Cuprins

......................................................................................................................1 Cuprins.......................................................................................................................................1 1. Junimea si ”Convorbiri literare”..........................................................................................2 Titu Maiorescu. Principii estetice.............................................................................................3 3. Titu Maiorescu, Junimea si “Convorbiri literare””............................................................5 Tudor Vianu despre Titu Maiorescu.........................................................................................6 5. Titu Maiorescu si marii scriitori clasici................................................................................6 6. Titu Maiorescu si posteritatea...............................................................................................7 BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................7

Bibliografie_______________________________________________9

-1-

Creanga. cand societatea se muta la Bucuresti. pe teme diverse. fondatorii ei fiind: Titu Maiorescu. are caracter polemic si se manifesta in trei domenii: . aceasta i-a determinat pe junimisti sa citeasca in sedintele societatii.cultura.1.. revista ”Convor-biri literare””devine o revista de cercetari istorice si filozofice. Mentorul ei spiritual va fi Titu Maiorescu.spiritul filozofic. iar la conducerea revistei vin pe rand oameni de cultura im-portanti. cand isi inceteaza aparitia Tudor Vianu considera ca reperele esentiale ale spiritului junimist sunt: . de aparitii in paginile revistei ”Con-vorbiri literare””(aparuta la 1 martie 1867) a operelor de matu-ritate ale lui Eminescu. Teodor Rosetti si Iacob Negruzzi. Societatea a avut o tipografie proprie. prin inlo-cuirea alfabetului chirilic si impunerea scrierii fonetice. 3) Intocmirea unei antologii de poezie romaneasca pentru scolari. intre anii 1874-1885. Junimea si ”Convorbiri literare” Societatea culturala ”Junimea”. de diminuare a spiritului critic. tinute intr-o forma academica. c) A treia etapa incepe dupa 1885. In viata gruparii se disting cateva etape: a) Prima etapa. Va deveni preponderent stiintifica.literatura. este consolidarea a unei ”directii noi” in literatura. intre anii 1863-1874. Obiectivele urmarite erau. 2) Lupta pentru unificarea limbii romane literare. Vasile Pogor. pana in 1944. .limba: . s-a constituitla Iasi in anul 1863. o librarie si o revista. autori mai vechi si sa-si exerseze spiritul critic pe textele lor. -2- . Petre Carp. Caragiale etc. 1) Educarea publicului prin ”prelectiuni populare”(conferinte). b) A doua etapa.

epitete. iar frumosul cuprinde idei manifestate in imagini sensibile. In 1867 el publica primul studiu de estetica din cultura noastra. Noua directie in literatura s-a concretizat in evolutia spre un clasicism de esenta. . relevant prin operele lui Eminescu.. poezia nu are cuvantul. . Studiul cuprinde doua parti: a) Conditiunea materiala a poeziei. Ca sa devina material al poeziei. sunetele. Titu Maioreescu. lemnul. formulata de Titu Maiorescu. Poezia exprima frumosul. poetii trebuie sa foloseasca cuvinte cu sens concret. atat din literatura romana cat si din literatura straina.spiritul oratoric. cuvantul trebuie sa trezeasca in fantezia auditorului o imagine sensibila. Spre deosebire de celelate arte. Creanga. Titi Maiorescu defineste poezia prin comparatie cu stiinta.ironia. au sustinut ideea de valoare estetica in literatura. care au un material de constructie in natura (culorile. sa concretizeze cuvintele cu ajutorul figurilor de stil. asa cum s-ar crede. In prima parte a studiului.). Titu Maiorescu da exemple de comparatii. Caragiale. Titu Maiorescu. etc. Slavici. metafore potrivite sau nu. cu titlul ”O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”. este creatorul criticii literare estetice roma-nesti. cunoscut si sub titlul ”Poezia romana”. Modele gasesti intotdeauna in poezia populara. caracterizata de un spirit critic ascutit si de un sentiment puternic al valorii. au realizat si impus o directie noua in cultura roman. sustinand teoria ”formelor fara fond”.spiritul critic. Pentru a creea aceasta imagine prin cuvinte. -3- . Junimistii au ridiculizat mediocritatile literare si au combatut pericolele unei culturi neasimilate. b) Conditiunea ideala a poeziei. adevarul cuprinde idei. pentru ca acesta este doar un mijloc de comunicare. de exigenta fata de intelectualul roman. Principii estetice. instaurand o atmosfera de emulatie intelectuala.gustul clasic si academic. iar stiinta adevarul. piatra. .

1872. Titu Maiorescu a formulat celebra teorie a ”formelor fara fond”. -4- . Dupa Vasile Alecsandri il situeaza pe Mihai Eminescu (acesta publicase numai trei poezii in ”Convorbiri literare”: ”Epigonii”. Combate apoi ideea ca poetul a fost nefericit. expresie a vastei culturi a poetului. Titu Maiorescu discuta continutul poeziei. in care discuta personalitatea marelui poet din perspectiva teo-riei schopenhaueriene despre geniu. in studiul ”Directia noua in poezia si proza romana”. El deplange soarta omului pe pamant in general. in contrast cu un fond patrialhal. poet in toata puterea cuvantului”. suferinta sa fiind provo-cata nu de cauze personale. ”curiozitatea intelectuala” ceea ce explica vasta sa cultura. in Romania. cat si manuirea perfecta a limbii romane. sau care sa tina de taramul stiintific”. enciclopedismul sau. ci de motive filozofice. Analizand ”noua directie” generata in literatura romana de societatea ”Junimea”. sesizand bogatia tematica. Ca om de geniu. In poezia romana considera ca in fruntea noii directii trebuie siyuat Vasile Alecsandri.In a doua parte a studiului intitulata ”Conditiunea ideala a poeziei”. Titu Maiorescu publica studiul ”Eminescu si poeziile lui”. Titu Maiorescu face aprecieri asupra poeziei eminesciene. In 1889. ”Mortua est” si ”Venera si madona”) despre care a afirmat ca este ”poet. sustianand ca. In studiul ”In contra directiei de astazi in cultura romana”. institutiile democratice sunt forme imprumutate din Occident. In a doua parte a studiului. Titu Maiorescu fixeaza cateva din trasaturile personalitatii lui Eminescu: ”inteligenta ascutita”. afirmand ca trebuie sa exprime intotdeauna ”un simtamant sau o pasiune si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala. afirmand ca I-a fost caracteristica ”seninatatea abstracta”. nu propriu-i destin. ”memoria prodigioasa”. Eminescu ar fi trait exclusiv inlumea ideilor si ar fi fost indiferent la latura materiala a existentei sale sau la recunoasterea publica. Titu Maiorescu stabileste o adevarata scara de va-lori a operelor scriitorilor romani pana la 1870. 1868.

Titu Maiorescu discuta de fapt. ca raspuns la criticiile celor care invinuiau comediile lui I. deci la efort si suferinta) era contemplatia artistica. recunoscuta fiind de colegii de generatie precum P. spre a crea acea societate literara al carei spirit si a carei actiune aveau sa-si lase amprenta asupra uneia dintre cele mai stralucite perioade din literatura noastra. Este de fapt rolul de ”Katarsis” (liniste. criticul avea sa fie mentorul ei.In anul 1885. o data constituita. “Junimea”. care se strang in jurul lui. o problema de estetica si anume moralitatea in arta. de la studii. Moralitatea in arta este data de capacitatea ei de a-l smulge pe om din sfera egoismului. imprimandu-i un spirit de seriozitate in discutarea problemelor li-terare. L. ca expresie a ”vointei oarbe de a fi”. prin hazul starnit. Arta are darul de a-l smulge pe om din sfera egoismului si de a-l inalta in sfera contemplatiei impersonale. P. Aceasta teorie sustine ca sursa tuturor relelor de pe pamant este egoismul uman. pornind de la o teorie filozofica a lui Schopenhauer. Una dintre solutiile preconizate de filozoful german pentru evi-tarea suferintei provocate de aceasta vointa (vointa duce la dorinta. Titu Maiorescu afirma ca acestea indeplinesc acest rol. -5- . inaltare) al artei. pe inteligenta si pe caracter. formulat de Aristotel. I. 3. Pogor. Titu Maiorescu publica studiul ”Comediile d-ului Caragiale”. Carp. care guverneaza universul. s-a manifestat inca de timpuriu. filozofice sau istorice si un discernamant in ju-decarea estetica aplicata creatiilor literare ce aveau sa directioneze una din orientarile cele mai importante si mai statornice ale culturii romane din ultimele decenii ale secolului trecut. de a-l inalta sufleteste. T. principiu etern. Junimea si “Convorbiri literare”” Autoritatea incontestabila. Rosetti. Titu Maiorescu. deci au un rol moralizator. Aplicand aceasta teorie asupra comediilor lui Caragiale. lingvistice. Caragiale de imoralitate. exercitata de Titu Maiorescu toata viata. la putin timp dupa intoarcerea din strainatate. bazata pe cultura. V. Negruzzi.

Sadoveanu si I. Negruzzi. de a-i fi incurajat si sustinut moral si chiar material.Simpla lui prezenta la sedintele “Junimii”. Bratescu-Voinesti. „Nunta Zamfirei”. si apoi de urmatoarele. Titu Maiorescu si marii scriitori clasici Printre meritele remarcabile care fac din Titu Maiorescu o personalitate de prim rang a literaturii romane se numara si acela de a fi intuit valoarea celor mai importanti scriitori ai nostri de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX . iar articolele lui Maiorescu reprezinta formularea cea mai clara si mai profunda a ideilor junimiste. dintr-o arta aristocratica a vietii cu atat mai uimitoare cu cat. impune respect si moderatie in comportamentul membrilor societati. se ridica peste primejdiile unei organizatii expuse depresiunii morale si chiar deselor incercari ale sanatatii fizice. unul dintre cei mai luminati oameni ai intregului secol in care se plamadise Romania moderna. semnata si de I. A fost primul critic care a intuit in adevarata sa esenta geniul eminescian. L-a apreciat pe Caragiale si i-a luat apararea in 1885 impotriva acuzatilor de imoralitate. matematicieni. din bun gust in aprecierea literara a altora si.. Bucurandu-se din anii tineretii de un mare prestigiu personal. Duiliu Zamfirescu. in armonia ei. dintr-un talent care mentine inca tinere pagini scrise cu sase sau sapte decenii in urma. in calitate de “redactor raspunzator”. Titu Maiorescu a sporit necontenit prestigiul sau prin devotamentul daruit cauzelor bune si pasiunii dezinteresate de a sluji ”. militari. Pe Slavici l-a ajutat sa se stabileasca la Bucuresti. Primul numar a aparut la 1 martie 1867. facut din masura. Si alti scriitori au fost remarcati de el: George Cosbuc. Al.. in proprii productie.””” Tudor Vianu despre Titu Maiorescu “…”. profesori. 5. istorici.. Titu Maiorescu a fost cel care a propus infiintarea unei reviste a “Junimii” si care a fost de acord cu titlul propus de Iacob Negru-zzi: “Convorbiri literare”. altfel mari amatori de farse si anecdote. avocati si economisti. -6- . ingrijindu-se de prima editie a poeziilor lui Eminescu in 1883. pe care l-a chemat la Bucuresti dupa ce a citit in „Tribuna”. Octavian Goga. filologi. Spiritul teoretic a lui Maiorescu si marele lui talent de expresie a dominat intreaga societate de doctori. consecventa si demnitate. Titu Maiorescu a scris introducerea.

Gheorghe Lazarescu: Antologie de texte comentate (Editura Recif . este si va fi un contemporan. Cecilia Condei. aceasta ultima consideratie nu poate si nu va putea niciodata fi anulata. Titu Maiorescu nu poate fi omis din istoria noastra literara pentru ca a condus o scoala de literatura (Junimea). spre exemplu) in partea a doua a secolului trecut. Titu Maiorescu si posteritatea Afirmat si combatut (de Gherea sau Hasdeu. Viorica Iovita: Literatura romana. Ioan Dumitru. a pornit „directia noua” in scrisul nostru. venerat si din nou demistificat mai apoi. Radu Scorojitu.Craiova . a fundamentat critica literara nationala. Nicolae. Marin Iancu. Titu Maiorescu a fost.6. Nicolae I.Bucuresti. BIBLIOGRAFIE 1. a impus apararea valorilor contra nonvalorilor. Aurelia Iordache.1997) -7- . Indiferent de optiunile urmasilor sai din cercetarea literaturii. sinteza si comentarii (Editura Sarmis .1996) 2.