IMPULS

INTERVIU

PAGINA 3

„LUPTA NU DUCE LA BINE…”
Pentru că la 2 martie a.c. se împlinesc, deja, 20 de ani de la începerea conflictului armat de pe Nistru, echipa de redacție a ziarului „Impuls” a hotărât să ia un interviu de la un participant la acele zile tragice. Pe motiv că suntem într-o zonă periculoasă, am decis să nu deschidem numele intervievatului, dar și localitatea natală a acestuia (putem menționa că este o localitate din suburbia orașului Tighina)

– Bună seara! Sunteți un
[sursa: www.infoprut.ro]

participant la războiul transnistrean. Conștientizăm faptul că răsfoirea acestor evenimente trecute doare, dar totuși… De partea cui ați luptat?

– Desigur că am luptat de partea moldovenilor din dreapta Nistrului. – Cum a fost primită „armata”
moldavă de către populație?

la prosperarea țării, însă situația acesteia mă îngrozește. Deseori mă întreb, oare am luptat pentru ca acum în țară să domnească haosul și corupția? Oare am luptat ca prețurile din țară să fie aceleași ca în Europa, iar salariile ca în URSS? De aceea și o mare parte din populație migrează peste hotare, în căutarea unei vieți mai bune, devin acolo slugi și nu sunt prețuiți de nimeni. Noi, cetățenii, am încercat să facem posibilul pentru bunăstarea țării, însă datorită conducerii, țara noastră stagnează atât din punct de vedere economic, financiar, cât și din punct de vedere intelectual.
– Războiul a lăsat vreo amprentă asupra Dvs, asupra vieții Dvs?

– Populația baștinașă spera că armata va putea lichida regimul separatist din Moldova și astfel va fi salvată și integritatea noastră teritorială, de aceea ea fusese primită de populație cu bucurie.
– Ce zvonuri existau în privința inițiatorului de război?

revenit, unde comandanții neau repartizat pe fiecare la poziția sa, care la Movila lui Suvorov, care la traseul ce duce spre Chițcani. Eu am luptat în grădinița 22 pe strada Dzerjinski din Bender.
– Ce spuneau cei alături de care luptați?

– Nu se vorbea despre acestea.
– Ce v-a făcut să luați arma în mână și să mergeți la război?

– Dorința de a-mi apăra țara, limba, istoria și viitorul atât al nostru, cât și al generațiilor ce vor urma.
– Cum a fost prima zi front? pe

– Desigur că erau neliniștiți, însă gândul la familie și la copii îi mobilizau să lupte demn în continuare. Într-o zi chiar am ajuns la concluzia că avem același destin ca și-al părințiilor noștri ce au luptat în ce de-al II Război Mondial împotriva fascismului, ajungând și noi să apărăm patria de separatiștii transnistreni.
– Dacă ați avea posibilitatea să dați timpul înapoi, ați fi participat sau ați fi schimbat ceva în acțiunile Dvs.?

– Da, desigur. Războiul mi-a schimbat viața spre rău, atât mie, cât și întregii populații, deoarece, imediat după război, țara a fost afectată de o criză financiară. La fel și omorurile din timpul războiului m-au făcut să-mi schimb unele concepții despre viață, atât că m-a învățat să prețuiesc și mai mult ceea ce am.
– Ce sfat le-ați da generațiilor actuale și celor ce vor urma, în privința războaielor?

– Lupta nu duce la bine, de aceea faceți posibilul pentre a evita conflictele, cu atât mai mult războaiele. Fiți mai prietenoși și mai toleranți!
– Vă mulțumesc mult!

– Din localitatea natală am plecat în satul Cârnățeni, unde se afla depozitul de arme. De aici am luat arme și am

– Cu cea mai mare plăcere! A luat interviu Țanțuc Sergiu

– Categoric nu m-aș duce la război. Am plecat la război cu gândul că voi putea contribui

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful