You are on page 1of 25

CELULA.

COMPLEMENT SIMPLU 1. Celula reprezintă unitatea de bază a organizării materiei
a. b. c. d. e. vii, din punct de vedere: morfologic; funcţional; genetic; toate răspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai răspunsurile a şi c.

2. Forma celulelor: a. este legată de funcţia lor; b. depinde de forma nucleului; c. iniţial toate celulele au o formă rotundă; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 3. a. b. c. Următoarele celule au o formă globuloasă, cu o excepţie: celulele sangvine; ovulul; hepatocitul; d. celulele adipoase; e. celulele cartilaginoase. 4. a. b. c. d. Dimensiunile celulelor: variază în funcţie de specializarea lor; sunt în funcţie de starea fiziologică a organismului; sunt în funcţie de condiţiile mediului extern; variază în funcţie de vârstă; toate răspunsurile sunt corecte. În alcătuirea celulei se disting trei părţi componente: membrana; organitele comune; oganitele specifice; apa; nucleolii.

e.
5. a. b. c. d. e.

6. Membrana celulară se caracterizează prin următoarele, cu o excepţie: a. se mai numeşte membrană plasmatică; b. se mai numeşte plasmalemă; c. înconjoară celula; d. are în structura sa ADN; e. separă structurile interne ale celulei de mediul înconjurător. 7. a. b. c. d. e. 8. a. b. c. d. e. Membrana celulară este alcătuită în principal din: fosfolipide; proteine; glicoproteine; toate răspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Componenta proteică a membranei realizează: funcţiile specializate ale membranei; mecanismele de transport transmembranar; sinteze proteice; toate răspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

9. La nivelul membranei celulare, proteinele se pot afla:
a. b. c. d. e. pe faţa externă a celulei; pe faţa internă a celulei; transmembranar; toate răspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

10. Pe lângă proteine şi lipide membrana celulară mai conţine: a. glucide; b. glicoproteine; c. glicolipide; d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 11. Prelungirile celulare sunt următoarele, cu o excepţie: a. pseudovili; b. cili;

c. toate răspunsurile sunt corecte. b. c. are rol important în metabolismul proteic. e. Reticulul endoplasmatic rugos se caracterizează prin: a. d. la epiteliul respirator. organitele celulare. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. o fază dispersată. la mucoasa intestinală. c. c. c. 16. 12. e. b. Citoplasma se caracterizează prin: a. microvilii. d. este un sistem canalicular care leagă plasmalema de stratul extern al membranei celulare. o parte structurată. cilii. pseudopodele. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. o parte structurată. Din punct de vedere funcţional citoplasma prezintă: a. Reticulul endoplasmatic neted se caracterizează prin: a. pe suprafaţa externă a peretelui membranos are ribozomi. e. are ca mediu de dispersie ansamblul de micelii coloidale. hialoplasma. la epiteliul tubilor renali. Prelungirile celulare se întâlnesc: a. pseudopode. are o structură complexă. 14. c. desmozomi. în funcţie de activitatea celulară. e. b. e. b. la leucocite. d. are rol în sinteza proteinelor. este masa celulară extramembranară. este o reţea de citomembrane cu aspect diferit. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. 13. e. microvili. d. un mediu de dispersie. la mucoasa traheală. desmosomi. cilii. se mai numeşte ergastoplasmă. toate răspunsurile sunt corecte. d. . 15. b.

au o structură lipoproteică.17. Mitocondriile se caracterizează prin: au formă de sistem canalicular. au rol în sinteza proteinelor. b. realizează fosforilarea oxidativă (degradarea ATP). are doi centrioli cilindrici. sunt dispuşi în întreaga hialoplasmă. e. Lizozomii se caracterizează prin următoarele. c. au forma unor granule rombice. au un perete cu structură bilaminată. e. este situat în apropierea nucleului. 22. cu o excepţie: a. sunt corpusculi sferici. se mai numeşte diclizozomi. 20. este situat în apropierea nucleului. Ribozomii au următoarele caracteristici. c. digeră substanţele şi particulele care pătrund în celulă. este un sistem membranar format din macrovezicule. e. 18. sunt organite bogate în ribonucleoproteine. Mitocondriile prezintă următoarele caracteristici: a. d. are rol în excreţia unor substanţe celulare. a. Centrozomul se caracterizează prin: se manifestă în timpul diviziunii celulare. c. a. cu o excepţie: a. b. b. c. 19. b. d. toate răspunsurile sunt corecte. b. d. . produc energie celulară. 21. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. prezintă creste mitocondriale. cu o excepţie: a. se mai numesc corpusculii lui Palade. pot fi liberi în matricea citoplasmatică. au o membrană externă plicaturată. d. Aparatul Golgi are următoarele caracteristici. conţin sisteme enzimatice în matrice. c. b. c. e. d. este un sistem membranar format din microvezicule. conţin enzime hidrolitice. e. toate răspunsurile sunt corecte.

b. e. c. 27. Organitele specifice sunt reprezentate prin: a. c. sunt reprezentate prin pigmenţi. pot fi granule de substanţă de rezervă. c. e. cu o excepţie: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt reprezentate prin produşi de secreţie. c. lipseşte în neuron. se găsesc în citoplasma neuronului. toate răspunsurile sunt corecte. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. lipsesc în fibra miocardică. d. d. toate răspunsurile sunt corecte. b. d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.d. 28. Incluziunile citoplasmatice: au caracter temporar. lipsesc în axon. Nucleul are următoarele caracteristici. miofibrile. b. a. d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. 26. se mai numesc şi corpii Nisson. . e. a. 24. lipsesc în dendrite. e. b. toate răspunsurile sunt corecte. e. corpii tigroizi. sunt elemente contractile. au rol în fagocitoză. c. 25. d. coordonează procesele biologice celulare fundamentale. neurofibrile. Neurofibrilele: constituie o reţea. toate răspunsurile sunt corecte. conţine materialul genetic. e. se găsesc numai în fibra musculară striată. 23. Corpii tigroizi: a. b. Miofibrilele: a. b. sunt echivalenţi ergastoplasmei pentru celula nervoasă.

Poziţia nucleului în celulă poate fi: a. d. este o soluţie coloidală. fibra musculară striată este mononucleată. prezintă o reţea de filamente groase. e. 30. c. e. Structural. e. b. 34. d. este triplă. este bilaminată. b. Membrana nucleară se caracterizează prin: a. c. Citoplasma nucleară se caracterizează prin: este dispusă în jurul centrozomului. 29. membrană. Numărul nucleilor: majoritatea celulelor sunt mononucleate. centrală. nucleul prezintă: a. b. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. transmite informaţia genetică. 33. d. 32. d. e. d. periferică. e. c. unul sau mai mulţi nucleoli. toate răspunsurile sunt corecte. excentrică. e. între membrana internă şi carioplasmă se află spaţiul perinuclear. nici un răspuns nu este corect. c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. este poroasă. a. a. are un aspect neomogen. b. toate răspunsurile sunt corecte. d. carioplasmă. c. hematia este polinucleată. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 31. adipocitele sunt binucleate.c. controlează metabolismul celular. are o membrană celulară. b. Filamentele carioplasmei: .

toate răspunsurile sunt corecte. e. b. b. c. d. 37. b. cu o excepţie: a. are o garnitură haploidă (44+XX). a. 35. d. nucleu. b. c. toate răspunsurile sunt corecte. b. Structural. Ovulul: se formează din epiteliul germinativ al medularei ovarului. toate răspunsurile sunt corecte. . sunt formate din granulaţii fine de cromatină. d. 39. se formează în tubii seminiferi ai epididimului. coadă. c. membrana vitelină. e. gât. a.a. c. ovulul este format din următoarele componente. dispusă la interior. e. c. are o garnitură cromozomială diploidă. fac legătura dintra membrana nucleară şi nucleoli. d. 38. b. 36. membrana pellucida. citoplasmă. d. a. e. e. pot fi rotunzi sau ovalari. Spermatozoidul se caracterizează prin: se mai numeşte şi spermie. piesă intermediară. c. sunt delimitaţi de o condensare a cromatinei nucleare. la sfârşitul diviziunii celulare formează cromozomii. Nucleolii: au rol in sinteza de ARN. d. are o formă sferică. sunt corpusculi denşi. procesul de formare al spermatozoizilor se numeşte diviziune reducţională. a. are o lungime de 50-70 mm. Spermatozoidul prezintă: cap. are 150-200 mm. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. coroana radiata.

Proprietăţile celulei se caracterizează prin: a. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. Capul spermatozoidului se caracterizează prin: este rotund. b. c. a. conţine centrul cinetic al spermiei. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. e. c. se numeşte perforator. . soluţiile acide distrug spermiile. pot fi generale. se deplasează cu o viteză de 1-3 mm/sec. temperatură. c. d. toate răspunsurile sunt corecte. Spermiile se caracterizează prin: sunt celule mobile. toate răspunsurile sunt corecte. 44. b. 41. 43. e. d. d. soluţiile slab alcaline activează mişcările. toate răspunsurile sunt corecte. Corpusculul anterior al spermatozoidului se caracterizează prin: a. are un nucleu mare. se numeşte acrozom. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. a. c. a. execută mişcări rectilinii. Vitalitatea şi mişcările spermiilor depind de: pH. e. d.e. este învelit la periferie de membrana nucleară. 42. e. c. e. serveşte pentru pătrunderea în ovul. b. la nivelul său sunt generate caracterele genetice. 40. Piesa intermediară a spermatozoidului se caracterizează prin: a. b. 45. d. se mai numeşte gât.

46. mecanisme care nu necesită prezenţa unor proteine membranare transportoare. toate răspunsurile sunt corecte. e. c. majoritatea ionilor. reproducerea. asigură îndeplinirea rolului specific în ansamblul organismului. particule străine. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. pot fi speciale. c. d. Membrana celulară prezintă permeabilitate selectivă pentru: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. c. 50. anumite molecule. 48. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. d. 49. toate răspunsurile sunt corecte. d. a. fagocitoza. d. e.b. . e. b. toate răspunsurile sunt corecte. Proprietăţile importante ale celulelor sunt: transportul transmembranar. potenţialul de membrană. b. mecanisme care nu necesită prezenţa unor cărăuşi. Mecanismele implicate în transportul transmembranar pot fi grupate în: a. a. e. b. toate răspunsurile sunt corecte. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. mecanisme care necesită prezenţa unor proteine membranare transportoare. toate răspunsurile sunt corecte. c. b. 47. Dintre mecanismele care nu necesită prezenţa unor proteine membranare transportoare fac parte: a. metabolismul. Proprietăţile celulelor pot fi: sinteza proteică. difuziunea facilitată. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. c. difuziunea.

în funcţie de consumul energetic. se face în sensul gradientului de concentraţie. d. 54. care necesită cheltuială energetică (ADN). osmoza. d. determină răspândirea uniformă a moleculelor într-un volum dat de soluţie. e.c. activ. b. c. e. e. b. toate răspunsurile sunt corecte. d. osmoza. c. e. a. Difuziunea se caracterizează prin următoarele. 55. difuziunea facilitată. care nu necesită energie. transportul activ. b. difuziunea. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 52. d. Dintre mecanismele care necesită prezenţa unor proteine membranare transportoare fac parte: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. permit pasajul ionic. toate răspunsurile sunt corecte. difuziunea facilitată. toate răspunsurile sunt corecte. . determină răspândirea uniformă a moleculelor într-un volum dat de gaz. cu o excepţie: a. pasiv. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Canalele ionice: a. c. semiactiv. 51. reprezintă o mişcare dezordonată permanentă a moleculelor şi ionilor dintr-o soluţie. d. Din transportul pasiv fac parte: difuziunea. b. Transportul transmembranar. e. poate fi: a. toate răspunsurile sunt corecte. c. 53. determină moblizarea particulelor cărora li se furnizează energie.

toate răspunsurile sunt corecte. e. 57. moleculele se deplasează conform gradientului de concentraţie. suprafaţa de schimb. b. e. b. 56. b. d. c. diferenţa de concentraţie de o parte şi de alta a membranei. este proporţională cu numărul de particule dizolvate în soluţie. e. 60. gradul de permeabilitate al membranei. c. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Osmoza se caracterizează prin: a. d. c. Difuziunea facilitată se caracterizează prin: a. nici un răspuns nu este corect. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. reprezintă difuziunea apei din celulă în exteriorul corpului. 58. c.b. d. 59. d. toate răspunsurile sunt corecte. Rata difuziunii depinde de: a. . moleculele organice polarizate. c. c. Forţa care trebuie aplicată pentru a preveni osmoza: se numeşte presiune osmotică. a. pentru producerea sa membrana trebuie să fie semipermeabilă. este facilitată de proteine. toate răspunsurile sunt corecte. toate răspunsurile sunt corecte. apă. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. pentru producerea sa membrana trebuie să fie mai permeabilă pentru moleculele de solvit. toate răspunsurile sunt corecte. este condiţionată de potenţialul de acţiune. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. moleculele organice cu greutate moleculară mică. Membrana este traversată cu ajutorul proteinelor transportoare de membrană de către: a. necesită consum energetic. e. d. au o structură proteică. b. au dimensiuni ce permit vizualizarea la microscopul optic.

b. toate răspunsurile sunt corecte. 61. e. necesită prezenţa unor vezicule transportoare. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. b. d. 65. c. e. secundar. b. Transportul activ primar: necesită hidroliza directă a ATP-ului. Transportul activ: a. d. cotransport. d. toate răspunsurile sunt corecte. a. c. toate răspunsurile sunt corecte. Transportul activ poate fi: primar. exocitoză. e. a. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Transportul vezicular se poate prezenta sub formă de: endocitoză. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. nu necesită consum energetic. asigură deplasarea moleculelor împotriva gradientelor de concentraţie. b. e. 64. se face cu consum energetic. b. proteinele transportoare se numesc pompe. 62. e. Transportul activ secundar: a. toate răspunsurile sunt corecte. c. c. c. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. d. 63. pinocitoză. d. fagocitoză. toate răspunsurile sunt corecte. . sunt corecte numai răspunsurile b şi c. toate răspunsurile sunt corecte.d. a. energia necesară este obţinută prin transferul altei energii conform gradientului de concentraţie. asigură deplasarea ionilor împotriva gradientelor de concentraţie. energia se obţine prin degradarea oxidativă a ATP-ului.

un potenţial de membrană atunci când la nivelul acesteia nu se produc impulsuri electrice. dacă valoarea potenţialului de membrană este redusă la un nivel critic. c. 71. b. b. d. c. 67. În timpul potenţialului de membrană au loc: a. c. toate răspunsurile sunt corecte. aspectul şi durata sa sunt la fel în toate celulele. b. 72. depolarizarea este spontană. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. c. b. panta descendentă. Termenul de potenţial de repaus defineşte: a. Fazele potenţialului de acţiune sunt: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.66. odată atins pragul. c. un potenţial de membrană atunci când la nivelul acesteia este instalată perioada refractară. . e. e. 68. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. expulzarea sodiului pătruns în celulă. este o modificare temporară a potenţialului de membrană care codifică o informaţie. reintroducerea în celulă a K+. stimulii supraliminari nu determină o reacţie mai amplă decât stimulul prag. d. toate răspunsurile sunt corecte. panta ascendentă. o activitate redusă. potenţialul de acţiune este un răspuns de tip “tot sau nimic”. la neuron. Potenţialul de acţiune: a. e. b. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. are un mecanism de producere asemănător la toate celulele. menţinerea relativ constantă a concentraţiei ionilor de sodiu şi potasiu. toate răspunsurile sunt corecte. celulele excitabile se depolarizează rapid. d. d. toate răspunsurile sunt corecte. pragul. Pragul potenţialului de acţiune se caracterizează prin: a.

depolarizarea apare anterior atingerii potenţialului prag. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. Perioda refractară poate fi: a. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.e. toate răspunsurile sunt corecte. d. e. Perioada refractară relativă se caracterizează prin următoarele: a. dacă stimulul este suficient de puternic. e. permanentă. b. b. d. potenţialul obţinut are o amplitudine mai mare. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 79. absolută. relativă. pe parcursul său se poate iniţia un al doilea potenţial de acţiune. c. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. sodiul va ieşi din celulă prin canale speciale pentru acest ion. Proprietăţile speciale ale celulelor sunt: a. 73. toate răspunsurile sunt corecte. e. c. e. se propagă în ambele sensuri. toate răspunsurile sunt corecte. potenţialul obţinut are o viteză de apariţie a pantei ascendente mai mare. c. d. Potenţialul de acţiune generat în orice punct al unei membrane excitabile. contractilitatea. 77. are următoarele caracteristici: a. b. transmiterea depolarizării în lungul unei fibre nervoase se numeşte impuls nervos. 78. d. toate răspunsurile sunt corecte. activitatea secretorie. b. 75. Panta ascendentă a potenţialului de acţiune se caracterizează prin: a. . transmiterea depolarizării în lungul unei fibre musculare se numeşte impuls muscular. b. depolarizarea se datorează creşterii permeabilităţii membranei pentru sodiu. c. toate răspunsurile sunt corecte.

sunt corecte numai răspunsurile a şi b. toate răspunsurile sunt corecte. e.c. d. . ritmicitatea.

7. 3. ovulul. se află pe faţa externă a membranei. Îşi păstrează forma globuloasă următoarele celule: adipoase. 2. are un aspect diferit în funcţie de activitatea celulei. 3. 2. Reticulul endoplasmatic rugos: 1. Proteinele membranei celulare prezintă următoarele caracteristici: 1. 4. 3. 2. pe suprafaţa externă prezintă ribozomi. Prelungirile celulare sunt reprezentate de către: 1. se mai numeşte ergastoplasmă. 2. Reticulul endoplasmatic: leagă plasmalema de stratul extern al membranei celulare. nu sunt uniform răspândite în structura lipidică. glucidele sunt puternic încărcate pozitiv. 4. 3. se află pe faţa internă a membranei. 5. este o reţea de citomembrane. glicolipide. 3. microvili. 4. 1. 2. Membrana celulară conţine şi glucide: glicoproteine. 4. 4. este un sistem canalicular. formează un model mozaic fluid. 8. glucidele sunt situate pe faţa internă a membranei. 2. fibra musculară netedă. reprezintă o formă diferenţiată a celui neted. 4. 3. pseudopode. desmozomi. Rolurile reticulului endoplasmatic sunt: . 3. neuronul. are rol în sinteza protinelor. 2. 1.COMPLEMENT MULTIPLU 1. 5. 4. cili.

fagocitoză. 1. sisteme enzimatice. 3. este un sistem membranar format din macrovezicule. 3. sistem circulator intracitoplasmatic. 3. 1. 2. 2. este situat în zona cea mai activă a citoplasmei. se mai numesc dictiozomi. sunt bogaţi în ribonucleoproteine. sinteza de proteine. 4. au forma unor granule rotunde sau ovale. interstiţiu. 3. 4. Mitocondriile: au o formă ovală. 2. 1. 3. 10. nucleu. Rolurile mitocondriilor sunt: fosforilare oxidativă. în metabolismul glicogenului. 3. 3. 4. 12. 1. prezintă o structură trilaminară. 14. 4. 2. au 250-500 nm. 2. 1. 11. eliberare de energie. excreţia unor substanţe celulare. Mitocondriile sunt formate din: nucleu. Aparatul Golgi: este un sistem membranar format din microvezicule. 2. Ribozomii: au rol în sinteza glicogenului. 13. ribozomi. .1. în metabolismul lipidelor. 4. o membrană externă. 9. Mitocondriile conţin: matrice mitocondrială. o membrană internă netedă. 2. este un sistem membranar format din cisterne alungite. au o formă rotundă. 1. 4. 4.

dendrite. 2. 3. hormoni. 1. 3. intervin în metabolismul glicogenului. 1. 4. axoplasmă. Centrozomul: este situat în apropierea nucleului. membrana celulară. Neurofibrilele constituie o reţea care se întinde în: citoplasma neuronului. 2. are doi centrioli orientaţi perpendicular unul pe celălalt. produşi de secreţie. conţin enzime hidrolitice. 2. sunt răspândiţi în întreaga hialoplasmă. . 3. Rolurile lizozomilor sunt: digerarea substanţelor care pătrund în celulă. 1. 2. membrană. nucleoplasma. 17. 3. 4. digerarea fragmentelor de celule sau ţesuturi.1. Incluziunile citoplasmatice sunt reprezentate prin: granule de substanţă de rezervă. lipseşte în neuron. 2. au rol în producerea energiei. 1. Centrozomul se caracterizează prin: are rol în diviziunea celulară. 18. 4. 2. centrosfera. se manifestă în timpul diviziunii. pigmenţi. 3. 19. 1. Lizozomii: sunt corpusculi sferici. are nucleoli. nucleul prezintă: 1. 3. 4. 4. 2. 20. Structural. 4. este format din doi centrioli ovalari. are o citoplasmă vâscoasă. 21. 15. 16. producere de energie.

Spermatozoidul prezintă: 1. centrul nuclear. 3. 26. 1. vitalitatea sa depinde de pH. 4. Membrana nucleară are următoarele caracteristici: este poroasă. 2. unul sau mai mulţi nucleoli. se formează prin procesul de spermatochineză. coadă. 2. 2. 4. se formează din foliculii din medulara ovarului. Spermatozoidul prezintă următoarele caracteristici este o celulă inertă.3. anterior prezintă perforatorul. 23. 1. este dublă. 2. conţine jumătate din numărul de cromozomi: 44 + xx. se formează în tubii seminiferi ai testiculului. 3. Spermatozoidul: se mai numeşte spermie. anterior prezintă acrozomul. gât. 4. sub ea se află carioplasma. 1. . corp. 4. 3. 4. 4. 4. 3. prezintă nucleu. se formează din copilărie. 24. Capul spermatozoidului: are formă ovală. 22. conţine cromozomi. 3. are un nucleu mare. alcoolul îl distruge. cap. Ovulul: are formă sferică. 3. soluţiile acide îl activează. 1. 2. 2. 25. 1. 27.

Dintre mecanismele care nu necesită prezenţa unor proteine transportoare fac parte: difuziunea. 2. reproducerea. Prin membrana celulară trec: substanţe nutritive. transportul activ. 4. Mecanismele implicate în transportul transmembranar sunt: mecanisme care nu necesită prezenţa unor proteine transportoare. . Transportul pasiv are următoarele caracteristici: 1. 2. 3. transportul activ. osmoza. 28. mecanisme care necesită prezenţa unor cărăuşi. difuziunea facilitată. mecanisme care necesită prezenţa unor proteine transportoare. sânge. 32. transportul transmembranar. 3. 3. nu necesită transport energetic. Dintre mecanismele care necesită prezenţa unor proteine transportoare fac parte: difuziunea. 4. 30. 2. 4. 4. ioni. 31. 2. 1. 4. 2. 2. 3. 3. 1. osmoza. 1. este reprezentat de către difuziune. metabolismul. Celula are următoarele proprietăţi generale: sinteza proteică. 3. 29. 1. produşi ai catabolismului celular. mecanisme care nu necesită prezenţa unor cărăuşi. este reprezentat de către osmoză. difuziunea facilitată.1. 33.

la fel de permeabilă pentru ambele tipuri de molecule. 4. Prin difuziune pot trece prin membrana celulară: 1. 3. 2. sunt formaţiuni membranare. membrana celulară trebuie să fie: 1. O2. 2. răspândirea uniformă a moleculelor într-un volum dat de gaz. 3. . 38. molecule nepolarizate. semipermeabilă. 34. este reprezentat de către difuziunea facilitată. molecule liposolubile. 3. consum de oxigen. CO2. ureea. 36. 2. au o structură proteică. mai permeabilă pentru moleculele de solvit. suprafaţa de schimb. concentraţia ATP-ului. pot fi vizualizate cu microscopul electronic. 4.4. Prin membrana celulară pot trece şi molecule organice neîncărcate electric: 1. diferenţa de concentraţie de o parte şi de alta a membranei. 35. 2. gradul de permeabilitate a membranei. 4. 4. Difuziunea determină: 1. Rata difuziunii depinde de: 1. 3. răspândirea uniformă a moleculelor într-un volum dat de soluţie. etanolul. mai permeabilă pentru moleculele de solvent. 4. Canalele ionice: 1. Pentru ca să se producă osmoza. hormonii steroizi. 2. glucoza. consum energetic. 4. 3. 37. 39. 2. 3. permit pasajul ionic.

3. În difuziunea facilitată: 1. proteine transportoare numite pompe. 4. se desfăşoară cu consum energetic. 4. 2. moleculele organice polarizate. 2. 44. 2. Transportul activ: 1. Prin mecanisme care utilizează proteine transportoare trec: 1. transportul necesită degradarea ATP-ului. nu este necesară energie pentru transport. 2. hidroliza directă a ATP-ului.40. primar. 3. 4. 3. 42. terţiar. Forţa care trebuie aplicată pentru a preveni osmoza: 1. 41. 2. 4. asigură deplasarea ionilor împotriva gradientelor de concentraţie. transport în sensul gradientelor de concentraţie. hormonii steroizi. moleculele se deplasează conform gradientului de concentraţie. este mai mare în cazul glucidelor. energia necesară provine prin degradarea ATP-ului. transportul se face activ. consum energetic. 4. este proporţională cu numărul de ioni. Transportul activ poate fi: 1. ureea. asigură deplasarea moleculelor împotriva gradientelor de concentraţie. 3. 2. secundar. 3. 3. moleculele cu greutate moleculară mare. 45. 43. se numeşte presiune osmotică. este proporţională cu numărul de particule dizolvate în soluţie. Transportul activ primar necesită: 1. Transportul activ secundar: . 46. 4. cotransport.

prin difuziune facilitată. energia necesară este obţinută prin transferul altei energii conform gradientului de concentraţie. hemoliza. 2. endocitoza. difuziunea facilitată. se mai numeşte cotransport. 4. reintroducerii în celulă a K+. 52. fagocitoza. reintroducerii în celulă a Na+. relativ constantă concentraţia intracelulară a ionilor de Na+. – 80 mV. Valoarea potenţialului de repaus se datorează: 1. prezenţa intracelulară a moleculelor nedifuzabile încărcate negativ. 4. pinocitoza. 4. Potenţialul membranar de repaus are o valoare medie de: 1. 2. activităţii pompei de Ca++. activitatea pompei de K+. 47. 2. 3. 48. intervine în transportul K+. 3. activitatea pompei de Na+. activităţii pompei de Na+/ K+. 3. În timpul potenţialului de repaus o celulă îşi menţine: 1. . 3.1. 49. O formă specială de transport activ secundar este: 1. exocitoza. 4. Forme speciale de endocitoză sunt: 1. intervine în transportul Na+. 3. permeabilitatea selectivă a membranei.65 mV. 2. 50. transportul vezicular. . 2. 2. 4. 3. Distribuţia inegală a sarcinilor de o parte şi de alta a membranei celulare este creată de: 1. 51. – 70 mV. – 85 mV. 4.

scăderea permeabilităţii pentru Na+. 59. 4. 3. creşterea permeabilităţii pentru K+. poate fi relativă. 2. se datorează unor curenţi electrici. 2. nu necesită consum energetic. 2. este în funcţie de tipul de celulă. depolarizarea corespunde creşterii permeabilităţii membranei celulare pentru Na+. Perioada refractară: 1. 4. 58. 4. 3. relativ constantă concentraţia intracelulară a ionilor de K+. corespunde repolarizării. un potenţial în valoare de +65 mV. Panta ascendentă: 1. 3. care intră în celulă. se produce prin trecerea ionilor prin canale membranare specifice. este un răspuns de tip “tot sau nimic”. 3. Perioada refractară absolută: . o depolarizare rapidă a celulei. Mecanismul de producere al potenţialului de acţiune: 1.2. 4. reprezintă intervalul de timp pe parcursul căruia este dificil de obţinut un potenţial de acţiune. 53. 2. depinde de intensitatea stimulului. stimulul subliminar produce un potenţial minim. un potenţial membranar constant în absenţa unui stimul. stimulul supraliminar produce o reacţie mai amplă decât stimulul prag. corespunde depolarizării. 4. la neuron stimulul prag produce un răspuns maxim. Potenţialul de acţiune se caracterizează prin: 1. poate fi absolută. 4. 3. Un potenţial de acţiune cu valoare prag produce: 1. o depolarizare spontană. 3. 54. 56. repolarizarea corespunde creşterii permeabilităţii membranei celulare pentru K+. 2. 55.

al doilea potenţial are o viteză de apariţie mai rapidă a pantei ascendente. contractilitatea. 2. 3. pe parcursul ei se poate iniţia un al doilea potenţial de acţiune. 4. se datoreşte inactivării canalelor pentru Na+. Proprietăţile speciale ale celulelor sunt: 1. 4. 2. cuprinde o porţiune din partea descendentă. activitatea secretorie. proprietatea celulelor musculare de a transforma energia chimică a unor compuşi în energie mecanică. cuprinde panta ascendentă. 4. 2. dacă stimulul este suficient de puternic. . 61. pe parcursul ei nu se poate obţine un nou răspuns indiferent de intensitatea stimulului. al doilea potenţial are o amplitudine mai redusă. 3. 60. 3. pe parcursul ei nu se poate obţine un nou răspuns indiferent de intensitatea stimulului.1. producerea de substanţe pe care le elimină în mediul extern sau intern. Perioada refractară relativă: 1.