INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

CONCURSUL NAŢIONAL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Etapa locală, 19 februarie 2012 CLASA a V-a • Toate subiectele sunt obligatorii. • Timp de lucru 2 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu. • Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie următoarele poezii: (30 de minute) A. Iarna ninge cu ochi mari B. Un pui de brad adus din iarna rece Peste codrii seculari Stătea în mijloc, mândru şi semeţ, de parcă Când coboară lin şi mândru Se crede încă sus la el, în munte. Cu argint lucind pământul. Ii râd pe crengi lumănărelele mărunte Fulgul de zăpadă este Cu flăcări aurii de poleială, Ochiul apei din poveste, Ghirlănzi subţiri se ţes, păienjeniş, Ce ne vede uneori Şi-un lampion aprinde-n cetiniş Când coboară lin din nori O lună plină ca o portocală. Şi îi ştie pe cei mici (Otilia Cazimir, Cântec pentru pomul de iarnă) Dac-ascultă de bunici. (Nichita Stănescu, Fulgul de zăpadă) a. Lectura (80 de puncte) I. Înţelegerea textului (16 puncte) 1. Selectează, din fiecare fragment, câte o personificare. (8p.) 2. Transcrie, din textele de mai sus, termenii unei comparaţii. (8p.) II. Scriere despre textul literar (25 de puncte) Într-o compunere, de 10-15 rânduri, prezintă cum sunt descrise următoarele elemente: fulgul de zăpadă şi puiul de brad, utilizând, pentru exemplificare, secvenţe din ambele texte propuse. III. Scriere imaginativă (25 de puncte) Valorificând mesajul fiecăruia dintre cele două fragmente, alcătuieşte o compunere descriptivă, de cel puţin 15-20 de rânduri, în care să utilizezi următoarele secvenţe din textele propuse: iarna ninge cu ochi mari, fulgul de zăpadă coboară lin. un pui de brad mândru şi semeţ, flăcări aurii de poleială. Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere: * propunerea unui titlu sugestiv; * respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii; * utilizarea descrierii ca mod de expunere; * introducerea în compunere a tuturor structurilor indicate; * valorificarea valorii expresive a părţilor de vorbire într-un text descriptiv. REDACTARE (pentru ambele compuneri - II şi III: 14 puncte) - respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie, aşezarea în pagină a textului, utilizarea unui stil adecvat tipului de compunere indicat. b. Practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte) 1. Identifică, în oricare din textele suport, un cuvânt care conţine diftong şi un cuvânt care conţine hiat, (4p.) 2. Transcrie, din ambele texte, doi termeni din câmpul semantic al cuvântului iarnă. (6p.)
P-ţa Ştefan cel Mare nr. 4, Cluj Napoca Tel: +40 (0) 264 590 778 Fax: +40 (0) 264 592 832 www.isjcj.ro cluj@isjcj.ro

Uneşte cu o linie cuvintele sinonime din cele două coloane de mai jos: (4p. (8p. (8p.) 2.c. câte o propoziţie dezvoltată. 2 . Elemente de construcţie a comunicării (20 de puncte) 1. pe care să le transformi în propoziţii simple. din fiecare text propus.) lin câteodată uneori mici subţiri încet mărunte fragile 3.) NOTĂ! Se acordă 10 puncte din oficiu. Transcrie. Scrie câte un derivat de la cuvintele argint şi pământ.

pe care o citea mama când era ca mine. − Da. în care sunt fixate geamurile 6 a degera – a îngheţa 7 vătrai – unealtă cu ajutorul căreia se scoate jarul din sobă 3 . în care să prezinţi o întâmplare deosebită. Inima duduii Lizuca bătea tot mai tare... şi împinse soba cu vătraiul7 în tindă şi de acolo în curte. Acum văd că-i o pădure ca-n poveştile pe care mi le spunea mama.. răsucind zăpada şi aruncând-o peste coama salcâmilor.. câte un indiciu de timp şi câte un indiciu de spaţiu. lătră Patrocle. Le luceau feţele şi ochii de zâmbet. dar mie nu mi-i somn deloc. − Nu ştiu de ce. ninsese o zi şi o noapte – acum zăpezile acopereau geamul până la două palme de marginea de sus a cercevelelor5 – şi ei şedeau în odaie. un greieruş începu să ţârâie melancolic. Se acordă 10 puncte din oficiu. − Cântă frumuşel. în 5-6 rânduri. Erau nişte omuşori mititei. (Mihail Sadoveanu. numai de două palme de la pământ. pentru că fusese prins de două ori cu botul într-o cratiţă. când zăpezile sunt albastre) SUBIECTUL I. Şi duduia Lizuca înţelegea că în farmecul acela are să se-ntâmple ceva deosebit. în farmecul acela are să se întâmple ceva deosebit. dacă aş şti unde e! făcu Tocănel.] Soba frigea – ardeau în ea lemne de brad cu miros de cetină – şi undeva.. vârât într-un ciorap de lână. • Timp de lucru 2 ore. (4 p. zise Bănică. A tăcut. Alcătuieşte. de 15-20 de rânduri. împingea soba spre livadă. utilizând şi următoarele cuvinte şi expresii: întuneric tainic.. În tăcerea aceasta. Şi nici albinele n-o duc mai bine. numai din fragmentele subliniate. − Gata! spuse el. [. Subliniază aceste cuvinte şi expresii în compunerea ta. întărite de ger şi de vânt. într-o spărtură a peretelui. (Fănuş Neagu..CONCURSUL NAŢIONAL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Etapa locală. o uşă de cremene1 se mişcă şi se dădu la o parte şi din întuneric de peşteră apăru minunată arătare. Scriere imaginativă (25 de puncte) Alcătuieşte o compunere narativă. fără să-i pese că deasupra se zbătea. Numeşte şi rescrie. pe un tronişor de piatră. rezumatul celui de-al doilea text.] Până una-alta degeră6 cocoşul. hohotind.80 de puncte a.. moleşit de căldură.. primise porecla Tocănel. Ai vreo idee cum să le scăpăm? [. zăpezile albastre. Înţelegerea textului (16 puncte) 1. (6 p. Era în februarie. − Vă cunosc. [. Zăpezile înalte cât malul.. de 20-25 de rânduri. Avea pe cap cunună de maci sălbatici şi era îmbrăcată într-o haină lungă de culoarea pietrei de rubin4.] Dându-şi seama că n-o să-i fie prea moale dacă se ascunde.. pe măsură ce le foloseşti! În elaborarea compunerii. [.] Dumbrava rămase iar tăcută în fumul ei de lumină. • Total: 120 de puncte Citeşte cu atenţie cele două texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sarcinile de lucru: A. iar căţelul. aproape. Şi pe pătuţul acela. vei avea în vedere următoarele repere: 1 2 cremene – varietate de rocă.] În lumina verzie. cânta un greier. piatră mlajă . Dumbrava minunată) B.. Târziu. viscolul.. şopti ea. Scriere despre textul literar (25 de puncte) Redactează o compunere.. 19 februarie 2012 CLASA a VI-a • Toate subiectele sunt obligatorii. ca într-un vis. Eu n-am cunoscut niciodată dumbrava asta. v-am văzut la bunici acasă.) 2. Identifică. [. spune-i ticălosului ăla să tacă! − Eh. parcă bătându-şi joc de vântul care gonea pe sub streşini. pentru fiecare dintre textele date. începură să sfârâie şi să se înmoaie.] După ei. sta o domniţă mai pitică decât toţi şi bălaie ca grâul. patru prichindei cu bărbi cărunte purtau un pătuţ de mlajă2 împodobit cu cicori şi sulcină3. în care să prezinţi particularităţile operei epice (narative). utilizând exemple din ambele texte-suport. o carte veche. Aşa-i de frumos şi de bine. (6 p. c. dar nu prea mă lasă să dorm. ţinând ochii închişi. Băiatul se numea Bănică.. Bănică în pat.. iar Tocănel lângă uşă. [. fără zgomot. − Tocănel. Lizuca îl ascultă atentă. trei figuri de stil diferite...răchită 3 sulcină – plantă cu flori albe sau galbene 4 rubin – piatră preţioasă roşie 5 cercevea – cadrul de lemn al ferestrelor. într-o carte veche.) 3. şopti ea cu nespusă fericire. greierul veni ţopăind şi intră în buzunarul băiatului.) b. În dumbravă se făcuse deplină tăcere şi un întuneric tainic. prin care totuşi ochii vedeau cu uşurinţă. Bănică. Nu mai sună greierul.

acopereau. împingea. (4 p. • exprimare corectă.) (4 p.. geamul.) 4 . două. Greierul e aici. (3 p. (4 p. ( Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu) SUBIECTUL al III-lea (20 de puncte) 1. b. (8 p..) (3 p. ciorap.) înlănţuirea logică a întâmplărilor. Acum văd că-i o pădure ca-n poveştile pe care mi le spunea mama. cuvintele care conţin diftongi: februarie. numai din fragmentele subliniate în cele două texte..) 3.) 2. Acum văd că-i o pădure ca-n poveşti. în care să-ţi exprimi opinia despre afirmaţiile Lizucăi: Aşa-i de frumos şi de bine. Eh. Rescrie.) utilizarea structurilor indicate şi crearea altor imagini sugestive. Eu n-am cunoscut niciodată dumbrava asta.) SUBIECTUL al II-lea . (4p.) (2 p. idee. aceasta. târziu.) REDACTARE pentru ambele compuneri (b. Indică valoarea morfologică a verbului a fi din exemplele: a. noapte. aşezare în pagină. În dumbravă se făcuse deplină tăcere. (4 p.) (14 puncte) • respectarea părţilor unei compuneri.(10 puncte) Scrie o compunere.. patru cuvinte derivate. (4 p. (5 p. dacă aş şti. Precizează modul şi timpul verbelor din următoarele enunţuri: a. b. vedeau.) folosirea modurilor de expunere specifice. Eu n-am cunoscut niciodată dumbrava asta.) 4. şi c. • lizibilitate. sfârâie.) (3 p. (4 p. (4 p.• • • • • • alegerea unui titlu sugestiv. • utilizarea unui stil adecvat. prezentarea unei întâmplări originale. • respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie. de 10-12 rânduri. din următoarea serie.) respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinut. Extrage.) (3 p.

a 19 FEBRUARIE– ETAPA LOCALĂ Timpul efectiv de lucru este de 2 ore. purta neistovitul nor. Scriere imaginativă (25 de puncte) Scrie o compunere descriptivă.CLASA a VII . o utilizarea unui mod de expunere adecvat cerinţei. III. Turna ca-n cupe fără număr.. gâlgâind printre tunete. [. Pământul cu guri pârjolite s-adapă Galbene fumuri se-nvălură-n ierbi. dintr-însul. Descoperiţi pe la porţi cum şedeau. COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ . din fiecare text. 5 . trecea foşnind de-atâtea ori! Şi răsturna cu poala rochii. Întunecat şi plin de apă. Cu priviri înecate în vinete cercuri. pe apa turbure de râu. prin grădină. înfiripată.90 minute Total : 120 de minute Citeşte cu atenţie următoarele fragmente: (30 de minute) A. Ploaia) B.OLIMPIADA DE LIMBĂ. Copacii-şi umflau.. Purta pe umeri mii de lanţuri subţiri. Ce prin suliţa ploii la cer se suiau.] Lângă răzoare. în 6-8 rânduri.. Şi-n toate inimile noastre.. plânsul cel zadarnic. Ploaia dansat-a pe sat şi pe munţi. pe umăru-i. (Alice Călugăru. Pentru a obţine punctajul maxim. Pământul cu guri pârjolite. câte două cuvinte folosite cu sens figurat. trecând ca un paharnic. în care să inserezi şi următoarele structuri: plânsul cel zadarnic. Torţile nopţilor s-au dezlegat.] Dar ploaia cea strălucitoare. Sătenii-n ogrăzi au primit-o tăcuţi. Plouă cu cofa peste munţi şi peste sat. pe rând. Învăliţi între pâcle rotunde şi dese. Cu rodnice tălpi dintr-o luni până miercuri. în treacăt. Scriere despre textul literar (25 de puncte) Redactează o compunere (15-20 de rânduri) în care să comentezi modul în care este dezvoltat motivul literar al ploii în cele două texte-suport. de-argint. de 25-30 de rânduri. Păreau că primesc nunţi cu nuni şi mirese. o introducerea în compunere a tuturor structurilor indicate. Înţelegerea textului (16 puncte) 1) Rescrie.. înfiripată. solemn. joc de lumină. După secetă) A. ca un urcior. (Nicolae Labiş. Vinele lungi şi uscate de lemn. LECTURA (80 de puncte) I. Azi am văzut. 12 puncte II.[. pe brazdă proaspetele flori. fiinţa ploii mlădioase: Avea o haină cenuşie şi foşnitoare de mătase. fiinţa ploii mlădioase. cu titlul Natura. Parcă-s vulcani de vapori şi de apă.. Dar le zvârlea pe rând.30 minute Timpul destinat redactării răspunsurilor . o armonie de culori şi sunete. 4p 2) Explică. până la brâu. Mătcile seci şi închise-acum fierb. semnificaţia următorului enunţ: Azi am văzut. Fulgere albe pe boltă-mbinate Iviră un joc de lumină. vei avea în vedere următoarele repere: o respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii. Timpul destinat lecturii critice a textelor .

stilul şi vocabularul – 3 puncte. 4 greşeli-1p. registrul de comunicare. o un nume predicativ multiplu. plânsul cel zadarnic. B. pârjolite. între Cer şi Pământ. în compunere.. 6 puncte 2) Se dă următorul fragment: Şi-n toate inimile noastre. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII (20 de puncte) 1) Scrie câte un sinonim pentru fiecare dintre cuvintele: neistovitul. de 4-6 replici. (0-1 greşeli-3p. 2-3 greşeli-2p.. 8 puncte Notă! Se acordă 10 puncte din oficiu. două cuvinte prin care să ilustrezi două mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului. pe rând. respectând caracteristicile acestui tip de comunicare. dintr-însul. coerenţa textului – 2 puncte. din acest fragment. Selectează. 6 puncte C. REDACTARE: pentru ambele compuneri – II şi III vei primi 14 puncte repartizate astfel: unitatea compoziţiei – 2 puncte. 6 puncte 3) Construieşte o frază în structura căreia vei include: o verbul a tuna folosit cu sens figurat. peste 4 greşeli-0p. ortografia – 3 puncte. trecând ca un paharnic.. punctuaţia şi aşezarea în pagină – 2 puncte. creativitate şi originalitate – 2 puncte. Total: 120 de puncte 6 . PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII (10 puncte) 1) Scrie un enunţ în care cuvântul noapte să fie metaforă.). Turna ca-n cupe fără număr. viziunea originală asupra temei propuse.o o utilizarea. a patru figuri de stil / procedee stilistice diferite. 4 puncte 2) Scrie un dialog imaginar.

prima mea carte [. citim şi zburăm. şi regine misterioase şi secole îngropate în uitare. 19 februarie 2012 CLASA a VIII-a • Toate subiectele sunt obligatorii. Se aflau acolo înainte să-ţi începi călătoria. deşi când mă gândesc la ea îi văd coperţile. îi aud foşnetul plin al paginilor.. Ajunsesem să simt că îmi trădez iubitele cu cărţi şi cărţile cu iubite. ea zboară. Niciun aparat de zbor nu te-a dus atât de departe. altele sunt populate de fiinţe care nu ni se arată decât în vise.. se petrece întotdeauna în noi înşine.] Antologia lui mamaia a fost abecedarul meu nescris. semnificaţiile uneia dintre următoarele afirmaţii: Cartea nu are o pereche de aripi.] Am încercat mai târziu să aflu care a fost. ceea ce e unul şi acelaşi lucru. Pe aripile fluturilor noştri de hârtie. nici când este vorba despre cărţi. aşa cum se odihnesc fluturii pe câte-o frunză. Citind şi zburând. Toate experienţele anterioare păleau în lumina pasiunii prezente.. Când priveşti înapoi. la rândul ei. sub bolta uriaşă a ţestei noastre. Mi se părea că pentru prima oară trăiesc cu adevărat. Pe toate ni le imaginăm citind. că de data asta e chiar pe bune.. asemenea unor solzişori ce irizează lumina. atingeri. Şi tu odată cu ea. numai şi numai pentru că toate aceste minuni. îi simt mirosul în nări. 4 puncte 2. nici de cerneală. Explică.Caractere grafice ale unor vechi alfabete germanice. Cărţile sunt fluturi cu care zburăm prin propria noastră minte. de fapt. chiar dacă ne duce în lumi îndepărtate. Stând confortabil pe spinarea mătăsoasă a marelui fluture. Ai ştiut că eşti atât de complicat? Ai fi bănuit că trăiesc atât de multe lumi în tine? (Mircea Cărtărescu. Şi atunci înţelegem că zborul. Precizează o temă comună celor două texte propuse. bunica mea de la ţară [. fiecare nouă carte citită umbrea toate cărţile pe care le citisem până atunci. nu faci decât să desenezi harta magică a propriului tău suflet. se află deja în tine. fără să mai simt vreodată nevoia altei cărţi.. Căci fluturele nu se urneşte de pe frunza lui dacă nu-i inventăm aripile adevărate. ci sute. Desluşind runele* ciudate de pe aripile ce lopătează leneş. înţelegi că ele vorbesc despre oraşe de cristal şi subterane pline de monştri. identificarea primei lecturi este la fel de dificilă ca identificarea primei iubiri. De obicei stau cu aripile lipite.] Constat că prima mea carte datează din perioada preşcolară şi că nu a existat niciodată sub formă de carte palpabilă. în volumul Care-i faza cu cititul?) *Rune . A trebuit să mergem la şcoală ca să le desluşim. în volumul Care-i faza cu cititul?) A. A patra inimă.. când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de rouă.. nici când este vorba despre stările cunoscute sub numele de prima dragoste. Căutam pe atunci cartea la care să mă pot opri definitiv. Unele dintre ele seamănă mult cu cea în care trăim. sunt tatuaje ciudate. Înţelegerea textului ( 16 puncte) 1.[. • Timp de lucru 2 ore. nici de cuvinte. fără să mă plictisesc. sortită şi ea uitării în clipa unor noi scăpărări amoroase. Cărţile sunt asemenea unor fluturi. miraculoase sau înfricoşătoare. (Florin Bican. Scrierea despre textul literar (25 de puncte) 7 . înscrise cu cerneală tipografică. Ordinea cronologică nu stabileşte neapărat întâietatea. La fel. 12 puncte II. / Cărţile sunt ca dragostea. Abecedarul meu nescris. ba chiar şi iubirile care o precedaseră. Se acordă 10 puncte din oficiu. ca un semn că ea te poate duce nu doar din floare-n floare în această lume glorioasă. citind-o iarăşi şi iarăşi de la capăt. B. • Total: 120 de puncte Citeşte cu atenţie cele două texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sarcinile de lucru: A.CONCURSUL NAŢIONAL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Etapa locală. ci în sute de lumi locuite. Când deschizi o carte. în 8-10 rânduri. Cărţile sunt ca dragostea. îi desluşesc forma şi greutatea în palme. Dar cartea nu are o singură pereche de aripi. mirosuri şi melodii. De fiecare dată când mă îndrăgosteam (şi asta a durat până târziu) eram convins că sunt (în sfârşit!) la prima dragoste. LECTURA (80 de puncte) I. Este o antologie cristalizată spontan din poveştile şi poeziile pe care mi le spunea mamaia. ci sute.. care nu sunt de hârtie. ci de imagini. doar pentru a fi. ca şi când ai călări pe gâtul cu pene fine al unui fluture uriaş. retrogradată în banal de o nouă lectură.

Alcătuieşte câte un enunţ cu omonimele cuvintelor: bob. • utilizarea a cel puţin două moduri de expunere.Scrie o compunere.. III.3 puncte. Precizează felul propoziţiilor subordonate subliniate în textul A. • utilizarea. • viziunea originală asupra temei propuse. stilul şi vocabularul. NOTĂ! Se acordă 10 puncte din oficiu. Total: 120 de puncte 6 puncte 6 puncte 8 puncte 8 . 3. a patru figuri de stil / procedee stilistice diferite. 2. ortografie. evidenţiat în textele-suport. Explică rolul cratimei în structura te-a dus şi rolul semnului întrebării din enunţul: Ai ştiut că eşti atât de complicat? 6 puncte C. cu titlul Cartea. harta magică a sufletului.). Menţionează funcţiile sintactice şi cazurile cuvintelor: o nouă lectură. Redactare: pentru ambele compuneri. de 25-30 de rânduri. noi. PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII (10 puncte) 1. adecvate tipului de compunere.vei primi 14 puncte. repartizate astfel: unitatea compoziţiei-2 puncte. minte. Scrierea imaginativă (25 de puncte) Redactează o compunere narativă. în care să explici rolul lecturii. Formulează patru întrebări dintr-un posibil interviu cu autorul unuia dintre textele citate. de 15-20 de rânduri. 4 greşeli-1p. peste 4 greşeli-0p.3 puncte.II şi III.. creativitate şi originalitate. 4 puncte 2. coerenţa textului. ( 0-1 greşeli-3p.2 puncte. Pentru a obţine punctajul maxim. în compunere. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII ( 20 de puncte) 1. vei avea în vedere următoarele repere: • respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii. registrul de comunicare. punctuaţia şi aşezarea în pagină. B. 2-3 greşeli-2p..2 puncte.2 puncte.

înspăimântat parcă de propria mea cutezanţă şi de faptul de a mă găsi înăuntru.. M-am hotărât să mă duc imediat. Platforma online va avea structura unei ferestre digitale prin intermediul căreia internauţii vor putea accesa zeci de mii de texte rare din ţări precum Arabia Saudită. a spus John Van Oudenaren. la una dintre categoriile literar/nonliterar. sau cumpărând câte una uzată cu banii economisiţi din gustarea de dimineaţă sau cu cei furaţi de la mama.a • Toate subiectele sunt obligatorii. acolo înăuntru. autor Tudor Lavric.) II. pe când eram copil. Se acordă 10 puncte din oficiu. considerată "o catedrală a intelectualităţii". Justifică. Nu mai încercasem niciodată un asemenea sentiment de respect. ziare irakiene sau texte originale semnate de Rabelais. Biblioteca digitală este poziţionată ca un instrument educaţional singular în lume. după atâta aşteptare. • Timp de lucru 3 ore. întrezărisem o încăpere lungă şi vastă cu respectabile jilţuri cu spătarul înalt. Atât de mare îmi era tulburarea şi plăcerea şi uimirea şi impresia că am devenit dintr-o dată mai mare şi mai om. directorul proiectului. Un om sfârşit de Giovanni Papini Cea mai mare bibliotecă digitală din lume. 9 . din textele date.) 2. Proiectul World Digital Library (WDL). reunind de la manuscrise antice chinezeşti. şase caracteristici care fac din bibliotecă o atracţie permanentă pentru iubitorii de lectură. va fi lansat la Centrul Unesco din Paris luna aceasta. Înţelegerea textului ( 16 puncte) 1. la îndemâna tuturora. Africa de Sud şi Suedia. (12 p. că în oraş existau biblioteci foarte mari şi foarte bogate. Sursa CRONICA ROMÂNĂ. ca regăsirea unei naţiuni. ceva mai mare ca mine. nu-mi erau de ajuns. • Total: 120 de puncte Citeşte cu atenţie cele două texte şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în sarcinile de lucru: iteşte cu atenţie următoarele fragmente de text (30 de minute): Citeşte cu atenţie următoarele fragmente: (30 de minute) După câţiva ani de lecturi îndârjite şi dezordonate. (4 p. mi-am dat seama că puţinele cărţi care se aflau în casă şi alte câteva pe care le puteam avea recurgând la modestele biblioteci ale rudelor şi cunoscuţilor. "Sperăm ca acest proiect să ajungă o platformă care să promoveze diversitatea culturală şi să răspundă nevoilor educaţionale. primele hărţi ale Lumii Noi. Scriere despre textul literar (25 de puncte) Ce crezi că a avut un rol esenţial în redactarea fiecăruia dintre cele două texte: fantezia autorului sau reflectarea cât mai veridică a realităţii prezentate? Argumentează în 15-20 de rânduri. materialele fiind accesate gratuit şi traduse în şapte limbi. care aduce la un loc unele dintre cele mai valoroase opere ale lumii. apelând la două argumente. va fi lansată la Paris. cărţi vechi mari şi îndesate. 19 februarie 2012 CLASA a IX. cu cotoare de pergament şi piele. cărţi şi iar cărţi.nici măcar în biserică. în mijlocul acelui uriaş relicvariu al înţelepciunii veacurilor. Totul. mi se părea sfânt şi maiestuos. într-o lume care este orientată în prezent către conţinut mediatic facil". oferea hrana destinată mie: istorii cu împăraţi şi poeme despre bătălii. de jur împrejur. îmbrăcate în stofă verde şi. m-am dus să mă aşez pe primul scaun liber care mi-a apărut în faţă. Selectează. Am aflat de la un băiat.80 de puncte I. Lectura .[…] Am intrat ruşinat şi în vârful picioarelor în marea sală de lectură. în luna aprilie. apartenenţa textului lui Tudor Lavric.. imprimate şi împodobite cu aur: o minune ! Şi fiecare carte de acolo închidea în sine ceea ce căutam eu. 16 aprilie 2009 a.CONCURSUL NAŢIONAL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Etapa locală. […] Intrând acolo. că timp de aproape un ceas n-am izbutit să pricep nimic din cartea pe care o aveam dinainte.

trei adjective şi precizaţi care este rolul stilistic al acestora. Elemente de construcţie a comunicării (20 de puncte) 1. Selectează.) 2. uriaş.(8 p. din punctul de vedere al relaţiei emiţător-receptor. (4p. decât cea din text. Numeşte funcţia limbajului dominantă în fragmentul lui Giovanni Papini şi justifică-i folosirea. Scriere imaginativă (25 de puncte) Redacteaza un eseu liber despre paradisul bibliotecii. miestuos.(6 p.) 2. Selectaţi. trei neologisme şi oferă.III.) 10 puncte se acordă din oficiu 10 . înalt să aibă altă valoare morfologică. din textul lui Tudor Lavric.) c. Alcătuieşte patru enunţuri în care cuvintele sfânt. REDACTARE (pentru ambele compuneri – II şi III: 14 puncte) b. pentru fiecare. câte un sinonim.) 3. din textul lui Giovanni Papini. (6 p. valorificând cele două fragmente şi lecturile personale. Practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte) 1. (6p. Explică rolul pe care îl are construcţia cu superlativ de la începutul fragmentului lui Tudor Lavric.

în coşciugul alb. Gânduri şi amintiri îi frământau mintea. cât a fost mortul în casă. i se păru că toate acestea i s-au mai întâmplat o dată. înghiţind cu plăcere fumul acesta năbuşitor. i se părea ciudat şi neînţeles vălmăşagul şi fierberea ce umpluseră casa: oamenii forfotind cu feţele zbârcite. ce istoriseşte lumii. clipeau din ochi.. 19 februarie 2012 CLASA a X-a • Toate subiectele sunt obligatorii. […] Când respira. apoi zgomotul ce se asemăna cu un bâzâit de bondari. Se vede stând în genunchi înaintea aceluiaşi popă. dascălul îi răspunde cu ochii închişi sau întorşi pe dos. o poveste tristă de demult. Se întrebă uimită de ce-i tot dă zor lumea că i-a fost drag? De unde ştiu oamenii ăştia că i-a fost drag? Sau poate vreau să-şi bată joc de dânsa. căzninduse cu fel de fel de gânduri. dar dârdâia.Ştia cât vreau să mă mărit cu altul. acoperit cu zăbranicul aspru şi înflorit. care era slab. nevasta a umblat ca o nălucă. argintie. ale cărui priviri îi ardeau şi îi mângâiau inima. în odăjdii cusute cu fir. Şi atunci cineva a luat-o de subţiori şi a dus-o la picioarele coşciugului. A. Toată lumea lăcrămează: aşa se cuvine când moare cineva. care însă trebuia să o ocolească. părea un moşneag cuminte şi obosit. pe care a fost silită să îl ia de bărbat. ascultând mormăitul cunoscut al preotului şi răspunsurile grăbite şi răguşite ale dascălului. Ion Bolovan trăgea să moară…[…] Nevastă-sa sta la căpătâi cu o lumânare de ceară aprinsă în mână.s-a întâmplat ceva grozav.. şi totuşi m-a luat… Şi pe urmă m-a bătut. • Total: 120 de puncte Citeşte cu atenţie fragmentele de mai jos. în vreme ce razele roşcate ale luminei îi îmbujorau puţin obrajii şi făceau să-i licărească ochii. • Timp de lucru 3 ore. bolnav şi răutăcios. De mort însă nu s-a mai apropiat până în ziua înmormântării. Creierul îi vuia. Negreşit trebuie să plângă. parcă ar fi bâlbâit rugăciuni… Oamenii o vedeau şi ei cum se zbuciumă. Şi. „Mi-a fost tare drag… Adică de ce să-mi fi fost drag? A fost bun? N-a fost. ce se bălănea încoace şi încolo. pe care îl urâse tot aşa de mult precum îl iubise pe celălalt. iubirea care cu dânsa a fost mai vitregă şi mai crâncenă decât viaţa. săraca … tare drag … Trei zile. nemişcată.. de durerea ei?. Ion tot i-a fost bărbat. A fost frumos? N-a fost. mai rău ca pe o slujnică… Nu. înţelege dânsa că popa şi atunci a citit de îngropăciune. O babă îi luă lumânarea din mână şi o puse pe masă într-o oală. Se gândea necontenit la şoapta babei ce o auzise ca prin vis: „I-a fost tare drag”… Şi începu a-şi zice şi dânsa: „Mi-a fost tare drag”… Şi se minuna cum poate rosti cuvintele acestea. parcă ar fi vrut să se ascundă dinaintea oamenilor de ruşine că nu-i vin lacrimile. parcă ar fi luat-o cu frig. dar în care găsea câte o urmă din toate acestea. o priveau lung şi cu milă. şi şopteau aşa. iar ea simte din ce în ce mai lămurit că atunci. punându-şi fel de fel de întrebări. simţea ceva nedesluşit. Popa se opri puţin şi începu a tămâia cu cădelniţa. nu pot! murmură dânsa. în sfârşit. Se acordă 10 puncte din oficiu. Când vedea mortul în mijlocul odăii. ascultând aceleaşi cântece jalnice. cealaltă dată. acuma.. începe a plânge cu hohot. În mijlocul mulţimii. aşa cum ar fi trebuit să plângă atunci. A fost un străin”… Şi. că i-a prohodit iubirea. cu cădelniţă în mână. altminteri tatăl ei ar fi zdrobit-o … Popa citeşte din ceasloave şi afumă cu cădelniţa. Prin plânsul acesta vrea parcă să-şi jelească iubirea ei strivită atunci pentru totdeauna. [… ] Nevasta nici nu se mişcase de lângă pat. gândindu-se aşa. ca să-i audă şi dânsa: – I-a fost tare drag. Îi era ruşine că nu poate plânge şi ocolea privirile oamenilor. a urla îndelung ca o fiară rănită. iar alături de dânsa simţea pe mortul din coşciug. De-abia acuma. cântător. şi se uita la dânsul întrebătoare. I-a cununat popa. Îşi frecă ochii cu pumnii şi-şi acoperi faţa cu şorţul. că i-a prohodit sufletul ei cel dornic de-a iubi şi de-a trăi. cuprinsă deodată de o durere sfâşietoare. nu mi-a fost bărbat. cu faţa rece. ceva ce nu era nici părere de rău. cuvintele acestea o înţepară ca nişte ace muiate în otravă. – Nu pot. îngrijorate. Iar prin mulţime trecură din gură în gură vorbele: – I-a fost tare drag… Pe nevastă. smead. cu barbă rară. sărăcuţa… nici nu poate plânge… Femeia acuma se grămădi pe o laviţă. din care se bolboceau nouraşi de fum mirositor. cu înţeles. la urma urmei. popa. Şi. […] 11 . Nu mi-a fost drag … Îşi descoperi obrajii şi-şi ţinti privirile la flăcările rumene ce se zvârcoleau pe vatră. cu glas jalnic. Apoi de ce să-mi fi fost drag?. în mijlocul bocetelor prefăcute şi al fumului de tămâie. nici bucurie şi nici frică. Buzele i se mişcau într-una. nările i se umpleau de miros de tămâie… Şi. aşezat în ogradă pe o năsălie ce scârţâia în răstimpuri. străpuns când şi când de câte-un sughiţ de plâns… Şi iar îşi zise că ar trebui să plângă şi ea. ceva de ce ea nu şi-a putut da seama până astăzi. Simţea că o cuprinde un frig din ce în ce mai năpraznic. şoptind piţigăiat: – I-a fost tare drag.CONCURSUL NAŢIONAL DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Etapa locală. Lumea de la prohod se uită la dânsa mirată. femeile care se învârteau în jurul unei căzi de lemn în care se zărea un cap galben. Faţa nu i se schimbase.

