III.

Venitul, consumul, economiile şi investiţiile

Y=C+I Y exprimă valoarea totală a tuturor veniturilor realizate de factorii de producţie pe parcursul unui an. Venitul Venitul naţional sau produsul naţional (Y) este egal cu utilizările pe care le capătă. Concepte şi corelaţii 1. constând din consumul final (C) şi investiţii. .1.1.

1. Concepte şi corelaţii 1.înclinaţia marginală spre consum (c’). care arată câte unităţi de consum se pot satisface cu o unitate de venit: .înclinaţia medie spre consum (c). Raportul procentual dintre consum şi venit poartă numele de înclinaţie spre consum. Consumul Consumul reprezintă partea din venit cheltuită pentru cumpărarea de bunuri şi servicii destinate satisfacerii directe a nevoilor generale ale societăţii. care arată efectul modificării cu o unitate a venitului.2. asupra consumului C c Y C c'  Y 0<c’<1 . .

1.3. S = Y – C şi Y = S + C Relaţia dintre venit şi economii arată la rândul ei două lucruri: . Concepte şi corelaţii 1. Economiile Economiile reprezintă surplusul de venit (Y) peste cheltuielile de consum sau reprezintă partea din venitul disponibil care este economisită.care este raportul dintre economii şi venit – înclinaţia medie spre economii (s). S s Y .

1. Economiile . S s'  Y Din relaţia de calcul a înclinaţiei marginale spre economii (s’) şi a înclinaţiei marginale spre consum (c’).3.cu cât sporesc economiile la o creştere cu o unitate a sporului de venituri – înclinaţia marginală spre economii (s’). Concepte şi corelaţii 1. rezultă: S C  1 Y Y s’ + c’=1 .

Concepte şi corelaţii 1.1. S=I Nu întotdeauna însă economiile se transformă integral în investiţii căci o parte se tezaurizează (T). Investiţiile În economia de piaţă economiile se transformă în investiţii.4.T (investitie neta) Retinem S = I . I = S .

Rata rentabilităţii investiţiei: S n  S0 (1  i) n unde: S0 – suma de bani investită iniţial. . Sn – suma de bani după „n” ani de viaţă a investiţiei.1. Investiţiile La baza deciziei de a investi stă însă calculul unor indicatori de eficienţă economică precum: . i – rata de actualizare (rata dobânzii). Concepte şi corelaţii 1.4.

Investiţiile . Concepte şi corelaţii 1.Randamentul intern al investiţiei. reprezintă rata de actualizare care permite egalarea valorilor actuale ale cheltuielilor de investiţii cu câştigurile nete cumulate (se foloseşte tehnica VAN – valoarea actualizată netă) VAN  I/(1  i) n unde: I – volumul investiţiilor.1. .4.Termenul de recuperare al investiţiei Tr = I / Pa unde: Pa = profitul anual .

Principiul multiplicatorului şi acceleratorului Influenţa investiţiilor asupra venitului se măsoară cu ajutorul multiplicatorului (k). Y k I Multiplicatorul arată practic că venitul creşte cu o mărime de „k” ori mai mare decât sporul investiţiilor.2. . Multiplicatorul investiţiilor reflectă de câte ori sporul de investiţii (ΔI) se cuprinde în sporul de venit (ΔY).

2. rezultă: 1 k C 1 Y 1 1 k  1  c' s ' . Principiul multiplicatorului şi acceleratorului Ştiind că: ΔY = ΔI + ΔC Obţinem: Y k Y  C Împărţinând fracţia de mai sus cu ΔY.

Aceasta din urmă este pusă în evidenţă prin acceleratorul investiţiilor (a). El exprimă raportul dintre creşterea investiţiilor şi creşterea cererii de bunuri de consum.2. adică: I a C Dacă principiul acceleratorului se aplică şi la determinarea nivelului investiţiilor nete în funcţie de modificările venitului. Principiul multiplicatorului şi acceleratorului Nu numai influenţa investiţiilor asupra venitului interesează macroeconomiştii ci şi influenţa consumului (dar şi a venitului) asupra investiţiilor. relaţie funcţională este: It a Yt  Yt 1 .

Pe baza datelor din urmatorul tabel.Aplicatii 1. sa se calculeze rata medie a consmului si economiilor precum si inclinatia marginala spre consum si economii. Y 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 C 200 1150 2100 3050 4000 4950 5000 S c s c’ s’ .

Se cere: a) sporul consumului (ΔC) b) înclinaţia marginală spre economii (s’) şi sporul economiilor (ΔS) c) sporul venitului naţional (ΔY) . Înclinaţia marginală spre consum (c’) a perioadei respective este de 0.Aplicatii 2. In anul „n” venitul naţional creat de agenţii economici este de 10000 u. care este mai mare cu 30% faţă de anul „n+1”.m.8 iar multiplicatorul investiţiilor ce se vor înfăptui pe seama economiile înregistrate este de 5.

Intr-o economie în care sunt investite suplimentar 50 milioane u. .5 iar multiplicatorul investiţiilor ce s-au făcut (k) este 2.m. b) marimea consumului suplimentar (ΔC).Aplicatii 3. Se cere: a) venitul suplimentar realizat în perioada în care s-au făcut investiţiile (ΔY). inclinatia marginala spre consum (c’) este de 0..

Aplicatii 4. Să se calculeze: a) înclinaţia marginală spre consum a perioadei respective. . b) înclinaţia marginală spre economii. In anul „n” sporul absolut al investiţiilor într-o economie este de 20 milioane u.m. ceea ce generează un venit suplimentar de 40 milioane. c) multiplicatorul investiţiilor.

în condiţiile în care a suplimentat investiţiile cu 3 milioane u.m. Să se determine: a) multiplicatorul investiţiilor b) înclinaţia marginală spre consum c) înclinaţia marginală spre economii.m.Aplicatii 5. . Economia „X” realizează în anul „n” un venit suplimentar de 10 milioane u.

Sporul economiilor in anul „n+1” este 0.Aplicatii 6.5 mld. al consumului şi al economiilor în anul „n”. c) sporul venitului naţional în anul „n+1” şi nivelul său.m. Sporul de venit naţional este aferent unui spor al consumului astfel încât înclinaţia marginală spre consum este de 0. d) sporul consumului în anul „n+1” si multiplicatorul k al investitiilor in „n+1” .. b) sporul venitului naţional. reprezentând o creştere de 30% faţă de „n-1”. venitul naţional a fost de 3 miliarde u.6. va fi împărţit conform unei înclinaţii marginale spre economii de 0.4. Se cere: a) mărimea venitului naţional în anul „n-1”. La finele anului „n”. . Sporul venitului naţional care se estimează că se va realiza in “n+1”.

Indice 1995=100 70 60 50 40 30 20 10 0 eu27 Franta Italia Ungaria Slovenia PIB real 19 96 q 19 02 96 q 19 04 97 q 19 02 97 q 19 04 98 q 19 02 98 q 19 04 99 q 19 02 99 q 20 04 00 q 20 02 00 q 20 04 01 q 20 02 01 q 20 04 02 q 20 02 02 q 20 04 03 q 20 02 03 q 20 04 04 q 20 02 04 q 20 04 05 q 20 02 05 q 20 04 06 q0 2 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful