You are on page 1of 21

Anexa 3 BIBLIOGRAFIE

Nr. crt
1

TITLU
Hotararea 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului http://www.legestart.ro/Hotararea-445-2009-evaluarea-impactului-anumitor-proiecte-publice-private-asupra-mediului-%28MzM1MjEy%29.htm Ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu rii impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private http://www.legestart.ro/Ordinul-135-2010-aprobarea-Metodologiei-aplicare-evaluarii-impactului-asupra-mediului-proiecte-publice-private%28MzUxNjA2%29.htm Ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu rii impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private http://www.legestart.ro/Ordinul-135-2010-aprobarea-Metodologiei-aplicare-evaluarii-impactului-asupra-mediului-proiecte-publice-private%28MzUxNjA2%29.htm Metodologia din 10 februarie 2010 de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private http://legestart.ro/Metodologia-2010-de-aplicare-evaluarii-impactului-asupra-mediului-proiecte-publice-private-%28MzUxNTk1%29.htm Metodologia din 10 februarie 2010 de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private http://legestart.ro/Metodologia-2010-de-aplicare-evaluarii-impactului-asupra-mediului-proiecte-publice-private-%28MzUxNTk1%29.htm Conventia de la Aarhus, din 25 iunie 1998, privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu Conventia de la Aarhus, din 25 iunie 1998, privind accesul la informatie, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/544_2001.php Hotararea nr. 878/2005din 28 iulie 2005 privind accesul publicului la informatia privind mediul http://www.apador.org/legi/hg_878.pdf 2008/50/CE: Decizia Comisiei din 13 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind Conven ia de la Aarhus, in ceea ce priveste cererile de reexaminare interna a actelor administrative http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:013:0024:01:RO:HTML Convention on access to information, public participation in decision-making and access to justice in environmental matters http://live.unece.org/fileadmin/DAM/env/pp/documents/cep43e.pdf Directive 2003/4/EC of the European Parliament and of the Council of 28 January 2003 on public access to environmental information and repealing Council Directive 90/313/EEC. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2003:041:0026:0032:EN:PDF Council Decision 2005/370/EC of 17 February 2005 on the conclusion, on behalf of the European Community, of the Convention on access to information, public participation in decision-making and access to justice in environmental matters. http://europa.eu/legislation_summaries/environment/general_provisions/l28056_en.htm The implementation in Ireland of Directive 2003/35/EC on public participation and access to justice.

4 5 6 7 8 9 10

11

12 13

http://www.friendsoftheirishenvironment.net/cmsfiles/files/library/access2.pdf Report from the Commission to the Council and the European Parliament on the experience gained in the application of Council Directive 90/313/EEC of 7 June 1990, on freedom of accesss to information on the environment http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2000:0400:FIN:EN:PDF Council Directive 85/337/EEC of 27 June 1985 on the assessment of the effects of certain public and private projects on the environment [See amending acts] http://europa.eu/legislation_summaries/environment/general_provisions/l28163_en.htm Directive 2003/35/EC of the European Parliament and of the Council of 26 May 2003 providing for public participation in respect of the drawing up of certain plans and programmes relating to the environment and amending with regard to public participation and access to justice Council Directives 85/337/EEC and 96/61/EC - Statement by the Commission http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2003:156:0017:0024:EN:PDF Council Directive 97/11/EC of 3 March 1997 amending Directive 85/337/EEC on the assessment of the effects of certain public and private projects on the environment http://ec.europa.eu/environment/eia/full-legal-text/9711.htm Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului http://www.anpm.ro/files2/EIA_ghid_200710303743768.pdf Probleme actuale privind legisla ia n domeniul accesului public la informa iile de mediu 19 http://www.ccn.ro/docs/ccn_studiu_probleme_acces_public_informatii_mediu_nov2009.pdf Handbook on the implementation of EC environmental legislation 20 http://ec.europa.eu/environment/enlarg/handbook/handbook.pdf Complaint procedures and access to justice for citizens and NGOs in the field of the environment within the European Union 21 http://www.elaw.org/system/files/E.U.--IMPEL.Network%28Complaint.procedures.and.Access.to.Justice.for.citizens.and.NGO%29.pdf The right to access in the environmental information and public participation in the decision-making process in the environmental matters, in the terms of the Aarhus Convention and Chilean Legislation http://www.eplo.eu/alfaII/docs/Grant%20Holders/EFTYCHIA_NIKOLETA%20KATSOULI.pdf The Environmental Information (Scotland) Regulations 2004 http://ec.europa.eu/environment/aarhus/pdf/accesstojustice_final.pdf Freedom of Information Act (Scotland) 2002 http://www.scotland.gov.uk/About/FOI

14

15

16

17

18

22 23 24

25 26 27 28 29

Non-governmental organisations and public participation in local environmental decision-making in the Czeh Republic http://web.mit.edu/jcarmin/www/carmin/CarminArticles/Carmin-LocalEnviro.pdf Report on access to justice in environmental matterson practical application of Article 9 of the Aarhus Convention - Romanian topics http://aa.ecn.cz/img_upload/98a9a0fe3779d35f22dc8d93fe87df89/J_E_Aarhus_AtJ_Report.pdf The role of public participation and environmental activism in environmental governance in LATVIA http://zdb.ru.lv/conferences/3/VTR8_II_360.pdf Sustainability analysis, environmental awareness and public participation within CAMP Cyprus http://www.planbleu.org/publications/PAC_Cyprus_Public_Participation.pdf Legal tools to encourage citizen participation in environmental enforcement in the Flemish region (Belgium) http://inece.org/conference/9/papers/Smedt_Flanders_final.pdf Assessing access to information, participation, and justice in environmental decision-making in Ireland. http://www.environmentaldemocracy.ie/pdf/finalreport.pdf Access to justice in environmental matters: the crucial role of legal standing for non-governmental organisations http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/pp/Media/Stellung_A_to_J_Feb_2005.pdf Public participation in making local environmental decisions http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/pp/ecases/handbook.pdf Participation of non-governmental organisations in international environmental governance. Legal basis and practical experience http://ecologic.eu/download/projekte/1850-1899/1890/report_ngos_en.pdf Research on public participation in environmental decision-making: approaches, contexts, stakes and perspectives across borders http://concertation-environnement.fr/documents/seminaires/CDE_Oxford_2011_EN.pdf

30 31 32 33

34

35

36

37

38

Code of good practice for civil participation in the decision-making process adopted by the Conference of INGOs at its meeting on 1st October 2009 http://www.eukn.org/E_library/Social_Inclusion_Integration/Community_Development/Citizens_Participation/Code_of_Good_Practice_for_Civil_P articipation_in_the_Decision_making_Process BRASWELL, Jennifer; McNICHOLAS, Jim; POPPER, Tom; STERN, Reuben: "Healthy Decisions / Access to Information, Public Participation in Decision-making and Access to Justice in Environment and Health Matters http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/pp/implementation%20guide/english/part1.pdf BUNEA, Adriana; MIRON, R zva n: "Cum (nu) se practic transparen a n administra ia local din Romnia / evaluare asupra legisla iei transparen ei, a accesului la informa ii i consultare n procesul deliberativ". http://www.ipp.ro/pagini/cum-nu-se-practic259-transparen35.php CHIOVEANU, Paul; BUCHERU, M d lina (sub redac ia): "Transparen a decizional n Romnia anului 2007 / Raport de monitorizare cu privire la aplicarea i respectarea Legii 52/2003 privind transparen a actului decizional la nivelul administra iei publice http://www.apd.ro/files/publicatii/Raport_de_monitorizare_cu_privire_la_aplicarea_si_respectarea_Legii_52_2003.pdf

39

MITITEAN, Radu: "Acces la informa ii i participare public la luarea deciziilor n domeniul protec iei mediului i gospod ririi apelor http://www.ngo.ro/doc/REC_Ghid_AI_PP_mediu_ape_draft_2_iun2006_RM_1.pdf DARBISHIRE, Helen; CARSON, Thomas : " Transparency & Silence / A Survey of Access to Information Laws and Practices in Fourteen Countries http://www.soros.org/initiatives/justice/articles_publications/publications/transparency_20060928/transparency_20060928.pdf DAVIS, Lee: "Awakening Participation / Building Capacity for Public Participation in Environmental Decision-making". http://archive.rec.org/REC/Publications/PPTraining/cover.html DE SADELEER, Nicolas; ROLLER, Gerhard; DROSS, Miriam : "Access to Justice in Environmental Matters / Final report http://www.portill.nl/articles/verschuuren/jv8.PDF

40 41 42

Analiza mass-media 1. Peninsula, centrul istoric al ora ului-port, r mne copilul orfan al Constan ei Ziarul Cuget Liber , Ada COD U , luni 15 februarie 2010 http://www.cugetliber.ro/1266184800/articol/56563/peninsula-centrul-istoric-al-orasuluiport-ramane-copilul-orfan-al-constantei/ Cl dirile din Zona Peninsular se d rm sub ochii trec torilor Centrul istoric al Constan ei, altfel spus Peninsula, este cea mai veche zon a municipiului, un loc n care istoria i cere, la fiecare pas, dreptul la cuvnt. A a cum rar g se ti n Romnia, Zona Peninsular a Constan ei concentreaz o mare diversitate cultural-religioas pe metrul p trat, astfel c aici bat clopotele Catedralei Sfin ilor Apostoli Petru i Pavel, aici r sare minaretul Moscheii Carol, dar i cel al Geamiei Hunkiar i tot aici exist nc Sinagoga Mare. Ceva mai sus, pe bulevardul Mircea cel B trn, ca o dovad a unei toleran e etnice i religioase rare, se nal Biserica Greco-Catolic . Cnt re ul iubirilor ginga e, Ovidiu, i poart nc exilul n pia a cu acela i nume, n fa a Muzeului de Istorie Na ional i Arheologie Constan a, acesta din urm ncadrat, de-a dreapta i de-a stnga, la distan e de cteva sute de metri, e drept, de Muzeul de Art Popular i de Muzeul Ion Jalea. Nu n ultimul rnd, Farul Genovez, construit n jurul anului 1.300, st nc de straj n ora ul de la malul M rii Negre. Zona istoric a ora ului i deplnge ns , ast zi, culoarea, atmosfera, m re ia de alt dat , c ci aici domnesc acum gunoaiele, aici se d rm cl dirile din patrimoniul istoric al vechii cet i Tomis, aici i pun amprenta decaden a i paragina. Cnd a uitat municipalitatea de reamenajarea Pie ei Ovidiu? n ceea ce prive te reabilitarea, reamenajarea i sistematizarea zonei i, ndeosebi, a Pie ei Ovidiu, municipalitatea const n ean a f cut ceva valuri n urm cu c iva ani, agita ia amor ind, ns , prin 2008, atunci cnd fostul viceprimar, Nicolae Nemirschi, explica faptul c solu iile arhitecturale pentru Pia nu mai au mult pn la momentul implement rii. Concret, fostul edil f cea atunci referire la un concurs de solu ii

arhitecturale i urbanistice pentru resistematizarea Pie ei, concurs n care intraser , potrivit spuselor sale, apte firme de specialitate. Solu iile acestora urmau s fie analizate, a a cum se arat pe site-ul Prim riei Constan a, de un juriu format din reprezentan i ai Ordinului Arhitec ilor din Romnia, speciali ti n istorie, arheologie i urbanism. Ulterior, la Muzeul de Arheologie au fost expuse plan ele firmelor de arhitectur , modalitate prin care au fost consulta i i const n enii vizavi de felul n care fa a Pie ei Ovidiu urma s fie schimbat . Problema era, ns , aceea a finan rii i asta deoarece n conformitate cu estim rile de cost ale proiectelor vizate de municipalitate ntreaga investi ie din Peninsul ar fi costat 75 de milioane de euro, n contextul n care regiunii de dezvoltare din care face parte Constan a nu i-ar fi fost alocate, de c tre Uniunea European , dect 80 de milioane de euro. Disponibilitatea administra iei locale de a reabilita centrul istoric al Constan ei s-a topit pe parcurs, c ci din prim vara lui 2008, atunci cnd Nemirschi preciza c mai trebuie vorbit pu in la Bruxelles i, de asemenea, c se impune lobby la cteva ministere, proiectul a devenit el nsu i istorie. Reabilitarea Peninsulei se mpotmolea la centru, conform explica iilor fostului viceprimar, dar tot el era cel care declara, optimist: Sper m c , din toamn , se vor mai schimba lucrurile la Bucure ti. ntre timp, au venit criza, o nou guvernare n care parteneri au fost social-democra ii i democrat-liberalii, i un buget destul de sl bu al municipalit ii const n ene. Suveranitatea local vs. vocea parlamentar Ar fi interesant de observat, n acest context, n ce m sur actualii parlamentari tomitani sunt dispu i s se implice n vreun fel, prin prghiile de care dispun, n reabilitarea Peninsulei din Constan a, avnd n vedere faptul c exist case, cl diri de patrimoniu care se d rm , la propriu, n plin strad i, totodat , c o zon cu un uria poten ial turistic nu mai este demult un punct de atrac ie pentru str ini. Este o ru ine ce se ntmpl n Peninsul . Toate marile ora e au un centru istoric, numai Constan a nu mai are. M doare sufletul de ceea ce se ntmpl , administra ia local efectiv a ajutat cl dirile s se d rme, a explicat deputatul democrat-liberal Constantin Chiril . Fostul consilier local municipal a explicat c despre reabilitarea zonei istorice se discut de ani de zile, f r ns un rezultat concret: Cred c totul a r mas n stadiul bunelor inten ii. Aceste bune inten ii s-au blocat n propriile interese ale municipalit ii. Probabil c edilii au zis c acolo este un loc unde totul trebuie mp r it, dar nu n interesul urbei, a ad ugat deputatul PD-L Constantin Chiril . Parlamentarul const n ean a punctat marele neajuns al zonei: n Peninsul nu sunt rezolvate problemele cu retroced rile. Eu cred c aici intervine acea suveranitate local i c administra ia public local ar trebui s fac ceva. Un proiect complex recunosc c nu am n cap, dar voi trage un semnal de alarm n acest sens prin declara ii politice i interpel ri c tre mini tri, a inut s men ioneze deputatul Colegiului 4. Cafea turceasc , braga, alune tot dup rezolvarea retroced rilor

i deputatul Colegiului 9, social-democrata Antonella Marinescu, membru al Comisiei pentru administra ie public , amenajarea teritoriului i echilibru ecologic i, de ase-menea, fost ales local n Consiliul Local Municipal Constan a, i aminte te de proiectele municipalit ii referitoare la reabilitarea Zonei Peninsulare, dar m rturise te c nu tie care a fost, n cele din urm , soarta acestora: Am v zut, atunci cnd eram consilier local, cum tre-buia s arate Pia a Ovidiu, unde trebuia s se p streze izul acela de vechi. Probabil c lipsa banilor a dus la ntrzierea implement rii proiectelor, a men ionat parlamentarul const n ean. Atr gnd aten ia asupra importan ei majore pe care un centru istoric o are n cazul unui ora turistic a a cum este Constan a, Antonella Marinescu a specificat c , n eventualitatea unui proiect care s prind via n Peninsul , va fi nevoie de un aviz de mediu i c , n calitate de membru al unei comisii destul de puternice, a a cum este Comisia pentru administra ie public , amenajarea teritoriului i echilibru ecologic, va sprijini orice ini iativ al c rei scop va fi readucerea zonei istorice a Constan ei la standardele corespunz toare secolului XXI. Deputatul PSD a remarcat, ca i Constantin Chiril , de altfel, c n opinia sa un aspect deosebit de important care trebuie reglementat aici este cel al revendic rilor, ceea ce, sus ine Antonella Marinescu, este destul de dificil. n viziunea parlamentarului const n ean, n Peninsula din Constan a ar trebui s existe foarte multe terase i cafenele unde s se bea cafea turceasc , pavaj cu piatr cubic , vnz tori turci de braga i alune, tonete cu nghe at . O s m gndesc i o s discut att cu municipalitatea, dar i cu al i colegi parlamentari, nu doar cu cei din PSD, pentru a vedea ce este de f cut. Mi-a i dat o tem i o s m gndesc la ea, a conchis deputatul social-democrat Antonella Marinescu. Problema va fi ridicat n Consiliul Local Municipal Constan a Deputatul liberal George Dragomir, pre edinte al Organiza iei Jude ene a PNL Constan a, a afirmat c , din punctul s u de vedere, nu are rost s sus in propuneri legislative doar de dragul de a face documente i hrtii pentru a promova proiecte care n-au finan are. Parlamentarul const n ean a explicat astfel c nu- i face iluzii c Guvernul va aloca bani pentru reabilitarea Zonei Peninsulare. Exist un proiect demarat carei va g si finan area, dar nu de la Guvern, pentru c el n-are bani nici s v ruiasc bordurile. Sper c Prim ria Constan a i Consiliul Local se vor implica, a precizat deputatul Colegiului 1. Ulterior, Dragomir a remarcat i c problema va fi ridicat de consilierii PNL n Consiliul Local Municipal, iar aici parlamentarul a pus accentul pe implicarea ale ilor locali din acele comisii de specialitate n m sur s vin cu o ini iativ n ceea ce prive te reabilitarea Peninsulei. Atta doar c liberalii nu au, n Comisia de organizare i dezvoltare urbanistic , realizarea lucr rilor publice, protec ia mediului nconjur tor, conservarea monumentelor istorice i de arhitectur , niciun consilier local. O ans ar fi, probabil, la Comisia pentru Cultur , acolo unde PNL Constan a este reprezentat de Victor Manea.

2. http://www.primaria-constanta.ro/PrimariaConstanta/Machete/Macheta3.aspx?paginaID=48&titluID=14&detaliuID=732 Solutiile arhitecturale pentru Piata Ovidiu, la consultari publice Incepind cu data de 29 mai, proiectele arhitecturale privind reamenajarea si sistematizarea turistica a Pietei Ovidiu din zona Peninsulara sunt supuse consultarii publice la Muzeul de Arheologie Constanta. "In Peninsula, am decis sa incepem cu Piata Ovidiu. Am organizat un concurs de solutii arhitecturale si urbanistice pentru resistematizarea Pietei", a declarat viceprimarul Constantei, Nicolae Nemirschi. In concursul de solutii arhitecturale au intrat sapte firme de specialitate, ale caror solutii vor fi analizate si cantarite de un juriu format din reprezentanti ai Ordinului Arhitectilor din Romania, specialisti in istorie, arheologie si urbanism. Juriul a hotarat ca, inainte de a lua o decizie finala privind solutia care va schimba fata Pietei Ovidiu, sa consulte opinia publica. (01.06.2008) "La Muzeul de Arheologie vor fi expuse plansele originale ale firmelor de arhitectura, notate cu primele litere ale alfabetului. Am deschis si o carte de impresii la Muzeu, in care toate persoanele interesate pot sa isi exprime parerea fata de o solutia arhitecturala A, B, C, samd. Planurile vor fi la Muzeu toata saptamina viitoare, urmind sa se ia o decizie finala a juriului peste doua saptamini asupra solutiei finale", a mai spus Nemirschi. Municipalitatea este foarte aproape de obtinerea unei importante finantari comunitare pentru reabilitarea intregii zone istorice a orasului, avind proiecte eligibile deja pregatite. "Nu am discutat public despre reabilitarea Peninsulei pentru ca, in aceasta perioada, este un subiect foarte sensibil si mult discutat de toata lumea, de persoane care habar nu au ca noi lucram de trei ani la proiecte. Banii pentru Peninsula vor proveni din fondurile europene, printr-un proiect Urbact. Zona Peninisulara este deja declarata la nivel comunitar ca fiind o zona urbana istorica protejata. In programul comunitar Urbact sint 10 orase cu zone istorice din Europa, pentru protejarea carora UE a delegat experti pentru analizarea siturilor istorice. Procedura de alocare a fondurilor va fi inversa fata de ceea ce s-a intimplat pina acum. Bruxelles-ul va veni si va spune Guvernului Romaniei sa canalizeze banii comunitari catre Constanta". Din estimarile de cost ale proiectelor vizate de municipalitate, intreaga investitie in Peninsula ar putea costa aproape 75 de milioane de euro, in conditiile in care, pentru dezvoltari turistice in urmatorii cinci ani, UE nu a alocat pentru regiunea de dezvoltare din care face parte Constanta (pentru sase judete) decit 80 de milioane de euro. "Nu trebuie sa ne spuna contracandidatii lui Mazare ce trebuie sa facem in peninsula. Noi am muncit si

avem proiectele pregatite. Sintem acuzati ca nu am atras fonduri structurale, dar abia saptamina trecuta a fost emis, la Bucuresti, Ghidul solicitantului de fonduri structurale, fara de care nu puteam solicita bani europeni. De-asta nu s-au luat fonduri comunitare! Proiectele sint deja in stadiu avansat al procedurilor. Mai trebuie vorbit putin la Bruxelles si mai trebuie sa facem lobby la citeva ministere, dar speram ca, din toamna, se vor mai schimba lucrurile la Bucuresti. Spun asta pentru ca la Bucuresti este problema. Am dus si proiectul soselei de coasta pina la capat din punct de vedere european si ni s-a blocat proiectul la Bucuresti", a explicat Nemirschi. Prezent la conferinta, primarul Constantei, Radu Mazare, a declarat: "Am mai spus ca treaba cu banii comunitari este mult umflata. 80 de milioane de euro pentru sase judete, in cinci ani, este egal cu zero pentru dezvoltare turistica. Eu ma asteptam sa fie bani multi pentru dezvoltare. Soseaua de coasta o puteam construi cu fonduri de preaderare. Acum nu mai putem face soseaua de coasta, dar am putea, daca o declaram sosea de centura, sa obtinem bani pe alta axa de finantare, privind transporturile. Primaria Constanta va cofinanta lucrarile din Piata Ovidiu si din Peninsula cu 10-15% din valoarea totala a proiectului". 3. Sambata, 27 Septembrie 2008 ,Ziarul Telegraf Reabilitarea zonei peninsulare, prioritate pentru Constan a Cristian MARIN (cristian.marin@telegrafonline.ro) http://www.telegrafonline.ro/1222462800/articol/65957/reabilitarea_zonei_peninsulare_prioritate_pentru_constanta.html Prim ria Constan a are n vedere, de opt ani, reabilitarea integrat a Zonei Peninsulare Constan a. Problemele legate de statutul juridic al imobilelor din partea istoric a ora ului, nc neclarificat de instan e, odat cu dificult ile suplimentare induse de acordurile pe care trebuie s le dea Ministerul Culturii pentru orice lucrare executat n Peninsul , lipsa acut de fonduri i, nu n ultimul rnd, aspectul social legat de chiria ii i proprietarii imobilelor peninsulare, au f cut imposibil orice abordare a acestui deziderat, din punctul de vedere al autorit ilor locale. Municipalitatea a reu it ns , n 2006, cu un an nainte de aderarea Romniei la UE, s accead n structurile Asocia iei marilor ora e europene, fiind i n prezent singurul ora romn cu statut de membru. Un al doilea pas c tre renovarea zonei istorice a fost f cut n urm cu opt luni, cnd Constan a a devenit, al turi de alte opt ora e europene, partener al proiectului URBAMECO, ce vizeaz regenerarea urban i prezervarea zonelor urbane istorice. Evenimentele pozitive pentru Constan a au nceput s se precipite ns n aceast s pt mn . Speciali tii URBAMECO sau ntrunit, n urm cu trei zile, la Constan a, pentru a dezbate stategia de reabilitare a Peninsulei i pentru a identifica, totodat , sursele de finan are pentru rezolvarea tuturor problemelor zonei istorice a ora ului, fie n programul european Urbact 2, care are ca int tocmai zonele cu vestigii din ora ele comunitare, fie n alte programe de finan are cu fonduri structurale care snt accesibile n Romnia, fie prin atragerea de investi ii public-private. Un alt eveniment de anvergur a avut loc n urm cu doar dou zile, n Mamaia, unde s-au ntrunit att factori de decizie

guvernamentali ct i reprezentan i ai autorit ilor locale constituite n Zona Metropolitan Constan a, pentru ca, al turi de lideri ai vie ii universitare i ai organiza iilor reprezentative pentru societatea civil , s dezbat strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane. Aceast strategie, a a cum a fost adoptat la Mamaia, rezerv reabili rii zonei istorice mare parte din fondurile comunitare destinate n urm torii 5 ani polului de dezvoltare na ional Constan a. Concret, din cele 92 de milioane de euro aloca i pentru dezvoltare, portofoliul ini ial de proiecte stabile te c 31 milioane de euro vor fi cheltuite n 15 programe peninsulare. Dou parc ri etajate i reamenajarea falezei n zona istoric Primarul Constan ei, Radu Maz re, a eviden iat printre cele mai importante proiecte preg tite pentru Peninsul reabilitarea promenadei Cazino, amenajarea pia etelor, drumurilor i accesurilor pietonale i construirea parc rilor. n ce prive te reabilitarea i amenajarea promenadei i falezei Cazino, acolo nu este o poveste simpl . Nu e doar o lucrare estetic , ci este vorba i de consolidarea falezei. Din acest motiv nu ne-am aruncat pn acum s asfalt m sau s reamenaj m zona. Aleile pietonale vor cobor c tre marina i portul de yachting, care va fi un pol de mare atrac ie. ncepnd de anul viitor, acolo va fi foarte mult forfot , care va iradia c tre zona Peninsular . Reabilitarea esplanadei i accesului c tre plaja Modern vizeaz amenajarea unei sc ri rulante i a unei c i de acces pentru persoane cu handicap, a explicat Maz re. El a ad ugat c municipalitatea a analizat toat zona Peninsular i a teapt ajutorul societ ii civile i al universit ilor const n ene pentru identificarea celui mai bun loc pentru realizarea unei parc ri subterane. Aceast parcare va deservi att Portul de Agrement Tomis, ct i str zile din Peninsul , care vor fi pline de terase i restaurante. n opinia noastr , sub Pia a Ovidiu s-ar preta o parcare pe trei etaje, care asigur accesul facil c tre zona Peninsular . Problema de care ne vom izbi este de arheologie. Ne vom lovi de Tutankamonii de sub Pia . Prev d c vom avea banii i proiectul i nu vom putea lucra pentru c unii prefer s avem Tutankamonii sub pia i s nu-i vad nimeni dect s dea drumul la investi ii. Am mai prev zut o parcare ntre Poarta 1 i Poarta 2, dar este cam departe de Peninsul i oamenii, n general, snt comozi, de aceea avem nevoie de o parcare n inima Peninsulei, a mai spus Maz re. Proiectele promovate de Prim ria Constan a pentru Zona Peninsular 1. Reabilitarea i reamenajarea promenadei i a parcului Cazino 2. Reabilitarea i reamenajarea Pie ei Ovidiu 3. Reabilitarea accesului pietonal ntre Pia a Ovidiu i Portul Tomis 4. Reabilitarea accesului pietonal ntre Plaja Modern i str. Mircea cel B trn, inclusiv reabilitarea esplanadei 5. Reabilitarea i reamenajarea str zii pietonale Tomis (prelungirea bd. Tomis), ntre statuia Lupoaicei i Pia a Ovidiu

6. Reabilitarea i reamenajarea Parcului Arheologic 7. Reabilitarea i reamenajarea Parcului Teatrului Ovidius 8. Construirea unei parc ri multietajate n zona Poarta I - Poarta II 9. Reabilitarea Catedralei Ortodoxe 10. Reabilitarea Moscheei Karol I 11. Reabilitarea Palatului Arhiepiscopal 12. Reabilitarea Bisericii Armene ti 13. Reabilitarea i punerea n valoare a Termelor Romane 14. Reabilitarea Edificiului Roman cu Mozaic 15. Lucr ri tehnico-edilitare aferente construirii Bazarului Orient 4. Luni, 29 Decembrie 2008 Zona peninsular , cuprins ntr-un proiect european de reabilitare Robert NENCIU (robert.nenciu@telegrafonline.ro) http://www.telegrafonline.ro/1230501600/articol/73836/zona_peninsulara_cuprinsa_intrun_proiect_european_de_reabilitare.html Administra ia local const n ean a reu it, n ultimii opt ani, s schimbe fa a ora ului, majoritatea proiectelor realizate la nivelul municipiului fiind realizate cu bani din bugetul local. Ceea ce nu a reu it administra ia local a fost reabilitarea zonei peninsulare, pentru faptul c a fost nevoit s pun n aplicare prevederile Legii 10, privind restituirea propriet ilor. Procesul a fost unul greoi i ndelungat, care, de fapt, nici n prezent nu a fost ncheiat. Municipalitatea a ncercat n mai multe rnduri s introduc zona peninsular ntr-un program european de reabilitare, ns de fiecare dat s-a lovit de virgulele i interpret rile legilor romne ti. Totu i, nu a renun at la aceast idee i, n prezent, zona peninsular este cuprins ntr-un amplu program de reabilitare. Potrivit autorit ilor const n ene, studiile de fezabilitate pentru zona peninsular se afl n prezent ntr-un stadiu avansat, urmnd ca, n 2009, s aib loc o nou discu ie cu reprezentan ii Uniunii Europene pentru a se stabili modalitatea de finan are a reabilit rii fa adelor cl dirilor care snt proprietate privat . Pn acum nu a fost g sit o solu ie, pentru c , la nivel de Romnia,

Codul fiscal nu ajut prea mult autorit ile locale. De exemplu, la nivel european, n astfel de zone cum este peninsula de la Constan a, snt practicate impozite foarte mari pe cl diri. Prin hot rri ale consiliilor locale din ora ele unde exist astfel de zone, proprietarii acestor cl diri erau scuti i de la plata impozitelor dac i reabilitau singuri fa adele. n Romnia, aceast solu ie nu este viabil . Reprezentan ii municipalit i sus in c , n acest an, RAJA va ob ine o finan are prin Programul Opera ional Sectorial de Mediu, bani pe care i va folosi la schimbarea a 80% din conductele de ap i canalizare din zona peninsular . Dup finalizarea acestui program, municipalitatea va trece la etapa urm toare. 5. Ziarul Financiarul Soseaua de coasta va trece pe sub zona peninsulara a Constanta de Liliana Popa | 11 Mai 2010 http://www.financiarul.com/articol_44466/soseaua-de-coasta-va-trece-pe-sub-zona-peninsulara-a-constantei.html Arhitectii au finalizat planul noii atractii turistice de pe litoral Un nou an aduce noi planuri pentru zona peninsulara a Constantei. Reabilitarea cartierului istoric este un proiect care treneaza de mai multi ani din cauza lacunelor legislative si a lipsei banilor, dar nu a fost niciodata abandonat de autoritati. Expertii angajati de municipalitate aduc in discutie, o data la cateva luni, noi proiecte menite sa transforme peninsula intr-una dintre cele mai importante atractii turistice ale Constantei. A fost bazarul oriental, piramida din sticla din Piata Ovidiu si acum este in proiect tunelul rutier subteran, care urmeaza sa fie conectat cu viitoarea sosea de coasta. Primaria Constanta a inceput demersurile pentru reactualizarea PUZ-ului partii vechi a orasului, cuprinsa intre faleza cazinoului, Poarta 1, faleza Portului Tomis, faleza plajei Modern si bulevardul Ferdinand, procedura fiind, in prezent, in faza obtinerii avizului de mediu. De intregul proiect a fost angajata sa se ocupe firma SC Expaco SRL din Bucuresti. Majoritatea cladirilor din zona veche a Constantei se afla intr-o stare avansata de degradare, fiind afectate nu doar de trecerea timpului, dar si de bombardamentele aeriene din 1941 si de seisme. Datele oficiale arata ca, din fondul de constructii existent in 1940, 20% au fost distruse sau demolate, 40%-45% se afla intr-un stadiu avansat de degradare, necesitand interventii urgente cu lucrari de consolidare si reparatii capitale. De cealalta parte, aproximativ 35%-40% se afla intr-o stare mai buna, insa necesita reparatii curente, intrucat cele mai multe dintre ele au fost realizate dupa 1960, avand ca destinatie spatii de birouri cu regim de inaltime P-3-4E. Dupa mai multe luni in care au studiat indeaproape zona, specialistii au prezentat autoritatilor locale un plan de masuri urgente care trebuie aplicat in vederea conservarii patrimoniului istoric si cultural din zona, dar si in vederea reintroducerii peninsulei in circuitul turistic, avand in vedere apropierea de Dana de pasageri a Portului Constanta, unde vin anual mii de turisti din toate colturile lumii, si de statiunea Mamaia. In primul rand, specialistii recomanda protectia si punerea in valoare a resursei culturale a zonei si stoparea fenomenelor de degradare a fondului construit istoric. In plus, alesilor locali le-a fost recomandata impunerea unui regim de inaltime care sa nu depaseasca nivelul cladirilor istorice din zona cu permiterea amplasarii unor accente de inaltime exclusiv in extremitatea vestica a zonei, pe valea portului comercial unde se afla in constructie un centru comercial. Pro-iectul mai vizeaza modernizarea infrastructurilor edilitare, redefinirea siste- mului de circulatii si refacerea covorului asfaltic, amenajarea de spatii publice (iluminat stradal, spatii verzi, puncte de belvedere), punerea in valoare si protejarea siturilor arheologice si restaurarea cladirilor din patrimoniul istoric.

1.629.000 de lei din bugetul local pentru proiectarea soselei de coasta In aceste conditii, daca autoritatile locale vor face rost de bani pentru punerea in practica a masurilor cuprinse in proiect, in zona peninsulara a Constantei am putea asista la crearea unei strazi pietonale dupa modelul intalnit in marile capitale europene. Acestei artere urmeaza sa ii fie dat rolul de zona comerciala si de agrement. Se pare ca autoritatile cauta solutii pentru realizarea unei alei pietonale cat mai aproape de faleza in vederea exploatarii turistice a zonei intr-un mod cat mai eficient. Tot in ceea ce priveste reglementarea circulatiei rutiere in zona in proiect este cuprinsa crearea unui sistem de parcari, subterane si de suprafata, atat in zonele limitrofe peninsulei, cat si pe aleile ocazional carosabile, dar si realizarea unui pasaj rutier care sa traverseze intreaga arie. Tunelul va avea doua benzi de 3,50 metri pe sens si un trotuar de 1,5 metri pe ambele laturi si va fi conectat cu viitoarea sosea de coasta a Constantei, al carei proiect va reveni, in saptamanile urmatoare, pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor, pentru votul final. In paralel, soseaua se afla in procedura de avizare la Agentia Regionala de Mediu Galati. In speranta ca acest proiect va vedea, in cele din urma, lumina zilei, Consiliul Local Constanta a aprobat o suma de 1.629.000 de lei din fondul de rulment pentru proiectarea soselei de coasta. Reabilitarea zonei istorice a orasului Constanta, care are o vechime de 2.700 de ani si gazduieste relicve ingropate intr-un strat de 5-7 metri de la cota actuala a terenului, este un proiect care treneaza de mai multi ani. Daca la inceput reabilitarea zonei s-a impiedicat in Legea 10/2001 privind restituirea proprietatilor intrucat majoritatea cladirilor din zona au facut obiectul unor cereri de revendicare, apoi a intervenit lipsa banilor. Constienta de faptul ca bugetul local este limitat in comparatie cu amploarea lucrarilor care ar trebui realizate in zona, municipalitatea constanteana a incercat obtinerea unei finantari europene, studiul de fezabilitate in acest caz afandu-se deja intr-un stadiu avansat. Directorul Directiei Programe si Dezvoltare din cadrul Primariei Constanta, administratorul delegat al Zonei Metropolitane Constanta, Ani Merla, sustine ca se doreste, in vederea facilitarii obtinerii investitiei, realizarea unei conexiuni intre cele doua zone turistice ale Constantei, respectiv Portul turistic Tomis si statiunea Mamaia. Zona Metropolitana Constanta, declarata pol de crestere la nivelul regiunii de Sud-Est, are dedicate pentru proiecte 92 de milioane de euro din fonduri europene, o parte din acesti bani fiind pusi deoparte, inca din 2008, pentru reabilitarea zonei pensinsulare, care, potrivit primelor estimari, ar avea nevoie de peste 30 de milioane de euro. Finantare prin Programul URBAMECO Finantarile pot fi accesate prin Programul URBAMECO, parte a strategiei de dezvoltare Urbact II. Timpul a trecut insa si procedura a batut pasul pe loc. Reamintim ca, in luna mai 2008, mai multe proiecte arhitecturale privind reamenajarea si sistematizarea turistica a Pietei Ovidiu din zona peninsulara a municipiului Constanta au fost supuse consultarii publice la Muzeul de Arheologie Constanta, dar totul s-a oprit la acest stadiu. Atunci, in concursul de solutii arhitecturale au intrat sapte firme de specialitate, ale caror solutii au fost analizate de un juriu format din reprezentanti ai Ordinului Arhitectilor din Romania, specialisti in istorie, arheologie si urbanism. 6. Din februarie 2010 ncepe asfaltarea zonei vechi a Constan ei Ziarul Replica http://www.replicaonline.ro/zonei_peninsulare_tag.html Pentru nceputul anului 2010, Prim ria Constan a are n plan reabilitarea zonei vechi a ora ului. Viceprimarul Constan ei, Decebal F g d u, a declarat c proiectul va ncepe ini ial prin proba de achizi ie, n luna februarie. Anul viitor vom reabilita zona Peninsular i vom ncepe prin

introducerea re elei de ap i canalizare. Sper m ca la proba de achizi ie s nu existe contesta ii ca s nu ntrziem nceperea lucr rilor, ne-a spus Decebal F g d u. n ceea ce prive te asfaltarea, nu toate arterele vor fi asfaltate, ntruct sunt zone precum Pia a Ovidiu, care sunt cuprinse n alte proiecte, respectiv n reabilitare pia et de talie european . O alt schimbare ce va fi f cut de prim rie n zona veche a ora ului este aceea de a scoate stlpii de metal rugini i ai celor de la Electrica i montarea cablurilor pe stlpii prim riei. Le vom cere celor de la Electrica s scoat stlpii de metal, posta i chiar lng cei ai prim riei din zona Peninsular , care sunt foarte vechi i rugini i, iar cablurile s fie montate pe ale noastre. Dac nu vor accepta, le vom lua bani mai mul i dect c tig ei, pentru c sus in firele altor societ i, ne-a declarat i Viorel Farca , ef Serviciu Iluminat Public din cadrul Prim riei Constan a.

7. Zona Peninsulara a ramas fara piatra cubica Cotidian de atitudine bine informat - Anul X, Nr. 2517 (2568), Miercuri, 26 mai 2010 Zona Peninsular a r mas, nc de s pt mna trecut , f r piatr cubic . Prim ria Constan a au luat decizia de a renun a, pentru o scurt perioad de timp, la pavajul cu piatr cubic din fa a Muzeului de Istorie i Arheologie Constan a. Potrivit efului Serviciului Drumuri i Iluminat Public, Mihaela P tru oiu, din cadrul Prim riei Constan a, ac iunea de asfaltare face parte din proiectul de repara ii asfaltice i ranforsarea tramei stradale din Constan a, program prin intermediul c ruia sunt plombate str zile i bulevardele din municipiu. nainte de Pa ti, prin Confort Urban, ne-am ocupat de asfaltarea unei por iuni din drumul principal al zonei Peninsulare, dar i de plombarea celorlalte str zi. n aceast perioad ne ocup m de repara ii cu plombe asfaltice, pn vom avea bani de asfalt ri. Deocamdat , am asfaltat peste piatra cubic . Este un strat sub ire care va ceda destul de repede, a declarat, pentru Replica de Constan a, Mihaela P tru oiu. Cnd vom ncepe reabilitarea zonei vom pune la loc piatr cubic pentru a p stra stilul caracteristic, a mai ad ugat Mihaela P tru oiu. n ceea ce prive te sumele cheltuite, acestea sunt suportate de prim rie, institu ia pl tind 5 euro pe metrul p trat, pre n care sunt incluse att materialele, ct i manopera. 8. Cotidian de atitudine bine informat - Anul X, Nr. 2517 (2568), Miercuri, 26 mai 2010 2,5 milioane de euro pentru reabilitarea Muzeului de Istorie Pre edintele Consiliulul Jude ean Constan a (CJC) Nicu or Daniel Constantinescu i R zvan Murgeanu, secretar de stat n cadrul Ministerului Dezvolt rii, au demarat ieri, 25 martie a.c., lucr rile de consolidare ale cl dirii Muzeului de Istorie Na ional i Arhitectur Constan a. Obiectivul general al proiectului este reprezentat de cre terea gradului de atractivitate al regiunii sud-est, printr-o investit ie real adus culturii, tradi iilor i turismului, care va contribui n mod direct la punerea n valoare a patrimoniului cultural i la consolidarea identit ii proprii, a spus pre edintele CJC. La rndul s u, R zvan Murgeanu a spus c Muzeul de Istorie Na ional reprezint muzeul copil riei sale. Valoarea total a lucr rii este de 2,5 milioane euro, din care 1.971.234 de euro reprezint asisten financiar nerambursabil . Directorul Muzeului de Istorie Na ional i Arhitectur , Gabriel Custurea, a spus, pentru Replica de Constan a, faptul c de-a lungul lucr rilor de reabilitare cl direa nu va fi nchis . Azi (n.r. ieri) s-a dat startul reabilit rii zonei peninsulare, a conchis pre edintele CJC.

9. Din lipsa de fonduri Sinagoga din Constanta, lasata in paragina si pazita de vecini, Ziarul Replica , Cotidian de atitudine bine informat - Anul X, Nr. 2517 (2568), Miercuri, 26 mai 2010 Rnd pe rnd, n Constan a, cl dirile simbol cad prad indiferen ei i uit rii. n perioada interbelic , au existat dou l ca e de cult mozaic n Constan a, sinagoga sefard i sinagoga a kenazilor. Prima, avariat n cel de-Al Doilea R zboi Mondial, a fost demolat nainte de Revolu ie. Cea de-a doua, amplasat pe str. C.A. Rosetti, nr. 2, simbol al zonei peninsulare, avariat de ho i si intemperii, ncepnd cu anii 90, st s cad . Cu 15 ani n urm , sus in locuitorii din zon , n sinagog se puteau ine slujbe. Odat abandonat , f r s fie angajat m car un paznic pentru a o supraveghea, din ea s-a furat tot ce se putea fura. Securitatea este asigurat , n prezent, de chiria ii din casa vecin , care au pus lan la poart i au aciuat mai mul i cini n curtea sinagogii, pentru a mpiedica oamenii str zii s - i fac de cap n untru. Mai grav este faptul c structura de rezisten , cel pu in n partea superioar , este afectat , la prima vedere, iremediabil. Suntem con tien i de starea degradat a sinagogii. La ora actual ncerc m, pe diferite c i, salvarea ei, dorind s atragem i autorit ile locale n acest demers, a declarat, pentru Replica de Constan a, dr. Carol Friedmann, Pre edintele Comunit ii Evreie ti din Constan a. De altfel, Friedman declarase, la sfr itul s pt mnii trecute, c la Constan a va veni o delega ie american care va vizita i sinagoga. Delega ia ns nu a mai venit. La rndul ei, Daniela Caru iu, fost director al Direc iei de Cultur i Patrimoniu Na ional Cultural Constan a, a precizat c sinagoga nu este un monument arhitectural, a adar statul nu se poate implica n restaurarea sa. 10. Dup 110 ani, Grand Hotel High Life din Peninsul a devenit groap de gunoi n majoritatea rilor europene i nu numai, cl dirile vechi ale ora elor sunt considerate adev rate comori arhitecturale, puse n valoare pentru un turism de succes. Din p cate, nu acela i lucru se poate spune despre Zona Peninsular din Constan a, cunoscut i sub denumirea de ora ul vechi al municipiului, care a devenit, dintr-o adev rat bijuterie arhitectural , o adev rat groap de gunoi. Din p cate, cl dirile p r site i nereabilitate au c p tat pentru unii const n eni alt ntrebuin are dect cea ini ial . O astfel de cl dire uitat de lume i plin de peturi i gunoi menajer este fostul Grand Hotel High Life, construit n anul 1900, fiind i unul dintre cele mai rvnite hoteluri de la acea vreme. Dac n secolul XX, hotelul, construit n stil art nouveau, avea dou etaje i o mansard , acum singurii pere i r ma i sunt cei interiori, i nici aceia ntregi. Potrivit lui Radu tefan Cornescu, Pre edintele Ordinului Arhitec ilor Dobrogea, Grand Hotel High Life a fost deschis pn la sfr itul celui de al doilea R zboi Mondial, cnd a fost ocupat de ofi erii ru i, apoi na ionalizat i uitat de lume. Acesta era un hotel cunoscut, apoi au venit ru ii i l-au nchis.

Dup ce a fost na ionalizat nu s-a mai ocupat nimeni de el, ns tiu c la un moment dat au vrut s l refac , ns proprietarii nu au avut bani, a declarat, pentru Replica de Constan a, Radu tefan Cornescu. Fenomenul transform rii Zonei Peninsulare ntr-o groap de gunoi a luat amploare n ultimii ani, i din cauza familiilor care locuiesc n mod abuziv n cl dirile care stau s cad . Potrivit viceprimarului Constan ei, Decebal F g d u, astfel de cazuri nu pot rezolvate dac imobilul este proprietate privat . Din p cate, n cazul n care este o proprietate privat , noi nu putem interveni prea mult. Putem face o notificare proprietarului s cure e respectivul spa iu i cel mult o amend care este undeva ntre 1.000 i 100.000 de lei. Dar, cum multe dintre cl diri se afl n litigiu, prim ria nu are cum s intervin . Iar pe cei care arunc gunoaie nu i putem amenda dect atunci cnd sunt prin i, a declarat, pentru Replica de Constan a, viceprimarul.

11. Proiecte cu fonduri europene pentru Zona Metropolitana Constanta http://www.fonduri-finantari.eu/articol/proiecte-cu-fonduri-europene-pentru-zona-metropolitana-constanta Mai multe proiecte de dezvoltare a Zonei Metropolitane (ZM) Constanta au fost prezentate la o intalnire a reprezentantilor autoritatilor locale judetene, proiecte ce vor putea fi realizate cu fonduri europene in valoare de circa 90 de milioane de euro. Potrivit presedintelui ZM Constanta, Nicolae Nemirschi, scopul dezbaterii a fost analizarea respectivelor proiecte, astfel incat sa fie demarate cat mai rapid procedurile pentru obtinerea fondurilor europene, in conditiile in care investitiile trebuie finalizate in urmatorii cinci ani. "Am facut prima zona metropolitana din tara, dandu-se la o parte orgoliile politice. Suntem destul de avansati si acum putem sta de vorba, apropiindu-ne de mult asteptatii bani europeni", a afirmat primarul Constantei, Radu Mazare. Reabilitarea si modernizarea drumului intre statiunea Mamaia si Navodari si construirea soselei de coasta intre Mamaia si Portul turistic Tomis sunt doua dintre proiectele de dezvoltare propuse de reprezentantii ZM Constanta. Radu Mazare a mentionat ca daca in urma cu trei ani, administratia locala a pierdut fonduri europene de 7 milioane de euro pentru ca nu a obtinut avizul de mediu pentru construirea soselei de coasta, in prezent el crede ca acest proiect va putea fi realizat.

"Marti se va vota in plenul Parlamentului legea care va permite construirea soselei de coasta la Constanta", a afirmat edilul. Acesta a spus ca se gandeste la modificarea proiectului soselei de coasta, in sensul maririi numarului de benzi de la doua, la patru. "Acum o luna, m-am intors de la Alexandria, din Egipt. Ei au acum o superbitate de sosea de coasta de 24 de kilometri, pe 12 benzi, dar au fost nevoiti ca, din cauza cresterii traficului din ultimii ani, sa lateasca soseaua, demoland trei randuri de blocuri, bineinteles cu acordarea despagubirilor corespunzatoare. Ma gandesc sa nu facem soseaua cu doua benzi, iar peste cativa ani sa ne trezim ca trebuie sa o facem cu patru benzi", a afirmat primarul Constantei. Potrivit acestuia, cu bani europeni va fi reabilitata si zona peninsulara a municipiului Constanta, fiind vizate faleza de promenada si parcul Cazinoului, piata Ovidiu, scarile care duc catre Portul turistic Tomis, precum si drumurile si trotuarele din intreaga zona peninsulara. Mazare intentioneaza construirea unei parcari subterane, cu trei niveluri, in zona si a alteia etajate, in apropierea portii numarul unu a Portului Constanta. "Sub Piata Ovidiu s-ar preta o parcare, dar problema este ca ne vom izbi de arheologie. Prevad ca vom avea banii, dar nu vom putea construi parcarea pentru ca sunt niste vestigii arheologice acolo, care mai bine stau si nu le vede nimeni niciodata, decat sa facem o parcare si sa dezvoltam zona", a spus Mazare. Alte proiecte se refera la reabilitarea parcului arheologic de langa Arhiepiscopia Tomisului, a moscheei, a catedralei ortodoxe, a Palatului arhiepiscopal, a bisericii armenesti, a termelor si mozaicului roman si la lucrarile tehnico-edilitare aferente construirii unui bazar oriental. Presedintele ZM Constanta, Nicolae Nemirschi, a spus ca, totodata, in urmatorii cinci ani, vor fi reabilitate zonele centrale ale celor 13 localitati ca fac parte din Zona Metropolitana si sistemele de iluminat public din aceste localitati. Vor fi reabilitate caminul pentru persoane varstnice de la Poarta Alba, ansamblul rupestru Biserica de creta de la Murfatlar, statiile de autobuz, se va construi o parcare multietajata la Eforie Nord, vor fi amenajate zece terenuri de sport si 20 de locuri de joaca, iar la Navodari, trei camine vor fi transformate in locuinte sociale. Zona Metropolitana Constanta, prima structura administrativa de acest tip din Romania, a fost infiintata in urma cu aproape 2 ani si cuprinde 14 localitati. Din metropola fac parte sase orase si opt comune din vecinatatea municipiului Constanta, aflate pana in 30 de kilometri departare de acesta, avand o populatie de 500.000 de locuitori (65% din populatia judetului). Potrivit primarului Radu Mazare, prin infiintarea Zonei Metropolitane Constanta s-a dorit formarea unei entitati administrative care sa poata promova in mod eficient proiecte comune de dezvoltare a zonei si sa se atenueze discrepantele privind dezvoltarea localitatilor, in acest mod putandu-se atrage mai usor investitii si fonduri europene.

12. Proprietarii terenului unde s-a pr bu it un perete al unei case: Munteanu i Pe ter u

Construc ia din zona Peninsular , f cut f r autoriza ie Miercuri, 26 mai 2010, Replica http://www.replicaonline.ro/constructia_din_zona_peninsulara_facuta_fara_autorizatie_2212.html Reprezentan ii Muzeului de Istorie Na ional i Arheologie din Constan a sus in c cercetarea arheologic din antierul de pe bulevardul Tomis nr.11 s-a terminat pn ca zidul imobilului din vecin tate s se pr bu easc . n s p turile f cute nu s-au descoperit vestigii istorice. Casa care fusese demolat era o cas greceasc , construit prin 1890. Aceste case erau compuse dintr-un subsol mare, parter i etaj. Cnd a fost construit , subsolul fostului imobil a distrus orice urm arheologic . Prin urmare nu am mai g sit nimic, a declarat, pentru cotidianul Replica, Gheorghe Papuc, arheolog la Muzeul de Istorie Na ional i Arheologie. Potrivit reprezentan ilor Muzeului, proprietarii terenului sunt Daniela Munteanu i Grigore Pe ter u. La rndul lor, reprezentan ii Regiei Autonome de Exploatare a Domeniului Public i Privat (RAEDPP) ne-au informat c , zilele urm toare, un expert tehnic va face o expertiz tehnic , pentru a stabili dac imobilul mai poate fi consolidat. Cl direa reprezint un real pericol de pr bu ire, de aceea familia care locuia n el a fost evacuat . Deocamdat proprietarii terenului, pe care se f ceau s p turile, Daniela Munteanu i Grigore Pe ter u, le-au asigurat o cas provizorie, pn vom identifica un imobil, n care s -i mut m, a explicat Radu Babu , directorul RAEDPP Constan a. Cu toate acestea, firma de construc ii, care executa s p turile, a r mas nv luit de mister. Directorul coordonator al Inspectoratului Teritorial de Stat n Construc ii, Ion Florentin, a subliniat c proprietarii terenului n care s-au f cut s p turile vor fi sanc iona i, pentru c nu aveau autoriza ie de construc ie. Amintim c vineri, n jurul orelor 14.00, unul dintre pere ii blocului cu dou etaje, situat pe bulevardul Tomis, nr. 13, din zona Peninsular , s-a pr bu it din cauza lucr rilor de construc ie n antierul de al turi. 13. http://www.primaria-constanta.ro/PrimariaConstanta/Machete/Macheta3.aspx?paginaID=48&titluID=14&detaliuID=732 Solutiile arhitecturale pentru Piata Ovidiu, la consultari publice Incepind cu data de 29 mai, proiectele arhitecturale privind reamenajarea si sistematizarea turistica a Pietei Ovidiu din zona Peninsulara sunt supuse consultarii publice la Muzeul de Arheologie Constanta. "In Peninsula, am decis sa incepem cu Piata Ovidiu. Am organizat un concurs de solutii arhitecturale si urbanistice pentru resistematizarea Pietei", a declarat viceprimarul Constantei, Nicolae Nemirschi. In concursul de solutii arhitecturale au intrat sapte firme de specialitate, ale caror solutii vor fi analizate si cantarite de un juriu format din reprezentanti ai Ordinului Arhitectilor din Romania, specialisti in istorie, arheologie si urbanism. Juriul a hotarat ca, inainte de a lua o decizie finala privind solutia care va schimba fata Pietei Ovidiu, sa consulte opinia publica. (01.06.2008) "La Muzeul de Arheologie vor fi expuse plansele originale ale firmelor de arhitectura, notate cu primele litere ale alfabetului. Am deschis si o carte de impresii la Muzeu, in care toate persoanele interesate pot sa isi exprime parerea fata de o solutia arhitecturala A, B, C, samd. Planurile

vor fi la Muzeu toata saptamina viitoare, urmind sa se ia o decizie finala a juriului peste doua saptamini asupra solutiei finale", a mai spus Nemirschi. Municipalitatea este foarte aproape de obtinerea unei importante finantari comunitare pentru reabilitarea intregii zone istorice a orasului, avind proiecte eligibile deja pregatite. "Nu am discutat public despre reabilitarea Peninsulei pentru ca, in aceasta perioada, este un subiect foarte sensibil si mult discutat de toata lumea, de persoane care habar nu au ca noi lucram de trei ani la proiecte. Banii pentru Peninsula vor proveni din fondurile europene, printr-un proiect Urbact. Zona Peninisulara este deja declarata la nivel comunitar ca fiind o zona urbana istorica protejata. In programul comunitar Urbact sint 10 orase cu zone istorice din Europa, pentru protejarea carora UE a delegat experti pentru analizarea siturilor istorice. Procedura de alocare a fondurilor va fi inversa fata de ceea ce s-a intimplat pina acum. Bruxelles-ul va veni si va spune Guvernului Romaniei sa canalizeze banii comunitari catre Constanta". Din estimarile de cost ale proiectelor vizate de municipalitate, intreaga investitie in Peninsula ar putea costa aproape 75 de milioane de euro, in conditiile in care, pentru dezvoltari turistice in urmatorii cinci ani, UE nu a alocat pentru regiunea de dezvoltare din care face parte Constanta (pentru sase judete) decit 80 de milioane de euro. "Nu trebuie sa ne spuna contracandidatii lui Mazare ce trebuie sa facem in peninsula. Noi am muncit si avem proiectele pregatite. Sintem acuzati ca nu am atras fonduri structurale, dar abia saptamina trecuta a fost emis, la Bucuresti, Ghidul solicitantului de fonduri structurale, fara de care nu puteam solicita bani europeni. De-asta nu s-au luat fonduri comunitare! Proiectele sint deja in stadiu avansat al procedurilor. Mai trebuie vorbit putin la Bruxelles si mai trebuie sa facem lobby la citeva ministere, dar speram ca, din toamna, se vor mai schimba lucrurile la Bucuresti. Spun asta pentru ca la Bucuresti este problema. Am dus si proiectul soselei de coasta pina la capat din punct de vedere european si ni s-a blocat proiectul la Bucuresti", a explicat Nemirschi. Prezent la conferinta, primarul Constantei, Radu Mazare, a declarat: "Am mai spus ca treaba cu banii comunitari este mult umflata. 80 de milioane de euro pentru sase judete, in cinci ani, este egal cu zero pentru dezvoltare turistica. Eu ma asteptam sa fie bani multi pentru dezvoltare. Soseaua de coasta o puteam construi cu fonduri de preaderare. Acum nu mai putem face soseaua de coasta, dar am putea, daca o declaram sosea de centura, sa obtinem bani pe alta axa de finantare, privind transporturile. Primaria Constanta va cofinanta lucrarile din Piata Ovidiu si din Peninsula cu 10-15% din valoarea totala a proiectului". Pentru a descarca informatii despre fiecare solutie a concurentilor, dati click pe link-urile de mai jos

14. Zona peninsulara are nevoie de reabilitare http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/zona-peninsulara-are-nevoie-de-reabilitare-148903.html , 17 Martie 2009 , de MARIA POENARU Piata Ovidiu din Constanta, precum si zona peninsulara adiacenta constituie o zona de interes maxim din punct de vedere turistic. Cu toate acestea, gunoaiele, boschetarii si cainii vagabonzi si-au pus amprenta in ultima vreme pe aceasta zona de referinta a Constantei. In acest sens, directorul muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, Constantin Chera, a emis catre autoritati o serie de adrese prin care le aduce la cunostinta starea deplorabila in care se afla zona peninsulara: "Ca institutie direct implicata, semnalam urmatoarele: pe bulevardul Marinarilor , zona cuprinsa intre Poarta I si Casa Alba, precum si in parcul din Piata Ovidiu se poate observa o mare cantitate de deseuri. De asemenea, in acelasi spatiu sunt prezente haite intregi de caini comunitari. Carosabilul Pietei Ovidiu este intr-o avansata stare de degradare, ceea ce determina formarea unor mari balti atunci cand ploua. De asemenea, trotuarele sunt deteriorate in urma amplasarii retelei de gaze naturale. Spatiul din jurul statuii Ovidiu are un aspect neingrijit. In apropierea intrarii la Edificiul roman cu mozaic se afla o toaleta publica nefinalizata, a carei utilitate este evidenta. Iluminatul nocturn al cladirii muzeului nu functioneaza decat partial, necesitand interventia firmei care se ocupa de acesta". Directorul a semnalat in repetate randuri faptul ca se confrunta cu probleme de curatenie. Pe portiunea din zona Portii I, oamenii arunca mereu resturi menajere, cainii comunitari se usureaza peste tot, iar acestora li se alatura si cei de rasa, care sunt lasati de stapani sa se plimble pretutindeni. "Tabloul este completat de oamenii strazii, care atenteaza chiar la integritatea monumentelor. Animalele de companie nu se plimba intr-un spatiu frecventat de turisti", a conchis Chera. 15. Radu Mazare se cearta si cu turcii http://www.ziare.com/radu-mazare/stiri-radu-mazare/radu-mazare-se-cearta-si-cu-turcii-832236 Radu Mazare a suparat si comunitatea musulmana din Constanta dupa ce a avizat ridicarea unei cladiri la o distanta mult prea mica de o moschee. "Desi aprobarea de constructie stipula clar ca distanta minima trebuie sa fie de trei metri, cladirea - care acum este gata in proportie de 95% - se afla doar la 1,20 m de Geamia Hunchiar!", precizeaza muftiul Iusuf Muurat, seful cultului musulman, anunta Evenimentul Zilei. Reprezentantii musulmani i-au spus edilului Constantei ca aceasta constructie este ilegala, acuzandu-i pe subordonatii lui Mazare de ineficienta si dezinformare.

"Dar toti cei prezenti la iesirea primarului mi-au spus ca, de fapt, a fost doar un teatru ieftin, prin care a incercat sa ne arunce praf in ochi", a mai declarat seful musulmanilor din Romania reactia lui Mazare. Situatia moscheei Geamiei Hunchiar, aflata la intrarea in Piata Ovidiu, in zona peninsulara, este una foarte sensibila, avand in vedere ca face parte din cladirile de patrimoniu clasa A. Muftiul Muurat a obtinut de la statul turc o sponsorizare de 230.000 de euro pentru reabilitarea acestui monument, iar Turcia acorda acesti bani daca se pastrareaza distanta de minimum trei metri a oricaror cladiri construite in apropiere. Astfel, comunitatea turca, cat si cea tatara au precizat ca se simt tradate de primarul Mazare din cauza constructiei ilegale aprobate tacit de acesta. "Inainte de alegeri, am semnat un protocol de sustinere cu Domnia Sa, dar acum se pare ca a uitat de el", adauga muftiul Murat.