Eficiența Energetică - Manualul Pentru Profesori - Proiectul IUSES

Manualul pentru profesori
Editia
RO 1.0 - Septembrie 2010
Verificati siteul proiectului IUSES www.iuses.eu pentru versiunile actualizate.

Declinarea responsabilitatii
Acest proiect a fost finantat cu sprijin din partea Comisiei Europene
Aceasta publicatie reflecta numai punctul de vedere al autorilor iar Comisia nu poate fi trasa la raspundere pentru
orice utilizare a informatiilor continute in acest material.

Autori:
Maja Blejec (Slovenski E-Forum), Jos Houben (University of Leoben), Hannes Kern
(University of Leoben), Mihai Iancu (S.C. IPA S.A), Giuseppe Pugliese (CIRCE), Harald Rau-
penstrauch (University of Leoben), Fatma Zehra Skr (University of Leoben)

Layout
Fabio Tomasi (AREA Science Park)

Despre acest manual si proiectul IUSES
Acest manual a fost realizat in cadrul proiectului IUSES Utilizarea Inteligenta a Energiei in
Scoli. Proiectul a fost finantat de catre Comisia Europeana Programul Energie Inteligenta
pentru Europa.
Partenerii din proiect sunt urmatorii: Parcul Stiintific AREA (Italia), CERTH (Grecia), CIRCE
(Spania), Centrul de Tehnologii Curate Institutul Tehnologic Cork (Irlanda), Enviros s.r.o.
(Republica Ceha), IVAM UvA (Olanda), Centrul pentru Educarea Adultilor Jelgava (Letonia),
Prioriterre (Franta), Centrul de Stiinta si Imagine Stiintifica (Italia), Slovenski E-forum
(Slovenia), Stenum GmbH(Austria), SC IPA SA (Romania), Universitatea Politehnica Bu-
curesti (Romania), Universitatea din Leoben (Austria), Universitatea din Ruse (Bulgaria)

Note de copyright
Aceasta carte poate fi copiata si distribuita gratuit, cu conditia ca intotdeuna sa includa aceste
note de copyright chiar si atunci cand este utilizata partial. Profesorii, instructorii si oricare alt
utilizator sau distribuitor ar trebui ca intotdeauna sa mentioneze autorii, proiectul IUSES si
Programul Energie Inteligenta pentru Europa (IEE).
Cartea poate fi tradusa gratuit si in alte limbi. Traducatorii trebuie insa sa includa aceste note
de copyright si sa transmita textul tradus coordonatorului de proiect (iuses@area.trieste.it) care
il va publica pe site-ul proiectului IUSES pentru a fi distribuit gratuit.
I

Cheia pictogramelor

Definiie: aceasta este pentru a indica definiia
unui termen, explicnd ce nseamn acesta.
Note: aceastea evideniaz informaiile importante,
fie c sunt sfaturi sau alte aspecte vitale. Acordai
atenie special!

Obiectivele: acestea apar la nceputul fiecrui
capitol i indic ce vei nva n acel capitol.

Experiment, Exerciiu sau Activitate: acestea
indic ceva de fcut pentru voi, pe baza celor
nvate.

Link Web: acestea sunt adrese de internet unde
putei gsi mai multe informaii.

Bibliografie: aceasta indic sursele de unde au
fost luate unele informaii.

Studiu de caz: prezentarea unui exemplu real din
industrie sau a unei situaii reale.

Puncte cheie: rezumat (adesea prin puncte de
marcare) ce prezint principalele idei care trebuie
reinute la sfritul fiecrui capitol.

ntrebare: indic faptul c se ateapt de la voi
rspunsul la o ntrebare (de obicei recapitulativ, la
sfritul capitolelor).

Nivel 2: acesta marcheaza o sectiune prezentata in
detaliu
1
IUSES Manualul pentru profesori

CONINUT

Capitolul 0: Introducere in Ghidul Profesorilor 2

Capitolul 1: Introducere n energie 3
1.1 Dezvoltarea Durabila 3
1.2 Incalzirea globala 3
1.3 Concepte cheie legate de energie 5
1.4 Ce este electricitatea? 13
1.5 Resurse de energie regenerabila 16

Capitolul 3: Indrumri pentru utilizarea trusei educaionale IUSES 23
2.1 Manualele elevului 23
2.1.1 Introducere n Manualul de Eficien Energetic n Transporturi 24
2.1.2 Introducere n Manualul de Eficien Energetic n Construcii 26
2.1.3 Introducere n Manualul de Eficien Energetic n Industrie 28
2.2 Trusa experimentala 29
2.3 Multimedia DVD 33
2.4 Slideuri in Power point 33
2.5 Caile educationale 34
2.5..1 Umanistic 34
2.5.2 Tehnic 36
2.5.3 Afaceri / Business 39
Capitolul 3: Plan de economisirea energiei 41

Capitolul 4: Plan de comunicare cu elevii 52
4.1 Cum se organizezeaza un eveniment de succes? 52

2

0: Introducere in Ghidul Profesorilor

Acest ghid este realizat pentru a sprijini profesorii in utilizarea materialelor IUSES in invarea bunelor
practici de management energetic i de ai ajuta totodat s prezinte ceea ce este mai bun i esenial din
materialele disponibile.
Acest ghid va ajuta profesorul s ineleag materialele realizate i s prezinte cum este mai bine ca
acestea s fie folosite.
De asemenea, ghidul va furniza materiale suplimentare (ce nu sunt disponibile pentru elevi), dar care
pot fi folosite de ctre profesori, dac acetia doresc, pentru a explica cum pot fi integrate diferitele ma-
teriale impreun, pentru obinerea unor rezultate maxime.
Au fost realizate diferite instrumente de training ca parte a proiectului IUSES.Acestea includ:
- 3 manuale pentru elevi legate de Transport, Construcii i Industrie
- o trus experimental
- Suporturi multimedia pentru cele mai importante subiecte abordate in proiect
Manualele i materialele pot fi descrcate de pe siteul proiectului: www.iuses.eu.
Primul lucru notat in acest ghid este Cheia pictogramelor prezentate anterior.Aceasta explic diferitele
tipuri de notaii i pictograme din manualele pentru elevi i din acest ghid.. Aceste pictograme sunt pen-
tru: definiii, note, obiective de invat pe capitole, experimente/activiti, referine, studii de caz, puncte
cheie, intrebri i pentru seciunile cnd materialul este la un nivel mai inalt, adresndu-se celor mai
muli dintre elevii avansai (nivelul 2).Atenionarea este facut in text.
Ghidul incepe cu o introducere in energie ce constituie Capitolul 1.Acesta explic cteva din cele mai
importante aspecte legate de energie cum ar fi Dezvoltarea Durabil, Inclzirea Global, cteva con-
cepte cheie despre Energie, Electricitate i Surse de Energie Regenerabil. Toate acestea sunt prezentate
ca linii generale pentru profesor pentru a se familiariza rapid cu ele/s-l ajute la subiectele principale
intr-o manier adecvat ins majoritatea dintre acestea sunt prezentate mai detaliat in manualele pen-
tru elevi.
Capitolul 2 furnizeaz indrumri pentru profesor in utilizarea i integrarea diferitele instrumente IUSES.
Acesta explic in primul rand cum este mai bine pentru profesor sa poat utiliza diferitele resurse i
cum acestea pot fi combinate pentru a obine rezultate dintre cele mai bune.
Pentru fiecare dintre manualele dedicate elevilor (Transport, Industrie i Cldiri) exist o introducere
detaliat, in care se arat punctele cheie ale fiecarei seciuni, obiectivele de invat i unde e cazul, te-
xtul are trimitere ctre suporturile multimedia furnizate in cadrul proiectului.Acesta va ajuta de aseme-
nea profesorii s se axeze pe cele mai importante subiecte adecvate pentru elevii lor i s decid ce anu-
me nu ar trebui neaprat invat din coninutul integral al celor trei manuale.Capitolul 2 explic de ase-
menea trusa experimental pentru aceia care au primit cel puin un exemplar i cum este utilizat acea-
sta.Sunt explicate de asemenea instrumentele suport multimedia i ce legatur au acestea cu manualele,
unde pot fi gasite si ce se intenioneaz a se inva legat de economia de energie in transport, industrie
i cldiri.
Capitolul 2 furnizeaz indrumri pentru profesor legate de utilizarea cea mai adecvat a tuturor materia-
lelor disponibile, depinznd de coal i de elevii lui pe care trebuie s-i invee, de cile educaionale
umanistice, tehnologice i de afaceri.
Capitolul 3 d explicaii i indrum profesorul cum poate fi implementat un Plan de economisirea ener-
giei in propria coal. Trebuie urmai 6 pai principali intr-un astfel de plan i sfaturile cele mai bune
de urmat, folosind cile cele mai simple i eficace.Acestea sunt funcii de rspundere pentru echipa de
management energetic, care trebuie s tie cum se face un audit energetic, selectarea scopurilor/
obiectivelor pentru program, cum poi stabili un set de msuri pentru a permite atingera obiectivelor
(plan de aciune), cum poi implementa planul de aciune i cile de monitorizare i evluarea progresu-
lui.
In final, Capitolul 4 acoper tot ceea ce ine de comunicare un element cheie in imbuntirea mana-
gementului energetic.Acesta indrum profesorul pentru organizarea evenimentelor, realizarea listei cu
punctele ce trebuie verificate - trecerea in revist a aspectelor legate de energie (inspecia cldirii), pre-
zentarea informaiilor la comunitatea scolar implicat prin diferite metode i cum s colaboreze cu me-
dia pentru a avea efectul maxim in coli.
3

1. Introducere in Energie

1.1 Dezvoltarea Durabila
In legatura cu discutia despre resursele de energie alternative, protectia mediului si securitatea
furnizarii energiei, o experesie a devenit in mod deosebit foarte populara, sustenabilitatea
(durabilitatea ). Durabilitatea este folosita astazi in special pentru diferite aspecte ale vietii uma-
ne.
In 1987 Comisia Globala a Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, denumita de asemenea
Comisia Brundtland dupa numele directorului ei Gro Harlem Brundtland, a emis un raport, la
care se face referire acum ca la Raportul Brundtland, unde termenul de Dezvoltare Durabila
a fost recunoscut la nivel global.
In 1992 la Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare ( Summit-ul Pamantului ) in
Rio de Janeiro, Natiunile Unite au fost de acord ca dezvoltarea durabila sa fie unul din scopurile
principale in fiecare domeniu unde omul influenteaza mediul inconjurator. Acordurile Conferin-
tei de la Rio, au fost publicate in asa numita Agenda 21. Agenda 21 este structurata in 4 mari
sectiuni care include: combaterea saraciei, schimbarea obiceiurilor de consum, protectia atmosfe-
rei, intarirea rolului copiilor, femeilor si ONG-urilor, care ar trebui sa fie atinse prin stiinta si e-
forturi educationale la fel ca si institutii internationale si mecanisme incluzand mecanismele fi-
nanciare.
Prin scopurile Agendei 21 se poate intelege ca Dezvltarea Durabila trebuie sa aiba o abordare
generala si este gresit legata numai de problemele de mediu.

Figura 1: Elementele cheie ale Dezvoltarii Durabile

Definitie: Raportul Brundtland a definit Dezvoltarea Durabila ca fiind:
asigurarea nevoilor prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare
de a le asigura pe ale lor
Durabil
Viabil
Suportabil
Echitabil
Social
Mediu Economic
4

Dupa cum se arata in Fig 1, Dezvoltarea Durabila trebuie sa urmeze principiile sociale, economi-
ce si de mediu. Concentrarea pe numai doua dintre acestea nu duce la durabilitate in general.
1.2 Incalzirea globala
Probabil ca una dintre cele mai cunoscute probleme cu consecinte economice, sociale si de me-
diu, incalzirea globala, este discutata pe larg la nivel international. Incalzirea globala este creste-
rea temperaturii suprafetei Pamantului si a atmosferei datorata activitatilor umane cum ar fi baza-
rea extrema si exclusiva pe combustibilii fosili cum ar fi carbunii si petrolul. Conform cu IPCC
( (Panoul interguvernamental cu privire la schimbarea climei ), principalul motiv al incalzirii
globale este cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera ( dioxid de carbon, metan si oxid de
azot ). Cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera tine de activitatile umane:
- Arderea de combustibili fosili pentru generarea de electricitate, transport si menaj
- Agricultura si schimbarea folosirii pamnaturilor cum ar fi despaduririle
- Umplerea pamantului de gunoaie
- Folosirea industriala a gazelor fluorinate
Cantitatea de gaze cu efect de sera si influienta aerosolilor absorb si reflecta energia solara care
vine la suprafata Pamantului de la Soare. Ca o consecinta, dintre diferentele intre energia primita
si cantitatea de energie solara reflectata, temperatura globala creste. Incalzirea climatului global
este uniechivoca. Figura 2 arata comparativ schimbarile de temperatura observate la suprafata
pamantului pentru perioada 1906-2005.

Figura 2: Comparatie intre schimbarile observate la nivel global si continental a modificarii temeraturii de supra-
fata , cu rezultate simulate de modele climatice, folosind valori amplificate natural si antropogenic
5

Temperatura globala medie a crescut cu aproximativ 0,8 C si cu 1C in Europe. Din 1995-2006
au fost observate cele mai ridicate temperaturi de dupa 1850, de cand au inceput inregistrarile
instrumentale ale temeperaturii suprafetei globale. Temperaturile globale pot creste in continuare
cu 1,8 pana la 4 C pana in 2100, (IPPC) daca emisiile de gaze cu efect de sera continua sa crea-
sca. Sunt multe niveluri de impact al incalzirii globale care se pot observa deja, cum ar fi:
- Raspandirea larga a topirii zapezii si ghetii
- Dezghetul pamantului inghetat
- Schimbari in sistemele hidrologice si biologice
- Pagube in crestere, asociate cu inundarea coastelor si cresterea nivelului marilor

Figura 3 demonstreaza dezvoltarea acestor impacte in ultimul secol

Figura 3:Schimbarile observate in (a) temperatura medie globala de suprafata , (b) nivelul mediu global al marii de
la masura standard a mareei (albastru)si din satelit (rosu) date (c) Teritoriul acoperit de zapada in Emisfera Nor-
dica pentru martie-aprilie .

Dezvoltarea acestor efecte in legatura cu schimbarea climei sunt induse sau cel putin accelerate
de activitatile umane. Schimbarile sunt un factor elementar pentru mediu, dar este vorba de vite-
za enorma cu care se produc, care faciliteaza incalzirea globala atat de periculoasa. Pentru flora
si fauna este deseori posibil sa nu se poata adapta la schimbarea climatului intr-un tempo ade-
cvat. Care duce la disparitia diferitelor specii. Intrebarea este cum sa stopam incalzirea globala?
Proiectul IUSES incearca cel putin sa ofere informatii cu privire la modul cum pot fi reduse ace-
ste efecte.

6

1.3 Concepte cheie legate de energie
Etimologic, cuvantul energie vine de la cuvintele din limba greacaenergeia fiind vorba despre
o operatie, activitate si energos care inseamna energic, muncitor iar constructia cuvantului
este en- - la + ergon- munca. In termeni fizici, inseamna abilitatea de a functiona (lucra) a
unui sistem sau obiect.
Prima lege a termodinamicii declara simplu ca energia se conserva. Asta inseamna ca suma
totala a energiei intr-un sistem izolat ramane constanta. Nu poate fi distrusa sau creata, dar isi
poate schimba forma. Putem privi mai indeaproape conceptele cheie cu privire la energie si unele
dintre cele mai importante forme de energie.
Unitati pentru energie
Unitatile de masura pentru energie sunt discutate functie de intrebuintarile diferite ale energiei.
Unele dintre aceste unitati sunt scrise mai jos:

Joule (J) SI-Unit N.m
Newton meter (Nm) kg.m
2
/s
2

Calorie (cal) 1 cal = 4,184 J
Kilo Calorie (kcal) 1 kcal = 10
3
cal = 4184 J
Elektronvolt (eV) 1,602.10
-19
J
Erg (erg) gcm/s 1 erg = 10
-7
J
British thermal unit (BTU) 1BTU = 1,055 J
Foot-pound (ft lb) 1 ft lb = 1,356 J
Watt hour (W h) 1 Wh = 3600 J
Kilowatt hour (kW h) 1 kWh = 3,6.10
6
J
Horsepower hour (hp h) 1 hp h = 2,7.10
6
J
Energia termica
Suma tuturor formelor microscopice de energie intr-un sistem este definita ca energie interna.
Este legata de structura moleculara si de gradul de activitate molecular.
Energia termica este suma energiei interne latente si a energiei interne practice (sensibila /
considerabila). Energia sensibila este o parte a energiei interne, care inseamna: energia cinetica a
moleculelor cum ar fi translatia moleculara, rotatie, vibratie, translatia electronilor si spinul; si
spinul nuclear. Energia latenta este de asemenea o parte e energiei interne care apare in timpul
schimbarii fazei unui sistem.
In relatie cu energia termica, caldura e cauzata de diferenta de temperatura, transferul de energie
de la un sistem la altul.

Caldura circula intre sisteme de la zone de temperatura inalta la zone de
temperatura joase. Transferul de energie termica intre 2 obiecte, intre care exista o diferenta de
temperatura, se face prin conductie, convectie si radiatie.
Definitie: Eneria termica este energia cinetica interna totala a unui obiect, datorata
miscarilor aleatoare ale atomilor si moleculelor sale.
Definitie: Caldura este energia termica totala in tranzit!
7

Pentru a calcula debitul de energie, poate fi folosita urmatoarea ecuatie:

Aici c
v
este capacitatea calorica, care reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru a creste
temperatura unui obiect cu un grad (SI Unit: [J/K]).

Ca forma de energie, unitatea de caldura este caloria ori joule-ul. Caloria este cantitatea de
energie necesara pentru a creste temperatura unui kilogram de apa cu un grad Celsius.

Temperatura spre deosebire de caldura este legata de energia cinetica medie a particulelor intr-o
substanta. Unitatea in SI pentru temperatura este gradul Kelvin(K). Poate fi exprimata si ca grad
Celsius (C)
[K] = [C] + 273
Schimbul de energie termica intr-un sistem poate fi calculat in esenta:

Q: schimbul de energie termica
m: masa substantei
T: schimbul de temperatura (Tfinal-Tinitial)
c: caldura specifica a substantei ([J/kg.K])

Daca temperatura sistemului creste, energia termica a acestuia creste de asemenea, pentru ca a
crescut energia cinetica a particulelor. Dar chiar daca temperatura nu se schimba, energia termica
poate fi mai mare, de exemplu cu o substanta mai masiva.

}
= A dT c q
V
T c m Q A =
Definitie: Temperatura este energia cinetica medie a particulelor!
Not: Caldura si temperatura sunt diferite una de cealalta!

Caldura Temperatura
Energia termica totala Energia cinetica medie
Unitate SI Joule Unitate SI Kelvin
Se masoara cu calorimetrul Se masoara cu termometrul
8

Energia magnetica
Un camp magnetic este un camp vectorial produs de magneti si curenti electrici. In unitati SI este
masurat in [T]. Liniile campului magnetic pleaca de la (vezi figura)

Figura 4: Linii ale campului magnetic

De exemplu, o particula incarcata cu sarcina electrica, q, si miscandu-se intr-un camp magnetic
B cu o viteza, v, sufera o forta magnetica F:

Lucrul acestei forte magnetice este definit ca energia potential a unui magnet si este egala cu:

Aici, m este momentul magnetic si B este campul magnetic. Minus indica directia campului
opusa axei figurii.

) ( B v q F =
B m E
m P
=
,
Definitie: Campul magnetic este un camp vectorial care inconjoara magnetii si curen-
tii electrici.
Sumar: Energia termica consta in totalul energiei cinetice interne a unui obiect datorata
miscarilor aleatoare ale atomilor si moleculelor sale. Energia termica poate fi asociata
cu reactii chimice, nucleare si electrice. Poate fi de asemenea sporita de efecte externe
cum ar fi efecte mecanice, radiatii si conductie. Este caracterizata de caldura si
temperatura. Caldura si temperatura sunt diferite. Caldura este debitul de energie de la
temperatura inalta la temperatura joasa, si unitatea ei de masura este caloria sau joule-
ul. Temperatura este masura energiei cinetice medii a moleculelor si unitatile ei de
masura sunt gradul Celsius, Kelvin si Fahrenheit.
9

Campul magnetic are de asemenea propria lui energie cu o densitate de energie proportionala cu
patratul intensitatii campului:

0
este o constanta magnetica.

Daca energia este pastrata intr-un inductor / bobina ( inductanta L) cand curentul I trece prin el
este:

Energia chimica
Energia chimica este energia stocata in legaturile compusilor chimici. Poate fi eliberata in timpul
unei reactii chimice, de cele mai multe ori sub forma de caldura; cum ar fi reactiile exoterme. In
timpul reactiilor endoterme, care necesita absorbtie de caldura pentru a se desfasura, o parte din
energie poate fi stocata ca energie chimica in noile legaturi formate.

Exemple:
- Energia chimica din mancare este convertitata de corp in energie mecanica si caldura. Cand
mancarea este digerata si metabolizata cu oxigen, energia chimica este eliberata, care poate fi
transformata in caldura, sau de muschi in energie cinetica.
- Energia chimica din petrol este convertita in energie electrica intr-o centrala electrica.
Energia este eliberata datorita unei reactii de combustie.
- Energia chimica dintr-o baterie poate de asemenea suplini energia electrica prin intermediul
electrolizei.

Schimbarile de energie pot aparea in urmatoarele procese:
2
0
2
1
B u
M
=
2
,
2
1
I L E
m P
=
Definitie: Energia magnetica este lucrul mecanic efectuat de forta magnetica.
Not: Nu exista o diferenta fundamentala intre energia magnetica si energia electrica.
Intr-un condensator energia electrica stocata este si intr-o bobina / induc-
tor energia magnetic stocata este .
C
Q
E
e P
2
2
,
=
2
,
2
1
I L E
m P
=
10

1. Reactii chimice
2. Schimbari de faza / stare
3. Formarea de solutii
Urmatoarele functii de stare se refera de asemenea la energia chimica:
- Energia interna (U)
- Entalpia (H).
- Entropia (S)
- Energia libera ( a lui ) Gibbs (G)

Energia interna a unui sistem sau a unui corp este totalul energiei cinetice care este rezultatul
miscarilor de translatie, rotatie si vibratie a moleculelor si energia potentiala legata de energia
electrica si vibratorie a atomilor din molecule.
Energia interna este definita de:

unde, U este schimbarea de energie interna a unui sistem in timpul unui proces.
Q este caldura adaugata unui sistem
W este lucrul mecanic exercitat asupra unui sistem
W' este energia adaugata de toate celelalte procese

Entalpia descrie potentialul termodinamic al unui sistem. Schimbarea de entalpie este folosita
pentru schimbul de energie interna a unui sistem si lucru mecanic care este efectuat asupra
mediului inconjurator. Poate fi calculata la presiune constanta cu schimbare de volum:

Se obisnuieste sa se atribuie schimbarile de energie chimica pentru un mol de substanta. Asta
presupune ca, la presiune constanta, schimbul de entalpie este schimbul de caldura ce apare cand
un mol dintr-o substanta reactioneaza complet cu oxigenul pentru a forma produsi la 273.15 K si
1 atm. Entalpia totala a unui sistem nu poate fi masurata direct; in schimb poate fi masurata
diferenta / schimbul de entalpie. Schimbul de entalpie este definit:

Entropia; este notiunea centrala in cea de-a doua lege a termodinamicii, care trateaza procesele
fizice si daca acestea se desfasoara spontan. Schimbarile spontane in sistemele izolate apar cu o
crestere in entropie.
W W Q U ' + + = A
V p U H A + A = A
initial final
H H H = A
Definitie: Energia interna: Suma tuturor formelor microscopice de energie dintr-un
sistem. (U)
Entalpia: Cantitatea de energie sau lucru mecanic necesar pentru a crea un sistem (H)
Entropia: O masura a cantitatii de energie care nu este disponibila pentru a efectua
lucru mecanic. (Dezordinea dintr-un sistem) (S).
11

In mod comun, a doua lege a termodinamicii spune ca diferentele de temperatura intre sistemele
in contact unele cu altele tind sa se echilibreze, si ca lucrul mecanic poate fi obtinut din aceste
diferente de non-echilibru, dar ca apare si o pierdere de caldura, sub forma entropiei, cand este
efectuat lucrul mecanic.
Entropia este definita ca:

P
i
este probabilitatea ca suma sa parcurga toate miscrostarile consistente intr-o stare macro data.
k este constanta de proportionalitate si in unitati SI este numita constanta lui Boltzmann =
1.38066 10
23
J/K
1
.
Intr-un sistem, un "univers" constand in "imprejurimi" si "sisteme" facute din cantitati de materie
diferentele de presiune, de densitate si de temperatura, toate tind sa se egalizeze in timp deoarece
starea de echilibru are o probabilitate mult mai mare decat oricare alta.

Exemple:
- In timpul topirii ghetii, diferenta de temperatura intre o camera incalzita
( imprejurimile ) si paharul rece de apa si gheata ( sistemul si nu parte a camerei ), incepe
sa se egalizeze pe masura ce portiuni de energie sub forma de caldura din mediul
inconjurator se extind catre sistemul mai rece de apa si gheata. In timp, temperatura
paharului si continutul lui si temperatura camerei, devin egale. Entropia camerei a scazut in
timp ce o parte din energie s-a dispersat in gheata si apa.
- Un caz special de crestere a entropiei, entropia de amestec, apare cand doua sau mai multe
substante sunt amestecate. Daca substantele se afla la aceeasi temperatura si presiune, nu
va fi nici un schimb net de caldura sau lucru mecanic cresterea entropiei va fi in totalitate
datorata amestecului diferitelor substante.

O alta corectie ar trebui facuta cu privire la schimbul de entropie, S, si trebuie facuta pentru a
determina daca o reactie chimica, va avea loc sau nu, producand energie libera Gibbs, G.
Energia libera Gibbs este un potential termodinamic care masoara lucrul mecanic folositor sau
care initiaza un proces, obtinut dintr-un sitem termodinamic, izoterm, izobar.
Energia libera Gibbs este cantitatea maxima de lucru mecanic non-expansiv care poate fi extras
dintr-un sistem inchis; acest maxim poate fi atins numai in cazul unui proces complet reversibil.
Cand un sistem se schimba de la o stare bine definita initiala, la o stare bine definita finala,
energia libera Gibbs, G, este egala cu lucrul mecanic schimbat de sistem cu mediul
inconjurator, mai putin lucrul mecanic al fortelor de presiune, in timpul unei transformari
reversibile a sistemului de la aceeasi stare initiala, la aceeasi stare finala:

Exemplu: In timpul oxidarii glucozei, reactia energetica principala in celulele vii, schimbul de
energie libera Gibbs este de 2870 kJ.

=
i
i i
P P k S ln
S T H G A A = A
12

Energia nucleara
O reactie nucleara este un proces in care doi nuclei ( constand in protoni si neutroni ) sau
particule nucleare se ciocnesc una de alta si produc produsi diferiti de particulele initiale. O
reactie poate implica mai mult de 3 particule care se ciocnesc, dar probabilitatea ca 3 sau mai
multi nuclei sa se intalneasca in acelasi timp si in acelasi loc este mult mai mica decat pentru 2
nuclei. In timp ce transformarea este spontana in cazul descompunerii radioactive, ea este initiata
de o particula in cazul unei reactii nucleare. Daca particulele se ciocnesc si se separa fara sa se
schimbe, atunci procesul este numit mai degraba ciocnire elastica decat reactie.
Exemplu:

Fisiunea nucleara este un fel de reactie nucleara. Nucleul unui atom
se desparte in parti mai mici si produce neutroni liberi si nuclei mai
usori, care eventual pot produce fotoni ( sub forma razelor gamma ).
Fisiunea elementelor grele este o reactie exoterma, care poate elibera
cantitati insemnate de energie, ca radiatie electromagnetica, si ca
energie cinetica a fragmentelor. Fragmentele rezultate nu sunt
aceleasi ca atomul original.
Fuziunea nucleara este procesul prin care mai multi nuclei atomici
incarcati cu aceeasi sarcina
electrica se unesc pentru a
forma nuclei mai grei. Poate
elibera sau absorbi energie.
Reactiile de fuziune dau
putere stelelor si produc
elementele cele mai usoare
intr-un proces. Chiar daca
fuziunea elementelor usoare in
stele elibereaza energie,
productia elementelor mai grele absoarbe energie.
Cand reactia de fuziune este un lant sustinut necontrolat,
poate rezulta intr-o explozie termonucleara, cum ar fi
bomba cu hidrogen.
Energia potentiala nucleara, impreuna cu energia
potentiala electrica, reprezinta energia eliberata din
procesele de fisiune si fuziune nucleara. Rezultatul
ambelor procese sunt nuclei in care marimea mai optima
He He H Li
4
2
4
2
2
1
6
3
+ +
Definitie: Fisiunea nucleara: A sparge in fragmente usoare un nucleu masiv. Apoi o
cantitate de energie va fi eliberata deoarece suma maselor fragmentelor va fi mai mi-
ca decat masa nucleului de uraniu.
Fuziunea nucleara: A fora nuclee usoare impreuna. Va fi combinata cu o cantitate de
energie pentru ca masa combinatiei va fi mai putina decat suma maselor nucleelor
individuale.
Energia nucleara:
Figura 5: Fisiunea unui atom
de U, prin bombardarea cu
neutroni
Figura 6: Fuziunea atomului de Li cu
Deuteriu
13

a nucleului permite fortei nucleare sa lege particulele nucleare mult mai strans impreuna decat
inainte de reactie.
Energia eliberata in procesele nucleare este asa de mare, astfel ca diferenta relativa de masa
( dupa ce energia a fost indepartata ) poate fi asa de mare de cateva parti per mie. Particulele
nucleare (nucleonii) cum ar fi protonii si neutronii nu sunt distruse in procesele de fuziune si
fisiune. Mai degraba, fuziunea si fisiunea elibereaza energie cand o colectie de barioni devine
mai strans legata si este vorba de energia asociata cu o fractiune din masa nucleonilor ( dar nu
toate particulele ) care apare ca fiind caldura si radiatia electromagnetica generate de reactiile
nucleare. Aceasta caldura si radiatie pastreaza masa care lipseste, dar masa lipseste numai
pentru ca migreaza sub forma de caldura si lumina, care rein masa si o conduc afara din sistem,
unde nu este masurata.

Exemplu: Energia de la Soare, denumita si energie solara este o forma de conversie energetica.
In interiorul soarelui, procesul de fuziune a hidrogenului converteste aproximativ 4 milioane tone
metrice de materie solara, pe secunda in lumina. Aceasta este radiata in spatiu, dar in timpul
acestui proces, numarul total de protoni si neutroni din soare nu se schimba.
Energia electrica
Energia electrica este una din componentele cheie ale rezervelor noastre de energie si un
important suport de energie. Pentru o mai buna intelegere a ceea ce este electricitatea si cum
functioneaza, ne aplecam atentia asupra ei in urmatorul subcapitol.

1.4 Ce este electricitatea?
Electricitatea este un termen general care include diferite efecte fizice cum ar fi curgerea unei
incarcari / sarcini printr-un curent, electricitatea stratica, inductia electromagnetica sau campurile
electromagnetice. Electricitatea este una din principalele noastre suporturi in ziua de astazi, dar
are nevoie sa fie generata. Unul din marile avantaje ale electricitatii ca suport de energie este
faptul ca este una dintre cele mai flexibile forme de energie si curata pentru uz. Electricitatea este
folosita in variate si diferite zone de aplicare sum ar fi: iluminatul, incalzirea, telecomunicatiile si
chiar divertismentul. In 1870, cand Thomas A. Edison a inventat primul bec comercial, practic
nimeni nu si-a imaginat ca in secolul 21, viata fara electricitrate pare a fi aproape imposibila.
Acest fapt ne apare in minte atunci cand electricitatea nu este prezenta datorita penelor tehnice
de exemplu. Urmatoarele randuri ar trebui sa explice pe scurt unii dintre cei mai importanti
termeni legati de electricitate.

Sarcina / Incarcarea electrica
Sarcina electrica este o proprietate fizica fundamentala a particulelor atomice si subatomice.
Materia incarcata electric produce campuri electromagnetice si este de asemenea influentata de
ele.
Unitatea SI a sarcinii electrice este Coulomb-ul care este echivalenta cu aproape de
ori incarcarea unui singur electron sau proton. Sarcinile electrice pot fi negative sau pozitive.
Particulele cu sarcini diferite se atrag in timp ce sarcinile asemenea se resping.

Campul electric
Un camp electric (E) este creat de o sarcina punctiforma (q) la odistanta oarecare (r) si este dat
de:
18
6, 24 10
14

0
(constanta electrica) = 8, 85.10
-12
F/m

Figura 7: Directiile liniilor campului electric.

Pentru o sarcina pozitiva, directia liniilor de camp este dinspre sarcina punctiforma; in timp ce
directia liniilor de camp este opusa pentru sarcina negativa.

Figura 8: liniile de camp electric intre doua sarcini

Conform legii lui Coulomb, sarcinile de acelasi fel se resping, iar sarcinile opuse se atrag. Forta
electrica intre sarcinile q
1
si q
2
este data de aceasta lege a lui Coulomb:
2
0
4
r
r
Q e
E
r tc c
=
Definitie: Campul electric este un camp vectorial ce inconjoara sarcina electrica. Pen-
tru o sarcina punctiforma, este forta pe unitatea de sarcina. Unitatea ei de masura este
Newton pe Coulomb [N/C] sau volti pe metru [V/m].
Not: Michael Faraday a contribuit prima data la conceptul de camp electric.

15

r este distanta dintre cele doua particule
k este constanta lui Coulomb si este egala cu:

Curentul electric
Curentul electric este rata de curgere a sarcinilor electrice. Unitatea in SI pentru intensitatea
curentului electric este ampere-ul. Curentul (I) poate fi calculat cu urmatoarea ecuatie:

Q este sarcina electrica in coulombi
t este timpul in secunde

Potentialul electric
Energia potentiala electrica a
sarcinilor este definita ca lucrul
mecanic ce trebuie efectuat
impotriva acestei forte coulombiene
pentru a rearanja sarcinile de
separatie infinita catre aceasta
configuratie, sau lucrul mecanic
necesar de forta lui Coulomb pentru
a separa sarcinile de la aceasta
configuratie la infinit. Energia
potentiala electrica este egala cu:

2
2 1
r
q q
k F =
2 2 9
0
/ 10 * 9
4
1
C Nm k = =
tc
Q
I
t
=
Definitie: Un Ampere este definit ca fiind fluxul constant a de sarcini ele-
mentare (de exemplu: electronii) care trec o anumita granita in fiecare secunda.
18
6, 24 10
Definitie: Legea lui Coulomb descrie magnitudinea fortei electrostatice intre doua
sarcini electrice punctiforme. Este proportionala cu produsul magnitudinii fiecarei
sarcini si invers proportionala cu patratul distantei dintre cele doua sarcini.
+ -
F F
q
1
q
2
+ +
F F
r
Figura 9: Forte Coulomb intre doua sarcini
16

Campul electric inmagazineaza energie. Densitatea de energie a campului electric este:

unde este permitivitatea (constanta dielectrica) mediului in care se gaseste campul, iar E este
vectorul camp electric.
Daca sarcina este acumulata intr-un condensator (cu capacitatea C), configuratia de referinta este
de obicei selectata sa nu fie o separare la infinit a sarcinilor, ci se accepta ca sarcinile sunt la o
proximitate extrema una fata de alta. Justificarea pentru aceasta alegere este usurinta de a masura
si diferenta de voltaj si magnitudinea sarcinilor pe armaturile unui condensator, nu versus
separarea infinita a sarcinilor ci mai degraba versus condensatorul descarcat cand sarcinile se
intorc la proxima apropiere una de cealalta. In acest caz lucrul mecanic (energia potentiala
electrica) devine:

Cantitatea de energie electrica datorata unui curent electric poate fi exprimata in:

Aici U este diferenta electrica de potential [Volt], Q este sarcina [Coulomb], I este curentul
[Amper], t este timpul pentru care se masoara curgerea curentului [Sec.]. Aceste expresii sunt
importante in masurarea practica a energiei, ca diferenta de potential.
Exemplu:
Computer de birou 60 - 250 wati
Laptop 15 - 45 wati
17" CRT Monitor 80 wati
r
q q
E
E P
2 1
0
,
4
1
tc
=
2
2
1
E u c =
C
q
E
E P
2
2
,
=
t I U E or Q U E * * * = =
Definitie: Energia potentiala electrica este lucrul mecanic care trebuie efectuat im-
potriva fortei Coulomb.
Not:
0
este o constanta electrica si este egala cu 8, 85.10
-12
F/m
k este constanta lui Coulomb si este egala cu 9.10
9
Nm
2
/C
2

17

17" LCD Monitor 35 wati
Sleep / standby 1 - 6 wati

1.5 Resurse de energie regenerabila
In intreaga lume, exista o varietate larga de diferite tipuri de resurse de energie disponibile.
Aceste resurse de energie, pot fi clasificate in doua mari categorii: surse regenerabile si
neregenerabile. In paginile urmatoare se prezinta o privire de ansamblu asupra diferitelor tipuri
de surse de energie si durabilitate.
Resurse de energie neregenerabile
O sursa neregenerabila este o resursa naturala care nu poate fi produsa, recrescuta, regenerata sau
refolosita pe o scala care sa poata sustine rata ei de consum. Aceste resurse sunt de multe ori in
cantitati fixe, limitate, sau sunt consumate mult mai repede decat poate natura sa le recreeze.

In prezent, principalele surse de energie folosite de oameni sunt neregenerabile. Sursele
neregenerabile de energie pot fi clasificate in doua tipuri: combustibili fosili si combustibil
nuclear. Combustibilii fosili sunt: carbunele, petrolul si gazele naturale.

Combustibili fosili
Combustibilii fosili variaza de la cei care contin materiale volatile cu ratii scazute de carbon si
hidrogen cum a fi metanul si petrolul lichid la materiale non-volatile compunse aproape numai
din carbon pur, cum ar fi carbunii.

Carbunele: Ca si combustibil fosil, este cea mai folosita resursa de energie pentru generarea
electricitatii si caldurii prin combustie in intreaga lume, si in acelasi timp este una dintre cele mai
raspandite surse de emisie a dioxidului de carbon. Aproximativ 6,2 milioane de tone de carbune
sunt produse pe an in lume.
Cand carbunele este folosit pentru generarea electricitatii, el este de obicei pulverizat si apoi ars
intr-un furnal cu boiler. Caldura furnalului converteste apa din boiler in abur, care la randul lui
este folosit pentru a invarti turbinele care invartesc generatoarele si genereaza electricitate.
Alte moduri eficiente de a folosi carbunele sunt cicluri combinate ale centralelor electrice,
CostTotal kWh pe Cost
utilizare Ore Wat
= *
1000
*
Definitie: Sursele de energie neregenerabila sunt resursele naturale care au nevoie de
milioane de ani ca sa se formeze in mod natural, si nu pot fi inlocuite la fel de repede
pe cat sunt consumate.
Definitie: Combustibilii fosili sunt formati de resursele naturale cum ar fi descom-
punerea anaeroba a organismelor moarte ingropate care au trait acum mai bine de 300
de milioane de ani in urma. Acesti combustibili constau intr-un procent ridicat de car-
bon si hidrocarburi.
18

combina caldura si puterea cogenerarii si un ciclu de distilare MHD ( dinam magneto-
hidrodinamic ).

Petrolul: Petrolul este un lichid constand dintr-o mixtura complexa de hidrocarburi de diferite
mase moleculare si alti compusi organici. Este de asemenea denumit petrol brut / titei. S-a format
in mod natural printr-o descompunere lenta a materiei organice sub suprafata pamantului. El se
gaseste in formatiunile rocilor constand in cavitati si crevase, si prin substanta rocii. Uneori este
denumit si ulei. Hidrocarburile din petrolul brut sunt majoritatea alcani, cicloalcani si diferite
hidrocarburi aromatice, in timp ce alti compusi organici contin, azot, oxigen si sulf, dar si metale
cum ar fi fierul, nichel, cupru si vanadiu. Prin distilarea petrolului se obtin combustibilii. Cei mai
obisnuiti combustibili sunt:
- Etanul si alti alcani cu lant scurt
- Combustibilul Diesel (motorina)
- Pacura
- Benzina
- Combustibil pentru avioane, benzina de aviatie
- Petrol lampant (Parafina)
- Gaz petrol lichefiat (GPL)
Exemplu: Productia totala de petrol brut in lume este de 85471.764 [mii de barili pe zi] (2008).
Consumul total este de 85896.905 [Mii de barili pe zi ] (2007).

Gazele naturale: Gazele naturale sunt un fel de mixturi de gaze inflamabile ca sursa fosila in
scoarta terestra. Este si un derivat al petrolului. Gazul are importanta secundara dupa petrolul
brut. De cele mai multe ori el include 70-90 % Metan (CH
4
) cu alte hidrocarburi cum ar fi; etan
(C
2
H
6
), propan (C
3
H
8
), butan (C
4
H
10
) si poate contine dioxid de carbon (CO
2
), azot (N
2
), heliu
(He) si hidrogen sulfurat (H
2
S).
Gazele naturale sunt folosite in electricitate prin folosirea de turbine de gaze si turbine cu abur.
Eficiene inalte in special se pot obtine folosind in retele de maxim ale centralelor electrice si
retele de motoare generatoare prin combinarea turbinelor de gaze cu turbinele cu aburi intr-un
mod ciclic combinat. Gazele naturale ard mai curat decat petrolul si carbunii deoarece produc
mai putin dioxid de carbon pe unitatea de energie degajata.

Not: Cantitatea de energie potentiala din carbune care poate fi convertita in capacitate
de incalzire este de 24 MJ/kg; sau altfel spus 6, 67 kWh/kg.

Not: In petrolul brut, care reactioneaza cu oxigenul exoterm, este stocata o energie de
46, 3 MJ/kg; asta inseamna 12, 86 kWh/kg.

Not: Pentru o cantitate echivalenta de caldura, arderea de gaz natural produce cu
aproximativ 30 % mai putin dioxid de carbon decat arderea petrolului si cu 45% mai
putin decat arderea carbunilor.
19

Definitie: O sursa naturala este regenerabila daca este inlocuita de procesele naturale
cu o rata comparabila sau mai rapida decat rata de consum a oamenilor.
Gazele naturale sunt de asemenea folosite in case pentru scopuri cum ar fi gatitul in centrale
alimantate cu gaze naturale si /sau cuptoare, uscatoare de rufe incalzite cu gaze, incalzire/ racire
si incalzire centrala. Locuintele si alte cladiri pot incude pentru incalzit si boilere, cuptoare si
incalzitoare de apa.
GNC (gazul natural compresat) este folosit la sate fara legaturi cu liniile publice de servicii
utilitare sau cu retele portabile. Totusi este mai putin economic decat GPL-ul (gaz petrol
lichefiat), care este sursa dominanta pentru gazul folosit la sate.

Exemplu: Densitatea de energie a gazului natural este de 53.6 MJ/kg (or 10 MJ/L) si la nivel
global, productia anuala este de 127787 [milioane de metri ( picior ) cubi]. In acelasi an (2006) la
nivel global 104425 [milioane de metri cubi] de gaz natural uscat au fost consumate.

Combustibilul nuclear
Potential exista doua surse de putere nucleara: puterea fisiunii si puterea fuziunii.
Cateva elemente grele, cum ar fi uraniul, toriul si plutoniul, sunt supuse fisiunii spontane, o
forma de descompunere radioactiva si fisiune indusa.Fisiunea este folosita in toate centralele
nucleare. Intr-un reactor de fisiune, neutronii produsi de fisiunea atomilor combustibilului sunt
folositi pentrua a induce mai multa fisiune, pentru a mentine eliberarea unei anumite cantitati de
energie. Durabilitatea pe termen lung a fisiunii depinde de cantitatile de uraniu si toriu
disponibile pentru a fi exploatate, de abilitatile operatorilor de a se debarasa in mod sigur de
reziduuri si de prevenirea continua a accidentelor majore.
Cele mai comune utilizari ale acestor reactoare sunt:
- Reactoare de putere: Producerea caldurii pentru putere nucleara, ori ca parte a statiei de
generare sau a unui sistem local de generare ori un sistem local de putere cum ar fi un
submarin nuclear.
- Reactoare de cercetare: producerea de neutroni si activarea surselor radioactive pentru
scopuri stiintifice, medicale, ingineresti sau alte scopuri de cercetare.
Reactoare de crestere: Producerea de combustibili nucleari in masa din izotopii mai
abundenti
Fuziunea este reactia care alimenteaza stelele, inclusiv soarele, care ramane nepractica pentru a fi
folosita pe pamant. Cercetarile pentru fuziunea controlata, cu scopul de a produce putere de
fuziune pentru producerea de electricitate, sunt in desfasurare de peste 50 de ani. Puterea fuziunii
in care in mod comun presupune folosirea deuteriului, un izotop al hidrogenului, ca si
combustibil in multe scheme de design curente folosesc de asemenea litiul. Durabilitatea puterii
fuziunii pe termen lung depinde daca se poate dezvolta sau nu o tehnologie practica si
disponibila.
Cand reactia de fuziune este un lant necontrolat sustinut, poate rezulta intr-o explozie
termonucleara. De exemplu aceasta e generata de o bomba cu hidrogen.
Ambele tipuri creeaza reziduuri radioactive sub forma de material structural activat, care
reprezinta una din problemele durabilitatii.
Resursele de energie regenerabile
Eventual resursele naturale vor deveni prea scumpe pentru a fi recoltate si omenirea va trebui sa
gaseasca alte surse de energie. Conservarea resurselor naturale este problema fundamentala.

20

Cele mai importante surse de energie regenerabila sunt biocombustibilii, energia hidroelectrica,
energia solara, energia eoliana si energia geotermala.

Biocombustibilii
Plantele folosesc fotosinteza pentru a creste si produce biomasa, care poate fi folosita direct ca
combustibil sau pentru producerea de biocombustibili. Combustibilii din biomasa produsa pe
cale agricola pot fi arsi in motoare cu combustie interna sau in boilere. In mod tipic
biocombustibilul este ars pentru a elibera energia chimica stocata. Cand biomasa este arsa pentru
a produce caldura, ea elibereaza mai putin carbon decat cel absorbit de materialul plantei in
timpul ciclului de viata al acesteia. Exista doua motive principale: primul este ca aproximativ o
treime din carbonul absorbit de planta in timpul vietii sale este depozitat in radacina, care este
lasata in pamant pentru a putrezi si a fertiliza viata plantelor din jur, iar cel de-al doilea motiv
este ca depinzand de tipul de planta folosit, combustia biomasei produce 1-10% cenusa solida,
care contine extrem de mult carbon.
Cercetarile pentru metode mai eficiente de convertire a biocombustibililor si a altor combustibili
in electricitate folosind folosind celule de combustibil este o zona de munca foarte activa.
Folosind reziduurile de biomasa pentru a produce energie se poate reduce folosirea de
combustibili fosili, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si reducerea poluarii si a
problemelor de management al deseurilor. Cei mai mentionati biocombustibili sunt biodieselul,
bio-alcoolul, biogazul, biocombustibil solid (pelei).

Bio dieselul: Bio dieselul poate fi facut din uleiuri si grasimi ( lipide ) animale sau din deseuri si
uleiuri vegetale cum ar fi floarea soarelui sau seminte de rapita, care sunt presate sa produca ulei
vegetal. Poate fi folosit in vehiculele moderne pentru diesel cu putine sau deloc modificari la
motor. Un avantaj major al bio dieselului este reducerea neta a emisiilor de CO
2
si CO. Cu alte
emisii se reduce cu 20 pana la 40%.

Bio alcoolul: Semintele sau granele cum ar fi faina, care produc amidon, care este fermentat in
bio etanol, care poate fi folosit in motoarele cu combustie interna si celulele de combustie.
Etanolul este integrat in infrastructura de energie curanta. De exemplu, E85 este un combustibil
compus din 85 % etanol si 15 % benzina care este vandut consumatorilor. Bio butanolul este
dezvoltat ca o alternativa la bio etanol.

Biogazul: Biogazul este produs de procesul de digestie anaeroba a materialului organic de
bacteriile anaerobe. Poate fi produs din deseuri materiale biodegradabile sau prin folosirea de
culturi ( grane ) energetice care introduse in digeratoare anaerobe suplimenteaza cantitatile de
gaz.
Biogazul poate fi produs usor din fluxurile curente de deseuri, cum ar fi producerea hartiei, a
zaharului, canalizari ( reziduuri menajere ) si deseuri animale sau alternativ, via sisteme de
procesare avansate a deseurilor cum ar fi tratamentul mecanico-biologic. Fluxuri variate de
deseuri trebuie sa se adune si sa li se permita sa fermenteze natural, producand gaz metan.
Acesta poate fi convertit in biogaz. Cand o centrala pe biogaz a extras tot metanul disponibil,
resturile devin un ingrasamant si mai folositor decat biomasa originala. Gazul rezultat din
reciclarea deseurilor este o forma mai putin curata a biogazului care este produs in gropile de
pamant, cand procesul de digestie anaeroba apare natural. Daca scapa in atmosfera acesta din
urma este un potential gaz cu efect desera.

Biocombustibilul Solid: Biomasa solida este folosita mai ales ca un combustibil, producand 10-
21

20 MJ/kg de caldura. Exemplele includ lemn, rumegus, paie, gunoiul domestic, carbune de lemn,
mangal, resturi agricole, cereale energetice necomestibile si balegar uscat. Cand biomasa bruta
este deja intr-o forma potrivita, cum ar fi lemnul pentru foc, poate fi arsa direct intr-o soba
( etuva ) sau cuptor. Cand biomasa se afla intr-o forma nepotrivita, cum ar fi rumegusul, resturi
de lemn, crengi, paie, iarba, resturi agricole, alta optiune este de a le peletiza folosind o moara de
pelei. Peleii combustibil rezultai, sunt mult mai usor de ars intr-o soba pentru pelei. Un alt
combustibil solid este bio carbunele care este produs prin piroliza biomasei.

Puterea hidroelectrica / Hidroenergia
Puterea hidroelectrica: Aceasta putere este derivata din forta sau energia apei curgatoare. Cea
mai mare putere hidroelectrica vine de la energia potentiala a apei acumulate in lacuri de
acumulare si care pune in miscare o turbina cu apa si un generator. In acest caz energia extrasa
din apa depinde de volum si de diferenta de inaltime intre sursa si gura se scurgere a apei.
Electricitatea generata de hidroenergie aprovizioneaza aproximativ 715000 MW sau 19% din
electricitatea lumii. In esenta, nu produce dioxid de carbon sau alte emisii, in contrast cu arderea
combustibililor fosili, si nu contribuie semnificativ la incalzirea globala prin dioxid de carbon.

Energia maremotrica: este o forma de hidroenergie ce converteste energia mareelor in
electricitate sau alte forme folosibile. Exploatarea mareelor dintr-un golf sau estuar a fost pusa in
practica in Franta, Canada si Rusia. Apa captata roteste turbinele atunci cand este eliberata prin
barajul maremotric in ambele directii. Un posibil neajuns il reprezinta ca sistemul va genera
electricitate cel mai eficient in cascade la fiecare 6 ore, la fiecare maree. Aceasta limiteaza
aplicabilitatea energiei maremotrice, energia mareelor este foarte predictibila dar nu poate pastra
pasul cu cererea de energie electrica.

Puterea / Energia valurilor: Aceasta este transportul de energie a valurilor de suprafata ale
oceanului si capturarea acesteia pentru a face munca folositoare, de exemplu pentru generarea de
electricitate, pentru desalinizarea apei sau pomparea apei in rezervoare. Punerea in practica a
energiei de miscare a valurilor de pe suprafata oceanului ar putea produce mai multa energie
decat mareele. Fezabilitatea acesteia a fost investigata mai ales in Scotia, Anglia.

Energia solara
Energia solara este conversia luminii solare in electricitate. Lumina solara poate fi convertita
direct in electricitate folosind modulele fotovoltaice (PV), sau indirect, concentrand puterea
solara(CSP), ceea ce in mod normal se axeaza pe energia soarelui de a fierbe apa, care este apoi
folosita pentru a furniza putere, si alte tehnologii, cum ar fi vasele motoare sterling care folosesc
un motor cu ciclu sterling pentru a alimenta un generator.
Fotovoltaicele au fost initial folosite pentru a alimenta aplicatii mici si mijlocii ca marime, de la
calculatoare alimentate de o singura celula solara la retelele de case alimentate de o serie de
panouri fotovoltaice. Singura problema semnificativa este costul de instalare. Dar energia solara
poate fi combinata cu alte surse de energie pentru a furniza permanent energie .
Not: Sistemele de Concentrare a Energiei Solare (CES) folosesc lentile sau oglinzi si
sisteme de canalizare pentru a focaliza o portiune mare luminata de soare intr-un fasci-
cul mic. Caldura concentrata este apoi folosita ca sursa de caldura pentru o centrala e-
lectrica conventionala. O celula / baterie solara, sau celula fotovoltaica (PV), este un
dispozitiv care converteste lumina in curent electric folosindu-se de efectul fotoelectric.
22

Energia eoliana
Diferentele de densitate intre doua mase de aer duc la vant. Pamantul este neuniform incalzit de
soare ceea ce rezulta ca polii primesc mai putina energie de la soare decat ecuatorul. Incalzirea
diferentiata intre ecuator si poli duce la un suvoi de curent si la vanturile asociate climatologic,
vanturile de vest, vanturile polare si vanturile alizee. Vanturile sunt in mod comun clasificate
dupa scara lor spatiala, dupa viteza, tipuri de forte care le cauzeaza, regiunile geografice in care
apar si efectul lor. Energia eoliana este convertirea puterii vantului intr-o forma folositoare, cum
ar fi electricitatea, folosind turbine eoliene. Cea mai mare parte din energia stocata in miscarile
eoliene poate fi gasita la altitudini ridicate, unde apar vanturi continue cu viteze de peste 160 km/
h. In final, energia eoliana, este convertita prin frictiune in caldura difuzata pe suprafata
pamantului si in atmosfera. In 2008, capacitatea globala a generatoarelor eoliene a fost de 121.2
GW. Puterea vantului produce aproximativ 1.5% din folosirea globala a electricitatii.
Toate tipurile de energie regenerabila ( mai putin cea termala si maremotrica ) si chiar si energia
combustibililor fosili vine ca rezultat de la soare. Lumina solara ajunge la suprafata terestra cu o
energie de 10
14
kW/h. Cu alte cuvinte Pamantul obtine 10
18
W de energie pe ora.
1-2% din energia provenita de la soare este convertita in energie eoliana. Acesta inseamna de
50-100 de ori mai mult decat energia pe care toate plantele de pe pamant o convertesc in
biomasa.

Energia geotermala
Energia geotermala este energia obtinuta captand caldura pamantului, de obicei la kilometri
adancime fata de crusta. Este foarte costisitor sa se construiasca o astfel de centrala, dar
costurile de operare sunt scazute ceea ce rezulta in costuri ale energiei scazute pentru site-uri
potrivite. In ultima instanta, aceasta energie deriva din caldura din centrul pamantului.
Trei tipuri de centrale sunt folosite pentru a genera putere din energia geotermala: abur uscat,
captatoare si binara. Centralele cu abur uscat capteaza aburul din fracturile scoartei si se
foloseste direct pentru a pune in miscare o turbina care invarteste un generator. Centralele de
captare, preiau apa fierbinte, de obicei la temperaturi de peste 200 C, din pamant, si ii da
posibilitatea de fierbere pe masura ce ajunge la suprafata pamantului apoi separa aburul in
separatoare de abur si apa si apoi trimite aburul printr-o turbina. In centralele binare, apa
fierbinte curge prin schimbatoare de caldura, fierband un fluid organic ce invarte turbina. Aburul
condensat si restul de fluid geotermal din toate cele tre tipuri de centrale sunt injectate inapoi in
roca pentru a aduna mai multa caldura.

Exemplu: In 2005, 24 de tari au generat un total de 56,786 GWh (204 PJ) de electricitate din
energia geotermala. In 2007, capacitatea globala a fost de 10 GW.

Referinte / Bibiografie:

Hyperphysics: http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/Hbase/hph.html
Energy Information Administration: http://www.eia.doe.gov/
BBC Learning Schools: http://www.bbc.co.uk/schools/
Energy Star: http://www.energystar.gov/index.cfm?c=guidelines.download_guidelines
Energy Management Handbook, Wayne C. Turner; Steve Doty; Sixth Edition, 2006
Guide to Energy Management, B L Capehart, Wayne C. Turner, William J. Kennedy, 2008
23

2. Indrumari pentru utilizarea trusei educationale IUSES

Principalul obiectiv al programului IUSES este de a schimba comportamentul elevilor in utiliza-
rea inteligenta a energiei.Necesitatile pentru diferiti elevi si modurile de invatare ar trebui sa fie
axate pe utilizarea diferitelor instrumente pe de-o parte si pe posibilitatea de a cauta cum se ap-
lica in practica utilizarea inteligenta a energiei, pe de alta parte.Dar trusa educationala IUSES nu
contine numai informatii pentru elevi ci reprezinta si un indrumar pentru profesori, determi-
nandu-i pe acestia sa integreze materialele IUSES intr-o curricula existenta ca un lucru usor de
realizat.In principal, trusa IUSES contine 6 parti diferite: 3 manuale pntru elevi (cladiri, transport
si industrie), un indrumar pentru profesori, trusa experimentala si DVD.

2.1 Manualele elevului
Cele trei manuale contin in principal informatii si subiecte privind utilizarea inteligenta a ener-
giei in cladiri, transport si industrie. In manualelele elevilor cat si in manualul profesorilor pot fi
cautate informatii legate de exercitii, experimente, activitati si intrebari despre textele continute
in acestea.Informatiile din manuale sunt structurate pe doua nivele.
Nivelul 1 contine informatiile de baza pe subiectele prezentate in manual, iar nivelul 2 contine
un nivel de informatii mai avansat.Punctele cheie si notele sunt folosite pentru insuma continu-
tul si a marca informatiile importante din text.Manualele contin bibliografia si si linkurile web
din care s-au folosit diferite informatii pentru diferite subiecte din text.
In toate manualele sunt incluse deasemenea un set de intrebari pentru a declansa subiecte de di-
scutii si pentru a controla ca scopurile diferitelor capitole pot fi indeplinite.
Raspunsurile la intrebari nu sunt incluse in manuale, dar acestea pot fi primite de la organizatia
voastra partenera din proiectul IUSES.
Pentru a imbunatati orientarea, manualele contin cateva semne grafice (icoane) insotite de textele
corespunzatoare pentru a indica diferite activitati, pentru a marca o informatie importanta sau sa
te ajute sa accesezi bibliografia sau linkurile web, in scopul obtinerii unor alte informatii supli-
mentare.
De asemenea, profesorii sunt stimulati sa planifice un program educational care sa acopere mai
multi ani de scoala, integrand astfel diferite subiecte intr-o abordare multidisciplinara.
Pe langa informarea suplimentara legata de conceperea lectiilor si ideea generala legata de
pachetul de instruire IUSES, ghidul pentru profesori contine de asemenea informatii privind apli-
carea unui plan pentru economisirea de energie.
Planul privind economisirea de energie ar putea ajuta profesorii si directorii de scoala la
cresterea eficientei energetice in scoli si-i poate indruma pe acestia prin oferirea unei abordari
sistematice a masurilor de economisirea de energie. Elevii trebuie sa fie astfel implicati in toate
actiunile privind economisirea de energie pentru ca aceasta sa fie posibila si eficienta.Atat manu-
alul pentru profesori cat si cel pentru cladiri contin o cantitate mare de informatii legate de im-
plementarea planului de economisirea energiei (disponibil sub forma unui fisier Excel pentru
efectuarea de calcule). Profesorii ar putea totodata sa aiba in vedere si un plan de mobilitate
(deplasare) la scoala.Pentru ultimul caz, manualul pentru transport ii poate sprijini pe acestia in
aplicarea acestui task

24

2.1.1 Introducere n Manualul de Eficien Energetic n Transporturi
Manualul de Eficien Energetic in Tarnsport incearc s ofere elevilor o privire de ansamblu
asupra eficienei energetice n sectorul transporturilor i cum pot ei s economiseasc energie
ntr-un domeniu cu care au de-a face zilnic. Transportul este necesar pentru a ne asigura
aprovizionarea, pentru a ajunge dintr-un loc n altul i pentru meninerea n funciune a
economiei, dar transportul este de asemenea un mare consumator de energie, dar cu un foarte
mare potenial de cretere a eficienei energetice.
Manualul conine 4 capitole, dup cum urmeaz:

Definitie: aceasta este pentru a indica
definitia unui termen, explicand ce
inseamna acesta.

Nota: aceasta evidentiaza informatiile
importante, fie ca sunt sfaturi sau alte
aspecte vitale. Acordati atentie speciala!

Obiective: : acestea apar la inceputul
fiecarui capitol si indica ce veti invata in
acel capitol.

Experiment, Exercitiu sau Activitate:
acestea indica ceva de facut pentru voi, pe
baza celor invatate.

Link Web: acestea sunt adrese de internet
unde puteti gasi mai multe informatii.

Bibliografie: aceasta indica sursele de
unde au fost luate unele informatii.

Studiu de caz: prezentarea unui exemplu
real din industrie sau a unei situatii reale.

Puncte cheie: rezumat (adesea prin puncte
de marcare) ce prezinta principalele idei
care trebuie retinute la sfarsitul fiecarui
capitol.

Intrebare: indica faptul ca se asteapta de
la voi raspunsul la o intrebare (de obicei
recapitulativa, la sfarsitul capitolelor).

25

- Capitolul1: Statistici i principalele impacturi ale transportului
- Capitolul 2: Combustibilii alternativi si convenionali
- Capitolul 3: Transportul alternativ
- Capitolul 4: Transportul sustenabil
Primul capitol ofer elevilor o idee despre modul n care transportul le afecteaz viaa i ce
influien are transportul asupra mediului lor. Elevul nva prin intermediul diferitelor date
statistice, studii de caz i ntrebri la care lucreaz n echip sau individual, ce probleme i
dificulti sunt cauzate de transporturi.
In Capitolul 2 sunt oferite elevilor informaii de baz (definiii, caracteristici) legate de
combustibilii convenionali (cei care alimenteaz camioane, avioane, nave maritime, automobile
i o varietate de alte vehicule folosite pentru diferite sarcini de transport) i alternativi (despre
marele viitor sector al combustibililor alternativi) , incluznd i sursele regenerabile de energie;
aspecte legate de consum, de reducerea polurii i sfaturi si ndrumri privind economia de
energie (de combustibili in spe) n timpul transportului zilnic; cum pot fi pstrate lucrurile
simple, mai snatoase i mai ecologice (principiul KISS).
Totodat Capitolul 2 explic cum se produc aceti combustibili i arunc o privire asupra
intelor importante i dificultilor legate de combustibilii convenionali i alternativi.
Intrebrile din finalul capitolului i sfaturile legate de utilizarea i economia de combustibili au
fost selectate de autori, avnd acelai scop fundamental i anume fixarea cunotinelor
dobndite de ctre elevi.
Capitolul 3 trateaz Transportul alternativ i analizeaz modaliti de transport ce menin
oamenii ntr-o bun form fizic i pot avea un impact social pozitiv.
Tot in cadrul acestui capitol sunt discutate de asemenea intele n dezvoltarea vehiculelor, fiind
explicat astfel conceptul de main hibrid. Studiile de caz i sfaturile completeaz abordarea
transportului alternativ, incurajnd utilizarea transportului public si a micrii fizice.Autorii
sper ca ideile promovate in cadrul acestui capitol i sfaturile date sa aib impactul dorit in
comportamentul zilnic al elevilor, prevenind astfel apariia obezitii in rndul acestora
fenomen care se face din ce in ce mai simit in ziua de azi la tnara generaie. In alt ordine de
idei, sperm ca efectele sa se vad nu numai la elevii din coli, ci i in familiile acestora si
comuniti.
Capitolul conine cteva intrebri i exerciii in scopul de ajuta elevii la fixarea principalelor idei
din acest capitol.
Capitolul 4 al Manualului de Transport este divizat n trei subcapitole, fiind tratat durabilitatea
n sectorul transporturilor i oferindu-se un plan de transport colar ecologic. Prima parte a
capitolului 4 se concentreaz asupra aspectelor de organizare i de comportament a transportului
durabil. Este aruncat o privire atent asupra transportului urban i este discutat implementarea
diferitelor modaliti de transport durabil n diferite orae europene. Partea a doua a capitolului
ofer cteva informaii utile asupra conducerii durabile. Dei este posibil ca elevii sa nu fie nc
conductori auto, ei trebuie s posede noiuni despre cum se face economie de energie i bani
urmnd nite indicaii simple. Este bine de avea aceste cunotine inainte de startul invrii si
inainte de cumprarea oricrei mini.n partea a treia a capitolului, elevii nva despre un plan
de transport colar ecologic i cum acesta poate fi introdus n propria coal.
Punerea in aplicare a unui astfel de plan de ctre cei care vor studia manualul de transport poate
avea insemntate dubl: un succes din partea autorilor legat de obiectivele urmrite in
redactarea acestui plan i pe de alt parte efectele benefice a unor astfel de comportamente in
protecia mediului inconjurtor, reducerea traficului i un mediu sntos de trai pentru toi cei
implicai in aplicarea planului.
.
26

2.1.2 Introducere n Manualul de Eficien Energetic n Construcii
Manualul este axat pe problemele principale legate de cldiri i consumul de energie al aces-
tora.Manualul este conceput in mai multe seciuni incepnd cu conceptul de cldire, anvelopa
acesteia, via echipamentele HVAC ( "Inclzire, Ventilaie i Aer condiionat), aparatur electric
i iluminat.
Dei seciunile capitolelor au fost bine alese inct s urmreasc in profunzime curricula, exist
posibilitatea ca fiecare capitol s fie abordat individual.
Fiecare capitol este ca o unitate separat, divizat in subseciuni, care analizeaz punctele princi-
pale in detaliu.

Punctele cheie ale fiecrui capitol

- Introducere
Acest capitol este foarte general, fiind o scurt introducere in domeniul cldirilor cu referire
la energia necesar i consumul acestora.

- Structura cldirilor (cunotine de baz)
o Introducere legat de rolul anvelopei cldirii ce lucreaz ca un schimbtor de
cldura cu mediul exterior
o Explicarea principiului de transfer al cldurii i aplicarea acestuia in cldiri concep-
tul de balan energetic a cldirii
o Explicarea impactului anvelopei cldirii in consumul de energie
o Scurt introducere in materialele de construcii, izolaia i elementele constructive
ferestre (cunotine de baz adecvate pentru orientarea educaional non-tehnic )
o Proiectarea cldirii bioclimatice cu utilizarea eficient a energiei gratis in special
energia solar
Introducere (= cunotine de baz)
Subcapitolul 2.3.1. Elemente solare pasive (= nivel avansat de cunotine)
o Sfaturi i indrumri pentru o bun utilizare a cldirii(cunotine de baz adecvate
pentru toi elevii) sfaturi cum poi economisi energie intr o cldire simplu i eficient
Exerciii i intrebri (cunotine de baz), glosar, linkuri web legate de subiectele i
punctele cheie specifice pentru reamintire

- Climatizarea (nivel de baz i avansat de cunotine)
Acesta este un capitol foarte larg, divizat in dou pri cu inclzirea i rcirea interiorului i
prezint att cunotine de baz ct i cele de nivel avansat.
o Inclzirea (nivel de baz i avansat de cunotine)
Confortul termic i microclimatul interior acest capitol este o introducere la
inclzire i furnizeaz rspunsuri la intrebrile cu mar fi: cat de clduroas
trebuie s fie o cldire pentru persoanele care o locuiesc (cunotine de baz)
O scurt intoducere in sistemele de inclzire i un sumar al acestora (cunotine
de baz)
Scurt prezentare a surselor de energie pentru inclzire (nivel de baz i avansat
de cunotine)
Pompe de cldurfamiliarizarea cu cele din zilele noastre, surse populare de in-
clzire
Energia solar acest capitol se ocup cu utilizarea activ a energiei solare (nivel
27

de baz i avansat de cunotine)
Elemente de inclzire introducere (cunotine de baz) + enumerarea i com-
pararea diferitelor elemente de inclzire (cunotine aprofundate)
o Rcire Aer condiionat(nivel de baz i avansat de cunotine)
Definirea confortului termic pentru rcire
Explicarea principiului funcionrii compresorului de la frigider sau de la siste-
mul de aer condiionat, determinarea eficienei acestuia i a consumului de ener-
gie(nivel avansat de cunotine)
Sfaturi i indrumri privind utilizarea adecvat a aerului condiionat(cunotine
de baz adecvate pentru toi elevii)
Exerciii i intrebri (cunotine de baz), glosar, linkuri web legate de subiectele
i punctele cheie specifice pentru reamintire

- Prepararea apei calde menajere (nivel de baz i avansat de cunotine)
o Capitolul conine o trecere in revist a consumului mediu de ap cald pentru populaie
(cunotine de baz)
o Sumarul opiunilor privind cum poate fi preparat apa cald i o scurt prezentare a dis-
pozitivelor pentru DHW (domestic hot water preparare apa cald) (cunotine
aprofundate)
o Sfaturi i indrumri pentru o bun utilizarea a DHW i reducerea consumului i a cos-
turilor acestora (cunotine de baz adecvate pentru toi elevii) sfaturi pentru cum
este mai simplu si eficace s economisim energie in DHW
o Un scurt comentariu privind inclzirea solar a DHW
Exerciii i intrebri (cunotine de baz), glosar, linkuri web legate de subiectele i

- Iluminat (cunotine de baz)
o Introducere in luminatul natural i artificial
o Trecerea in revist a surselor de iluminat artificial
o Sfaturi i indrumri pentru reducerea consumului de energie la iluminat
o Exerciii i intrebri (cunotine de baz), glosar, linkuri web legate de subiectele i

- Aparatur electric i dispozitive electronice(cunotine de baz)
Not. Legat de acest aspect, pe DVD ul proiectului IUSES exist un joc prin care sunt
monitorizate aparatele electrocasnice dintr-un apartament etalon.Acest joc reprezint
esena acestui capitol.
o Acest capitol descrie consumul de energie al celor mai comune aparate electrice de uti-
lizare casnic
o Acesta familiarizeaz elevii cu ce este etichetarea energetic a aparaturii electrocasnice
si ce date trebuie coninute de eticheta energetic
o Este artat de asemenea cum poi calcula uor consumul de electricitate casnic i cum
poi citi facturile de utiliti (cunotine de baz adecvate pentru toi elevii)
o Sfaturi i intrebri despre utilizarea diferitelor aparate electrocasnice i reducerea con-
sumului de energie(cunotine de baz adecvate pentru toi elevii)
28


- Energia fotovoltaic(nivel de baz i avansat de cunotine)
o Introducere legat de generarea electricitii de la soare (cunotine de baz)
o Informaii aprofundate despre producerea electricitii solare ct de mult energie
poate produce un sistem fotovoltaic (nivel avansat de cunotine)

- Exerciiu monitorizarea consumului de energie faciliti de audit energetic pentru acas/la
coal
o Acest capitol furnizeaz un ghid detaliat ce poate fi folosit de orice amator pentru a
face auditul unei cldiri(cunotine de baz adecvate pentru toi elevii)
o Auditul poate fi fcut manual i electronic fiind disponibil i in format Excel (pe
DVD i pe pagina web IUSES), care poate ajuta cu inregistrarea datelor i crearea audi-
tului.

2.1.3 Introducere n Manualul de Eficien Energetic n Industrie
Manualul pentru Industrie ofer informaii legate de utilizarea energiei in industrie i problemele
ce in de consumul de energie pe scar larg.
Manualul conine un lot de informaii tehnice ilustrate cu fotografii i grafice dar i cu sfaturi,
puncte importante, activiti i experimente pentru a descoperi intr-un mod interactiv calea prin
care energia s fie utilizat eficient.
Primul capitol al manualului conine informaii generale despre energie.Elevii trebuie s invee
despre ce inseamn termenul energie i s ineleag cum se produce i care sunt principalele
probleme legate de utilizarea acesteia.Un alt scop al acestui capitol este de a arta cum este
msurat energia i cum poate fi convertit in diferite forme.Elevii trebuie s-i insueasc ideia
de baz ca energia are legatur cu viaa noastr de zi cu zi.Coninutul primului capitol este uor
de ineles pentru toi elevii i poate fi utilizat de fiecare tip de coal.
Capitolul 2 face o trecere in revist a diferitelor surse de energie regenerabil i puncteaz clar
diferenele dintre sursele regenerabile i sursele convenionale de energie.
O mare parte se refer la descrierea detaliat a problemelor legate de combustibilii fosili i o alta
parte la sursele de energie regenerabil.
Acest capitol conine informaii despre alimentarea cu energie in general i arat cum sunt
dezvoltate sursele de energie regenerabil.
In capitolul 3 elevii inva cum este utilizat energia pe scar larg in procesele industriale.
In prima parte a capitolului sunt prezentate aspectele legate de transformarea energiei i cum
diferitele tipuri de surse de energie sunt accesibile.
Acesta explic ce energie este utilizat in industrie i care tehnologie este disponibil pentru a
micora pierderile in procesul de conversie.
Sunt explicate in mod special diferitele posibiliti de conversie a energiei, trusa experimental
din pachetul IUSES putnd fi de ajutor in acest scop.
In partea a doua a capitolului 3 este analizat utilizarea energiei in industrie.Acest capitol se a-
dreseaz in mod special colilor cu profil tehnic i conine un lot de informaii pentru a face dife-
rite uniti de proces mai eficiente.Acest capitol poate fi un punct bun de start pentru a vizita una
dintre unitile industriale cele mai apropiate.
29

Capitolul 4 este axat pe managementul enegetic si arat cum o organizare imbuntit poate fi
un important pas pentru creterea eficienei energetice si economiei de energie efectiv.In mod
special, pentru colile cu profil economic partea de management energetic din cadrul manualului
poate fi implementat uor deoarece un lot de ci propuse sunt prezentate in partea de anliza eco-
nomic.
Informaiile legate de managementul energetic poate fi de asemenea un ajutor in aplicarea unui
plan de management energetic in coal ca un proiect de lucru.
Ultimul capitol al manualului pentru industrie (capitolul 5) este axat pe industria fabricrii hrtiei
ca un exemplu pentru pentru procesele industriale pe scar larg cu un necesar de energie i-
nalt.Industria de pulp i hrtie a fost aleas pentru elevi deoarece aceasta are legatur cu utiliza-
rea zilnic a hrtiei de ctre elevi la coal.Acest exemplu conine cele mai avansate informaii
legate de procesul industrial care ar putea fi utilizat de colile cu profil tehnic.
La sfritul capitolului este prezentat un amplu exerciiu legat de procesul de fabricare a hr-
tiei.Elevii ii pot fabrica propria hrtie i pot uor detecta in care parte a procesului de fabricaie
este cel mai mare consum de energie.Exerciiul este insoit de fotografii i ofer de asemenea
posibilitatea efecturii unor calcule simple pentru energia necesar pentru diferite faze de fabri-
caie.

2.2 Trusa experimentala
Kitul experimental este o cutie cu instrumente experimentale conceputa pentru profesori si elevii
acestora, pentru a avea o activitate interactiva experimentala in ceea ce priveste aspectele de
economisirea energiei.Datorita acestor instrumente, filmelor animate si manualelor ce intra in
componenta acestui kit experimental, utilizatorii pot realiza un numar de experimente pe diferite
subiecte ce tin de economisirea de energie.Scopul acestor exercitii este de a identifica cateva
probleme esentiale (cum ar fi dispersia energiei termice sau consumul de energie) si de a asocia
una sau doua teste experimentale cu acestea in scopul de a intelege mai profund consecventa ca-
torva dintre comportamentele nostre de zi cu zi. Kitul experimental poate fi usor integrat in sau
in lectiile stiintifice, oferind de asemenea posibilitatea elevilor sa foloseasca idei proprii in ex-
perimentele lor.
Un indrumar pentru cateva experimente si o lista cu materialele necesare este disponibil pe siteul
www.iuses.eu.

30

Materiale incluse in trusa experimentala

Lista experimentelor

Experimentele mentionate mai jos va vor ajuta in testul vostru, prezentand pentru a fi intelese
cateva principii privind energia alternativa:

EXPERIMENTUL 1: CLADIREA CA O CUTIE
Materiale necesare: panouri Stiferit (6), banda cu latura dubla;
nu au fost incluse in kitul cutiei: foarfeca pentru taiat (1).
Construirea unei cutii prin utilizarea a 6 panouri Stiferite; fixarea unuia de celalat cu cateva ben-
zi cu latura dubla.Tineti cont ca unul dinttre cele 6 panouri trebuie sa fie mobil (poate fi miscat),
in timp ce celelalte pot fi fixe.

Cantitate Obiect Proprietati tehnice Nota
6 Panouri Material izolator termic pen-
tru cladiri (Stiferite mate-
rial izolator termic si acustic)
In locul acestui material pu-
teti folosi o cutie de polisti-
ren
1 Panou fotovoltaic 1,5 W, 6 V
1 LED Culoare: rosu
1 Bec incandescent
E10
4,8 V; 0,3 A
4 Conector tip croco-
dil (cleste ) cu capa-
ce izolante
Pentru testarea circuitelor
facand o testare temporara

2 Cabluri electrice
1 Termometru digital -40 to +200 C
1 Contor de energie 230 V, 50 Hz, 16 A, 3680W
1 Moara de vant Model de alimentare solara
1 Cutie Cutie de carton
1 DVD Descarcarea fisierelor de pe
DVD si deasemenea de pe
alte siteuri de
proiecte(www.iuses.eu)
31

EXPERIMENTUL 2: TOPIREA GHETII
Material necesar: cutia Stiferite;
nu au fost incluse in kitul cutiei: o mica farfurie, cuburi de gheata de diminensiuni similare (2),
ceas (1).
Luati un cub de gheata si il puneti in cutie folosind o mica farfurie.Inchideti cutia prin panoul
mobil si vedeti in cat timp cubul se dezgheata.Luati un alt cub de gheata si repetati experienta,
dar fara a inchide cutia.Ce ati inteles din acest experiment?

EXPERIMENTUL 3: APRINDEREA/STINGEREA LUMINII FARA A FI FOLOSIT UN
STECHER
Material necesar: panou fotovoltaic(1), bec cu incandescenta cu baza E10 (1), LED (1), cabluri
electrice (2), Conector tip crocodil (4);
nu este disponibila in kitul cutiei: o sursa pentru iluminatul artificial.
Conectati panoul fotovoltaic pentru a alimenta becul (o singura data), utilizand cablurile electrice
si clemele de legatura ce le aveti la dispozitie.Iluminati suprafata panoului fotovoltaic cu o
susrsa artificiala, si apoi incercati cu sursa naturala (soarele): asigurati-va ca becul este conectat
la panou printr-un intrerupator. Daca becul nu lumineaza, care ar putea fi motivele ( o conectare
gresita intre bec si cabluri, panoul fotovoltaic nu este iluminat suficient, becul defect)?

EXPERIMENTUL 4: IZOLAREA TERMICA (I)
Material necesar: cutie Stiferite, bec cu incandescenta cu baza E10 (1), cabluri electrice (2),
Conector tip crocodil (4), termometru digital (1);
nu au fost incluse in kitul cutiei: baterie de 4.5 V (1), coala de hartie (1), creion (1), ceas(1).
Puneti becul incandescent conectat la o baterie de 4,5 V (folosind cabluri electrice) in cutia Stife-
rite.Inchideti cutia cu capacul mobil si faceti o gaura mica pe acesta folosind un obiect cu varful
ascutit pentru a introduce termometrul digital.Introduceti termometrul in cutie, lasand displayul
in exterior.Notati pe o coala de hartie temperatura initiala din interiorul cutiei si masurati din nou
aceasta temperatura dupa un anumit interval de timp (cel putin 15 minute). Repetati acest experi-
ment cu cutia deschisa si cu cutia inchisa. Ce ati notat pentru fiecare caz? Ce ar trebui facut
pentru a obtine o schimbare mai evidenta de temperatura?

EXPERIMENTUL 5: IZOLAREA TERMICA (II)
Material necesar: cutia Stiferite, LED (1), cabluri electrice (2), Conector tip crocodil (4), termo-
metrul digital (1);
nu au fost incluse in kitul cutiei: baterie de 4.5 V (1), coala de hartie (1), creion (1), ceas(1).
Repetati acelasi experiment inlocuind becul incandescent cu un LED.Notati variatia temperaturii
la celeasi intervale de timp, si comparati aceste rezultate cu cel putin unul din experimentul ante-
rior. Care sunt diferentele si de ce ?

EXPERIMENTUL 6: PANOU FOTOVOLTAIC SI INCALZIREA(I)
Material necesar: panou fotovoltaic (1), LED (1), cabluri electrice (2), Conector tip crocodil
(4);
nu au fost incluse in kitul cutiei: lampa incandescenta (bec de cel putin 60 W).
Astfel veti avea sansa sa vedeti ca becul incandescent se incalzeste peste temperatura mediu-
lui.Este energia termica degajata capabila sa excite (aprinda) un LED?Acest test foloseste un bec
incandescent ca sursa de lumina. Puneti acest bec aproape de panoul fotovoltaic conectat la LED
si verificati cu un intrerupator deschis sau nu.

32

EXPERIMENTUL 7: PANOU FOTOVOLTAIC SI INCALZIREA (II)
(4);
]nu au fost incluse in kitul cutiei: lampa cu neon.
Repetati experimentul 6 inlocuind becul incandescent cu lampa cu neon. Este conectat LEDUL
la panoul fotovoltaic?Este atunci mai multa sau mai putina dispersie termica in mediul ambiant?

EXPERIMENTUL 8: PANOU FOTOVOLTAIC SI INCALZIREA (III)
(4);
nu au fost incluse in kitul cutiei: lampa cu energia luminoasa mica (cu aceeasi energie ca si becul
incandescent de 60W).
Repetati experimentul 6 inlocuind becul incandescent cu unul de energie luminoasa mica. Este
conectat LEDul la panoul fotovoltaic ?Cu acest fel de bec, este mai mare sau mai mica dispersia
termica in mediul ambiant?

EXPERIMENTUL 9: PANOU FOTOVOLTAIC SI LUMINA SOLARA
Material necesar: panou fotovoltaic(1), bec incandescent cu baza E10 (1), cabluri electrice(2),
Conector tip crocodil (4).
Pe perioada experimentelor anterioare ati remarcat ca panoul fotovoltaic primeste lumina de la
soare pe care o transforma in energie electrica; acum mergeti afara si puneti panoul fotovoltaic
cu fata la soare, si apoi il rotiti; becul incandescent este conectat la panou?Ce ati inteles voi din
acest experiment?

EXPERIMENTUL 10: MATERIALE DIFERITE, ACEEASI TEMPERATURA?
Material necesar: cutia Stiferite , banda cu latura dubla;
nu au fost incluse in kitul cutiei: panouri facute din carton, nylon sau alt material.
Utilizati panourile pentru a construe cel putin doua cutii diferite ( de exemplu din carton sau
nylon). Apoi repetati toate experimentele anterioare.Care sunt diferentele in rezultatele obtinute?

EXPERIMENTUL 11: IZOLARE TERMICA (III)
Material necesar: cutia Stiferite, obiecte si instrumente utilizate in experimentele anterioare;
nu au fost incluse in kitul cutiei: cutit (1).
Decupati o fereastra sau o usa in locuri opuse ale cutiei, astfel incat sa arate ca o casa. Ce rezul-
tate veti obtine daca veti repeta experimentele anterioare cu usa sau geamul (sau ambele) deschi-
se?.

EXPERIMENTUL 13: MEASURAREA CONSUMULUI DE ENERGIE
Material necesar: contor de energie (1), fisierul cu exercitile incluse in DVD;
nu au fost incluse in kitul cutiei: aparatura electrica
Folosind un contor de energie, masurati consumul de energie pentru diferite aparate.Incercati sa
definiti consumul total de energie in diferite medii, situatii, obiceiuri din viata voastra ( la scoa-
la, acasa), utilizand ca model tabelele prezentate in fisierul excel de pe DVD.

EXPERIMENTUL 13: ENERGIE SOLARA SI EOLIANA
Material necesar: solar-powered windmill component.
Urmarind instructiunile pentru construirea unei mori de vant, verificati functionarea acesteia si
discutati cu prietenii vostri despre transformarile energiei si economisirea acesteia.
33

2.3 Multimedia DVD
Al treilea instrument disponibil pentru elevi este CD-ul multimedia, realizat pentru a raspunde la
doua cerinte importante si anume:prima este legata de sinteza conceptului principal descris in
cele trei manuale pentru elevi privind folosirea mijloacelor vizuale ca una din caile de invatare; a
doua este sa castigam atentia elevilor, prezentand subiectele referitoare la economia de energie
intr-un mod interactiv.
Animatiile ar putea de asemenea sa motiveze elevii sa exploateze principalele subiecte din
domeniul energiei si sa arate acestora cum isi pot schimba modul de viata, tinand cont de mai
multe masuri de eficienta energetica.
Suplimentar la filmele de animatie, CD ul contine exercitii interactive ce vor permite elevilor
sa verifice ceea ce ei au invatat din - cele trei manuale, din ghidul pentru profesori si indrumarul
pentru utilizarea kitului experimental.Ei pot folosi toate acestea si ca un mod de lectura individu-
ala acasa.
Filmele de animatie incluse pe CD sunt impartite in trei sectiuni diferite: acasa, transport si indu-
strie.Fiecare sectiune a fost realizata pe baza unui criteriu de baza ce poate fi insumat in 3 cuvin-
te: Spatiu-Regui-Comportament.
In sectiunea acasa, cu un singur click pe mouse, elevii pot pasi intr-un apartament virtual
(Spatiu) si pot alege diferite aparate electrice pe care sa le porneasca sau opreasca, alocand o zi
consumului de electricitate si sa incerce astfel diferite moduri de comportare in raport cu consu-
mul de energie.
Pe perioada de interactionare cu apartele electrocasnice sunt afisate pe display cateva Reguli
(detalii stiintifice si tehnice privind consumul de energie pentru fiecare aparat), deci acestia pot
usor compara efectele schimbarii de Comportament prin folosirea sugestiilor si utilizarea
acestor rezultate ca punct de start pentru diferite calcule.
In sectiunea dedicata transportului sunt prevazute doua Spatii, primul este alocat diferitelor mi-
jloace de transport iar cel de-al doilea miscarii ecologice si sanatoase.In acest caz Regulile si
Comportamentul sunt discutate urmarind diferite criterii:pe de-o parte, prin incercarea diferitelor
mijloace de transport pe rute de transport si punerea in evidenta a eficientei energetice si a
emisiilor de CO2 pentru fiecare cale de transport.Profesorii sunt invitati sa studieze notele me-
todologice incluse in instrument pentru a intelege corect rezultatele calculelor. Pe de alta parte, al
doilea Spatiu este pentru a aminti si prezenta elevilor cateva reguli simple de miscare eco-
sanatoasa.Aceasta sectiune poate fi folosita de asemenea ca olectie pentru acei elevi care au
inceput deja sa practice acest gen de miscare, dar poate fi totodata o lectie de urmat si de parintii
elevilor.Sunt prezentate de asemenea mai multe sfaturi in manualul de transport ce pot fi utilizate
pentru a intensifica invatarea prin studiul individual.

A treia sectiune Spatiu Reguli Comportament, legata de industrie, a fost realizata intr-un
mod narativ, pentru a pune la dispozitia profesorilor un nou instrument, simplu si atractiv in
scopul aprofundarii lectiilor in clasa privind consumul mare de energie din sectorul industrial,
instrumentul avand un inalt grad de interactiune si o interfata de utilizare de inalta calitate.
2.4 Slideuri in Power point
Pe siteul proiectului IUSES sunt de asemenea disponibile sildeuri in Power point si acestea pot fi
utilizate gratis de catre profesori in prezentarea principalelor subiecte incluse in manu-
ale.Slideurile contin principalele subiecte din manuale si pot fi usor adaptate de catre acestia pen-
tru lectiile proprii.
Elevii ar trebui sa fie constienti ca slideurile nu pot inlocui manualele !

34

2.5 Caile educationale
Pachetul educational IUSES este conceput pentru a fi utilizat in diferite scoli prin variate moduri
de abordare.Mai mult, acesta ofera posibilitatea unui studiu la un nivel de baza sau la un nivel
mai avansat prin cursurile de instruire legate de utilizarea inteligenta a energiei. Cursul de baza
este conceput pentru o durata de 8 ore, continand un amestec de experimente, exercitii si infor-
matii de baza pe utilizarea inteligenta a energiei.Cursurile avansate contin informatii mult mai
sofisticate pe un anumit subiect si au fost planificate un numar de 20 ore pentru un curs.

Figure 10: Cai educationale

Un exemplu de abordare umnistica, tehnica si de afaceri va fi descrisa acum mult mai de-
taliat.Diferitele exemple trebuie vazute ca sugestii care poate fi usor adaptate la nevoile diferite-
lor tipuri de scoli.

2.5.1 Umanistic
Abordarea umanistica este indreptata catre utilizarea energiei concentrate mai mult pe parti
non-tehnice ale manualelor.Principalele elemente ale cursului de orientare umanistica sunt fo-
calizate pe transport ( transport public, transport pentru bunuri de consum, etc.) si
cladiri.Manualul pentru industrie furnizeaza informatii de baza despre energie si producerea en-
ergiei.
Elementele cheie ale invatarii abordarii umanistice a pachetului IUSES sunt discutiile, munca in
grup, rapoarte ale elevilor, experimente, etc. Toate manualele sunt traduse in limbile tarilor part-
enere si ar putea fi deasemenea folosite si la clasa.

35

Figura 11: Folosirea diferitelor Manuale utilizand abordarea umanistica a invatarii

Baza (numai Nivelul I Informare!)
Manualul pentru transport
- toti nivelul 1
Sectorul transportului poate fi unul din ariile la care elevii pot fi conectati foarte usor.Ei sunt
confruntati cu reguli de transport toata ziua ce pot genera discutii si activitati.Ei trbuie sa invete
despre impactul transportului asupra mediului, despre tintele viitoare si despre cum ar putea ei
sa economiseasca energie prin schimbarea modului de comportare.

Manualul pentru cladiri
- Capitolul 2 Structura cladiri
- Chapter 5 Iluminat
- Chapter 6 Aparate electrice si aparatura electronica
Studiind capitolul 2, elevii pot gasi informatii de baza referitoare la fluxul caldurii in interiorul
cladirii si cum pot fi prevenite pierderile de energie printr-o buna izolare termica.Este prezentata
o idee de izolare termica la nivel de experiment practic pentru un tip de izolare ce trebuie efec-
tuat.
Capitolele 5+6 ale Manualului pentru cladiri prezinta elevilor cum pot utiliza eficient iluminatul
si aparatura electronica prin cateva exemple legate de viata de zi cu zi.
In mod special aparatele electrice si electronice poseda un potential larg de economisire a ener-
giei electrice si acest lucru poate fi demonstrat prin cateva experimente simple.

Manualul pentru industrie
- Capitolul 1 Introducere in energie
- Capitolul 2 Sursele de energie
Capitolele 1 + 2 din Manualul pentru industrie trebuie utilizate la informarea de baza pe prob-
leme de energie si pun elevii in garda cu problemele legate de energie.
Folosirea intrebarilor din capitole reprezinta punctul de lansare a unor discutii pe aceasta tema.

36

Avansat (incluzand deasemenea Nivelul II Informare!)
- toti Nivelul I+II
Asa cum am mai mentionat mai sus, domeniul transportului este unul din sectoarele la care elevii
pot fi conectati foarte usor.In cadrul unei abordari umanistice elevii trebuie sa ia contact cu
regulile din transport legate de problemele cele mai importante, care pot fi rezolvate prin ei in-
sasi.Introducerea Palnului de mobilitate (transport) scolara de exemplu reprezinta o mare oportu-
nitate pentru munca individuala a elevilor, prin care pot fi capabili sa-si vada in mod direct rezul-
tatele muncii lor.

- Capitolul1 Introducere
- Capitolul3 Climatizare (Aer conditionat)
- Capitolul 5 Iluminat
- Capitolul 6 Aparate electrice si aparatura electronica
Elevul poate obtine mai multe informatii detaliate legate de potentialul de economisirea energiei
in cladiri si despre modul in care isi poate schimba propriul comportament pentru a economisi
energie si implicit bani.Instrumentul experimental contine un lot de posibilitati pentru a identifi-
ca eficacitatea diferitelor masuri de eficienta energetica si relatiile de baza fizice pentru ei insasi.

- Capitolul 2 Surse de energie
- Capitolul 3 Management Energetic
Manualul pentru industrie lanseaza cateva puncte importante de start pentru discutii si poate fi
utilizat pentru informatii de baza pe aspecte de energie.
Intrebarile referitoare la sursele alternative de energie precum si problemele legate de sursele
non regenerabile pot constitui cadrul suficient pentru grupuri de lucru, discutii sau rapoarte ale
elevilor.
Capitolul legat de sistemul de management energetic arata cum masurile de economisirea ener-
giei sunt introduse pe scara larga si cum decurge o abordare sistematica pe eficienta energetica.

2.5.2 Tehnic
Cele trei manuale diferite contin un lot de informatii tehnice , de interes important pentru scoli cu
focalizare pe tehnologii si inginerie.
Partea principala a informatiilor tehnice este prezentata in Manualul pentru cladiri si in Manualul
pentru Industrie, dar si Manualul pentru transport contine un lot important de informatii tehnice.
In mod special, cele mai importante pentru scoli sunt experimentele si exercitiile acre sunr sunt
focalizate pe inginerie si posibilitati tehnice.
Manualul pentru industrie cat si cel pentru cladiri in combinatie cu trusa experimentala contin o
varietate de activitati practice in scop educational.
37

Figura 12: Folosirea diferitelor Manuale utilizand abordarea tehnica a invatarii

Baza( numai Nivelul 1 Informare!)
- Capitolul 3 Transformarea energiei & utilizarea in industrie
- Capitolul 4 Managementul energetic
In primele doua capitole elevii gasesc informatii referitoare in general la energie si tintele viitoa-
re ale productiei de energie.
Ei trebuie sa inteleaga conceptele de baza ale utilizarii energiei in industrie si problemele legate
de consumul de energie pe scara larga.
Ei trebuie sa explice prin diferite exemple despre cum poate fi crescuta eficienta energetica in
industrie si cum s-ar putea reduce pierderile printr-o abordare sistematica a unui Sistem de
management energetic.

- Capitolul 3 Climatizare (Aer conditionat)
cladirii si cum pot fi prevenite pierderile de energie printr-o buna izolare termica.
Este prezentata o idee de izolare termica la nivel de experiment practic pentru un tip de izolare ce
trebuie efectuat.
Capitolul 3 prezinta informatii despre sistemele de aer conditionat si cum poti crea un microcli-
mat adecvat in interiorul cladirii.
Elevii trebuie sa inteleaga elementele fundamentale ale incalzirii si racirii precum si utilizarea
corespunzatoare a acestor sisteme in termeni de eficienta energetica.
38

giei electrice si acest lucru poate fi demonstrat prin cateva experimente simple.

- Capitolul 2 Combustibilii conventionali si alternativi
Studiind capitolul 2 din Manualul pentru transport, elevii au ocazia sa-si faca o privire de ansam-
blu despre utilizarea combustibililor in transport si sa constientizeze problemele legate de com-
bustibilii conventionali si de cei alternativi (neconventionali).

Avansat (incluzand nivelul II Informare)
- Capitolul 3 Transformarea energiei & utilizarea in industrie
- Capitolul 4 Managementul energetic
- Capitolul 5 Utilizarea eficienta a energiei in industria hartiei
In primele doua capitole elevii gasesc informatii referitoare in general la energie si tintele viitoa-
re ale productiei de energie.
Ei trebuie sa inteleaga conceptele de baza ale utilizarii energiei in industrie si problemele legate
de consumul de energie pe scara larga.Totodata acestia trebuie sa explice prin diferite exemple
despre cum poate fi crescuta eficienta energetica in industrie si cum s-ar putea reduce pierderile
printr-o abordare sistematica a unui Sistem de management energetic.
Prin abordarea si intelegerea studiului de caz legat de elaborarea masurilor de utilizare eficienta a
energiei in industria hartiei acestia isi pot forma o idee despre modul in care sunt elaborate si
implementate masurile de eficienta energetica in procesul industrial.
Prin derularea experimentului legat de fabricarea hartiei , elevii isi pot forma o idee despre etape-
le procesului de fabricatie care necesita mai multa energie si cum ar fi posibil sa se economisea-
sca energie in procesul de productie.

- Capitolul 1 Introducere
- Capitolul 3 Climatizare(Optional)
- Capitolul 4 Prepararea apei calde menajere
- Capitolul 7 Monitorizarea consumului de energie
Capitolul1 contine o prezentare generala a diferitelor tipuri de cladiri si furnizeaza informatii de-
spre o larga varietate de cladiri cu scopuri diferite.
cladirii si cum pot fi prevenite pierderile de energie printr-o buna izolare termica.Este prezentata
o idee de izolare termica la nivel de experiment practic pentru un tip de izolare ce trebuie efec-
tuat.
39

Capitolul 3 prezinta informatii despre sistemele de aer conditionat si cum poti crea un microcli-
mat adecvat in interiorul cladirii.
Elevii trebuie sa inteleaga elementele fundamentale ale incalzirii si racirii precum si utilizarea
corespunzatoare a acestor sisteme in termeni de eficienta energetica.
giei electrice si acest lucru poate fi demonstrat prin cateva experimente simple folosind trusa e-
xperimentala.

- Capitolul 2 Combustibilii conventionali si alternativi
- Capitolul 3 Transportul alternativ
Studiind capitolul 2 din Manualul pentru transport, elevii au ocazia sa-si faca o privire de ansam-
blu despre utilizarea combustibililor in transport si sa constientizeze problemele legate de com-
bustibilii conventionali si de cei alternativi (neconventionali).
In capitolul 3 elevii invata despre transportul alternativ si tintele viitoare in transport.
2.5.3 Afaceri / Business
Abordarea business a kitului IUSES este concentrate pe reguli economice si de management in
sectorul energetic.Elevii trebuie sa inteleaga importanta eficientei energetice din punct de vedere
economic si cum pot ei reduce efectiv costurile si resursele.Focalizarea pe abordarea business in
manualele pentru industrie si transport furnizeaza diferite instrumente de management, calcule si
exercitii cu un fundament economic si de afaceri.

Figura 13: Folosirea diferitelor Manuale utilizand abordarea de busines a invatarii

Baza (numai Nivelul I Informare!)
- Capitolul 4 Sistem de management energetic
40

Capitolele din Manualul pentru industrie reprezinta baza pentru Abordarea business a trusei ex-
perimentale IUSES.In primele doua capitole, elevii gasesc informatii de baza legate de Energie si
pot invata cum se poate economisi energie intr-o companie mare sau chiar in scoala lor prin in-
troducerea Sistemului de management energetic.

- Capitolul 1 Introducere
Capitolul1 contine o prezentare generala a diferitelor tipuri de cladiri si furnizeaza informatii de-
spre o larga varietate de cladiri cu scopuri diferite.
cladirii si cum pot fi prevenite pierderile de energie printr-o buna izolare termica.
Este prezentata o idee de izolare termica la nivel de experiment practic pentru un tip de izolare ce
trebuie efectuat.
In mod special aparatele electrice si electronice poseda un potential larg de economisire a
energiei electrice si acest lucru poate fi demonstrat prin cateva experimente simple folosind trusa
experimentala.

- Capitolul 1 Impactul principal al transportului si statistici
- Capitolul 3 Transportul alternativ
- Capitolul 4 Transportul sustenabil
Sectorul transportului poate fi unul dintre domeniile la care elevii pot fi conectati foarte usor. Ei
sunt confruntati cu diverse probleme si reguli de transport in fiecare zi si pot crea astfel locuri
(camere) pentru discutii si activitati.Pot discuta astfel despre impactul transportului asupra me-
diului, despre tinte viitoare avute in vedere si cum pot ei sa-si schimbe comportamentul. Introdu-
cerea Palnului de mobilitate (transport) scolara de exemplu reprezinta o mare oportunitate pentru
munca individuala a elevilor, prin care acestia pot fi capabili sa-si vada in mod direct rezultatele
muncii lor.

41

Capitolul 3 PLAN DE ECONOMISIREA ENERGIEI
Planul Energetic este un instrument capabil
sa determine scoala ta sa fie mai atenta cu
consumul de energie si mai responsabila
pentru clima si protectia mediului.
Practic, un Plan Energetic consta dintr-un
program care sa ajute scoala in dezvoltarea
unei abordari sistematice pentru manage-
mentul energiei.
Acesta ofera scolii metode si facilitati pentru
o buna utilizare a energiei (electricitatea si
combustibilii) prin cresterea constiintei si
intensificarea eforturilor elevilor, conducerii,
profesorilor si tuturor angajatilor din scoala
in eficienta si conservarea energiei.
Un ghid practic de Plan Energetic pentru o
implementare cu performante si succes ar
trebui sa contina cativa pasi simpli, ca de
exemplu:

1. Desemnarea conducerii pe probleme de energie (Echipa de Management energetic).
2. Conducerea unui audit energetic.
3. Stabilirea scopurilor pentru program, obiectivele specifice sau ambele.
4. Conceperea unui set de masuri pentru a face posibil ca obiectivele sa fie atinse (Plan de ac-
tiune).
5. Implementarea planului de actiune
6. Monitorizarea si evaluarea progresului.

Asadar, fiecare scoala poate adapta modelul si se poate angaja intr-o astfel de actiune in functie
de problemele proprii, context si necesitati.
Daca vreti sa stiti mai multe despre un Plan tipic de management energetic adoptat de anumite
companii din industrie, o explicatie clara este disponibila in manualul Utilizarea energiei in
industrie, capitolul 4.

Pasul 1
Desemnarea Conducerii de management energetic (Echipa de Management energetic).
Echipa de management energetic ar trebui sa fie compusa din reprezentanti din toata scoala, pref-
erabil din membrii din toate categoriile de personal si elevi.Numarul membrilor si coordonatorul
desemnat de corpul de conducere nu este important, insa constiinta si angajamentul acestora sunt
foarte importante.
O buna echipa de lucru este cheia succesului in derularea unui astfel de Plan energetic, incepand
cu startul acestuia in scopul atingerii pe cat posibil a unui grad mare de participare.
Principalele sarcini ale echipei de management energetic trebuie sa includa: responsabilitate pen-
tru intregul proces, punerea in actiune a instrumentelor si actiunilor adecvate, organizarea activi-
tatilor si gazduirea unor mitinguri interne pentru a monitoriza si imbunatati programul.

Pasul1 1
Stabilirea echi-
pei cu proble-
mele de energie
Pasul 5
Implementa-
rae planului
de actiune
Pasul 4
Dezvoltarea
planului de
actiune
Pasul 3
Setul de sco-
puri si obiecti-
ve
Pasul 2
Conducerea audi-
tului energetic
Monitor izarea
si evaluarea
progresului
Figure 4.1: energy plan
42

Pasul 2
Auditul Energetic(incluzand un Raport pe energie)
Un audit energetic este de cele mai multe ori pasul principal ce trebuie facut de scoala voastra
pentru a avea o cladire mai eficienta energetic.Un audit energetic va poate ajuta sa evaluati cat
de multa energie utilizati si sa descoperiti potentialul existent pentru conservarea energiei.Dar
luati aminte, auditurile luate individual nu economisesc energie!Acesta este startul prin care tre-
buie identificate punctele slabe in consumul de energie si in consecinta , implementarea unui set
de masuri pentru economisirea de energie.
Puteti singuri sa realizati un audit enegetic sau cu sprijinul unui auditor profesionist cu experien-
ta mai multa.Veti fi ajutati aici printr-o metoda simplificata .
Pasii sunt urmatorii:
Baza de date cu consumul energetic
Obtinerea informatiilor detaliate despre sursele consumului de energie
Trecere in revista legata de modul cum decurge actiunea de management energeti
(depistarea punctelor slabe)

Ce este necesar sa stim pentru a da startul: Baza de date privind consumul
Energia utilizata pentru ultimul an: va sunt necesare facturile pe ultimile 12 luni sau o situatie
sumara pentru 12 luni de la compania de electricitate care va deserveste.
Tipul surselor de energie folosite in cladire:gaz natural, electricitate, gaz/motorina, propan.
Aria scolii in metri patrati.
Numarul de persoane (elevi si personalul scolii) ce beneficiaza zilnic de facilitatile energiei.

Baza de date privind consumul

* Completati in casute combustibilul utilizat, alegand unitatile de masura preferate

Relatiile dintre aceste date vor da indicatorii utili de consum: consumul de energie anual (zilnic)
pe metru patrat si persoana (kWh/m/persoana) si legatura cu emisiile (ati putea utiliza factorii
de emisie descrisi in exercitiul inclus in Manualul pentru cladiri).
Anul 1 Anul 2
Numar de oameni
Aria scolii- lungime (m)
Anul 1 Anul 2
kWh
Consumul de combustibil pentru
incalzire*
Gaz natural (m, kWh)
Propan/Butan (m, kWh, kg)
Gaz petrolier asociat
Kerosen (kg, litres, kWh)
Lemn sau altfel de biomasa kg
Carbune kg
Servicii de energie Consumul
Consumul de electricitate
43

Pentru consumul de combustibil, transformati unitatea de masa in kWh (prin utilizarea exercitiu-
lui din Manualul pentru cladiri ) pentru comparatie, in tabelul de mai jos.

Detalierea consumului de energie pe surse
Pentru aceasta, este recomandata o celectare a datelor in profunzime, cum ar fi verificarea tuturor
surselor consumatoare de energie active existente in scoala voastra.
Aceasta actiune trebuie facuta urmarind instructiunile din Manualul pentru cladiri, in special ur-
marind pasii 1, 2 si 3 inclusi in exercitii.Aceasta metoda va ofera informatii detaliate corecte si
cuprinzatoare pentru scoala voastra.
Prezentarile ce urmeaza sunt o sinteza a pasilor ce trebuie parcursi (va rugam sa consultati exer-
citiile din Manualul pentru cladiri, pentru formulare si informatii mai multe):
- Faceti un inventar al tuturor consumatorilor de energie din scoala voastra. Acesta poate fi
indeplinit (utilizand tabelele prezentate), urmarind doua criterii principale:
- Verificarea camera cu camera (salile de clasa, sala de mese, camera de gatit hrana,
bai, camera de zi, etc.), si/sau
- Verificarea pe tipuri de consumatori (aparatura electrica si electronica, iluminat,
etc.).
- Impartiti echipamentele in functie de sursa de energie (gaz natural, combustibil petrolier,
carbune, lemn).
- Intocmiti o lista cuprinzatoare cu toate aparatele electrice, treceti puterea consumata
(watajul) pentru fiecare aparat si estimati timpul de utilizare (perioada de timp in care ace-
sta este deschis/in functiune).Consumul de electricitate este obtinut inmultind puterea fie-
caruia cu numarul de ore de functionare.
- In final, calculati costurile pentru consumul de electricitate prin inmultirea consumului cu
pretul unitar al unui kWh (cel din ultima factura de electricitate) Cost (lei) = lei/kWh
kWh
- Determinarea consumului de combustibil este mai convenabila deoarece acesta este dat
direct de factura , estimand ce echipament sau sector utilizeaza mai mult combustibil.

Trecerea in revista a aspectelor de energie(inspectia cladirii)
In procesul de dezvoltare a planului vostru de management energetic si realizarea unui audit e-
nergetic, trebuie sa fiti preveniti despre situatiile de ineficienta energetica invizibile si necon-
stientizate care exista si care pot genera cantitati importante de energie risipita.
Obiectivul acestui pas este de a depista pierderile cele mai comune de energie si de a descoperi
unde anume energia poate fi conservata (economisita), printr-o trecere in revista a aparatelor,
echipamentelor, elementelor cladirii (ferestre si usi), etc.
Ratele anuale:
Electricitate pe cap de locuitor:
Electricitate pe metru patrat:
Combustibil pe cap de locuitor:
Combustibil pe metru patrat:
Consum total:
.......... kgCO
2
echiv./persoana
EMISIILE
..... kWh/persoana
..... MWh
ENERGIA consumata
........... kg CO
2 echiv .
/m
2
........ t CO
2 echiv .
.......... t CO
2 echiv .
/m
2
....... t CO
2 echiv .
..... kWh/m
2
..... kWh/persoana
..... kWh/m
2
44

Aceasta ar trebui facuta in dependenta de pasii de audit anteriori, recomandati, sau alternativ tre-
cand la pasul secund (verificare detaliata) si trecerea directa la aceasta faza (un proces simplu si
rapid).
Datele privind auditul energetic de pe pagina urmatoare reprezinta un exemplu care sa va ajute
la trecerea in revista a aspectelor energetice din scoala voastra, bazat pe cele mai comune metode
de economisirea energiei, fiind focalizat in principal pe aspectele de comportament ce trebuie
implementate. Cu toate acestea lista punctelor ce vor fi verificate poate fi extinsa (formularul
Excel este disponibil).

Date pentru auditul energetic

Gradul de imple-
mentare

Standarde de baza
N
i
m
i
c

S
t
a
r
t

I
m
p
l
e
m
e
n
t
a
r
e

E
x
t
i
n
d
e
r
e

Comentarii

Echipamente si Iluminat

1 Cand lumina de la soare este adecvata sau cand
nu este nimeni in camere, toate becurile sunt stin-
se
X
Cateva persoane sting lumina,
dar aceasta nu este o practica
standard
2 Este stinsa lumina in locurile de trecere (de ex.
coridoare, toalete, etc.)? X

3 Sau monitoarele computerelor si computerele sunt
inchise cand nu sunt folosite
X
Monitoarele computerelor sunt
in asteptare cand nu sunt
folosite; in timp ce compute-
rele sunt inchise.
4 Perifericele computerelor cum ar fi imprimantele,
scanerele si alte echipamente electronice sunt
inchise cand nu sunt folosite.
X
Nu
5 Toate becurile din exterior sunt stinse pe timpul
zilei. X
Nu intotdeauna.Frecvent cat-
eva raman aprinse si pe timp
de zi
6 Toate becurile din interior sunt stinse pe timp de
noapte
X
Nu
7 Aparatele de incalzire portabile (ex. calorifere elec-
trice) trebuie folosite pe perioade scurte si numai
daca este caz de urgenta.In principal trebuie autori-
zata folosirea lor in aceste circumstante.
X
A fost inceputa actiunea de
eliminarea a aparatelor de
incalzire portabile, dar cateva
clase au probleme de incalzire
8 Frigiderele "mini - bar" sunt folosite numai in cazuri
exceptionale.
X
Scoala noastra este imprastia-
ta, cu mai multe cladiri, acea-
sta impartire fiind un inconve-
nient
9 Sunt cumparate numai echipamente electrice efi-
ciente energetic (de ex. Eticheta energetica si En-
ergy Star - inalta eficienta)

X
Cateva echipamente
(computere) sunt Energy Star
dar nu au fost eforturi
constiente de a se procura
numai echipamente eficiente
energetic.
45

10
Un program consolidat pentru folosirea
echipamentelor este implementat pentru a se
asigura ca energia nu este risipita prin utilizarea
mai multor echipamente care nu sunt necesare
( ca de ex. prin scoaterea din priza a acestora si /
sau renuntarea la frigiderele care nu sunt necesare
sau reducerea numarului de imprimante din retea).
X
Nu a fost derulat si implementat
un plan consolidat pentru uti-
lizarea echipamentelor.
11 Sunt instalate sisteme de control al iluminatului
cum ar fi stabilizatoare de putere pentru iluminat
care depind de lumina zilei ( prin utilizarea unui
senzor de lumina ) sau intreruperea automata
cand spatiul nu este ocupat de nimeni (senzori de
pozitie si prezenta) sau programatoare de timp?
X
Numai toaletele sunt dotate cu
programatoare de timp
12 Un program de curatenie al sistemului de iluminat
este practicat
X
Nu, aceasta nu este o practica
standard.Numai cateva becuri
au fost sterse (curatate) in ca-
drul unor activitati de curatenie.
13 Sunt zugraviti peretii si tavanele in culori care sa
reflecte lumina?
X

14 Lamile incandescente au fost inlocuite cu lampi
fluorescente compacte
X
Numai in cateva incaperi
Etc. ..Lista poate fi extinsa.

Incalzire si racire (ventilatie)

1 Ferestrele si jaluzelele sunt inchise la sfarsitul ore-
lor de curs.
X
Cateva ferestre si jaluzele sunt
inchise dupa orele de curs, dar
nu in mod sistematic.Aceasta
depinde de constiinta.
2 Gurile de aerisire de pe pereti sau pervazele fre-
strelor sunt lasate libere.
X
Cateva guri de aerisire au fost
astupate in salile de clasa.
3 Usile exterioare cladirii nu sunt lasate deschise
mai mult decat este necesar.
X
Usile sunt lasate mai mult
deschise fata decat este nece-
sar nu numai pe perioada de
scoala.
4 Usile interioare ale salii de gimnastica sunt inchise
X

5 Echipamentele mecanice pentru incalzire si aer
conditionat sunt verificate regulat si problemele
aparute sunt semnalate prompt.
X
Inspectie saptamanala prin
seful portarilor. Angajatii si
elevii semnaleaza prompt prob-
lemele aparute.
6 Apa calda de la robinete picura?
X
Picurarea a fost rezolvata
prompt.
7 Sunt izolate tavanele?(de discutat cu directorul
scolii sau cu un alt profesor)
X
Nu lipsesc toate masurile de
izolare
8 Sunt echipamentele si elementele de incalzire si
racire in functiune (tevi, radiatoare, gratii) mascate
de jaluzele, mobila, pleduri?
X
Da, acesta practica poate fi usor
implementata prin portari.
9 Este facuta o izolare cu draperii sau alte solutii de
protejare ermetica a ferstrelor cum ar fi de
exemplu obloane din lemn?
X
Nu si nu este planificata vreo
astfel de renovare in scurt timp.
10 Sunt verificate toate boilerele de incalzire si sunt
ele izolate bine?
X
Da, boilerele sunt noi si sunt
izolate.
11 Ventilatia este oprita daca nu este necesara (de
ex. in sala de gimnastica, cantina).

12 Cand este cald in camera, ferestrele sunt deschise
in loc sa fie montat unui termostat cu valve pe
calorifer , pentru reglarea caldurii.
X
Nu intotdeauna: frecvent gea-
murile sunt deschise in timp ce
caloriferele sunt in functiune.
13 Este facuta izolarea usilor cu banda adeziva izola-
toare?
X

46

Asa cum am mentionat mai sus, tabelul include o lista limitata a punctelor ce trebuie verificate si
de aceea este recomnadat sa extindeti aceasta lista in raport cu caracteristicile specifice scolii
voastre.

Pasul 3
Stabilirea scopurilor si obiectivelor
Inainte de toate, acesta este recomandat ca un scop al programului luat ca un intreg si deaseme-
nea ca obiectiv partial pentru un segment de scoli sau tipuri de activitati ce trebuie stabilite.
Reamintim ca scopurile trebuie sa fie specifice, realistice si realizabile. Obiectivele devin pista
voastra pentru a atinge fiecare scop. Mai jos sunt date cateva exemple:
Scopurile planului sunt:
a. Sa se reduca consumul de energie din scoala cu cel putin __% la sfarsitul primei perioade
luate in considerare (comparativ cu facturile anilor anteriori) si mentinerea acestui nivel de
consum pentru 3 ani dupa.
b. Alternativ puteti stabili un etalon pentru anul scolar 20XX ce poate fi folosit in scopul com-
pararii.O alta optiune este sa calculati etalonul(punctul de plecare) prin medierea valorilor
consumate pe ultimii ani.
Obiectivele sunt:
a. Inlocuiti cel putin __% din lampile incandescente cu lampi fluorescente compacte pentru pri-
mul trimestru al anului.
b. Reduceti timpul de functionare pentru iluminat prin intreruperea de __% in toata scoala.
Aceste obiective trebuie asociate cu masurile prezentate in Planul de actiune, explicate in pasul
urmator.

Pasul 4
Identificarea prioritatilor si dezvoltarea unui plan de actiune privind economia de energie
Pe baza rezultatelor din inspectii si de audit energetic, trebuie sa depistati unde anume energia
poate fi economisita astfel incat sa fiti capabili sa identificati prioritatile pentru actiunile si obiec-
tivele avute in vedere, in Planul de actiuni privind economisirea de energie.
Cu alte cuvinte, este timpul sa intocmiti o lista de masuri pentru scoala voastra in scopul imbu-
natatirii si conservarii eficientei energetice si sa porniti aceasta actiune.
Etc. ..Lista poate fi extinsa.

Management si constientizare generala

1 Aveti postere de promovare a economiei de ener-
gie amplasate in locurile vizibile din scoala (cu
mesaje de genul: "Nu plecati fara sa stingeti lumi-
na", sau " Inchideti usa pentru a evita risipirea cal-
durii")?
X
Nu, dar aceasta a fost planificata
ca o sarcina viitoare
2 Este promovata participarea elevilor la workshopuri
sau concursuri?
X

3 Exista un consiliu de conducere pe probleme de
mediu si energie care sa includa profesori si elevi,
anagajati in sustinerea bunelor practici in utilizarea
energiei?
X

Etc. ..Lista poate fi extina cu alte masuri ade-
cvate...

47

Tabelul de mai jos prezinta un exemplu care sa va ajute in Planul de actiune pentru scoala voa-
stra (pentru mai multe informatii despre actiuni si evaluarea masurilor , consultati Manualul
pentru cladiri , Exercitii, pasul 6).
Masurile de economisire sunt inserate in coloanaActiuni, acestea putand fi stabilite pe baza
punctelor slabe identificate pe perioada inspectiei; se recomanda sa fie folosita aceeasi ordine ca
cea prezentata in tabelul cu date privind auditul energetic, folosind aceleasi numere pentru pun-
ctele corespunzatoare.
Obiectivul(tinta) este prezentat in prima coloana, exprimand ceeea ce este necesar sa imbunatati-
ti.
Coloana a treia prezinta indicatorii de succes, care va ajuta sa cunoasteti obiectivele ce le aveti
de atins.
Coloana denumita Resurse trebuie sa contina cat de mult va costa fiecare actiune, in termeni
umani, materiali si resurse financiare.
Coloana Interval de timp prezinta datele de inceput si sfarsit ale actiunii.
Ultima coloana inregistreaza Rezultatele obtinute dupa analiza progresului la data de timp fi-
xata.
Va reamintim ca planul este ca un document viu. Prin evaluari si masuratori, planul poate fi mo-
dificat, pentru a reflecta conditiile de succes si schimbare sau defecte.

48

F
o
r
m
u
l
a
r

p
e
n
t
r
u

P
l
a
n
u
l

d
e

a
c
t
i
u
n
e

p
r
i
v
i
n
d

e
c
o
n
o
m
i
a

d
e

e
n
e
r
g
i
e

N
u
m
e
l
e

s
c
o
l
i
i
/
F
a
c
i
l
i
t
a
t
i
:

C
o
m
p
o
n
e
n
t
a

e
c
h
i
p
e
i

d
e

m
a
n
a
g
.

e
n
e
r
g
e
t
i
c
I
n
r
e
g
i
s
t
r
a
r
e
a

p
r
i
o
r
i
t
a
t
i
l
o
r

s
i

c
o
m
e
n
t
a
r
i
i

l
a

R
a
p
o
r
t
u
l

d
e

a
n
a
l
i
z
a

e
n
e
r
g
e
t
i
c
a
:

T
i
n
t
a
A
c
t
i
u
n
i
I
n
d
i
c
a
t
o
r
i
R
e
s
u
r
s
e
i
n
t
e
r
v
a
l

d
e

t
i
m
p
R
e
z
u
l
t
a
t
e
U
m
a
n
e

(
t
i
p

&

n
)
M
a
t
e
r
i
a
l
e

(
t
i
p

&

n
)
C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

i
n

E
U
R
P
e
r
i
o
d
i
c
i
t
a
t
e
a

i
n
r
e
g
i
s
t
r
a
r
i
i
1
a
)

D
e
s
e
m
n
a
t
i

2

e
l
e
v
i

c
a
r
e

s
a

s
t
i
n
g
a

l
u
m
i
n
a

c
a
n
d

n
u

e
s
t
e

n
e
c
e
s
a
r
a
;

b
)

P
u
n
e
t
i

p
o
s
t
e
r
e

s
a
u

p
l
a
n
s
e

i
n

f
i
e
c
a
r
e

c
l
a
s
a

c
u

i
n
t
r
e
r
u
p
e
r
e
a

i
l
u
m
i
n
a
t
u
l
u
i
B
N
u
m
a
r
u
l

d
e

b
e
c
u
r
i

s
t
i
n
s
e

c
a
n
d

c
l
a
s
a

e
s
t
e

g
o
a
l
a
E
l
e
v
i

d
i
n
t
r
-
o

c
l
a
s
a

t
i
m
p

d
e

o

s
a
p
t
a
m
a
n
a

(
2
)
P
o
s
t
e
r
e

s
i
/
s
a
u

p
l
a
n
s
e

(
1

p
e

c
l
a
s
a
)
7
0

(
e
s
t
i
m
a
t
i
v
)

2
0

N
o
v
.
'
0
9

-

2
0

D
e
c
.

'
0
9
R
e
z
u
l
t
a
t
e

i
n
r
e
g
i
s
t
r
a
t
e

s
a
p
t
a
m
a
n
a
l
1
1
I
n
s
t
a
l
a
r
e
a

a
p
a
r
a
t
u
r
i
i

d
e

c
o
n
t
r
o
l

a

i
l
u
m
i
n
a
t
u
l
u
i

(
p
r
o
g
r
a
m
a
t
o
a
r
e

d
e

t
i
m
p
,

s
e
n
z
o
r
i

d
e

p
o
z
i
t
i
e

s
i

m
i
s
c
a
r
e
,

e
t
c
.
)
T
N
u
m
a
r
u
l

s
i
s
t
e
m
e
l
o
r

d
e

c
o
n
t
r
o
l

i
n
s
t
a
l
a
t
e
D
i
r
e
c
t
o
r
u
l

s
c
o
l
i
i

-

s
u
b
c
o
n
t
r
a
c
t
a
r
e
a

u
n
u
i

e
l
e
c
t
r
i
c
i
a
n
A
p
r
o
x
.
:

1
0

p
r
o
g
r
a
m
a
t
o
a
r
e

d
e

t
i
m
p

+

5

s
e
n
z
o
r
i

d
e

m
i
s
c
a
r
e
5
0
0

(
e
s
t
i
m
a
t
i
v
)
1
5

O
c
t
.

'
0
9

-

1
5

J
a
n
.

'
1
0
R
e
z
u
l
t
a
t
e

i
n
r
e
g
i
s
t
r
a
t
e

l
a

s
f
a
r
s
i
t
u
l

p
e
r
i
o
a
d
e
i

1
3
I
n
s
t
a
l
a
r
e
a

b
e
n
z
i
l
o
r

(
f
a
s
i
i
)

d
e

e
t
a
n
s
a
r
e

l
a

t
o
a
t
e

u
s
i
l
e

s
i

f
e
r
e
s
t
r
e
l
e
T
N
u
m
a
r
u
l

d
e

u
s
i

s
i

f
e
r
e
s
t
r
e

e
t
a
n
s
a
t
e
S
e
r
v
i
c
i
u

d
e

i
n
t
r
e
t
i
n
e
r
e
B
a
n
d
a

a
d
e
z
i
v
a

(
2
0
0

m
)
1
0
0

(
e
s
t
i
m
a
t
i
v
)
0
1

D
e
c
.

'
0
9

-

3
1

J
a
n
.

'
1
0
R
e
z
u
l
t
a
t
e

i
n
r
e
g
i
s
t
r
a
t
e

l
a

s
f
a
r
s
i
t
u
l

1
2
F
i
e
c
a
r
e

c
l
a
s
a

v
a

a
v
e
a

s
i
s
t
e
m

d
e

s
u
p
r
a
v
e
g
h
e
r
e

c
u

r
e
g
l
a
r
e
a

r
a
d
i
a
t
o
a
r
e
l
o
r

p
r
i
n

v
a
l
v
e

c
u

t
e
r
m
o
s
t
a
t

s
i

p
r
e
v
e
n
i
r
e
a

d
e
s
c
h
i
d
e
r
i
i

f
e
r
e
s
t
r
e
l
o
r

B
A
p
r
e
c
i
e
r
e
,

e
v
a
l
u
a
r
e

n
e
p
r
o
t
o
c
o
l
a
r
a
,

n
e
o
f
i
c
i
a
l
a
E
l
e
v
i

d
i
n
t
r
-
o

c
l
a
s
a

t
i
m
p

d
e

o

s
a
p
t
a
m
a
n
a

(
2
)
N
.
A
.

N
.
A
.

1
5

J
a
n
.

'
1
0

-

3
1

J
a
n
.

'
1
0

R
e
z
u
l
t
a
t
e

i
n
r
e
g
i
s
t
r
a
t
e

s
a
p
t
a
m
a
n
a
l
E
c
o
n
o
m
i
s
i
r
e
a

2
0
%

e
l
e
c
t
r
i
c
i
t
a
t
e

p
e
n
t
r
u

i
l
u
m
i
n
a
t
R
e
d
u
c
e
r
e
a

c
o
n
s
u
m
u
l
u
i

d
e

e
n
e
r
g
i
e

p
e
n
t
r
u

i
n
c
a
l
z
i
r
e

c
u

1
5
%
T
i
p
u
l

a
c
t
i
u
n
i
l
o
r

(
c
o
m
p
o
r
t

-

t
e
h
n
i
c
)
(
F
o
r
m
u
l
a
r
u
l

i
n

E
x
c
e
l

e
s
t
e

d
i
s
p
o
n
i
b
i
l

)

49

O metoda alternativa usoara la Planul de actiune energetic poate fi construita pe baza unui set de
masuri/actiuni desfasurate pe intervale de timp bine stabilite, ca in exemplul de mai jos
(formularul Excel este disponibil).

Plan de actiune energetica: Intervale de timp

Pasul 5
Implementarea planului de actiune
Planul de actiune necesita continuarea implementarii in scopul atingerii masurilor de econo-
misirea energiei planificate.
Implicarea si participarea interesata a comunitatii scolare ca un intreg repezinta cea mai impor-
tanta actiune ce trebuie infaptuita ca suport pentru obiectivele propuse.

Inainte de toate, dezvoltarea unei strategii de comunicare este factorul cheie pentru o implicare
vasta (vezi capitolul din Planul de comunicare).
Cateva activitati de implementare trebuie infaptuie, fiind prezentate mai jos cateva idei:
- Stabilirea Echipei de management energetic alactuita din toate segmentele comunitatii sco-
lare.
- Adoptarea unui program de instruire legat de constientizarea economiei de energie si
mentinerea acestuia pentru toti angajatii scolii pe toata perioada de instruire.
- Obtinerea si distribuirea de materiale de educare pe probleme de energie pentru toti pro-
fesorii implicati in aceasta actiune.
- Adoptarea unui set de indrumari standard de inalta performanta energetica pentru aplicarea
zilnica in scoli, cum ar fi folosirea salilor de calculator, a salilor de clasa, a scolii in gen-
eral, a spatiilor colective.
50

- Realizarea unei liste de verificare pentru toate segmentele comunitatii scolare
(administratie, personalul educational si cel operational) pentru aplicarea actiunilor zilnice
de economisirea energiei.
- Lansarea periodica a unor intreceri pe eficienta energiei, standarde verzi, comportare
prietenoasa cu mediul.

Pasul 6
Monitorizarea si evaluarea progresului
Ca un ultim pas, un sistem de monitorizare trebuie sa lucreze pentru a mentine si verifica un
proiect de activitati pe o perioada de timp.
Acesta va ajuta Echipa de management energetic sa faca o trecere in revista a sfaturilor ce tre-
buie date pentru a face disponibile cele mai bune cunostinte pentru executia fiecarei masuri a-
doptate.
Conform cu conceptul Planului de economisirea energiei ca un proces circular sau ciclic, moni-
torizarea si evaluarea permit alarmarea preventiva legata de posibilele probleme si dificultati si
in consecinta pentru a raspunde in timp, trebuie imbunatatit planul.
Este foarte important ca metoda de evaluare si monitorizare sa fie simpla si eficace.
Sistemul de monitorizare se bazeaza pe obiective, indicatori si un set de termene incluse in Pla-
nul de actiune si trebuie sa fie folosite cateva instrumente usoare, in concordanta de exemplu, cu
sugestiile urmatoare:
- Observarea rezultatelor (un jurnal)
- Rapoarte de progres (incluzand date financiare daca sunt aplicabile)
- Intalniri
- Evaluarea planului si masurarea succeselor
- Utilizarea informatiilor
Observarea rezultatelor : un jurnal
Inregistrarea periodica a rezultatelor trebuie sa fie stabilita in Planul de actiune (ultima coloana)
si ar putea varia pentru fiecare activitate planificata, depinzand de tipologia acesteia.
O cale ajutatoare pentru inregistrarea zilnica sau saptamanala, ar fi aceea prin utilizarea unui
bloc notes (carnet), sub forma unui jurnal.Jurnalul va va ajuta deasemenea sa colectati informatii
de calitate, cum ar fi senzatii, impresii detaliate, etc.
Rapoarte de progres
Acestea constau intr-un sumar al rezultatelor inregistrate periodic.Rapoartele trebuie sa fie scurte
si sa prezinte clar rezultatele care au fost atinse, cu o periodicitate stabilita de Echipa de manage-
ment energetic (se sugereaza ca aceste rapoarte sa fie trimestriale).
Mai jos este prezentat un exemplu cu rezultate ce poate fi adugat la formularul Planului de acti-
une pentru economisirea de energie, dupa ultima coloana (este disponibil un formular in Excel).

51

Formular pentru Raportul de progress

Intalniri
Intalnirile sunt necesare pentru a pune de acord impreuna opiniile si sugestiile pentru un anumit
punct.
Intalnirile pot fi folosite pentru:
a. comunicarea rezultatelor intermediare ale rapoartelor de progres, verificarea acestora si lan-
sarea propunerilor de imbunatatire, sau
b. redactarea Raportului de progres prin combinarea eforturilor tuturor partcipantilor din
echipa de management energetic.
Periodicitatea de raportare este decisa de catre echipa. Se sugereaza ca termenul sa nu fie mai
lung fata de termenul propus.
Evaluarea planului si masurarea succesului
Fiecare actiune sau masura poate fi punctata de la 1 la 5 in scopul obtinerii unui cadru clar al
succeselor, slabiciunilor si defectelor.
In final: utilizarea informatiilor!
Pentru monitorizare, baza este constituita de informatiile colectate ce trebuie folosite efectiv in
toate modurile posibile:
- Imbunatatirea programului pentru planificarea activitatilor.
- Eforturi si ajustarea bugetelor.
- Imbunatatirea planificarii viitoare si a deciziilor luate.
- Indicarea unde este necesar a se lucra in viitor.
- Implicarea altor scoli in scopul incurajarii cooperarii.
- Informarea comunitatii scolare privind progresul realizat si planurile de viitor.
Comunitatea trebuie informata continuu despre performantele obtinute in cadrul programului de
management energetic, ce a fost realizat, ce mai este de facut si cum membrii comunitatii ar
putea avea avantaje in reducerea facturilor proprii de electricitate.Folositi informarea!(vezi capi-
tolul cu Planul de comunicare).

Periodicitate:
Data:
Realizare Rezultate
Date
financiare
Evaluare
Cheltuieli
(EUR)
Comentarii
a) Au fost desemnati copiii
b)Postere si abtipilduri au fost
puse in toate clasele
Aproximativ 70% din iluminat
a fost inchis
100
Lipsa a 30% este
cauzata de restrictiile
elevilor care nu au fost
suficient de implicati
Aceasta sarcina a fost
recent subcontractata
500
Data de start planificata
.......
Instalarea unor benzi
izolatoarea este in
desfasurare
10 usi din 15 si 40 de
ferestre din 75 au fost izolate
350
Planificarea sfarsitului
actiunii intr-o luna
................ ........................ ......... .....................
52

4. Planul de comunicare cu elevii

Toi profesorii care au avut vreodat de-a face cu controlul consumului de energie mpreun cu
elevii lor sunt contieni ca un asemenea lucru necesit foarte mult munc. Dac echipa care se
ocup de controlul energetic nu are grij de prezena sa public i nu informeaz i pe ceilali din
coal (aa cum a fost descris n capitolul anterior), toat munca depus rmne neobservat i
uitat foarte repede. E mai bine s distribui informaia n toat comunitatea local.
Efecte pozitive al activitiilor de diseminare ample ce au legtur cu activitatea colar:
- Un sentiment de importan i de recunoatinta
- Ridicarea nivelului de recunostinta al colii
- Un sim de activitate al tinerilor n comunitatea local
- Oferirea unui bun exemplu pentru alte coli
- Realizarea de conexiuni cu alte coli
- Legturi mai bune cu poteniali sponsori i donatori
Activitiile colare pot fi promovate n mai multe moduri:
- Organizarea unui eveniment pentru comunitatea local
- Conferine de pres
- Interviu n media local (TV, Radio, Ziar)
- Pagin web a proiectului
- Distribuire de pliante, tricouri, insigne
Doar primul element, i anume organizarea unui eveniment pentru comunitatea local va fi
prevazut n manual. De obicei acesta se refer la organizarea de evenimente cu durata de o zi
cum ar fi ziua colilor "," ziua energiei "," ziua public ", la care sunt invitati toi
reprezentanii comunitii locale din localitatea n care coala este amplasat si le sunt
prezentate ultimele noastre realizri.

Comparativ cu alte elemente menionate mai sus, evenimente dedicate comunitii locale sunt
activitile cele mai adecvate pentru realizarea la coal, ntruct acestea sunt uor de
implementat i sunt, de asemenea, cele mai eficiente. Echipa noastra de management energetic
poate fi convocat, coala poate oferi spatiul i infrastructura sa, i poate avea chiar grij de
imprimarea de postere, pliante i aa mai departe. Poate fi ntotdeauna gsit o persoan
responsabil pentru proiectarea unui pliant, pentru coacerea prajiturilor, pentru nregistrarea
evenimentului sau pentru fotografii. Prin unirea fortelor, elevii si profesorii sunt capabili de
organizarea unui eveniment cu surse financiare relativ reduse.
Aceste evenimente sunt, de asemenea, un interesant subiect pentru mass-media. Acestia de
obicei, nu acorda att de mult atenie expertilor in varsta, plictisitori, care ofera o descriere
detaliat a subiectului. Din contra, persoanele tinere n aciune le atrag atenia pentru
inregistrarea de materiale video sau foto de buna calitate.

4.1 Cum se organizezeaza un eveniment de succes?
Pentru organizarea de evenimente coalare, urmtorii pasi pot fi luati n considerare:

Pasul nr. 1: Echipa de organizare
Membrii indispensabili ai echipei sunt elevii care au participat la inspectia energetica a colii.
Elevii cu abilitati organizatorice i cunotine mass-media pot fi inclusi.

53

Pasul nr. 2: Planificarea unui eveniment
Tema de economisire a energiei este un subiect destul de serios la coal.Cercetarea voastra, cel
mai probabil include tabele, grafice i explicaii detaliate. Acestea pot fi foarte interesante pentru
experi i oameni care au de-a face cu acest domeniu. Totusi , acest tip de coninut poate fi
neatractiv i plictisitor pentru o persoan obinuit. Gndii-v la modul de a face coninutul
prezentarii managementului energetic mai interesant i distractiv pentru oameni. n ultima
vreme expresia ecotainment a fost folosita.
Ecotainment'este un substantiv compus din ecologie i de divertisment. Ecotainment este
modalitatea de predare a ecologiei (i totodata despre eficienta energetica), ntr-un mod
distractiv.
Unele idei despre organizarea de evenimente n conformitate cu principiile de ecotainment:
Nascociti o mascot a evenimentului i pregtiti schite
Organizeaza un tur energetic prin scoala . Aranjeaza sgeile, pe care participantii la eveniment
ar trebui s urmeze i amplaseaza postere, care reprezint diferite aspecte ale situaiei energetice
de la coala .
trupa colii poate canta Eco muzica la eveniment.
Studiu de caz
Eficien energetic la Scoala Cleeve,
Marea Britanie
Scoala Cleeve s-a inscris in proiectul YEP (Energia tinerilor), n septembrie
2008. Agentia Energtica Severn Wye a organizat adunari pentru clasele a 10-a
si a 12-a pentru a recruta elevi pentru Echipa de Management Energetic a
Scolii (SEMT). Elevii interesati au completat o cerere i au aplicat pentru un
anumit loc de munc n echip, de la Consilieri Energetici pana la Senior
Project Manager. Echipa a nceput cu cincisprezece elevi i s-a confruntat cu o
criz atunci cnd numrul lor a scazut la cinci. Cu toate acestea, cei cinci
membrii echipei si-au unit fortele, i nu numai ca au lansat o campanie superba
de eficienea energetica n cola, dar numrul lor a crescut i acum
coordoneaza un grup de elevi de clasa a 7-a de spioni energetici.
SEMT a nceput prin efectuarea unei anchete energetice a colii i scrierea
unui raport oficial, explicnd concluziile i recomandrile lor. Grupul a
organizat recomandrile intr-o ordine a prioritatilor i au plasat recomandarile
de tip "no cost", pe primul loc. Au fost stabilite tinte pentru reducerea
consumului de energie i a fost redactata o politic energetic. Grupul stia ca
va fi o provocare sa convinga conducerea scolii sa semneze aceste schimbari,
si astfel au alcatuit prezentare economiilo pe care coala le-ar putea face i
modaliti simple de a reduce consumul. De asemenea, grupul a explicat
propriile masuri pentru reducerea consumului de energie pentru a demonstra
c si ei au luat masurile necesare . Prezentarea a fost tinuta conducerii scolii.A
urmat o sedinta pentru a discuta despre aciunile i paii urmtori.
Conducatorii scolii au fost foarte impresionai de atitudinea elevilor, modul
lor de nelegere a problemelor existente i de capacitatea de a face o diferen
i probabil cel mai important, de posibilitatea de a economisi bani.
De asemenea, grupul facut o prezentare intregului personal, in care au explicat
planurile lor i progresul pn n prezent. Au oferit totodata profesorilor sfaturi
pentru organizrea unei sali de clasa eficienta energetic. Studenii au elaborat
planuri pentru a monitoriza consumul de energie n toate slile de clas si n
54

coal, si de a nota fiecare sal de clas i departament in functie de criteriile
de eficien, pe baza unui un control prin sondaj bilunar. Acest sistem a fost
explicat a personalului care a devenit instantaneu competitiv, pentru a deveni
profesorul sau departamentul cu cea mai bun performan.
Echipa si-a dat seama c pentru ca planurile lor sa fie un succes este nevoie de
recrutarea de elevi noi. S-a decis ca clasa a 7-a ar fi cel mai bun grup de an,
pentru ca sunt dornici i ar putea fi instruii s preia conducerea n cadrul
proiectului, o dat ce vor pleca cei de clasele a 10-a si a 12-a. Recrutarea
Spionilor de clasa a 7-a a nceput cu o adunare a tuturor elevilor din acest an.
Echipa a scris scrisori pentru ca elevii interesati sa poata lua acas, lucru care
are un impact pozitiv asupra proiectului. Elevii de clasa a 7-a au fost
intervievati de de ctre cei de la SEMT i au fost pregatiti astfel nct acestia
sa poata spiona in sesiuni alocate pentru sli de clas. SEMT au nfiinat o
foaie de lucru simpla pentru a stoca informaiile si pentru a putea furniza
regulat personalului i elevilor scorurile obtinute. Vor fi acordate de asemenea
premii celor mai buni profesori i celor mai bune departamente.
Implementarea in avans a acestui proces n cadrul Campaniei de energie a
crescut profilul de eficien energetic n cadrul colii, de vreme ce toi elevii
sunt dornici de a pune intrebari profesorilor cu privire la utilizarea energiei, iar
profesorii sunt dornici de a concura cu alte departamente. Faptul c grupul a
implicat personalul n stadiile initiale ale proiectului i faptul c grupul a
furnizat indicatii practice i a actionat ntr-un mod profesionist, a contribuit la
succesul lor, iar noii recrui, de clasa a 7a devin tot mai implicati n activiti.
Grupul se intruneste sptmnal i, dei au sprijin de la un membru al
personalului, ei si-au asumat responsabilitatea pentru proiectul n sine. Desi
aceast independen este o munc grea, aceasta ofera de asemenea elevilor
libertatea prin care isi pot culege recompensele. Un membru al echipei este
responsabil pentru citirea contorului n fiecare lun i inregistrarea datelor
intr-un jurnal de energie pentru a monitoriza cantitatea de energie utilizat,
costul i emisiile de dioxid de carbon. Acest lucru permite grupului i colii
sa-si urmreasca progresul realizat.
Studiu de caz
Agentii unei societati cu continut scazut de carbon

E-forumul sloven a pornit un proiect Zero CO2:
Agentii unei societati cu continut scazut de carbon in martie 2009 si a invitat
10 licee de pe intreg teritoriul Sloveniei sa participe. Scopul acestui proiect
este sa pregateasca un mic grup din fiecare scoala pentru organizareaa de
campanii pentru o societate cu continut scazut de carbon.
Proiectul a inceput cu o tabara de 5 zile instruirea agentilor, care a avut loc la
inceputul lui iulie in Slovenia de Sud. Elevii s-au impartit in trei grupuri.
Primul grup a invatat cum sa monteze o mica statie energetica fotovoltaica,
cum sa o conecteze astfel incat sa alimenteze un sistem audio , cum sa asculte
muzica solara (electricitatea, generata de o statie energetica solara ce
alimenteaza sistemul audio), si cum sa prezinte acest sistem oamenilor
55

Pasul numarul 3: Impartirea sarcinilor
De obicei sarcinile legate de organizarea evenimentelor care pot fi imparttite echipei, sunt:
- Stabilirea elevilor responsabili cu promovarea evenimentului ( scopul fiind participarea pe
cat posibil a cat mai multe persoane)
- Alegrea textierilor
- Numirea proiectantilor
- Furnizarea pentru organizatorii raspunzatori a unei planificari a evenimentului si
supravegherea coordonarii.
- Stabilirea fotografilor
- Alegerea tehnicienilor

Pasul numarul 4: Pregatirea bugetului
Bugetul pentru eveniment ar trebui sa fie pe cat de simplu posibil. Incercati sa achizitionati cat
de multe lucruri puteti fara plata. Folositi echipamentul disponibil la scoala, capacitatile elevilor
si relatiile sociale ale parintilor lor.

Pasul numarul 5: Informarea publicului
O decizie ar trebui s se fac pe cine (ce fel de audien), ar trebui sa fie invitat la eveniment i
modalitatea n care acestia vor fi invitai.
Not: Invitaia de participare la eveniment trebuie s conin date privind organizatorul,
cu privire la evenimentul in sine (un tip de eveniment, reuniune ...), cu privire la locul i
momentul evenimentului. Invitaia de participare trebuie s fie publicata ntr-un ziar cu
aparitie zilnica, la ghieele de publicitate - pliante, postere, la radio, TV.
(parintilor, localnicilor si tinerilor). Cel de-al doilea grup a s-a ocupat de
media. Ei au trebuit sa cunoasca tipurile de media, care dintre aceste tipuri pot
informa asupra campaniei (ziare, televiziune, radio, internet, facebook,
bloguri,...), si astfel au creeat o lista cu reprezentantii mass-media locali si le-
au trimis cate o invitatie la evenimentul de incheiere al taberei. Cel de-al
treilea grup, proiectantii, eu creeat un scenariu pentru evenimentul de incheiere
si au format un intreg material de propaganda (pamflet, poster si invitatii
pentru eveniment)
Evenimentul final a fost organizat cu intentia de a arata elevilor cum sa
organizeze astfel de tipuri de evenimente printr-un exemplu practic. In
realitate, intregul program al taberei a fost concentrat catre organizarea cu
succes a evenimentului final. In afara de abilitatile mentionate mai sus elevii
si-au consolidat si abilitatile de lucru in echipa.
Elevii vor organiza evenimente similare in scolile din orasele de origine in
toamna anului 2009. Ei au creeat deja scenariul acestor evenimente in tabara si
au impartit rolurile. Vom organiza un concurs cu tema care scoala a organizat
56

Prinii pot fi informati cu privire la eveniment, prin conceperea de scrisori de invitaie mici (1 /
2 din format A4), care sunt distribuite lor de ctre proprii copii. Invitaia de participare trebuie s
fie transmisa din timp pentru a lsa publicului destul ragaz pentru a-si planifica alte obligatii.
Informarea mass-media necesit o atenie special (Capitolul 1 - tratament mass-media)

Pasul numarul 6: Locul i data evenimentului
Locul i momentul evenimentului depind de evenimentul n sine i de tipul de audien invitat.
Dac doar prinii sunt invitai, trebuie luata in consideratie ideea de a organiza evenimentul in
timpul sedintelor parinti-profesori. Prinii sunt deja prezenti la coal, deci este indicata
organizarea unor activiti suplimentare. Este mai uor pentru ei s participe la eveniment,
nainte i dup sedinta parinti-profesori n loc s se afle acolo separat, depunand eforturi
suplimentare pentru a veni la coal.
Consideraii similare se iau atunci cnd organizeaz un eveniment pentru ntreaga comunitate.
Un eveniment poate fi organizat impreuna cu trguri, festivaluri, petreceri, sau pot fi planificate
smbta, n faa unui supermarket mare, unde oamenii merg de regula la cumparaturi.

Pasul nr. 7: Programul evenimentului
Un program al evenimentului ar trebui s fie instituit nainte de eveniment n sine. Un bun
program conine coordonarea, coninutul, interpreii, precum i echipamentul necesar. Penrtru
planificarea coordonarii, o anumit perioad de timp suplimentara va fi alocate pentru orice
eventualitate.
n caz de evenimente deschise, "sub cerul liber" , un plan B ar trebui s fie pregtit, luand n
considerare posibilitatea vremii nefavorabile. Un control al ploii" este ntotdeauna o opiune n
caz de vreme rea. Amplasarea a evenimentului in interiorul unei cldirii sau ntr-un loc acoperit
(acoperi, cort) reprezint o alt opiune disponibil. O astfel de soluie permite un program mai
scurt, cu toate acestea, se recomand informarea publicului in avans cu privire la astfel de
modificri.

Pasul nr. 8: VIP
Trebuie hotarat daca la acest evenimant vor fi prezente persoane importante si modul cum
acestea vor fi invitate . O scrisoare cu caracter personal trebuie s fie scrisa i trimisa cel puin cu
o lun nainte de eveniment. Cu o sptmn nainte de eveniment un apel telefonic este
recomandat pentru a fi sigur c dac o astfel de persoan, va participa.
Studiu de caz
E-forumul sloven a avut sarcina de a organiza Conferina final n cadrul
proiectului Uniunii Europene FEEDU, la care au participat 10 Scoli slovene.
Conferinta a fost organizata la Muzeul Tehnic "Bistra", n apropierea oraului
Vrhnika, n acelai timp cu Sesiunea Consiliului Climatic. Mai multe efecte
pozitive pot fi gsite. colile au ctigat o uriasa atenie din partea mass-
media, ministrul mediului fiind prezent la Sesiune. Elevii i profesorii lor, au
capatat un sentiment de recunostinta i de importan. Sesiunea a fost difuzata
de catre mass-media, care a surprins de asemenea imagini interesante cu elevii,
imbracati cu acelesi tip de tricou, prezentandu-si munca in fata standurilor.
Membrii Consiliului Climatic, mpreun cu ministrul au trecut pe la standuri
vorbind cu elevi facandu-i sa simta apreciati.
57

Pasul nr. 9: autorizaiile legale
Toate autorizaiile juridice necesare ar trebui s fie colectate n avans.

Pasul nr. 10: Echipament
Aparatura trebuie s fie, de asemenea, luata n considerare pentru organizarea evenimentului.
Scaune, mese, birouri, proiectoare, aparate audio, video, etc. Echipamentul de nedisponibil la
coal poate fi mprumutat de la alte scoli. n cazurile in care credem ca astfel de echipamente
vor fi utile n mai multe rnduri, putem lua in considerare achizitionarea lor.

Pasul nr. 11: Materiale
Toate materialele necesare vor fi pregtite n avans. (a se vedea capitolul " Prezentati activitatea
dumneavoastr"). Toate materialele incluse trebuie s aib o grafica uniforma. Un elev care sa
poata ocupa o astfel de activitate poate fi gsit usor.

Pasul nr. 12: O list cu potentiale intmplari negative
Mai multe probleme au fost ntlnite la evenimentele organizate de coliile pe care le-am
enumerat:
- Defectiuni tehnice;
- Un vorbitor important si-a anuntat neparticiparea chiar nainte de eveniment sau se afla
inca n main si ncearc s gseasc un loc de parcare;
- tulburri bruste de vreme;
- Un membru al echipei nu i ndeplinete obligaiile care i revin n modul n care ar trebui;
- Audienta este extrem de sczuta.

Cele mai multe dintre problemele menionate mai sus pot fi prevzute i pot fi abordate
corespunztor. Ar trebui desemnata o persoan care sa se ocupe de rezolvarea acestor situaii.
Exista o probabilitate mare ca publicul sa nici nu observe greelile considerate fiind
inadmisibile de ctre organizatori. S ne pastram vointa si un zambet pe fata.

Dupa eveniment:
Atunci cnd evenimentul s-a terminat, este timpul pentru a ne trage sufletul . n cazul n care am
reuit i a existat o multime de oameni care a participat la evenimentul nostru, predomina
sentimentele pozitive.Suntem ncntai de cunostiintele noi fcute i de rubricile media. Noi
planuri pentru mbuntirea situaiei energetice de la coala noastr se contureaza in mintea
noastra. Din contra, atunci cnd evenimentul a fost slab vizitat sau ceva a mers foarte prost,
suntem (un pic) dezamgiti.
In orice caz, in mintea noastra trebue sa fie clar ca acest nivel nu s-a incheiat inca.
Evaluarea evenimentului, dispunerea materialului i trimiterea de scrisori de mulumire ar
trebui s fie la ordinea noastr de zi n acel moment. Astfel de activiti pot avea un impact
asupra succesului evenimentelor ulterioare.
Not: n toate situaiile neplcute o atitudine calm este recomandat (Nu intra in
panica!). Descoperirea motivelor de eec i a persoanelor responsabile, acestea ar
trebui s aib loc dup evenimentul n sine. (S aruncm o privire la capitolul
"Evaluare").
58

Pasul nr. 13: evaluare a evenimentului
Organizarea de evenimente colare (n afara curriculum-ului oficial) nu are numai efecte pozitive
asupra comunitii locale, dar este, de asemenea, o mare lovitura" pentru echipa de energie. Toi
membrii echipei i echipa n sine poate nva o mulime din implementarea unor astfel de
activiti. Unii psihologi spun ca creterea personal a echipei este mai important dect
evenimentul n sine.
Este foarte recomandata organizarea unei sedinte dup o sptmn, pentru a discuta despre
ceea ce a mers bine i ce a mers prost in organizarea evenimentului.
Fiecare membru al echipei i echipa n sine poate s scrie cteva sugestii privind posibile
mbuntiri. Aceste sugestii pot fi utilizate n timpul organizarii evenimentului urmtor.

Pasul nr. 14: Scrisori de recunotiina
Ar trebui s fie trimise scrisori de recunostiinta tuturor persoanelor care au contribuit la succesul
organizatorului. Scrisori personale de mulumire ar trebui s fie scrise n care organizatorul
exprima mulumirile sale pentru activitile concrete pe care adresantiii le-au facut pentru el.

Pasul nr. 15: Upgrade-ul CV-ul tau
Prin organizarea de evenimente elevii ctiga un supliment (neoficial) de cunotine i experiene
care pot reprezenta un beneficiu pentru piaa forei de munc n viitor.

n Slovenia, exista un indice informal numit "NEFIX" coninand nvarea informal
(cunotine) a tinerilor incepand cu 14 de ani. Cu ajutorul unui astfel de indice, un elev poate
colecta sistematic la faa locului, tot ceea ce el a fcut n afara curriculum-ului oficial. Mai
multe informaii despre "Nefix" pot fi gsite la: http://www.mladinski-ceh.si i la: http://
enefiks.talentiran.si/

Not: Evaluarea nu este o critic sau un repro. Acesta reprezint modalitate de a
sugera unul altuia ce poate fi imbunatatit.

Eficiența Energetică - Manualul Pentru Profesori - Proiectul IUSES

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Eficiența Energetică - Manualul Pentru Profesori - Proiectul IUSES

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Manualul pentru profesori

You might also like