P. 1
Curs

Curs

|Views: 14|Likes:
Published by Dani Ela

More info:

Published by: Dani Ela on Feb 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/28/2012

pdf

text

original

Curs editat de ZAN

Instruire Asistată de Calculator Conf.univ.dr. Cristian Pomohaci Asist.univ.drd. Alexandru Dumitru Scurt Istoric Odată cu dezvoltarea primului sistem de calcul în perioada 1943-1945 ENIAC- „Electronic Numerical Integrator and Computer”, asistăm la apariOia unei relaOii strâns legate dintre învăOământ si tehnologia calculatoarelor. Înainte de apariOia sistemului ENIAC, pornind de la ideile matematicianului englez Charles Babbage ce propunea în 1830 o masină analitică de calcul, în 1937 Howard Aiken de la Universitatea Harvard reuseste să ducă la bun sfârsit după o perioadă de sase ani (1939-1944) primul calculator electromagnetic alcătuit din comutatoare si relee- Mark I. Înlocuirea releelor cu tuburi face trecerea de la Mark I la ENIAC- calculator electronic digital fapt pentru care a rămas în istorie ca fiind primul calculator inventat de omenire. În anul1 1950 asistăm la apariOia unei prime aplicaOii informatice, educaOionale dezvoltată de către cercetătorii Institutului de Tehnologie din Massachusetts care a constat în dezvoltarea unui simulator de zbor pentru antrenarea piloOilor. În perioada 1959-1963 IBM dezvoltă primul program informatic utilizat în predarea informaticii iar în colaborare cu Universitatea Stanford (1963) lansează primul limbaj de programare (COURSEWRITER) specific instruirii asistate de calculator. ApariOia sistemului PLATO în anii “70 (Programmed Logic for Automatic Teaching Operations) dezvoltat în parteneriat de către National Science Fundation, Control Data Corporation si Computer Education Research Laboratory a dus la dezvoltarea unui sistem de instruire asistată, sistem proiectat de tip mainframe datorită programelor mari si conOinutului considerabil de materiale pentru uzul studenOilor. PLATO permitea accesul simultan mai multor utilizatori la acesta

memorând pentru fiecare student în parte progresul de învăOare. Un alt reper important ar fi plasat în anul 1972, momentul în care INTEL a lansat procesorul pe 8 biOi, moment considerat ca fiind punctul de plecare în evoluOia calculatoarelor. La începutul anilor “80 asistăm la apariOia calculatoarelor personale ce includ posibilitatea de prezentare a informaOiilor vizuale. În această perioadă suntem martorii unui real progres legat de instruirea asistată de calculator dată fiind proiectarea interactivităOii si controlul elevului. 1 Simpozionul Tehnologii educaOionale pe platforme electronice de învăOământ ingineresc, Universitatea Tehnică de ConstrucOii, 9-10 mai 2003 2 Mai putem spune că în perioada 1994-1996, odată cu dezvoltarea tehnologiilor Web a crescut considerabil utilitatea si totodată utilizarea acestora în procesul de predare-învăOare. Fără a parcurge un întreg istoric al calculatoarelor si al programelor strâns legate de Instruirea Asistată de Calculator, concluzionăm spunând că evoluOia tehnologiei, a sistemului de comunicaOii, a dus treptat la dezvoltarea unor noi abordări si tehnici de învăOare. Profesorul James Taylor2 în articolul „Fifth Generation Distance Education”(5 generaOii de modele de instruire la distanOă) concluzionează astfel: 1. Prima generaOie- Modelul prin corespondenOă: - tipărirea. 2. GeneraOia a doua- Modelul Multimedia: - tipărirea; - înregistrări audio si video; - învăOarea asistată de calculator; - video-interactiv. 3. GeneraOia a treia- Modelul Tele-ÎnvăOare: - audio si video conferinOe;

1.acces prin Internet la resurse Web.acces prin Internet la resurse din zona World Wide Web. GeneraOia a cincea.comunicaOie imediată prin tehnologia calculatoarelor. informare. . sistematizarea cunostiinOelor predate.aplicarea. 2 James Taylor – vicepresedintele UniversităOii din Southern Queensland Australia-2003 3 LECłIA 1 1.predarea unor lecOii. Introducere Pentru elevi si studenOi. email. fie ca o resursă de informaOii.interactivitate multimedia online. .Modelul inteligent si flexibil de învăOare: . GeneraOia a patra. Din punctul lor de vedere. Conceptul de asistare a procesului de învăOământ cu computerul include: .comunicare audiografică. . obisnuiOi cu noile metode de informare (internet. 5. pentru comunicare. consolidarea.televiziune si media. 4.interactivitate multimedia online. computerul este perceput fie ca o jucărie. conceptul de asistare a procesului de învăOământ cu computerul devine o componentă normală a procesului de învăOământ. telefonie mobilă).. . .Model flexibil de învăOare: .comunicaOie utilizând sisteme automatizate. A intrat deja în obisnuinOa zilnică utilizarea computerului. .universităOi electronice si campusuri portal. instruire. . .

facilitând accesul elevului la informaOii mai ample. ci si calitatea programelor create si vehiculate corespunzător. Numită de unii ca “inovaOia tehnologică cea mai importantă a pedagogiei moderne”.. InteracOiunea elev-computer permite diversificarea strategiei didactice. Trăsăturile generale ale softului educaOional : -este conceput pentru a învăOa .evaluarea cu ajutorul computerului a unei lecOii sau a unui grup de lecOii. existenOa echipamentelor hardware (computer). a produselor informatice. prezentate în modalităOi diferite de vizualizare. mai logic organizate. instruirea asistată de computer (IAC) contribuie la introducerea (adaptarea) treptată a mijloacelor moderne de comunicare (în principal a computerului) în învăOământ. integrate după criterii de eficienOa metodică în activităOile de instruire. de receptare si valorificare în mediul instrucOional. exerciOii propuse. Modernizarea predării implică deci. în vederea asimilării active de informaOie însoOită de achiziOionarea de noi operaOii si deprinderi. etc). documentaOia necesară (indicaOii metodice si descrierea tipului de hard pe care poate fi implementat) si eventual alte resurse materiale (fise de lucru. a software-ul (programelor) si a capacităOii de adaptare a lor. 1. Nu doar computerul în sine ca obiect fizic. Courseware este un pachet care cuprinde un soft educaOional. înglobând chiar configuraOie multimedia. 4 Softul educaOional(SE ) este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat în procesul de învăOare. DicOionar IAC Sistemul IAC (Instruire Asistată de Computer) este un mediu integrat hardwaresoftware destinat interacOiunii dintre posesorii unui sistem de cunostinOe si destinatarii acestuia. produce efecte pedagogice imediate.2. structurate variat.

căutare). Prin diverse meniuri se pot furniza informaOii adiacente. Tutorele preia una din funcOiile profesorului si poate fi proiectat astfel: . b) Exersarea asistată de computer (Computer Assisted Training) când subiectului i se pun la dispoziOie programe specializate care-l ajută să fixeze cunostinOele si să capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive.-trebuie să asigure interacOiunea flexibilă elev-computer sau computer-profesor -se adaptează în funcOie de caracteristicile individuale ale utilizatorului. Drumul parcurs este determinat si de gradul de iniOiere al celui care învaOă. Clasificarea soft-ului educaOional Clasificarea soft-ului educaOional după funcOia pedagogică specifică în cadrul unui proces de instruire: a) Prezentarea interactivă de noi cunostinOe (Computer Based Learning) presupune utilizarea nemijlocită a computerului în procesul predării si a lecOiilor de laborator. . ExerciOiile pot fi . Softul de investigare reprezintă o formă evoluată de interacOiune instrucOională. 1. urmate de aprecierea răspunsului elevului. . Materialul de învăOat se prezintă pe baza unui anumit tip de interacOiune.solicită elevului să răspundă la o întrebare.propuse într-o ordine prestabilită sau în mod aleator sau pot fi generate în timpul sesiunii de lucru. După cum această interacOiune este condusă de computer sau de elev.3.precizează una sau mai multe secvenOe de informaOii. vorbim de un dialog tutorial sau de o investigare (interogare.prezintă aprecierea răspunsului si trece la o altă secvenOă în funcOie de răspunsul elevului. în care elevului nu i se oferă informaOiile ca atare ci un mediu prin care elevul să poată extrage informaOiile care îl interesează pentru rezolvarea unei anumite sarcini. să rezolve un exerciOiu. . Materialul poate fi împărOit pe capitole care să nu solicite o concentrare mai mare de 10-15 minute.

Trebuie reOinut faptul că prin răspândirea si diversificarea IAC rolul dascălului va suferi modificări. profesorul rămâne masina perfectă de învăOat. Afinitatea naturală dintre elevi/studenOi si Internet a dat nastere mai multor proiecte orientate spre elevi. iniOiate/conduse de elevi. 1. Folosirea Internetului de către elevi a fost o idee care a prins repede. transformându-se dintr-un sistem centrat pe profesor. oricât de complete ar fi programele. procedee a căror însusire va fi verificată. dar sarcinile lui se amplifică prin faptul că va trebui să realizeze programe sau să elaboreze proiecte de programe si să le adapteze la cerinOele procesului educativ Procesul educaOional se va descentraliza. Modul de construire a unui test depinde de numărul de chestiuni de test (care se stabilesc în funcOie de timpul de administrare si de nivelul de scolarizare) si de numărul de concepte. d) Simulare. Astfel de programe oferă posibilitatea observării modelului în care se schimbă comportamentul sistemului în funcOie de modificările operate (schimbarea parametrilor. O interfaOă grafică prietenoasă va afisa mesaje corespunzătoare interpretării răspunsului. Un soft de simulare permite realizarea controlată a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. Dar. să înOeleagă si să anticipeze impactul asupra modului de învăOare. Programele de testare pot fi incluse în lecOia curentă sau în lecOii recapitulative. Computerele au fost încorporate în programele educaOionale oferindu-le celor ce se instruiesc o libertate si flexibilitate mai mare dar si individualitate în clasă. .5 c) Verificarea asistată de computer (Computer Assisted Testing) presupune existenOa unor programe capabile să testeze nivelul de însusire a cunostinOelor prin evaluarea răspunsurilor.4 Elevii în centrul propriei lor învăOări si tehnologii Scoala trebuie să Oină pasul cu tehnologia. condiOiilor) ceea ce facilitează înOelegerea fenomenului si nu implică riscurile si cheltuiala fenomenului real. Profesorul se va degreva treptat de activitatea de rutină. într-unul centrat pe subiecOi.

ajută la înOelegerea acestora. talente. asociază învăOarea focalizată pe particularităOile fiecărui individ (ereditate. 6 1. Elevii. . Descompunerea unei teme în etape de elaborare organizate secvenOial. ÎnvăOarea care îl situează pe elev în rol central. De la jocurile pe computer care dezvoltă abilităOi de utilizare.Dezvoltarea unei gândiri logice. capacităOi si nevoi) cu focalizarea pe predare. experienOa.Elevul învăOa în ritm propriu. imaginaOie si viteza de reacOie într-o prezentare grafică atractivă. împărtăsire a cunostinOelor respective (cea mai bună informaOie ce se furnizează. studentul începe să folosească computerul să creeze propriile produse soft. reprezintă un tip de instruire care îi dă elevului un rol activ în procesul de învăOare.Optimizarea randamentului predării prin exemplificări multiple . prin: . maturizându-se elevul. altfel costisitor de reprodus în laborator.Simularea pe ecran a unor fenomene si procese. . perspective. pregătire.5. organizarea logică a raOionamentului reprezintă demersuri cognitive ce aduc câstig în profunzimea si rapiditatea judecării unei probleme. participanOi activi.Stimularea imaginaOiei. . fără emoOii si stres care să-i modifice comportamentul . captându-i atenOia subiectului si eliminând riscul plictiselii sau rutinei.Stimularea interesului faOă de nou. stimularea motivaOiei. învăOării si acumulării de cunostinOe de către toOi elevii). Legea de bază ce guvernează educaOia asistată de computer o reprezintă implicarea interactivă a elevului în acOiunea de prezentare de cunostinOe. . Formarea elevilor/studenOilor prin IAC Acomodarea încă din scoală cu folosirea computerului ca instrument de însusire a unor noi cunostinOe influenOează elevilor.Formarea intelectuală a tinerei generaOii prin autoeducaOie . îsi imprimă ritmul propriu si propriile strategii.ÎnvăOarea ce pune accentul pe participarea elevilor.

de a le prelucra prin propria acOiune de gândire în scopul obOinerii unei noi cunostinOe si de a le transmite în diverse forme si conjuncturi. persoanele supuse procesului de instruire trebuie să aibă capacitatea de a recepta si stoca informaOii pentru o perioadă în propria memorie.. .procedeelor utilizate strict în atingerea obiectivelor generale sau specifice. procedee. . putem aborda întreg procesul printr-o viziune cibernetică.metodelor. Proiectul trebuie să includă toate etapele ce se derulează în cadrul procesului didactic pentru lecOia respectivă cu precizarea conOinutului specific si a strategiei didactice urmată de cadrul didactic. în timp ce A. Wiener defineste cibernetica ca „stiinOa despre comandă. Dacă Berge caracterizează cibernetica ca pe „o stiinOă a conducerii optime orientată a sistemelor dinamice complexe ”.mijloacelor. metode si tehnici necesare elaborării strategiilor didactice pentru procesul de învăOare si predare în cadrul sistemului bazat pe organizarea învăOământului pe clase si ani de studii. . În funcOie de tipul de lecOie trebuie regăsită următoarea secvenOializare a: . În cadrul fiecărei activităOi didactice3 regăsim un proiect de lecOie si o planificare calendaristică a tematicii disciplinei respective împreună cu o programă analitică. Plecând de la faptul că procesul de învăOământ este unul bazat în primul rând pe comunicare interumană.tehnicilor. Confignal consideră cibernetica ca fiind arta de asigurare a eficienOei acOiunii. .Aprecierea obiectivă a rezultatelor si progreselor obOinute 7 LECłIA 2 Didactica InformaOională Didactica reprezintă o ramură a stiinOelor educaOiei ce înglobează mijloace.

Plecând de la afirmaOia lui A.căutarea în memoria externă a unui program capabil să rezolve problema dată. . note de curs. ce îl aplică datelor de intrare obOinând soluOia pe care în final o comunică. în situaOia impunerii spre rezolvare a unei probleme constatăm următoarele similitudini: 3 Dan Mircea Trană.comunicaOie si control în masini si în organisme vii”. apelează l aun sistem expert ce poate fi instalat. Cu eforturi proprii de gândire se efectuează si totodată realizează raOionamente si conexiuni în vederea descoperirii modalităOilor de prelucrare a datelor de intrare pentru obOinerea soluOiei sau a soluOiilor problemei. Trasând o paralelă între cele două elemente om-calculator. evident cu condiOia ca această categorie. eventual acceptă un program realizat de om. Râmnicu Vâlcea. În caz contrar. 2006. clasă să existe. lansat în execuOie urmăreste pas cu pas instrucOiunile programului în ordine logică si comunică soluOia problemei. Faza 2. se apelează la cunostinOe anterior receptate si stocate în memorie.identificarea categoriei. Element electronic (calculator) Faza 1. Faza 3. Instruire asistată de calculator. Universitatea Spiru Haret. a clasei de profiluri căreia îi aparOine problema de rezolvat.recepOionarea datelor de intrare si a cerinOelor problemei. acesta este încărcat în memoria internă.memorarea datelor de intrare si a tipului de problemă ce trebuie rezolvată. Wierner constatăm în repetate rânduri faptul că în general omul se comportă în cadrul procesului de instruire foarte asemănător cu un sistem de calcul cibernetic. Faza 3.în situaOia în care programul există. Faza 2. În cazul în care clasa de probleme este vagă sau inexistentă. 8 Factor uman Faza 1.dacă clasa de probleme există atunci se aplică regulile si raOionamentele cunoscute asupra datelor noi de intrare si se trece la comunicarea rezultatelor obOinute care evident reprezintă soluOia problemei.

îsi propune să realizeze studierea .” Didactica informaOională conform pedagogului Vasile Vis. programe informatice de instruire si autoinstruire. a dezvoltat în timp câteva direcOii de acOiune cu scop de sprijinire a sistemului de învăOământ. fără a reduce însă teoria învăOării strict la interpretarea pur cibernetică dat fiind faptul că învăOământul are caracteristici si legităOi proprii ce nu pot fi interpretate si raportate mereu la nivel cibernetic. „Prin didactică informaOională 4 vom înOelege acea ramură a didacticii care se ocupă cu studiul aspectelor legate de realizarea unui dialog modern. postă electronică. eficient ce conectează cele două componente ale binomului educaOional (profesor-elev) prin intermediul computerului ca mijloc de învăOământ si mediu de comunicare. b) teoria algoritmilor didactici. Teoria automatelor de instruire înglobează pe lângă automatele abstracte. Identificăm două direcOii: a) teoria automatelor de instruire. o serie de mijloace si procedee de învăOământ pornind de la suportul pe hârtie în crearea manualelor.Interpretarea cibernetică vine în sprijinul simplificării si totodată optimizării problematicii procesului de instruire. Internet etc. Cea de a doua direcOie referitoare la teoria algoritmilor didactici cu precizarea succesiunii situaOiilor prin care trece elevul sau studentul ca subiecOi ai instruirii si aplicarea în mod analog a acesteia în rezolvarea unor probleme inedite. În interpretarea cibernetică regăsim cu scop declarat posibilitatea sugerării unor modalităOi mai productive de informare si dirijare a învăOării scolare. până la elaborarea 9 acestora folosind suportul electronic prin programe video. Didactica informaOională ca normă a didacticii ce îsi propune identificarea si stabilirea unor căi si metode prin tehnici si procedee specifice cu rol capital în dirijarea învăOării scolare.

prin aptitudinea de integrare a instrumentelor multiple într-o singură aplicaOie pedagogică. telefoane. adică posibilitatea oferită oricărei persoane.aspectelor legate de receptarea specificului programării proceselor. Universitatea Spiru Haret. . televiziune cu circuit închis. stoca si gestiona informaOia destinată procesului educativ. Statisticile mondiale confirmă impactul global al TIC-urilor si în consecinOă trebuie avute în . Trană. note de curs. Dezvoltarea actuală a tenologiei informaOiei si comunicaOiei si în particular utilizarea Internetului si web-ului în învăOământ . prin următoarele aspecte: .conectivitatea. difuză. Expansiunea tehnicii de calcul si concomitent dezvoltarea reOelelor de calculatoare si a tehnologiei informaOiei si comunicaOiei în general a luat prin surprindere pe educatori si chiar si în Oări dezvoltate unităOile de învăOământ nu sunt pe deplin pregătite pentru noile tehnologii. M. Instruire asistată de calculator. Aceste noi TIC-uri se deosebesc de cele anterioare (procurarea de filme. mai ales în situaOia restricOiilor de timp si spaOiu. Râmnicu Vâlcea. suporturi si sisteme de distribuOie într-o continuă evoluOie. Introducerea noilor TIC-uri a dus la dezbateri ample cu privire la aportul acestora în procesul educativ. benzi video. oriunde în lume de a dispune de o conexiune la Internet. . software.capacitatea de a stăpâni si îmbogăOi mediul informaOional. -interactivitatea. implică combinaOii de hardware. ale structurării conceptuale si procesuale aduse de programarea actului de predare si învăOarea privit ca o comunicare educaOională. 2006. de a accede informaOii Web. radio).flexibilitatea utilizării. 10 LECłIA 3 Tehnologia informaOiei si comunicaOiei (TIC) este denumirea pentru un ansamblu de instrumente si resurse tehnologice utilizate pentru a comunica si pentru a crea. 4 D.

picturi. programe analitice de cursuri si activităOi pedagogice(Ex: www. d) diverse soft-uri specializate.permit munca în colaborare prin: a) comunicare prin postă electronică sau grupuri de discuOii pe teme pedagogice între indivizii interesaOi. vârstă. dar si informaOii specifice precum ghiduri pentru elaborarea programelor de învăOământ.org/pubs/CyberSchoolBus) Trecerea în format electronic a informaOiilor clasice dar si crearea de noi resurse destinate folosirii prin intermediul calculatorului îi obligă pe elevi si profesori să acceseze TIC-urile. animaOie.exploatarea resurselor distribuite la distanOă. .calcul efectele asupra funcOionării învăOământului si trecerea la formarea cadrelor didactice în vederea utilizării acestora în scopuri didactice. loc sau ritm convenabil. Concluzia acestui studiu este în favoarea folosirii noilor tehnologii deoarece: . 3. c) conferinOe asistate de calculator. modele tridimensionale(3D). . .1 EficienOa TIC Conexiunea organismelor educative la Internet. ilustraOii. Biblioteci virtuale pun la dispoziOie colecOii de reviste. ca rezultat al presiunii societăOii.TIC-urile permit o aplicare mai bună a noilor metode pedagogice (constructiviste). documente 11 de referinOă. ÎnvăOământul virtual permite elevilor să intre în procesul educativ într-un moment. etc. indiferent de spaOiu. capacităOi intelectuale. a declansat un studiu al consecinOelor si eficienOei în activitatea pedagogică. scheme. condiOie socială. Persoanele dispersate în teritoriu se pot regăsi într-o cumunitate virtuală pe un anumit domeniu de interes. cărOi. b) prin existenOa grupurilor de stiri . poze.

extinterea portabilităOii programelor educative. prelegerilor televizate.modificarea programelor de învăOământ.asistenOă tehnică. pregătindu-i pentru societatea informaOională si continuarea studiilor. . dar deschise si publicului pentru utilizare si formare contra cost) si pentru societăOile defavorizate. face ca societăOile sărace să nu fie marginalizate.infrastructura.2. 3. etc. profesorii si elevii negăsindu-se în aceeasi locaOie. Programele de învăOământ la distanOă (ID) sunt beneficiare fericite ale noilor tehnologii. .adaptarea permanentă la evoluOia rapidă a TIC. legătura la internet. în ciuda costurile implicate. înregistrări audio. . soft educaOional de calitate si în . aliniindu-se la cerinOele competiOiei în toate domeniile în contextul integrării si globalizării mondiale. 12 . crearea în scoli de centre informatice utile atât elevilor si profesorilor. TIC-urile oferă posibilitatea dispersării programelor educative în toată lumea si posibilitatea de a învăOa de-a lungul întregii vieOi. . . Implementarea TIC-urilor Implementarea TIC-urilor în învăOământ este o activitate complexă ce necesită o strategie guvernamentală minuOios proiectată Oinând seama de: . gestionarii si comunicării informaOiei.rentabilitatea.formarea specialistilor. si oferind o alternativă imediată si comodă mijloacelor clasice de imprimare a cursurilor.iniOiere în vederea gestiunii informaOiei prin educarea elevilor încă din clasele primare în vederea achiziOiei. încât să se pună la dispoziOie infrastructura (echipamente.. Pentru a utiliza în educaOie aceste noi tehnologii trebuie să se găsească sursele de finanOare (colaborări cu firme interesate în promovarea produselor proprii sau susOinerea învăOământului.

conformitate cu cele mai noi metode de predare).ateliere de formare după punerea în funcOiune. 13 LECłIA 4 4. telecomunicaOiile si audiovizualul . tehnologiile informaOiei si comunicaOie(TIC) constituie nu numai un dispozitiv media dar mai ales un mijloc al deschiderii către resursele din întreaga lume. integrarea noilor tehnologii în aplicaOii existente.formarea de formatori care să disemineze cunostinOele acumulate. informaOiei. aplicarea acestora pe discipline scolare. . . b) pregătirea integrării aplicaOiilor TIC în procesul de învăOământ Formarea profesorilor trebuie să permită iniOierea în evidenOierea celor mai bune metode ce utilizează TIC-uri. dar trebuie să-i pregătească si pentru realizarea de aplicaOii particulare. modificarea rolului profesorului si abordări noi ale metodelor pedagogice. TIC-urile înglobează trei tehnologii: informatică. informatizarea generalizată. recunoasterea vocală care pot da nastere la o nouă generaOie de aplicaOii educative. Deja. realitatea virtuală. EDUCAłIE LA DISTANłĂ (e. schimbări în programa implicate de noile tehnologii. inteligenOă artificială.programe private de formare. .learning) EvoluOia tehnologiei. Formarea educatorilor în spiritul noilor metode pedagogice adaptate la evoluOia TIC comportă : a) formarea tehnică Aceasta se poate realiza în diverse moduri .cursuri universitare înainte de punerea în funcOiune. Utilizarea TIC-urilor în învăOământ trebuie să Oină cont de progresele telecomunicaOiilor fără fir.1. dezvoltarea sistemului de comunicaOii induce noi abordări si noi tehnici de învăOare.

Termeni ca formare la distanOă. avantaje si limite ale acestui mod de instruire. animaOie si chiar resurse video (videoclip). nuanOe si entităOi. Internet. · Facilitează formarea locală. imagine. categorie socio-profesională. Acest avantaj se poate folosi de persoanele cu handicap . teleinvatamant au o semnificaOie aparent similară si reprezintă aspecte specifice ale noii tehnologii educative. o 14 economie financiară si condiOii optime de formare (de exemplu acasă). sisteme multimedia.materializate în calculatorul legat la reOeaua internet. El este pilotul formării sale. formare on-line. · Permite accesul la noile competenOe cerute de viaOa modernă . Există particularităOi. · Accesul la informaOii si manipularea acestora se face fără restricOii impuse de distanOa · Favorizează creativitatea si descoperirea de noi interpretări. influenOează demersurile educative. nivel de pregătire. grafica plană sau spaOială. Suporturile multimedia pot combina text. fără deplasări ceea ce favorizează un câstig de timp. Formarea la distanOă se diferenOiază de alte moduri de formare. sunet. Aceste suporturi revoluOionează abordarea pedagogică si metodică prin interactivitatea produsului educaOional. 4. e-learning. Avantaje ale învăOământului la distanOa · Formarea este “deschisă” oricărei persoane. prin cantitatea si calitatea informaOiilor puse la dispoziOie. Oricine se poate familiariza cu noile tehnologii: calculator. Acest nou mod de comunicare.2. Elevul îsi poate însusi cunostinOele prezentate în ritmul său propriu. etc. Formarea la distanOă/învăOământ la distanOă ÎnvăOământul la distanOă este un proces de învăOare care se bazează pe resurse multimedia si care permite uneia sau mai multor persoane să se formeze pornind de la calculatorul propriu. indiferent de vârstă.

· cheltuielile de transport si cazare sunt suprimate · timpul individual de învăOare este redus prin dirijarea studiului către aspectele de aprofundat · formatorul are acum un rol de îndrumare. · Cei implicaOi în studiu beneficiază de cunostinOele si experienOa formatorilor de notorietate internaOională. de acordare de asistentă la programul de învăOare.· Un formator se poate adresa unui număr însemnat de elevi. Simulările. · Permite o reducere sensibilă a costurilor faOă de formarea ce reclamă prezenOa. testele de auto-evaluare (produse soft asociate expunerilor de cunostinOe). · Asigură autonomia formării: elevul alege condiOiile de spaOiu si timp · Permite alegerea temelor dorite. asigurând o relaOie individualizată cu fiecare dintre ei. · Se bazează pe soluOii multimedia interactive ce solicită atenOia elevului îi stimulează capacitatea de înOelegere si interpretare. · Sprijină sentimentul de libertate si încredere în sine. · Dă o soluOie cresterii numărului de solicitări al celor ce vor să înveOe în spaOii de învăOământ devenite neîncăpătoare cu număr de formatori ce nu poate face faOă cererii. · InformaOiile de interes culese de pe internet pot reprezenta noutăOi în domeniu. asigurându-se o mai bună asimilare a cunostinOelor si o adaptare a evoluOiei formării la capacitatea de înOelegere a elevului. si pot . prin lipsa condiOiilor de intimidare si jenă faOă de colegi si profesor. pe care nu-i pot întâlni în mod direct. planificarea cursurilor dorite în concordanOă cu nivelul actual de pregătire. schimburile de mesaje plasează elevul în centrul formării sale îl menOine mereu activ. EficienOa formării depinde de dorinOa lui de asimilare.

si care conduce.studenOii(cu motivaOia. student-continut de studiat.3. 3) asigurarea unei comunicări în dublu sens între profesor/tutore sau agentul educaOiei si cel ce învaOă.fi accesate oriunde în lume. prin schimbul de mesaje si documente spre studiu sau răspunsuri la sarcini solicitate. computer) de furnizare a instrucOiei. ParticularităOi ale educaOiei la distanOă EducaOia la distanOă. ce presupune depărtarea fizică a actorilor educaOiei (profesor-student) care resimt această distanOă si încearcă să o suplinească prin diverse strategii de încurajare a interacOiunii dintre profesor-student. 15 4. audio. Se poate folosi pe termen scurt si dacă soluOia este de calitate din punct de vedere pedagogic. Elementele definitorii ale educaOiei la distanOă ar fi: 1) separarea dintre profesor si cel care învaOă pe majoritatea duratei procesului de instrucOie 2) folosirea mass-media (în scopuri educaOionale) pentru a pune în legătură pe elev cu profesorul si ca suport de transmitere a conOinutului cursului. pregătirea lor anterioară si capacităOile lor).facultatea (instructorul care trebuie să dezvolte o înOelegere a caracteristicilor si a nevoilor studenOilor. să stie să faciliteze învăOarea dar să fie si un furnizor de informaOie). aceasta nu constituie o soluOie miraculoasă. să stie să folosească tehnologia. . Factorii implicaOi în instruirea la distanOă a)Resursele umane: . în mod paradoxal la o relaOie mult mai personalizată decât în educaOia tradiOională(fata-n faOă). cuprinde diferite modalităOi de desfăsurare si tehnologii (corespondenOă/tipărituri. să-si adapteze stilul de predare. Totusi. studentstudent. video. .

evaluarea programului dezvoltarea instrucOională. informaOia poate fi găsită si independent de profesor. în care se folosesc obiecte reale ca sursă de informaOie. prin folosirea TIC-urilor. instalând programe.. devenind un al treilea actor al procesului de învăOare (actori: profesori. crearea de noi facilităOi si îmbunătăOirea calităOii actului educaOional. colectând evaluările/testele . . să se adapteze la nou. . cunostinOe/stiinOă). de fapt. este o oportunitate în plus oferită celor care vor să se formeze continuu. Ea nu exclude educaOia clasică. înOelegând fiecare categorie. apărută ca urmare a dezvoltării tehnologiei informaOiei si comunicaOiilor. . Instruirea la distanOă. el trebuie să îndrume. organizează resursele tehnice. ci îi adaugă resursele virtuale (documente în format electronic pe internet sau alte suporturi de informaOie folosite pe calculatorul personal).administratorii b) Suportul tehnologic: tehnologiile selectate pe baza unui raport convenabil între nevoi si cost 16 c) Managementul programului ce răspunde nevoilor studenOilor si asigură resursele necesare. multiplică si distribuie materialul. elevi/studenOi. echipamentul adecvat si serviciile de sprijin pentru studenOi d) Servicii manageriale ce se ocupă de integrarea educaOiei la distanOă în curriculum (programe analitice). reprezentând . Actualmente. remunerarea personalului. asigurarea condiOiilor rezolvării sarcinilor date de instructor. să stie ce să ceară proiectantului de soft educaOional. face rapoarte de desfăsurare pe nivele. aportul profesorului este fundamental metodologic.personalul tehnic ce acOionează ca o punte între profesor si student. comandă manualele. În această această etapă. eroii din umbră ai educaOiei la distanOă.personalul auxiliar ce înregistrează studenOii. cunostinOele nu mai sunt monopolul profesorului. dezvoltarea facultăOii.

nr.17 LECłIA 5 Blackboard Academic Suite5 . utilizatorul trebuie să introducă un username si o parolă (Fig. prin apăsarea butonului Acces Blackboard (Fig.ro. . Universitatea Spiru Haret. Accesul ca platformă se face din pagina UniversităOii Spiru Haret la adresa www. 18 Odată deschisă fereastra de logare. Fig.spiruharet. 2008. atât în Oară cât si la nivel mondial.1).2). Blackboard6 permite posibilitatea de îmbunătăOire a procesului de predare .calculatorul utilizatorului nu îndeplineste cerinOele minime de logare.învăOare si a cresterii performanOelor academice online si în timp real. nr. . instruire si evaluare Una din soluOiile din ce în ce mai răspândite în mediul academic si nu numai. Departamentul de Coordonare a Programelor de Masterat si Docorat.com.nr. cu scopul de a deschide fereastra de logare. În cazul în care după introducerea username-ului si a parolei si apăsarea butonului login utilizatorul nu se poate loga. sunt posibile următoarele situaOii: .1 Accesul la platforma Blackboard din pagina UniversităOii Spiru Haret 5 M.anumite componente prezintă disfuncOionalităOi (placă de reOea defectă).mediu de comunicare. implementată cu succes atât de către Universitatea noastră cât si de alte universităOi sau instituOii. .nu au fost completate corect câmpurile de autentificare.utilizatorul nu se află în baza de date. . Ghidul Masterandului Online. o reprezintă platforma de instruire si evaluarea Blackboard.o aplicaOiei sau un program interzic accesul către platformă. Epure.blackboard. Bucuresti. . 6 www.

mediul extrem de facil pus la dispoziOie.1. În cadrul UniversităOii noastre. Comunicarea sincronă poate fi efectuată de regulă în baza unui orar nestabilit atunci când toOi studenOii trebuie să primească o informaOie în acelasi timp sau în cadrul formării claselor virtuale cu condiOia ca îndrumătorul să aibă competenOe specifice de comunicare si aptitudini de organizare a echipelor. În cadrul platformei identificăm 3 elemente fundamentale: .partea de evaluare. 5.comunicare sincronă.componenta ce joacă un rol major. customizabilă în funcOie de necesităOile instituOiei de învăOământ. După depăsirea cu succes a momentului logării la platformă.Partea de comunicare Comunicarea pe platforma Blackboard este de 2 tipuri: 19 .comunicarea asincronă. Fig. Trebuie făcută o precizare asupra faptului că platforma Blackboard este una extrem de flexibilă. . nr. utilizatorul (studentul/masterandul) are posibilitatea de a se familiariza cu mediul virtual de învăOare. Putem vorbi de comunicarea asincronă atunci când: . accesul studenOilor si a masteranzilor se face pe baza codului numeric personal si a parolei (prenumele mamei). partea de comunicare.partea de instruire.conexiunea la internet este posibil să fie oprită sau să prezinte deficienOe. Gradul crescut de flexibilitate este dat în primul rând de posibilitatea instalării de butoane cu conOinut specific procesului de învăOământ.un mesaj necesită timp de gândire.2 Fereastra de logare la platforma Blackboard. .. . . constatând totodată prin explorare.

nr. nr. în momentul logării la platformă studenOii sau masteranzii au la dispoziOie următoarele elemente: anunOuri. Încă de la început. în urmă cu o lună sau vizualizarea lor totală. Fig. Fig.5 si Fig. mesaje. tutorele. . nr.o sarcină aduce după ea invariabil necesitatea consultării unor materiale si resurse specifice.respectarea diversităOii dat fiind faptul că studenOii au de regulă nevoie de intervale diferite de timp pentru consultarea unui material si învăOarea. Concluzionăm prin a spune că în cazul comunicării asincrone profesorul. la care utilizatorul este înscris. De regulă în această secOiune sunt postate anunOuri cu caracter pur didactic sau cu caracter administrativ.5 SecOiunea de mesagerie. programe analitice etc. nr. nr. forum de discuOii.3 Vizualizarea zonei „AnunOuri” 20 b) Accesul la informaOii generale (Fig. . Prin intermediul accesării butonului „mesaje” utilizatorul poate compune si totodată trimite mesaje către profesori sau către ceilalOi cursanOi asa cum se observă din Fig.. plan de învăOământ. nr. nr. coordonatorul etc si studentul nu sunt prezenOi în acelasi timp prin conectare la computere. informaOii generale. 21 Fig. a) Butonul anunOuri (Fig. a informaOiilor postate în urmă cu 7 sapte zile.4 Fereastra “InformaOii generale” c) Mesaje.4) se face prin apăsarea butonului cu aceeasi denumire. Sistemul de mesagerie implementat în Blackboard este foarte familiar utilizatorilor de Outlook sau Outlook Express.3) include de regulă vizualizarea informaOiilor postate în ziua curentă. În această zonă sunt regăsite informaOiile cu privire la obiectivele generale ale facultăOii sau masterului.6.

nr.9) sunt regăsite teme. nr.7 Forumul de discuOii. Dacă luăm ca exemplu butonul cu denumirea „Semestrul II” constatăm că acesta conOine discipline (Fig. 23 Fig.7) constatăm deschiderea în partea centrală a paginii a ferestrei Discussion Board. bibliografie sau chiar studii de caz si aplicaOii pentru fiecare temă în parte. nr. nr. III.10 Biblioteca Virtuală. Fig.9 Vizualizarea conOinutului disciplinei “Laborator de psihoterapie organizaOională”. Prin efectuarea unui click pe butonul Forum (Fig. bibliografie etc. În Blackboard prin definirea unui buton reprezentativ profesorul are posibilitatea să pună la dispoziOia studenOilor. 24 În zona de instruire utilizatorul mai are la dispoziOie si butonul „Biblioteca virtuală” (Fig.Fig.8) din semestrul respectiv iar în cadrul acestora (Fig. eventual studii de caz. nr. teem de curs. Fig.8 Disciplinele aferente semestrului II. Fig. Partea de instruire. teste de autoevaluare. 22 d) Forum de discuOii. 5. nr. nr. teste de autoevaluare. butoane active în funcOie de semestrul în care se află studentul sau masterandul. nr. în funcOie de caracterul disciplinei. note de curs sau cursuri integrale. În continuare prin apăsarea unui click pe link-ul unei teme vom asista la deschiderea integrală a cestei teme si vizualizarea conOinutului recomandat de titular. zonă în care sunt stocate integral sau parOial materiale sub formă de sinteze.10).2.6 InterfaOa de mesagerie. II.Concret în cazul de faOă observăm în partea stângă a paginii o serie de butoane denumite Semestrul I. Pentru a putea participa la dezbatere utilizatorul va trebui să aleagă o temă de discuOie si să efectueze un click pe aceasta. . nr.

25 Fig. de exemplu un mod este acela în care la mijloc avem un spaOiu liber unde se găsesc cele trei leduri pentru NumLock. este menOionată notarea.3. Partea de evaluare În funcOie de programarea sesiunilor de evaluare (Fig. Câteva taste mai importante O primă tastă este tasta Escape . Când vorbim de combinaOie de taste o modalitate de a realiza aceasta este. De . nr. Ea are rolul de opri. sunt enunOate modelele de evaluare pentru fiecare disciplină în parte. CapsLock si ScrollLock. alte taste au efect doar în combinaOie cu alte taste. NoOiuni introductive – utilizarea computerului 6. De aceea dacă aceasta este defectă sau cablul tastaturii nu este bine conectat.11 InformaOii cu privire la evaluare 26 LECłIA 6 6. MenOionăm totusi că există si alte moduri în care poate arăta tastatura.5. criteriile de evaluare aplicate si nivelul de performanOă ce se doreste a fi atins.1. în acest caz nota finală va fi compusă din nota rezultată din aprecierea referatelor si nota obOinută la examenul pe calculator. Trasmiterea comenzilor către computer Tastatura reprezintă unul din modurile prin care putem comunica computerului comenzile noastre.1.1.2. Unele taste au efect la o singură apăsare. de exemplu pentru CTRL-C.11). Examinarea poate fi una integral computerizată în timp real. 27 6. se Oine apăsată tasta CRTL si apoi se apasă scurt pe tasta C. online pe bază de teste complexe sau una bazată pe referate elaborate pe parcurs si examinare computerizată în sesiune.1. vom primi un mesaj de eroare încă de la pornirea computerului. nr. Mai jos prezentăm unul din modurile în care poate arăta tastatura. a anula ultima comandă.

dacă suntem pe o pagină Web ce are animaOie. De aceea expresia folosită când se recomandă utilizarea mouse-ului este: „dăm un clic”. pentru dreapta specificându-se acest lucru („dăm un clic dreapta”). Activează sau dezactivează scrierea cu majuscule. Clapeta din stânga (cea marcată cu negru în desenul de mai sus) execută comenzile iar cea din dreapta deschide ferestre prin care ni se explică ce se poate realiza într-o anumită zonă în care am dat clic dreapta. Dacă am selectat un icon de pe Desktop si apoi apăsăm tasta Delete atunci aruncăm la cos acel director. De exemplu prin apăsarea combinaOiei de taste Shift-e vom obOine E. . Partea dreaptă a tastaturii este activă doar dacă este aprins ledul „NumLock”. ci doar în combinaOie cu alte taste. stânga si dreapta. Este o tastă care nu are singură efect. sau putem să apăsăm direct pe semnul * din partea dreaptă a tastaturii). Tasta . Dacă nu este aprins se apasă pe tasta NumLock ce se află în stânga sus. Tasta . în plus cele patru operaOii la care putem avea acces fără a folosi o combinaOie de taste (de exemplu. Din această cauză când se spune „dăm un clic” se subînOelege clic stânga. pentru * putem folosi combinaOia Shift+8.exemplu. Într-un editor are rolul de a sterge ceea ce se află la stânga cursorului. În general acesta are două clapete. Într-un editor de texte are rolul de a sterge ce se află în dreapta cursorului. Un alt mod de a transmite comenzi computerului este de a utiliza mouse-ul. 28 deoarece aici avem toate numerele si. Atunci când apăsăm pe una din acestea se aude un clic. apăsând pe această tastă vom opri animaOia. iar prin combinaOia Shift-7 se obOine &. Tasta . Rolul acestui grup de taste este de usura lucrul cu tastatura. Dacă se afisează o fereastră de dialog apăsarea tastei Esc este echivalentă cu un clic pe opOiunea Cancel ferestrei de dialog. Tasta .

Mai jos se dă o listă cu câteva din tipurile de fisiere (în funcOie de tipul de aplicaOii ce vor fi prezentate în această lucrare): Tipul de fisier Extensia Executabil exe Text txt sau doc Foi de calcul xls Document HTML html sau htm 29 În versiunile mai vechi de Windows aceste extensii erau vizibile chiar în denumirea fisierului. 6. Dacă nu reusim să dăm destul de rapid dublu clic o altă metodă este să dăm un clic pe fisier si apoi să apăsăm pe tasta Enter. evit să folosesc în denumirea . Descrierea spaOiului de lucru (Desktop) Pe un computer avem informaOiile aranjate în fisiere. De exemplu atunci când am scris această lucrare am pus fisierele reprezentând capitolele întrun director numit „carte informatica” (desi nu reprezintă o eroare.2. În mod concret aceasta înseamnă că putem pune o serie de fisiere într-un loc astfel încât să regăsim informaOia mai usor. Fisierele sunt de mai multe tipuri. Sistemul de operare permite organizarea informaOiei pe categorii în funcOie de criteriul ales de utilizator.). Unele directoare sunt definite de sistemul de operare. Dacă dăm un clic dreapta pe acest fisier se va deschide o fereastră explicativă.Exemplu: Pentru a deschide un fisier ce-l avem pe ecran vom da un dublu clic (adică apăsăm de două ori pe clapeta din stânga ceva mai rapid) pe fisierul respectiv si acesta se va deschide. De exemplu avem directorul „Windows” unde sunt puse toate fisierele necesare funcOionării computerului cu ajutorul Windowsului. Pentru a vedea tipul unui fisier este suficient să vedem extensia lui. Putem însă să creăm noi anumite directoare (crearea unui director va fi discutată în secOiunea 1. În versiunile mai noi putem recunoaste tipul unui fisier după forma icon-ului fisierului (noOiunea de icon se va explica puOin mai jos).4. Aceste „locuri” se numesc directoare.

D. Maxim. Instruire Asistată de Calculator – Note de curs. Editura Universitaria. Asiminoaie – Metodica predării informaticii. Săcuiu. I. 2. I. 12 . 4. Maxim . O abordare mai amplă a acestui subiect a fost realizată la cursul de informatică. O. Analele UniversităOii “Stefan cel Mare” Suceava – anul VI – 1999. Editura Polirom.fisierelor sau a directoarelor caractere gen s. Stoica – Sinteze de pedagogie si psihologie. 30 BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE 1. Masalagiu. Râmnicu Vâlcea. 1992. 2007. Universitatea Spiru Haret. Craiova. M. 1983.M. 2001 2. Bucuresti. Bucuresti. Editura Didactică si Pedagogică. Stănăsilă – Metodica predării analizei matematice. nr. Catană. I. BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ 1. Instruire asistată de calculator. 3.O încercare de generalizare a algoritmilor de sortare. dar desigur există mult mai multe opOiuni. 2006. Trană. AdăscăliOei. Editura MatrixRom. Bucuresti. C. Am dat doar câteva din comenzile ce se pot realiza cu ajutorul tastaturii.A. această lecOie având doar rolul de a reaminti unele noOiuni predate la acel curs. A.Didactică informatică. M. O … deoarece pe anumite computere s-ar putea să nu pot deschide aceste fisiere).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->