You are on page 1of 4

Marin Sorescu s-a nascut la 18 februarie1936 in comuna Bulzesti din judetul Dolj.

A urmat cursurile liceului din Predeal si a absolvit Facultatea de Filologie din Iasi. Debutul la avut prin volumul Singur printre poeti, ca apoi in 1990 sa primeasca Premiul International Herder,iar in 1991sa devina membru al Academiei Romane. S-a stins din viata in 1997. Iona , subintitulata de Marin Sorescu atragedie in patru tablouria , a fost publicata in 1968 in revista aLuceafarula si face parte , alaturi de Paraclisierul si Matca , dintr-o trilogie dramatica , intitulata sugestiv Setea muntelui de sare . Titlul trilogiei este o metafora care sugereraza ideea ca setea de adevar de cunoastere si de comunicare sunt caile de care omul are nevoie pentru a iesi din absurdul vietii , din automatismul istovitor al existentei , iar cele trei drame care o compun sunt meditatii-parabole , realizate prin ironie. Simbolice pentru titlul volumului din care fac parte , dramele Iona , Paraclisierul si Matca sunt parabole pe tema destinului uman , parafrazand trei mituri fundamentale: mitul biblic (Iona) , mitul mesterului Manole (Paraclisierul) , si mitul potopului (Matca). Piesa de debut a autorului , Iona (1968) reprezinta capodopera sa dramatica si unul dintre evenimentele vietii noastre teatrale. In ea , autorul a simbolizat drama ontologica a omului modern (si a omului ca fiinta) aflat sub puterea destinului orb. Inspirata din mitul biblic al omului inghitit de un peste , opera nu prezinta o drama individuala , ci una general umana , nascuta din framantarile si nelinistile fiintei pamantene in fata propriului destin. De-a lungul celor patru tablouri , Iona da nastere la interogatii existentiale grave , privitoare la viata , moarte , singuratate , destin; prin aceasta trasatura , ea se incadreaza inteatrul de idei devenind un adevarat poem dramatic al nelinistiimetafizice. Drama "Iona" are la origine cunoscutul mit biblic al lui Iona, fiul lui Amitai.Iona este insarcinat sa propavaduiasaca cuvantul Domnului in cetatea Ninive,caci pacatele omenirii ajunsesera pana la cer.Iona primeste misiunea,dar se razgandeste si se ascunde pe o corabie cu care fuge la Tarsis.Dumnezeu il pedepseste pentru nesupunere trimitand un vant puternic care provoaca o furtuna pe mare. Corabierii banuiesc faptul ca Iona este cel care a atras mania cereasca,asa il arunca in valuri. Din porunca divina ,Iona este inghitit de un monstru marin si dupa trei zile si trei nopti petrecute in burta pestelui in pocainta,"Domnul a poruncit pestelui s ipestele a varsat pe Iona pe uscat ". Subiectul acestei fabule biblice se intalneste in piesa lui Marin Sorescu numai ca pretext,personajul deosebindu-se de biblicul Iona prin aceea ca acesta din urma este inghitit de chit pentru ca voia sa fuga de o misiune,pe cand eroul lui Sorescu nu savarseste nici un pacat,se afla inca de la inceput"in gura pestelui" si nici nu are posibilitatea eliberarii de fapt . Rezumatul operei literare Personajul Iona este un pescar supus legilor destinului ce in cazul sau nu a fost prea darnic de aici puternicul pesimism ce il cuprinde ajungand chiar pana a pescui intr un acvariu pe care il ia mereu cu el pentru zilele negre cand nu prinde nimic.Intriga are ca punct de plecare mitul lui Iona unde un chit ii va fi pe post de casa timp de cateva zile.Aici are loc marea schimbare ce este cuprinsa in desfasurarea actiunii.

El isi pune intrebarea adaca ma sinucid?a si intelege imprudenta care e tanar .Deznodamantul desi socant are in esenta ideea de libertate din nebunia proprie precum si ciclicitatea vietii stagnante la un nivel inferior al unor consecutive reincarnari pe care Iona incearca sa o inteleaga ca apoi sa i se conformeze. asunt primul pescar pescuit pescuit de ela. reprezentata de avesnica mistuirea a pantecului de peste. conditiei umane . dar intarind ideea de mai sus(logosul este expresia supravieturii) el continua sa vorbeasca.aspiratie s iiluzie. pescar pasionat. aspiratie. sa-l refaca. Iona doreste sa se simta liber . Singururl lucru bun pe care l-ar fi facut in viata lui ar fi aaceasta banca de lemna avand ade jur-imprejur mareaa comparabila cuaun lacas de stat cu capul in maini in mijlocul sufletuluia.Tabloul II se petrece in ainteriorul pestelui Ia in intuneric . Eroul isi aminteste povestea chitului dar nu il intereseaza decat in masura in care ar fi ancorata in real pentru ca nu cunoaste solutia iesirii din situatia limita . Iona gaseste un cutit . Punctul culminant este subliniat prin aparitia celor doi figuranti cu barne in spate care anu scot nici un cuvanta surzi si chiar muti .prinderea miticului peste.a Monologul continua cu cele mai variate idei existentiale .Fiindca nu-si poate implini idealul. si recomanda ca aartrebui sa se puna un gratar la intrarea in orice sufleta de unde reiese ideea de necesara selectie lucida a lucrurilor importante din viata. iluzie si chiar deschidere spre un orizont nelimitat. Sa vedm daca pot sa si tac. fac ce vreau . aDe ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul vietii?a ori cugetari .el este inghitit de un peste urias. Iona.In finalul tabloului . Nu mi-e fricaa . macar la soroace mai mari ca universul intreg sa fie dat lumii de pomana. care sugereaza libertate. Drama continua ain interiorul pestelui IIa .El incearca sa-si controleze destinul . semn al libertatii de actiune si constata lipsa de vigilenta a chitului . incearca sa dovedeasca ca omul este liber sa-si faca propriul sau drum in viata apot sa merg unde vreau . Tipologia personajului( lor ) Iona este pescar. Uite . ajungi sa nu-ti mai vezi fratelea.intrand astfel intr-un spatiu inchis la infinit. care l-a inghitit pe primul peste.Iona mediteaza asupra vietii . ca apoi sa continue im burta celui de al treilea peste unde Iona are o ultima confruntare cu propria constiinta . este omul aflat in fata intinderii imense de apa. dar care nici nu se framanta sa gaseasca o motivatie. Iona devine visator si este ispitit sa construiasca ao banca de lemn in mijlocul mariia pe care sa se odihneasca apescarusii mai lasia si vantul. si la ciclicitatea vietii cu moartea: adaca intr-adevar sunt mort si acum se pune problema sa vin iar pe lume ?a. asi-am lasat vorba in amintirea mea . Iona vorbeste mult . s-a facut intuneric in mana dreapta si-n salcamul din fata caseia(simte ca se apropie sfarsitul). Oamenii uita ca sunt semeni si sunt supusi aceleiasi conditii de muritori . neglijezi maine . aneglijezi azi . logosul fiind expresia supravietuirii . ade ce oamenii isi pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc dupa moarte?a.idealuri simbolizate de marea care-l fascineaza. Sa-mi tin gura.care este si unica ratiune de a lupta . In acest peste se afla ao mica moara de vanta . simbol al zadarniciei. vorbesc. marea.semnifica omul ce aspira spre libertate. acestia simbolizand oamenii ce-si duc povara data de destin . ceea ce il determina pe Iona sa constate ca aincepe sa fie tarziu in mine. afara experientaa cutitul exprimand o cale de iesire din aceasta situatie anormala .

cu navodul aruncat peste cercurile de creta. Tragedie in patru tablouri TABLOUL I Scena e impartita in doua.pentru ca si acesta este alcatuit dintr-un alt sir nesfarsit de burti de peste. in loc de a mai taia burti de peste. Cealalta jumatate . Metafora pestelui este viziunea centrala a piesei: in pantecele chitului. scena e pustie. lunga si ascutita.nu in afara. barba falfaie afara.apa.ca forta purificatoare a spiritului.deplina libertate:"Razbim noi cumva la lumina".condamnat la eterna conditie de prizonier.in speranta unei libertati iluzorii. Poate cateva elemente in plus. Poate sa se invarteasca. Iona sta in gura pestelui nepasator. ceva ca o plaja. in dreapta o movila de pietroaie. la inceput. Iar intr-o parte a scenei .unde mereu pestele cel mare il inghite pe cel mic. in care dau veseli din coada cativa pestisori. lemne. E intors cu spatele spre intunecimea din fundul gurii pestelui urias. liniste.Intelege ca vinovat este"drumul. In fata. Langa el..desi crezuse ca e liber.identitatea sinelui in setea sa pentru libertatea de exprimare si de actiune.Imbatranit . Decor asemanator. un mic acvariu.in care pestii se inghit unii pe altii.Iona se descopera pe sine.iesirea din limitele vechi inseamna intrarea in limite noi. vezi barba schivnicilor de pe fresce.el spinteca peretii pantecelor mistuitori ai sirului nesfarsit de pesti.Iona insusi fiind un abdomen de peste. case. ceva nisipos. Iona se va feri tot timpul sa nu nimereasca intre dintii ei de lemn.dar orizontul care i se arta il inspaimanta.Iona este constrans la un exil fortat in spatiul singuratatii absolute si cautamereu comunicarea cu ceilalti. niste cercuri facute cu creta.cu sentimentul de a fi gasit. .Incercand sa se elibereze. spartura ultimului peste spantecat de Iona.solidaritatea umana.sugerand ca eliberarea dintr-un cerc a lexistentei este posibila numai prin inchiderea in altul.pentru existenta.important! .ci in sine.o mica moara de vant. poate sa nu se invarteasca. TABLOUL II Asemenea celei consecutive se desfasoara in interiorul pestelui II unde Iona incearca sa si inteleaga propria existenta si misterele mortii.pe o plaja pustie.el a gresit-o" si gandeste o cale inversa petru a "iesi la lumina".ca ins captiv intr-un labirint in care omul este vanat si vanator. scoici. spre a remarca evolutia. in mare.intr-o succesiune concentrica.isi spinteca propriul abdomen. celui din tabloul anterior. murdar de alge. Jumatate din ea reprezinta o gura imensa de peste. Gestul sinuciderii si simbolul luminii din final sunt o incercare de impacare intre omul singur si omenirea intreaga. la gura grotei rasare barba lui Iona.o salvare prin cunoasterea de sine..Isi sriga numelesi. TABLOUL IV O gura de grota. Iona inca nu se vede.ca o primire sufleteasca. Iona iese la lumina dupa ce spiteca ultimul peste. TABLOUL III Interiorul pestelui II. Atras de ea ca un vartej.Lumea este simbolizata de acest univers piscicol.

insa meditatia imbraca o haina de fantezie inselator surazatoarea(Eugen Simion). simbolizand un nou inceput: aRazbim noi cumva la luminaa. in fond . Gestul final este un elogiu adus idei de sinucidere lumina si purificarea facand parte din acelasi plan de regenerare si ciclicitate. o meditatie trista . Conflict Conflictul este repartizat pe doua planuri unul fizic si celalalt emotional al constiintei personajului. e identitatea lui in a gandi ideea de viata si moartea(Vladimir Streinu).Gestul de sinucidere este mai de graba raspunsul emotional al unei incursiuni in misterele genezei si mortii prea puternice spre a fi suportate de mintea umana. din propriul destin din propria captivitate. pentru ca ae greu sa fii singura . agluma delicat trista fara clovneria sau sarcasmul altora . Iona devine nu forma biblica de inspiratie sacra ci negura gnostica a mortii luminata de demonul cunoasterii .Cel fizic material este rezultatul nenumaratelor framantari ale constiintei personajului ce are ca baza si rezultat nenumaratele repercursiuni ale unei lumi meschine si frauduloase condusa de incultura. Citate de critica aPoezia lui Marin Sorescu este .Finalul operei Finalul pe cat de imprevizibilascunde lumini subtiri si spatii neatinse ale existentei personajului contureaza un monolog de inspiratie biblica (Eva sarpele) solutia unei evadari de sub jugul lui Dumnezeu prin cunoasterea si ciclicitatea vietii Solutia de iesire pe care o gaseste Iona este aceea a spintecarii propriei burti care ar semnifica evadare din propria carcera .uneori ce intrece barierele umanitatii. Drama se termina cu o replica ce sugereaza increderea pe care i-o da regasirea sinelui .desi ca orice fiinta umana personajul are dorinta de cunoastere.