fascismul [reprezintă o] ideologie şi un regim politic apărute în Europa.) a oferit posibilitatea anihilării partidului comunist. Şi într-o manieră omoloagă.. O lege <pentru protecţia poporului şi a statului> îi permitea interzicerea ziarelor şi a reuniunilor. violenţă. în condiţiile declanşării unor crize economice şi sociale (…). totul este în stat.. De aceea.” . după Primul Război Mondial. care fundamentează clasele socialepe o singură realitate economică şi morală. percheziţiile la domiciliu. fascismul se opune socialismului. „În Germania lui Hitler exista o dictatură într-adevăr totalitară. tendinţa de monopolizare a tuturor sferelor vieţii sociale.

Ideologii Democratice stat. Puterea judecătorească garantează respectarea legilor. introdus în Marea Britanie din 1918. Cele trei puteri sunt: Puterea executivă care aparține monarhului și cabinetului. Putera legislativă care aparține Parlamentului care este bicameral. format din Camera Comunelor și Camera Lorzilor.Alternarea la guvernare pe baza votului universal care legitimează puterea politică şi permit schimbarea conducerii statului periodic.Droz. -Pluralism politic. Alternarea la guvernare se face pe baza votului universal. -Drepturi și libertăți:  Libertatea presei  Libertatea cuvântului  Libertatea persoanei  Libertatea religioasă etc. Neoliberalismul România . Caracteristici . Democraţia este exercitată în Statul Anglia (J. Istoria Germaniei Practici Politice Practica democrației liberale Anglia este o Monarhie Constituțională Parlamentară care are la bază principiul separației puterilor în stat.Principiul separației puterilor în .

În plan social suţineneau dezvoltarea burgheziei româneşti. -lipsa pluralismului politic şi ideologic. Antisemitismul Totalitare -puterea este deţinută şi exercitată în mod absolut de o singură persoană sau un grup de persoane. În plan economic susţineau dezvoltarea industriei. În 1923 a fost adoptată Constituţia Unificării.R.S. Cei care se opuneau regimului comunist erau arestaţi. A fost o teroare fără precedent.S. Vintilă Brătianu.cadrul statului de drept A fost promovat de PNLdupă 1918 avându-i ca principali teoreticieni pe Ştefan Zeletin. . comunis m Marea teroare (1936-1939) A fost organizată din ordinul lui Stalin. considerată de Ştefan Zeletin documentul oficial de naştere al neoliberalismului românesc . închişi sau trimişi în lagărele de muncă forţată. U. În plan politic susţineau dezvoltarea democraţiei parlamentare. -partidul unic îşi impune monopolul Germania . i-au căzut victime mii de oameni din toate categoriile sociale inclusiv din rândurile armatei. principala clasă purtătoare de progres. a urbanizării şi a capitalului românesc.nu există principiul separaţiei puterilor în stat. Liberalii români erau adepţii politici prin noi înşine .un pas considerabil în perfecţionarea democraţiei româneşti interbelice. -cultul conducătorului unic. Această practică politică a fost descrisă de militantul pentru drepturile omului laureat al Premiului Nobel pentru literatură Alexander Soljeniţîn în cartea Arhipelagul Gulag. -cenzura. partidul îşi impune controlul asupra presei. Milhail Manoilescu.

partidul unic înregimentează populaţia şi conducătorul unic exercită toate puterile . Până în 1945 au fost ucişi aproximativ 6 milioane de evrei prin gazare în lagărele de concentrare de la Auschwitz. când evreilor li s-au interzis drepturile civile şi politice.ca rasă. Au fost instituite corporaţiile care trebuiau să-i cuprindă pe salariaţi şi patroni în aceiaşi asociaţie profesională. cum ar fi Legile rasiale din 1935.pe duşmanul principal şi ajuns la putere a luat o serie de măsuri antievreieşti. individul era subordonat statului. în plan social a urmărit colaborarea dintre clasele sociale. Corporatismul În plan politic a urmărit înlocuirea Parlamentului cu o Adunare a delegaţiilor corporaţiilor. -partidul se identifică cu statul. Statul are toate drepturile.Nazismul a identificatîn evrei . au fost desfiinţate sindicatele şi dreptul la grevă. Maidanek .când devine cancelar al Germaniei. odată cu preluarea puterii de către Adolf Hitler în 1933. . În 1942 se aplică soluţia finală.foloseşte mijloacele de represiune cum ar fi poliţia politică. începe Holocaustul. nazism Italia fascism A devenit politică de stat în Germania.ideologic .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful