umele Lui Emily Post reprezintă, încă din 1922, bunele maniere bazate pe politeŃe, curtoazie şi generozitate. Astăzi, cea de-a treia generaŃie de autori a familiei Post, Peggy Post şi Cindy Post Senning, oferă copiilor secolului XXI, pe înŃelesul lor, un cod al bunelor maniere. Această carte abundă în sfaturi simple şi practice pe care însăşi Emily le-ar fi dat. Scris cu gândul la copii şi plin de ilustraŃii edificatoare, CODUL este unul de referinŃă ce poate fi folosit uşor de copii şi în care părinŃii pot avea încredere. Acoperă toate situaŃiile cărora trebuie să le facă faŃă un copil: • cum să compună scrisori de mulŃumire; • cum să participe la evenimentele din afara şcolii; • cum să folosească în siguranŃă Internetul; • cum să vorbească, politicos, la telefonul mobil; • cum să participe la aniversări, căsătorii etc.; • cum să dea o mână de ajutor în casă. „Codul bunelor maniere pentru copii” al lui Emily Post conŃine toate informaŃiile asupra etichetei de care copii şi părinŃii lor au nevoie de viaŃa de zi cu zi.

CODUL EMILY POST AL BUNELOR MANIERE PENTRU COPII
DE

PEGGY POST ŞI CINDY POST SENNING, ED.D.

D. EDIłIA A III-A Traducere de Sorin Petrescu CORI NT JUN IOR . ED.CODUL MANIERE pentru copii DE BUNELOR PEGGY POST CINDY POST SENNING.

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT JUNIOR.22. sector 6.ro Format: 8/54 x 84.88.) 395:3-053.. a cărei generozitate a spiritului şi înŃelepciune fără vârstă au servit ca bază pentru aceasta şi pentru celelalte cărŃi scrise în numele ei.edituracorint. e-mail: vanzari@edituracorint. gradul şase. Vermont.55 Fax: 319.2 . Alex Houston. Sorin (trad.. Vermont.: 319. . gradul cinci şi şase. gradul şase.. Tel.33. Samantha Pheffer. Bucureşti. Waterbury. pentru creativitatea. Lui Mark McVeigh şi Meghan Dietsche de la HarperCollins Children's Books. citind capitolele cărŃii şi oferind sugestii din punctul lor de vedere: lui Laura Bataille. Vermont. Gabriela Meade.Bucureşti: Corint Junior 2008 ISBN (13) 978-973-128-135-3 I. D. trad. moştenirii lăsate de Emily Post.88. CINDY POST ED. Duxbury. a division of HarperCollins Publishers. Analina Aitken.88. Duxbury.C Universul SA. gradul şase.88. Coli tipo: 18 Tiparul executat la: S. Splaiul IndependenŃei nr. Lui Katherine Cowles. învăŃător la Crossett Brook Middle School. Codul Emily Post al bunelor maniere pentru copii / Peggy Post. Crossett Brook Middle School.corintjuriior. Sorin Petrescu . Bucureşti. Duxbury. Emily Post's The Guide to Good Manners for Kids Text copyright © 2004 by Peggy Post and Cindy Post Senning Illustrations copyright © 2004 by Steve Bjorkman AII rights reserved.Ed a 3-a. Redactor: Anca Eftime. Crossett Brook Middle School. pentru timpul acordat şi pentru sfaturile date. pentru multele lor sugestii. 319. No part of this b'ook may be used or reproduced in any manner whatsoever without written permission except in the case of brief quotations embodied in critical articles and reviews. 2008 ISBN: 978-973-128-135-3 Descrierea OP a Bibliotecii NaŃionale a României SENNING.ro www. gradul patru. Cindy Post II. N-am fi putut-o face fără ei! Şi. www. This book was published by arrangement with HarperCollins Children's Books. Vermont. ca întotdeauna. ajutorul şi atenŃia acordată detaliilor în scrierea şi tipărirea acestei cărŃi. Crossett Brook Middle School. Thatcher Brook Primary School. sfaturi practice şi ajutor nepreŃuit. Cindy Post Senning. 202 A. parte componentă a GRUPULUI EDITORIAL CORINT. Senning. Daniel Penescu Tehnoredactor: Andreea Apostol Editura CORINT JUNIOR Difuzare: Str. Petrescu. petrecându-şi timpul alături de noi în alcătuirea cuprinsului. pentru sprijinul şi contribuŃia lor la această carte: Echipei care ne-a consiliat în privinŃa problemelor tinerilor.ro. 319.66.Dedicăm această carte copiilor de pretutindeni! Ne exprimăm adânca recunoştinŃă următorilor. Elizabeth Howell şi Peter Post.

13 Cuvântul scris 17 MulŃumesc 21 „La muncă" 23 Salut! Ce mai faci? 26 Maniere „tehno" 31 Eticheta online 32 C A P I T O L U L II ACASĂ Mediul familial 37 Provocarea schimbării 42 Problema comportamentului la ora mesei 45 Să tot vorbeşti 52 CAPITOLUL III LA ŞCOALĂ Bună dimineaŃa. doamnă profesoară 57 În afara orelor de clasă 60 De acasă la şcoală şi înapoi 64 Mâncând pe fugă 68 ...CUPRINS Introducere 9 CAPITOLUL I VIAłA DE ZI CU ZI Vorba dulce.

sportive! 87 CAPITOLUL V ÎN SOCIETATE Manierele bune fac vecini buni 91 Şi la mall există bune maniere? 96 DistracŃia în locuri publice 99 Cum îi tratăm pe cei diferiŃi de noi 102 Vizita la spital — „Linişte. 85 Sporturi. în picioare sau aşezat? 105 Celularul în locuri publice 107 .. vă rog!" 104 În genunchi...CAPITOLUL IV LA JOACĂ Vremea petrecerilor 73 Idei pentru cinci petreceri amuzante 78 Prieteni noi 82 Am făcut rost de bilete..

autobuze. trenuri şi automobile 111 Ai ajuns! 115 Masa în oraş — de la fast-food la dineuri 117 Tabăra în care te simŃi minunat 121 Metrouri. taxiuri 126 CAPITOLUL VII ALTE OCAZII DEOSEBITE Participarea la o ceremonie de căsătorie 129 La moartea cuiva 132 Aniversări 134 Index 139 .CAPITOLUL VI DEPARTE DE CASĂ Avioane.

.

înainte de a mai face invitaŃii. hotărâră să pună. adică „etichetă”. În franceză respectivele însemne purtau numele de etiquette. În cele din urmă. în diferite locuri. nu călcaŃi florile! StaŃi pe cărare! AtenŃie la trandafiri!” Aceste însemne aveau darul de a-i îndruma pe oaspeŃi. 9 . cuvântul a ajuns să denumească regulile pe care trebuie să le respectăm atunci când ne aflăm în situaŃii noi şi deosebite.INTRODUCERE DE CE E NEVOIE DE MANIERE? n FranŃa secolului al XVIII-lea. regele Ludovic al XlV-lea obişnuia să invite o mulŃime de lume la petrecerile şi sărbătorile pe care le Ńinea la palatul său. din cale-afară de deranjat de faptul că invitaŃii călcau în picioare pajiştile şi peluzele. Devenise. Astfel că. îl chemă la el pe grădinar pentru a discuta despre această problemă supărătoare. Cu timpul. strivind iarba şi rupând florile. într-o zi. însă. Astăzi eticheta denumeşte orice lucru care ne ajută să trăim alături de cei pe care-i întâlnim şi cu care intrăm în contact zilnic. mici însemne care să avertizeze: „Vă rugăm. arătându-le unde le era interzis să păşească şi unde nu. .

De aceea. politicos şi sincer. într-un taxi. Întreabă-te cum poŃi fi respectuos. Dar ce se întâmplă atunci când manierele învăŃate de tine nu se potrivesc nicicum unei situaŃii anume? Sau. În majoritatea situaŃiilor. Vei descoperi conduite care contribuie la întărirea legăturilor tale nu numai cu familia. te va conduce în toate activităŃile tale. „Când te aşezi la masă. „Te rog ajută-mă să strâng masa”. dar şi cu prietenii. scoate-Ńi. datorită faptului că nu poŃi deprinde chiar toate modelele de conduită. ÎŃi va prezenta modul cum să te comporŃi atunci când: ♦ Te afli împreună cu alŃii.. şapca”. sau codul manierelor. s-au înmulŃit şi întrunesc acum un cod al bunelor maniere pe care-l considerăm „etichetă”. şi astfel vei avea răspunsul dorit! Sau poŃi afla răspunsul întrebând pe altcineva.. la fel ca în cazul instrumentelor. care are mai multă experienŃă. Şi. ♦ E nevoie să te descurci cât mai uşor. Manierele formează principalul ingredient al „lipiciului” care Ńine unită familia. 10 . „Când îŃi vin prieteni în vizită.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I Micile semne de atunci s-au transformat. ♦ Vrei să afli cum să te comporŃi într-o situaŃie nouă şi diferită. practică. practică. oriunde te-ai afla. Eticheta. se cere practică. în avioane sau trenuri. trebuie să înveŃi să le foloseşti. Dacă eşti invitat la o nuntă sau la o sărbătoare religioasă. profesorii şi ceilalŃi cu care vii zilnic în contact. Fiecare îndrumare este un instrument ce te va ajuta s-o scoŃi cu bine la capăt din orice situaŃie. nu uita să-i prezinŃi părinŃilor tăi”. în timpul unei vizite la spital sau al unei slujbe la biserică ori sinagogă. Ele ne transmit sfaturi precum: „Spune te rog şi mulŃumesc”. ÎŃi va prezenta bunele maniere pe care trebuie să le cunoşti şi modul în care le vei folosi. Vei învăŃa despre conduita într-un mall sau la şcoală. te afli la un moment dat într-o situaŃie în care nu ştii cum să te comporŃi! Tot ceea ce ai de făcut este să aplici câteva idei de bază. „Nu citi corespondenŃa surorii tale”. vei găsi în această carte modul în care trebuie să te comporŃi şi vei afla la ce să te aştepŃi din partea celorlalŃi. Această carte este scrisă pentru tine. te rog. gândeşte-te pur şi simplu cum ai vrea tu să fii tratat.

Vei avea o senzaŃie de bine atunci când vei ajuta pe altcineva să aibă o zi mai bună sau tratându-l aşa cum vrei chiar tu să fii tratat. înseamnă să te gândeşti la felul în care-i va afecta comportamentul tău. cu obiceiurile.I N T R O D U C E R E În această carte. principiile care formează fundamentul tuturor manierelor sunt în număr de trei: ♦ Respectul — înseamnă a fi atent la celălalt şi a-l înŃelege exact aşa cum este: în cultura lui. Vei afla cum să te comporŃi într-o mulŃime de situaŃii şi vei căpăta încredere pentru a face faŃă altora noi. 11 . consideraŃia şi sinceritatea ta aduc avantaje celeilalte persoane. înseamnă că ai ales calea corectă. înseamnă a afla adevărul şi a-l împărtăşi. ÎnvaŃă manierele din această carte şi vei deprinde instrumentele de care ai nevoie pentru a te descurca mult mai uşor în împrejurări complicate. Indiferent care ar fi situaŃia şi unde te-ai afla. ♦ ConsideraŃia — înseamnă pur şi simplu să-Ńi pese de ceilalŃi. dacă decizi să te porŃi cu respect. Iar dacă adevărul se dovedeşte dureros. cu slăbiciunile şi cu deprinderile lui. Şi dacă uneori Ńi se pare că respectul. Foloseşte-te şi profită de aceste reguli de bune maniere şi-Ńi vei dezvolta un simŃ al respectului de sine şi o încredere în propria persoană care vă vor oferi. dar puiul a fost grozav!” ceea ce ar fi. în loc să spui: „Sunt naşpa!” ceea ce ar putea fi adevărat. adevărat. consideraŃie şi sinceritate. Atunci când mama ta te întreabă: „Nu-Ńi plac morcovii? ”. A arăta respect înseamnă a-i trata pe oameni cu grijă şi înŃelegere. pe cât posibil. să găseşti o cale prin care să-l prezinŃi într-o lumină pozitivă. fii sigur că sunt benefice şi pentru tine. o zi un pic mai bună. Ńie şi celorlalŃi din jurul tău. de asemenea. ♦ Sinceritatea — înseamnă ceva mai mult decât a nu spune minciuni. RelaŃiile tale cu familia şi prietenii se vor îmbunătăŃi. poŃi spune: „Morcovii nu sunt legumele mele preferate.

.

dimpotrivă.. Indiferent că vorbeşti cu bunicii ori cu prietenul tău cel mai bun — fie că e vorba de câteva cuvinte. iscusinŃa de a fi cursiv şi felul în care-Ńi foloseşti vocabularul vor marca diferenŃa în relaŃiile tale. fie de ore întregi de conversaŃie — felul în care-fi alegi termenii. Sau. . 13 . .C A P I T O L U L I VIAłA DE ZI CU ZI VORBA DULCE. poate-Ńi place să vorbeşti întruna. Felul în care foloseşti cuvintele are efect asupra oricărui gen de relaŃie pe care o ai.. însă e nevoie să-Ńi alegi cu grijă cuvintele pentru a-Ńi netezi calea. -ar putea ca tu să fii un copil mai tăcut. Nu trebuie să fii un mare vorbitor.

O rostogolire intempestivă a ochilor sau un „îmi cer scuze” pot schimba întreg sensul unei conversaŃii — şi nu întotdeauna în bine. Dacă e un subiect mai serios.) ♦ „Aş putea oare. ♦ „Scuză-mă” poate fi folosit în multe situaŃii. CONDUITE DE BAZĂ În spatele „cuvintelor magice” SĂ PRESUPUNEM URMĂTOARELE: StrăbaŃi holul aglomerat din şcoală şi cineva dă buzna peste tine. nu dacă poŃi. utilizezi deja „te rog” şi „mulŃumesc”. asigură-te că ai un zâmbet pe faŃă. Dacă subiectul e trist. (Iar un răspuns rapid: „Bine. ce mai faci?” este un salut prietenesc care va face ca lucrurile să debuteze cu bine. Denotă consideraŃie.” Este întotdeauna mai frumos să întrebi decât să ceri. inclusiv atunci când dai peste cineva sau îl întrerupi... indiferent de situaŃie. ai păŃit ceva?” Acest „scuză-mă” nu te-ar face oare să te simŃi mai bine? Dacă. Dacă eşti mulŃumit de ceea ce spui. e timpul să adaugi încă o serie de „cuvinte magice” la vocabularul tău ales: ♦ „Cu plăcere” ocupă locul trei în trioul cuvintelor clasice considerate magice. mulŃumesc” este o considerabilă îmbunătăŃire faŃă de simplul „Nu” sau „Nu-mi place chestia asta!” ♦ „Bună. în exprimarea ta. ♦ „Nu. mulŃumesc! Dar tu?” va însemna continuarea conversaŃiei. fereşte-te să dai din umeri sau să pari plictisit.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I ConversaŃiile lungi presupun mai mult decât alegerea cuvintelor potrivite. Un rol important îl au expresiile feŃei şi limbajul trupului. El sau ea ar putea bombăni şi trece mai departe sau ar putea spune: „Scuză-mă. (Fii pregătit şi pentru corectare: „Vrei să spui dacă Ńi se permite. nu-Ńi marca discuŃia cu chicoteli.”) 14 .

la masă cu familia sau atunci când eşti invitat undeva. sau discuŃi cu mama sau cu cel mai bun prieten al tău. teatru de şcoală şi altele. Te urci ultimul în autobuzul şcolii şi singurul loc disponibil e lângă noul coleg. ♦ Fii atent la ceea ce spune – nu-Ńi pierde timpul gândindu-te la ce să spui mai departe. Cum procedezi? începe simplu: „Bună. Tu eşti Robert. Cele mai importante lucruri de care trebuie să Ńii seama sunt: ♦ Manifestă interes – pune întrebări. vei avea parte de o conversaŃie plăcută şi. ♦ Priveşte în ochi persoana cu care vorbeşti. muzică. le vei deprinde şi pentru celelalte situaŃii. sporturi.V I A ł A D E Z I C U Z I Arta conversaŃiei SĂ PRESUPUNEM URMĂTOARELE: Ai un nou coleg de clasă pe care vrei să-l întâlneşti. Dacă îŃi face plăcere să porŃi conversaŃie. ♦ Vorbeşte clar. pe un ton viu. Sau te poŃi axa pe ceea ce se cheamă subiecte sigure: vreme. în plus. toate astea se vor întâmpla înainte de a le învăŃa. vei fi mult mai pregătit pentru discuŃiile de grup din orele de clasă. numele meu e Dan. când ai ajuns la destinaŃie. ascultă cu atenŃie. De asemenea. ♦ Sfârşeşte conversaŃia într-un mod plăcut. 1 5 . nu-i aşa? Cum Ńi se pare până acum la şcoala asta?” PoŃi pune întrebări care să vă ajute să vă familiarizaŃi unul cu celălalt. căci nu vei auzi ceea ce îŃi spune el. ♦ Nu întrerupe. Dacă le vei folosi în conversaŃiile cu cei pe care-i cunoşti bine. atunci când îŃi vine rândul. Principiile de mai sus se utilizează indiferent că vorbeşti cu noul coleg. fă comentarii. Te aşezi. sau cu bunica la telefon. asigură-te că ai un zâmbet pe faŃă. Daca eşti mulŃumit de ceea ce spui.

Felul în care vei conduce conversaŃia va decide în ce dispoziŃie vă veŃi afla în continuare tu şi cu prietenii tăi. ♦ Alege şi foloseşte cuvintele care să exprime ceea ce gândeşti. ÎNTOTDEAUNA: ♦ Foloseşte „cuvintele magice”.. Te retragi din conversaŃie? „Îmi pare rău.. ALEGERI MULTIPLE CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ.. Şi tot ce ai de făcut e să îŃi alegi cu atenŃie cuvintele. la fiecare sfârşit de săptămână? Dacă v-ar povesti păŃaniile ei uimitoare. PoŃi schimba sensul. trebuie să ajung la masă...C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ?.. practică şi ceva curaj. priveşte-l pe celălalt). ca de pildă: „Mă înŃelegi?” sau „Aha.. ♦ la-i în seamă pe toŃi dintr-un grup. dar voi ştiŃi că escaladează muntele împreună cu tatăl ei. 1. te afli într-un grup de copii care încep să o vorbească de rău pe una dintre colege? Cum procedezi? . Mutarea conversaŃiei la un nivel pozitiv cere un pic de gândire. schimbând întreaga conversaŃie? „S-ar putea. ” 3. spunând câteva lucruri urâte? 2. Ne vedem mai târziu. ♦ Ascultă „activ” (manifestă atenŃie.. ♦ Ia parte la conversaŃie. OARE AI SĂ. dar mă aşteaptă cu masa!”) ♦ Evită frazele care doar ar umple un gol. Dar o poŃi face. ♦ Sfârşeşte plăcut conversaŃia („Regret că trebuie să plec. Contribui şi tu. Spui câteva vorbe bune despre acea colegă. aha!” sau „Da?” NICIODATĂ: ♦ Nu sări peste „te rog” şi „mulŃumesc” pentru că pare mai cool — nu este aşa! ♦ Nu vorbi doar ca sa te auzi pe tine! 16 .” RĂSPUNS CORECT: 3.

łi s-a-ntâmplat vreodată să Ńii în mână o scrisoare sau o ilustrată pe care să o reciteşti de mai multe ori? Te-ai gândit vreodată la grija. Vine poştaşul! Scoate scrisorile. Dacă te arăŃi interesat de ceea ce este important pentru ei. iar respectul este baza pe care se construiesc cele mai bune relaŃii. îŃi vor întoarce acelaşi interes. Folosirea unui limbaj adecvat dovedeşte respect. Iar dacă nu vei avea nici o scrisoare. vor fi bucuroşi să-Ńi întindă o mână. Dacă mai degrabă întrebi decât să ceri. AI PRIMIT SAU NU VREO SCRISOARE? ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Te afli în tabără. fie te vei simŃi abandonat dacă nu vei avea nici o scrisoare. timpul şi chiar efortul care au însemnat scrierea şi trimiterea epistolei? Scrisorile te ajută să ai legături cu oamenii într-un mod pe care nu-l poŃi deprinde prin e-mailuri sau prin conversaŃiile telefonice. Te pune într-o lumină proastă şi poate deveni un obicei de care greu te vei mai dezbăra. argoul poate fi simpatic. Prietenii tăi vor să fie trataŃi cu respect. dar atenŃie cu cine îl foloseşti). CUVÂNTUL SCRIS Nota scrisă are magia ei personală. şi celor mai mulŃi le face plăcere să răspundă la o scrisoare prietenoasă şi bine scrisă. indiferent cu cine vorbeşti — nici măcar cu prietenii. 1 7 . CUVINTE RESPECTUOASE PENTRU FAMILIE ŞI PRIETENI Felul în care foloseşti cuvintele are influenŃă asupra tuturor relaŃiilor tale. Fie te vei însufleŃi primind o scrisoare de la prietenul tău cel mai bun.V I A ł A D E Z I C U Z I ♦ Nu folosi argoul din discuŃiile cu prietenii atunci când vorbeşti cu bunica (în parte. ♦ Nu folosi un limbaj murdar. ai putea proceda în vreun fel ca să schimbi situaŃia? Da! Dacă vrei să primeşti scrisori. Foloseşte cuvintele aşa cum se cuvine. trebuie să scrii! Oricui îi face plăcere să primească epistole.

Un telefon dat prietenului care s-a mutat poate Ńine loc de scrisoare. 18 . dacă ar fi lângă tine. Gândeşte-te la ce ar putea-o interesa în mod deosebit. gândire şi materiale specifice. De pildă. Un mod de a-Ńi da seama ce vei scrie e să-Ńi închipui că discuŃi cu persoana căreia vrei să-i scrii. Gândeşte-te la cineva anume şi scrie o scrisoare urmând indicaŃiile de mai jos: ♦ începe cu data. dacă-i scrii bunei tale prietene care s-a mutat. ♦ Asigură-te că ai scris corect numele persoanei. cu atât vor fi mai bune. Pur şi simplu scrie-i ceea ce i-ai spune. alegem de obicei calea mai simplă. Prima e întotdeauna cea mai grea. Dar un telefon sau un e-mail nu arată grija şi afecŃiunea pe care le arată o scrisoare! FOLOSEŞTE-łI IMAGINAłIA Nu este uşor să compui o scrisoare. scrie-i despre un nou magazin care tocmai s-a deschis sau despre noul mall. Scriindu-i corect numele înseamnă că-i porŃi respect. COMPUNE O SCRISOARE Cum poŃi deveni un bun scriitor de epistole? Practicând! Cu cât scrii mai multe. şi vă plăcea să faceŃi cumpărături împreună.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I Pentru că a compune o scrisoare cere timp. Un e-mail trimis mătuşii tale care Ńi-a trimis un cadou de ziua ta Ńine loc de mulŃumiri. ♦ Urmează un apelativ — cel utilizat este „Dragă”.

Citeşte cu voce tare ceea ce ai scris. Include întotdeauna două. 2. ♦ Trimite-o! Alături de cele necesare scrisului. 3. Fă-i cunoscut că abia aştepŃi o revedere. ♦ Scrie îngrijit! Persoana căreia îi scrii va dori să poată citi scrisoarea. „Cu dragoste” este pentru familie şi prietenii apropiaŃi. Dacă este uşor de citit şi nu te poticneşti. ♦ Înainte de a te apuca de scris. Dar poate Ńi-ar plăcea mai mult „Al tău prieten”. Pune-i adresa. pentru a putea pune scrisoarea la cutia poştală. Ar fi păcat de timpul tău să scrii scrisoarea şi să o trimiŃi aiurea.V I A ł A D E Z I C U Z I ♦ Asigură-te că ai adresa corectă şi inserează adresa ta pentru răspuns. pentru a verifica ortografia fiecărui cuvânt de care nu eşti sigur cum se scrie. Adaugă câteva întrebări care să arate grija şi atenŃia pentru persoana respectivă. pentru a exista siguranŃa că nu vor fi deschise pe drum. „Al dumneavoastră sincer” merge mai întotdeauna. Timbre găseşti şi la poştă. În trecut. ♦ Semnează-te! Foloseşte un final care să se potrivească relaŃiei respective. łine dicŃionarul la îndemână. Nu uita să le cumperi pe cele potrivite. TREI SOLUłII CARE ÎłI UŞUREAZĂ REALIZAREA UNEI SCRISORI 1. trei lucruri care prezintă interes pentru ea. timbrul şi du-o imediat la cutia poştală! RESPECTĂ INTIMITATEA Scrisorile sunt personale! O scrisoare sigilată este confidenŃială şi trebuie citită doar de persoana căreia îi este adresată. 1 9 . trebuie să ai şi nişte timbre. gândeşte-te la ceea ce ai de spus şi la subiectele de care ar putea fi interesată persoana căreia îi scrii. înseamnă că o poŃi trimite. scrisorile purtau peceŃi din ceară colorată pe care se imprimau sigilii personale.

sentimentale.. Felicitările pot fi haioase. ♦ Nu citi niciodată corespondenŃa altcuiva decât cu permisiunea acestuia. dacă cineva Ńi-a adresat-o cu titlu confidenŃial..d. Turcia..m. Dar ele pot da relaŃiilor tale o notă puŃin mai deosebită. Budapesta. scrisorile sunt cam lăsate deoparte. toamna în Apuseni. Grecia. de sărbători. de onomastici.oricine o poate citi! Felicitarea Felicitările de zile de naştere. Există câte un tip de felicitare pentru fiecare gen de ocazie. schi la Predeal. ♦ Nu citi niciodată o scrisoare în public. FAMILIA ŞI PRIETENII În această epocă a comunicaŃiilor electronice. VeneŃia.. Alege cu înŃelepciune. \ ALTE MODALITĂłI DE A CORESPONDA Ilustrata Viena. pentru a o personaliza. muzee de artă în Iaşi. Gândeşte-te ce bucurie vei aduce cu scrisoarea ta! S-ar putea ca fratele tău 2 0 . Nu-Ńi poŃi aduce toŃi prietenii şi familia cu tine. Citeşte-o ca şi cum ai fi persoana căreia i-o adresezi (felicitarea nu e pentru tine) şi scrie ceva în plus.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I Trei „niciodată” importanŃi: ♦ Nu deschide niciodată o scrisoare adresată altcuiva. dar îi poŃi face părtaşi la călătoriile tale! Trimite o ilustrată care să vorbească despre aventurile tale! Adu-Ńi totuşi aminte că ilustrata nu e potrivită pentru mesaje intime . simpatice. de urări. ironice ş.a.

ai vrea să-l ai drept prieten? Întrucât mulŃumirile sunt ATÂT de importante. Poate că un telefon e mai uşor de dat. cu însemnări zilnice. prietenul tău cel mai bun să se mute în altă regiune din Ńară. sau profesorul tău preferat să fie transferat la o altă şcoală.ca excursii sau tabere. Tuturor acestora le-ar plăcea să afle câte ceva despre tine. arătându-le aprecierea noastră. MULłUMESC MulŃumind celorlalŃi este felul nostru de a-i respecta. Vor vrea să ştie cum o mai duci. ce ai mâncat la prânz şi la cină. sora ta să capete prima ei slujbă.V I A ł A D E Z I C U Z I să termine colegiul. care va dura atât timp cât va dura corespondenŃa. Vor citi şi reciti scrisoarea ta. În fiecare seară îŃi notezi în jurnal peisajele văzute. există şi reguli care să te ajute să afli când e cazul să scrii răspunsuri de mulŃumire. vei avea toate datele. activităŃilor. Gândeşte-te la asta: Dacă tu consideri pe cineva ca fiind lipsit de respect şi nerecunoscător. a uita să mulŃumim cuiva ne va face să părem lipsiŃi de respect şi nerecunoscători. jurnalul îŃi oferă practica scrisului şi te ajută să deprinzi obiceiuri care te vor face un bun scriitor. PoŃi să Ńii un jurnal anual. Un „mulŃumesc” bine chibzuit va exprima corect consideraŃia şi preŃuirea noastră. JURNALUL PERSONAL TE AJUTĂ SĂ DEPRINZI OBICEIUL DE A SCRIE ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Petreci trei săptămâni vizitând rezervaŃiile din munŃi. Pot fi însemnări cu caracter personal sau pot fi citite şi de alŃii. Jurnalul e un excelent „depozitar" al gândurilor. Dacă la începutul şcolii vei avea de făcut o lucrare despre cum Ńi-ai petrecut vara. păŃanii diverse. 2 1 . evenimentelor speciale. sau doar cu însemnări privind evenimente speciale . Pe de altă parte. bunica ta să se mute la o casă de bătrâni. dar o scrisoare creează o punte între tine şi destinatar. ideilor şi emoŃiilor tale.

DAR UN GEST FRUMOS: ♦ Scrie un răspuns de mulŃumire chiar dacă ai mulŃumit personal respectivului — mai ales dacă ai primit cadoul la o petrecere mai mare şi mulŃumirile tale s-au pierdut în vacarm. dacă o rudă de-a ta a făcut un mare efort pentru a asista la un meci sau la o piesă în care joci tu. atunci „mulŃumirile” se impun.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I ÎNTOTDEAUNA: ♦ Scrie un răspuns de mulŃumire atunci când primeşti un cadou. ♦ Nu folosi ilustrate special concepute. la care trebuie doar să com- pletezi spaŃiile albe. (ExcepŃie: S-ar putea să-Ńi petreci o noapte la prietenul tău cel mai bun.) ♦ Scrie şi trimite răspunsul cât se poate de repede — la o zi sau două de la primirea cadoului sau de la revenirea acasă. 2 2 . ci şi confirmarea că ai primit cadoul. ceea ce te-a bucurat din cale-afară. Nu e nevoie să-i scrii un bilet de mulŃumire pentru asta. Răspunsul de mulŃumire nu numai că-i va transmite persoanei recunoştinŃa ta. ♦ Scrie un bilet de mulŃumire atunci când ai fost oaspete la cineva acasă. Aspectul lor impersonal ar putea să nu exprime corect gândurile tale de mulŃumire. NICIODATĂ: ♦ Nu renunŃa la trimiterea unui răspuns de mulŃumire doar pentru că a trecut o săptămână şi-l consideri caduc. ♦ Scrie un răspuns de mulŃumire atunci când cineva a făcut ceva deosebit pentru tine — de pildă. NU NEAPĂRAT NECESAR. iar cel care Ńi-1 dăruieşte nu este lângă tine pentru a-i mulŃumi direct (de pildă cel care-Ńi trimite un pachet prin poştă sau prin intermediul altcuiva. Dar dacă ai rămas pentru mai mult de o noapte sau prietenul tău este din alt oraş şi te-ai aflat acolo cu o ocazie specială. atunci când nu poate veni personal).

2 3 . poŃi sta cu un copil mai mic. să fie siguri că hrăneşti copilul. tratând cu respect casa în care te afli. poŃi face un comision unui vecin mai bătrân. să te concentrezi asupra a ceea ce ai de făcut (în loc să-Ńi petreci timpul vorbind cu prietenii la telefon). Fă cum se cuvine aceste lucruri şi atât copilul. CurăŃatul zăpezii de pe trotuar: Cade în responsabilitatea ta să te asiguri că trotuarul va fi curat şi sigur. sau poŃi plimba câini. Conduita de bază include terminarea lucrului la timpul convenit. poŃi distribui ziare sau pliante. sau că îl îmbăiezi şi-1 culci la ora stabilită.V I A ł A D E Z I C U Z I „LA MUNCĂ” Doar pentru că n-ai o carte de credit. concentrarea asupra a ceea ce ai de făcut (nu să-Ńi chemi câŃiva prieteni şi să încingeŃi o bătaie cu bulgări de zăpadă). Fă-o ca lumea şi vei avea o slujbă pe tot timpul iernii şi o ocupaŃie care te va recomanda şi altor persoane. poŃi grebla gazonul. mergi la slujbă — cea de a învăŃa! PoŃi curăŃa zăpada de pe trotuar sau din curte. să faci lucrurile promise. ♦ Implică acceptarea unei responsabilităŃi din partea ta. ÎŃi iei responsabilitatea faŃă de copil pe durata absenŃei părinŃilor. cât şi părinŃii vor fi bucuroşi să te solicite în continuare. calitatea muncii. să tratezi copilul cu respect. Un comportament adecvat cere să respecŃi termenii convenŃiei. să vorbeşti politicos părinŃilor. precum şi faptul de a vorbi cu respect celui căruia îi cureŃi trotuarul. nu înseamnă că nu ai şi o slujbă! Ajutorul pe care-1 dai în casă făcând curat este o slujbă! În fiecare zi când mergi la şcoală. ♦ Există un set de reguli care ghidează comportamentul nostru. cât şi faŃă de copil. PărinŃii îşi fac planurile în funcŃie de ceea ce ai promis tu — cum ar fi să revină la ora patru. Toate aceste slujbe au în comun trei lucruri: ♦ Implică a munci cu ceilalŃi. Să luăm în considerare câteva „slujbe”! Babysitter: Ca babysitter ai o responsabilitate atât faŃă de părinŃi.

♦ Îndeplineşte-Ńi sarcinile aşa cum ai promis. Sunt acolo pentru a avea grijă de copil. lucrul ăsta te va distrage de la cea mai importantă parte a slujbei tale — aceea de a avea grijă de copil. Fă-Ńi treaba acasă cum se cuvine şi vei descoperi că părinŃii. NICIODATĂ: ♦ Nu renunŃa la un angajament doar pentru că a apărut altceva mai distractiv. concentrarea şi menŃinerea unui ton respectuos sunt la fel de importante atunci când faci o treabă în casă. ♦ Nu folosi un limbaj urât. fraŃii sau surorile tale vor şti să te aprecieze la justa ta valoare şi nu vor ezita să-Ńi sară oricând în ajutor. Apoi explică-le că dacă eşti nevoită să faci curăŃenie. ♦ Concentrează-te asupra a ceea ce ai de făcut.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I Treburi casnice: Respectarea termenelor. nu pentru a face curăŃenie. ♦ Vorbeşte respectuos cu cel care Ńi-a oferit „slujba” şi cu cei implicaŃi în ea. O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Sunt babysitter la o familie care lasă întotdeauna mizerie în casă. sau prin vecini. Spune-le că e foarte important pentru 2 4 . spune-le că ai face-o cu plăcere. ♦ Nu-Ńi chema prietenii doar pentru că slujba e plictisitoare. dar ai ceva de discutat cu ei. Ce pot să fac? RĂSPUNS: Data viitoare când îŃi vor cere să faci pe babysitterul. ÎNTOTDEAUNA: ♦ Începe munca la timp şi termin-o în perioada convenită. ♦ Îmbracă-te adecvat. ♦ Nu face lucrurile pe jumătate — munca depusă va „vorbi” în locul tău şi-i va face pe oameni să te aprecieze într-un fel sau altul.

Te poŃi oferi să speli vasele. Aici este punctul în care intervine responsabilitatea. dar nu să cureŃi casa. n-ar mai fi nevoie să fie plătită. Felul în care îŃi îndeplineşti slujba va influenŃa părerea acelei persoane despre tine. Vei căpăta o reputaŃie de om de bază sau. dar că eşti împiedicată de faptul că eşti silită să faci curăŃenie. Expresia de pe faŃa ta.. munca e rudimentară.V I A ł A D E Z I C U Z I tine să-Ńi faci treaba cum trebuie. Alegerea e a ta. Care va fi oare? 2 5 . când suntem puşi să facem ceva. cât şi în ceea ce priveşte reputaŃia pe care Ńi-o vei câştiga. Fiecare relaŃie pe care o desfăşori în acest timp e la fel de importantă ca oricare relaŃie socială. căci ai altceva de făcut — să supravegheri copilul! ALEGEREA E A TA . felul în care merge treaba vor influenŃa ziua fiecăruia. Alegerea e a ta. Felul în care-Ńi desfăşori slujba va hotărî dacă o vei mai căpăta sau nu data viitoare. cineva — din familie. Uneori. Această reputaŃie te va însoŃi mult timp. Nu e nimic distractiv în a spăla o sută şi unu de vase. Când eşti de acord să faci o treabă. de om în care nu te poŃi încrede. Cui îi place cu adevărat să schimbe scutece. Uneori. slujba e plictisitoare.. Tu decizi atitudinea cu care vei aborda munca. łi-ar plăcea mai degrabă să mergi la plajă cu prietenii. tonul vocii tale. dacă munca ar fi întotdeauna plăcută. pentru a asigura copilului o seară sigură şi amuzantă. nu e ceea ce ai fi vrut să faci. decât să munceşti în curte cu familia. atât în ceea ce priveşte lucrul pe care-l ai de făcut. Uneori. Se spune că. să cureŃe după un câine sau să ducă gunoiul? Uneori. nu este exact ceea ce ne-ar plăcea să facem. Modul în care ajuŃi în casă şi micile slujbe pe care le prestezi atunci când eşti copil îŃi vor dezvolta deprinderi de muncă care îŃi vor servi sau nu în viaŃă. dimpotrivă... dintre prieteni sau vecini — se bazează pe tine.

domnule Ionescu”. Iată câteva idei de bază care se pot folosi în materie de saluturi: ♦ Ridică-te — dacă stai jos. când e vorba să-Ńi reaminteşti numele tuturor dintr-un grup de persoane pe care le-ai întâlnit doar o dată. unchiul sau altcineva apropiat). iar dacă mai eşti şi timid. cealaltă jumătate constă în a cunoaşte câteva formule de salut care să te şi reprezinte. sau „Salut.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I SALUT! CE MAI FACI? Ai o singură ocazie să faci o primă impresie! A saluta pe cineva. fie îl îmbrăŃişezi (dacă este bunicul. Victor”! 2 6 . ♦ Zâmbeşte! ♦ Priveşte în ochi persoana pe care o saluŃi. Aici îŃi sare în ajutor eticheta! Jumătate din bătălie e câştigată dacă cunoşti modul în care trebuie să procedezi. SALUTURI Saluturile pot fi la fel de simple ca „bună ziua”. dar pe care nu-l vezi prea des. sau complicate. ♦ PronunŃă numele persoanei ca parte a salutului: „Bună ziua. totul devine o povară. când e vorba de vecin. E întotdeauna mai uşor atunci când cunoşti persoana respectivă şi când ştii la ce se aşteaptă aceasta din partea ta. ♦ Când saluŃi un adult pe care-l cunoşti. ♦ Apropie-te de ea sau de el şi strânge-i mâna mai ales dacă e prima oară când o (îl) întâlneşti. ai câteva variante: fie îi strângi mâna şi atât. a face prezentări sau a te prezenta tu însuŃi poate fi o treabă destul de dificilă.

chiar dacă e pur şi simplu „Salut”.. palma întinsă. Dacă prezinŃi pe cineva de vârsta ta unui adult. de vârsta lui şi de preferinŃele sale. Deşi nu mai eşti obligat să te ridici sau să strângi mâna de fiecare dată când revin în casă. răspunde cu propriul tău „Salut”. 4. Domn. Întinde mâna dreaptă — degetul mare ridicat. ghidul de comportament este foarte simplu. domnule Ionescu. UN LUCRU DE BAZĂ STRÂNGEREA MÂINII 1.. Te adresezi adulŃilor după titlu şi numele de familie. doamnă. Prinde mâna cu fermitate. 3. bună ziua. ai arăta respect dacă te-ai întrerupe din ceea ce faci pentru a-i saluta şi a le arăta un pic de interes. ♦ În cazul în care foloseşti doar formula scurtă a salutului. nu e nevoie să te ridici sau să-i strângi mâna. palmă peste palmă (evită strângerile dure sau pe cele cu mâna flască). Nu e nevoie să repeŃi toŃi aceşti paşi de fiecare dată când vezi pe cineva sau de fiecare dată când un oaspete intră în cameră. cu excepŃia cazului când ei înşişi îŃi cer să foloseşti prenumele sau altă formulă de adresare.) urmat de numele de familie. foloseşti titlul şi 2 7 . îl poŃi apela cu titlul (doctor etc. trei ori. cum a fost partida de golf?” După care te poŃi întoarce la treaba ta. fii pregătit cu continuarea „Ce mai faci?” sau „O zi bună!” ♦ Când cealaltă persoană îŃi spune „Salut”. Dar salută tu primul cât mai prietenos. Cum afli asta? În această privinŃă. tată. salutul tău poate fi mai scurt şi mai informal. dacă au plecat pentru un timp şi au revenit. În cazul în care ai oaspeŃi adulŃi. însoŃit eventual de o scurtă întrebare: „Ce mai faci?” Ideea e de a-i face pe ceilalŃi să se simtă bine-veniŃi şi să le dai impresia că te bucuri să-i vezi. sau cu prenumele. „Bună ziua. Dă-i drumul. 2.V I A ł A D E Z I C U Z I ♦ Când îŃi saluŃi prietenii sau pe cineva pe care-l vezi zilnic. domnişoară. titlu sau prenume În funcŃie de cât de bine îl cunoşti pe adult. Scutură mâna de două.

aceasta e mătuşa mea Eugenia. Şmecheria e să rosteşti prima oară numele adultului: „Doamnă Popescu. „Mătuşă Eugenia. scopul prezentării este acelaşi: să ştie fiecare cine este celălalt. Ioana. acesta e prietenul meu Radu. acesta e unchiul meu Ion. zâmbeşte şi strânge mâna (ca atunci când saluŃi pe cineva). ÎNTOTDEAUNA: ♦ Ridică-te. Astfel. „Unchiule Ion. nu mai devine atât de important din moment ce numele vor fi schimbate între ele. doamna Drăgan. domnul Teodorescu. poŃi să-mi spui Eugenia.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I numele de familie al adultului. MulŃi consideră acest aspect complicat şi încurcat. aşa că îl evită. fie că eşti tu prezentat altcuiva. ceea ce va însemna că preferă ca Ioana să i se adreseze cu „doamna Ştefănescu”. se văd puşi în postura penibilă de a nu şti cu cine stau de vorbă. acesta e prietenul meu Cornel. dar care nu se cunosc între ele. aceasta e prietena mea Ioana. nu-Ńi face probleme. Radu. PREZENTĂRILE (SAU SCHIMBUL DE NUME) A face prezentările este una dintre cele mai importante deprinderi ale etichetei pe care le vei învăŃa.” Mătuşa ta ar putea alege să spună: „Bună. oricare ar fi circumstanŃele.” Există câteva reguli de bază. a face o prezentare înseamnă a schimba nişte nume între ele. Ioana. ♦ Priveşte persoana respectivă în ochi. ToŃi copiii îmi spun aşa”. 2 8 .” Dacă nu eşti sigur care dintre cele două persoane este mai în vârstă. doamna Ştefănescu. Fie că te prezinŃi pe tine sau două persoane cunoscute Ńie.” „Mătuşă. ♦ Mai întâi prezinŃi pe cel mai tânăr celui mai în vârstă. Lasă-l apoi pe adult să decidă dacă preferă sau nu alt mod de adresare. vreau să Ńi-o prezint pe profesoara mea. Sau poate spune simplu „Bună”. Suntem colegi de şcoală. Totuşi. prezentările nu sunt chiar atât de complicate. La urma urmei. fără să adauge nimic.

ştiu că ne-am mai întâlnit. 2 9 . domnul Duma. Mai întâi prezintă-te tu persoanei al cărei nume l-ai uitat. ♦ Nu evita prezentarea doar pentru că ai uitat numele persoanei respective. acesta e antrenorul meu. ♦ Nu strivi mâna cuiva în strângere. iar acesta e prietenul meu Lucian Ionescu. „Acesta e antrenorul meu. Este cel despre care Ńi-am spus că ştie câteva lovituri secrete. chiar dacă ai uitat numele persoanei. domnul Duma.) ♦ Dacă îl cunoşti bine. o poate spune. ♦ Nu refuza să strângi o mână întinsă spre tine.” (Dacă antrenorul preferă să fie apelat pe numele mic. Eu sunt Gelu Naum. dar nici nu oferi o mână flască — o strângere moderată e de preferat. „Îmi pare rău.V I A ł A D E Z I C U Z I ♦ PronunŃă clar numele. „Mamă. adaugă o mică descriere care să-i ajute pe ceilalŃi să înŃeleagă legăturile voastre.” ♦ Fă prezentările. ♦ Foloseşte titlul şi numele de familie. dar nu-mi mai amintesc numele tău.” NICIODATĂ: ♦ Nu privi în pământ sau aiurea atunci când eşti prezentat unei persoane.

Apoi explică faptul că e un meci foarte important şi întreabă-le dacă s-ar supăra în caz că tu ai urmări meciul până la sfârşit. în spatele unei mese care te împiedică să te ridici. Celălalt ar trebui să-Ńi răspundă cu o strângere de mână. când apare prietenul tău care Ńi-l prezintă pe vărul său Cornel. apleacă-te peste masă pentru a strânge mâinile şi salută-Ńi profesorul şi pe soŃia sa. Ai putea chiar să le inviŃi să privească şi ele. S-ar putea să dea curs invitaŃiei tale. Sunt noul vecin”. Unde ai locuit înainte?” SituaŃii jenante ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Urmăreşti la televizor un meci foarte important. atunci când te vede. Intră profesorul tău.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I Când te prezinŃi singur Uneori eşti pus în situaŃia de a te prezenta singur. Ana şi Vasile Rădulescu. Apare mama ta cu o prietenă pe care n-ai mai întâlnit-o. se apropie pentru a Ńi-o prezenta pe soŃia sa. ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Te afli într-un restaurant. spunându-şi numele: „Bună. Cum procedezi? Trebuie să te ridici. întinzând mâna dreaptă şi spunând: „Bună ziua. Priveşte-i în ochi şi zâmbeşte-le. Abordează respectiva persoană zâmbindu-i.” ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Tocmai ai luat o înghiŃitură de mâncare. să o întâmpini pe prietena mamei tale cu un zâmbet şi cu o strângere de mână. „Domnule şi doamnă Popescu. Gelu. Cum procedezi? Mimează că ai vrea să te ridici. Îmi pare bine să te cunosc. numele meu e Gelu Naum. prezintă-i şi pe ceilalŃi de la masă. ei sunt mama şi tata. Nu te poŃi ridica. Scorul e egal şi a mai rămas un minut de joc. Dacă e cazul. Este foarte simplu. eu sunt Sandu. pe o canapea. care. Cum procedezi? 3 0 .

V

I A ł A

D E

Z I

C U

Z I

łine-Ńi gura închisă, arată într-un fel sau altul că eşti cu gura plină, mestecă şi înghite cât de repede poŃi (dar fără să te îneci), după care spune: „Bună, Cornele, mă bucur să te cunosc”. Dacă te poŃi ridica uşor de la masă, nu ezita să o faci.

ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Pleci de la şcoală, îŃi Ńii nişte cărŃi sub braŃ, iar în cealaltă mână ai o sticlă de cola. În faŃa ta apare profesorul cu noul director. Profesorul te prezintă şi directorul îŃi întinde mâna. Cum procedezi? Vei spune: „Bună ziua, domnule director, mă bucur să vă cunosc. Îmi pare rău că nu pot da mâna cu dumneavoastră, dar am ambele mâini ocupate”.

MANIERE „TEHNO”
Te afli la o masă în mall. Se aude sunând un Telefon mobil. Fiecare îşi caută celularul să vadă dacă e al lui cel care sună. La o altă masă piuie un pager. La o alta, doi copii se joacă cu un playstation. Tu încerci să-Ńi suni mama, dar linia e ocupată, ceea ce înseamnă că acasă cineva foloseşte Internetul — probabil sora ta, care e pe chat. Cu zece ani în urmă, o asemenea situaŃie nu ar fi fost posibilă. Astăzi, odată cu noile invenŃii tehnologice, s-au dezvoltat şi noi moduri de comportament. Aceste mici obiecte sunt foarte folositoare, dar produc şi mult deranj în jurul nostru. În general, de fiecare dată când, folosind un asemenea aparat, observi că ai putea să îi deranjezi pe alŃii, închide-l sau retrage-te într-un loc unde să nu încurci pe nimeni. Iată, în plus, câteva „noi” reguli de comportament care să te ajute: ♦ Dacă este un joc video, împărtăşeşte-l cu ceilalŃi. Lasă-l şi pe prietenul tău să se joace. Schimbă jocurile, cere sugestii şi idei noi.

3 1

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

♦ Dacă lucrezi la computer împreună cu alŃii, asigură-te că toŃi pot vedea ecranul. Lasă-l şi pe altul la tastatură, nu o acapara. ♦ Nu folosi vreuna din „jucăriile” electronice, cât timp eşti prins cu altă activitate. Nu-Ńi folosi playstation-ul, dacă te afli la un concert al fratelui tău. Nu purta convorbiri telefonice prea lungi, dacă eşti participant la un joc. Închide-Ńi telefonul, dacă eşti în biserică. ♦ Urmează regulile deja stabilite în locurile în care te afli: şcoală, restaurant, cinema, biserică etc.

ETICHETA ONLINE
CHAT
ŞI MESSENGER — CUM PROCEDĂM

Messenger-ul şi camerele de chat sunt cele mai grozave căi de a schimba idei cu copii din întreaga lume. Dar nu există nici o diferenŃă în modul cum trebuie să te comporŃi, indiferent că eşti la propriu sau doar virtual cu prietenii tăi. Iată opt principii pentru a-Ńi face vizita în camera de chat sigură şi distractivă: 1. Niciodată, sub niciun motiv, nu face cunoscute date personale, cum ar fi: numele tău real, adresa sau numărul de telefon, vârsta şi sexul. Dacă cineva din camera de chat îŃi cere aceste date, închide conversaŃia. 2. Dacă există o anumită temă de discuŃie în „cameră”, referă-te doar la acea temă şi la nimic altceva. 3. Ai grijă ca întrebările şi răspunsurile tale să fie scurte. Nu umple o pagină întreagă cu un răspuns lung şi obositor.

3 2

V

I A ł A

D E

Z I

C U

Z I

4. Foloseşte un limbaj adecvat. Un limbaj urât face o impresie proastă în orice situaŃie. Faptul că nu te cunoaşte nimeni nu reprezintă o scuză. 5. Fii amabil! Vechea expresie „Prinzi mai multe muşte cu miere decât cu oŃet” se aplică şi camerelor de chat şi messenger-ului. Iar dacă cineva se arată nepoliticos şi bădăran cu tine, nu înseamnă că aşa trebuie să fii şi tu. Pur şi simplu, părăseşte discuŃia. 6. Nu folosi numai majuscule! E sinonim cu strigatul şi la fel de nepoliticos. 7. Fii un bun „ascultător” — s-ar putea să întâlneşti câteva idei extraordinare. Ca şi într-o conversaŃie faŃă-n faŃă, vei putea învăŃa ceva, dacă-Ńi vei face timp să citeşti ceea ce scriu ceilalŃi. 8. Fă cunoscut celorlalŃi când vizitezi „camera” şi când o părăseşti. A spune „Bună” şi „La revedere” Ńine de buna-creştere. Aminteşte-Ńi: dacă eşti tratat prost sau jignit, n-ai nici o obligaŃie să rămâi în acea „cameră”. Dacă eşti pe chat se presupune că vrei să te simŃi bine. Dacă nu se întâmplă asta, schimbă pur şi simplu „camera”. Ai o mulŃime de lucruri de făcut, de învăŃat, noi cunoştinŃe de întâlnit pe Internet. Decizia de a continua sau nu îŃi aparŃine. Fă alegerea potrivită pentru tine!

PROTECłIA PAROLEI
NICIODATĂ, ÎN NICIUN FEL, ÎN NICIO CIRCUMSTANłĂ nu da parola ta unei alte persoane - nici măcar celui mai bun prieten al tău!

Messenger-ul şi camerele de chat reprezintă o ocazie deosebită de a schimba idei cu copii din întreaga lume. .

3 3

un întreg set de conduite a evoluat pentru a ne ajuta să fim respectaŃi şi să ne arătăm respectul odată cu fiecare e-mail şi fiecare răspuns. Fă-i cunoscut celui care Ńi-a trimis un mesaj că l-ai primit. ♦ Ai grijă să nu scrii ceva ce nu ai vrea ca lumea să afle. că îi vei scrie mai mult ceva mai târziu. ÎNTOTDEAUNA: ♦ Înainte de a apăsa pe butonul „Trimite”. ♦ Nu scrie cu majuscule. persoana căreia i te adresezi va şti că nu are de-a face cu spam. NOTE. mai citeşte o dată ce ai scris. Dacă nu e din partea unui cunoscut.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I SCRISORI. şterge imediat e-mailul. La fel ca şi în cazul celorlalte tipuri de comunicare. ♦ Completează rândul pentru subiect. E foarte uşor pentru cineva să dea mesajul mai departe sau să-l decupeze şi să-l copieze într-un mesaj propriu. CĂRłI POŞTALE ELECTRONICE E-mailul face comunicarea mai uşoară ca niciodată. Pe Internet se găsesc şi felicitări. dar este şi foarte greu de citit. ♦ Respectă confidenŃialitatea! Nu transmite mai departe un mesaj care-Ńi este adresat doar Ńie. ♦ Foloseşte cu grijă butonul „Răspunde tuturor”. ♦ Răspunde cât de prompt poŃi. S-ar putea să nu vrei ca toŃi să ştie care este mesajul tău. şi dacă pe moment nu ai timpul necesar. În felul acesta. NICIODATĂ: ♦ Nu deschide mesaje de la necunoscuŃi. Nu numai că poate fi interpretat drept o nepoliteŃe. 3 4 . PoŃi scrie o epistolă prietenului tău — nefiind necesar vreun timbru — şi i-o poŃi trimite de îndată! Website-urile oferă şi ilustrate electronice.

angajat într-un joc online pe computerul personal.V I A ł A D E Z I C U Z I ♦ Nu trimite ataşamente până nu te asiguri că persoana căreia îi sunt adresate are programul necesar pentru a le deschide. conduita ta nu poate fi decât una bună. Iată o situaŃie în care va trebui să decizi singur cum să te comporŃi. Dacă te copleşeşte vreo stare emoŃională. asigură-te că mama ta nu are nevoie de telefon. nu înseamnă să nu Ńii cont de conduita pe care trebuie să o ai! FAMILIA ŞI PRIETENII Cu toate că eşti singur în camera ta. care este în bucătărie. 3 5 . de la consideraŃie şi sinceritate.) Doar pentru că e-mailul este rapid şi uşor de folosit. ♦ Nu scrie un mesaj pe care să regreŃi că l-ai trimis. Gândeşte-te la celelalte persoane implicate. Mâine s-ar putea să pătrundă în casa ta o nouă formă de tehnologie. În ce mod le-ar putea afecta acŃiunile tale? Dacă te vei comporta plecând de la respect. despre care nici măcar nu gândeai că ar putea exista. Dacă prietena ta cea mai bună te vizitează. Iar un cod de comportament nu este creat încă pentru acest caz. nu vei regreta nimic. Manierele „tehno” nu au fost încă fixate cu totul. (Nu e nevoie să pui data. Salută-l pe cel căruia i te adresezi. Regulile de bază care se folosesc la scrisorile obişnuite sunt aplicabile şi la corespondenŃa electronică. trebuie să-i arăŃi acelaşi respect. În felul acesta. faptul că foloseşti această tehnologie are un impact asupra altcuiva. gândeşte-te la conŃinut. s-ar putea să nu mai revină şi altă dată. Înainte de a monopoliza legătura telefonică (în caz că ai Internet prin dial-up) pentru un chat cu prietenii. iar tu continui să te ocupi de computer. verifică dacă este corect din punct de vedere gramatical şi foloseşte o încheiere adecvată. Chiar dacă n-o poŃi vedea pe mama ta. căci asta se face automat la orice e-mail. aşteaptă până îŃi trece şi abia apoi scrie.

găseşte-Ńi totuşi câteva minute pentru a compune o scrisoare de mulŃumire. după ce l-ai ascultat. Apoi. a cheltuit şi el destul timp pentru a cumpăra.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Unchiul meu mi-a trimis un CD cu muzică grozav de ziua mea. Dacă face parte dintre cei care-şi consultă periodic e-mailul. cel mai frumos mod de a-i mulŃumi unchiului tău este să-i trimiŃi o scrisoare. îi poŃi trimite un e-mail scurt pentru a-l încunoştinŃa că ai primit CD-ul. 3 6 . La urma urmei. Îi pot trimite mulŃumirile mele prin e-mail? RĂSPUNS: Deşi prin e-mail este mai simplu. E-mailul îl va asigura că pachetul a ajuns la destinaŃie. a împacheta şi a-Ńi trimite CD-ul. scrisoarea îi va arăta aprecierea ta.

grija. Lili locuieşte cu mama. Totuşi. Familiile există sub orice formă şi mărime. Tu locuieşti cu mama şi cu fratele tău. cu tatăl vitreg. Ioana. relaŃiile familiale devin foarte strânse. Ajuns acasă. Având o conduită adecvată. Pentru a forma legături trainice în familie este nevoie de etichetă. cu fratele şi cu sora ei. Prietenul tău Matei locuieşte cu bunicii. uneori într-o locuinŃă destul de strâmtă. Membrii familiei împărtăşesc bucuriile şi necazurile. doi fraŃi şi o soră vitregă. nu lăsa la uşă respectul. Iată câteva principii de bază: 3 7 . consideraŃia şi politeŃea sunt patru ingrediente pentru o familie fericită. sinceritatea şi consideraŃia.C A P I T O L U L I I ACASĂ MEDIUL FAMILIAL Dragostea. iar timpul petrecut cu ai tăi va fi unul plăcut. P rietena ta. locuieşte cu mama ei. mai există unul — respectul.

C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I VorbiŃi între voi! Ai impresia că părinŃii tăi sunt „pe dinafară”? Asta se poate întâmpla şi pentru că tu îi vrei aşa! Dar sora şi fratele tău? Măcar pe ei cointeresează-i în ceea ce se petrece în viaŃa ta şi arată-te interesat de viaŃa lor. Fratele e plecat în weekend. Fiecare casă are spaŃii comune — bucătăria. înainte ca tu să ajungi acasă? Cred că nu! Nici membrii familiei tale nu ar vrea ca tu să faci ceva de genul ăsta. familia ta va ştii că tu ai observat „norii negri” şi că te-ai oferit să-i îndepărtezi.! 3 8 . Pot să vă ajut cu ceva?” Chiar dacă eşti refuzat.. jocuri electronice. strânge-le şi du-le în camera ta. Asigură-te că participi la întreŃinerea unui climat în care fiecare respectă proprietatea celuilalt. ConŃine un cântec pe care vrei cu tot dinadinsul să-l asculŃi. să-Ńi citească jurnalul sau să-Ńi deschidă corespondenŃa. nu-i lăsa singuri. VorbiŃi între voi! Dacă vezi că s-a-ntâmplat ceva neplăcut. Ştii că nu s-ar supăra dacă l-ai asculta şi tu o dată. CD-ul se află în camera lui. volumul aparatelor etc. Nu îŃi lăsa lucrurile împrăştiate peste tot. Dacă nu eşti sigur că un lucru înseamnă sau nu încălcarea intimităŃii. Dacă nu mai ai nevoie de ele. sufrageria. întreabă-te pur şi simplu ce ai simŃi dacă altcineva Ńi-ar face la fel! Respectă proprietatea! Fratele tău vitreg tocmai a cumpărat un CD. A convieŃui în spaŃiile comune nu înseamnă doar a tolera accesul celorlalŃi la televizor. e posibil ca asta să nu fie de-ajuns pentru rezolvarea unor probleme mai mari. S-ar putea ca totul să decurgă cu bine. radio. Ai putea să le spui: „V-am văzut cam supăraŃi în zilele din urmă. Respectă intimitatea! Ai vrea să-Ńi intre cineva în cameră fără să bată la uşă. computer sau DVD. — altminteri vor fi într-un veşnic conflict. livingul sau baia. ci şi a împărŃi controlul cu ei — acŃionarea telecomenzii. ordine sau dezordine etc. cei care le împart trebuie să-şi echilibreze pornirile — între curăŃenie sau murdărie.. AsculŃi. îl duci înapoi şi gata! Dar dacă CD-ul se zgârie? Chiar dacă te afli în relaŃii foarte bune cu fratele tău. Ajută la curăŃenie şi păstrează ordinea. Disputa spaŃiilor comune. În astfel de spaŃii. Trebuie să participi şi tu la menŃinerea în bune condiŃii a acestor spaŃii.

deja în baie. şterge colacul de la vasul de WC. Iar dacă eşti băiat. A curăŃa murdăria lăsată de altul este jenant. În sfârşit. (Acest lucru este valabil în cazul în care nu-l foloseşti stând aşezat!) Confruntări corecte! Chiar şi în cele mai bune relaŃii mai apar disensiuni şi neînŃelegeri. folosit adesea de două sau mai multe persoane. tot atât ai şi tu dreptul. ba chiar îşi lasă şi ea prosopul murdar. îŃi vine rândul. pune la coşul cu rufe murdare prosopul folosit. A sta bosumflat şi a nu vorbi cu celălalt înseamnă a înrăutăŃi lucrurile. să pună capacul la tubul de pastă sau să arunce prosopul murdar. dacă ei i-a trebuit o jumătate de oră. cum vei obŃine „pacea băii”? Cel mai greu de împărŃit pare a fi baia! Ea reprezintă un spaŃiu personal. Există o cale mai bună — foloseste-o! Iată cum: 3 9 . fără a uita să-l cobori la loc după utilizare. aşa că nu uita să cureŃi întotdeauna după tine. chiar şi atunci când eşti furios.30 dimineaŃa. curăŃă lavaboul de urmele pastei de dinŃi. Sora ta mai mare este . Iese din baie fără să spele lavaboul. Sora ta mai mare este prima care intră în baie când se întoarce de la şcoală. Spală cada de urmele lăsate. După 20 de minute este tot acolo. A Ńipa.A C A S Ă RĂZBOAIELE BĂII urorile tale şi cu tine împărŃiŃi baia. Vrei să continui „războiul băii”? Dacă nu. Nu se oboseşte să cureŃe după sora ei mai mică. Niciodată oamenii nu cad de acord asupra tuturor lucrurilor! O confruntare corectă înseamnă a vorbi cu celălalt. Dar sora ta mai mică mai are la dispoziŃie 10 minute pentru a nu întârzia la şcoală. a folosi apelative şi cuvinte urâte înseamnă a pune paie pe foc. ca şi lenjeria murdară. Bun. Acum intri tu în baie şi ai de ales. ridică întotdeauna colacul când foloseşti WC-ul. Este 6.

Gelozia — monstrul cu ochi verzi! Gelozia este numită aşa dintr-un anumit motiv. S-ar putea ca mama sau tatăl tău să aibă soluŃia! De multe ori. poŃi depăşi acest sentiment distructiv. Totuşi. că fratele tău are o cameră mai bună. 4 0 . cere ajutorul unui alt membru al familiei. un alt punct de vedere poate clarifica situaŃia. că sora ta e mai drăguŃă şi că toŃi îl iubesc mai mult pe pruncul din leagăn.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I ♦ Încearcă să te calmezi! A discuta cu nervi şi sub imperiul emoŃiei nu duce la nimic bun. Pentru a-Ńi arăta respectul atât la bine. dar dacă-Ńi foloseşti bunul-simŃ şi realizezi locul şi rolul tău în familie. CapeŃi resentimente şi chiar devii frustrat. Uneori nu o poŃi face însă de unul singur. urmăreşte paşii de mai jos: ♦ Prezintă-Ńi prietenii familiei atunci când îi inviŃi la tine acasă. ♦ Adresează-te membrilor familiei conform formulei agreate de aceştia — evită poreclele despre care ştii că nu le fac plăcere. Este un sentiment terifiant şi poate strica cea mai bună relaŃie. consideraŃie şi politeŃe — patru ingrediente esenŃiale ale unei familii fericite. RESPECTUL — „LIPICIUL” CARE NE łINE PE TOłI UNIłI Dragoste. Fii atent! Ceea ce simŃi este gelozia! Ai nevoie de încredere de sine şi curaj pentru a lupta cu gelozia. ♦ Fă în aşa fel ca şi celălalt să ştie ce te frământă. ♦ La nevoie. grijă. Împreună veŃi învinge monstrul cu ochi verzi. Încearcă să-Ńi împărtăşeşti sentimentele unui alt membru al familiei. ♦ Încearcă să ajungi la un compromis care să vă mulŃumească pe amândoi. Uneori poate să Ńi se pară că tatăl tău acordă o atenŃie mai mare surorii tale vitrege. cât şi la rău. mai există unul — respectul. ♦ Vorbeşte calm! ♦ Ascultă ce are de spus celălalt.

Nu e nevoie să purtăm un sacou şi o cravată la masă. ♦ Nu aştepta să Ńi se spună sau să Ńi se ceară să faci lucruri care. ♦ ÎncunoştinŃează-i şi pe ceilalŃi atunci când îŃi schimbi planurile. întreabă-te pur şi simplu cum te-ai simŃi dacă cineva ar proceda astfel cu tine. oricum. inclusiv acasă! 4 1 . consideraŃia şi sinceritatea sunt esenŃiale pretutindeni. Dar. cad în sarcina ta. Dacă nu ştii sigur că un anumit lucru pe care-l faci încalcă sau nu intimitatea cuiva. nu înseamnă că lăsăm deoparte bunele maniere atunci când intrăm în casă. ♦ AnunŃă orice întârziere la întâlniri. indiferent cât de relaxaŃi şi informali suntem. ♦ Uneori. este frumos să dai o mână de ajutor. ♦ Respectă intimitatea celuilalt. Nu trebuie să ne ridicăm şi să dăm mâna ori de câte ori cineva trece prin cameră.A C A S Ă ♦ Nu „împrumuta” lucruri fără să ceri voie. Respectul. chiar dacă treaba respectivă „nu e pe lista ta”. fără acordul membrilor familiei. ♦ Nu dezvălui prietenilor lucruri care Ńin strict de familie. O ÎNTREBARE pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: De ce avem conduite diferite acasă şi în afara casei? RĂSPUNS: Acasă este locul unde ne putem relaxa şi putem fi mai puŃin protocolari. mai ales atunci când acest lucru implică să şi le modifice şi ei pe ale lor. ♦ Participă constructiv la activităŃile familiale.

nu tu le-ai provocat. ♦ Aminteşte-Ńi că fiecare resimte efectele schimbării — fratele. Prezintă-i unor profesori sau prieteni ai tăi pe care nu i-au mai întâlnit. surorile sau bunicii tăi. dar trebuie să le faci faŃă. lucrurile nu merg aşa cum Ńi-ai dori. fie şi despre lucruri zilnice. Desigur. tristeŃea. odată confruntat cu provocarea produsă de divorŃ. atunci când te afli cu ei — „Te rog” şi „MulŃumesc”. Fac parte din schimbările aduse de divorŃ în familia ta. Nu uita „cuvintele magice”. În vreme ce multe lucruri par să-Ńi scape de sub control. sentimentul că pierzi ceva însoŃesc adesea divorŃul. ♦ łine pentru tine problemele familiale. Furia. Iată mai jos câteva principii după care te poŃi ghida în unele situaŃii penibile create în urma unui divorŃ: ♦ Petrece-Ńi timpul cu fiecare dintre părinŃii tăi în parte. aceeaşi atenŃie. pe cât posibil. mâhnirea. dar nu e nevoie să ştie despre posibilul divorŃ dintre părinŃii tăi. resentimentele. 4 2 . PoŃi vorbi cu prietenii tăi cei mai apropiaŃi despre ceea ce simŃi şi ceea ce se petrece cu tine. ÎntreŃinând conversaŃii în fiecare zi. canalele de comunicare vor rămâne deschise pentru ziua când te vei hotărî să discuŃi probleme mult mai importante. ♦ Chiar dacă eşti supărat pe unul sau pe ambii părinŃi.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I PROVOCAREA SCHIMBĂRII DIVORłUL PĂRINłILOR Uneori. poŃi totuşi să te stăpâneşti şi să ai un comportament adecvat. lipsite de importanŃă. continuă să vorbeşti cu ei. Acordă-le amândurora.

RĂSPUNS: Chiar dacă părinŃii tăi vor răspunde pozitiv la cererea ta. deschidem cadourile dis-de-dimineaŃă. cum s-ar putea să nu se întâmple aşa. Unul dintre părinŃi. Prima aniversare după divorŃ va fi şi cea mai dificilă. Dar cu fiecare aniversare. S-ar putea ca părinŃii tăi să fie prezenŃi amândoi la petrecere. nu ştiu ce să fac. sau amândoi pot să se recăsătorească. vei împământeni noi tradiŃii care vor deveni. pentru a începe cu dreptul relaŃiile cu noul tău părinte: 4 3 . iar după-amiaza sau seara avem petrecerea cu prietenii şi membrii familiei. Schimbarea poate însemna un părinte vitreg. familiare şi plăcute. o nouă casă. Luna viitoare e ziua mea. sau modificări în casa în care rămâi. Acum.A C A S Ă O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: PărinŃii mei au divorŃat în acest an. o mutare într-un oraş sau într-o şcoală nouă. cu timpul. e ziua mea de naştere. ÎŃi va trebui timp să creezi noi obiceiuri care să ia locul celor vechi. De obicei. Să le cer părinŃilor mei să aniversăm ca întotdeauna? La urma urmei. Una din soluŃiile de a-Ńi continua viaŃa în mod normal este să transformi fiecare schimbare într-o reuşită. DivorŃul va aduce multe schimbări în tradiŃiile familiei tale. Principalul lucru în ceea ce te priveşte e să vorbeşti cu fiecare în parte şi să faci din ziua ta o zi specială! RECĂSĂTORIREA PĂRINłILOR Aşa cum te-ai înfruntat cu problemele aduse de divorŃ. Foloseşte-te de bunele tale maniere. s-ar putea să fii nevoit să faci faŃă şi altor probleme. nu va fi oricum la fel ca altădată.

Încearcă să-i cunoşti. Dacă te vei arăta interesat. Una diferită de cea pe care ai avut-o. ♦ Dacă are loc o ceremonie de nuntă. Eşti doar un simplu invitat? Ai cumva un rol mai special? Unde e locul tău la masă? Cu cât vei afla mai multe despre ce se aşteaptă de la tine. încearcă să apreciezi noile lucruri şi situaŃii oferite de noua familie. ♦ S-ar putea să ai fraŃi sau surori vitrege. Dar dacă nu vrei să discuŃi despre asemenea lucruri. ♦ Încearcă să discuŃi cu amândoi părinŃii despre schimbările aduse de această recăsătorire. iar dacă Ńi se acceptă participarea. oricât de simplu: „Mă duc să-mi iau o cola.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I ♦ Încearcă să-l (s-o) cunoşti. Facem un tur cu bicicletele?” 4 4 . O atenŃie deosebită din partea ta l-ar putea ajuta să treacă mai uşor peste acest moment. ♦ Tonul vocii şi atitudinea ta sunt la fel de importante ca spusele. Chiar dacă nu-Ńi convine noua situaŃie. află ce se cere din partea ta. Vrei şi tu una?” PoŃi propune să faceŃi unele lucruri împreună: „Mi-am terminat lecŃiile. părinŃii tăi se vor arăta dispuşi să te includă în discuŃiile şi planurile lor. ♦ Recăsătorirea înseamnă întemeierea unei noi familii. cu atât mai bine te vei simŃi. ♦ Celălalt părinte al tău ar putea resimŃi acest moment dificil. Probabil că şi pentru ei e greu să-şi găsească locul în noua familie. Oferă-te să faci ceva pentru el (ea). Decât să trăieşti într-o lume a comparaŃiilor. nu o poŃi schimba. Foloseşte toate stratagemele conversaŃiei şi nu uita să-l (s-o) implici în discuŃie. Caută să afli ce probleme îi preocupă şi ce lucruri le plac. Găseşte modalităŃi de a vă petrece timpul împreună. Orice plan aveŃi. Singurul lucru pe care-l poŃi controla sunt reacŃiile tale. întreabă dacă poŃi să participi. spune-Ńi limpede intenŃia: „De câte ori discut despre asta mă simt foarte rău. eu o să-l accept”.

♦ Nu le vorbi altora cu răutate sau dispreŃ. familia la care te afli în vizită spune mai întâi rugăciunea? Cum procedezi dacă-Ńi rămân resturi între dinŃi? Ce ai de făcut dacă ai băut din paharul vecinului de masă? Manierele din timpul mesei ne luminează asupra lucrurilor pe care le avem de făcut. 4 5 .”) ♦ Nu te izola de familie şi de prietenii care vor să te ajute. Cum te-ai simŃi dacă. iată câteva lucruri care te vor ajuta: ÎNTOTDEAUNA: ♦ Fii sincer cu tine însuŃi. ♦ Nu rosti ameninŃări pe care le-ai putea regreta. observi că. ♦ łine deschise canalele comunicării. de fapt. NICIODATĂ: ♦ Nu trâmbiŃa tuturor problemele apărute în familia ta. PROBLEMA COMPORTAMENTULUI LA MASĂ Manierele din timpul mesei sunt foarte importante. ♦ Oferă-le ajutorul.A C A S Ă Indiferent că e vorba de divorŃ sau recăsătorire. sau dimpotrivă. La multe dintre reuniunile cu familia sau prietenii are loc şi o masă. Ceea ce spunem şi felul în care ne purtăm îi va face pe ceilalŃi să se simtă bine. („Nu-1 voi vizita niciodată pe tata în casa aceea. apucându-te să mănânci de cum te aşezi la masă. ♦ Tratează-i cu respect pe toŃi membrii familiei. inclusiv cele care Ńin de casă şi de şcoală. ♦ łine seama de responsabilităŃile tale.

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

LUCRURILE FUNDAMENTALE
Dacă vei urma sfaturile de mai jos, vei avea parte de o masă veselă, fără stări supărătoare: ♦ Aşază-te la masă după ce Ńi-ai spălat mâinile şi faŃa. ♦ Pune-Ńi şervetul de pânză în poală. ♦ începe să mănânci după ce gazda face urarea de „Poftă bună”, sau după ce încep ceilalŃi să mănânce. ♦ Stai drept în scaun, şi nu pe o rână. ♦ łineŃi coatele lipite de corp şi nu pe masă, în timp ce mănânci. ♦ Mestecă cu gura închisă şi nu plescăi. ♦ Nu vorbi cu gura plină. Aşteaptă să înghiŃi ce ai în gură şi abia după aceea răspunde la o eventuală întrebare. ♦ Nu face observaŃii critice despre mâncare. ♦ Roagă să Ńi se dea un platou sau altul. Spune „Te rog”, nu te întinde după el. ♦ Vorbeşte cu toŃi cei aflaŃi la masă. ♦ Nu face zgomote nepoliticoase, cum ar fi să râgâi, să-Ńi sufli sau să-Ńi tragi nasul. ♦ Când termini, spune „MulŃumesc pentru masă”. ♦ Oferă-te să strângi masa.

ARANJAMENTELE
PREA SECRET

PENTRU MASĂ.

UN

COD NU

Aranjamentele pentru masă îŃi „spun” ce fel de mâncare se va servi. Dacă arunci doar o privire vei şti dacă există supă, dacă salata se va servi înainte, dacă va fi servită o băutură caldă sau dacă adulŃii vor bea vin. Fiecare participant la masă ştie la ce să se aştepte. O masă obişnuită în familie, sau un prânz „oficial”? Aruncă o privire asupra mesei şi vei afla!

4 6

A

C A S Ă

Masa în familie
Felul în care este pusă masa în familie nu diferă prea mult. O furculiŃă, un cuŃit, o linguriŃă, şerveŃelul, farfuria şi un pahar.

Masă obişnuită cu trei feluri
Masa obişnuită cu trei feluri are totul pregătit pentru felurile ce vor fi servite, aşadar, vor fi mai multe tacâmuri decât la o masă în familie. De regulă vezi aşa ceva la vreun restaurant, la o petrecere sau la o recepŃie unde se serveşte masa. Iată câteva dintre tacâmurile care se pot găsi la o asemenea masă: ♦ FurculiŃa de salată. Locul unde se găseşte furculiŃa de salată îŃi „spune” când va fi servită. Dacă se află la stânga principalei furculiŃe, salata va fi servită înaintea felului principal. Dacă e la dreapta, ea va veni după. ♦ Lingura de supă este cea mai în dreapta dintre toate. ♦ LinguriŃa pentru desert este aşezată în stânga lingurii, lângă cuŃit (sau orizontal, dincolo de farfurie).
4 7

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

♦ Farfuria de salată stă în stânga furculiŃelor. ♦ FarfuriuŃa şi cuŃitul pentru unt se găsesc în dreptul furculiŃelor, dincolo de ele.
♦ Paharele sunt plasate în faŃa şi

CUM ÎMI MĂNÂNC SUPA?
entru a evita sorbiturile sau picăturile de supă scurse pe tine, umple lingura pornind dinspre partea mai apropiată de tine spre cea mai depărtată a farfuriei. Nu e nici o problemă dacă înclini uşor farfuria pentru a ajunge la ultimele picături, doar că trebuie să Ńii farfuria mai departe de tine, exact din aceleaşi motive! Apoi soarbe — nu leorcăi! — supa din partea lingurii mai apropiate de tine. Când ai terminat, lasă lingura pe farfuria pe care se află cana (sau farfuria) pentru supă, nu direct în aceasta.

la dreapta farfuriei. Primul din stânga este pentru apă. Lângă, vine celălalt pahar pe care-l vei folosi la lapte, suc, sifon, ceai. Paharele de vin (dacă adulŃii servesc aşa ceva) se aşează în dreapta paharului pentru apă. ♦ Ceaşca şi farfurioara pentru cafea sunt aşezate în faŃă puŃin

mai la dreapta faŃă de cuŃit, cu linguriŃa pentru cafea sprijinită pe marginea farfurioarei.

Prânzul „oficial”
Cu cât mesele sunt mai oficiale, cu atât aranjamentele devin mai complicate. Şi asta pentru că la dineurile oficiale se servesc mai multe feluri, iar pentru fiecare fel e nevoie de tacâmuri specifice. La un asemenea dineu, ai putea să găseşti pe masă până la trei (uneori, chiar patru) furculiŃe, două linguri, trei cuŃite şi patru pahare. Pe care le foloseşti primele? Există o regulă foarte simplă pentru asta. Fie că e vorba de un dineu oficial sau de cina pe care o iei acasă, în bucătărie, porneşti cu tacâmurile din exterior şi termini cu cele din interior (de lângă farfurie).

Cel mai simplu lucru de făcut e să-i urmăreşti pe cei din jurul tău — în special pe adulŃii cu care eşti.

4 8

Nici o problemă! Scoate bucăŃica din gură punând-o din nou pe furculiŃă şi aşezând-o apoi pe marginea farfuriei tale. Dacă băutura s-a răsturnat peste cineva — în special. dacă sunt serviŃi în sos de friptură sau cu altă mâncare ce se consumă cu furculiŃa (cum ar fi o friptură). Cum să procedez? RĂSPUNS: Cel mai simplu lucru de făcut e să-i urmăreşti pe cei din jurul tău — în special pe adulŃii cu care eşti. Ai răsturnat paharul cu suc. apoi înmoaie cartofii unul câte unul. SITUAłII JENANTE Ai muşcat din ceva despre care ştii că nu e de mâncat. atrage-i atenŃia în şoaptă chelnerului şi cere-i să-Ńi înlocuiască porŃia. De obicei. PoŃi observa pe care dintre furculiŃe o folosesc. cum mănâncă anumite feluri şi unde îşi pun tacâmurile după ce au terminat. e preferabil să foloseşti furculiŃa şi pentru cartofi. 4 9 C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I . cartofii prăjiŃi se mănâncă cu mâna. dacă era fierbinte — ocupă-te mai întâi de persoana respectivă şi apoi de restul. care se prelinge spre pantalonii prietenului tău! Avertizează-Ńi prietenul! Încearcă să ştergi pata.A C A S Ă O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Trebuie să merg la un dineu oficial — recepŃia dată cu ocazia căsătoriei verişoarei mele. Nu cred să-mi pot aminti toate regulile ce trebuie urmate. dă-l la o parte cu furculiŃa. Totuşi. fără să comentezi. Dacă eşti la restaurant. Dacă e vorba de ceva solid CUM MĂNÂNC ASTA? une sosul cu lingura sau toarnă . Nu te apuca să mănânci până nu încep ei. Dacă observi ceva neplăcut în farfurie. şi pune-l pe marginea farfuriei. dar şi furculiŃa pentru a-i mânca. ketchup-ul pentru cartofii prăjiŃi pe marginea farfuriei. cu şervetul tău! Începe cu dâra care se scurge spre prietenul tău! Foloseşte şerveŃele de hârtie sau un burete dacă este nevoie. aşadar îŃi poŃi folosi degetele. cât poŃi de repede.

bea puŃină apă. sifon sau apă. până îl poŃi duce la gură fără să-l verşi. a gargarisi.. ♦ Înainte de a bea. ♦ Bea cu mici sorbituri dintr-un pahar prea plin. Dacă trebuie să-Ńi sufli nasul.. furculiŃa sau degetele. du-te la baie şi îndepărtează restul de mâncare. soarbe doar o dată sau de două ori la fiecare ducere a paharului la gură. suflă-Ńi nasul şi. Ridică-te de la masă. nu folosi pentru asta scobitori. A sufla în pai ca să faci bulbuci. de asemenea e necesar să te ridici de la masă. dar nu e recomandabil când te afli la o masă cu mai mulŃi în jurul tău. suc. culege-le cu o lingură şi depune-le pe marginea farfuriei. Dacă mai e un strănut sau tusea nu se opreşte. łi-a rămas un rest de mâncare între dinŃi. a sorbi zgomotos sau a stropi poate fi amuzant. La masă. spală-te pe mâini. 5 0 A C A S Ă . ridică-te de la masă. cu un şervet sau cu mâna.(cum ar fi boabele de mazăre care „au zburat” din farfuria ta). apoi şterge-te la gură pentru a nu lăsa urme prea vizibile pe buza paharului. ÎNTOTDEAUNA: ♦ Bea încet. Încerci să-l îndepărtezi cu limba. eşti tentat să te joci cu băutura din pahar — în special atunci când e servită cu un pai. ♦ Înghite imediat băutura. mestecă şi înghite mâncarea. SimŃi că se apropie un strănut! Sau ai înghiŃit strâmb şi te apucă o tuse nebună! Acoperă-Ńi gura cu o batistă. înainte de a te întoarce la masă. Caută un grup sanitar. Necazul cu bulele — sau câteva gânduri despre băutură Fie că e vorba de lapte. dar nu reuşeşti. asigurându-i pe ceilalŃi că totul e în regulă. Atunci când bei.

♦ Nu răsturna paharul şi nu-l linge pentru a sorbi şi ultima picătură. Ńine pavăză cu cealaltă mână pentru a nu-i stropi pe ceilalŃi de la masă. şi cu cel din dreapta ta. nu gargarisi şi nu stropi cu băutura! ♦ Nu face bulbuci cu laptele (sau oricare altă băutură)! ♦ Nu sorbi tot paharul dintr-odată. CUM SĂ O FOLOSESC? i o felie de lămâie pentru ceai sau . ♦ Nu întrerupe. Iată câteva sfaturi de urmat în această privinŃă: ♦ Priveşte în ochii persoanei cu care discuŃi. se râde sau se poartă discuŃii importante. Adu-Ńi aminte să vorbeşti şi cu cel din stânga. CÂTEVA CUVINTE DESPRE DISCUłIILE DE LA MASĂ A lua masa înseamnă ceva mai mult decât doar a mânca. se ridică. 5 1 . fără să scoată nici măcar un cuvânt. fie o pui pe farfurioara pe care stă paharul sau ceaşca. fie laşi felia în pahar sau în ceaşcă. altă băutură: stoarce-o deasupra băuturii. ♦ Evită să vorbeşti tare sau să foloseşti expresii necuviincioase. mănâncă. ♦ Nu vorbi cu gura plină. despre şcoală. Imaginează-Ńi o masă la care vin toŃi. Sau închipuie-Ńi o masă la care se vorbeşte. Comentează şi răspunde la întrebările lor. La care masă ai vrea să participi? Bunele maniere la masă includ şi conversaŃia. Când storci lămâia. ♦ Acordă interes (privirea directă este perfectă!) celor spuse de ceilalŃi. ♦ Vorbeşte clar atunci când îŃi vine rândul. se ascultă.NICIODATĂ: ♦ Nu sorbi zgomotos. ♦ Nu exclude pe niciunul din cei prezenŃi la masă. strâng vasele şi pleacă fiecare la treaba lui. Apoi. de pildă. nu plescăi. se aşază.

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

♦ Când ai prilejul, laudă mâncarea, nu face observaŃii critice (Nu te lăsa tentat să spui: „E iute”). ♦ Aminteşte-Ńi să mulŃumeşti celui care a preparat mâncarea (sau care Ńi-a adus-o, dacă eşti la restaurant).

SĂ TOT VORBEŞTI!
Întreaga zi ai fost împreună cu prietenii tăi, la şcoală, la o miuŃă după ore, dar, ajuns acasă, trebuie să-Ńi suni unul din prieteni pentru că ai uitat să-i

APELUL ÎN AŞTEPTARE O ÎNTRERUPERE INEVITABILĂ

O

regulă de bază a etichetei este de a nu întrerupe pe cineva. Totuşi, există un gen de întrerupere... inevitabilă. Ce nepoliticos!... Prin urmare, eşti la telefon cu un prieten, iar apelul în aşteptare începe să piuie. Ce ai de făcut? ♦ Dacă semnalul este auzit de amândoi, spune: „E un apel în aşteptare. Trebuie să văd cine este. Revin imediat”. Dacă prietenul tău nu aude semnalul, aşteaptă să-şi termine propoziŃia, după care intervino şi spune-i că pe cealaltă linie te aşteaptă un alt apel pe care trebuie să-l onorezi. ♦ Dacă apelul este pentru tine, spune-i persoanei că vorbeşti cu un prieten pe cealaltă linie şi că o vei suna tu imediat ce termini. Revino la prietenul tău, termină conversaŃia şi apoi sună-l pe cel care „te-a întrerupt”. ♦ Dacă apelul este pentru mama ta, roagă persoana să aştepte până o anunŃi. Apoi spune-i prietenului tău că e un apel pentru mama ta şi că-l vei suna tu mai târziu. AnunŃ-o repede pe mama. Roag-o să te cheme când a terminat, pentru a-Ńi suna din nou prietenul. ♦ NU îl lăsa pe cel cu care vorbeşti să aştepte, în vreme ce tu discuŃi cu cel care a sunat „în aşteptare”.

5 2

A

C A S Ă

spui un lucru important. Telefonul de acasă e un lucru minunat (în caz că nu ai mobil)! Dar nu e numai al tău! Vor să- l folosească şi părinŃii, şi fraŃii, şi surorile tale, cum şi cei din afară vor să sune pentru a lua legătura cu ei. Fiecare familie trebuie să facă în aşa fel, încât telefonul să devină un instrument al tuturor, nu un subiect de dispute şi certuri. Ghidul manierelor ne învaŃă cum să fim cuviincioşi la telefon. Iată câteva principii de bază: ♦ Răspunde la telefon cu amabilitate — „Alo”, nu „Da”. ♦ Dacă apelul e pentru altcineva, spune pur şi simplu: ♦ „AşteptaŃi un minut, o chem imediat”, sau, dacă- l cunoşti pe cel care a sunat: „Bună ziua, doamna Popescu. O chem imediat”. ♦ Pune cu grijă receptorul jos, nu-1 trânti. ♦ Du-te după persoana chemată, nu o striga. ♦ Dacă ştii cine a sunat, spune: „Mamă, te caută doamna Popescu la telefon”. ♦ Dacă persoana cu care vrea să vorbească cel care a sunat nu e acolo, oferă-te să-i transmiŃi un mesaj: „Maria nu-i aici, dar pot să-i transmit ceva?” (Vezi şi Vorbeşti şi transmiŃi un mesaj de la paginile următoare.) ♦ Când suni pe cineva, salută, spune cine eşti şi cere cu persoana cu care vrei să vorbeşti. Dacă îl cunoşti pe cel care Ńi-a răspuns, spune-i pe nume: „Bună, Marcel! Aici e NeluŃu Grigore. Aş putea vorbi, te rog, cu Geta?” Evită formulele grosolane, cum ar: „Bună, Geta e pe-acolo?” ♦ Dacă-Ńi vine să strănuŃi sau să tuşeşti, îndepărtează receptorul de la gură. Pentru cel de la celălalt capăt al firului ar putea părea un tren care se apropie în viteză!

5 3

C

O D U L

E

M I L Y

P

O S T

A L

B U N E L O R

M A N I E R E

P E N T R U

C O P I I

MĂSURI
TELEFON

DE PREVEDERE CÂND RĂSPUNZI LA

Atunci când răspunzi la telefon, nu-Ńi da imediat numele. Dacă e o greşeală, spune doar: „AŃi greşit numărul”, fără să spui care e numărul tău. Dacă sună o persoană străină, decât să-i dezvălui că eşti singur acasă, mai bine îi spui: „Mama e ocupată acum. Pot să-i transmit ceva?” Dacă persoana care a sunat începe să folosească expresii grosolane sau obscene, închide imediat. Apoi spune-le părinŃilor sau tutorilor despre acest apel. Dacă există robot, lasă-l să-şi facă datoria, pentru a alege cui să răspunzi şi cui nu. Răspunde doar dacă îl cunoşti pe cel care a sunat.

Vocea ta e tot ce poate „vedea” cel care a sunat
Atunci când vorbeşti la un telefon, vocea ta e tot ceea ce „vede” celălalt. Iată câteva sfaturi ca să fii „văzut” cât mai frumos: ♦ Nu mormăi. Vorbeşte clar, astfel încât celălalt să te poată înŃelege. ♦ Zâmbeşte! Chiar dacă nu se vede, se poate simŃi diferenŃa dintre un „Bună” spus zâmbind şi un „Da, ce doreşti?”, care nu poate fi spus cu un zâmbet. ♦ Foloseşte inflexiuni. Dacă vorbeşti pe un ton monoton, ceea ce vei spune va suna neinteresant. ♦ Nu mesteca gumă, nu bea şi nu mânca în timp ce vorbeşti la telefon. E limpede de ce!

5 4

Mai bine spune: „Maria nu este aici. Mircea. şterge mesajele care Ńi se adresează. numărul de telefon." Poate că Maria nu vrea ca Mircea să ştie că ea a ieşit cu Marcel. Pot să-i transmit ceva?” ♦ Nu şterge mesaje de pe robot care se adresează celorlalŃi. scrie-l! ♦ Nu da detalii. ora şi mesajul. ♦ Odată ascultate. dacă asculŃi mesajele. ♦ În cazul în care ai un robot telefonic. fă-le cunoscute celor interesaŃi.A C A S Ă Vorbeşti şi transmiŃi un mesaj ÎNTOTDEAUNA: ♦ Scrie numele celui care sună. NICIODATĂ: ♦ Nu te rezuma la a Ńine minte mesajul. „Salut. Maria a ieşit cu Marcel. 5 5 . data. ♦ Scrie clar şi lasă mesajul acolo unde poate fi văzut de cel căruia i se adresează.

în plus. Se au în vedere mai multe lucruri: mărimea familiei. Stabileşte o durată limită şi cere permisiunea înainte de a suna.00 dimineaŃa şi nu mai târziu de ora 21.00. dacă ştii că familia persoanei pe care-o cauŃi n-o să se supere. rămân valabile regulile de bază ale folosirii telefonului din acest capitol. Unele dintre decizii includ: ♦ ExistenŃa unei singure sau a două linii telefonice. vei avea în paginile următoare un ghid separat de folosire a lor în public. bugetul familial (factura telefonică poate fi mare).C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I DECIZII ÎN FAMILIE Multe familii stabilesc propriile lor reguli în legătură cu telefonul şi cu folosirea lui. vârsta şi nivelul de discernământ al celor care folosesc telefonul. ♦ Convorbirile interurbane sau internaŃionale. 5 6 . ♦ Orele de vorbit: Nu mai devreme de ora 9. ♦ Durata convorbirilor: dacă nu ai un aparat parolat sau cu temporizator. ♦ În ceea ce priveşte telefoanele mobile. Sau poŃi suna şi la alte ore. limitează cât poŃi convorbirile.

5 7 . La şcoală. ceilalŃi elevi şi cu tine . Există opt reguli principale de conduită în clasă care te vor ajuta să o transformi într-un mediu plăcut. DOAMNĂ PROFESOARĂ! Respectă rânduielile şi regulile clasei. cum ar fi: „Te-ai distrat bine ieri?” sau: „Doamnă profesoară. un „Bună dimineaŃa” şi cu un zâmbet. Nu omite pe nimeni şi arată-le că eşti o persoană prietenoasă. Adaugă un comentariu. Profesoara. capitolul pe care ni l-aŃi dat de citit mi s-a părut cam dificil”. cea mai mare parte a zilei o petreci în clasă. 1. reprezentaŃi un soi de răscruce între o slujbă şi o familie. învaŃă cu sârguinŃă şi foloseşte bunele maniere. aducă foloase. coala este primul loc în care bunele maniere încep să-Ńi . O modalitate de a-i face pe ceilalŃi să te respecte este de a-i respecta tu însuŃi. Consideră toate acestea ca pe o practică bine-venită pentru ziua în care vei avea un şef ce nu-Ńi va fi pe plac. Fă efortul de a-i saluta pe toŃi cu. cel puŃin.C A P I T O L U L III LA ŞCOALĂ BUNĂ DIMINEAłA.

Poreclele par amuzante. Ba chiar crede că e nostim. dar uneori pot răni. 3. ceea ce se vede la exterior e problema tuturor. A te întinde pe tot pupitrul.” Abia după ani de zile foştii elevi au descoperit cât de mult ura băiatul porecla primită. Dacă eşti chiar aşa obosit. Unii profesori cer să li te adresezi pe numele mic. sala de lectură. aşa cum o faci atunci când te aşezi la masă. dar cât timp nu specifică acest lucru. lui nu-i pasă. Într-o clasă. Păstrează curate pupitrul şi (dacă e cazul) dulapul personal. biblioteca. adresează-te lor cu numele şi titlul corecte. înseamnă că trebuie să dormi mai bine noaptea. 7. Adresează-te prietenilor cu numele pe care le preferă. este nepoliticos şi lipsit de respect. Ceea ce păstrezi înăuntrul lor e problema ta. L-am întrebat pe unul dintre ei dacă nu crede că porecla îl supără pe cel căruia îi este adresată. pentru că eşti obosit sau plictisit. 4. 5. chiuvetele. Nu uita de aportul tău la păstrarea curăŃeniei în spaŃiile comune toaleta. pentru că pot exista reguli diferite pentru fiecare clasă. 6. toŃi elevii îl strigau pe un coleg de-al lor „Umflatul”. trebuie să arăŃi mult mai mult interes. Dacă eşti chiar aşa de plictisit. folosirea laboratoarelor. sala de computere. Supune-te rânduielilor clasei în ceea ce priveşte îmbrăcămintea. Important e să le respecŃi pe cele ale locului în care te afli la un moment dat. 5 8 . „Nu. petrecerea recreaŃiilor. Adresează-te profesorilor sau celorlalŃi adulŃi cu numele şi titlul pe care aceştia le preferă. Aşază-te la masa sau la pupitrul tău.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I 2.

CeilalŃi doi se mărginesc să vă privească. ceilalŃi doi s-ar putea să reacŃioneze pozitiv. . echipă sau grup timp de un an de zile.. dar de data asta roagă profesorul să fie şi el prezent. Salutând îŃi arăŃi respectul. Priveşte această situaŃie ca pe o ocazie de a cunoaşte şi mai mulŃi copii de vârsta ta. Va putea rezolva el problema sau. În unele şcoli există regula ca. Vei descoperi că cercul prietenilor tăi poate deveni şi mai mare. cel puŃin. Aici e o adevărată provocare — un test al iscusinŃei tale de a deveni o 5 9 . E mai greu cu cei care nu-Ńi plac — mai ales dacă aceştia nu sunt întotdeauna respectuoşi cu tine. la intrarea unui adult. Oricum.L A Ş C O A L Ă 8. Niciunul dintre prietenii tăi nu este repartizat împreună cu tine. Salută-i pe cei care intră în încăperea în care te afli. Dacă nu. va trebui să întruneşti din nou echipa. iar tu nu te vei mai afla în poziŃia neplăcută de a-Ńi pârî colegii. Sau poŃi descoperi că în noua situaŃie te poŃi concentra şi mai mult asupra a ceea ce ai de făcut şi-Ńi poŃi întâlni prietenii în alte momente ale zilei. Ce ai de făcut? E necesar să convoci o întâlnire a echipei. Fiind vorba de muncă în echipă. eşti repartizat într-o clasă. ceea ce e firesc pentru tine ca elev. Sau poŃi face din asta un lucru cât se poate de prielnic pentru tine. Cu profesorii Unui profesor care îŃi place îŃi vine uşor să-i arăŃi respectul. RELAłIILE DIN CLASĂ Cu ceilalŃi elevi SĂ PRESUPUNEM CĂ. repartizează activităŃile fiecăruia în parte.. va lua la cunoştinŃă cele ce se petrec. fără să faci caz prea mare de cei care au stat până atunci degeaba. Fiind vorba de un grup. NU-ŞI FAC TREABA? atru dintre voi sunteŃi desemnaŃi pentru întocmirea unui proiect ştiinŃific. Un membru al echipei şi cu tine sunteŃi singurii care se apucă de muncă. ora de clasă nu e destinată petrecerii cu prietenii. Întocmeşte o listă cu activităŃile care se cer îndeplinite (inclusiv cea de care te-ai şi apucat). elevii să se ridice în picioare şi să salute cu „domnule” sau „doamnă”. Ce ai de făcut? PoŃi să-Ńi manifeşti nemulŃumirea şi să te plângi timp de un an de zile.

6 0 . Dar viaŃa în colectiv are loc în . cine este prieten cu cine şi cine simpatizează (sau nu) pe cine. Acum fac ei planuri pentru petrecerea weekendului. vei putea deveni mândru de tine însuŃi. învaŃă cu sârguinŃă şi foloseşte bunele maniere. discută despre activităŃile de la cercuri. la vestiare. Aplicând bunele maniere şi comportându-te aşa cum ştii că e corect. Îşi compară lecŃiile pe care le-au avut de făcut pentru acasă. ViaŃa de şcoală care are loc în afara orelor de clasă este o parte foarte importantă a vieŃii sociale a copiilor. Regulile şcolare privind înfruntările. despre ultimul CD al formaŃiei favorite sau despre meciul de ieri. Consideră toate acestea ca pe o practică bine-venită pentru ziua în care vei avea un şef ce nu-Ńi va fi pe plac. Bunele maniere vă ajută să-l petreceŃi cu plăcere. DULAPURILE PERSONALE. Deşi pare un timp nesupus vreunor reguli. zgomotul şi corectitudinea jocurilor oferă stabilitate timpului din afara clasei. există câteva precepte care ajută la păstrarea vieŃii sociale de şcoală în limitele bunei cuviinŃe. RECREAłIILE. înainte şi după şcoală sau în timpul recreaŃiilor. Abia acum află copiii despre ceea ce fac ceilalŃi. HOLURILE LecŃiile se Ńin în sala de clasă. ÎN AFARA ORELOR DE CLASĂ Î NAINTE ŞI DUPĂ ŞCOALĂ. Acum simt copiii dacă sunt acceptaŃi sau nu de către ceilalŃi. Respectă rânduielile şi regulile clasei.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I fiinŃă mai bună. competiŃiile. ceea ce-Ńi va întări respectul de sine şi vei deveni un învingător. afara clasei — pe holuri.

Ai o prietenă bună care mai mult cere decât roagă. Chiar dacă ştii unde îşi Ńine prietena ta un lucru. Descrie bine toate împrejurările.L A Ş C O A L Ă Cu prietenii BĂTĂUŞII! SĂ PRESUPUNEM CĂ. e înclinată mai mult să spună „Dă-mi puloverul” decât „Dă-mi.. Un comportament nepoliticos îl poate răni nu numai pe celălalt. Cade în responsabilitatea lor să-Ńi asigure securitatea la şcoală şi să-i ajute pe părinŃii tăi să rezolve situaŃia. Asta înseamnă să-Ńi asculŃi cu atenŃie prietena şi să nu vorbeşti întotdeauna doar despre tine. chiar fără să vrea. dar şi pe cel care se poartă astfel. ♦ Fă comentarii pozitive. puloverul. ♦ Foloseşte „te rog” şi „mulŃumesc”. MulŃumesc”. încât devin nepoliticoşi cu alŃii. te rog. Onestitatea este condiŃia cea mai importantă pentru o prietenie puternică. De pildă. AnunŃă-Ńi părinŃii despre ce se întâmplă. Nu uita de complimente! Dacă bluza ei Ńi se pare nemaipomenită. 6 1 . Împreună cu ei. devii Ńinta unui bătăuş. nu ezita să i-o spui! ♦ Arată-te interesat de ceea ce face. Profesorul sau paznicul şcolii vor avea grijă să-l liniştească pe bătăuş. Totuşi. copiii sunt atât de preocupaŃi de prietenii lor. nu-l lua fără să-i ceri mai întâi voie. Ei te vor învăŃa ce să faci dacă Ńi se mai întâmplă o dată. ♦ Respectă intimitatea. Uneori. vorbeşte şi cu profesorul diriginte. Care dintre cele două adresări Ńi se pare mai bună? Există un set de maniere de bază pe care le poŃi folosi pentru a-Ńi întări prieteniile. ♦ Oferă o mână de ajutor atunci când prietena ta e la ananghie. Mai există şi alŃii cu care trebuie să împartă timpul şi spaŃiul. Cu ceilalŃi Şcoala nu e locul în care copiii să se întâlnească doar cu prietenii lor. cum trebuie să procedezi? Nu sări la bătaie. chiar şi cu cei mai apropiaŃi prieteni ai tăi. Dar nu o pot face dacă nu-i anunŃi asupra celor petrecute. ♦ Fii sincer.. CE-I DE FĂ CU T? ste mai mult decât neplăcut să .

după care arată-Ńi interesul. ♦ Evită să vorbeşti în şoaptă sau să arăŃi cu degetul. după care. tac dintr-odată. ♦ Deschide uşa unor colegi care au braŃele ocupate.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE.. arătând spre tine şi râzând. Vei afla dacă există şi alŃi copii care intră în grup sau pleacă.. Sau vorbesc în şoaptă. CâŃiva elevi joacă fotbal în recreaŃii. Câteva lucruri simple pot schimba întreaga situaŃie. ♦ Spune „Bună” când cineva trece prin apropiere. Vorbitul în şoaptă şi arătatul cu degetul îi poate face pe ceilalŃi să se simtă tare prost. Există o cale de a intra şi eu în grupul lor. vorbind şi râzând cu ei. Încearcă să înŃelegi regulile grupului. pentru a nu fi silit să te opreşti din vorbit atunci când trece cineva pe lângă tine. Într-un grup. Când ajungi în dreptul lor. nişte copii vorbesc şi râd chiar în apropierea intrării în şcoală. depărtându-te. ♦ Dacă ai de vorbit ceva personal. Oare vorbesc despre tine? Sau despre băiatul din urma ta? Vei afla vreodată? Cum te simŃi în acele momente? Atunci când te afli într-un grup de prieteni. fără să par obraznic? RĂSPUNS: Sigur! Începe prin a sta pe margine şi a-i privi. ♦ Zâmbeşte! O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Sunt nou-venit în şcoală. reiau discuŃia. Trebuie să pricepi ce se întâmplă. Dacă mingea iese din teren. ♦ Fă loc şi altora când te afli pe hol sau în vestiar. aşteaptă să ajungi într-un loc mai retras. gândeşte-te şi la cei din jur. 6 2 .

apropie-te de unul sau altul şi spune „Pot să joc şi eu? La şcoala la care am fost îmi plăcea tare mult să joc fotbal”. Ce ai putea face? POłI ALEGE: 1. insultă-l. Dar constaŃi că niciunul dintre ceilalŃi prieteni ai voştri nu manifestă această supărare faŃă de vinovat. łipă la el. Cere-i vinovatului să discute cu tine — fără ca vreun alt prieten să fie prezent. Poate nu acela din care ai fi vrut să faci parte. Făcându-Ńi prieteni în cursul altor activităŃi şcolare.L A Ş C O A L Ă fugi după ea şi retrimite-o celorlalŃi. NeînŃelegeri. vei putea intra şi tu într-un grup. copiii se pot afla uneori în faŃa situaŃiei de a-şi alege echipa. Ńipă şi la prietenii voştri. După un timp. Spune-i cât de supărat eşti şi de ce. Vei avea nevoie de coechipieri cu abilităŃi diferite. nici cu prietenii voştri.. după care pleacă să-Ńi cauŃi alŃi prieteni. 6 3 . Uită ce s-a-ntâmplat şi fii mai departe prietenul lui. fără să-i reproşezi nimic. O altă cale e să te apropii de unul dintre membrii grupului. prietenul tău cel mai bun îŃi foloseşte computerul fără să-Ńi fi cerut voie. dacă nu este un meci oficial pentru cupa şcolii. roagă să fii şi tu primit. 2. 4. nu vorbi nici cu el. pentru a face echipa să funcŃioneze la cei mai buni parametri. După care. Caută-Ńi noi prieteni. Te superi rău pe el. Nu te descuraja dacă Ńi se spune că echipa e completă. 3. PoŃi descoperi că băiatul care se îmbrăca destul de ciudat este de fapt o persoană cu mult simŃ al umorului şi cu care îŃi face plăcere să discuŃi. Gândeşte-te la talentul cole- gilor de clasă. Dacă grupul formează alte echipe. Evită să-Ńi alegi doar prietenii cei mai buni. Poartă-i în continuare ranchiună. Este şi o ocazie de a-Ńi mări cercul de prieteni. îl poŃi ruga să te ajute să faci parte din echipă. dar mai curând sau mai târziu se va întâmpla şi acest lucru. certuri şi confruntări SĂ PRESUPUNEM CĂ. ALEGEREA UNEI ECHIPE F ie că e vorba de un joc pe timpul recreaŃiei sau de o activitate de club..

Apoi caută să-Ńi întăreşti prietenia. ♦ Urmează indicaŃiile poliŃistului din intersecŃii. MERSUL PE JOS LA ŞCOALĂ ÎNCHIPUIE-łI CĂ. În fiecare dimineaŃă. sau la lumina verde a semaforului. Iar alŃii merg cu bicicleta.. microbuze cu destinaŃie specială. Fă-Ńi cunoscute simŃămintele. la ora 8.). Clarifică modul în care vă veŃi comporta amândoi pe viitor (să te roage când va dori să-Ńi folosească computerul. Indiferent unde locuieşti. 6 4 . mape cu proiecte etc. Astfel îŃi controlezi mânia. să vă spuneŃi unul altuia dacă sunteŃi sau nu supăraŃi). Îi poŃi spune: „Când mi-ai folosit computerul. comportamentul e acelaşi: ♦ Traversează pe la colŃul străzii sau pe zebră.. AlŃii folosesc autobuzul. Unii copii au de făcut un drum lung pe jos. AlŃii. DE ACASĂ LA ŞCOALĂ ŞI ÎNAPOI Mersul la şcoală poate fi o adevărată încercare. Procedând astfel. pe ghidonul căreia îşi pun ghiozdanul sau alte mici bagaje (cutia cu sandvişuri. sunt câteva reguli-cheie care vor face acest drum să devină amuzant şi sigur. nu vei lăsa neînŃelegerile să-Ńi strice prieteniile.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I CEA MAI BUNĂ ALEGERE: varianta numărul 4! De ce? In felul acesta îŃi stăpâneşti simŃămintele. m-am înfuriat pentru că am socotit că trebuia să-mi ceri mai întâi voie”. Indiferent cum ajungi la şcoală. acolo unde există. Nu te lăsa stăpânit de porniri. te întâlneşti cu un prieten sau cu mai mulŃi pentru un drum de 20 de minute către şcoală.

♦ Grijă mare când eşti nevoit să mergi pe carosabil. iar în preajma şcolilor opresc autobuze şi alte maşini. mergeŃi unul după altul (nu alături). aşadar. astfel încât să vezi maşinile care vin. Poartă casca de protecŃie. ♦ Nu mergeŃi câte cinci în linie. ♦ MergeŃi chiar pe lângă marginea drumului şi în şir indian (unul în spatele celuilalt). PoŃi s-o Ńii în pupitru sau în dulap pe timpul orelor de clasă.L A Ş C O A L Ă ♦ Nu merge şi vorbi. cu MAŞINA Fie că eşti în maşina tatălui. fii cu ochii în patru! 5. sau în alta. copiii lor să folosească bicicleta. Când trotuarele nu sunt chiar aşa de aglomerate. pe drumul . Parchează-Ńi bicicleta în locul destinat acestora şi asigur-o cu un lanŃ cu lacăt. în acelaşi timp. 4. Trotuarele sunt adeseori aglomerate. comportamentul poate suferi diferenŃieri. trebuie să-Ńi aminteşti regulile cerute de această situaŃie. cu niciun chip. ♦ Pe şosea. ♦ Dacă mergeŃi în grup. să fii dus cu maşina de un străin. la celularul tău. ♦ łine dreapta. ♦ NU accepta. 6 5 . Drumurile sunt aglomerate. CINCI REGULI DE A MERGE LA ŞCOALĂ CU BICICLETA nii părinŃi acceptă ca. 2. Drumurile rurale pot să nu aibă trotuare. Dacă te însoŃeşte un prieten. Asigură-te că ai un coş sau un mic portbagaj în care să-Ńi Ńii ghiozdanul sau alte mici bagaje. spre şcoală. păstrează sensul pe care merg şi ceilalŃi. mergi pe partea stângă. MergeŃi câte unul sau cel mult câte doi. lasă loc şi celui care vine din sens opus. LA ŞCOALĂ. Iată cinci reguli pentru această situaŃie: 1. 3. ♦ Ai grijă ca ghiozdanul pe care-l Ńii în spate să nu lovească vreun trecător.

dar nu-Ńi poŃi pune imediat centura. o oră sau chiar două pe zi. Şi asta depinde de şoferul autobuzului! Aceeaşi responsabilitate o au şi copiii! De felul în care se comportă depind atât siguranŃa transportului.. ATUNCI.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I DACĂ. Atmosfera din autobuz are un impact major asupra felului în care copiii se vor simŃi în restul zilei. asigură-te că Ńi-ai luat ghiozdanul şi ce mai era al tău şi nu uita să mulŃumeşti şoferului! MERSUL CU AUTOBUZUL ŞCOLII Şoferii de pe autobuzele şcolare au o mare responsabilitate. atunci când 6 6 . te urci în maşină. Indiferent în maşina cui te afli.. iar tatăl tău va aprecia observaŃia... Dar trebuie să se îngrijească şi de spaŃiul în care copiii petrec o jumătate de oră.. ATUNCI. DACĂ. nu mai ai timp pentru micul dejun şi înhaŃi o banană în fugă.. aşteaptă să ajungi la şcoală pentru a o mânca. o secundă? Nu pot să-mi pun centura de siguranŃă.. cât şi atmosfera din autobuz. În fiecare zi au de transportat un mare număr de copii. puteŃi aştepta. unii oameni au reguli stricte privind mâncatul în maşina lor.. vei rămâne cu coaja bananei în mână. căci nu vei avea unde să o pui.... vă rog eu! Tata trebuie să fie atent la condus!” Vor fi mult mai bucuroşi s-o audă venind din partea ta. ATUNCI. zâmbeşte-i şi urează-i „Bună dimineaŃa”. „Domnule Radu. atunci când ajungi la şcoală.... roagă pe cel care conduce să aştepte să te asiguri. cel care conduce este un părinte de-al tău. spune-le: „ÎncetaŃi.. Unii oameni nu suportă anumite mirosuri.. Chiar dacă şoferul pare indispus. iar pe locurile din spate prietenii tăi fac zarvă mare. De altfel.. Cel mai important lucru de care se preocupă este siguranŃa lor. Pe de altă parte..” DACĂ. vă rog.

cât se poate de clare: ÎNTOTDEAUNA: ♦ Aşteaptă semnul şoferului pentru a trece strada. sunt cu toŃi în siguranŃă. pentru a coborî sau urca repede. Zgomotele sau zarva pot distrage atenŃia şoferului. atunci când urci sau cobori din autobuz. ♦ Păstrează un ton scăzut al vocii. Şoferul se străduieşte să respecte orarul. ♦ Strânge-Ńi lucrurile personale din timp. pune-Ńi centura de siguranŃă. autobuzele şcolii pun luminile de avarie. Legate de transportul cu autobuzul. poate asigura o călătorie şi mai plăcută la întoarcere.L A Ş C O A L Ă te urci. atunci când cobori. Dacă şi copiii respectă regulile. sunt câteva întotdeauna şi niciodată. Când copiii sunt prietenoşi şi politicoşi. 6 7 . Un „MulŃumesc”. iar dacă elevii se mocăie să coboare sau să urce. există tentaŃia pentru şoferii care vin din spate să depăşească autobuzul. Atunci când se opresc. întreaga atmosferă devine mult mai plăcută. ♦ Unde este cazul. Urcă şi coboară repede.

şi să ai 15 de minute pentru mâncat. Nicule. 6 8 . S-ar putea ca tu să fii programat la masă la ora 11. Dacă intervin. vor spune despre mine că sunt un bleg. ♦ Nu-1 sâcâi pe şofer. Sunt situaŃii care te fac nervos şi-Ńi produc stări de indispoziŃie. Pur şi simplu deturnează conversaŃia spre un subiect mai plăcut. Ce trebuie să fac? RĂSPUNS: Trebuie să spui ceva. vorbeşte despre tema pentru acasă. Te vei bucura că ai reuşit s-o faci. în staŃia unde aşteptăm autobuzul. atunci când autobuzul se află în mers. ai văzut meciul de aseară? ” Nu face morală. Unii se grăbesc atât de tare încât nici nu le pasă ce şi dacă mănâncă.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I NICIODATĂ: ♦ Nu te hârjoni — în special în autobuz. iar prietenul tău cel mai bun să aibă 45 de minute şi să fie programat de la 12. unii dintre prietenii mei îi necăjesc pe câŃiva elevi din clasele inferioare. „Hei. MÂNCATUL PE FUGĂ Masa luată la şcoală poate fi o aventură. ♦ Nu arunca obiecte. despre o excursie pe care Ńi-ai planificat-o — orice ar îndepărta atenŃia prietenilor tăi de la puştii pe care-i necăjesc. întrucât prietenii lor au alte ore de masă. O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Uneori. „Ia spune-mi. lasă-i în pace! ” După care să vorbeşti despre cu totul altceva. De pildă. ♦ Nu umbla de colo-colo.30. AlŃii trebuie să stea alături de elevi necunoscuŃi.

Nu vei primi vreo răsplată pentru asta. Dar doamna N. iar alŃii „Nu. în doar două ore. sau de cei cu care stai la masă. Chiar dacă mai ai timp la dispoziŃie. La fel ca şi tine. O ZI MAI BUNĂ Î N C H I P U I E .. lucrează la o cantină cu autoservire. îi poŃi face mai plăcută munca.ł I U R M Ă T O A R E L E : Doamna N. de cât de repede trebuie să mănânci.L A Ş C O A L Ă CONSIDERAłIA CUM SĂ-I FACI DOAMNEI N. Treaba ei e să asigure o porŃie de piure de cartofi fiecăruia din cei patru sute de elevi. ♦ Eliberează locul pentru cei care urmează. mulŃumesc”. A munci la o cantină cu autoservire nu este o slujbă uşoară. Adună hârtiuŃele. ambalajele sau şerveŃelele şi curăŃă-Ńi tava. de cât de aglomerată e cantina sau bufetul. după ce ai mâncat părăseşte cantina sau bufetul şi continuă-Ńi discuŃiile în alt loc destinat recreaŃiilor. „mulŃumesc” şi „scuze” personalului care serveşte mâncarea şi celor cu care stai la masă. Doar prin felul în care treci prin faŃa celei care serveşte. Poate nimeni nu va şti. 6 9 . la cantina sau la bufetul şcolii manierele sunt la fel de importante cum sunt într-un restaurant sau acasă. Procedezi în aşa fel încât să-i faci acesteia o zi mai bună. Nici nu te va plăti cineva. Dar indiferent de modificarea suportată. Dar mai sunt şi unii care spun: „Cam naşpa piureul ăsta!” Ce diferenŃă pot face doar câteva cuvinte! ConsideraŃia înseamnă a-Ńi păsa de cealaltă persoană. ♦ Strânge după tine. UNELE MANIERE ESENłIALE NU SE SCHIMBĂ NICIODATĂ Manierele suferă modificări în funcŃie de ritmul alert al programului. Unii dintre elevii care „împing” tava spun: „Bună ziua. ce mai faceŃi?” AlŃii: „ MulŃumesc”. va fi mulŃumită. doamnă N. ÎNTOTDEAUNA: ♦ Spune „te rog”.

2. Urmează indicaŃiile adultului responsabil pentru cantină sau bufet. Nu împinge. masa poate reprezenta o ocazie de a socializa cu prietenii şi de a servi o masă rapidă în condiŃii bune. ♦ Nu vorbi cu gura plină. Dacă toŃi respectă aceste reguli. locul în care mănânci poate deveni o zonă de coşmar. dacă ai un loc liber la masă. Nu pretinde mâncarea altuia. nu înghionti şi nu te preta la farse prosteşti pe timpul servirii mâncării. Nu-i refuza pe alŃii să se aşeze. nu râgâi şi nu face alte zgomote necuviincioase la masă. Nu face comentarii referitoare la mâncarea altora sau a felului în care aceştia mănâncă. ŞASE REGULI CA SĂ PREVII DEZASTRUL LA LOCUL ÎN CARE SERVEŞTI MASA: 1. łine tava cu ambele mâini şi nu atinge tăvile sau farfuriile altor copii. ♦ Nu arunca firimituri. 6. te poŃi îneca. 7 0 .C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I NICIODATĂ: ♦ Nu mesteca cu gura deschisă. iar directorul poate impune unele reguli stricte. Nu oferi propria mâncare altora. Faptul că un coleg are un regim deosebit sau îşi aduce mâncare de acasă nu reprezintă vreun motiv pentru remarci grosolane. chiar dacă nu este aşezat la masa ta. ♦ Nu plescăi. Este la fel de grosolan s-o faci la cantină. astfel încât servitul mesei să însemne doar îngurgitarea mâncării şi nicidecum o ocazie de a vorbi cu prietenii tăi. 3. mai rău. Nimeni nu te va înŃelege şi. Sunt câteva modele de comportament care fac din servitul mesei la şcoală o activitate cât se poate de plăcută. Ignorându-le. 5. nu te juca cu mâncarea şi nu gargarisi băutura. ca şi oriunde în altă parte. 4.

în şcoală se mai află şi alŃi adulŃi. ar putea avea importanŃă pentru cel căruia i-o adresezi şi. să-1 inviŃi în grupul tău pe timpul mesei. dar trebuie să ajung în clasă”. femei de serviciu. sunt îndeobşte ignoraŃi de unii elevi. Nu există „pauze” în folosirea manierelor! Aşadar. chiar dacă va trece neobservată de ceilalŃi. paznici. E vorba de secretare. data viitoare când îl vei întâlni pe paznic. ar putea avea importanŃă pentru tine însuŃi! AlŃi adulŃi din şcoală În afara profesorilor şi a directorului. vezi pe cineva că stă singur zi după zi. InvitaŃia ta politicoasă. încearcă să te apropii de el. Poate că mănâncă singur întrucât prietenii lui au pauza la alte ore.L A Ş C O A L Ă Când ai timp Dacă. bufetiere şi alŃii care asigură bunul mers al lucrurilor la şcoală. 7 1 . în mod surprinzător. s-ar putea să fie un singuratic. Aceştia. pe timpul meselor. sau s-ar putea să-Ńi răspundă: „MulŃumesc. Pe de altă parte. bibliotecare. nefiind în poziŃia de a face aprecieri sau a da note. asistente medicale. A fi politicos cu aceştia este la fel de important ca a fi politicos cu profesorii sau cu directorul. nu uita să-Ńi arăŃi respectul: salută-l aşa cum Ńi-ai saluta profesorul.

.

Întregul scop al unei petreceri este să fii împreună cu prietenii tăi şi să te distrezi. ♦ Numărul invitaŃilor şi pe cine vei invita (numai băieŃi. planuri! Cu cât planifici mai din timp şi mai amănunŃit. planuri. Indiferent de ocazie. numai fete. . sau şi unii. sunt câteva lucruri ce trebuie făcute pentru ca petrecerea să reuşească şi fiecare să se simtă bine. ora şi adresa. ♦ Motivul (dacă există unul). şi alŃii). s-o luăm cu începutul! PLANIFICAREA Planuri. alteori aniversezi un eveniment. Aşadar. cu atât petrecerea va fi mai reuşită! Trebuie să hotărăşti: ♦ Când şi unde — incluzând data. Uneori. sau pur şi simplu vrei să te simŃi bine alături de prieteni.C A P I T O L U L I V LA JOACĂ VREMEA PETRECERILOR! Pentru a avea o petrecere nu trebuie să aştepŃi ziua ta. 7 3 . etrecerile reprezintă un eveniment social fundamental. există un motiv anume. .

dacă răspunde 7 4 . iar tu vei căpăta convingerea că prietenii tăi vor avea o zi grozavă. InvitaŃiile Vei scrie invitaŃii sau vei da telefoane? În oricare caz. Prin telefon: Asigură-te că invitaŃia este făcută într-un mod deschis şi sincer. după-amiază?” ÎŃi pui oaspetele în dificultate. Totul poate fi perfect. Uneori. ÎŃi place sau nu. sunt câteva lucruri de care e bine să Ńii seama. dar trebuie să te limitezi la un număr anume de persoane despre care crezi că se vor simŃi bine împreună. care anume? ♦ Ce va mai cuprinde petrecerea? Este timpul să te sfătuieşti cu mama şi cu tatăl tău. cele mai reuşite petreceri sunt acelea în care invitaŃii nu se cunosc cu toŃii dinainte. Lista invitaŃilor Cine va fi invitat? Unul dintre cele mai grele lucruri de făcut atunci când dai o petrecere este să stabileşti lista cu invitaŃi. La urma urmei. În felul acesta îi faci să se simtă părtaşi la planul tău. Asta pentru că. Dar e amuzant să încerci să-i „amesteci”. dau o petrecere şi sper că vei veni şi tu. petrecerea nu va avea succesul pe care-1 speri. după-masă. aşa că implică-i imediat. „Bună. Alcătuirea unei liste adecvate de invitaŃi este cel mai important lucru atunci când dai o petrecere. te au pe tine în calitate de prieten comun. Marcel. Nu vrei nici să laşi pe cineva pe dinafară. ai nevoie de sprijinul părinŃilor şi de participarea lor pentru a putea da petrecerea. Sâmbăta viitoare.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I ♦ Se va servi şi masa? Gustări? Răcoritoare? Dacă da.” Nu începe cu o întrebare: „Ce faci sâmbăta viitoare. dar dacă inviŃi oaspeŃi care nu se simt bine împreună sau jigneşti sentimentele cuiva. nici să jigneşti simŃămintele cuiva. Colegii tăi din echipa de fotbal vor şti sau nu să se distreze tot atât de bine precum cei din cercul de dans? Adeseori e o chestiune de loterie să decizi care dintre prietenii tăi se vor simŃi bine împreună.

Îi inviŃi pe toŃi. dacă-i inviŃi pe toŃi. 1. Riscul de a jigni profund este foarte mare. Dacă există un motiv anume al petrecerii. alege o invitaŃie cu un desen reprezentativ şi chiar menŃionează-1 în mod expres. cu excepŃia unuia singur pe care nu-l agreezi deloc. dacă nu cunosc locaŃia. echipament de baschet ori CD-uri. poŃi da o altă petrecere la care să-i inviŃi pe ceilalŃi. se va simŃi obligat să accepte.L A J O A C Ă DILEMA LISTEI DE INVITAłI ALEGERI MULTIPLE D A C Ă . Dar dacă i-ar fi plăcut mai degrabă să rămână acasă? Făcând invitaŃiile. şi apoi îl inviŃi tu. 2. În scris: Asigură-te că trimiŃi invitaŃiile cu destul timp înainte. Să le faci cunoscut dacă au de adus ceva în mod special. astfel încât să nu fii nevoit să laşi o singură persoană pe dinafară? RĂSPUNS CORECT: Ori varianta 2. Alegând 2. întrucât nu se observă că ai lăsat pe dinafară o anume persoană. poŃi invita copiii din vecini sau pe cei din echipa de fotbal. Niciodată nu alege varianta 1. . nu uita: 1. ori varianta 3. „Nimic”. Varianta 3 e mai uşoară. 7 5 . Să nu insişti să participe la petrecere. De pildă. Să fii clar asupra datei. s-ar putea să ai surpriza să constaŃi că persoana pe care n-o agreai este una deosebită şi care va începe să-Ńi placă. Alegi un grup mai mic de prieteni pentru acea petrecere. Ori. 4. dai o petrecere şi vrei să-i inviŃi pe toŃi din clasă. Uneori e nevoie de zile pentru ca scrisoarea să ajungă la destinaŃie. ATUNCI. Să explici modul în care pot ajunge la tine. 3. . fără nici o excepŃie? 3. cu excepŃia persoanei pe care n-o agreezi. Mai târziu. dacă te refuză. orei şi adresei petrecerii. cu acea excepŃie? 2.. doar o jumătate din colegii de clasă. cum ar fi costume de baie. Îi inviŃi pe toŃi..

pentru a-şi lua rămas-bun de la invitaŃi. părinŃii trebuie să fie prezenŃi atunci când sosesc invitaŃii. adaugă numărul de telefon. Dacă dai petrecerea împreună cu alŃi câŃiva prieteni. Scrie lizibil! 2. Dacă vei discuta toate acestea cu părinŃii tăi înainte de petrecere. Cum să-i spun că petrecerea e pentru prietenii mei. fără să pară evident că vor să supravegheze) şi. asigură-te că toŃi din clasa ta — din grupul sau echipa ta — a primit una. În timpul petrecerii se pot uita la televizor sau pot trebălui prin bucătărie. O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Mama şi-a propus să fie cu noi pe tot timpul petrecerii. Indică ce fel de răspuns preferi — telefonic. îŃi va fi mai uşor să o rogi să fie cât mai discretă. nu pentru ea? RĂSPUNS: Trebuie să discuŃi aspectul acesta cu mama ta înainte de petrecere. Totuşi. 4. De asemenea. Dacă înmânezi personal invitaŃiile la şcoală. dar trebuie să se afle prin preajmă. în scris. să mai intre când şi când în încăpere (de pildă. adaugă adresa. la sfârşitul petrecerii. 5. cere îngăduinŃa profesorului de a proceda astfel.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I 1. prin e-mail. Fă şi o mică schiŃă a străzii. Dacă începi prin a-i spune că ştii că va fi acasă şi că va dori să vadă cum decurg lucrurile cu petrecerea. vei constata că succesul e aproape garantat. pentru a servi gustările. adaugă-le numele în ordine alfabetică. 3. dacă adresa nu e cunoscută de toŃi. 6. Precizează cine dă petrecerea. ora şi adresa petrecerii. 7 6 . menŃionează adresa ta de e-mail. Precizează clar data. S-ar putea să înŃeleagă că prietenii tăi şi cu tine v-aŃi simŃi mult mai bine dacă un adult n-ar sta cu voi tot timpul.

atunci când soseşte. ♦ Nu uita să-i prezinŃi pe invitaŃi unii altora. ♦ Prezintă-i părinŃilor şi oricărui alt membru al familiei aflat de faŃă. întrerupe-Ńi conversaŃia cu „Scuză-mă. Cere-Ńi scuze. ÎN TIMPUL PETRECERII În timpul petrecerii trebuie să te asiguri că fiecărui invitat i se acordă atenŃia cuvenită. mulŃumeşte fiecăruia pentru darul adus. ♦ Nu-l face pe un invitat să aştepte. ♦ MulŃumeşte fiecăruia că a venit.) ♦ Dacă e o petrecere de aniversare şi deschizi cadourile primite. că toŃi primesc gustări şi răcoritoare şi au şansa să participe la toate activităŃile. iar după plecarea oaspetelui reia-Ńi conversaŃia. ♦ Arată-le invitaŃilor unde-şi pot lăsa hainele. (Vezi şi capitolul „A fi o bună gazdă”. NICIODATĂ : ♦ Nu ignora vreun invitat. ♦ Fii atent când pleacă. 7 7 . ♦ AnunŃă-Ńi părinŃii dacă unul dintre invitaŃi nu are asigurat drumul spre casă. du-te să-l saluŃi şi fă prezentările care se impun. dacă nu se cunosc. doar pentru că eşti prins într-o conversaŃie. atunci când s-a hotărât să plece. trebuie să-i spun la revedere lui Marcel”.L A J O A C Ă LA VENIREA ŞI LA PLECAREA INVITAłILOR ÎNTOTDEAUNA : ♦ Întâmpină-Ńi fiecare oaspete cu un zâmbet şi un salut. pentru a-Ńi lua rămas-bun.

descrie tuturor în ce constau şi asigură-te că fiecare are materialele cerute. cu atât mai uşor îŃi va fi să-i faci pe oaspeŃii tăi să se simtă bine — incluzându-te şi pe tine! IDEI PENTRU CINCI PETRECERI AMUZANTE Oricine se bucură să participe la o petrecere reuşită. plănuite şi organizate de părinŃii tăi. „AtenŃie! Mergem cu toŃii la jocul de popice!” poate fi singurul lucru ce-l ai de spus pentru a-i face pe toŃi să participe. Al doilea pas — părinŃii tăi: cu ei discuŃi ideea ta. Crescând. O petrecere de succes este aceea la care oaspeŃii se simt bine împreună. A fost lăsat cineva deoparte? E cineva prea zgomotos sau sâcâitor? S-a format vreo „bisericuŃă” unde se vorbeşte în şoaptă? Este muzica dată prea tare? Par invitaŃii plictisiŃi? Unii se adaptează mai uşor. asigură-te că fiecare are mâncare îndeajuns. la activităŃile care pot avea loc (cu excepŃia surprizelor). Pentru a avea o petrecere nu trebuie să aştepŃi ziua ta. Foarte important e să urmăreşti ce se întâmplă. precum şi felul în care vor ajuta la transport 7 8 . dacă e vorba de un invitat care-şi dă în petic. Şi probabil că nu te vei mulŃumi să ai doar o petrecere pe an. încă de la primele aniversări ale zilei tale de naştere. activităŃile sunt amuzante. Sau va trebui să chemi în ajutor pe unul dintre părinŃii tăi. Aminteşte-Ńi: cu cât mai bine planifici totul dinainte şi cu cât precizezi mai bine activităŃile. alŃii mai greu. Petrecerile tale încep cu mult înainte. ♦ Dacă sunt plănuite unele activităŃi. stabileşti data şi felul în care-i vei „răsplăti” pentru petrecere. Petrecerile pot fi mici sau mari. iar mâncarea este bună. Aceasta este provocarea de a fi gazdă a unei petreceri. Primul pas e alegerea tipului de petrecere.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I ♦ Înainte de a te aşeza la masă. îŃi aduci şi tu contribuŃia la întocmirea listei cu invitaŃi.

Iată câteva idei de petreceri la care să te simŃi bine cu prietenii tăi! PENTRU UN GRUP MIC (DE LA 4 LA 6 INVITAłI) Clasica pyjamas party Invită 4 sau cel mult 6 prietene. Trebuie de asemenea să-i rogi pe părinŃii tăi şi pe unul dintre părinŃii prietenilor tăi să vă asigure transportul cu maşina şi să vă supravegheze.L A J O A C Ă sau la prepararea bucatelor. suc şi gogoşi. Nu uita să le mulŃumeşti prietenelor că au venit. Apoi fiecare poate pleca. vorbiŃi şi vorbiŃi până când adormiŃi. AnunŃă-le să ajungă la timp pentru cină şi să-şi aducă pijamalele şi pernele favorite. DimineaŃa serviŃi ciocolată fierbinte. Când au ajuns. 7 9 . vorbiŃi şi ascultaŃi muzică. vorbiŃi şi luaŃi cina. Picnic pe plajă sau în parc Invită şase prieteni să te însoŃească la un picnic pe plajă sau în parc. vorbiŃi şi prăjiŃi floricele. vorbiŃi şi instalaŃi o „tabără” în sufragerie. vorbiŃi şi urmăriŃi filmul preferat.

În ziua petrecerii. veŃi mânca. pentru marcatul din prima — dacă există — pentru cel mai în formă jucător etc. dă petrecerea afară. PENTRU UN GRUP MAI MARE ( D E L A 8 L A 15 I N V I T A ł I ) Gazdă havaiană Plănuieşte o petrecere cu tema Hawaii. Ei vor trebui să-şi aducă costumele de baie. prosoapele. JucaŃi şi stabiliŃi învingătorii (fiecare trebuie să câştige câte ceva) pentru cel mai mic scor. împachetează mâncarea pentru picnic şi strânge scaunele pliante. veŃi juca diferite jocuri. Pe timpul zilei veŃi înota. InvitaŃiile pe care le trimiŃi pot avea desene cu palmieri. cea mai caraghioasă lovitură. oferă-le câte o îngheŃată. cea mai iscusită. Roagă-Ńi invitaŃii să poarte cămăşi havaiene. Turneu de golf în miniatură Invită cinci persoane pentru două echipe a câte trei membri fiecare. spray-ul de ŃânŃari. PoŃi decora camera cu obiecte cu iz tropical.30 (sau mai târziu. Trezeşte-te de dimineaŃă pentru a-Ńi aduna prietenii. Invită la masă zece.30 până la 21. La sfârşitul petrecerii. colane înflorate sau surferi. pune un CD cu muzică havaiană şi serveşte mâncare specifică — ananas. Începe prin a oferi o gustare uşoară la tine acasă — sendvişuri sau chipsuri — după care îndreptaŃi-vă spre terenul de minigolf. veŃi asculta muzică. dacă părinŃii tăi sunt de acord). grătar 8 0 . un radio sau un CD player cu baterii. veŃi vorbi. Oferă premii surpriză şi diplome hazlii. prosoapele şi vreun CD preferat. Oferă-le invitaŃilor câte o ghirlandă de flori atunci când sosesc. cel mai mare scor. unsprezece prieteni.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I dacă înotaŃi. umbrela. dacă vremea permite. Înainte de a-i conduce acasă. precum şi o minge. adulŃii îl vor duce pe fiecare invitat acasă. de la ora 18 sau 18.

0 petrecere de succes este aceea la care oaspeŃii se simt bine împreună. fructe proaspete şi sucuri. decorată cu o temă sportivă. formează două echipe pentru un joc pe calculator. roagă-l să vă înveŃe. Programează chiar şi un mic meci neoficial sau procură câteva mingi pentru puŃină mişcare. Invită-l şi pe antrenor. ♦ Aminteşte-Ńi că prietenii îŃi vor aduce cadouri de ziua ta. Se pot mânca hamburgeri. chipsuri şi salată de fructe. şi lipeşte-le pe un panou cu hârtie colorată. activităŃile sunt amuzante. de pus oarecare ordine în petrecere şi de rezolvat unele probleme care pot să apară. Dacă ştii pe cineva care dansează hula. Dacă nu trebuie să participe la jocurile voastre. asigură-te că părinŃii tăi se află prin preajmă. Ca desert.L A J O A C Ă de peşte sau de pui. fotografii ale echipei. Dacă ai DVD-uri sau videocasete cu meciurile echipei. ♦ Include în meniu şi tortul aniversar. Deschizându-le în timpul petrecerii.. invită-Ńi coechipierii la un grătar de sfârşit de sezon. iar mâncarea este bună. Decorează spaŃiul petrecerii cu teme sportive. foloseşte-le. FĂ-O ŞI CA ZI DE ANIVERSARE! oŃi transforma oricare dintre tipurile .. programul meciurilor. nu uita să mulŃumeşti fiecăruia în parte. Oricare tip de petrecere alegi. e nevoie să-şi facă prezenŃa cunoscută când e vorba de pregătit mâncarea. 8 1 . Foloseşte oricare dintre obiectele din sezonul trecut. o prăjitură uriaşă. pui sau cârnaŃi fripŃi pe grătar. de petrecere de mai sus în petrecerea de ziua ta de naştere! Dacă procedezi astfel. Dacă plouă. ♦ AnunŃă-i despre asta pe invitaŃii tăi. Grătar cu echipa de sport Dacă faci parte dintr-o echipă.

Katy ar trebui să-i ofere Laurei o gustare sau chiar s-o invite la masă. sau am putea asculta un CD nou. De pildă. ♦ Katy trebuie să-şi planifice câteva activităŃi astfel încât ea şi Laura să nu stea uitându-se una la alta şi întrebându-se ce ar avea de făcut.) ♦ Katy trebuie s-o implice pe Laura în orice fel de activitate. Katy ar trebui să aibă la îndemână câteva variante: „Pot să-Ńi arăt un album cu proiectele mele artistice de anul trecut. în calitate de gazdă. trebuie să renunŃe la puzzle şi să propună o altă activitate. dacă ea face un puzzle. Ce Ńi-ar plăcea să faci?” (Fiind vorba de o nouă prietenie. Vrei până atunci nişte floricele sau fructe?” 8 2 . Descoperă că se plac una pe alta. Katy trebuie să spună „Masa nu e gata încă. AtenŃie la cum se formulează invitaŃia.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I PRIETENI N O I ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Profesoara Laurei şi a Iui Katy le numeşte partenere pentru executarea unui proiect artistic. Laura acceptă şi fiecare îşi înştiinŃează părinŃii. da! Uite. Este primul lor an când sunt colege de clasă. În loc de „Vrei să mănânci ceva?”. Ce pot face Katy (gazda) şi Laura (oaspetele) pentru a întări noua lor prietenie? A FI O BUNĂ GAZDĂ — KATY ♦ Katy trebuie să fie pregătită pentru sosirea Laurei. ♦ În funcŃie de ora din zi. atunci Katy. „ÎŃi place puzzle-ul? Mie. e frumos să o invite şi pe Laura. iar Katy îi propune Laurei să o viziteze sâmbătă. orice activitate care duce la cunoaşterea reciprocă este bună. Nu ar fi frumos să o facă să aştepte ca să-şi sfârşească ea jocul video cu fratele ei. stai aici şi încearcă să găseşti piesele potrivite!” Dacă Laura răspunde că nu-i place jocul.

atunci trebuie să deschidă fereastra sau să dea drumul la aerul condiŃionat. ♦ Laura trebuie să fie pregătită să accepte propunerile gazdei. LAURA ♦ Laura trebuie să fie punctuală — indiferent de ora stabilită. VIZITELE PESTE NOAPTE ALEGERI MULTIPLE A FI UN BUN INVITAT — DACĂ . Dacă sparge sau strică vreun obiect. ATUNCI . Răspunsul numărul 4 va fi întotdeauna greşit. Obligatoriu. o va lăsa pe Katy să umble la aparatele electronice. Urmăreşti filmul şi le spui a doua zi despre asta părinŃilor tăi. prietenia lor nu va merge prea departe. trebuie să întrebe ce farfurie şi ce pahar poate folosi.. ar putea descoperi că-i place o activitate pe care n-a mai desfăşurat-o. Doar tu ştii care dintre celelalte este cel mai potrivit pentru tine. Nu trebuie să-şi pună picioarele pe scaune.... întrebându-i ce ar fi trebuit să faci? 4. poate. Varianta 4. petreci o noapte în casa prietenului tău şi toată familia urmăreşte un film interzis minorilor sub 16 ani. De pildă. Cel mai bine ar fi să discuŃi şi să hotărăşti dinainte cu părinŃii tăi posibilitatea să fii invitat să faci ceva care nu-Ńi este permis acasă. Laura se va oferi imediat să-l înlocuiască sau să-l repare. deci interzis şi Ńie. ♦ Dacă Laura trebuie să dea un telefon.. ♦ Laura trebuie să se ofere să ajute la strângerea mesei. de altfel. ♦ Laura trebuie să fie atentă la obiectele din casa lui Katy. Urmăreşti filmul şi nu spui nimic părinŃilor? RĂSPUNS CORECT : varianta 1 sau 2. Îi suni pe părinŃii tăi şi le ceri permisiunea să urmăreşti filmul? 3. Îi spui prietenului că nu-Ńi este permis să urmăreşti acel film şi citeşti o carte în timpul ăsta? 2. la spălatul farfuriilor sau la punerea în ordine a lucrurilor. niciodată. Dacă va spune „Nu. 8 3 . 1..L A J O A C Ă ♦ Katy trebuie să o facă pe Laura să se simtă bine. Laura. Varianta 3. dacă vede că Laurei îi este cald. îi va cere mai întâi voie lui Katy. nu-mi place să fac asta” la tot ce-i propune Katy.

Katy trebuie s-o prezinte părinŃilor ei şi celorlalŃi care se află în casă. vor trebui să-şi acorde atenŃia cuvenită (să fie bune ascultătoare). înmânează-i o lampă de veghe). o lumină aprinsă peste noapte). Katy ar trebui să-i spună Laurei despre rânduielile din timpul mesei în familia lor. de cum soseşte Laura.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I ATÂT PENTRU GAZDĂ. ♦ După vizită. Laura o va întreba pe Katy (şi pe părinŃii ei) dacă poate ajuta la punerea sau strângerea mesei. Invitatul: ♦ Există o vorbă din bătrâni: „Când eşti la Roma. ♦ AnunŃă-Ńi gazda dacă ai nevoi speciale (de pildă. De pildă. Vorbind una cu cealaltă. ♦ łine-Ńi lucrurile personale în propria-Ńi geantă. 8 4 . iar Laura ar trebui să se conformeze. respectă regulile casei. Gazda: ♦ Asigură-te că invitatul tău cunoaşte rânduielile din casa ta. e bine să ştii câteva lucruri. comportamentul în timpul mesei. nu le răspândi prin baie. purtarea unei discuŃii şi altele. CÂT SI PENTRU OASPETE Katy şi Laura trebuie să apeleze la bunele maniere pe care le-au deprins. IMPORTANT CÂTEVA LUCRURI ESENłIALE DACĂ RĂMÂI PESTE NOAPTE Dacă rămâi la un prieten în vizită una sau mai multe nopŃi. Adică. scrie un bileŃel de mulŃumire. aflându-te în vizită. prezentările. poartă-te ca romanii”. Aici sunt incluse saluturile. ♦ Fă în aşa fel încât să se simtă bine (dacă nu poate dormi decât cu o lumină aprinsă. ♦ Asigură-te că i-ai desemnat un loc în care să-şi pună lucrurile personale.

Atunci când te afli la un concert. Copiii care stăteau în faŃa mea vorbeau. luni de-a rândul. sunetele. râdeau şi şuşoteau tot timpul... la un recital sau la teatru poate reprezenta o experienŃă interesantă. Iată însă că e nevoie doar de o singură persoană care să strice atmosfera — una care să mănânce. ca spectator. la un recital sau la teatru. săptămâni. să vorbească sau să se foiască tot timpul.L A J O A C Ă AM FĂCUT ROST DE BILETE. exercitându-şi talentul pentru a oferi un spectacol agreabil care să încânte audienŃa. luminile. O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Săptămâna trecută am fost la un concert. zile. Culorile. muzica. Oamenii vin la spectacol pentru că vor să se afle acolo — s-ar putea să fi făcut chiar un sacrificiu pentru a-şi putea plăti biletele. să respecŃi actorii şi audienŃa. dansul şi costumele creează un spectacol pe placul tuturor. Asta m-a făcut să nu mă bucur de spectacol. A merge la un concert. este foarte important. Ce-ar fi trebuit să le spun? 8 5 . Muzicienii sau actorii s-au pregătit ore.

Aceştia sunt singurii în măsură să asigure un comportament decent al spectatorilor. ♦ Dacă trebuie să mergi la toaletă. dacă e cazul ei. recitaluri sau spectacole de teatru sunt doar formale. vei fi nevoit să-i deranjezi pe alŃii ca să-Ńi ocupi locul. Chiar dacă unele concerte. ♦ Dacă trebuie să stai la coadă pentru bilete sau în pauză la bufet.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I RĂSPUNS: Ar fi existat riscul să ajungi într-o situaŃie delicată. CÂTEVA REGULI DE BAZĂ PENTRU SPECTATORI ♦ Fii punctual! Altfel. vă rog” celor pe care-i deranjezi. Iată de ce este foarte important să respecŃi munca surorii tale. cel mai bun lucru pe care l-ai fi putut face ar fi fost să anunŃi un paznic sau pe cineva din personalul de serviciu. aşteaptă să vină pauza. nu te îmbrânci şi nu sări peste rând! ♦ Dacă este permis să mănânci. Dacă ai fi încercat tu să faci ordine. o pot distrage şi-i va veni mult mai greu să se concentreze. aflat în public. în loc de asta i-ai aduce un buchet de flori pe care să i-l oferi la sfârşitul spectacolului? Va aprecia cum se cuvine gestul tău! Şi vei avea timp destul să o tachinezi după spectacol! spectacolului. Copiii aceia deja au arătat că nu dau doi bani pe ce gândeşti tu sau ceilalŃi despre comportamentul lor. cerându-i să-i potolească. Dar ce-ar fi dacă. Spune „ScuzaŃi. s-ar fi putut să dai naştere unui scandal şi mai mare. De aceea. Fluierăturile şi miorlăiturile care provin din partea ta. Se pare că n-ar fi Ńinut seama de orice le-ai fi spus. dacă le-ai fi spus ceva. Păstrează-te pentru pauză.) ♦ Nu vorbi cu prietenii tăi în timpul C Â N D S O R A TA E VEDETĂ E o senzaŃie aparte să urmăreşti un spectacol atunci când la el participă cineva cunoscut. ♦ Nu aduce mâncare sau băutură pe ascuns. decât în pauză. nu-i deranja pe alŃii. trebuie . Treci cu spatele la persoanele care-Ńi fac loc să ieşi din rând. (Există unele săli în care nu Ńi se da voie să intri după începerea spectacolului. fă-o în linişte.

nu consemnează golurile. dacă vorbeşti sau chicoteşti cu prietenii tăi tot timpul. iar jucătorii reclamă care mai de care greşeli de joc. Aproape toate deciziile sunt eronate. suporterii cred că pucul a ieşit din joc. Prima dată când mai vrei să admonestezi arbitrii. Fie că te afli la un meci. Ce succes crezi că a avut meciul? Arbitrii trebuie să fie prezenŃi pentru ca jocul să se desfăşoare în condiŃii bune şi regulamentare. Ori de câte ori participanŃii la o competiŃie îşi probează iscusinŃa unii împotriva altora — existând învingători şi învinşi — felul în care evoluezi este la fel de important ca şi victoria! În orice întrecere vor exista mereu învingători şi învinşi. nu observă ofsaidurile şi sancŃionează greşeli inexistente. indiferent de tipul de spectacol. are o istorie tare neplăcută cu arbitrii. SPORTIVE! Ce au în comun albinele. dintr-un orăşel din SUA. manierele sunt uneori uitate. respectă-i pe cei din jur. Drept care Liga renunŃă la arbitri. cei din jurul tău merită consideraŃie. un meci de fotbal. 8 7 . Arbitrii nu văd faulturile.. SPORTURI. La următorul meci. Small Town. o dezbatere. aminteşte-Ńi de Small Town. A câştiga sau a pierde reprezintă o stare emoŃională puternică. un meci de tenis şi alegerea şefului clasei? Sportivitatea! Sportivitatea este modul în care trebuie să te manifeşti într-o competiŃie. Iar când intervin emoŃiile. antrenorii opresc jocul când li se pare lor că e fault.łI URMĂTOARELE : Un meci din Liga de hochei.. din SUA. la circ sau la o piesă şcolară. la cinema. şi toată lumea se va simŃi minunat. Aşadar. Competitorii se străduiesc din greu să câştige. şi arată-le mai mult respect! să respecŃi aceleaşi reguli.8 6 L A J O A C Ă AVEM NEVOIE DE ARBITRI IMAGINEAZĂ . Vor fi tare deranjaŃi dacă te foieşti.

Nu te înfuria şi pleca acasă cu mingea.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I Or. Hotărârile lor sunt definitive. dacă e una singură! Asigură-te că participă toŃi. dar de cele mai multe ori apreciază corect. Chiar dacă ieşi câştigător sau învins în alegeri. S-ar putea să greşească. iar dacă le conteşti. Fie că joci într-o echipă sau candidezi la şefia clasei. Laudă-i pe cei care au o prestaŃie bună. învaŃă regulile şi respectă-le. 8 8 . ♦ Nu te certa cu arbitrii sau cu cei care au putere de decizie. tocmai manierele sunt cele care te ajută să treci peste asemenea momente! Sportivitatea presupune să-Ńi aminteşti cum trebuie să te comporŃi chiar şi în competiŃia cea mai acerbă! Iată câteva idei de bază: ♦ Respectă regulile. mulŃumeşte antrenorilor. Dacă e vorba de un sport. ♦ Arată consideraŃie celorlalŃi competitori. asigură-te că ai mulŃumit tuturor celor care te-au ajutat în „campanie”. ♦ MulŃumeşte coechipierilor. Ei sunt acolo pentru a asigura buna desfăşurare a jocului. Împarte echipamentul. managerilor şi celorlalŃi membri ai echipei. a competiŃiei. nu ajungi nicăieri.

dar nici când cel care câştigă e lăudăros. şi alŃii se fac vinovaŃi de a fi pus un accent prea mare pe victorie. bucură-te de faptul că-Ńi poŃi exercita talentele (ca jucător individual sau în echipă). ♦ E bucuros că a câştigat. Şi unii. astfel. ♦ Nu învinovăŃeşte niciodată pe alŃii pentru că a pierdut. dar nu se laudă. ♦ Evită să se supraaprecieze — nimeni nu poate învinge de o mie de ori. pentru că am impresia că arbitrul a Ńinut cu adversarul.. îi faci pe ceilalŃi să se simtă jenaŃi. O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Uneori mă simt frustrat când pierd un meci. Şi. Un bun perdant: ♦ MulŃumeşte învingătorului pentru meciul bun. Bucură-te de joc. Ar trebui să-i reproşez ceva arbitrului la sfârşitul meciului? 8 9 . de compania celorlalŃi. că poŃi duce jocul la bun sfârşit! Cum să fii un bun învingător sau cum faci să ştii să pierzi?. Simplu! Un bun învingător: ♦ MulŃumeşte celui care a pierdut pentru meciul bun.L A J O A C Ă ♦ Evită lăudăroşenia şi împăunarea! Încercând să arăŃi cât eşti tu de bun. nu pari deloc bun! CÂŞTIGĂ ŞI PIERDE CU ELEGANłĂ Nimănui nu-i place atunci când cel care pierde e răutăcios. ♦ Se gândeşte cum să facă să câştige data viitoare.. ♦ Nu se bosumflă şi nu stă supărat.

O susŃinere civilizată. ♦ Nu se bucură când un jucător din echipa adversă este lovit. fără să-i necăjeşti pe cei din jur. ♦ Nu strigă obscenităŃi sau jigniri.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I RĂSPUNS: Joacă atât de bine cât poŃi! Dacă. cu strigăte şi încurajări. 9 0 . DACĂ EŞTI SPECTATOR Sportivitatea nu se aplică doar competitorilor. ♦ Nu aruncă diverse obiecte în teren. va ajuta echipa ta favorită. Unii comentatori ar spune chiar că „dai aripi echipei”! Cel mai important lucru e să găseşti echilibrul între „a fi în joc” şi în afara lui. într-adevăr. folosesc un limbaj curat. Atunci când te afli în tribună sau pe marginea terenului. Este singurul care are dreptul să discute cu arbitrii anumite aspecte care nu sunt foarte clare şi să le lămurească. Suporterii buni: ÎNTOTDEAUNA: ♦ Se bucură de jucătorii în formă din echipa favorită. ♦ Îşi manifestă sprijinul pentru oricare dintre jucătorii care au fost faultaŃi. astfel încât să te bucuri de succesul echipei tale. lasă-l pe antrenor să protesteze. NICIODATĂ: ♦ Nu huiduie când echipa lor pierde. ♦ Se aşază când ceilalŃi din jur stau aşezaŃi. arbitrul a favorizat adversarul. ♦ Când îşi susŃin echipa. Este uimitor cât de mult poate influenŃa comportamentul unei persoane măsura în care o alta se bucură de un eveniment sportiv. Manierele te pot ajuta să găseşti acest echilibru. când îşi susŃin echipa. faci parte din evenimentul sportiv.

blocând intrarea în casa vecinului sau intrarea în scara blocului. aşa că fă tot ce poŃi să le menŃii cât mai strânse. Spune „Bună dimineaŃa” cu zâmbetul pe faŃă.C A P I T O L U L V ÎN SOCIETATE MANIERELE BUNE FAC VECINI BUNI ConsideraŃia este cheia bunelor maniere în locurile publice de distracŃie. ♦ Salută-Ńi vecinii când îi vezi dimineaŃa. Înseamnă a te gândi în ce fel comportamentul tău îl afectează pe ceilalŃi. 9 1 . RelaŃiile cu vecinii sunt la fel de importante în viaŃa de zi cu zi. fie într-o casă. Folosirea manierelor nu trebuie redusă doar la familie şi prieteni. manierele fac viaŃa mai bună şi mai uşoară tuturor. „Să vă ajut cu sacoşele acelea?” ♦ Nu produce zgomote. prea târziu sau în timpul odihnei de după-amiază.. Fie că locuieşti într-un aparta- ment. Robert Frost a scris un poem în care spunea: „Gardurile bune fac vecini buni”. ♦ Nu sta la taifas cu grupul. C ândva. în special dacă e prea devreme. dar şi bunele maniere fac vecini buni. Poate. ♦ Oferă-Ńi ajutorul.

C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I ♦ Cere voie înainte de a intra pentru vreun PRĂJITURI DE CASĂ? oamna Rădulescu locuieşte în . Dacă va dori. alŃi cinci sună la uşa ei! Înainte de a te hotărî să faci parte din cei cinci. dar îi place să aibă grijă de copiii vecinilor. pentru a o vedea şi ceilalŃi cinci copii care-i sună la uşă fără să fie chemaŃi. nici nu lua pe datorie”. trimite o ilustrată doamnei Rădulescu. va aprecia recunoştinŃa ta şi faptul că încerci să n-o deranjezi fără rost. Ea cumpără bilete la tombole.. S-ar putea să existe o altă parte a proprietăŃii lui pe unde nu l-ar deranja să treci.. Dar în comunităŃile unde vecinii se înŃeleg bine. Poate că vecinul tău a făcut un efort deosebit pentru a avea un gazon frumos. Vorbeşte cu el. Ea trebuie lăsată în pace pentru a-şi vedea de proiectele ei de ajutorare. Orice activitate care ar aduce prejudicii proprietăŃii altuia este total interzisă. AI PUTEA. fără să ai permisiunea! RESPECTĂ CELUILALT PROPRIETATEA DACĂ. prietenul tău şi cu tine folosindu-i des. în care să scrii: „Am primit bomboane şi prăjituri de casă din partea dumneavoastră şi vă mulŃumesc”. vecinătatea ta. De asemenea. ÎMPRUMUTUL ŞI CREDITUL Un vechi proverb spune: „Nici nu împrumuta. Nu are copii. susŃine cu bani UNICEF-ul şi e un suporter al echipei liceului din apropiere. 9 2 .. motiv în curtea altuia. Ai posibilitatea să opreşti un „război” înainte să înceapă. bomboane. LocuinŃa ei e plină de prăjituri de casă. Ori de câte ori ajută un copil din vecini. fără să fie deranjată tot timpul. veŃi vedea că lăsaŃi deja prin iarbă o adevărată cărare. cel mai scurt drum spre prietenul tău e prin curtea vecinului. S-ar putea să fii nevoit să-Ńi schimbi drumul.. doamna Rădulescu va lipi ilustrata pe uşa ei. reviste şi alte surprize plăcute. ♦ Nu intra niciodată în casa vecinului. împrumutul sau îndatorarea pot reprezenta lucruri normale. înainte de a trece pe proprietatea altuia. Cele câteva minute pe care le câştigi trecând direct peste gazonul vecinului nu merită problemele pe care Ńi le faci cu vecinul tău. bilete la spectacole. să ceri voie.

NICIODATĂ: ♦ Nu împrumuta vreun obiect fără să ceri mai întâi voie. ♦ Înapoiază obiectul de îndată ce nu mai ai nevoie de el. căŃeluşul Rex. PISICI ŞI ALTE ANIMALE DE COMPANIE Neplăcerile provocate vecinilor de animalele de companie sunt adesea dintre cele mai greu de evitat. Dacă îl pierzi. la care tu sau vecinul tău ŃineŃi foarte mult. e în regulă. S-ar putea să-Ńi vină greu să crezi că nu toŃi îl iubesc pe cel mai bun prieten al tau. pot împrumuta culegerea ta de probleme? Pe a mea am uitat-o la şcoală şi am nevoie să studiez pentru un concurs. ♦ Înapoiază obiectul în condiŃiile în care l-ai primit. dar este foarte posibil. Iată câteva motive: ♦ CăŃeluşii tăi dau iama prin florile din grădina vecinului. 9 3 . Dacă tu eşti cel care împrumuŃi ÎNTOTDEAUNA: ♦ Aminteşte-Ńi că „te rog” şi „mulŃumesc” sunt cuvinte esenŃiale pentru orice tip de relaŃie. CÂINI.” Câteva maniere fundamentale cu privire la împrumut şi la datorii sunt de-ajuns pentru a-i face pe vecini să coopereze în aceste chestiuni. Radu. Cea mai bună soluŃie e să previi aceste neplăceri provocate de animalele de companie sau să le înlături rapid. repară-l sau cumpără unul nou. ♦ Nu da mai departe obiectul împrumutat. înlocuieşte-l. căci implică un animăluŃ cu blană sau nu. ♦ Nu face din împrumut un obicei. Dacă-l strici.Î N S O C I E T A T E „Bună. dar vecinul tău s-ar putea să se supere dacă-l vei trata ca pe o bibliotecă. O dată la ceva timp.

♦ CăŃeluşii tăi scurmă în gunoi şi împrăştie peste tot resturile menajere. (Oricum. dar nu prea îmi convine că se joacă în curtea noastră. iar dacă nu ai încotro. Este un animal simpatic. ♦ Întreaga zi cât tu eşti la şcoală. dar vecinilor nu le prea plac câinii. Ńine-le în casă. arată-le vecinilor întregul sistem de securitate.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I ♦ Pisica ta de şapte ani stă exact lângă coteŃul păsărilor şi vrea să le atace. łine-Ńi câinii sub control. câinele e prietenos. Ce faci atunci când ai necazuri din cauza câinelui vecinului? O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Câinele vecinilor sare la noi în curte şi face numai giumbuşlucuri. Pisicile care stau în locuinŃă trăiesc mai mult decât cele care stau afară. du-1 în acea parte a locuinŃei unde ştii că lătratul lui n-ar deranja vecinii. Respect-o! Dacă pisicile tale deranjează vecinii. ♦ Câinele tău jucăuş sare pe vecinii care trec prin apropiere. Dar nu întotdeauna câinele tău provoacă problemele. câinele tău latră întruna. Mai gândeşte-te dacă-Ńi laşi câinele singur acasă pentru o perioadă mai lungă.) Dacă ai un şarpe sau un crocodil. De altfel. iar părinŃii tăi la serviciu. ♦ Vecinii tăi se tem de şerpi. există o lege care obligă stăpânul câinelui să-l Ńină în lesă. iar şarpele pe care-l creşti în casă stârneşte groaza la gândul că ar putea scăpa. Desigur. e bine să le Ńii în casă în orice condiŃii. Ce ai de făcut? Arată consideraŃie vecinilor tăi. deşi nu s-a-ntâmplat niciodată. Ce să fac? 9 4 .

„EXTINDEREA” CASEI TALE Vecinii de curte sau cei din bloc sunt asemenea unei familii extinse. cunoscând legea cu privire la lesă. Ei ar putea vorbi cu vecinul pentru a-l ruga să-şi Ńină câinele în curte. I-ar putea spune că animalul face mizerie în curtea voastră. aşa că fă tot ce poŃi să le menŃii cât mai strânse. În felul acesta vei avea relaŃii solide. i-ar putea atrage atenŃia asupra acestui lucru. atunci părinŃii tăi vor anunŃa hingherii care vor găsi soluŃia corectă. Folosirea manierelor nu trebuie redusă doar la familie şi prieteni. în curtea lui. Caută să fii cât mai politicos cu vecinii. sprijinul dat la necaz sau la nevoie dezvoltă şi întăresc tradiŃiile care îmbogăŃesc viaŃa comunităŃii. iar voi călcaŃi în ea! Există posibilitatea ca vecinul să nu fi ştiut de aşa ceva şi să-l Ńină. Aminteşte-Ńi că bunele maniere fac vecini buni. petrecerile între vecini.Î N S O C I E T A T E RĂSPUNS: Cere părinŃilor tăi să te ajute în această problemă. Iată de ce este important să păstrezi relaŃii cât mai strânse. Ajutorul dat vecinului în gospodărie. Dacă nici aşa nu se rezolvă. mama şi tatăl tău. trăieşti de ani buni cu vecinii de alături sau cu cei de pe strada ta. 9 5 . Practic. De asemenea. pe viitor. RelaŃiile cu vecinii sunt la fel de importante în viaŃa de zi cu zi.

de ochelari de soare. dar vânzătoarea ori te ignoră. propunerea părinŃilor tăi ar putea suna astfel: „Perfect.. jocuri video. 1. Nu te mai duci la acel magazin. dacă eşti mai mare. „Perfect.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I ŞI LA MALL EXISTA BUNE MANIERE? Cel care a creat mallurile s-a gândit şi la copii — fast-fooduri. singuri.. ocazie cu care aceştia îşi pot petrece timpul cu prietenii lor. voi trei puteŃi acum să faceŃi ce vreŃi. închisă între graniŃe bine stabilite. Confruntarea nu merită efortul. Nu mergeŃi însă la alt etaj şi pe la 12 ne întâlnim la fast-food. magazine de CD-uri. O ignori şi faci ce Ńi-ai pus în gând. Asta înseamnă peste o oră. ATUNCI . ori se Ńine după tine.. voi trei veŃi rămâne acum singuri. întrucât sunt atâtea altele. Peste trei ore ne întâlnim la ieşire!” VÂNZĂTOARE NEPOLITICOASĂ DAC Ă . Alege-o pe cea care-Ńi convine. Dar NU părăsiŃi mallul. face ca părinŃii să-şi poată lăsa pentru o vreme copiii mai mari singuri. ai un magazin favorit la mall în care găseşti hainele care-Ńi plac.. 2. RĂSPUNS CORECT : Nu te obosi cu varianta 1. O întrebi pe vânzătoare de ce se Ńine după tine.” Sau. 3. cinema! Faptul că este o locaŃie sigură. 9 6 . Răspunsul corect îl reprezintă varianta 2 sau varianta 3. ca şi cum te-ar suspecta.

Bunele maniere au rolul să-Ńi asigure o şedere cât mai plăcută. te vor trata la rândul lor cu respectul pe care li-l arăŃi. Adună-Ńi resturile. pune masa şi scaunele la loc. Lasă loc şi celorlalŃi oameni care se află în mall. CurăŃă după tine. şapte dă impresia unei avalanşe care mătură totul în calea ei. Un grup în care copiii merg câte şase. 3. Atunci când te plimbi pe paliere cu prietenii. 2. E simplu: vorbeşte cât mai încet! Nu striga.Î N S O C I E T A T E Faptul că părinŃii te-au lăsat singur nu înseamnă că trebuie să laşi deoparte manierele. Spune: „ScuzaŃi”. 4. când nu. „MulŃumesc” şi „Vă rog” vânzătoarelor. când nu. arăŃi lipsă de recunoştinŃă. Volumul. înseamnă că ceri! Când spui „MulŃumesc” arăŃi că apreciezi. Când te arăŃi politicos sau prietenos cu ceilalŃi. Ńine doar unul sau doi de braŃ. Când spui „Vă rog” înseamnă că soliciŃi. 9 7 . Evită să ocupi alte scaune sau mese cu pachetele tale. nu Ńipa şi nu râde în hohote. CINCI REGULI DE BAZĂ ÎN MALL 1. La fast-food foloseşte numai masa de care ai trebuinŃă. celorlalŃi funcŃionari şi chiar prietenilor tăi. Controlează-Ńi cuvintele. acolo unde le-ai găsit şi şterge masa dacă ai murdărit-o.

imaginea care le vine în minte este cea a ultimului grup întâlnit. chiar vreŃi să rămâneŃi singure? Perfect. Pune lucrurile la loc. Dacă vrei ca încrederea reciprocă să se întărească. Deschide uşa unei alte persoane. 9 8 . Nu pentru că nu ar avea încredere în tine — dacă n-ar avea. 5.. ei tot îşi vor face griji. Spune „Bună dimineaŃa” vânzătoarelor. data următoare părinŃii tăi îŃi vor extinde aria de plimbare. nu e corect! Dar aşa se prezintă situaŃia! Şi singurul lucru pe care-l poŃi face e să încerci să schimbi imaginea adulŃilor despre adolescenŃi prin chiar propria comportare.” Oricâte asigurări ai da tu părinŃilor tăi că nu se va întâmpla nimic deosebit în acest timp. Nu e corect? Ai dreptate. Dacă întâlneşti un alt prieten sau un prieten de familie. Dacă nu depăşeşti limitele stabilite. pe umeraşele sau în rafturile de unde le-ai luat. fii punctual! ♦ Nu depăşi spaŃiul asupra căruia aŃi căzut de acord. Una dintre vânzătoare ar putea reacŃiona neplăcut nu datorită Ńie. nu te-ar lăsa singură! Dar îşi închipuie atâtea lucruri care s-ar putea întâmpla. căci se tem pentru siguranŃa ta. Zâmbeşte. copii. nu vorbiŃi şi nu mergeŃi nicăieri cu străini. şi mai ales nu plecaŃi din mall. vă rog. încât nu le pot ignora pur şi simplu. sunt câteva lucruri de care trebuie să Ńii seama: ♦ Respectă ora la care Ńi s-a spus să te întorci! Fiecare minut de întârziere li se pare părinŃilor o oră întreagă. Foloseşte-Ńi bunele maniere. prezintă-l. dacă prietenii cu care eşti nu-l cunosc deja. S-ar putea să suferi tu pentru felul în care s-au comportat aceia.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I A SUFERI DIN PRICINA ALTORA neori când adulŃii văd un grup de . Nu-Ńi Ńine prietenii aliniaŃi în faŃa ta.. Ioana şi Rodica. DIN PERSPECTIVA PĂRINłILOR TĂI „Ia spuneŃi-mi. Fii deştept. fii respectuos. ci datorită celui care a fost în magazin înaintea ta cu câteva minute. ÎntoarceŃi-vă aici la ora unu şi. aveŃi două ore.

parcuri. popicării. Iată ce înseamnă bune maniere! Şi probabil şi distracŃia e mai mare. Bucură-te de ieşirea la mall. Există o mulŃime de locuri. Este un mare pas pentru ei şi vor fi nerăbdători să afle noutăŃi de la tine. Copiii s-ar putea să se arate şocaŃi când le aud pentru prima oară. Cam asta ar fi! Doar atât şi e de-ajuns ca să arăŃi respectul cuvenit părinŃilor tăi şi Ńie însuŃi. însă. dar nu durează mult până ce se schimbă impresia. DISTRACłIA ÎN LOCURI PUBLICE Gândeşte-te la un grup de copii care merg la plajă şi vor să joace fotbal. ♦ łine seama de faptul că părinŃii tăi ar putea avea prieteni care să se afle şi ei în mall. alei pentru biciclete. Gândeşte-te cum i-ar putea afecta acŃiunile tale pe părinŃii tăi. din moment ce nu vor fi nevoiŃi să fie atenŃi să nu-i lovească pe ceilalŃi. Aceste locuri au câteva lucruri în comun: ♦ Aici se distrează oameni de toate vârstele. distrează-te cu prietenii tăi şi poartă-te în aşa fel încât să fii sigur că vei veni şi data viitoare. . Sunt curioşi să afle cum te-ai simŃit şi ce-ai făcut. copiii îşi fac lor şi familiei celeilalte o zi cât se poate de plăcută. dacă prietenii lor te-ar vedea şi le-ar spune părinŃilor unele lucruri neplăcute. patinoare pentru rotile. patinoare. piscine etc. că pe plajă se mai află o familie şi hotărăsc să se mute ceva mai la o parte. NU FOLOSI ÎN J U R Ă T U R I njurăturile sunt spuse pentru a şoca. Observă. destinate activităŃilor fizice şi distracŃiei: plaje. Adevărul este însă că nu şochează.Î N S O C I E T A T E ♦Povesteşte-le cum a fost. pârtii de schi. MulŃi adulŃi le-au auzit de mii de ori şi nu sunt şocaŃi sau impresionaŃi de persoanele care le folosesc. Prin consideraŃia arătată. 9 9 . dacă continuă să le audă mereu şi mereu. în cadrul sau în afara comunităŃilor.

Sunt foarte mulŃi oameni care vor să desfăşoare aceeaşi activitate ca tine. Cel mai bine e să priveşti în jurul tău şi să-Ńi pui trei întrebări: 1. ♦ Copiii pot merge în aceste locuri cu prietenii lor. ♦ În aceste locuri există şi bufete. CONSIDERAłIA — TREI ÎNTREBĂRI ConsideraŃia este cheia bunelor maniere în locurile publice destinate distracŃiei. sau nu cumva vorbeşti pe un ton prea ridicat? O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Iarna trecută am fost la schi şi acolo se aflau doi băieŃi care nu voiau să stea la rând pentru telescaune şi ne-o luau înainte. dar mulŃi vin în calitate de spectatori. Ce ar fi trebuit să le spunem? 1 0 0 . Te gândeşti la zgomotul pe care-l faci? Nu este cumva dat prea tare volumul de la CD-player. nu rişti oare să loveşti un începător care nu prea are autocontrol pe patine? 3. E posibil să ai bune maniere şi să te şi distrezi? Nu numai că e posibil.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I ♦ Există şi echipe competitoare. Înseamnă a te gândi în ce fel comportamentul tău îi afectează pe ceilalŃi. Activitatea ta creează probleme altora? Dacă patinezi alături de prietenii tăi. Ceea ce faci tu jenează oare pe altcineva? Oare ai monopolizat pista de carting şi nimeni altcineva nu mai poate să se plimbe cu cartul? 2. dar bunele maniere cresc şansele ca distracŃia să fie deplină. Este foarte important să nu faci în aşa fel încât să îi împiedici. nu pentru întreceri. doar pentru distracŃie.

Iar când le cer să părăsească gheaŃa pentru a aduce maşina de curăŃat. iar acesta va avea grijă să restabilească ordinea. trebuie doar să le arăŃi că i-ai văzut. Bombănelile şi strigătele nu ajută la nimic! RĂSPUNS: Uneori. căci s-ar putea să fie pentru protecŃia mediului sau chiar pentru protecŃia ta. Nu vorbi cu ei când sunt atenŃi la ce se petrece în larg. Lucrătorii de la bufet nu pot să prepare aşa de repede mâncare pentru toŃi. Având un comportament adecvat. Fii respectuos cu aceştia. Dacă ai nedumeriri. Dacă le spun tuturor să schimbe direcŃia de patinat. Misiunea lor e să te facă să fii în siguranŃă şi să te distrezi după cum vrei. 1 0 1 . atunci direcŃia trebuie schimbată. urmează-le îndemnul. respectă rândul format. dar coada pentru telescaune este acolo!” Dacă asta nu foloseşte la nimic. „Scuze. şi toŃi sunt înfometaŃi. nu intra în conflict cu ei. de acolo. iar dacă îŃi cer să ieşi din apă. îŃi vor atrage atenŃia dacă tu eşti în culpă. Mai ales când e timpul mesei. Se află acolo pentru siguranŃa ta şi pentru protecŃia mediului. folosiŃi răgazul pentru niŃică odihnă. PoŃi atrage atenŃia responsabilului de la telescaune despre comportamentul băieŃilor. întreabă-i pe ei. Au grijă să întreŃină gheaŃa curată şi sigură. De asemenea. îi ajuŃi să-şi facă treaba aşa cum se cuvine: ♦ Salvamarii. ♦ Îngrijitorii patinoarului. ♦ Lucrătorii de la bufet. ♦ Paznicii din parc. Trebuie să se concentreze asupra a ceea ce se petrece pe apă.Î N S O C I E T A T E PERSOANE CARE POT AJUTA n locurile publice există personal plătit care să te ajute în caz că ai probleme cu cineva . supune-te imediat. Dacă îŃi cer să nu intri într-o anumită zonă.

nu prin intermediul însoŃitorului cu care ar putea fi. 6. oricât de frumos ar fi. Atunci când sfârşeşti discuŃia sau pleci din cameră. Dacă vezi că persoana e gata să se lovească de ceva. 8. Nu va fi nici o problemă dacă vei spune: „Stai să vezi ce şcoală nouă avem!” sau „Ai văzut reportajul de ieri despre câini?” 5. se supără uneori pe părinŃi. ca să nu se trezească respectiva persoană că vorbeşte de una singură. Foloseşte un ton natural. obosesc după ce-şi fac lecŃiile. decât dacă are şi o defecŃiune de auz. Nu teferi să descrii lucruri referitoare la culori. copiii sunt copii. le place să se uite la televizor şi. spune-i calm.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I DE LA F U N D A ł I A A M E R I C A N Ă PENTRU ORBI OPT IDEI PENTRU A-łI ARĂTA PREOCUPAREA Atunci când te afli în preajma unei persoane oarbe sau cu defecŃiuni de vedere: 1. nu uita să spui „La revedere” sau „Am plecat. dacă un copil cu deficienŃe fizice intră în clasa ta sau se mută în vecinătate. 3. după care oferă-te s-o iei de braŃ. Cunoscându-l mai bine. cel mai bun lucru pe care-l poŃi face e să-1 chemi alături de tine. Nu vorbi nici tare. dacă are unul. mai presus de orice. forme. ne vedem altă dată”. Prezintă-te. dar ferm: „Aşteaptă o secundă. 2. Vei învăŃa lucruri noi şi vei şti cum să procedezi în situaŃii diferite. Adresează-i-te direct. nici încet. e un scaun chiar în drum”. Aşa că. Le place să râdă. nu te juca şi nu mângâia câinele însoŃitor. astfel încât persoana să ştie cine e în cameră şi cu cine discută. desene sau tipare. CUM ÎI TRATĂM PE CEI DIFERIłI DE NOI COPIII SUNT COPII Indiferent de calităŃile sau deficienŃele lor. dincolo de deficienŃele lui s-ar putea să descoperi un suflet deosebit şi 1 0 2 . 7. Nu hrăni. 4. le place să fie cu alŃi copii. Nu te feri să foloseşti cuvinte cu privire la văz. Este „la muncă" şi ar fi nepoliticos să-l tulburi.

fă-i să înŃeleagă că Ńi-ar fi mai uşor dacă Ńi-ar vorbi în faŃă. Explică-le că ai nevoie de o pauză pentru a-Ńi face. Spune: „Avem în clasă un elev care este orb”. Iată câteva linii de conduită care te vor ajuta să înŃelegi diferenŃele ce-l caracterizează pe prietenul tău din clasă sau din vecinătate: ♦ Se aplică toate manierele de bază — saluturi prieteneşti. Dar nu împinge căruŃul prin uşă şi nu lua de braŃ pe cineva. dar se poate întâmpla! Le poŃi uşura situaŃia spunându-le câte ceva despre cum pot să te ajute. MulŃi dintre copii vor fi bucuroşi să te ajute sau să-Ńi devină prieteni. Nu e o scuză. ♦ Fă-Ńi timp să afli câte ceva despre situaŃia respectivă. şi nu copilul cu cerinŃe speciale. PoŃi să Ńii uşa pentru o persoană în scaun cu rotile sau pentru un orb. ♦ Nu eticheta copiii după deficienŃele lor. fără să-şi dea seama că rănesc sau jignesc. Pot spune sau face lucruri nepotrivite. dacă te afli într-un scaun cu rotile. 1 0 3 . Pur şi simplu au nevoie să afle ce ai vrea să facă ei. aşa cum faci şi pentru altcineva. Sunt multe organizaŃii care oferă informaŃii despre situaŃiile care necesită o preocupare specială. Roagă-i să Ńină uşa deschisă. Nu ştiu cum să procedeze pentru a le ajuta. chiar dacă ar vrea s-o facă. nu „Avem un orb în clasă”. DACĂ AI O DEFICIENłĂ FIZICĂ MulŃi dintre copiii pe care-i întâlneşti la şcoală sau în vecinătate nu cunosc prea multe despre persoanele cu nevoi speciale. va fi prietenul tău.Î N S O C I E T A T E să-l placi aşa cum este el. Caută pe Internet. fără ca mai întâi să ai acceptul pentru acest lucru. Dacă ai probleme de auz. injecŃia cu insulina. eventual. Înainte să ştii. zâmbete. ♦ Oferă-Ńi sprijinul. rugăminŃi şi mulŃumiri. Află de la persoana respectivă sau de la însoŃitorul ei cum ai putea ajuta. Vorbeşte cu părinŃii tăi. ca şi prezentări.

sunete şi mirosuri ciudate. Vizita trebuie să fie scurtă. când se va întoarce acasă. Linişte. 4. Dacă vrei să-i duci prăjiturile tale favorite. aşa cum nu te uiŃi în carnetul personal al cuiva uitat pe masă. E nevoie să-i duc vreun cadou? 1 0 4 . Dacă persoana pe care o vizitezi are un coleg de cameră. cât şi pentru pacient: 1. nu te uita în ea. VeŃi avea destul timp de vorbit. poŃi face însă vizita plăcută atât pentru tine. ca şi de îngrijiri medicale. 3. Dacă fişa medicală se află în cameră. Fişele medicale sunt personale şi nu te uiŃi prin ele. 5. O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Urmează să îmi vizitez mătuşa la spital. 2. vă rog! Cei aflaŃi în spitale sau sanatorii au nevoie de odihnă. pentru a nu ajunge la spital exact când prietenul tău e luat pentru un consult la radiografie. Locurile respective sunt împănate cu semne. MulŃi dintre ei nu se simt bine. asigură-te înainte că are voie să mănânce aşa ceva. VĂ ROG!" A face vizite la spital sau la un sanatoriu poate fi uneori destul de complicat. evită râsetele zgomotoase sau în hohote şi nu te juca cu volumul radioului sau televizorului. Urmând regulile de mai jos. Persoanele mai în vârstă se tulbură mai repede. Chiar şi a discuta cu persoana respectivă poate fi dificil. Păstrează un ton coborât al vocii. fii cu atât mai grijuliu în a păstra liniştea în timpul vizitei tale.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I VIZITA LA SPITAL – „LINIŞTE. Persoana pe care o vizitezi s-ar putea să nu se simtă prea bine şi să aibă nevoie de odihnă şi recuperare. Sună înainte la telefon şi programează-Ńi vizita. Persoana pe care-o vizitezi s-ar putea să fie obosită.

altele comice. 1 0 5 . Evită însă aranjamentele florale complicate. În ziua următoare eşti invitat la rugăciunea de dimineaŃă. mătuşa ta se va bucura că te vede. Mai ales că vrei să te simŃi şi bine când faci ceva. Dar în familia ta acest obicei al rugăciunii de dimineaŃă nu există.Î N S O C I E T A T E RĂSPUNS: PoŃi oricând să-i duci o ilustrată cu urări de sănătate. Aşa că intră cu un zâmbet pe faŃă şi cu noutăŃi care s-o înveselească. Dar lucrul cel mai important e că o vizitezi. Dacă eşti de altă credinŃă. te vor sfătui să stai cuminte în timpul rugăciunii. Dacă ştii că e permis pentru dieta ei. Unele sunt drăguŃe. Ideea e să aduci puŃină veselie. Ei pot şti ce ai de făcut. Florile sau o mică plantă pot lumina camera searbădă de spital. poŃi să-i aduci o farfurie cu prăjituri de casă. Înainte de orice. ÎN P I C I O A R E SAU AŞEZAT? ÎŃi petreci noaptea în casa prietenului tău. Sau poate că mătuşii tale i-ar plăcea un animal de pluş. cu atât experienŃa ta se va îmbogăŃi. nu să umpli rezerva. Cu cât mai mult ştii despre ce se aşteaptă de la tine. Întreabă-i în ce măsură poŃi participa la aşa ceva. aşa că gândeşte-te la ceva mic. Sunt câteva lucruri pe care le poŃi face pentru a-Ńi veni mai uşor: Întreabă-Ńi părinŃii S-ar putea ca ei să fi participat la o rugăciune de dimineaŃă sau să aibă prieteni care au acest obicei. Aflând câte ceva despre ce urmează să se întâmple vei fi mai pregătit. gândeşte-te la persoana căreia i-o duci. Înainte de a alege între atâtea stiluri. lucru pentru care acum eşti puŃin tulburat şi n-ai vrea să greşeşti cu ceva. Vizita ta va fi astfel cel mai frumos dar pe care i-l poŃi face. ÎN G E N U N C H I . Unele rezerve de spital sunt mici şi rămâne puŃin spaŃiu pentru altceva.

fă-o în linişte. o faci în calitate de oaspete şi trebuie să te comporŃi în aşa fel încât să fii unul bun. Principalul lucru este să-Ńi arăŃi respectul. Se va cânta? Se va merge la slujbă? Participă copiii la toate sau doar la unele servicii religioase? Urmăreşte-Ńi prietenul Vezi dacă îngenunchează. stă în picioare sau se aşază. 1 0 6 . Membrii congregaŃiei sunt la curent cu toate acestea. Dacă părinŃii tăi Ńi-au sugerat să stai jos. chiar dacă nu înŃelegi exact ce se întâmplă. va fi interesant să înŃelegi ceva şi despre religia respectivă. să te rogi sau să îngenunchezi — mai ales dacă vreuna dintre aceste manifestări te fac să te simŃi stânjenit. Dacă ai început să înŃelegi câte ceva despre slujba religioasă. Urmăreşte rugăciunile sau imnurile din carte Multe credinŃe beneficiază de cărŃi de rugăciuni sau de imnuri. Se îmbracă prietenul tău în vreun fel diferit pentru rugăciune? Întreabă-Ńi prietenul la ce să te aştepŃi. Dacă participi la aşa ceva. întreabă-l dacă e nevoie de vreo îmbrăcăminte anume. Nu e nevoie să cânŃi. EŞTI MUSAFIR La cele mai multe slujbe religioase există ritualuri şi reguli care fac parte din credinŃa respectivă. pe un ton respectuos atunci când te afli într-un spaŃiu de rugăciune. ÎNTOTDEAUNA: ♦ Vorbeşte încet.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I Întreabă-Ńi prietenul Când îŃi faci planul să stai cu prietenul tău.

Î N S O C I E T A T E ♦ Stai liniştit pe timpul slujbei religioase. şi nu rupte sau pătate. NICIODATĂ: ♦ Nu purta o îmbrăcăminte sumară. Este turbulenŃa telefoanelor mobile! 1 0 7 . în clasă şi chiar în biserică. la cinema. Călătorii care încearcă să se relaxeze înainte de un zbor sau cei care vor să se odihnească în parcuri sunt bombardaŃi cu amănuntele unei despărŃiri amoroase sau ale unei afaceri pe cale să se încheie. Nimeni nu a inventat şi un model de comportament pentru ele. Evită şorturile sau pantalonii prea scurŃi. bustierele sau hainele transparente. ♦ Nu ofta zgomotos şi nu te arăta plictisit. Oamenii folosesc telefoanele mobile oricând şi oriunde vor. ♦ Asigură-te că ai haine curate. ♦ Nu mânca prăjituri sau bomboane şi nu mesteca gumă pe timpul slujbei. la teatru. CELULARUL ÎN LOCURI PUBLICE TURBULENłA TELEFOANELOR MOBILE (CÂND NU EXISTĂ NICI O REGULĂ) łi-ai dorit vreodată să nu fi existat nici o regulă şi fiecare să facă ce vrea şi ce-i place? Asta s-a şi întâmplat odată cu inventarea telefoanelor mobile. Telefoanele mobile sună în restaurante. chiar dacă gazda ta o face. nu-Ńi ridica picioarele pe mobilă. chiar şi atunci când nu există o regulă strictă pentru îmbrăcăminte. ♦ Nu râde sau nu te plânge de ritualurile religioase sau de vreo altă parte a ceremoniei. ♦ Nu alerga. Oamenii poartă convorbiri personale în locuri publice. călcate. nu-Ńi trage scaunul în spate şi nu atinge obiectele religioase.

Poanta e să nu fii grosolan! ♦ Închide-l! Fii stăpânul mobilului tău. păstrează un ton cât mai jos. când eşti sigur că nu-i deranjezi pe ceilalŃi. ascultă-le şi răspunde la ele. Unele locuri au propriile reguli. indiferent cât de grosolani sunt unii când îl folosesc. Când eşti silit să vorbeşti la orice tip de telefon în public. Prin urmare. după TELEFOANE MOBILE: DA SAU NU? urbulenŃa telefoanelor mobile nu . ♦ Lasă-i pe cei din jurul tău să-şi guste tihna. Apoi. du-te într-un colŃ sau într-un loc mai îndepărtat.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I Închide-l! Telefoanele mobile sunt foarte bune! ÎŃi poŃi anunŃa părinŃii dacă întârzii. păstrează un ton coborât. Oamenii devin foarte nervoşi atunci când aceste telefoane sunt folosite în mod necivilizat. nu e o idee bună să renunŃi la telefonul mobil. ♦ Păstrează un ton cât mai scăzut. Nu reintra până nu Ńi-ai terminat convorbirea şi ai închis telefonul. Soneria unui mobil face parte dintre cele mai supărătoare zgomote. Nu e nevoie să urli în receptor! 1 0 8 . nu sclavul lui. pune-l pe modul vibrare. posibilitatea de a suna pe cineva atunci când te-ai rătăcit sau eşti la necaz reprezintă un mare avantaj pentru siguranŃa ta. duce nicăieri. Înainte de a-Ńi folosi telefonul. Au apărut astfel măsuri de siguranŃă. sau pur şi simplu ieşi din încăpere. eliminând astfel neînŃelegerile şi certurile cu ei. asigură-te că nu le încalci! AVIOANE METROURI TRENURI TEATRE SĂLI DE CINEMA SĂLI DE CONCERTE RESTAURANTE BISERICI care. ♦ VibraŃiile. Atunci când eşti silit să vorbeşti la orice tip de telefon în public. Dacă eşti nevoit să-Ńi laşi telefonul deschis pentru că aştepŃi un apel. Dacă eşti nevoit să-Ńi foloseşti telefonul. Lasă-Ńi căsuŃa poştală să-Ńi preia mesajele. Mai jos oferim o listă cu locurile publice care ar putea avea reguli de folosire a telefoanelor mobile.

Dacă suni tu sau eşti sunat. ceea ce te poate face să dai peste alŃii sau să te împiedici. de la telefoanele clasice la cele mobile. La o discuŃie prin telefon. eu sunt nebun după Rodica. expresii faciale. a consideraŃiei pe care trebuie s-o acorzi.Î N S O C I E T A T E ♦ Evită să-Ńi speli rufele în public. Chiar dacă nu se ajunge până la un accident grav de maşină. sunt mai multe lucruri care te ajută să înŃelegi ce spune cealaltă persoană: mişcări ale capului..” Aşteaptă să rămâi singur pentru a vorbi despre astfel de probleme. scutindu-i pe ceilalŃi de amănuntele problemelor tale personale. vorbeşte la telefon şi abia apoi întoarce-te la activitatea desfăşurată. de orice tip ar fi el. cei care folosesc telefoanele mobile nu sunt întotdeauna siguri că persoana de la celălalt capăt al firului înŃelege ce i se spune. ♦ Nu încerca să mergi şi să vorbeşti în acelaşi timp. Şi mai ales nu vorbi la telefon atunci când traversezi strada! Aminteşte-Ńi că toate manierele legate de folosirea telefonului se aplică şi la telefoanele mobile (vezi subcapitolul „Să tot vorbeşti!”). opreşte-te din ceea ce faci. ce se întâmplă? Oamenii vorbesc mai tare.. Şi e gălăgie cât cuprinde! 1 0 9 . Şi atunci. CU VOCE TARE Atunci când porŃi o conversaŃie. aceste indicii dispar. trebuie să te concentrezi. rotirea ochilor şi gesturile mâinilor. aşa că anunŃ-o tu pe Sanda că eu. În plus. mişcarea buzelor. Atunci când vorbeşti la telefon. te poŃi răni pe tine sau pe alŃii. „Mamă. Acest model de comportament este doar o extindere. întrucât atenŃia ta e îndreptată spre ceea ce vorbeşti.

. ste. ste.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I Se mai poate întâmpla ca persoana care vorbeşte să nu înŃeleagă ce i se spune de la celălalt capăt al firului. Şi asta pentru că nu-Ńi controlezi vocea... când adevărata problemă e legătura telefonică proastă. având astfel tendinŃa să strige: — Nu aud ce-mi spui. chiar dacă înŃelegi ceea ce-Ńi spune interlocutorul tău. — NU AUD CE ZICI! — CUM SE MAI SIMTE FRATELE TĂU! Şi astfel vă treziŃi amândoi Ńipând.. îi faci părtaşi pe toŃi din jurul tău la propriile tale frustrări şi la problemele fratelui tău.. — POFTIM? — Cm... — Cm..... Atunci când te afli într-un spaŃiu public. fareău. 1 1 0 . fareău..

într-un avion sau tren. Toate astea pot fi stresante din cale-afară. fie într-un avion. cu sora ta. alături de alte 230 de persoane (când vei petrece 3 ore în aeroport. cu câinele şi toate bagajele necesare (cu o posibilă pauză de opt ore într-un motel. călătoria va fi tot atât de plăcută pe cât o faci tu să fie! P leci într-o vacanŃă mult aşteptată pe timpul verii. TRENURI ŞI AUTOMOBILE Fie că te afli într-o maşină.C A P I T O L U L V I DE P A RT E DE C AS Ă AVIOANE. Există însă şi o problemă: primele douăzeci de ore va trebui să le petreci fie într-o maşină. alături de încă 35 de persoane care vor încerca să doarmă. împreună cu părinŃii tăi. când vei dormi în acelaşi pat cu sora ta). poate chiar la miezul nopŃii). Ce ai putea face ca să-Ńi uşurezi situaŃia? 1 1 1 . fie într-un autocar.

reviste. cărbune. ♦ Radiouri portative. 1 1 2 . CD-playere sau casetofoane. ♦ O trusă pentru scris — rechizite. şah magnetic sau cărŃi de joc. plicuri. ilustrate haioase. play station. de pildă. apă minerală. ♦ Sucuri. ♦ Evită mâncărurile cu mirosuri puternice — brânza camembert. benzi desenate care-Ńi fac plăcere. cu casetele sau CD-urile tale preferate. markere. ♦ Jocuri — bingo. gândeşte-te şi la celelalte „sardine” care trebuie să călătorească alături de tine. sau usturoiul. fără să mai întrebi tot timpul. Roagă-i pe părinŃii tăi să-Ńi facă un pacheŃel cu mâncare şi răcoritoare. markere şi creioane. ♦ Fructe proaspete. În timpul călătoriei. Roagă-Ńi părinŃii să-Ńi dea şi Ńie o copie a itinerarului călătoriei.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I IA-łI MĂSURI DE PREVEDERE Ia cu tine câteva lucruri de care te poŃi ajuta într-un spaŃiu restrâns: ♦ CărŃi. pentru a şti în orice moment unde te afli şi unde va fi următoarea oprire. ♦ O trusă pentru desenat — hârtie. creioane colorate. ♦ Pungi cu snackurile care-Ńi plac. Nimic nu face să treacă timpul mai repede decât o aventură sau o poveste care te acaparează. timbre şi o agendă cu adrese.

Evită să loveşti.D E P A R T E D E C A S Ă IA O PAUZĂ e timpul călătoriei s-ar putea să ai posibilitatea de a te mai dezmorŃi: la terminalul unui . Dacă există un rând. În sălile de aşteptare. Te simŃi ispitit să mergi contra sensului scărilor rulante sau să te iei la întrecere cu ele. Problema e că persoana din spatele tău şi-a întins picioarele şi presează pe scaunul tău. dar un aeroport nu este un loc de joacă. nu-Ńi pune bagajele pe scaunele pe care ar putea sta şi alŃi călători. 4. Nu face şi tu la fel. IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Încerci să te odihneşti niŃel. aeroport. Nu eşti pe un teren de joacă. planurile tale de călătorie vor suferi întârzieri serioase. nu alerga. Lasă loc şi altora. . 1 1 3 . Chiar dacă e benefic pentru dezmorŃirea picioarelor. Ştii că somnul face ca timpul să treacă mai repede. la o oprire pe traseul autocarului sau într-un loc ales anume. iar un alt călător poate înrăutăŃi acest lucru. În aceste intervale. Apoi se ridică pentru a merge la toaletă şi se sprijină de spătarul scaunului tău. Dacă cineva este rănit. E oricum destul de dificil să dormi pe timpul călătoriei. Mergi. Grupurile sanitare. 3. aşteaptă cu răbdare. trebuie să Ńii seama de următoarele patru reguli: 1. 2. să tragi sau să te îndesi în scaunul altuia. Aruncă hârtiile la coş şi nu face mizerie. Scările rulante. ci mergi la pas. nu fugi.

înfometat şi nervos că nu mai ajungi odată la destinaŃie. CD-urile. Încearcă să-Ńi aminteşti asta atunci când te simŃi obosit. împarte spaŃiul acesta cu alŃii. cei care asigură călătoria şi ceilalŃi călători sunt toŃi în aceeaşi oală cu tine. PărinŃii tăi. Dacă un scaun este liber. aglomeraŃii. Sora ta mai mică începe să strige: „Când ajungem? Mi-e foame! Sunt obosită! De ce n-am luat un avion!?” Miorlăiala e stresantă pentru oricine. Ce nesuferit! Prin urmare. IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Fratele tău şi cu tine jucaŃi şah pe o tablă magnetică. nu face şi tu la fel. Te incomodează mai mult decât dacă ar fi cineva aşezat pe scaun. În celălalt capăt. într-un avion sau tren. lucru care vă cere concentrare. călătoria va fi tot atât de plăcută pe cât o faci tu să fie! Pot apărea mai multe inconveniente pe timpul călătoriei — întârzieri.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Între tine şi vecinul tău e un scaun liber. vreme proastă şi altele pe care nici măcar nu Ńi le imaginezi. UN ZÂMBET ŞI UN TON PLĂCUT Fie că te afli într-o maşină. în devălmăşie. Nu vei fi capabil să schimbi 1 1 4 . Nu-Ńi împrăştia lucrurile peste spaŃiul şi aşa restrâns al celorlalŃi călători. Dar acesta e plin până la refuz cu cărŃile. Ce enervant! Vorbeşte pe un ton moderat cu familia şi prietenii tăi de călătorie. nu-1 lua numai în stăpânirea ta. un grup de copii ascultă muzică. Un zâmbet şi un ton plăcut vor putea face diferenŃa. sandvişurile şi alte lucruri ale acestuia. Doar nu vrei ca şi ceilalŃi din jur să participe la conversaŃie! IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: AŃi stat în maşină opt ore. schimbări de program. vorbesc cu voce tare şi râd zgomotos.

S-ar putea ca unele obiective de interes pentru tine să se afle la distanŃe mai mari. dar astfel îi deranjează pe alŃii care vor să se odihnească. E greu să joci fotbal în linişte. nu să fie părtaşi la vâlva unei alergări. SPAłII COMUNE IMAGINEAZĂ-łI URMĂTOARELE: Fratele tău şi cu tine vă întoarceŃi în cameră. un excursionist se afla . ci trebuie luat în considerare şi factorul zgomot. îŃi poŃi alege reacŃiile. palierele. în sala de jocuri sau pe terenurile din exterior. ele nu au fost proiectate drept locuri de joacă pentru copii. Cu tot zgomotul duşului. lifturile şi scările. Exact când îşi întoarce capul să vadă cât de aproape eşti. când. dar poŃi transforma şederea la motel în ceva plăcut. poate auzi alte zgomote şi mai puternice venind de la un meci de fotbal încins pe terasă. Care va fi aceasta? AI AJUNS! Camera 524 e deasupra piscinei! łi-a luat 24 de ore de călătorie să ajungi aici. Fii respectuos cu ceilalŃi oaspeŃi şi joacă-te în spaŃiile destinate acestui scop — în piscină. iar ideea e să te odihneşti şi să te distrezi. Şi. 1 1 5 . deodată. Cei din camerele aflate pe palier încearcă poate să se odihnească. şi nu într-un dezastru. Plictiseala nu e o scuză pentru lipsa de consideraŃie faŃă de ceilalŃi. magazinul de cadouri. holurile. dar eşti în vacanŃă! Te afli aici cu părinŃii şi cei doi fraŃi ai tăi. fratele tău strigă: „Prinde-mă!” şi începe să alerge pe holul hotelului cât îl Ńin picioarele. Copiii respectivi încearcă să-şi alunge plictiseala jucând fotbal. PLICTISEALA NU E O SCUZĂ ntr-o dimineaŃă.D E P A R T E D E C A S Ă vremea. poŃi stabili atmosfera dintre participanŃii la călătorie. Deşi unele lucruri scapă controlului tău. Este revanşa de la meciul din seara precedentă. apare un alt oaspete! ZBANG! Nu e numai pericolul unui accident. în sala de sport. dar face! Ai înainte o săptămână întreagă. sub duş în camera lui de hotel. Deşi tentante sub acest aspect. într-o anumită măsură. Într-un hotel există o serie de spaŃii comune: restaurantul.

Poate că descoperind o mâncare nouă. UN PERSONAL MULłUMIT ÎNSEAMNĂ UN OASPETE MULłUMIT Fie că te afli la hotel doar pentru o noapte. Sunt câteva lucruri pe care le poŃi face pentru a-i ajuta să li se pară slujbele şi mai atractive. Foloseşte ocazia pentru a testa mai multe mâncăruri. viaŃa Ńi-e plină de prieteni. odată descoperită. Dacă îi faci să le placă activităŃile pentru care sunt plătiŃi. Călătoria reprezintă o bună ocazie de a comunica cu cei din familia ta. avea acum ce să citească pentru mult timp. sau într-o altă regiune din Ńara ta. călăria. Acasă. 3. Vorbeşte cu cei din familia ta. Încearcă să adaugi la lista de activităŃi următoarele trei propuneri: 1. Pe unii îi vezi. pescuitul — iar lista poate continua. Fie că te afli în altă Ńară. Poate că n-ai ştiut că tatăl tău a fost cel mai bun baschetbalist din liceu. Nu le refuza pentru a mânca tot ceea ce mănânci şi acasă. şcoală. există o mulŃime de oameni care lucrează pentru a-Ńi asigura un sejur cât mai plăcut. lucruri la care nici măcar nu te-ai gândit. pe timpul vacanŃei. Înotul. poŃi avea bucuria de a descoperi un nou autor sau a-l redescoperi pe unul mai vechi. sau într-o staŃiune. 1 1 6 . Un personal mulŃumit înseamnă îndeobşte un oaspete mulŃumit. un băiat a „descoperit-o” pe scriitoarea de cărŃi poliŃiste Agatha Christie. Fă-Ńi timp de citit. PoŃi descoperi că ai multe în comun cu fratele tău mai mare. excursiile. Ştiind că a scris 66 de cărŃi. Fără telefoane de la prieteni. 2. care să te întrerupă. rugăminŃi şi mulŃumiri. Odată. muncă şi alte activităŃi. Gândeşte-te la asta. vei vrea să o ai şi acasă. sunt multe mâncăruri cu iz local. pe alŃii. Dar poate mai există şi alte lucruri avantajoase de care merită să Ńii seama.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I PLĂCERI ASCUNSE eja ai aflat activităŃile pe care le poŃi desfăşura în această săptămână grozavă. pe un vas de croazieră sau la o pensiune pentru o săptămână. nu. saluturi. Bucură-te de compania fiecărui membru al familiei. Foloseşte acest timp pentru a vă cunoaşte mai bine unul pe altul. ♦ łine cont de manierele de bază: zâmbete. îŃi vei face şi tu sejurul mai plăcut.

Dacă Ńi-a scăpat una şi un membru al personalului îŃi atrage atenŃia asupra ei. în care meniul include puzzle-uri. urmează-i indicaŃia. Sau poate viziunea ta e una despre un restaurant elegant. cu lumânări. Nu te supăra pe el. ♦ Respectă regulile afişate şi instrucŃiunile. că te serveşte altcineva (de la fereastra drive-in sau la masă). intrând într-un fast-food. că nu eşti silit să speli vasele şi că plăteşti pentru ceea ce consumi. să cureŃe firimiturile de la sendvişul tău sau să ridice prosoapele aruncate alandala. E atribuŃia lui să-Ńi atragă atenŃia. comandând şi preluând mâncarea de la fereastra drive-in. 1 1 7 . AlŃi copii îşi imaginează un restaurant gen familial. A lua masa în oraş înseamnă toate astea şi chiar ceva în plus.D E P A R T E D E C A S Ă ♦ Strânge după tine! Nu este corect să ceri cameristei să-Ńi strângă hainele aruncate peste tot.DE LA FAST-FOOD LA DINEURI Ce înseamnă pentru tine a lua masa în oraş? Te închipui probabil în maşina familiei tale. ♦ Fă-i şi pe ceilalŃi să afle dacă îŃi place ceva — cum ar fi cea mai bună friptură mâncată vreodată. MASA ÎN ORAŞ . ca atunci când te afli într-o excursie. haine adecvate cinei şi şerveŃele de pânză. Poate să se întâmple o dată la un timp îndelungat sau de mai multe ori pe zi. aşezându-te la una din cele cinci linii de servire şi urmărind cât de repede înaintezi în comparaŃie cu cei de la celelalte cozi. DiferenŃa e că mâncarea nu e gătită în bucătăria de acasă. Sau te închipui la o autoservire. glume şi alte jocuri. Spune-i chelnerului să-i transmită bucătarului aprecierile tale.

În cea mai mare parte e vorba de manierele de bază pe care le foloseşti în atâtea alte situaŃii. ♦ Dacă comanzi pentru mai mulŃi. ♦ Dacă verşi ceva.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Trebuie să Ńii cont de maniere chiar şi la un fast-food?! Glumeşti. Regula într-un fast-food este să îŃi cureŃi propria masă. cheamă câŃiva care să te ajute să cari mâncarea la masă. dar nu schimba mai multe linii şi nu cere prietenilor să se bage prin faŃă. ♦ Ca întotdeauna. nu-i aşa? RĂSPUNS: Ia gândeşte-te! E nevoie de o mulŃime de maniere într-un fast-food. ♦ Alege o singură linie. atunci când ies în oraş. iar prietenul lor la o alta. Asta poate fi supărător pentru ceilalŃi de la rând. anunŃă personalul de serviciu ca să şteargă imediat podeaua. ♦ Strânge după tine — fii atent la petele de muştar sau ketchup de la masă. astfel încât. Dacă te afli în spatele unuia care comandă pentru zece persoane. 1 1 8 . foloseşte manierele de bază! Uneori. Dar manierele pentru servitul mesei sunt universal valabile. Nu trece de la o linie la alta. Nu o face! ♦ Foloseşte timpul petrecut la coadă pentru a te hotărî ce vei alege. ajuns la casă. să poŃi comanda repede. oamenii uită şi-şi lasă acasă bunele maniere în ce priveşte servitul mesei. Apoi cel care ajunge primul comandă pentru amândoi. poŃi trece la altă coadă. Unii consideră că e bine ca ei să stea la o linie. ♦ A sta la linia de autoservire îŃi cere răbdare.

încearcă să te bucuri de experienŃă. ai ocazia să te uiŃi peste un meniu. Odată aşezat. A lua masa în oraş este ceva deosebit.D E P A R T E D E C A S Ă RESTAURANTE ÎN CARE SE STĂ JOS Fie că e vorba de un restaurant de cinci stele. iar atitudinea ta îi va afecta pe toŃi cei de la masă. să comanzi ceea ce vrei. vei cere ceva special sau vei releva o problemă. să ai o discuŃie la masă şi să consumi apoi mâncarea pregătită şi servită de alŃii. Există câteva „întotdeauna” şi „niciodată” bazate pe consideraŃia şi respectul care vor face din masa ta una specială. de îndată ce te-ai aşezat. ♦ Fii respectuos cu personalul de servire fie că vei comanda ceva. manierele sunt aceleaşi. ÎNTOTDEAUNA: ♦ Fă un efort să ieşi din carapacea ta şi să fii sociabil. ♦ Pune-Ńi şervetul de pânză în poală. Chiar dacă restaurantul nu reprezintă una din preferinŃele tale. Fă-o în sensul bun! ♦ Foloseşte paharele din dreapta ta şi pâinea de pe farfuria din stânga. ori de unul familial. 1 1 9 . ♦ Cere-Ńi scuze dacă trebuie să mergi la toaletă.

C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I ♦ Când părăseşti masa. Fie că e vorba de un restaurant de cinci stele. În majoritatea cazurilor.. în loc să fie fierbinte. AngajaŃii doresc ca tu să te simŃi cât mai bine în localul lor. ori de unul familial. manierele sunt aceleaşi.. atunci problema e a ta şi trebuie să laşi mâncarea neatinsă pe farfurie. Dacă nu-Ńi place ceea ce ai primit.) ♦ Nu te juca cu mâncarea sau cu băutura. ♦ Nu acŃiona în vreun fel care să-i tulbure pe ceilalŃi — zgomotos. împinge-Ńi scaunul la loc pentru a lăsa spaŃiul necesar dintre mese celorlalŃi clienŃi şi chelnerilor. (Dacă eşti servit cu mai multă mâncare decât poŃi consuma. anunŃă-Ńi părinŃii (sau pe părinŃii prietenilor tăi dacă eşti cu aceştia) asupra problemei. personalul restaurantului se va grăbi să o îndrepte. Ei pot chema chelnerul pentru a-i face cunoscută problema sau te vor lăsa pe tine să o spui. 1 2 0 . fără să faci vreun comentariu. dar este ceea ce ai comandat. O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Ce se întâmplă dacă mâncarea ta. NICIODATĂ: ♦ Nu comanda mai multe feluri de mâncare decât poŃi mânca. e un lucru. ♦ Nu părăsi masa fără să-Ńi ceri scuze. e rece? Dar dacă primeşti altă mâncare decât cea comandată? Dar dacă e o muscă în supă? Dar dacă mâncarea e prea picantă? Dar dacă.? RĂSPUNS: Dacă există vreo problemă cu mâncarea ta. din cale-afară de activ. dar nu comanda mai multe feluri dacă nu poŃi mânca decât unul. folosind telefonul mobil sau având o atitudine nepotrivită.

Pe de altă parte. controlul îŃi aparŃine! Cum va fi experienŃa ta când vei ieşi data viitoare? TABĂRA ÎN CARE TE SIMłI MINUNAT Taberele se organizează de foarte mult timp. oamenii uită şi-şi lasă acasă bunele maniere în ce priveşte servitul mesei. Dacă administratorii taberei îŃi cer să-Ńi limitezi echipamentul la o scurtă groasă. Administratorii stabilesc lista în funcŃie de nevoile pe care le veŃi avea. dar vara asta e prima oară când vei merge şi tu. În vreme ce multe tabere au propriile lor tradiŃii. pentru că nu vei putea convieŃui în bună înŃelegere timp de două săptămâni cu colegi care au una singură. nu-Ńi lua două scurte. PREGĂTIRILE Cu câteva săptămâni înainte de a pleca în tabără. un sac de dormit şi o pătură.D E P A R T E D E C A S Ă BUNELE MANIERE LA SERVITUL MESEI Uneori. un comportament adecvat va potenŃa experienŃa. (PoŃi revedea partea cu manierele pentru servitul mesei din capitolul ACASĂ. există o serie de reguli care se păstrează pentru orice tip de tabără. înainte de a merge la un restaurant. 1 2 1 . Dar manierele pentru servitul mesei sunt universal valabile. Iată un „jurnal de maniere” care te va ajuta să te integrezi mai uşor. E prima oară când te vei afla într-o tabără. Verifică dacă ai luat toate lucrurile cerute. un rucsac. atunci când ies în oraş.) A lua masa în oraş reprezintă o experienŃă socială clasică. transformând-o într-una pozitivă! Încă o dată. Pe de o parte. trebuie să revezi lista cu lucrurile care se cer şi să te asiguri că le ai. Limitele impuse se datorează spaŃiului avut la dispoziŃie. un comportament grosolan o poate compromite foarte repede.

Şi nu uita. pentru a-Ńi fi înapoiată în caz că o vei pierde. aproape fără să-Ńi dai seama.ł I UN S E T P E N T R U CORESPONDENłĂ Iată câteva lucruri pe care le poŃi face înainte de a pleca în tabără: 1. Vei primi propriul tău vestiar. Mai adaugă trei sau patru dintre cei mai buni prieteni. ilustrate. Ńi-ai şi luat la revedere de la părinŃii tăi. Creioanele colorate vor face ilustratele mai haioase. îŃi va veni uşor să trimiŃi o scrisoare acasă. 5. Mergi la poştă şi cumpără timbre cât mai variate. o agendă cu adrese şi timbre. adăugându-Ńi numele şi trasând chenare diverse. Adună adresele tuturor. 2. unchi. De cum ajungi acasă. tu şi ceilalŃi veŃi deveni „experŃi” în tabere. cu toŃii vor fi bucuroşi să afle cum se simte ruda lor mai tânără în tabără. Asigură-te că ai plicuri destule. Pune-Ńi numele pe ea. Strânge tot ceea ce ai nevoie. îŃi vei întâlni supraveghetorul şi. Înainte de a pleca în tabără. Decoreaz-o. mătuşi. Alcătuieşte o listă cu cei cărora le vei scrie. 1 2 2 . a scrie celorlalŃi e cea mai bună cale de a primi la rândul tău scrisori! ZIUA SOSIRII Odată ajuns în tabăra de distracŃie. pixuri. punându-Ńi părinŃii în frunte. 3. creioane. Pentru unii copii aceasta e cea mai grea parte. scrie adresele pe câteva plicuri: în felul acesta vei avea totul pregătit când te vei apuca de scris. Ajuns în tabără. plicuri. pune-le în cutia de corespondenŃă. 4. şi fraŃii şi surorile tale vor fi plăcut surprinşi să fie incluşi pe lista ta de corespondenŃă. Găseşte o cutie îndeajuns de mare pentru a putea păstra în ea coli de hârtie. Vei vedea câŃiva dintre ei care arată ca şi cum n-ar vrea să se despartă deloc de părinŃi. Personalizează ilustratele. dar şi destul de mică pentru a putea fi aşezată pe un raft. Tabăra are pregătite o mulŃime de activităŃi care să te ajute să-Ńi petreci timpul cum nu se poate mai bine şi. primul lucru pe care-l vei face este să te obişnuieşti cu locul. De asemenea.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I A L C Ă T U I E Ş T E . Bunici. înainte de a vă da seama.

atunci acela va fi al tău. Vrei să porneşti cu dreptul. vei crea o impresie bună. salută vesel pe toată lumea şi foloseşte „cuvintele magice”: te rog. ♦ Fii sincer. ♦ Respectă proprietatea celorlalŃi colegi de tabără — nu împrumuta fără să ceri voie şi nu îmbrăca scurta altuia fără ca el să ştie. Este alegerea ta. 1 2 3 . dacă te integrezi şi faci un efort pentru a vedea partea frumoasă a lucrurilor. Dacă ai ajuns printre ultimii şi singurul pat rămas liber este cel de lângă uşă. primul servit”. una pe care ceilalŃi o vor avea despre tine pentru următoarele două săptămâni. mulŃumesc. cu plăcere şi scuză-mă. zâmbind şi luând parte la toate activităŃile. O scurtă rememorare îŃi poate fi de ajutor: ♦ Zâmbeşte. ♦ Arată ce bine te simŃi. se aplică principiul „primul venit.D E P A R T E D E C A S Ă Alegerea patului În cele mai multe tabere. fie că le desfăşori de ani buni acasă. În tabără vei sta alături de tineri de vârsta ta. ♦ Fii gata să iei parte la activităŃi. Fă o impresie bună! PRIETENIILE Unul dintre cele mai deosebite lucruri dintr-o tabără este ocazia de a-Ńi face noi prieteni. Faptul că vă aflaŃi cu toŃii în aceeaşi tabără înseamnă că sunteŃi interesaŃi de acelaşi gen de activităŃi. Dacă zâmbeşti. fie că sunt noi pentru tine. Aminteşte-Ńi toate lucrurile pe care deja le ştii despre cum se fac şi se păstrează prieteniile şi te vei descurca în orice tabără.

faptul că te afli într-un loc nou. Din prima noapte l-am auzit plângând în patul lui. şi continui să-l auzi plângând.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Vara trecută am fost în tabără şi unuia dintre colegi i s-a făcut dor de casă. El este instruit să ajute copiii cu astfel de probleme şi va aprecia faptul că te interesează soarta unui alt coleg de-al tău. DE LA ZIUA A DOUA LA A TREISPREZECEA ActivităŃile sunt programate de la deşteptare până la stingere. Singurul mod prin care poŃi afla dacă-Ńi place tragerea cu arcul e să încerci! Este şansa ta. Dacă nu. Obişnuieşte-te să cunoşti cât mai mulŃi colegi. Tu decizi cum le vei folosi. vorbeşte cu supraveghetorul. Participă la toate! Supraveghetorii se află acolo pentru a te ajuta să petreci un timp minunat. toate astea amplifică dorul de casă. Încearcă lucruri noi. Ce ar trebui să fac data viitoare? RĂSPUNS: Singurătatea. oboseala fizică sau psihică şi separarea de oamenii pe care-i iubeşti. „Aş putea să te ajut cu ceva?” Apoi. Trebuie să vorbeşti cu acel coleg şi să-Ńi oferi sprijinul. în dimineaŃa următoare întreabă-l dacă se simte mai bine. 1 2 4 . dar ei nu pot decât să-Ńi creeze ocaziile.

Poate că vei reveni. Dar dacă ai dat tot ce-ai putut. Sucul de dimineaŃă poate fi destul de amar. ♦ Prezintă-Ńi noii prieteni părinŃilor tăi — şi prezintă-te părinŃilor lor. ♦ Ia adresele tuturor noilor tăi prieteni. VeŃi râde cu toŃii în ultima noapte. atunci când vă veŃi aminti de ploaia care pătrunsese în cortul tău. Aşa că zâmbeşte şi bea-l! Partea cu zâmbete este cea pe care Ńi-o vei aminti mereu! ULTIMA ZI ÎŃi va veni greu să crezi că au trecut atât de repede cele două săptămâni. O săptămână de ploaie poate diminua entuziasmul celor din tabără. ♦ Împachetează-Ńi lucrurile — nu lăsa nimic în urma ta. ♦ O ultimă îmbrăŃişare. A venit şi timpul plecării. Sunt mai multe bune maniere legate de această ultimă zi. poate că nu. Dar circumstanŃele vitrege pot duce de multe ori la experienŃe deosebite.D E P A R T E D E C A S Ă Uneori. dacă ai participat cu entuziasm la toate activităŃile şi i-ai tratat pe toŃi cu consideraŃie şi respect. ai căpătat o experienŃă la care vei Ńine foarte mult. 1 2 5 . lacrimi şi la revedere! Prima ta tabără s-a încheiat. Sau veŃi zâmbi cu toŃii când vă va fi servit ultimul pahar cu suc amar. pentru ca locul tău să fie pregătit pentru următorul „campist”. ♦ MulŃumeşte supraveghetorilor şi personalului taberei. lucrurile nu merg chiar perfect.

În loc de asta. vorbeşte clar şi îndeajuns de tare ca să te audă. 2. revino la locul tău pentru a aştepta următoarea maşină. păstrează tăcerea astfel ca şoferul să înŃeleagă. Dacă tu eşti cel care spune şoferului încotro să meargă. iar oamenii au o serie de amintiri despre alŃii care împing sau sunt grosolani şi se bat pentru un taxi. A lua un taxi poate fi uneori o aventură. După ce a plecat. 5. Dacă e altcineva care alege direcŃia. poate că nu vei merge în mod regulat cu taxiul. AUTOBUZE. . Oare cum vei ajunge aproape de uşă pentru a coborî la următoarea staŃie? I-ai putea împinge pe toŃi. sau nu. 1 2 6 . 3. TAXIURI POLITEłEA LA METROU Oh. Fie că e o oră de vârf. Şi asta nu e tot. Lasă loc şi celorlalŃi care călătoresc cu tine. METROURI.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I CINCI LUCRURI DE BAZĂ PENTRU MERSUL CU TAXIUL ntrucât sunt destul de costisitoare. Urcă şi coboară pe partea dinspre trotuar. Aminteşte-Ńi de manierele de bază — în special de „te rog”. nu! Te afli exact în fundul vagonului de metrou! Este o oră de vârf şi ai fost împins puŃin câte puŃin din faŃa uşii. călătoria cu metroul reprezintă o provocare. dă-te înapoi pentru a arăta că acea persoană este cea îndreptăŃită. cobor la următoarea staŃie”. Vor înŃelege cu toŃii. chiar dacă tu eşti mai aproape de maşină. 4. Dacă altcineva a făcut semn taxiului. strigând: „DaŃi-vă la o parte din calea mea!” S-ar putea să-Ńi meargă. Şi ei au fost daŃi într-o parte şi-n alta şi trebuie să facă faŃă aceleiaşi situaŃii neplăcute. Cel mai important e ca tu să nu fii în centrul unor asemenea poveşti. ai putea spune: „ScuzaŃi-mă. Este mai degrabă necaracteristic felul în care oamenii trebuie să se împingă şi să se înghesuie unii în alŃii. Uneori eşti nevoit să-Ńi petreci un timp îndelungat strâns lipit de nişte străini. Sunt însă moduri prin care putem transforma această situaŃie într-una mult mai civilizată. dar iată cinci lucruri pe care să le faci când iei unul: 1. Şi să-Ńi faci uşor drum prin mulŃime. „mulŃumesc” şi de volumul vocii. dar vei mări stresul tuturor cu sută la sută.

iar tu eşti în staŃie aşteptând autobuzul care să te ducă la şcoală. înainte să urci în metrou. ♦ Oferă locul oricui pare să aibă dificultăŃi în a sta în picioare — de pildă. ♦ Să ai pregătite cartela sau abonamentul. Ai împiedica pe alŃii să se Ńină de ele. In staŃie mai sunt şi alŃi elevi. cuiva cu pachete în braŃe. ♦ Nu te sprijini de barele de susŃinere ca de un perete. pe peroane mergi pe dreapta. unei persoane cu copil în braŃe sau unei femei gravide. ♦ Nu te fâŃâi de colo-colo prin metrou. ♦ Aşteaptă ca oamenii să iasă.00 dimineaŃa. Cum ar trebui să procedeze cu toŃii pentru a nu-şi începe ziua cu un conflict? 1 2 7 . decât dacă sunt mai multe locuri neocupate. o doamnă cu doi prichindei şi un bărbat cu baston. prin pasaje. ♦ Nu-Ńi pune bagajul pe scaunul de lângă tine. ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Este ora 8. COMPORTAMENTUL ÎN AUTOBUZ MulŃi elevi sunt nevoiŃi să folosească autobuzele (troleibuzele. Regulile de comportament în autobuze sunt aceleaşi ca la metrou. atunci când treci prin portiŃe. dar şi în diferite alte direcŃii. ♦ Fii atent cu rucsacul tău. E uşor să loveşti pe cineva din spatele tău. unei persoane mai în vârstă. tramvaiele) pentru a ajunge la şcoală. adulŃi în drum spre muncă. Transportul în comun le asigură deplasarea nu numai la şcoală. Dar dacă e vorba de un autobuz aglomerat — moment în care manierele devin foarte importante — trebuie precizate câteva lucruri. fără măcar să-Ńi dai seama.D E P A R T E D E C A S Ă ♦ łine tot timpul dreapta. Pe scări.

aşază-te frumos la coadă şi aşteaptă. mergi spre partea din faŃă a autobuzului. ♦ Aşteaptă-i pe cei care coboară. 1 2 8 .C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I Deşi sunt asemănări. DIFERENłE: ♦ Dacă oamenii din staŃie au format un rând. după care urci şi tu. modurile de comportament au şi unele diferenŃe faŃă de cele de la metrou. ♦ Nu te agita în staŃie. ♦ Oferă locul cuiva care are dificultăŃi de a sta în picioare. ♦ Ai grijă ca rucsacul tău să nu stânjenească sau să lovească pe cei din spatele tău. ASEMĂNĂRI: ♦ Pregăteşte-Ńi din timp biletul pentru compostare sau abonamentul pentru control. Dacă autobuzul e aglomerat. Aşteaptă răbdător. ♦ Nu folosi scaunele pentru bagaje sau pentru rucsac. Ńine-l în braŃe. pentru a face loc şi altora care vor să urce. ♦ Dacă toate locurile sunt ocupate.

Poate fi vorba de o scrisoare de răspuns pe care părinŃii tăi o vor scrie 1 2 9 . urmează sfaturile de mai jos: ♦ Răspunde invitaŃiei. Căsătoriile presupun o mulŃime de tradiŃii şi ceremonii. există chiar şi cărŃi cu modele de comportament pentru miri şi pentru invitaŃi. Întreabă-Ńi prietenii care au mai fost la o nuntă. sau nu. Î n cutia poştală se află o invitaŃie la nuntă! Pe ea este şi numele tău. anunŃându-i pe miri dacă vei veni. şi aceştia îŃi vor spune la ce să te aştepŃi.C A P I T O L U L V I I ALTE OCAZII SPECIALE PARTICIPAREA LA O CEREMONIE DE CĂSĂTORIE Vorbeşte cu părinŃii tăi sau cu alŃi adulŃi cu care poŃi comunica. Pentru a fi un invitat plăcut. EŞTI INVITAT Uită-te la părinŃii tăi şi la ceilalŃi adulŃi pentru a te acomoda cu „manierele unui invitat la nuntă”. şi ei îŃi vor spune cum te vei putea distra.

Dar din moment ce cadoul e din partea tuturor. răspunde! (Vă rugăm. EŞTI LA NUNTĂ! Uneori. ♦ Trimite un cadou R S V P Repondez s'il vous plaît RSVP FRANCEZĂ ROMÂNĂ Răspunde (Ńi) dacă tu (dumneavoastră) vrei (vreŃi) —Te rog. ci mireasa şi mirele.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I şi o vor trimite. căci mirii trebuie să afle câŃi invitaŃi vor veni la nunta lor. priveşte-i în ochi şi zâmbeşte-le. răspundeŃi) Va rugam să confirmaŃi prezenŃa dumneavoastră. Strânge mâna tuturor celor care formează grupul mirilor. În centrul atenŃiei nu vei fi tu. aşază-te la el şi urmăreşte ce fac adulŃii. ♦ Felicită mireasa şi mirele. Repondez s'il vous plaît miresei şi mirelui. Când îi saluŃi. De obicei. vei putea da şi tu o mână de ajutor la alegerea lui. gazdele sunt părinŃii miresei. Este una din regulile de bază. ♦ MulŃumeşte gazdelor nunŃii că te-au invitat. Dacă s-a format un rând pentru asta. mireasa o roagă pe sora ei mai mică sau pe verişoara ei — sau poate pe sora logodnicului ei — să-i fie domnişoară de onoare. ♦ Încearcă să ai un comportament fără reproş. dar întreabă-Ńi înainte părinŃii pentru a şti exact cui îi vei mulŃumi. e bine să rămâi tăcut. Desigur că pe invitaŃie vor fi trecuŃi şi părinŃii tăi. iar ei ştiu de obiceiul de a face cadouri mirilor. Este o onoare! 1 3 0 . pentru a şti cum să-şi organizeze ceremonia şi masa. În timpul ceremoniei de căsătorie şi al toasturilor.

în ceea ce se numeşte procesiune. Vei purta rochie sau costum asemănător cu al miresei sau mirelui. pe timpul retragerii mirilor vei rămâne alături de cei lângă care ai stat. cum ar fi să împartă programul ceremoniei sau să îndrume oaspeŃii spre locurile de la masă. vei sta cu familia ta sau cu altcineva pe care-l cunoşti. astfel încât în ziua nunŃii vor şti exact ce au de făcut. ♦ Ajutoarele tinere vor asista la repetiŃie. Dacă nu. ca şi la aşezarea mesei (care are loc cu o zi înaintea nunŃii). după ce a luat sfârşit ceremonia. şi fetele vor avea un buchet de flori în mână. pe măsură ce aceştia apar. ♦ PărinŃii tânărului ajutor se vor îngriji de îmbrăcămintea lui (fie că e vorba de rochia domnişoarei de onoare. În timpul ceremoniei poŃi sta. Dacă vei alege să stai cu alŃii. Sau îi poate îndruma spre cartea de onoare. Pe timpul repetiŃiei. sau nu. Se va face însă şi o repetiŃie în care Ńi se va spune unde vei sta. În acest scop.A L T E O C A Z I I D E O S E B I T E Şi băieŃii sunt chemaŃi să-şi aducă aportul. Ńine seama de următoarele: ♦ Datoria ta principală ca domnişoară (sau cavaler) de onoare este să mergi pe culoarul dintre scaune înaintea mirilor. vor vedea întreaga ceremonie. alături de miri. sau de costumul cavalerului). ♦ Băiatul „de ajutor” va sta la intrarea principală şi va înmâna programe invitaŃilor. 1 3 1 .

mergând la şcoală. Ceremonia funerară are loc într-o biserică sau la capela din cimitir. Dacă nu se vorbeşte expres despre ceva anume. dar eşti totuşi surprins şi nu ştii ce să faci. Vorbeşte cu părinŃii tăi sau cu alŃi adulŃi cu care poŃi comunica. Ştiai că tatăl lui era bolnav. Uneori este o „ploaie” pentru bucătărie — atunci. Se prea poate ca. iar prietenul tău va lipsi câteva zile de la şcoală. Profesorul vă va ajuta să scrieŃi o scrisoare de sprijin pentru colegul vostru. mireasa va primi toate ustensilele specifice unei bucătării. amintindu-le tuturor vremurile 1 3 2 . înainte de a deveni adult. Am fost invitată la „o ploaie”. Presupui că prietenul tău e tare trist în aceste momente. Serviciul religios se presupune a fi de ajutor pentru familie şi prietenii celui decedat. O ceremonie funerară este o ocazie specială pentru a cinsti viaŃa cuiva şi pentru a-i consola pe cei care deplâng moartea persoanei iubite. atunci poŃi duce orice cadou crezi că va arăta bine în casa miresei. să participi la una sau mai multe ceremonii funerare. PărinŃii tăi Ńi-ar putea sugera să participi la funeralii. Te vei simŃi destul de speriat — mai ales dacă e pentru prima oară — dar încearcă să nu fii. membrii familiei spun câteva cuvinte despre cel mort. Oamenii îşi amintesc despre faptele răposatului. şi aceştia îŃi vor spune la ce să te aştepŃi. profesorul îŃi spune că tatăl prietenului tău a murit cu o noapte înainte. Uneori.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y ÎNTREBARE: Sunt atât de emoŃionată! Voi fi domnişoară de onoare la nunta verişoarei mele. Ce înseamnă asta? RĂSPUNS: Nu cred că mai trebuie să precizez că nu e vorba de ploaie! Ideea este că va avea loc o petrecere pentru mireasă. la care oaspeŃii o vor „ploua” cu daruri pentru noua ei casă. LA MOARTEA CUIVA Într-o dimineaŃă.

unii oameni s-ar putea să plângă. Pe timpul ceremoniei funerare vei rămâne tăcut. în linişte. Uită-te la adulŃii cu care eşti. Dacă l-ai cunoscut. Nu e nevoie să spui mai mult decât: „Îmi pare rău de tatăl tău”. nu te simŃi jenat. S-ar putea să fii stânjenit când prietenul tău îŃi va mulŃumi pentru faptul de „a-Ńi fi arătat respectul”. Mai poŃi adăuga: „Îi vom simŃi cu toŃii lipsa”. la locul tău. Nu te holba la cei care plâng. ceremoniile funerare fac parte din viaŃa noastră. funeraliile oferă oamenilor posibilitatea de a-şi lua rămas-bun de la cineva care a însemnat foarte mult pentru ei. S-ar putea ca şi Ńie să-Ńi vină să plângi. Nu te reŃine. 1 3 3 . şi te afli printre cei care primesc condoleanŃe. oferindu-le consolare şi reamintindu-şi împreună vremurile trecute. După ceremonie poate avea loc şi un aşa-numit parastas. Vei mai observa că oamenii se vor îmbrăŃişa şi se vor saluta între ei folosind anumite expresii. Prin plâns oamenii îşi exprimă durerea. tot ce trebuie să răspunzi la ele este „MulŃumesc”. De mulŃi. Este o ocazie pentru toŃi de a-şi regândi viaŃa şi credinŃele.A L T E O C A Z I I D E O S E B I T E trecute. Dacă vei fi salutat de mai mulŃi membri ai familiei decedatului. Iar cei rămaşi în viaŃă găsesc un mare ajutor în cei care vin să le exprime părerea lor de rău. Dacă e vorba de unul din membrii familiei tale. poŃi adăuga ceva despre el: „Îmi plăcea tare mult când ne ducea la meciurile de fotbal”. iar plânsul îi poate uşura. E o atmosferă tristă. Trebuie să reŃii că alături de alte evenimente. mulŃi ani. Indiferent unde s-ar Ńine ceremonia. Te vor ajuta să ştii ce ai de făcut.

în momentul când copiii ating o anumită vârstă. trebuie să reŃii două lucruri: 1 3 4 . În sinagogă. ♦ Felicită-Ńi prietenul la petrecerea care urmează. cu atât mai puŃin stânjenit te vei simŃi şi cu atât mai mult te vei bucura de petrecere. Fie că eşti chiar tu cel „confirmat” (băiat sau fată). Confirmarea La catolici. După încheierea cursului. te-ai putea simŃi un pic stânjenit. Familia şi prietenii apropiaŃi participă atât la ceremonie. Cu cât vei afla mai multe despre ce se întâmplă. împreună cu alŃi copii de vârsta lor. urmează regulile de mai jos: ♦ Când te decizi cum te vei îmbrăca. aceştia urmează o serie de lecŃii pe teme religioase. ♦ Lasă acasă însemnele propriei tale religii.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I ANIVERSĂRI O CEREMONIE RELIGIOASĂ ŞI O PETRECERE Aniversările se sărbătoresc de mii de ani în lume. ♦ Pe timpul serviciului religios. păstrând de multe ori o aură religioasă. Dacă eşti invitat la aniversarea unui prieten şi nu eşti membru al religiei respective. băieŃii trebuie să poarte o kippa. cât şi la petrecerea de după. poŃi cânta alături de ceilalŃi sau poŃi alege să rămâi tăcut. membrii grupului sunt primiŃi în biserică în cadrul unei ceremonii numită confirmare. dacă e una diferită de a prietenului. la intrare se găsesc astfel de acoperăminte pentru invitaŃi. urmează tradiŃia religiei prietenului tău. Întreabă pe cineva care ştie dacă trebuie să-Ńi pui ceva pe cap. fie că doar participi la confirmarea altcuiva. Indiferent de religie. Ele marchează trecerea de la copilărie la maturitate şi apoi la bătrâneŃe. De obicei.

celebrarea se face în linişte în biserică.A L T E O C A Z I I D E O S E B I T E 1. F E R D I N A N D N R . după ceremonie biserica oferă o recepŃie simplă. 9 BUCUREŞTI ŞI SĂ CELEBRAłI CU EI LA O RECEPłIE CE VA URMA IMEDIAT LA CLUBUL COMUNITĂłII DIN BUCUREŞTI RSVP B V D . 2. nu o petrecere. DOUĂ MII CINCI LA ORA ZECE DIMINEAłA TEMPLUL CORAL STRADA SFÂNTA VINERI NR. Această recepŃie este urmată uneori de o masă la care participă cei din familie şi prietenii cei mai apropiaŃi. aşa că adoptă cel mai bun „comportament de biserică”. CINCISPREZECE MAI. la care se servesc punci sau cafea şi prăjituri. Confirmarea este o manifestare religioasă. De obicei. Bar Mitzvah şi Bat Mitzvah DOMNUL ŞI DOAMNA GERALD COHEN AU PLĂCEREA SĂ VĂ INVITE SĂ PARTICIPAłI ALĂTURI DE EI LA BAR MITZVAH AL FIULUI LOR MARTIN SETH SÂMBĂTĂ. Deşi este un motiv de bucurie. ParticipanŃii obişnuiesc să ofere celui confirmat câte un mic cadou. 1 453 BUCUREŞTI 1 3 5 .

iar celebrarea ce urmează serviciului religios reprezintă un adevărat moment de bucurie. cu dans şi masă bogată. Bar Mitzvah şi Bat Mitzvah au loc în prima sâmbătă (Sabbath) de după împlinirea vârstei de 13 ani. Este o mare realizare. prieteni şi colegi ai băiatului sau ai fetei sunt invitaŃi prin intermediul unei invitaŃii scrise. ceremonia este urmată de o recepŃie care are loc imediat ce se pleacă de la sinagogă. Bar Mitzvah şi Bat Mitzvah sunt evenimente speciale. Când iei parte la aşa ceva. are loc şi o petrecere dată de părinŃii celui sărbătorit. Adesea. Aceştia învaŃă din greu timp de un an textele cerute de învăŃătura evreiască şi se pregătesc să ia parte la serviciul religios. pentru a avea o distracŃie aşa cum Ńi-ai dorit-o! 1 3 6 . celebrarea Bar Mitzvah (pentru băieŃi) şi Bat Mitzvah (pentru fete) reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente din viaŃa copiilor. Marea petrecere de după este un prilej de a-Ńi folosi manierele specifice petrecerilor. Scopul e de a-l primi pe adolescent în colectivitate ca pe un membru adult. Mai târziu în aceeaşi zi.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I În credinŃa iudaică. De obicei. Cei care participă trebuie să facă un dar celui sărbătorit. iar acesta va trimite câte o scrisoare de mulŃumire fiecăruia. îŃi vei da seama imediat că pe timpul ceremoniei religioase trebuie să rămâi tăcut şi respectuos. Rude. aceste petreceri sunt mari şi luxoase. la vârsta de 13 ani.

Uneori are loc o slujbă religioasă în biserica familiei. 1 3 7 . De asemenea. Ai putea fi invitat de o soră sau un prieten mai în vârstă al sărbătoritei. pe care le deschide şi pentru care mulŃumeşte ceva mai târziu. De obicei. e o petrecere formală. cu dans — inclusiv dansul tradiŃional al fetei cu tatăl ei. fata primeşte daruri de la invitaŃi. Este o ocazie bună pentru a te bucura alături de familie şi prieteni. dar întotdeauna e vorba de o petrecere care marchează trecerea fetei la stadiul de adult.A L T E O C A Z I I D E O S E B I T E Quinceañera O quinceañera este celebrarea vârstei de 15 ani la o fată latino.

C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I Emily Post cu strănepotul său. 1946 1 3 8 . Billy.

31 în public. 63-64 chat. 46-49 arbitri. planificarea de. şi quinceaňera apel în aşteptare. 135-136 bătăuş. (arta de a) prietenul. 49 casnice. 71 comportamentul faŃă de folosirea titlurilor sau numelor. 38-39 Bar Mitzvah/Bat Mitzvah. 24 cavaler de onoare la nuntă. 130-132 călătorie discuŃia cu voce tare în timpul. bunele maniere în. 107-110 regulile familiei. 61 ataşamente. 109-110 cerere versus rugăminte. treburi. mersul cu. 21-22 aranjamente pentru masă. 32-33 citirea cu voce tare. 50-51 1 3 9 . 17 ascultare. 19 cititul în vacanŃă. care lucrează în şcoală. 118 la autobuz. cantină cu. (al şcolii) maniere în. e-mail. împărŃirea corectă şi războaiele. 116 clasă (sala de) maniere în. reguli. în staŃie. 52 apreciere faŃă de vânzători. 61 computer. 107-108 vorbitul cu voce tare la. 88. 127-128 în aşteptarea unui. 27-28 animale de companie comportamentul. 24-25 baie. 97 manifestarea. 111 c câini. de mulŃumire. acordarea de. între prieteni. 111-128 popasurile în timpul. 69 avion. 35 atenŃie. 59 complimente. la şcoală. 88 relaŃiile cu. 65 bilete. 65-66 comportamentul în.INDEX bicicletă. 134-135 petrecere. cameră de. 81 v. 113 celular. la şcoală. 22 scrise de mână. 128 coechipieri comportamentul faŃă de. în compunerea scrisorilor. reguli de a servi. 32 comunitate. comportamentul în. 17 A activităŃi. folosirea comună a unui. 59 colegi de clasă. 57-59 relaŃii în. 114 eticheta în timpul. 56 turbulenŃa. 58 autobuz. 90 argou. 95 B babysitter. 128 autoservire. 82 adulŃi. animale de companie (comportamentul stăpânului) 93-95 cartofi prăjiŃi. 23 responsabilităŃi ca. 59 coadă comportamentul la. 61 băutură. 15 atitudine în clasă. relaŃii cu. 66-68. 93-95 aniversare ceremonie religioasă. 87 dezacordul cu. viaŃa în. 14 certuri. pisici. folosirea.

masă la şcoală în pauză. 122 electronică (e-mail. 36 scrisori. 111-128 plictiseala în.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I concert. scobitul în. 9-10 excursie comportamentul în. 124 E echipă. 40 grătar. a merge la. dezordine. 130-132 dor de casă. alegerea unei. 82-84 la petrecere. în tabără. 18 etichetă. 42-45 utilizarea telefonului în. cărŃi de vizită. ilustrată. 115 pregătirea unei. 16 respectuoase. persoane cu. 22 pentru pacienŃi în spital. 17 scrise. 37-56 respectul în. în şcoală. 115 1 4 0 . 13-14 „magice”. 100 în restaurante. v. Robert. 84 gelozie. 17-21 domnişoară de onoare la nuntă. şi intimitate a scrisorilor. origini. 102-103 deranj. 112-114 F familia înfruntări corecte în. 40-41 schimbări dificile în. şi alegerea limbajului. la petrecere. 134-135 consideraŃie. de răspuns (scrisoare. 119-120 conversaŃie arta. 81 gustare. 50 dispute (v. şi neînŃelegeri. note. 32 confirmare. 34-35 reguli de compunere. 58 cuvinte respectuoase. cu echipa de sport. 63-64 în familie. 39-40 maniere faŃă de. ceremonia de. 17 cuvinte. felicitări). 13-14 corespondenŃă lucruri necesare pentru. 114 la masă. a spaŃiilor comune. 63 e-mail. 86 Frost. 68-71 H hotel comportamentul faŃă de personal în. 104-105 deficienŃe fizice. 15-17 deranjându-i pe ceilalŃi călători. 85-87 confidenŃialitate. 117-121 felicitare. 36 scrisă de mână. confruntări) corecte. 77-78 vizitele peste noapte. 17-22 curăŃenie. 34 online. 38-39 divorŃul părinŃilor. 130 deschiderea lor. 19-20 în e-mail. v. 52-56 fast-fooduri. 132-133 D daruri de nuntă. 14. 91 funeralii. 34-35 versus scrisori. 42-43. 51-52 vocabularul folosit în. 45 G gazdă acasă la tine. la spectacole. anunŃuri. felicitare) mulŃumiri. 100 dinŃi. certuri. 20 fluierături. 34-35 de mulŃumire. cărŃi poştale electronice. 39-40 cu prietenii la şcoală. 116-117 comportamentul în. răspuns în scris. restaurante. 11 în locuri de distracŃie publice. 77 mulŃumiri.

v. şi conversaŃie 17 cuvinte potrivite în camerele de chat online. 120 maniere acasă. 84 invitaŃii la nuntă. 107-110 lucrătorii de la bufet. 92-93 înjurături. 11 „tehno” şi. musafir) acasă la un prieten. 18 interes. 45-52 la fast-foodul din mall. 101 regulile folosirii telefoanelor celulare în. şi maniere la masă) cu specific (altă Ńară. 117-121 la şcoală. aranjamentul pentru.I N D E X I imaginaŃie. 117-121 la şcoală. 65-66 mersul de acasă la şcoală şi înapoi. şi oaspete. 101 Ludovic al XLV-lea (regele FranŃei). 47-48 în oraş. 33 lista invitaŃilor la petrecere. 80 în familie. comportamentul în. 99 învingător. 96-97 metrou. 117-121 la restaurant. 74-76 Î împrumut. 96-98 la masă. 116 la petreceri. v. şi „cuvinte magice” 1 4 1 . bunele maniere în. 99-101 lucrătorii din. 45-52 conversaŃia la. în spaŃii publice. 83-84 la nuntă. 117-121 la şcoală. 21 L limbaj murdar. 63 jurnal personal. 13-36 în timpul mesei. 97 la mall. 77. în e-mail. 38 a prietenilor. 64-68 la mall.117-121 la muncă. 49-51 maşină. 31-36 masa în familie. 46. 51-52 gustare de la turneul de golf în miniatură. 68-71 moartea cuiva. 37-56 conduite de bază. 46-48 masă (la) comportament în timpul. 96-98 majusculă. manifestarea. în compunerea scrisorilor. 97 v. şi masa în oraş. 99-101 locuri publice distracŃiile în. 23-25 la restaurantele selecte. comportamentul în. politeŃea în. 10 faŃă de rutina zilei. altă regiune). regulile de bază. 129-131 peste noapte. un bun. 78-81 pe alese dintre. 68-71 mâncare (v. 9 M magazine. 61 invitat (v. 89 J joc. 129-130 la petreceri. 14 faŃă de ceilalŃi. scrierea unui. 57-71 principii de bază. 126-127 „MulŃumesc”. 34 mânca (a). 74-75 locuri de distracŃie. 132-133 situaŃii jenante. 10 faŃă de o situaŃie nouă şi diferită. 82-83 probleme cu. 10 în viaŃa de zi cu zi. alegerea echipelor. 15 intimitate a membrilor familiei.

şi certuri la şcoală. 31 parc. 73-75 salutarea invitaŃilor la. nemulŃumiri cu voce tare. respectul pentru. 79-80 plângeri. 106 N neînŃelegeri. 129 domnişoară/cavaler de onoare la. un bun. 21-22 când rămâi la cineva peste noapte. 129-137 online. 114 plictiseală. 42-43. 57-58 relaŃiile cu. 98-99 la petreceri. 89 personal plătit în spaŃiile publice. 80-81 comportamentul în timpul. 38. 57-58 folosit în saluturi. 33 partide. v. 123 la concert sau spectacol. Emily. 43-44. eticheta. 132 politeŃea de fiecare zi. 58 ale profesorilor. 49 O oaspete la cineva acasă. 102 FundaŃia Americană pentru Orbi. 58 Post. 45 respect pentru. 85-87 la şcoală. 38 divorŃ. 61-62 a vânzătoarelor. 22 prin e-mail. 87-90 în tabără. 102 P pager. 84 ocazii de trimis. 28-31 nuntă. 77 picnic. 36 musafir la un serviciu religios. 79-80 parolă de protecŃie. 82 în partide sportive (întreceri). 115 ploaie. 77-7S idei amuzante pentru. picnic la. atitudinea faŃă de. 136 planificarea unei. comportamentul faŃă de. 96 nume ale prietenilor. 30-31 prieteni gazdă pentru. 74-76 la împlinirea vârstei potrivite. 28-31 forma de bază de.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I mulŃumire. v. 63-64 nepoliteŃe. manifestarea preocupării. 61 saluturi între. 129-130 petrecerea de. 92 quinceaňera. 49-50 perdant. 59-60 proprietate. nuntă. 79-80 pisică. 27 profesori folosirea numelor şi a titlurilor. 13-36 porecle. 92 prezentare. 32-35 orbi. 45 independenŃa faŃă de. 138 prânz oficial. sporturi. 138 1 4 2 . 28-29 în situaŃii jenante. 26-28 în prezentări. 82-90 paznicii din parc. atitudinea faŃă de. 81 recăsătorire. 130-132 invitat la. la masă. curăŃarea petelor. 116-117 petreceri de quinceaňera. în călătorie. 48-49 prăjituri de casă. şi joc. 38 tânărului ajutor la nunŃi. 78-81 invitaŃii de pe lista de. în mall. 93-95 plajă. picnic în. 138 distractive. 131 pătat. 101 părinŃi discuŃia cu. 22 ocazii speciale. bilete de. 76. între prieteni 61.

63-64 suporteri. comportament. 77 în clasă. 134-137 eticheta pentru ceremonii. 26-29 strănut. 60-64 S sală de mese (la şcoală) copii cu adultul responsabil. 117-121 RSVP la o invitaŃie la nuntă. de mulŃumire. 10 slujbă (loc de muncă). 122 compunerea. 23-25 restaurante. 85-87 relaŃii din clasă. 92 responsabilitate a şoferului autobuzului şcolii şi a copiilor. 43-45 recepŃia după ceremonia confirmării. şi e-mail. 115 împărŃirea. 26-28 al adulŃilor intrând în clasă. 62-63 viaŃa socială în. 40-41 pentru proprietatea altora. participarea la. lucruri necesare. 20-21 scrisul de mână. comportament la. 122 dor de casă în. 71 călătoria cu autobuzul până la. maniere în. activităŃi în. 135 recitaluri. 65 mersul cu maşina la. 71 salut. v. 38-39 spital comportamentul în.I N D E X R recăsătorirea părinŃilor. 11 în timpul rugăciunilor. 105-107 respect. între prieteni. 123 1 4 3 . 53 scrisoare. 59-60 din corespondenŃă. 130 rugăciuni. 70 copii singuri. 20-21 religie. 61-62 maniere în. în casa prietenului. 65-66 mersul pe jos până la. 37. 50 supărări manifestarea sentimentelor. 68-71 mersul cu bicicleta la. în restaurant. îngrijit. 119-120 pentru membrii familiei. din tabără. concerte. 17-18 confidenŃialitatea. 23-25 spaŃii comune. 19 T tabără. 90 strângere de mână reguli de bază. 104 sport participant. 58-59 al invitaŃilor la petrecere. 90 sportivitate a jucătorilor. 104-105 vizitele la. 38. eticheta la. 124 împrietenirea în. 19-20 în familie. spectacole. 106 pentru ceilalŃi. 90 Ş şcoală adulŃi care lucrează în. 11 cu prietenii de şcoală. manierele în. 66-67 ca babysitter. 61 situaŃii jenante la masă. 11 de sine. 57 la telefon. 57-71 mâncatul la. ceremonii/slujbe de aniversare. 24-25 în treburile casnice. 66-68 comportamentul pe culoarele din. 87-90 spectator. 105-107 sinceritate. 64-65 nou elev la. 124-125 corespondenŃa. 49-50 situaŃii noi. 87-90 a suporterilor. la masă.

55 versus cuvântul scris. 31-36 telefon. 116 comportamentul în. 122-123 ultima zi de. 91-100 de vizavi. în locurile publice. 98 nepoliticoşi. tonul plăcut. 109-110 titluri. ale adulŃilor. 95 animalele de casă şi. 121 sosirea în. 53-56 mesaje pe robot. 54 răspunsul la. politeŃea. 15 V vacanŃă activităŃi de. 85-87 „tehno”. 107-109 împărŃit cu familia. 44 părinŃii. 96 vecini. eticheta la. 92 vecini. manierele. 17-18 vocea la. 126 teatru. 91 proprietatea lor. 60-64 vitregi fraŃi sau surori. comportament faŃă de. relaŃii cu. 92. 13-14 voce. 53 transmiterea mesajelor prin. regulile de bază în. 103-105 în locurile publice de distracŃie. 95 viaŃa socială. 93-95 comportamentul cu. 111-128 z zâmbet. 53. 91. la şcoală. folosirea potrivită a. şi telefoane mobile. 27-28 tuse la masă. 114-115 vorbire clară. 100 1 4 4 . v. 55 precauŃii în răspunsul la. 114-115 zgomot în spitale. 50 vânzători. celulare eticheta pentru. 43-44 vizite.C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I pregătirile pentru. 125 taxi. 54 vorbitul cu voce tare la. peste noapte 82-84 vocabular.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful