You are on page 1of 24

Catedra de MONEDĂ, Disciplina PIEŢE DE CAPITAL

– Suport de seminar –



Tematică:
I. Acţiuni
II. Obligaţiuni
III. Tranzacţii în marjă
IV. Opţiuni
V. Strategii cu opţiuni
VI. Indici bursieri
Bibliografie:
9 Bodie, Z., A. Kane, and A. J. Marcus (2007): Essentials of Investments, 6
th

edition, McGraw Hill International Edition
9 Reilly, F., and K. Brown (2006): Investments Analysis and Portfolio
Management, 8
th
edition, South-Western, Div of Thomson Learning; International Ed.

Bucureşti, 2011
 
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE,
FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI
ŞI BURSE DE VALORI
 
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA

 
I. Acţiuni

1. Pentru două companii, Foster’s Group Ltd. şi Boston Beer Inc., se cunosc
următoarele informaţii: rata dobânzii fără risc 6%, prima de risc a pieţei 5%, iar [ = 1,S.
a) Dacă ambele societăţi decid distribuirea profitului în totalitate sub forma de
dividende perpetue, să se determine valoarea intrinsecă a celor două companii şi să se
precizeze dacă această valoare se va modifica în timp. Profitul net pe acţiune (EPS) este 5
USD.
b) Foster’s Group Ltd. (FBRWY) distribuie dividende în proporţie de 40%, iar
rentabilitatea financiară a firmei este 15%, capitalul propriu 100 mil. $, numărul de acţiuni
este 3 mil. În acest caz, să se determine ce se va întâmpla cu valoare firmei şi preţul
acţiunii FBRWY, dacă se utilizează modelul DDM cu rata de creştere constantă. Dacă
dividendul este mai mic, credeţi că şi preţul acţiunii va fi mai mic?
c) Dacă pentru Boston Beer Inc. (SAM) se cunosc: rentabilitatea financiară 12,5%,
rentabilitatea cerută de acţionari 12,5%, rata de reinvestire a profitului 60%, cum va evolua
preţul acţiunii SAM, aplicând modelul DDM cu rata de creştere constantă?
2. Un analist financiar al Nomura Holdings Inc. analizează acţiunile a două
companii de publicitate, respectiv WPP PLC şi New Motion Inc:
Elemente tehnice WPP PLC New Motion Inc
ß 1,35 1,15
Preţ de piaţă 45 30
Valoarea intrinsecă 63 ?
Se ştie că rata dobânzii fără risc este 4,5%, rentabilitatea pieţei este 14,5% şi ultimul
dividend acordat (D0) de firma New Motion Inc a fost de 2,23 u.m./acţiune. Analistul
financiar estimează o rată anuală de creştere a acestor dividende de 7% pentru următorii
10 ani, după care această rată este estimată la 3%.
i. Estimaţi cursul acţiunii New Motion Inc. folosind modelul DDM cu rata de
creştere constantă.
ii. Pe care din cele două acţiunile analizate aţi achiziţiona-o?
iii. Care sunt principalele dezavantaje ale modelului DDM cu rată de creştere
constantă?
3. Pentru firmele A, B şi C se cunosc: ultimul dividend acordat (D0), rata de creştere
a dividendului (g), cursul bursier (P). De asemenea, pe baza datelor istorice s-au estimat
parametrii α şi β ai ecuaţiei de regresie: R
ì
= o
ì
+ [
ì
· R
M
+e
ì
.
A B C
D0 (u.m.) 50 100 75
g (%) 5 3 6
P (u.m.) 405 373 432
α 0,03 0,07 0,05
β 0,7 1,3 1
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA

 
Ştiind că randamentul estimat al pieţei este de 20%, să se determine:
a) Care dintre acţiunile analizate sunt subevaluate, respectiv supraevaluate?
b) Rezultatul obţinut în urma unei operaţiuni de short selling pe 100 de acţiuni B.
c) Dacă deţineţi suma de 200.000 lei şi intenţionaţi să realizaţi o tranzacţie
speculativă pe care din cele trei acţiuni o alegeţi? Justificaţi.

4. Compania Royal Dutch Shella (RDSA) previzionează creşteri rapide ale activităţii
sale în următorii ani, astfel încât dividendul în primul an este de 0,8 €, iar în cel de-al
patrulea an 1,25 €. Rata de distribuire a dividendului este 29%, rentabilitatea cerută de
investitori este 11,8%, iar rentabilitatea financiară 10%. Începând cu anul 4, compania
acordă dividende având o rată de creştere constantă. Acţiunea RDSA este evaluată de către
un analist financiar. Care va fi preţul teoretic al acţiunii Royal determinat de analistul
financiar?

5. Să presupunem că Goldman Sachs Group Inc oferă la un moment dat unui
investitor următoarele informaţii referitoare la 10 companii listate la NYSE ce fac parte din
domeniul farmaceutic:
Sub‐industrie 
Farmaceutice 
Simbol 
acțiune 
Capitalizare 
bursieră 
(mil.$) 
Prețul 
acțiunii 
($) 
52 săptămâni 
High/Low ($) 
Beta Div. 
Yield (%) 
Raportul 
P/E 
Preț 
teoretic 
estimat ($) 
Rating 
S&P 
 Schering‐Plough    SGP  28.557  17.56 22.78/11.97 0.94 1.5 NM  16.5 B+  
 AstraZeneca    AZN  56.138  38.53 49.85/32.58 0.45 5.3 10  NA NR  
 Forest Labs    FRX  7.547  25.04 42.76/19.23 0.89 Nil 9  41 B+  
GlaxoSmithKline    GSK  97.847  35.26 49.48/31.02 0.54 6.1 9  29.8 NR  
 Merck & Co    MRK  60.36  28.55 48.23/22.82 0.84 5.3 14  30.4 B+  
 Novartis AG   NVS  93.805  41.26 61.30/40.84 0.35 3.2 8  44.1 NR  
 Novo‐Nordisk    NVO  32.988  53.13 73.73/41.90 0.73 1.3 19  51 NR  
 Pfizer, Inc    PFE  98.312  14.58 23.78/14.26 0.49 4.4 12  NA B+  
 Sanofi‐Aventis   SNY  76.059  28.17 40.26/23.95 0.92 4.9 11  33.4 C  
 Wyeth    WYE  57.214  42.97 49.80/28.06 0.74 2.8 13  39.5 B
NA – Not Available, NM – Not Meaningful, NR – Not Rated
I. Răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Ce înţelegeţi prin capitalizare bursieră?
b) Care este cel mare nivel al preţului acţiunii GSK în ultimele 52 de săptămâni? Dar
cel mai mic?
c) Care din cele 10 acţiuni sunt subevaluate sau supraevaluate, utilizând criteriul
preţul de piaţă vs. preţul teoretic?
d) Dacă ţineţi seama de valorile lui beta, ce puteţi spune despre acţiunile companiilor
farmaceutice?
e) Ce arată raportul P/E unui investitor? Potrivit PER, ce puteţi spune despre acţiunile
analizate?
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA

 
f) Pentru a lua o decizie de cumpărare sau vânzare a unei acţiuni utilizaţi ca şi criterii
de comparaţie randamentul dividendului (Div. Yield) şi indicatorul PER. Ce puteţi spune?
g) Dacă aţi avea de ales între acţiunile Merck & Co şi Sanofi-Aventis, ţinând seama de
ratingul acordat de Standard&Poor’s şi apetitul la risc, pe care o alegeţi?
h) Valoarea indicatorului PER pentru compania Enersis SA ADS (simbol ENI) este 25.
Dacă veti compara acestă companie din industria energetică cu Merck & Co, pe care din
acestea veţi decide să o cumpăraţi?
II. Stabiliţi valoarea de adevăr (A/F) a următoarelor afirmaţii:
a) Myron J. Gordon şi Eli Shapiro
1
au propus în anul 1956 un model de evaluare a
obligaţiunilor.
b) Pentru a fi viabil modelul DDM cu rată de creştere constantă, de evaluare a
acţiunilor, rentabilitatea cerută de investitori trebuie să fie mai mică decât rata de creştere
a dividendelor.
c) Rata de creştere a dividendului este influenţată pozitiv de rentabilitatea financiară
şi negativ de rata de distribuire a dividendului.
d) Modelul DDM cu rată de creştere zero este mai puţin realist întrucât o firmă
cunoaşte mai multe stadii de dezvoltare pe parcursul desfăşurării activităţii sale.
e) Potrivit modelului DDM cu rată de creştere constantă cu cât este mai mare rata de
creştere a dividendului cu atât va fi mai mare preţul teoretic.
f) Beta reprezintă un indicator al riscului nesistematic sau nediversificabil.
g) Cu cât compania GlaxoSmithKline va avea o rata de reinvestire a profitului mai
scăzută cu atât dividendul pe acţiune în viitor va fi mai mare.

6. Dacă rata de creştere a firmei este de 3,5265%, iar randamentul cerut de
acţionari rămâne constant, calculaţi în cât timp se va dubla preţul acţiunii conform
modelului DDM.

7. Despre compania Astra SA se cunosc: rentabilitatea financiară 12%, profitul net
pe acţiune 2 lei, dividendul estimat pentru anul următor (D1) 1,5 lei, iar rentabilitatea
cerută de investitori este 10%. Să se determine PER, ştiind că fima adoptă o politică de
dezvoltare cu o rată de creştere constantă.

8. France Telecom îşi majorează capitalul social prin emisiunea de noi acţiuni,
raportul de subscripţie fiind de 4 acţiuni noi la 5 acţiuni vechi. Valoarea nominală a unei
acţiuni FTE este 25,3 €, iar prima de emisiune 1,4 €. Ştiind că valoarea de piaţă a dreptului
de preferinţă este 2,5 € şi este cu 22,5% mai mare decât cea teoretică, aflaţi care este
ultimul curs cotat la EURONEXT al acţiunilor France Telecom?

                                                           
1
Myron J. Gordon and Eli Shapiro (1956): Capital Equipment Analysis: The Required Rate of Profit, Management
Science, Vol. 3, No. 1 (Oct.,1956), pp. 102-110 (vezi http://www.jstor.org/stable/pdfplus/2627177.pdf)
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA

 
9. Capital social al Brown Forman Corp. în valoare de 150.000 u.m. este format din
1000 de acţiuni. Adunarea generală a acţionarilor a companiei decide dublarea capitalului
social emiţând noile acţiuni la paritate. Înainte de majorare, rezervele companiei erau
400.000 u.m. Presupunând că rentabilitatea financiară este 20% şi s-a menţinut constantă
şi după majorare, iar un acţionar vechi deţine 5 acţiuni, arătaţi cum se manifestă efectul de
diluţie.

10. Firma ABC are un capital social format din 100.000 de acţiuni şi acordă un
dividend constant în timp de 10 RON/acţiune. Această firmă hotărăşte majorarea
capitalului cu 25%, noile acţiuni având valoarea nominală de 100 RON. Dacă înainte de
majorare randamentul cerut de acţionari era de 8%, iar după majorare acesta devine 8,3%,
la ce valoare trebuie să fie stabilită prima de emisiune ?

11. Firma WBK ce are un capital social format din 3000 de acţiuni acordă un
dividend constant în timp de 50 u.m./acţiune. În cazul în care rentabilitatea cerută de
acţionari este de 12,5% şi indicatorul PER de 4, să se calculeze profitul net al firmei.

12. Preţul acţiunii unei companii va creşte o dată cu creşterea ratei de reinvestire a
profitului, dacă:
a) Rentabilitatea financiară a firmei este egală rentabilitatea cerută de investitori;
b) Rentabilitatea financiară este mai mică decât rentabilitatea cerută de
investitori;
c) Rentabilitatea financiară este egală cu rata de creştere a dividendului;
d) Rentabilitatea financiară este mai mare decât rentabilitatea cerută de
investitori.

13. Dacă două firme au acelaşi PER şi EPS, atunci acţiunile lor trebuie vândute în
prezent la acelaşi preţ, altfel piaţa nu mai este în echilibru. Este adevărat sau fals acest
enunţ?

14. Răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Cum se numeşte acţiunea cotată la BVB ce se încadrează în sectorul titluri de
capital internaţionale?
b) Ce înţelegeţi prin faptul că acţiunea Biofarm este tranzacţionată pe piaţa
Regular?
c) Daţi un exemplu de acţiune ce intră la categoria I pe piaţa reglemetată BVB.
d) Ce sunt drepturile de alocare?



Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA

 
15. Pornind de la informaţiile din tabelul de mai jos, determinaţi rata de creştere a
dividendului şi indicatorul PER. Ce observaţi?
k = 14% Rata de reinvestire (b)
0 25% 50% 75%
ROE Rata de creştere a dividendului (g)
12%
14%
16%
ROE Indicatorul PER
12%
14%
16%
 
   
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA

 
II. Obligaţiuni

1. Presupunem că un investitor vinde o obligaţiune la data de 15 februarie N, care
are următoarele caracteristici: valoarea nominală 10.000 lei, rata cuponului este 5,5%, iar
cupoanele sunt semianuale, scadenţa este la momentul 31 iulie N+2. Ştiind că ultimul
cupon a fost încasat la 31 ianuarie N, obligaţiunea se rambursează la scadenţă, iar rata
dobânzii de pe piaţă este 8%, să se determine dirty price (DP), clean price (CP) şi accrued
interest (AI).

2. O obligaţiune are valoarea nominală 1000 lei, rata cuponului 5%, rata dobânzii
de piaţă este 8%, scadenţa 6 ani. Cât este preţul acestei obligaţiuni, ştiind că se
rambursează la scadenţă?

3. Valoarea nominală a unei obligaţiuni este 1000 u.m. Ştiind că obligaţiunea se
rambursează în anuităţi constante şi că rata cuponului este de 6,66%, determinaţi:
i. Scadenţa obligaţiunii, dacă preţul de piaţă al unei obligaţiuni este egal cu
valoarea sa nominală, iar anuităţile sunt egale cu 100 u.m..
ii. Rata aferentă anului 2 şi preţul obligaţiunii, în ipoteza că scadenţa este 35 ani.

4. Despre o obligatiune se cunosc următoarele: scadenţa este de n ani, valoarea
nominală este VN, rambursarea se face in rate anuale constante R, rata cuponului creşte in
fiecare an cu p puncte procenuale (prima rata a cuponului fiind de c1 %).
a) Deduceti o formulă pentru cuponul la momentul t (Ct).
b) Calculaţi C15 dacă VN=1000 u.m., n=20 ani, p=0.25 puncte procentuale, c1=10%.
c) Cât este preţul acestei obligaţiuni?

5. a) Determinaţi randamentul la maturitate al unei obligaţiuni cu scadenţa 2 ani,
valoare nominală de 1000 u.m. (rambursarea se face la scadenţă), rata cuponului 10 %
(dobanda se plăteşte anual) şi preţ de piaţă 966,1989 u.m.
b) Determinaţi randamentul folosind formula simplificată.

6. O obligaţiune se caracterizează prin următoarele: valoare nominală de 1000
u.m., o rată a cuponului de 10% şi scadenţă peste 3 ani, randamentul la maturitate este 8%.
Se cere:
a) Să se calculeze durata obligaţiunii;
b) Randamentul la maturitate devine 6%, să se determine noul preţ al obligaţiunii
utilizând două metode de calcul (utilizând durata şi prin metoda clasică).
c) Să se determine preţul obligaţiunii utilizând convexitatea.



Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA

 
7. Sony Inc. a emis obligaţiuni cu cupon anual şi următoarele caracteristici:
Rata Cupon YTM Maturitate Durata Macaulay
3% 3% 15 ani 10 ani
i. Determinaţi durata modificată;
ii. Explicaţi de ce durata modificată este o măsură mai directă a maturităţii atunci
când se determină senzitivitatea preţului bondului la variaţiile ratei dobânzii;
iii. Cum va evolua durata modificată dacă: (1) rata cuponului devine 6%; (2)
maturitatea bondului devine 30 ani.

8. Obligaţiunile emise de IBM, cu valoarea nominală 1000 $, scadenţă 5 ani şi rata
cuponului 7% (cupon semianual), se tranzacţionează pe piaţa de capital la preţul de 960 $.
a) Calculaţi: randamentul curent, randamentul la maturitate şi randamentul
realizat.
b) Precizaţi care este principalul dezavantaj pentru randamentul curent,
randamentul la maturitate şi randamentul realizat.

9. Să se determine randamentul la maturitate al unei obligaţiuni ce are valoarea
nominală 1000 u.m. , rata cuponului 7% (cuponul este anual), maturitatea 4 ani, iar preţul
919,888 u.m.

10. Fie următoarele obligaţiuni:
Obligaţiune Rata
cuponului
Maturitatea
(ani)
Randamentul
la maturitate
A 12% 5 10%
B 12% 2 10%
C 3% 2 10%
D 3% 2 6%

Să se determine preţul, durata şi sensibilitatea ştiind că acestea au valoarea
nominală 1000 u.m., iar ele se rambursează la scadenţă.
Cum comentaţi rezultatele obţinute?

11. O obligaţiune convertibilă are următoarele caracteristici:
Rata cuponului 5,25%
Maturitate 2020
Valoarea de piaţă bond 77,50 lei
Valoarea de piaţă acţiune comună 28,00 lei
Dividend anual 1,20 lei
Rata de conversie 20 acţiuni
Cât este prima de conversie?



Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA

 
12. Se cunosc următoarele date referitoare la 3 obligaţiuni cotate la bursă:
i. O obligaţiune zero cupon cu scadenţa 6 luni, valoare nominală 1.000 u.m., preţ de piaţă
990 u.m.;
ii. O obligaţiune zero cupon cu scadenţa 1 an, valoare nominală 1.000 u.m., preţ de piaţă
975 u.m.;
iii. O obligaţiune cu scadenţa 1,5 ani, rata cuponului 10 % (cuponul se plăteşte semestrial),
valoare nominală 1.000 u.m., preţ de piaţă 950 u.m., rambursarea se face la scadenţă.
Se cere:
a. Preţul unei obligaţiuni cu valoarea nominală 2.500 u.m., rata cuponului 15%
(cuponul se plăteşte semestrial), scadenţa peste 1,5 ani, rambursarea se face la
scadenţă;
b. Preţul unei obligaţiuni cu valoarea nominală 3.000 u.m., rata cuponului 12%
(cuponul se plăteşte semestrial), scadenţa peste 1,5 ani, rambursarea se face în rate
constante.

13. O serie de obligaţiuni emise pe diferite maturităţi au valoarea nominală 100 lei,
iar cupoanele lor sunt semianuale. În tabelul de mai jos sunt sintetizate informaţiile
referitoare la acestea:
Maturitatea
(ani)
Rata cuponului
(c)
Preţul de
piaţă
Randamentul la
maturitate
0,5 0 96,15 8,0%
1 0 92,19 8,3%
1,5 8,5% 99,45 8,9%
2 9,0% 99,64 9,2%
2,5 11,0% 103,49 9,4%
3 9,5% 99,49 9,7%

a) Să se determine utilizâd ca metoda bootstrapping-ul ratele de dobândă spot,
pentru obligaţiunile din tabelul de mai sus.
b) Presupunem că un investitor doreşte să realizeze o investiţie pe un an şi are
două alternative:
1) Achizionarea unui t-bill cu scadenţa peste 1 an;
2) Achizionarea unui t-bill cu scadenţa peste 6 luni, investiţie pe care o
reînnoieşte la scadenţă într-un alt t-bill cu scadenţa peste 6 luni.
Ştiind că investitorul este indiferent în alegerea alternativelor întrucât ambele
investiţii îi asigură aceeaşi rentabilitate, care va fi rata forward după 6 luni pe cele 6 luni ?
Aplicând acelaşi raţionament determinaţi f(1, 0.5), f(1.5, 0.5), f(2, 0.5), f(2.5, 0.5).
c) Să se reprezinte grafic curba ratelor spot şi curba ratelor forward. Cum sunt
acestea?




Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
10 
 
14. Se cunoaşte următoarea structură la termen a randamentelor:
Maturitate (ani) 1 2 3 4
Rate de dobândă spot 10% 11% 12% 12,9%
a) Determinaţi randamentele la obligaţiunile cu maturitate de 1 an care se
aşteaptă să se înregistreze peste 1 an, 2 ani, 3 ani, ştiind că în economie se respectă teoria
aşteptărilor.
Ce este mai avantajos pentru un investitor: să cumpere o obligaţiune cu scadenţa
peste 4 ani (en. maturity strategy) sau să cumpere o obligaţiune cu maturitatea un an,
investiţie pe care să o reînnoiască până se împlinesc 3 ani (en. roll over strategy)?
b) Aceeaşi cerinţă ca la a) cu precizarea că în economie se respectă teoria primei de
lichiditate, iar aceasta este de 0,75 puncte procentuale.

15. Un investitor cumpără o obligaţiune zero cupon emisă pe 9 luni, având valoarea
nominală 500 lei şi rata discountului 9,3%.
a) Să se determine randamentul la maturitate;
b) După două luni, investitorul doreşte să vândă obligaţiunea deţinută. Ştiind că
randamentul la maturitate are următoarea evoluţie din tabelul de mai jos în momentul
vânzătii, care este preţul de vânzare? Dar durata şi sensibilitatea sa?
Maturitate 3M 6M 9M 12M
y 9,23% 9,78% 9,95% 10,15%
 
16. Se consideră următoarea structură la termen a ratelor zero cupon:
Scadenţă (ani) 1 2 3
rata zero cupon
(%)
5 6 7

Fie obligaţiunea BXY cu scadenţa peste 3 ani a cărei rambursare se face în
anuităţi constante de 100 u.m. Se cere: a). preţul obligaţiunii în prezent; b). cât anticipaţi să
fie preţul obligaţiunii BXY peste un an, dar peste doi ani?
17. Ştiind că pentru o obligaţiune cu scadenţa peste 10 ani, rata cuponului este de
10%, iar randamentul la maturitate calculat după formula simplificată este 15%, cât este
randamentul curent?

18. Răspundeţi la următoarele întrebări:
i. Cum este riscul de piaţă aferent unei acţiuni preferenţiale cotată AAA comparativ cu o
obligaţiune cotată AAA?
ii. Teoria aşteptărilor arată că, curba randamentelor este constantă dacă se anticipează de
către investitori că ratele viitoare pe termen scurt sunt mai mari decât ratele prezente pe
termen scurt. Este adevărat? Explicaţi.
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
11 
 
iii. O obligaţiune cu clauza de răscumpărare are randamentul la maturitate mai mare decât
a unei obligaţiuni cu aceleaşi caracteristici fără clauză?
iv. În cazul unei obligaţiuni cu discount, rata cuponului > randamentul curent >
randamentul la maturitate?
v. Presupunând că în economie se respectă teoria preferinţei pentru lichiditate, dacă se
aşteaptă o scădere a inflaţiei în următorii ani, ratele de dobândă pe termen lung vor fi mai
mari decât cele pe termen scurt? Justificaţi.
vi. Dacă curba randamentului este crescătoare, atunci investitorii aşteaptă o creştere a
ratelor de dobândă pe termen scurt? Argumentaţi.
vii. O obligaţiune are randamentul curent de 8%, iar randamentul la maturitate de 10%. În
ipoteza că vindeţi această obligaţiune, tranzacţia se va realiza la un preţ sub sau peste
valoarea nominală?
viii. Enumeraţi cel puţin o entitate din România ce a emis obligaţiuni corporative.
ix. Enumeraţi cel puţin o entitatite care a emis o obligaţiune internaţională în România.
x. Găsiţi o municipalitate din România şi arătaţi scopul emisiunii obligaţiunilor.
xi. Titluri emise de statul român se tranzacţionează la BVB?

19. Să presupunem că aunt emise obligaţiuni pe termen lung de stat, al căror
randament la maturitate este 8%. Un analist financiar anticipează ca rata dobânzii va
scădea, în timp ce majoritatea participanţilor pe piaţa de capital consideră că ratele de
dobândă vor rămâne relativ constante. Dacă dvs. sunteţi analistul financiar în cauză, pe
care din cele două obligaţiuni o alegeţi:
a) 1. O obligaţiune cu rating Baa: rata cuponului 5%, maturitatea 24 ani;
2. O obligaţiune cu rating Aaa: rata cuponului 5%, maturitatea 24 ani;
b) 1. O obligaţiune cu rating A: rata cuponului 5%, maturitatea 24 ani, răscumpărabilă la
preţul 140 u.m.;
2. O obligaţiune cu rating A: rata cuponului 10%, maturitatea 24 ani, răscumpărabilă
la preţul 140 u.m.;
c) 1. O obligaţiune fără clauza de răscumpărare: rata cuponului 5%, maturitatea 24 ani,
YTM=8%;
2. O obligaţiune fără clauza de răscumpărare: rata cuponului 11%, maturitatea 24 ani;
YTM=8%;
Justificaţi.
   
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
12 
 
III. Tranzacţii în marjă

1. Un investitor realizează o cumpărare în marjă adresând brokerului său un ordin
de cumpărare pentru 300 de acţiuni ale companiei AXA (CS) la un preţ de 12 €/acţiune.
Firma de brokeraj stabileşte marja iniţială de 50%, iar marja de menţinere 25%.
a) Comentaţi cum se modifică situaţia financiară a investitorului (preluare profit,
blocare cont, apel în marjă, vânzare de titluri) pe măsură ce se realizeză marcarea la piaţă
a acţiunilor AXA, dacă preţul acestora devine:
Moment T T+1 T+2
Preţ 15 € 11 € 9 €
b) Dacă datoria faţă de broker este 2250 €, iar numărul de acţiuni este 300, cât ar
trebui să fie valoarea minimă a preţului AXA ce determină apariţia unui apel în marjă?
2. Dacă un investitor estimează o creştere a acţiunii Phlips Con (PHIA) cu 15% pe o
perioadă de două luni, iar comisionul brokerului este de 1,5% şi rata de dobândă percepută
9%, iar marja este 60%, să se determine randamentul aşteptat al operaţiunii în marjă.

3. Presupunem că dispuneţi 500.000 lei timp de o lună şi doriţi să cumpăraţi 2000
acţiuni la un curs de 65 lei/acţiune. Rata de dobândă percepută de broker este 11% pe an.
Dacă la sfârşitul lunii cursul acţiunii devine: a)72 lei; b) 61 lei, determinaţi rezultatul pe
care îl obţineţi din tranzacţia în marjă.

4. Presupunem că deţineţi suma de 100.000 £. Pe piaţa monetară rata dobânzii
pasivă este 2,5%, iar cea activă 4,7%. Aveţi 3 alternative de investire:
A. Constituirea unui depozit;
B. Realizaţi o tranzacţie la vedere cu acţiunea Walker Crips, pentru care estimaţi un
randament pe un orizont de o lună de 10%;
C. Realizaţi o tranzacţie în marjă cu acţiunea Walker Crips, ştiind că brokerul
stabileşte o marjă de 50%, rata de dobândă 5,2%, iar comisionul este 0,3%.
Să se arate care este cea mai profitabilă alternativă de investire.

5. Răspundeţi cu DA sau NU:
a) Marja iniţială reprezintă suma de bani împrumutată de investitor pentru a
realiza cumpărarea în marjă.
b) Suma de bani oferită de broker investitorului este procurată prin împrumuturi
bancare.
c) Toate titlurile cumpărate de broker sunt păstrate în „street name” ca şi colateral
al împrumutului acordat.
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
13 
 
d) Investitorii ce cumpără acţiuni în marjă sunt expuşi riscului de „downside”.
e) Investitorul ce realizează cumpărări în marjă anticipează ca piaţa este bear.

6. Preţul acţiunii Inl Bus. Machines este 100 $. Anticipaţi că preţul acţiunii IBM va
scădea şi îi comunicaţi brokerului dvs. să realizeze o operaţiune de short selling cu 1000 de
acţiuni. Brokerul împrumută titluri de la un alt broker, iar marja iniţială stabilită este
50%.
i. Dacă deţineţi titluri emise de stat în valoare de 50.000 $, ce constituie colateral
împrumutului acordat şi preţul acţiunii IBM devine 70 $, stabiliţi care este randamentul
operaţiunii.
ii. Presupunem că brokerul practică o marjă de menţinere de 30% la tranzacţiile
short selling, în aceste condiţii cât ar trebui să devină preţul acţiunii IBM astfel încât să
apară un apel în marjă? 
 
   
   
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
14 
 
IV. Opţiuni

1. Care din următoarele afirmaţii referitoare la payoff-ul opţiunilor put ajunse la
maturitate sunt adevărate sau false (A/F)?
a) O poziţie short pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul acţiunii este mai
mic sau egal cu preţul de exerciţiu;
b) O poziţie long pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul acţiunii minus preţul
de exerciţiu este mai mică decât zero.
c) O poziţie long pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul de exerciţiu este mai
mic decât preţul acţiunii;
d) O opţiune put cumpărată este in-the-money atunci când aceasta atinge maturitatea;
e) O opţiune put vândută are un câştig maxim dat de diferenţa între preţul de exerciţiu şi
preţul acţiunii.

2. Graficul de mai jos arată payoff-ul unei opţiuni call ajunsă la maturitate având
activ suport acţiunea α (£):










Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:
a) Opţiunea long call devine in-the-money atunci când preţul acţiunii este mai mare decât
56 £;
b) Opţiunea short call aduce un profit de 13 £, atunci când preţul acţiunii α este 69 £.
c) Opţiunea long call are valoarea zero atunci când preţul acţiunii este mai mic sau egal cu
56 £;
d) Opţiunea short call este at-the-money atunci cand preţul acţiunii este egal cu 56 £.
e) Opţiunea long call înregistrează o pierdere de 13 £, atunci când preţul acţiunii este egal
cu 69 £.

3. O opţiune PUT pe acţiunea X cu scadenţa peste o lună şi preţul de exerciţiu 50
u.m. valorează în prezent 3,4142 u.m. Ştiind că acţiunea X se tranzacţionează în prezent la
55 u.m. şi că rata dobânzii este de 10%, să se determine rezultatul la scadenţă al 200 de
opţiuni CALL (poziţie long) cu aceeaşi scadenţă, acelaşi activ suport şi preţ de exerciţiu şi
100 de titluri pe contract, dacă după o lună cursul acţiunii X devine:
a. 51 u.m., b. 47 u.m., c. 64 u.m.
ST 56 69
Profit
Pierdere
13
-13
Long call
Short call
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
15 
 

4. Din graficul de mai jos, se observă faptul că în perioada 2 mai – 2 august 2008,
preţul acţiunii Apple (AAPL) s-a situat într-un interval mic de variaţie.


Un trader al companiei Worldwide Brokerage Services mizează pe scăderea cursului
acţiunii Apple şi în acest scop tranzacţionează pe 2 august 2008 o opţiune având
următoarele caracteristici: preţul de exerciţiu 145 $, prima 6 $, scadenţa este peste 3 luni,
rata dobânzii este 0. Se cere:
a) Ce tip de opţiune alege traderul, ţinând seama că el anticipează scăderea cursului
acţiunii AAPL?
b) Cât ar trebui să fie nivelul minim al cursului astfel încât traderul să obţină profit?
c) Când este in-the-money opţiunea aleasă de trader? Dar out-of-the-money?
d) Cât este rezultatul traderului, ştiind că la scadenţă cursul acţiunii Apple este: (1)
142 $, (2) 124 $, (3) 167 $, iar un contract se încheie pe 100 de titluri?

5. Să presupunem că dispuneţi de o sumă de 7000 EUR timp de un an, vă aşteptaţi că,
pe piaţa de capital, cursul acţiunii M va creşte (cursul M este 70 EUR în prezent) şi aveţi 3
alternative de investire:
A. cumpăraţi 100 de acţiuni M;
B. cumpăraţi 7 contracte CALL pe acţiunea M (1 contract se încheie pe 100 de titluri)
cu preţul de exerciţiu 70 EUR, prima 10 EUR;
C. cumpăraţi o opţiune CALL pe acţiunea M în valoare de 1000 EUR (PE = 70 EUR,
c = 10 EUR), iar restul de 6000 EUR îi investiţi într-un fond de investiţii pentru care
încasaţi o dobândă de 2% pe an.
La sfârşitul perioadei de investire, cursul acţiunii M poate lua una din valorile de mai
jos:
0
50
100
150
200
250
Evoluţia cursului acţiunii Apple Inc.
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
16 
 
Curs actiune M (EUR) 65 70 75 80 85
Stabiliţi:
i. Care din cele 3 variante este cea mai riscantă?
ii. Reprezentaţi grafic cele trei variante de investire.
iii. Ce variantă de investiţie alegeţi?

6. Un analist financiar analizează două alternative de investire în compania Novartis
AG (NVS), respectiv o obligaţiune convertibilă şi o acţiune comună. Cele două instrumente
financiare au următoarele caracteristici:
Caracteristici Obligaţiune
convertibilă
Acţiune
comună
Valoarea nominală 1000 USD -
Rata cuponului (% anual) 4% -
Preţul curent de piaţă 980 USD 35 USD
Valoarea unei obligaţiuni clasice† 925 USD -
Rata de conversie 25 -
Opţiune de conversie oricând -
Dividend - 0 USD
Valoarea aşteptată a preţului peste un an 1125 USD 45 USD
Observaţie! Valoarea unei obligaţiuni clasice† (engl. straight bond value) reprezintă preţul
unui instrument financiar ce nu are clauza de convertibilitate.
a. Să se determine:
i. Preţul de conversie pentru obligaţiunea convertibilă NVS;
ii. Rata rentabilităţii aşteptate peste un an a obligaţiunii NVS;
iii. Rata rentabilităţii aşteptate peste un an a acţiunii NVS.
b. Peste un an preţul acţiunii NVS a devenit 51 USD. De asemenea, peste un an rata
dobânzii de piaţă la obligaţiunii neconvertibile cu aceeaşi maturitate a obligaţiunii NVS a
crescut, iar spread-ul randamentului (obligaţiuni convertibile vs. obligaţiuni neconvertibile)
a rămas constant. În această situaţie, arătaţi cum se modifică cele două componente ale
unei obligaţiuni convertibile (valoarea de conversie şi valoarea bondului neconvertibil).
 
7. Se ştie că pe o piaţă marja este de 50% şi că rata dobânzii percepută de broker este
de 10%. Să se determine:
a. Care este rata de creştere a cursului acţiunii X care ar permite obţinerea unui
randament de 10% pe o perioadă de o lună dintr-o operaţiune în marjă;
b. De câte ori ar trebui să fie mai mare preţul de exercitare faţă de cursul actual astfel
încât payoff-ul unei opţiuni call (poziţie long) pe acţiunea X să fie egal cu rezultatul din
tranzacţia în marjă.
   
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
17 
 
IV. Opţiuni

8. Care din următoarele afirmaţii referitoare la payoff-ul opţiunilor put ajunse la
maturitate sunt adevărate sau false (A/F)?
f) O poziţie short pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul acţiunii este mai
mic sau egal cu preţul de exerciţiu;
g) O poziţie long pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul acţiunii minus preţul
de exerciţiu este mai mică decât zero.
h) O poziţie long pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul de exerciţiu este mai
mic decât preţul acţiunii;
i) O opţiune put cumpărată este in-the-money atunci când aceasta atinge maturitatea;
j) O opţiune put vândută are un câştig maxim dat de diferenţa între preţul de exerciţiu şi
preţul acţiunii.

9. Graficul de mai jos arată payoff-ul unei opţiuni call ajunsă la maturitate având
activ suport acţiunea α (£):










Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii:
f) Opţiunea long call devine in-the-money atunci când preţul acţiunii este mai mare decât
56 £;
g) Opţiunea short call aduce un profit de 13 £, atunci când preţul acţiunii α este 69 £.
h) Opţiunea long call are valoarea zero atunci când preţul acţiunii este mai mic sau egal cu
56 £;
i) Opţiunea short call este at-the-money atunci cand preţul acţiunii este egal cu 56 £.
j) Opţiunea long call înregistrează o pierdere de 13 £, atunci când preţul acţiunii este egal
cu 69 £.

10. O opţiune CALL pe acţiunea X cu scadenţa peste o lună şi preţul de exerciţiu
50 u.m. valorează în prezent 10,4142 u.m. Ştiind că acţiunea X se tranzacţionează în
prezent la 55 u.m. şi că rata dobânzii este de 10%, să se determine rezultatul la scadenţă al
unei opţiuni PUT (poziţie long) cu aceeaşi scadenţă, acelaşi activ suport şi preţ de exerciţiu,
dacă după o lună cursul acţiunii X devine: a. 51 u.m., b. 47 u.m., c. 44 u.m.

ST 56 69
Profit
Pierdere
13
-13
Long call
Short call
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
18 
 
11. Din graficul de mai jos, se observă faptul că în perioada 2 mai – 2 august
2008, preţul acţiunii Apple (AAPL) s-a situat într-un interval mic de variaţie.


Un trader al companiei Worldwide Brokerage Services mizează pe scăderea cursului
acţiunii Apple şi în acest scop tranzacţionează pe 2 august 2008 o opţiune având
următoarele caracteristici: preţul de exerciţiu 145 $, prima 6 $, scadenţa este peste 3 luni,
rata dobânzii este 0. Se cere:
e) Ce tip de opţiune alege traderul, ţinând seama că el anticipează scăderea cursului
acţiunii AAPL?
f) Cât ar trebui să fie nivelul minim al cursului astfel încât traderul să obţină profit?
g) Când este in-the-money opţiunea aleasă de trader? Dar out-of-the-money?
h) Cât este rezultatul traderului, ştiind că la scadenţă cursul acţiunii Apple este: (1)
142 $, (2) 124 $, (3) 167 $, iar un contract se încheie pe 100 de titluri?

12. Să presupunem că dispuneţi de o sumă de 7000 EUR timp de un an, vă
aşteptaţi că, pe piaţa de capital, cursul acţiunii M va creşte (cursul M este 70 EUR în
prezent) şi aveţi 3 alternative de investire:
D. cumpăraţi 100 de acţiuni M;
E. cumpăraţi 7 contracte CALL pe acţiunea M (1 contract se încheie pe 100 de titluri)
cu preţul de exerciţiu 70 EUR, prima 10 EUR;
F. cumpăraţi o opţiune CALL pe acţiunea M în valoare de 1000 EUR (PE = 70 EUR,
c = 10 EUR), iar restul de 6000 EUR îi investiţi într-un fond de investiţii pentru care
încasaţi o dobândă de 2% pe an.
La sfârşitul perioadei de investire, cursul acţiunii M poate lua una din valorile de mai
jos:
Curs actiune M (EUR) 65 70 75 80 85
0
50
100
150
200
250
Evoluţia cursului acţiunii Apple Inc.
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
19 
 
Stabiliţi:
iv. Care din cele 3 variante este cea mai riscantă?
v. Reprezentaţi grafic cele trei variante de investire.
vi. Ce variantă de investiţie alegeţi?

13. Un analist financiar analizează două alternative de investire în compania
Novartis AG (NVS), respectiv o obligaţiune convertibilă şi o acţiune comună. Cele două
instrumente financiare au următoarele caracteristici:
Caracteristici Obligaţiune
convertibilă
Acţiune
comună
Valoarea nominală 1000 USD -
Rata cuponului (% anual) 4% -
Preţul curent de piaţă 980 USD 35 USD
Valoarea unei obligaţiuni clasice† 925 USD -
Rata de conversie 25 -
Opţiune de conversie oricând -
Dividend - 0 USD
Valoarea aşteptată a preţului peste un an 1125 USD 45 USD
Observaţie! Valoarea unei obligaţiuni clasice† (engl. straight bond value) reprezintă preţul
unui instrument financiar ce nu are clauza de convertibilitate.
c. Să se determine:
iv. Preţul de conversie pentru obligaţiunea convertibilă NVS;
v. Rata rentabilităţii aşteptate peste un an a obligaţiunii NVS;
vi. Rata rentabilităţii aşteptate peste un an a acţiunii NVS.
d. Peste un an preţul acţiunii NVS a devenit 51 USD. De asemenea, peste un an rata
dobânzii de piaţă la obligaţiunii neconvertibile cu aceeaşi maturitate a obligaţiunii NVS a
crescut, iar spread-ul randamentului (obligaţiuni convertibile vs. obligaţiuni neconvertibile)
a rămas constant. În această situaţie, arătaţi cum se modifică cele două componente ale
unei obligaţiuni convertibile (valoarea de conversie şi valoarea bondului neconvertibil).
 
14. Se ştie că pe o piaţă marja este de 50% şi că rata dobânzii percepută de
broker este de 10%. Să se determine:
c. Care este rata de creştere a cursului acţiunii X care ar permite obţinerea unui
randament de 10% pe o perioadă de o lună dintr-o operaţiune în marjă;
d. De câte ori ar trebui să fie mai mare preţul de exercitare faţă de cursul actual astfel
încât payoff-ul unei opţiuni call (poziţie long) pe acţiunea X să fie egal cu rezultatul din
tranzacţia în marjă.

Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
20 
 
V. Strategii cu opţiuni

1. Arătaţi cum se poate obţine o cumpărare sintetică de contracte forward (vezi graficul
de mai jos), tranzacţionând două contracte de opţiuni, având aceeaşi scadenţă, acelaşi activ
suport, preţul de exerciţiu, dar primele diferite.










2. Un investitor anticipează creşterea cursului acţiunii AES, dar în acelaşi timp vrea
să-şi limiteze pierderea. În acest scop, el adoptă o strategie pe acţiunea AES formată astfel:
o poziţie long pe o opţiune call cu preţul de exerciţiu 50 €, scadenţa 2 luni şi prima 4 € şi o
poziţie short pe o opţiune call cu preţul de exerciţiu 70 €, scadenţa 2 luni şi prima 2 €. Să se
determine:
a. Rezultatul investitorului dacă la scadenţa contractelor cursul activului suport este 77 €;
b. Rezultatul investitorului dacă la scadenţa contractelor cursul activului suport este 67 €;
c. Cât ar trebui să fie cursul pentru ca rezultatul să fie nul.

3. Un investitor achiziţionează acţiuni ce intră în componenţa unui fond de investiţii,
valoarea de piaţă a unităţilor de fond este de 750 EUR. Pentru a se acoperi la evoluţiile
nefavorabile ale cursului acţiunilor, investitorul tranzacţionează o opţiune put europeană
(at-the-money) în schimbul a 30 euro, având ca activ suport acţiunile ce intră în structura
fondului, scadenţa peste 6 luni şi preţul de exerciţiu 750 euro. Dacă investitorul se
adresează firmei de brokeraj, Value Line, i se indică alegerea unei opţiuni put având preţul
de exerciţiu 725 euro, care costă 18 euro.
a) De ce prima opţiunii unei opţiuni put cu acelaşi activ suport şi aceeaşi scadenţă este
mai mică pentru opţiunea cu preţul de exerciţiu mai mic?
b) Analizaţi cele două modalităţi de hedging şi alegeţi care este metoda cea mai
profitabilă pentru investitor.
c) Care din cele două strategii implică un risc sistematic mai redus?

4. Un investitor anticipează o volatilitate ridicată a preţului acţiunii Swisscom AG în
următoarele luni. În acest scop, el alege să adopte o strategie de tip straddle (o poziţie long
pe o opţiune CALL şi o poziţie long pe o opţiune PUT cu acelaşi preţ de exercitiu şi scadenţa
peste 2 luni). Ştiind că prima put este egală cu prima call de 5 u.m., rata dobânzii este 7,5%
S
T
F(0, T)
Profit
Pierdere
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
21 
 
şi că acţiunea suport are în prezent un curs de 100 u.m. Determinaţi rata minimă de
creştere a cursului pentru a putea câştiga din această strategie.

5. Se consideră o strategie de tip butterfly formată din:
ƒ P1: o poziţie long call cu preţul de exercitare PE1 şi prima c1;
ƒ P2: două poziţii short call cu preţul de exercitare PE2 şi prima c2;
ƒ P3: o poziţie long call cu preţul de exercitare PE3 şi prima c3;
Unde PE1 < PE2 < PE3 şi c1 > c2 > c3 cu c1 = 4 u.m., c2 = 3 u.m., c3 = 2 u.m. În cazul în care la
preţul de exercitiu PE2 rezultatul din P1 este egal cu rezultatul din P2 şi la PE3 rezultatul
din P2 este egal cu rezultatul din P3, să se determine:
a. PE3-PE1;
b. Câştigul maxim;
c. Pierderea maximă.

6. Strips şi straps sunt variante ale strategiei straddle. Ştiind că strategia strip este
formată din două opţiuni put şi o opţiune call, iar strap din două opţiuni call şi o opţiune
put, să găsească şi să se reprezinte grafic payoff-ul acestor strategii.
Cum este panta pe fiecare interval în care se situează preţul acţiunii suport?

7. Funcţia de payoff a unei strategii iniţiată de un speculator este de forma:


( )





> + −
< < −
<
=
2 2 1
2 1 1
1
, 2
,
, 0
PE S S PE PE
PE S PE S PE
PE S
S f
T T
T T
T
T



Să se determine:
a. Opţiunile ce compun acest payoff;
b. Dacă unui contract se îcheie pe 100 titluri, iar PE1 este 117,28 NZD, cu prima (c1)
aferentă de 10 NZD, şi PE2 este 128,89 NZD, cu prima (c2) de 4 NZD, să se reprezinte grafic
strategia şi să se determine:
i. intervalul în care speculatorul câştigă, respectiv care este pierderea maximă,
ii. rezultatul speculatorului dacă la scadenţă cursul spot, ST = 121,25. Dar dacă preţul
devine 156 NZD?
iii. Reprezentaţi grafic strategia.


PE

S
T
 
Payoff
PE
1
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
22 
 
8. Un operator anticipează o volatilitate scăzută a preţului acţiunii MSFT, şi în acest
scop vinde o opţiune put şi o opţiune call având următoarele caracteristici:
Caracteristici put call
PE 950 u.m./acţiune 1450 u.m./acţiune
prima 40 u.m./acţiune 50 u.m./acţiune
scadenţa Septembrie 2008 Septembrie 2008
Activ suport Acţiunea MSFT Acţiunea MSFT
Dimensiune
contract
100 titluri 100 titluri
Se cere:
i. Să se afle cât este cursul acţiunii MSFT în care operatorul nici nu pierde, nici nu câştigă;
ii. Cum este profitul? Dar pierderea?
iii. Ce valoare ar trebui sa aibă preţul acţiunii la scadenţă astfel încât rezultatul
operatorului să fie o pierdere de 95.000 u.m.

9. Un investitor are un portofoliu format din opţiuni astfel:
Poziţie contract Nr. poziţii
deschise
Preţ de
exerciţiu
Prima Scadenţa
Long call 10 70 $ 9 $ Iunie 2009
Short call 10 75 $ 6 $ Iunie 2009
Short call 10 80 $ 4 $ Iunie 2009
Long call 10 85 $ 2 $ Iunie 2009
Ştiind că toate opţiunile au acelaşi activ suport (acţiunea KBS), iar un contract se
încheie pe 100 de titluri, se cere:
i. Să se reprezinte grafic strategia. Cum se numeşte această strategie? Cum ar mai putea
fi formată utilizând două strategii spread deja cunoscute?
ii. Cât ar trebui să fie cursul acţiunii KBS pentru ca rezultatul investitorului să fie zero?
iii. Cât ar trebui să fie cursul acţiunii KBS dacă la scadenţa rezultatul investitorului este
3000 $.

10. Cursul spot iniţial al acţiunii PEI (S0) este 110 lei. Pentru două opţiuni se
cunosc:
9 Opţiune call: preţul de exerciţiu este 105 lei, prima 17 lei, maturitatea 6 luni;
9 Opţiune put: prima 5 lei, maturitatea 6 luni.
Ştiind că rata dobânzii fără risc la 12 luni este 10,25%, să se verifice dacă există
oportunităţi de arbitraj, şi dacă da, arătaţi care sunt etapele pe care le presupune acesta.
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
23 
 
VI. Indici bursieri
1. Ce reprezintă un indice bursier?
2. Care sunt principalii indici bursieri tranzacţionaţi pe piaţa de capital din România?
3. Cum se calculează BET, BET-C şi BET-FI?
4. Cum se determină ponderea unei acţiuni în calculul BET-C?
5. Un indice bursier este alcătuit din 4 acţiuni. Preţurilor acţiunilor la momentul
iniţial este:
Acţiuni A B C D
Cursul acţiunii la t0 (u.m.) 30 20 10 40
Emitentul acţiunii A decide splitarea valorii acesteia, astfel încât o acţiune veche se
transformă în 3 acţiuni noi. Să se calculeze valoarea indicelui înainte şi după splitare
folosind media aritmetică simplă.
6. Un indice bursier are în componenţă acţiunile A, B şi C ce au următoarea evoluţie a
cursurilor:
Acţiune Preţ la moment t
(u.m.)
Preţ la moment t+1
(u.m.)
Cazul A Cazul B
A 100 110 100
B 50 50 50
C 30 30 33
Să se arate care este impactul modificărilor de preţ al acţiunilor asupra indicelui
folosind ca metodă de calcul media aritmetică simplă.
7. Se cunosc următoarele informaţii despre acţiunile X, Y şi Z ce intră în componenţa
indicelui Ω: An T
Acţiune Preţul acţiunii
(USD)
Numărul de
acţiuni
Capitalizare
bursieră
(1) (2) (3) (4)=(2)*(3)
X 10 1.000.000 10.000.000
Y 15 6.000.000 90.000.000
Z 20 5.000.000 100.000.000
Total - - 200.000.000
Ştiind că la sfârşitul anului T+1, pe piaţa americană s-au înregistrat următoarele
evoluţiile (tabelul de mai jos) ale cursurilor acţiunilor X, Y şi Z, şi are loc splitarea acţiunii
Y, revenindu-i unei acţiuni vechi 2 acţiuni noi, iar valoarea de bază a indicelui este 100 de
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA
24 
 
puncte, să se determine care a fost valoarea indicelui Ω aplicând ca metodă de calul media
aritmetică ponderată cu capitalizarea bursieră. An T+1
Acţiune Preţul acţiunii (USD)
X 12
Y 10
Z 20
8. Un trader previzionează pe piaţa americană o creştere a indicelui Dow Jones şi
iniţiază o tranzacţie cu un contract de opţiune call de tip european pe indicele Dow Jones
(MUSD = 500 USD), preţul de exercitare 10780 puncte, iar prima 250 puncte. De asemenea,
investitorul previzionează o scădere a indicelui Nikkei (MJPY = 10000 JPY) şi
tranzacţionează un contract put de tip american, cu preţul de exerciţiu 11980 puncte, iar
prima 200 puncte. Pe parcursul duratei de viată a opţiunilor, indicii inregistrează
următoarea evoluţie:
9 cursul indicelui Dow Jones: t1 = 10800; t2 = 11030; t3 = 11100; t4 =11250 ; tn =11230 .
9 cursul indicelui Nikkei: t1 = 11900; t2 =11800; t3 = 11750; t4 = 11500; tn = 12500, tn –
scadenta optiunii.
Ţinând cont că traderul a obţinut câştigul maxim posibil, la scadenţa (tn), să se
determine rezultatul final în tranzacţiile cu opţiuni pe indici bursieri (1 USD = 119,25
JPY).
9. Un investitor anticipează o volatilitate redusă a cursului indicelui Dow Jones şi
tranzacţionează un „straddle”, la preţ de exercitare de 7.600 puncte, prima call fiind 120
puncte, iar prima put de 100 puncte. La scadenţă opţiunea put este abandonată de către
cumpărătorul opţiunilor, iar vânzătorul obţine un rezultat de 35.000 USD. Să se determine
valoarea indicelui Dow Jones (MUSD = 500 USD) la scadenţă.

10. Un investitor anticipează o scădere a valorii indicelui Dow Jones şi tranzacţionează
10 de contracte futures pe indicele Dow Jones, cursul indicelui este 10.300 puncte. La
scadenţă acesta lichidează contractele futures la 98,6% din valoarea la care a iniţiat pozitia.
Din câştigul obţinut investitorul cumpără 100 obligaţiuni S, emise in urmă cu 3 ani. Preţul
de achiziţie al unei obligaţiuni reprezintă 90,125% din valoarea nominală, cuponul este 800,
maturitatea este de 8 ani, iar obligaţiunile sunt răscumpărabile la scadenţă la paritate. Să
se determine randamentul la maturitate al obligaţiunii S.
 
 

Asist. univ. drd. Alina GRIGORE SIMA

I. Acţiuni

1. Pentru două companii, Foster’s Group Ltd. şi Boston Beer Inc., se cunosc următoarele informaţii: rata dobânzii fără risc 6%, prima de risc a pieţei 5%, iar 1,3. a) Dacă ambele societăţi decid distribuirea profitului în totalitate sub forma de dividende perpetue, să se determine valoarea intrinsecă a celor două companii şi să se precizeze dacă această valoare se va modifica în timp. Profitul net pe acţiune (EPS) este 5 USD. b) Foster’s Group Ltd. (FBRWY) distribuie dividende în proporţie de 40%, iar rentabilitatea financiară a firmei este 15%, capitalul propriu 100 mil. $, numărul de acţiuni este 3 mil. În acest caz, să se determine ce se va întâmpla cu valoare firmei şi preţul acţiunii FBRWY, dacă se utilizează modelul DDM cu rata de creştere constantă. Dacă dividendul este mai mic, credeţi că şi preţul acţiunii va fi mai mic? c) Dacă pentru Boston Beer Inc. (SAM) se cunosc: rentabilitatea financiară 12,5%, rentabilitatea cerută de acţionari 12,5%, rata de reinvestire a profitului 60%, cum va evolua preţul acţiunii SAM, aplicând modelul DDM cu rata de creştere constantă? 2. Un analist financiar al Nomura Holdings Inc. analizează acţiunile a două companii de publicitate, respectiv WPP PLC şi New Motion Inc:
Elemente tehnice Preţ de piaţă Valoarea intrinsecă WPP PLC 1,35 45 63 New Motion Inc 1,15 30 ?

Se ştie că rata dobânzii fără risc este 4,5%, rentabilitatea pieţei este 14,5% şi ultimul dividend acordat (D0) de firma New Motion Inc a fost de 2,23 u.m./acţiune. Analistul financiar estimează o rată anuală de creştere a acestor dividende de 7% pentru următorii 10 ani, după care această rată este estimată la 3%. i. Estimaţi cursul acţiunii New Motion Inc. folosind modelul DDM cu rata de creştere constantă. ii. Pe care din cele două acţiunile analizate aţi achiziţiona-o? iii. Care sunt principalele dezavantaje ale modelului DDM cu rată de creştere constantă? 3. Pentru firmele A, B şi C se cunosc: ultimul dividend acordat (D0), rata de creştere a dividendului (g), cursul bursier (P). De asemenea, pe baza datelor istorice s-au estimat · . parametrii α şi β ai ecuaţiei de regresie:
D0 (u.m.) g (%) P (u.m.) α β A 50 5 405 0,03 0,7 B 100 3 373 0,07 1,3 C 75 6 432 0,05 1

2   

4 44. preţul teoretic? d) Dacă ţineţi seama de valorile lui beta. c) Dacă deţineţi suma de 200. Care va fi preţul teoretic al acţiunii Royal determinat de analistul financiar? 5.059  57. compania acordă dividende având o rată de creştere constantă. Acţiunea RDSA este evaluată de către un analist financiar.26 28.5 5. să se determine: a) Care dintre acţiunile analizate sunt subevaluate.90 23. rentabilitatea cerută de investitori este 11.8 30.78/14. NR – Not Rated I.988  98.1 51 NA 33.80/28.74 NA – Not Available. Răspundeţi la următoarele întrebări: a) Ce înţelegeţi prin capitalizare bursieră? b) Care este cel mare nivel al preţului acţiunii GSK în ultimele 52 de săptămâni? Dar cel mai mic? c) Care din cele 10 acţiuni sunt subevaluate sau supraevaluate.3 4.26/23.3 Nil 6.97 52 săptămâni  High/Low ($)  22.547  97. univ.30/40.  Yield (%)  1.4 39. utilizând criteriul preţul de piaţă vs.94 0.84 73.95 49.85/32.89 0.04 35.000 lei şi intenţionaţi să realizaţi o tranzacţie speculativă pe care din cele trei acţiuni o alegeţi? Justificaţi. iar în cel de-al patrulea an 1.$)  SGP  AZN  FRX  GSK  MRK  NVS  NVO  PFE  SNY  WYE  28.97 49. ce puteţi spune despre acţiunile analizate? 3    .3 3.49 0.2 1.26 40. NM – Not Meaningful. respectiv supraevaluate? b) Rezultatul obţinut în urma unei operaţiuni de short selling pe 100 de acţiuni B.82 61. Compania Royal Dutch Shella (RDSA) previzionează creşteri rapide ale activităţii sale în următorii ani.73/41.06 Beta Div.214  Prețul  acțiunii  ($)  17. iar rentabilitatea financiară 10%. Rata de distribuire a dividendului este 29%.23 49.58 28.36  93.312  76.5 Rating  S&P  B+   NR   B+   NR   B+   NR   NR   B+   C  B 0. Începând cu anul 4.13 14.56 38.58 42. 4.02 48.23/22.84 0. Alina GRIGORE SIMA Ştiind că randamentul estimat al pieţei este de 20%.4 4.45 0.92 0.1 5.17 42.9 2.5 NA 41 29.847  60.53 25. astfel încât dividendul în primul an este de 0.8 Raportul  P/E  NM  10  9  9  14  8  19  12  11  13  Preț  teoretic  estimat ($)  16.8%. ce puteţi spune despre acţiunile companiilor farmaceutice? e) Ce arată raportul P/E unui investitor? Potrivit PER. Inc     Sanofi‐Aventis    Wyeth    Simbol  Capitalizare  acțiune  bursieră  (mil.25 €.557  56.138  7.35 0.26 53. drd.805  32. Să presupunem că Goldman Sachs Group Inc oferă la un moment dat unui investitor următoarele informaţii referitoare la 10 companii listate la NYSE ce fac parte din domeniul farmaceutic: Sub‐industrie  Farmaceutice   Schering‐Plough     AstraZeneca     Forest Labs    GlaxoSmithKline     Merck & Co     Novartis AG    Novo‐Nordisk     Pfizer.8 €.55 41.78/11.54 0.76/19.Asist.73 0.48/31.

5% mai mare decât cea teoretică. iar prima de emisiune 1. Valoarea nominală a unei acţiuni FTE este 25. de evaluare a acţiunilor. Management Science. 102-110 (vezi http://www. d) Modelul DDM cu rată de creştere zero este mai puţin realist întrucât o firmă cunoaşte mai multe stadii de dezvoltare pe parcursul desfăşurării activităţii sale. Ştiind că valoarea de piaţă a dreptului de preferinţă este 2. pp. drd. g) Cu cât compania GlaxoSmithKline va avea o rata de reinvestire a profitului mai scăzută cu atât dividendul pe acţiune în viitor va fi mai mare.4 €.pdf) 1 4    . b) Pentru a fi viabil modelul DDM cu rată de creştere constantă.jstor. 6.3 €.Asist. ţinând seama de ratingul acordat de Standard&Poor’s şi apetitul la risc.1956). f) Beta reprezintă un indicator al riscului nesistematic sau nediversificabil.. 8. ştiind că fima adoptă o politică de dezvoltare cu o rată de creştere constantă. c) Rata de creştere a dividendului este influenţată pozitiv de rentabilitatea financiară şi negativ de rata de distribuire a dividendului. 3. 1 (Oct. France Telecom îşi majorează capitalul social prin emisiunea de noi acţiuni. dividendul estimat pentru anul următor (D1) 1. Gordon şi Eli Shapiro1 au propus în anul 1956 un model de evaluare a obligaţiunilor. iar randamentul cerut de acţionari rămâne constant. No. Dacă veti compara acestă companie din industria energetică cu Merck & Co.org/stable/pdfplus/2627177. e) Potrivit modelului DDM cu rată de creştere constantă cu cât este mai mare rata de creştere a dividendului cu atât va fi mai mare preţul teoretic. Despre compania Astra SA se cunosc: rentabilitatea financiară 12%. 7. Gordon and Eli Shapiro (1956): Capital Equipment Analysis: The Required Rate of Profit. aflaţi care este ultimul curs cotat la EURONEXT al acţiunilor France Telecom?                                                              Myron J. calculaţi în cât timp se va dubla preţul acţiunii conform modelului DDM. pe care din acestea veţi decide să o cumpăraţi? II. univ. Yield) şi indicatorul PER. profitul net pe acţiune 2 lei. Ce puteţi spune? g) Dacă aţi avea de ales între acţiunile Merck & Co şi Sanofi-Aventis. Alina GRIGORE SIMA f) Pentru a lua o decizie de cumpărare sau vânzare a unei acţiuni utilizaţi ca şi criterii de comparaţie randamentul dividendului (Div. Să se determine PER. raportul de subscripţie fiind de 4 acţiuni noi la 5 acţiuni vechi. Dacă rata de creştere a firmei este de 3.5265%. Vol.5 € şi este cu 22. pe care o alegeţi? h) Valoarea indicatorului PER pentru compania Enersis SA ADS (simbol ENI) este 25. iar rentabilitatea cerută de investitori este 10%.5 lei. rentabilitatea cerută de investitori trebuie să fie mai mică decât rata de creştere a dividendelor. Stabiliţi valoarea de adevăr (A/F) a următoarelor afirmaţii: a) Myron J.

la ce valoare trebuie să fie stabilită prima de emisiune ? 11. Presupunând că rentabilitatea financiară este 20% şi s-a menţinut constantă şi după majorare. să se calculeze profitul net al firmei.m. noile acţiuni având valoarea nominală de 100 RON. Această firmă hotărăşte majorarea capitalului cu 25%.000 u.5% şi indicatorul PER de 4. d) Ce sunt drepturile de alocare? 5    . Dacă două firme au acelaşi PER şi EPS. univ. d) Rentabilitatea financiară este mai mare decât rentabilitatea cerută de investitori. arătaţi cum se manifestă efectul de diluţie. Preţul acţiunii unei companii va creşte o dată cu creşterea ratei de reinvestire a profitului. iar un acţionar vechi deţine 5 acţiuni. 13. Alina GRIGORE SIMA 9.m. în valoare de 150. Înainte de majorare.Asist. drd.000 u. Este adevărat sau fals acest enunţ? 14. Adunarea generală a acţionarilor a companiei decide dublarea capitalului social emiţând noile acţiuni la paritate.000 de acţiuni şi acordă un dividend constant în timp de 10 RON/acţiune./acţiune. b) Rentabilitatea financiară este mai mică decât rentabilitatea cerută de investitori. Firma ABC are un capital social format din 100. atunci acţiunile lor trebuie vândute în prezent la acelaşi preţ.3%. Răspundeţi la următoarele întrebări: a) Cum se numeşte acţiunea cotată la BVB ce se încadrează în sectorul titluri de capital internaţionale? b) Ce înţelegeţi prin faptul că acţiunea Biofarm este tranzacţionată pe piaţa Regular? c) Daţi un exemplu de acţiune ce intră la categoria I pe piaţa reglemetată BVB. Dacă înainte de majorare randamentul cerut de acţionari era de 8%. iar după majorare acesta devine 8. dacă: a) Rentabilitatea financiară a firmei este egală rentabilitatea cerută de investitori. Firma WBK ce are un capital social format din 3000 de acţiuni acordă un dividend constant în timp de 50 u. c) Rentabilitatea financiară este egală cu rata de creştere a dividendului. 10. 12. rezervele companiei erau 400. Capital social al Brown Forman Corp. altfel piaţa nu mai este în echilibru. În cazul în care rentabilitatea cerută de acţionari este de 12. este format din 1000 de acţiuni.m.

determinaţi rata de creştere a dividendului şi indicatorul PER. Pornind de la informaţiile din tabelul de mai jos.Asist. Alina GRIGORE SIMA 15. drd. univ. Ce observaţi? k = 14% 0 ROE 12% 14% 16% ROE 12% 14% 16% Rata de reinvestire (b) 25% 50% 75% Rata de creştere a dividendului (g) Indicatorul PER       6    .

O obligaţiune se caracterizează prin următoarele: valoare nominală de 1000 u. 4. 2. scadenţa 6 ani.1989 u. c) Cât este preţul acestei obligaţiuni? 5.m. O obligaţiune are valoarea nominală 1000 lei. Ştiind că ultimul cupon a fost încasat la 31 ianuarie N. 7    . valoarea nominală este VN. Rata aferentă anului 2 şi preţul obligaţiunii. c1=10%.m. univ. randamentul la maturitate este 8%.000 lei. valoare nominală de 1000 u. clean price (CP) şi accrued interest (AI). Scadenţa obligaţiunii. rata cuponului 10 % (dobanda se plăteşte anual) şi preţ de piaţă 966. în ipoteza că scadenţa este 35 ani. n=20 ani. dacă preţul de piaţă al unei obligaţiuni este egal cu valoarea sa nominală. drd. rambursarea se face in rate anuale constante R. rata cuponului 5%. (rambursarea se face la scadenţă). b) Calculaţi C15 dacă VN=1000 u. ştiind că se rambursează la scadenţă? 3. Despre o obligatiune se cunosc următoarele: scadenţa este de n ani.m. iar anuităţile sunt egale cu 100 u. să se determine dirty price (DP). Obligaţiuni 1. iar rata dobânzii de pe piaţă este 8%.Asist. Valoarea nominală a unei obligaţiuni este 1000 u. rata cuponului creşte in fiecare an cu p puncte procenuale (prima rata a cuponului fiind de c1 %).66%. obligaţiunea se rambursează la scadenţă.m. p=0. rata dobânzii de piaţă este 8%. Ştiind că obligaţiunea se rambursează în anuităţi constante şi că rata cuponului este de 6. a) Determinaţi randamentul la maturitate al unei obligaţiuni cu scadenţa 2 ani. c) Să se determine preţul obligaţiunii utilizând convexitatea..25 puncte procentuale. a) Deduceti o formulă pentru cuponul la momentul t (Ct).. iar cupoanele sunt semianuale. ii. Cât este preţul acestei obligaţiuni.m. să se determine noul preţ al obligaţiunii utilizând două metode de calcul (utilizând durata şi prin metoda clasică). care are următoarele caracteristici: valoarea nominală 10. o rată a cuponului de 10% şi scadenţă peste 3 ani. scadenţa este la momentul 31 iulie N+2.. determinaţi: i. b) Determinaţi randamentul folosind formula simplificată. rata cuponului este 5.m. Se cere: a) Să se calculeze durata obligaţiunii. Alina GRIGORE SIMA II. 6. b) Randamentul la maturitate devine 6%. Presupunem că un investitor vinde o obligaţiune la data de 15 februarie N.5%.

25% 2020 77. . iar ele se rambursează la scadenţă. Sony Inc. drd. a emis obligaţiuni cu cupon anual şi următoarele caracteristici: Rata Cupon YTM Maturitate Durata Macaulay 3% 15 ani 10 ani 3% i. (2) maturitatea bondului devine 30 ani.m. Să se determine randamentul la maturitate al unei obligaţiuni ce are valoarea nominală 1000 u.50 lei 28. Cum va evolua durata modificată dacă: (1) rata cuponului devine 6%. randamentul la maturitate şi randamentul realizat.m. univ. Cum comentaţi rezultatele obţinute? 11. durata şi sensibilitatea ştiind că acestea au valoarea nominală 1000 u. 9. Explicaţi de ce durata modificată este o măsură mai directă a maturităţii atunci când se determină senzitivitatea preţului bondului la variaţiile ratei dobânzii. 8. Fie următoarele obligaţiuni: Obligaţiune A B C D Rata cuponului 12% 12% 3% 3% Maturitatea (ani) 5 2 2 2 Randamentul la maturitate 10% 10% 10% 6% Să se determine preţul. Determinaţi durata modificată.. maturitatea 4 ani.00 lei 1. Obligaţiunile emise de IBM. O obligaţiune convertibilă are următoarele caracteristici: Rata cuponului Maturitate Valoarea de piaţă bond Valoarea de piaţă acţiune comună Dividend anual Rata de conversie 5. a) Calculaţi: randamentul curent. ii.Asist. randamentul la maturitate şi randamentul realizat. iii. cu valoarea nominală 1000 $.m. scadenţă 5 ani şi rata cuponului 7% (cupon semianual). se tranzacţionează pe piaţa de capital la preţul de 960 $. iar preţul 919. b) Precizaţi care este principalul dezavantaj pentru randamentul curent. rata cuponului 7% (cuponul este anual).20 lei 20 acţiuni Cât este prima de conversie? 8    . Alina GRIGORE SIMA 7.888 u. 10.

iar cupoanele lor sunt semianuale. 0. valoare nominală 1.9% 9.5 2 2.64 103..5).5 ani. drd.. valoare nominală 1. rata cuponului 12% (cuponul se plăteşte semestrial).5).m.0% 9. c) Să se reprezinte grafic curba ratelor spot şi curba ratelor forward. f(1. scadenţa peste 1.19 99. O obligaţiune zero cupon cu scadenţa 6 luni. valoare nominală 1.5 1 1.m.000 u.. rambursarea se face la scadenţă. 0.5% Preţul de piaţă 96. Ştiind că investitorul este indiferent în alegerea alternativelor întrucât ambele investiţii îi asigură aceeaşi rentabilitate.m.0% 11.49 Randamentul la maturitate 8... care va fi rata forward după 6 luni pe cele 6 luni ? Aplicând acelaşi raţionament determinaţi f(1. 13.4% 9.15 92.0% 8.000 u.5).m. b) Presupunem că un investitor doreşte să realizeze o investiţie pe un an şi are două alternative: 1) Achizionarea unui t-bill cu scadenţa peste 1 an.5 3 Rata cuponului (c) 0 0 8. 2) Achizionarea unui t-bill cu scadenţa peste 6 luni.500 u..5). Preţul unei obligaţiuni cu valoarea nominală 2. O obligaţiune zero cupon cu scadenţa 1 an. investiţie pe care o reînnoieşte la scadenţă într-un alt t-bill cu scadenţa peste 6 luni.3% 8. preţ de piaţă 990 u.7% a) Să se determine utilizâd ca metoda bootstrapping-ul ratele de dobândă spot.Asist. 0. rata cuponului 15% (cuponul se plăteşte semestrial).2% 9.5% 9. O serie de obligaţiuni emise pe diferite maturităţi au valoarea nominală 100 lei. univ.m. preţ de piaţă 950 u. Alina GRIGORE SIMA 12.m. b. Se cunosc următoarele date referitoare la 3 obligaţiuni cotate la bursă: i. O obligaţiune cu scadenţa 1. pentru obligaţiunile din tabelul de mai sus. 0.000 u.5. f(2. rata cuponului 10 % (cuponul se plăteşte semestrial).. Cum sunt acestea? 9    .5 ani.000 u. f(2. scadenţa peste 1.45 99.m.5. preţ de piaţă 975 u.5 ani. rambursarea se face la scadenţă..m. rambursarea se face în rate constante. iii. În tabelul de mai jos sunt sintetizate informaţiile referitoare la acestea: Maturitatea (ani) 0.49 99. Se cere: a. Preţul unei obligaţiuni cu valoarea nominală 3. ii.

9% a) Determinaţi randamentele la obligaţiunile cu maturitate de 1 an care se aşteaptă să se înregistreze peste 1 an.75 puncte procentuale. iar randamentul la maturitate calculat după formula simplificată este 15%. maturity strategy) sau să cumpere o obligaţiune cu maturitatea un an. iar aceasta este de 0. univ. curba randamentelor este constantă dacă se anticipează de către investitori că ratele viitoare pe termen scurt sunt mai mari decât ratele prezente pe termen scurt. b). 2 ani. care este preţul de vânzare? Dar durata şi sensibilitatea sa? Maturitate y 3M 9. investitorul doreşte să vândă obligaţiunea deţinută. Ştiind că pentru o obligaţiune cu scadenţa peste 10 ani.Asist. a) Să se determine randamentul la maturitate. Un investitor cumpără o obligaţiune zero cupon emisă pe 9 luni. Se consideră următoarea structură la termen a ratelor zero cupon: Scadenţă (ani) rata zero cupon (%) 1 5 2 6 3 7 Fie obligaţiunea BXY cu scadenţa peste 3 ani a cărei rambursare se face în anuităţi constante de 100 u. drd. 3 ani. având valoarea nominală 500 lei şi rata discountului 9. Se cunoaşte următoarea structură la termen a randamentelor: Maturitate (ani) Rate de dobândă spot 1 10% 2 11% 3 12% 4 12.3%.78% 9M 9. Răspundeţi la următoarele întrebări: i. cât este randamentul curent? 18. 15. Este adevărat? Explicaţi. b) După două luni. Ştiind că randamentul la maturitate are următoarea evoluţie din tabelul de mai jos în momentul vânzătii. Alina GRIGORE SIMA 14. roll over strategy)? b) Aceeaşi cerinţă ca la a) cu precizarea că în economie se respectă teoria primei de lichiditate. cât anticipaţi să fie preţul obligaţiunii BXY peste un an. ştiind că în economie se respectă teoria aşteptărilor. preţul obligaţiunii în prezent. Teoria aşteptărilor arată că. Cum este riscul de piaţă aferent unei acţiuni preferenţiale cotată AAA comparativ cu o obligaţiune cotată AAA? ii. Ce este mai avantajos pentru un investitor: să cumpere o obligaţiune cu scadenţa peste 4 ani (en. 10    . investiţie pe care să o reînnoiască până se împlinesc 3 ani (en.15%   16. Se cere: a).23% 6M 9. rata cuponului este de 10%. dar peste doi ani? 17.95% 12M 10.m.

ix. răscumpărabilă la preţul 140 u. Enumeraţi cel puţin o entitatite care a emis o obligaţiune internaţională în România.. maturitatea 24 ani. Presupunând că în economie se respectă teoria preferinţei pentru lichiditate. Alina GRIGORE SIMA iii. xi. Dacă dvs. O obligaţiune fără clauza de răscumpărare: rata cuponului 11%. Să presupunem că aunt emise obligaţiuni pe termen lung de stat..     11    . O obligaţiune are randamentul curent de 8%. răscumpărabilă la preţul 140 u. pe care din cele două obligaţiuni o alegeţi: a) 1. În ipoteza că vindeţi această obligaţiune. O obligaţiune fără clauza de răscumpărare: rata cuponului 5%. ratele de dobândă pe termen lung vor fi mai mari decât cele pe termen scurt? Justificaţi. iar randamentul la maturitate de 10%. O obligaţiune cu clauza de răscumpărare are randamentul la maturitate mai mare decât a unei obligaţiuni cu aceleaşi caracteristici fără clauză? iv. drd. maturitatea 24 ani. Dacă curba randamentului este crescătoare. atunci investitorii aşteaptă o creştere a ratelor de dobândă pe termen scurt? Argumentaţi. O obligaţiune cu rating A: rata cuponului 10%. În cazul unei obligaţiuni cu discount. rata cuponului randamentul la maturitate? randamentul curent v. YTM=8%. sunteţi analistul financiar în cauză.Asist. vii. 2. Enumeraţi cel puţin o entitate din România ce a emis obligaţiuni corporative.m. maturitatea 24 ani. al căror randament la maturitate este 8%. O obligaţiune cu rating A: rata cuponului 5%. x. Justificaţi.m. dacă se aşteaptă o scădere a inflaţiei în următorii ani. în timp ce majoritatea participanţilor pe piaţa de capital consideră că ratele de dobândă vor rămâne relativ constante. O obligaţiune cu rating Aaa: rata cuponului 5%. 2. 2. univ. maturitatea 24 ani. c) 1. Un analist financiar anticipează ca rata dobânzii va scădea. tranzacţia se va realiza la un preţ sub sau peste valoarea nominală? viii. YTM=8%. Găsiţi o municipalitate din România şi arătaţi scopul emisiunii obligaţiunilor. Titluri emise de statul român se tranzacţionează la BVB? 19. vi. O obligaţiune cu rating Baa: rata cuponului 5%. maturitatea 24 ani. b) 1. maturitatea 24 ani.

Pe piaţa monetară rata dobânzii pasivă este 2. Alina GRIGORE SIMA III. cât ar trebui să fie valoarea minimă a preţului AXA ce determină apariţia unui apel în marjă? 2. Realizaţi o tranzacţie la vedere cu acţiunea Walker Crips. Tranzacţii în marjă 1. Să se arate care este cea mai profitabilă alternativă de investire. Aveţi 3 alternative de investire: A. determinaţi rezultatul pe care îl obţineţi din tranzacţia în marjă. Rata de dobândă percepută de broker este 11% pe an. Un investitor realizează o cumpărare în marjă adresând brokerului său un ordin de cumpărare pentru 300 de acţiuni ale companiei AXA (CS) la un preţ de 12 €/acţiune. vânzare de titluri) pe măsură ce se realizeză marcarea la piaţă a acţiunilor AXA. Dacă la sfârşitul lunii cursul acţiunii devine: a)72 lei.5% şi rata de dobândă percepută 9%. 5. 4. univ.Asist. ştiind că brokerul stabileşte o marjă de 50%.2%. rata de dobândă 5. iar comisionul brokerului este de 1. b) bancare.7%. Realizaţi o tranzacţie în marjă cu acţiunea Walker Crips.3%. Firma de brokeraj stabileşte marja iniţială de 50%. iar marja de menţinere 25%. iar comisionul este 0. dacă preţul acestora devine: Moment Preţ T 15 € T+1 11 € T+2 9€ b) Dacă datoria faţă de broker este 2250 €. 12    . apel în marjă. Suma de bani oferită de broker investitorului este procurată prin împrumuturi c) Toate titlurile cumpărate de broker sunt păstrate în „street name” ca şi colateral al împrumutului acordat. Constituirea unui depozit. b) 61 lei. C. a) Comentaţi cum se modifică situaţia financiară a investitorului (preluare profit. Dacă un investitor estimează o creştere a acţiunii Phlips Con (PHIA) cu 15% pe o perioadă de două luni.5%. pentru care estimaţi un randament pe un orizont de o lună de 10%. blocare cont. Presupunem că deţineţi suma de 100.000 £. B. drd. să se determine randamentul aşteptat al operaţiunii în marjă.000 lei timp de o lună şi doriţi să cumpăraţi 2000 acţiuni la un curs de 65 lei/acţiune. iar cea activă 4. 3. iar numărul de acţiuni este 300. Presupunem că dispuneţi 500. Răspundeţi cu DA sau NU: a) Marja iniţială reprezintă suma de bani împrumutată de investitor pentru a realiza cumpărarea în marjă. iar marja este 60%.

i.Asist. univ. Preţul acţiunii Inl Bus. să realizeze o operaţiune de short selling cu 1000 de acţiuni. Alina GRIGORE SIMA d) e) Investitorii ce cumpără acţiuni în marjă sunt expuşi riscului de „downside”. în aceste condiţii cât ar trebui să devină preţul acţiunii IBM astfel încât să apară un apel în marjă?            13    . Anticipaţi că preţul acţiunii IBM va scădea şi îi comunicaţi brokerului dvs. ce constituie colateral împrumutului acordat şi preţul acţiunii IBM devine 70 $. Investitorul ce realizează cumpărări în marjă anticipează ca piaţa este bear. Machines este 100 $. drd. ii. iar marja iniţială stabilită este 50%.000 $. Dacă deţineţi titluri emise de stat în valoare de 50. Brokerul împrumută titluri de la un alt broker. stabiliţi care este randamentul operaţiunii. 6. Presupunem că brokerul practică o marjă de menţinere de 30% la tranzacţiile short selling.

b) Opţiunea short call aduce un profit de 13 £. b) O poziţie long pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul acţiunii minus preţul de exerciţiu este mai mică decât zero.. c) Opţiunea long call are valoarea zero atunci când preţul acţiunii este mai mic sau egal cu 56 £. Alina GRIGORE SIMA IV. şi că rata dobânzii este de 10%. 2. valorează în prezent 3. univ. drd. c) O poziţie long pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul de exerciţiu este mai mic decât preţul acţiunii.m.m. O opţiune PUT pe acţiunea X cu scadenţa peste o lună şi preţul de exerciţiu 50 u. d) Opţiunea short call este at-the-money atunci cand preţul acţiunii este egal cu 56 £. 51 u. atunci când preţul acţiunii α este 69 £. Graficul de mai jos arată payoff-ul unei opţiuni call ajunsă la maturitate având activ suport acţiunea α (£): Profit 13 Long call 56 -13 Pierdere 69 Short call ST Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii: a) Opţiunea long call devine in-the-money atunci când preţul acţiunii este mai mare decât 56 £. acelaşi activ suport şi preţ de exerciţiu şi 100 de titluri pe contract.m. 3. d) O opţiune put cumpărată este in-the-money atunci când aceasta atinge maturitatea. e) O opţiune put vândută are un câştig maxim dat de diferenţa între preţul de exerciţiu şi preţul acţiunii. b.m.4142 u. 47 u. Care din următoarele afirmaţii referitoare la payoff-ul opţiunilor put ajunse la maturitate sunt adevărate sau false (A/F)? a) O poziţie short pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul acţiunii este mai mic sau egal cu preţul de exerciţiu. Opţiuni 1.m.. dacă după o lună cursul acţiunii X devine: a. 64 u.m. să se determine rezultatul la scadenţă al 200 de opţiuni CALL (poziţie long) cu aceeaşi scadenţă. 14    .Asist. c. atunci când preţul acţiunii este egal cu 69 £. e) Opţiunea long call înregistrează o pierdere de 13 £. Ştiind că acţiunea X se tranzacţionează în prezent la 55 u.

Alina GRIGORE SIMA 4. cursul acţiunii M va creşte (cursul M este 70 EUR în prezent) şi aveţi 3 alternative de investire: A. (3) 167 $. prima 10 EUR. rata dobânzii este 0. c = 10 EUR). cumpăraţi 100 de acţiuni M. 250 200 150 100 50 0 Un trader al companiei Worldwide Brokerage Services mizează pe scăderea cursului acţiunii Apple şi în acest scop tranzacţionează pe 2 august 2008 o opţiune având următoarele caracteristici: preţul de exerciţiu 145 $. B. iar un contract se încheie pe 100 de titluri? 5. ştiind că la scadenţă cursul acţiunii Apple este: (1) 142 $. cumpăraţi o opţiune CALL pe acţiunea M în valoare de 1000 EUR (PE = 70 EUR. iar restul de 6000 EUR îi investiţi într-un fond de investiţii pentru care încasaţi o dobândă de 2% pe an. pe piaţa de capital. cumpăraţi 7 contracte CALL pe acţiunea M (1 contract se încheie pe 100 de titluri) cu preţul de exerciţiu 70 EUR. ţinând seama că el anticipează scăderea cursului acţiunii AAPL? b) Cât ar trebui să fie nivelul minim al cursului astfel încât traderul să obţină profit? c) Când este in-the-money opţiunea aleasă de trader? Dar out-of-the-money? d) Cât este rezultatul traderului. Să presupunem că dispuneţi de o sumă de 7000 EUR timp de un an. (2) 124 $. prima 6 $. drd. Din graficul de mai jos. Evoluţia cursului acţiunii Apple Inc. Se cere: a) Ce tip de opţiune alege traderul. La sfârşitul perioadei de investire. vă aşteptaţi că. univ. preţul acţiunii Apple (AAPL) s-a situat într-un interval mic de variaţie. cursul acţiunii M poate lua una din valorile de mai jos: 15    . scadenţa este peste 3 luni. C.Asist. se observă faptul că în perioada 2 mai – 2 august 2008.

obligaţiuni neconvertibile) a rămas constant. b. iar spread-ul randamentului (obligaţiuni convertibile vs. straight bond value) reprezintă preţul unui instrument financiar ce nu are clauza de convertibilitate.Asist. Ce variantă de investiţie alegeţi? 6. De asemenea. De câte ori ar trebui să fie mai mare preţul de exercitare faţă de cursul actual astfel încât payoff-ul unei opţiuni call (poziţie long) pe acţiunea X să fie egal cu rezultatul din tranzacţia în marjă. univ. Să se determine: a. iii. iii. Care este rata de creştere a cursului acţiunii X care ar permite obţinerea unui randament de 10% pe o perioadă de o lună dintr-o operaţiune în marjă. arătaţi cum se modifică cele două componente ale unei obligaţiuni convertibile (valoarea de conversie şi valoarea bondului neconvertibil). drd. Se ştie că pe o piaţă marja este de 50% şi că rata dobânzii percepută de broker este de 10%. respectiv o obligaţiune convertibilă şi o acţiune comună. Rata rentabilităţii aşteptate peste un an a obligaţiunii NVS.   7. Să se determine: i. Care din cele 3 variante este cea mai riscantă? ii. Alina GRIGORE SIMA Curs actiune M (EUR) 65 70 75 80 85 Stabiliţi: i. b. a. Un analist financiar analizează două alternative de investire în compania Novartis AG (NVS).     16    . Peste un an preţul acţiunii NVS a devenit 51 USD. Preţul de conversie pentru obligaţiunea convertibilă NVS. Cele două instrumente financiare au următoarele caracteristici: Caracteristici Valoarea nominală Rata cuponului (% anual) Preţul curent de piaţă Valoarea unei obligaţiuni clasice† Rata de conversie Opţiune de conversie Dividend Valoarea aşteptată a preţului peste un an Obligaţiune convertibilă 1000 USD 4% 980 USD 925 USD 25 oricând 1125 USD Acţiune comună 35 USD 0 USD 45 USD Observaţie! Valoarea unei obligaţiuni clasice† (engl. peste un an rata dobânzii de piaţă la obligaţiunii neconvertibile cu aceeaşi maturitate a obligaţiunii NVS a crescut. Reprezentaţi grafic cele trei variante de investire. ii. În această situaţie. Rata rentabilităţii aşteptate peste un an a acţiunii NVS.

m.. Alina GRIGORE SIMA IV. b. acelaşi activ suport şi preţ de exerciţiu. g) O poziţie long pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul acţiunii minus preţul de exerciţiu este mai mică decât zero. Ştiind că acţiunea X se tranzacţionează în prezent la 55 u. Graficul de mai jos arată payoff-ul unei opţiuni call ajunsă la maturitate având activ suport acţiunea α (£): Profit 13 Long call 56 -13 Pierdere 69 Short call ST Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii: f) Opţiunea long call devine in-the-money atunci când preţul acţiunii este mai mare decât 56 £. Care din următoarele afirmaţii referitoare la payoff-ul opţiunilor put ajunse la maturitate sunt adevărate sau false (A/F)? f) O poziţie short pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul acţiunii este mai mic sau egal cu preţul de exerciţiu.m. j) O opţiune put vândută are un câştig maxim dat de diferenţa între preţul de exerciţiu şi preţul acţiunii. 10. g) Opţiunea short call aduce un profit de 13 £. j) Opţiunea long call înregistrează o pierdere de 13 £. i) Opţiunea short call este at-the-money atunci cand preţul acţiunii este egal cu 56 £. univ. O opţiune CALL pe acţiunea X cu scadenţa peste o lună şi preţul de exerciţiu 50 u. 47 u.4142 u.m..m. 17    . să se determine rezultatul la scadenţă al unei opţiuni PUT (poziţie long) cu aceeaşi scadenţă. atunci când preţul acţiunii α este 69 £. dacă după o lună cursul acţiunii X devine: a. i) O opţiune put cumpărată este in-the-money atunci când aceasta atinge maturitatea. atunci când preţul acţiunii este egal cu 69 £.Asist.m. şi că rata dobânzii este de 10%. 9. 51 u.m. Opţiuni 8. c. h) O poziţie long pe o opţiune put are valoarea zero atunci când preţul de exerciţiu este mai mic decât preţul acţiunii. valorează în prezent 10. drd. h) Opţiunea long call are valoarea zero atunci când preţul acţiunii este mai mic sau egal cu 56 £. 44 u.

iar un contract se încheie pe 100 de titluri? 12. scadenţa este peste 3 luni. Din graficul de mai jos. pe piaţa de capital. prima 6 $. preţul acţiunii Apple (AAPL) s-a situat într-un interval mic de variaţie. Se cere: e) Ce tip de opţiune alege traderul. drd. c = 10 EUR).Asist. prima 10 EUR. (2) 124 $. iar restul de 6000 EUR îi investiţi într-un fond de investiţii pentru care încasaţi o dobândă de 2% pe an. F. Alina GRIGORE SIMA 11. ştiind că la scadenţă cursul acţiunii Apple este: (1) 142 $. se observă faptul că în perioada 2 mai – 2 august 2008. cursul acţiunii M poate lua una din valorile de mai jos: Curs actiune M (EUR) 65 70 18    75 80 85 . cumpăraţi 7 contracte CALL pe acţiunea M (1 contract se încheie pe 100 de titluri) cu preţul de exerciţiu 70 EUR. ţinând seama că el anticipează scăderea cursului acţiunii AAPL? f) Cât ar trebui să fie nivelul minim al cursului astfel încât traderul să obţină profit? g) Când este in-the-money opţiunea aleasă de trader? Dar out-of-the-money? h) Cât este rezultatul traderului. E. Să presupunem că dispuneţi de o sumă de 7000 EUR timp de un an. cursul acţiunii M va creşte (cursul M este 70 EUR în prezent) şi aveţi 3 alternative de investire: D. cumpăraţi o opţiune CALL pe acţiunea M în valoare de 1000 EUR (PE = 70 EUR. rata dobânzii este 0. cumpăraţi 100 de acţiuni M. Evoluţia cursului acţiunii Apple Inc. 250 200 150 100 50 0 Un trader al companiei Worldwide Brokerage Services mizează pe scăderea cursului acţiunii Apple şi în acest scop tranzacţionează pe 2 august 2008 o opţiune având următoarele caracteristici: preţul de exerciţiu 145 $. La sfârşitul perioadei de investire. (3) 167 $. vă aşteptaţi că. univ.

vi. obligaţiuni neconvertibile) a rămas constant. peste un an rata dobânzii de piaţă la obligaţiunii neconvertibile cu aceeaşi maturitate a obligaţiunii NVS a crescut. Rata rentabilităţii aşteptate peste un an a acţiunii NVS. univ. v. straight bond value) reprezintă preţul unui instrument financiar ce nu are clauza de convertibilitate. Cele două instrumente financiare au următoarele caracteristici: Caracteristici Valoarea nominală Rata cuponului (% anual) Preţul curent de piaţă Valoarea unei obligaţiuni clasice† Rata de conversie Opţiune de conversie Dividend Valoarea aşteptată a preţului peste un an Obligaţiune convertibilă 1000 USD 4% 980 USD 925 USD 25 oricând 1125 USD Acţiune comună 35 USD 0 USD 45 USD Observaţie! Valoarea unei obligaţiuni clasice† (engl. Alina GRIGORE SIMA Stabiliţi: iv. respectiv o obligaţiune convertibilă şi o acţiune comună. De asemenea. Să se determine: iv. Ce variantă de investiţie alegeţi? 13. Un analist financiar analizează două alternative de investire în compania Novartis AG (NVS). De câte ori ar trebui să fie mai mare preţul de exercitare faţă de cursul actual astfel încât payoff-ul unei opţiuni call (poziţie long) pe acţiunea X să fie egal cu rezultatul din tranzacţia în marjă. d. vi. Să se determine: c. drd. În această situaţie.Asist. arătaţi cum se modifică cele două componente ale unei obligaţiuni convertibile (valoarea de conversie şi valoarea bondului neconvertibil). Peste un an preţul acţiunii NVS a devenit 51 USD. d. Se ştie că pe o piaţă marja este de 50% şi că rata dobânzii percepută de broker este de 10%. Care din cele 3 variante este cea mai riscantă? v. Preţul de conversie pentru obligaţiunea convertibilă NVS. c. 19    . Care este rata de creştere a cursului acţiunii X care ar permite obţinerea unui randament de 10% pe o perioadă de o lună dintr-o operaţiune în marjă.   14. Reprezentaţi grafic cele trei variante de investire. Rata rentabilităţii aşteptate peste un an a obligaţiunii NVS. iar spread-ul randamentului (obligaţiuni convertibile vs.

preţul de exerciţiu. i se indică alegerea unei opţiuni put având preţul de exerciţiu 725 euro.. Un investitor anticipează o volatilitate ridicată a preţului acţiunii Swisscom AG în următoarele luni. Alina GRIGORE SIMA V. a) De ce prima opţiunii unei opţiuni put cu acelaşi activ suport şi aceeaşi scadenţă este mai mică pentru opţiunea cu preţul de exerciţiu mai mic? b) Analizaţi cele două modalităţi de hedging şi alegeţi care este metoda cea mai profitabilă pentru investitor. el alege să adopte o strategie de tip straddle (o poziţie long pe o opţiune CALL şi o poziţie long pe o opţiune PUT cu acelaşi preţ de exercitiu şi scadenţa peste 2 luni). drd. Un investitor achiziţionează acţiuni ce intră în componenţa unui fond de investiţii. dar în acelaşi timp vrea să-şi limiteze pierderea. scadenţa peste 6 luni şi preţul de exerciţiu 750 euro. c) Care din cele două strategii implică un risc sistematic mai redus? 4. scadenţa 2 luni şi prima 2 €. tranzacţionând două contracte de opţiuni. Dacă investitorul se adresează firmei de brokeraj. Pentru a se acoperi la evoluţiile nefavorabile ale cursului acţiunilor. Arătaţi cum se poate obţine o cumpărare sintetică de contracte forward (vezi graficul de mai jos). Un investitor anticipează creşterea cursului acţiunii AES.Asist. care costă 18 euro.5% 20    . valoarea de piaţă a unităţilor de fond este de 750 EUR. În acest scop. el adoptă o strategie pe acţiunea AES formată astfel: o poziţie long pe o opţiune call cu preţul de exerciţiu 50 €. având ca activ suport acţiunile ce intră în structura fondului. 3. acelaşi activ suport. În acest scop. având aceeaşi scadenţă. Strategii cu opţiuni 1. Să se determine: a. T) ST Pierdere 2. Rezultatul investitorului dacă la scadenţa contractelor cursul activului suport este 77 €. Ştiind că prima put este egală cu prima call de 5 u. rata dobânzii este 7. Value Line. Rezultatul investitorului dacă la scadenţa contractelor cursul activului suport este 67 €. b. c. scadenţa 2 luni şi prima 4 € şi o poziţie short pe o opţiune call cu preţul de exerciţiu 70 €. investitorul tranzacţionează o opţiune put europeană (at-the-money) în schimbul a 30 euro. Profit F(0. univ. Cât ar trebui să fie cursul pentru ca rezultatul să fie nul. dar primele diferite.m.

iar PE1 este 117. PE1 < S T < PE 2 ⎪ PE − 2 PE + S . şi PE2 este 128. respectiv care este pierderea maximă. Cum este panta pe fiecare interval în care se situează preţul acţiunii suport? 7. c2 = 3 u. cu prima (c1) aferentă de 10 NZD. iar strap din două opţiuni call şi o opţiune put.. P2: două poziţii short call cu preţul de exercitare PE2 şi prima c2. c3 = 2 u. Pierderea maximă. b. rezultatul speculatorului dacă la scadenţă cursul spot. Funcţia de payoff a unei strategii iniţiată de un speculator este de forma: Payoff 0 .m. să se reprezinte grafic strategia şi să se determine: i. b. intervalul în care speculatorul câştigă.28 NZD. ii.m. Determinaţi rata minimă de creştere a cursului pentru a putea câştiga din această strategie.Asist.. 21    . S T < PE1 ⎧ ⎪ f (S T ) = ⎨ PE1 − S T . Câştigul maxim. S T > PE 2 2 T ⎩ 1 PE1 PE2  ST  Să se determine: a. să găsească şi să se reprezinte grafic payoff-ul acestor strategii. Se consideră o strategie de tip butterfly formată din: P1: o poziţie long call cu preţul de exercitare PE1 şi prima c1. PE3-PE1. Alina GRIGORE SIMA şi că acţiunea suport are în prezent un curs de 100 u. c.m. Ştiind că strategia strip este formată din două opţiuni put şi o opţiune call. Unde PE1 < PE2 < PE3 şi c1 > c2 > c3 cu c1 = 4 u. Dacă unui contract se îcheie pe 100 titluri. Reprezentaţi grafic strategia. Dar dacă preţul devine 156 NZD? iii.89 NZD. univ. În cazul în care la preţul de exercitiu PE2 rezultatul din P1 este egal cu rezultatul din P2 şi la PE3 rezultatul din P2 este egal cu rezultatul din P3. ST = 121. 5. să se determine: a. P3: o poziţie long call cu preţul de exercitare PE3 şi prima c3.25. Strips şi straps sunt variante ale strategiei straddle. cu prima (c2) de 4 NZD.m. drd. 6. Opţiunile ce compun acest payoff.

şi dacă da. Cât ar trebui să fie cursul acţiunii KBS dacă la scadenţa rezultatul investitorului este 3000 $. 10.m. Ce valoare ar trebui sa aibă preţul acţiunii la scadenţă astfel încât rezultatul operatorului să fie o pierdere de 95. univ. 22    ./acţiune 40 u. Cum se numeşte această strategie? Cum ar mai putea fi formată utilizând două strategii spread deja cunoscute? ii. să se verifice dacă există oportunităţi de arbitraj. iar un contract se încheie pe 100 de titluri./acţiune Septembrie 2008 Acţiunea MSFT 100 titluri call 1450 u.m. ii.000 u.25%. arătaţi care sunt etapele pe care le presupune acesta. prima 17 lei. Alina GRIGORE SIMA 8. Pentru două opţiuni se cunosc: Opţiune call: preţul de exerciţiu este 105 lei. 9. şi în acest scop vinde o opţiune put şi o opţiune call având următoarele caracteristici: Caracteristici PE prima scadenţa Activ suport Dimensiune contract put 950 u. maturitatea 6 luni. Cum este profitul? Dar pierderea? iii. Opţiune put: prima 5 lei./acţiune Septembrie 2008 Acţiunea MSFT 100 titluri Se cere: i.m. Un operator anticipează o volatilitate scăzută a preţului acţiunii MSFT.m. Să se afle cât este cursul acţiunii MSFT în care operatorul nici nu pierde.m. nici nu câştigă. Să se reprezinte grafic strategia. maturitatea 6 luni. Cât ar trebui să fie cursul acţiunii KBS pentru ca rezultatul investitorului să fie zero? iii. drd. Ştiind că rata dobânzii fără risc la 12 luni este 10./acţiune 50 u. poziţii deschise 10 10 10 10 Preţ de exerciţiu 70 $ 75 $ 80 $ 85 $ Prima 9$ 6$ 4$ 2$ Scadenţa Iunie 2009 Iunie 2009 Iunie 2009 Iunie 2009 Ştiind că toate opţiunile au acelaşi activ suport (acţiunea KBS). Un investitor are un portofoliu format din opţiuni astfel: Poziţie contract Long call Short call Short call Long call Nr. Cursul spot iniţial al acţiunii PEI (S0) este 110 lei.Asist. se cere: i.

Preţurilor acţiunilor la momentul iniţial este: Acţiuni Cursul acţiunii la t0 (u.000.000. Indici bursieri 1.000 200. iar valoarea de bază a indicelui este 100 de 23    .000.m.m. 7. Să se calculeze valoarea indicelui înainte şi după splitare folosind media aritmetică simplă. Care sunt principalii indici bursieri tranzacţionaţi pe piaţa de capital din România? 3. Cum se calculează BET.000 - An T Capitalizare bursieră (4)=(2)*(3) 10. şi are loc splitarea acţiunii Y.) Cazul A Cazul B 110 100 50 50 30 33 A B C Să se arate care este impactul modificărilor de preţ al acţiunilor asupra indicelui folosind ca metodă de calcul media aritmetică simplă.000.000.000. Cum se determină ponderea unei acţiuni în calculul BET-C? 5.000 6. drd.000. pe piaţa americană s-au înregistrat următoarele evoluţiile (tabelul de mai jos) ale cursurilor acţiunilor X.000 5.Asist.m. Se cunosc următoarele informaţii despre acţiunile X. astfel încât o acţiune veche se transformă în 3 acţiuni noi.) 100 50 30 Preţ la moment t+1 (u.) A 30 B 20 C 10 D 40 Emitentul acţiunii A decide splitarea valorii acesteia. BET-C şi BET-FI? 4. B şi C ce au următoarea evoluţie a cursurilor: Acţiune Preţ la moment t (u. Y şi Z ce intră în componenţa indicelui Ω : Acţiune (1) X Y Z Total Preţul acţiunii (USD) (2) 10 15 20 Numărul de acţiuni (3) 1. Un indice bursier are în componenţă acţiunile A. 6. Un indice bursier este alcătuit din 4 acţiuni. revenindu-i unei acţiuni vechi 2 acţiuni noi.000 Ştiind că la sfârşitul anului T+1.000 90. Alina GRIGORE SIMA VI.000 100. univ. Y şi Z. Ce reprezintă un indice bursier? 2.

drd. tn = 12500. Ţinând cont că traderul a obţinut câştigul maxim posibil. Un investitor anticipează o volatilitate redusă a cursului indicelui Dow Jones şi tranzacţionează un „straddle”. Să se determine valoarea indicelui Dow Jones (MUSD = 500 USD) la scadenţă.6% din valoarea la care a iniţiat pozitia. t2 =11800. prima call fiind 120 puncte. tn – scadenta optiunii. 10. La scadenţă opţiunea put este abandonată de către cumpărătorul opţiunilor. preţul de exercitare 10780 puncte.000 USD. univ. t3 = 11750. t2 = 11030. la scadenţa (tn). De asemenea. Preţul de achiziţie al unei obligaţiuni reprezintă 90. Din câştigul obţinut investitorul cumpără 100 obligaţiuni S. An T+1 Acţiune X Y Z Preţul acţiunii (USD) 12 10 20 8.25 JPY). 9. să se determine care a fost valoarea indicelui Ω aplicând ca metodă de calul media aritmetică ponderată cu capitalizarea bursieră. La scadenţă acesta lichidează contractele futures la 98.600 puncte. tn =11230 . Alina GRIGORE SIMA puncte. Să se determine randamentul la maturitate al obligaţiunii S. cursul indicelui este 10.     24    . emise in urmă cu 3 ani. t3 = 11100. la preţ de exercitare de 7. cu preţul de exerciţiu 11980 puncte. t4 = 11500. iar prima put de 100 puncte. cursul indicelui Nikkei: t1 = 11900. iar prima 200 puncte. investitorul previzionează o scădere a indicelui Nikkei (MJPY = 10000 JPY) şi tranzacţionează un contract put de tip american. Pe parcursul duratei de viată a opţiunilor. maturitatea este de 8 ani. t4 =11250 .300 puncte. Un trader previzionează pe piaţa americană o creştere a indicelui Dow Jones şi iniţiază o tranzacţie cu un contract de opţiune call de tip european pe indicele Dow Jones (MUSD = 500 USD). iar vânzătorul obţine un rezultat de 35.Asist. cuponul este 800. iar prima 250 puncte.125% din valoarea nominală. să se determine rezultatul final în tranzacţiile cu opţiuni pe indici bursieri (1 USD = 119. indicii inregistrează următoarea evoluţie: cursul indicelui Dow Jones: t1 = 10800. iar obligaţiunile sunt răscumpărabile la scadenţă la paritate. Un investitor anticipează o scădere a valorii indicelui Dow Jones şi tranzacţionează 10 de contracte futures pe indicele Dow Jones.