Rima mperecheat - apare atunci cnd versurile rimeaz dou cte dou - primul cu al doilea, al treilea cu al patrulea .a.m.d.

(1-2, 3-4, 5-6) * Rima ncruciat - apare atunci cnd primul vers al unui catren rimeaz cu al treilea, iar al doilea rimeaza cu al patrulea. (1-3, 2-4, 5-7) * Rim mbriat - rimeaz primul vers cu al patrulea i al doilea cu al treilea. Este un tip de rim mai rar folosit de poei. (1-4, 2-3, 5-8, 6-7). Apare la primele dou strofe din sonet. * Monorim - const ntr-o rim ce apare succesiv la mai multe versuri i este specific poeziei populare. (1-2-3-4) * Rim alb - n poeziile contemporane (fr rim) Masura = numarul de silabe din care este alcatuit versul. Este mai mare n poezia culta dect n cea populara.

Alegoria (lat.allegoria = vorbire figurata)

Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor, lucrurilor. Ex: In balada Miorita sfarsitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria moarte nunta. Domeniul alegoriei il constituie mitologia. Fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare in care se prezinta indirect anumite realitati). uj958j1277gjju

Antiteza (gr. antithesis = opozitie)

Este figura de stil care consta in asocierea, in acelasi context, a unor idei, imagini sau notiuni cu sens contrar, pentru a se lumina reciproc. Ex: In poezia Scrisoarea III, Mihai Eminescu foloseste antiteza ca procedeu de compozitie. Prin antiteza sunt caracterizate cele doua personaje: Baiazid este infatuat, Mircea este modest, sultanul este trufas, impulsiv, lipsit de respect fata de un alt carmuitorde tara.

Comparatia (lat. comparatio = asemanare, stabilire)

Este figura de stil cu ajutorul careia se exprima un raport de asemanare intre doua obiecte, dintre care unul serveste sa evoce pe celalalt. Orce comparatie are doi termeni: termenul care se compara, numit subiectul comparatiei si termenul cu care se compara. Gramatical, comparatia se exprima frecvent printrun complement circumstantial de mod. Ex: Comparatia se poate stabili intre doi termeni concreti: Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi (Iarna de Vasile Alecsandri).

Enumeratia (lat. enumeratio)

Este figura de stil care consta in insiruirea unor argumente, fapte, insusiri privitoate la aceeasi imprejurare. Ex: Ce le pasa; lemne la trunchi sunt, slanina si faina in pod deavolna, branza in putina asemenea, curechi in poloboc slava domnului.

Epitetul (gr. epitheton = cuvant adaugat)

Este figura de stil care consta in determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb, scotand in evidenta trasaturile lucrurilor, fiintelor sau actiunilor care l-au impresionat pe scriitor. Dupa numarul de termeni pot fi: -simple: pasare cernita (Greuceanu basm popular); rautate draceasca (Greuceanu basm popular); turbare furtunoasa (Scrisoarea III de Mihai Eminescu); -duble: fiinta furtunoasa (Greuceanu basm popular); somnoros si lin se bate (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu); -triple: intinderea pustie, fara urme, fara drum (Iarna de Vasile Alecsandri). Dupa ceea ce exprima, epitetele pot fi: -cromatice: codri de arama;(glasuirea) padurii de argint (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu); -cu rol personificator: Precum asteapta zimbrul de lupi incongiurat/ Sa-i zvarle cu-a lui coarne pe campul spaimantat (Dan, capitan de plai de Vasile Alecsandri).

Hiperbola (gr. hyper si ballein = a arunca)

Este o figura de stil prin care se exagereaza proportiile, numarul ori importanta unor obiecte, fenomene, intamplari etc. pentru a mari expresivitatea.

Ex: In balada culta Pasa Hassan de George Cosbuc, prin hiperbola se surprinde groaza halucinanta a pasei. Aceasta il vede pe neinfricatul domn ca pe un urias imaginea hiperbolica realindu-se prin acumularea unor epitete (salbatecul, crunte, gigantica).

Inversiunea (fr. inversion = rasturnarea ordinii, succesiunii)

Este figura de stil care consta in abaterea de la topica propozitiei cu scopul de a scoate in evidenta profunzimea ideilor si a sentimentelor sau de a sublinia anumite insusiri ale personajelor. Ex: Priveam fara de tinta-n sus Intr-o salbatica splendoare.

Invocatia (lat. invocatio = chemare, ruga)

Este figura de stil prin care se realizeaza adresarea catre

un interlocutor imaginar. Ex: In versurile din finalul poeziei Scrisoarea III de Mihai Eminescu este invocat Vlad Tepes simbol al spiritului justitiar.

Interogatia retorica (lat. interrogatio)

Este figura de stil alcatuita din una sau mai multe

intrebari, de la care nu se asteapta raspuns. Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu interogatia retorica exprima mirarea lui Baiazid cand vede ca domnitorul unei tarisoare indrazneste sa-l infrunte.

Personificarea (fr. personnification )

Este procedeul stilistic prin care se atribuie animalelor,

lucrurilor, elementelor naturii insusiri si manifestari omenesti. Ex: In poemul Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu, natura este partasa la fericirea fetei de imparat si a lui Calin.

Repetitia (fr. repetition = a repeta)

Este figura de stil care consta in folosirea de mai multe

ori a aceluiasi cuvant sau a mai multor cuvinte, pentru a sublinia sentimente, idei, impresii, insusiri. Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu, repetitia vas de vas releva multimea turcilor care au trecut Dunarea in anul 1394 pentru ai ataca pe romani la Rovine.