Subiectul al III-lea (36 de puncte) 12 . rolul monologului utilizat de interlocutori într-unul dintre textele citate. procedee de caracterizare). ca două suflete orfane surghiunite aici de foarte de departe. cu cartea uitată deschisă pe genunchi şi cu ochii privind într-o nevăzută lume.(Liviu Rebreanu. cu gâtul moale şi cu pliscul picurat de un grăunte roşu de mărgean. perspectivă narativă. În crengile nucului mai atârnă şi acum. casa cea veche privea cu un singur ochi. cu un strigăt metallic de coardă plesnită. Viaţa cea adevărată a presărat drum de cenuşă peste douăzeci de ani şi la aceeaşi fereastră. Iar asfinţiturile sunt dureroase ca o rană a cerului şi nopţile sunt fără sfârşit. În stradă. înăbuşind florile fragile. astupând toate zariştile. relaţii temporale şi spaţiale. Gestul înfricoşat de apărare. Ce rost să mai ronţăie cu bătaia măruntă un fir cenuşiu de ceasuri şi de zile şi de ani cenuşii?[…] (Cezar Petrescu. […] Şi întunericul e încă mai negru. îi măsura ceasurile de nesomn ca o bătaie de inmă.. Chiar respiraţia monotonă a pendulului a amuţit. Era în al doilea an de când au sosit aici şi parcă a trecut de atunci un veac de veacuri!. Când păşea în livada din fund. • Prezentarea a patru elemente ale textului narativ. Ceasul murise fiindcă şi viaţa lui îi fusese deşartă şi fără folos. şi tăcerea încă mai înfricoşată. puiul mic de rândunică. Câinii mahalaleor şi-au găsit linişte. de mort. Dar domnişoara Ana rămânea acum mai îndelung îngândurată la fereastra din stradă. într-un text de 6-10 rânduri.. pendulul a murit scurt. Pe urmă. cu braţele încrucişate pe sâni. unde e întotdeauna multă lumină şi altfel de lumină. Pe urmă.Viaţa îi părea întâia oară sugrumată de un zid cenuşiu. Îi par două funii de spânzurătoare. Inima de muşchi şi inima de rotiţe se îndemnau una pe alta în bezna opacă. Trist. negre. A pierdut un dinte. Glasul fanfarei militare a amuţit. vei avea în vedere următoarele aspecte: • Prezentarea comparativă a statului social şi psihologic al personajelor din cele două fragmente. Nu e fata cea mai bătrână din acest oraş. conflict. Buruieni cu vrej gros şi frunze păroase năpădiră potecile. […] Astfel. capetele putrede de frânghie ale leagănului. […] Numai fereastra întotdeauna închisă se uita atunci la hohotirea aceasta. trimis din nevăzuturile tainice. […]. Domnisoara Ana a înţeles în această întâmplare un semn ascuns. acţiune. Petuniile şi panselele din grădina cu straturi rotunde au început să se veştejească. l-a închis într-o cutioară veche de parfum şi l-a înmormântat sub o movilă mică de pământ. semnificative pentru realizarea personajelor (temă/motiv literar. În elaborarea eseului. Odăile sunt goale şi reci. Părul şi-a uscat luciul plin de sevă. Înainte. l-a înfăşurat într-o batistă de mătase. domnişoara Ana reciteşte aceleaşi cărţi. căutându-şi undeva astâmpăr. fără pricină. a fost din ce în ce mai ostenit. muced şi posomorât. prietenoasă. • Relevarea a câte două trăsături ale personajelor prin raportare la conflict/conflicte. cu un ochi neclintit şi ceţos. Nevasta) B. firele de aur s-au coclit ca literele verde-veşted de pe muchia tomurilor din raft. şi a tuturor învierilor. spre lumi de departe. cum şi în cugetul stăpânei ceva rău şi străin îşi făceau loc umbrind lânced lumina ochilor cu fire subţiri de aur. Oraşul cel mut şi calic. căzut din cuib. Subiectul al II-lea (36 de puncte) Scrie un eseu de 1-2 pagini. În ochi. domnişoara Ana nu mai afla nicio tresărire la amintirile de copilă. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Îl strămutase în odaia de culcare. Dar e cea mai singură. să-i fie mai alături tic-tacul în nesfârşitul nopţilor. a lumii şi a tinereţii. în care să evidenţiezi particularităţi de construcţie a personajelor din cele două fragmente citate. în care îşi petrecea ceasuri întregi. sub măr. în care nu se întâmpla niciodată ceva.. Acolo. plângând. Fereastra) Subiectul I (12 puncte) Prezintă. într-o noapte. domnişoara Ana îmbătrâneşte mai singură şi mai străină decât trecătorul de-o singură săptămână prin acest târg posomorât şi mut. apropiată şi fidelă. Pe mâinile uitate în poală se desemnează vinele albastre ca şerpuirea apelor pr hărţile în relief. se găseşte locul unde a îngropat odată. […] Apoi culoarea buzelor s-a stins treptat. voievodul cu toată suita au pornit spre alte târguri sârace şi turburate din umila lor tihnă. […] . fără agonie. i se părea întâia oară trist. Trist.

aşezarea în pagină. Redactare(26 de puncte) În vederea acordării punctajului pentru redactare. abilităţi de analiză şi argumentare – 6 puncte. argumentaţia (cu 4 argumente / raţionamente / exemple concrete) şi concluzia / sinteza. vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza (constând în formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă). ilustrându-l prin cele două fragmente citate şi valorificând experienţa ta culturală. ortografia – 5 puncte. (Ion Vlad) Notă! În elaborarea eseului. lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 3 pagini. lizibilitatea – 2 puncte. În redactarea eseului vei avea în vedere şi următoarea afirmaţie: Nuvela atrage motivele grave. încadrarea în limita maximă de pagini indicată – 4 puncte). Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 26 de puncte (organizarea ideilor în scris – 5 puncte.Scrie un eseu de 1-2 pagini despre conflictul dintre om şi lume în literatură. utilizarea limbii literare – 4 puncte. conflictele interioare ale fiinţei devorate de lumea în care trăieşte sau aflate sub presiunea unor indeterminări de natură psihologică. 13 .

– Clasa a XI-a • • Toate subiectele sunt obligatorii. Singur ai dat vremilor toate să petreacă. murim. (Miron Costin. şi mai mult cumplite. Veacul nostru cu-mprumut dat în datorie. Fericită viiaţa făr de valuri multe. cu vreme ne mutăm viiaţa. priiatin ea pre nimeni n-are. vestit cu războae. Fum şi umbră sântu toate. Alixandru Machidon.Olimpiada de Limbă. Domneşti şi-mpărăteşti. Avgust. iarăşi gata. A lumii cântu cu jale cumplită viiaţa. Pompeiu şi Chesar? Ei au luat lume. Tu. Singur numai covârşeşti vremi nemăsurate. ca umbra de vară. 14 O. Celelalte cu vreme toate să să treacă. lume hicleană. lume înşelătoare! Trec zilele ca umbra. părinte al tuturor. Cu griji şi primejdii cum iaste şi aţa: Prea supţire şi-n scurtă vreme trăitoare. Ce e în lume să nu aibă nume muritoriu? […] Toate-s nestătătoare. Cu griji şi neticneală avuţiia pute. unde-i Artaxers. Cele ce trec nu mai vin. Comunicare şi Literatură Română – etapa locală. odată cu cei ce să trece. vrăjmaşa. Cum n-ar fi fostu în veci daca să petrece. Viiaţa lumii) . ca pre nişte spume. O. Sfinţii ingeri. nici să-ntorcu iară. Aşa cursul al lumii nu să conteneşte. Paimâini suntu anii şi zilile noastre. […] Unde-s ai lumii împăraţi. Naştem. Ce nu petrece lumea şi în ce nu-i cădere? Spuma mării şi nor suptu cer trecătoriu. A. carii mai puţine Griji purtaţi de-a lumii. Aşa ne poartă lumea. Şi până la ce vreme iasta giuruită. Aşa înşală. Caută la ce l-au adus înşelătoarea roată: Prinsu-l-au o fămee. pre mine nu lasă: Pre bogaţi şi săraci. Umblăm după a lumii înşelătoare faţa Vremea lumii soţie şi norocul alta. vrăjmaşă. el a surpa. Suptu vreme stăm. Trec toate prăvălite Lucrurile lumii. toate-s nişte spume. voi lăcuiţi bine. Şi ca apa în cursul său cum nu să opreşte. visuri şi părere. Ceriul de gândurile noastre bate jocurie. doamne şi împărate. Vieţuim şi viiaţa iaste neştiută. El a sui. cei frumoşi şi tare. într-un chip calcă toate casă. Cu avare preste toţi. Timpul de lucru: 3 ore. Şi multă nevoe Au tras hândii şi tătarii şi Asiia toată. ferice de viiaţa voastră. surpă şi batjocoreşte. Se acordă 10 puncte din oficiu Total: 120 de puncte • Citeşte cu atenţie textele de mai jos. Trece veacul desfrânatu. Fost-au Tiros împărat. i-au pus capul în sânge. aşa amăgeşte. […] Moartea. Vieţuiţi în ferice. unde iaste Xerxes. trec ani cu roată. Fug vremile ca umbra şi nici o poartă A le opri nu poate. Pre toţi stinsu-i-au cu vreme.

existente în cele două texte citate. . florile tale repede se ofilesc. iar cât priveşte vechimea anilor tăi. ce se înalţă în aer într-un nor mare şi se spulberă deodată. şi nu-şi mai recapătă nicidecum frumuseţea dinainte. de pomi plini de roade sau. a mâncat şi cu moarte a murit. şi nu te nimiceşte cu un ceas mai devreme! Dar. avuţiile vistieriei tale sunt nestatornice şi ca praful se risipesc. pomii şi roadele pomilor tăi mă tem să nu fie ca pomul acela din care i-a poruncit Dumnezeu lui Adam să nu mănânce. 3. petrec cu oamenii şi oamenii cu mine. prin faptul că te suportă. în care să prezinţi caracteristici ale literaturii umaniste. mai adevărat. de 2-3 pagini. • exprimarea unei opinii argumentate despre particularităţile viziunii despre lume a autorilor celor două texte citate. semnificative pentru evidenţierea a două caracteristici ale umanismului autohton. cum petreci? 2. vei avea în vedere: • prezentarea comparativă a relaţiei tematice dintre cele două texte şi a contextului sociocultural în care au apărut acestea. sunt o grădină plină de pomi. lume trufaşă. Nu te amăgi cu frumuseţile lumii Lumea: Vai. o particularitate a situaţiei de comunicare. desfătările tale sunt praf şi fum. în 6-10 rânduri. de 7207 ani m-a alcătuit Domnul în această frumoasă înfăţişare. însă. de parcă nici n-ar fi fost. de mincinoasă şi de ucigătoare. cum poţi să spui că sunt amăgitoare şi mincinoasă? Nu te uiţi să-mi vezi şi să-mi cunoşti frumuseţile? Nu-mi vezi înfăţişarea nobilă? Nu desluşeşti bunătăţile mele? Nu iei seama la desfătările şi la dezmierdările mele? 5. În elaborarea eseului. petrecerea ta cu oamenii şi a oamenilor cu tine este deşertăciune şi amăgire. 4. de asemenea. Ţi se cuvine să ştii de cine a fost făcută lumea Înţeleptul: După cum mi se pare. • reliefarea a câte două idei/imagini/procedee/secvenţe din fragmentele citate. Să crezi că lumea este făptura lui Dumnezeu Lumea: Eu sunt făptura şi creatura împăratului cel veşnic. Divanul sau Gâlceava Înţeleptului cu Lumea) Subiectul I (12 puncte) Prezintă. identificată în fragmentul al doilea. Lucrurile lumii sunt ca praful în bătaia vântului Înţeleptul: Văd frumuseţile şi găteala ta ca iarba şi ca floarea ierbii şi bunurile tale în mâinile tâlharilor şi în dinţii cariilor. (Dimitrie Cantemir. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. 1. Să ştii că lumea este trecătoare Înţeleptul: Fireşte. ştiu şi cred că eşti creatura lui Dumnezeu şi. Subiectul al II-lea (36 de puncte) Redactează un eseu. amăgitoare şi vremelnică: Cine te-a zidit? Ce eşti? De când eşti? Şi de când eşti. el îţi arată preabogata sa milă şi îndelunga-i răbdare. tare mă mir că te rabdă Dumnezeu când eşti atât de amăgitoare.B. călcând porunca Dumnezeului şi ziditorului său. după cât îmi dau seama. om ignorant şi vanitos. o vistierie plină de toate bunătăţile. iar el. voiam şi doream să te cunosc. grădină de flori.

utilizarea limbii literare – 4 puncte.Subiectul al III-lea (36 de puncte) Scrie un eseu. despre deşertăciunea existenţei umane. încadrarea în limita maximă de pagini indicată – 4 puncte). . aşezarea în pagină. Notă! În elaborarea eseului.) şi concluzia/sinteza. abilităţi de analiză şi de argumentare – 6 puncte. Pentru redactarea întregii lucrări. Redactare (26 de puncte) În vederea acordării punctajului pentru redactare. pornind de la cele două fragmente citate şi valorificând experienţa ta culturală. vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza. de 1-2 pagini. argumentaţia (cu 4 argumente/raţionamente logice/exemple concrete etc. lizibilitatea – 2 puncte. vei primi 26 de puncte (organizarea ideilor în scris – 4 puncte. lucrarea ta trebuie să conţină cel puţin 3 pagini. ortografia – 3 puncte. punctuaţia – 3 puncte. constând în formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă.

12 p. cu mîneca şterg ochiuri ude. Timpul de lucru: 3 ore.– Clasa a XII-a • • Toate subiectele sunt obligatorii. în care să utilizezi următoarele secvențe din textele propuse: de-a lungul molatecii poteci.respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii. În cel mult 10 rânduri. . Nu te-ai uitat o dată înapoi! Ţi-aș fi făcut un semn. având în vedere că ambele reprezintă texte lirice. ochiuri ude. vântul alb. gândul fără glas. Nu te oprise gândul fără glas.Olimpiada de Limbă. . II.propunerea unui titlu sugestiv . Se acordă 10 puncte din oficiu Total: 120 de puncte • Citeşte cu atenţie textele de mai jos. Te-am rugat să pleci. pentru exemplificare. Lucian Blaga. alcătuieşte o compunere descriptivă. fără glas. Scriere imaginativă ( 25 de puncte) Valorificând mesajul fiecăruia dintre cele două fragmente. III. De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas? Tudor Arghezi. Elegie De-abia plecaseşi. explică valoarea expresivă a metaforelor din ambele texte. vei avea în vedere următoarele repere: .utilizarea descrierii ca mod de expunere. Pentru a obţine punctajul maxim. Înţelegerea textului ( 16 puncte) 1. Un vecin prin zidul meu aude răbdarea neagră a aceluiaşi pas. . Ai ascultat de gândul ce-l dintâi. secvențe din ambele texte propuse. de cel puțin 30 de rânduri. Citește cu atenție următoarele fragmente: (30 de minute) Tremură aceeaşi apă şi frunză la bătăile aceluiaşi ceas. într – un text de 25 – 30 de rânduri. Fără gînd. Pân-ai pierit. 4 p. Literatură – 80 puncte I. răbdarea neagră. În ce tărîm şi-n ce somn te-ai oprit? Cerească subt ce iarbă-ai rămas? Se revarsă în mine drumurile toate pe cari ai umblat. utilizând. Oglinda-ţi mai păstrează chipul şi după ce-ai plecat. Scriere despre textul literar ( 25 de puncte) Prezintă particularităţile unui text liric. Comunicare şi Literatură Română – etapa locală. fără-ndemn. prin trifoi. Te urmăream de-a lungul molatecii poteci. Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare? Voiam să pleci. la capăt. după plecare. un semn din umbră. Precizează trei caracteristici comune ale celor două texte propuse. voiam şi să rămâi. 2. De-abia plecaseşi A.

chipul. Scrie 2 locuțiuni / expresii care să conțină substantivul frunză.respectarea regulilor de de ortografie și punctuație. REDACTARE (pentru ambele compuneri – II și III: 14 puncte) . PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII (10 puncte) 1. odată. ai pierit. utilizarea unui stil adecvat tipului de compunere indicat. 4 p. 6 p. Precizează sinonimele contextuale ale cuvintelor din cele două texte: ceas. Construiește două enunțuri cu omofonele: o dată. așezarea în pagină a textului. Precizează antonimele cuvintelor: răbdarea.. Extrage. molatecii. 2. valorificarea valorii expresive a părților de vorbire într-un text descriptiv. 10 puncte se acordă din oficiu . 6 p.- introducerea în compunere a tuturor structurilor indicate . depărtare. 2. 8 p. 6 p. 3. din cele două texte. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII (20 de puncte) 1. B. C. un cuvânt cu sens denotativ și unul cu sens conotativ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful