P. 1
31673667-Nunta-şi-părţile-componente

31673667-Nunta-şi-părţile-componente

|Views: 3|Likes:

More info:

Published by: Robert Florian Vizitiu on Mar 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/18/2014

pdf

text

original

Pe drumul existentei, nunta e popasul cel mai important.

In viata unui om, aceasta reprezinta reperul major, granita dintre doua lumi, care trebuie trecuta exact asa cum fiecare dintre noi a visat. Azi insa, nuntile se oficiaza mai mult la oras, presupun multa pompa, iar vechile obiceiuri sunt respectate din ce in ce mai putin. De aceea, e bine sa aflam cum decurge o nunta pur romaneasca, in inima satelor, acolo unde traditiile raman de neclintit.

Peţitul

Dupa ce am vazut ocaziile în care tinerii puteau să se cunoască şi să se hotărască cu privire la un eventual soţ sau soţie, primul act premergător căsătoriei este peţitul. Despre acest moment hotărâtor aminteşte şi Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei”: „dacă unui flăcău îi place o fată, atunci el trimite la părinţii ei oameni pe care-i numesc, cu o rostire latinească stricată, peţitori, adică petitores. Aceştia iscodesc mai întâi pe departe gândurile bătrânilor, ca să nu pătească ruşinea să nu vrea părinţii fetei. Dacă bagă de seamă însă că aceştia vor s-o dea, atunci se duc cu toate rudeniile mirelui în casa fetei.” Cu foarte mulţi ani în urmă, feciorul care vroia să se însoare trimitea o rudă foarte apropiată, obligatoriu bărbat, la părinţii fetei ca s-o „peţescă”,

adică s-o ceară în căsătorie. Întrând în casă, peţitorul, după o discuţie pregătitoare în care abordează diferite teme gospodăreşti, întreabăcu subînţeles părinţii fetei: „- Am auzit că aveti de vândut fân şi otavă!” Stăpânul casei, înţelegând unde bate peţitorul, îi răspunde pe dată: „să ne grăim cu baba ţi cu fata.” Părinţii şi fata se retrag în altă cameră pentru a discuta împreună cererea peţitorului. În sfârşit, odată hotărârea luată de către „consiliul familial”, stăpânul casei i-o comunică peţitorului, cu aceleaşi subînţelesuri: „- Ne-am grăit cu baba me şi cu fata şi ne-am înţeles să vă vindem o claie de fân şi una de otavă. Dacă vi-i hia vă dăm şi o felderă de mălai şi una de grâu.” Oferta cu fânul, otava, mălaiul şi grâul constituie un răspuns afirmativ. Fata este de măritat şi se pot întelege. Dacă părinţii nu sunt de acord să-şi mărite fata după feciorul care o cere în căsătorie, capul familiei răspunde peţitorului: „- Iertaţi-ne, dar n-avem de vândut fân şi otavă, nici mălai ori grâu, ci numai paie de ovăs.” Întrând apoi direct în subiect, refuzul se face cu foarte multă diplomaţie şi politeţe: „- Feciorul îi tare bun! Îi din oameni de ominie! Ne place de el, da’ n-o putem mărita încă pe fată”, învocându-se diferite motive: că au nevoie de ea la lucru, că nu vrea încă să se mărite etc. De obicei feciorul se înţelegea cu fata, îi spunea intenţiile lui, iar aceasta trebuia să comunice cererea părinţilor. Urmează ca fata să discute cu părinţii, în general fetele discută cu mamele şi se înteleg între ele, urmând ca mama să-l convingă pe

iar în aceeaşi seară vine în casa fetei şi o cere părinţilor.soţ. Dacă nu. Feciorul se duce şi „se înţelege” cu fata. că-i mult până atunci. tatăl fetei.Şi dacă o aştept până în câşlegile celelalte.Api om vede ce-a mai si. Peţitul se păstreaza şi în zilele noastre. dar dacă fata îl place. acceptă şi se mărita cu el. dacă fata află c-o fost a peţi şi la alta. îi reproşează feciorului: „. în puţinele cazuri când nu sunt amandoi de acord.” Şi invocă numeroase motive: că nu au făcut horinca şi că nu vreau să ia de împrumut. Întâmplator. o daţi după mine? . Atunci feciorul le zice: „. iar dacă nu acesta este refuzat. că fata nu şi-o gătat cămaşa soacrei etc. • Logodna(credinţa) . ruşinea poate fi şi mai mare. Dacă feciorul este plăcut de familia fetei i se acceptă propunerea. găsesc diferite motive: „. însă nu mai implică la fel de multi participanţi. dacă a fost şi la a doua fată şi „n-a căpătato”.” Feciorul îşi dă seama că ar fi în zadar aşteptarea şi se orientează spre o altă fată.Api noi am lăsa-o să se mărite cu tine. când nu sunt de acord părinţii şi nu vor nici în ruptul capului să o lase pe fată sau pe fecior să se „ia împreună”. Dacă părinţii cad de acord dau dezlegare fetei să-i spună feciorului că sunt de acord cu propunerea şi că poate veni cu părinţii pentru a se întelege asupra zestrei ce o va primi sau asupra altor probleme ce pot să apară.Ai fost la ceielaltă şi n-ai căpătat. Amu zii la mine. În multe cazuri. amu-s bună şi eu!” Feciorul poate fi refuzat. da’ nu suntem pregătiţi să se mărite în câşlegile aiestea.

feciorul invită fata împreuna cu părinţii ei să-i întoarcă vizita. Dupa ce viitorii cuscri s-au înţeles asupra zestrei fetei şi a feciorului. de obicei. mersul „pă văzute”capătă o semnificaţie deosebită pentru fată. dacă părinţii s-au hotărât să-şi mărite fata. De-a si bine spânzurată Bine-a si şi măritată! . prietenii logodnicilor îi strigă miresei versuri ironice. băutură şi mâncăruri. Spânzură-te de-o rătită. fiecare contribuind cu băutură. La sfârşitul ceremoni-alului. destinsă: „Mniresucă credinţâtă. Dacă toate au decurs bine. De multe ori se întâmplă ca ea să vadă pentru prima dată gospodaria unde „merge de noră”. se duc la preot acasă. Aici se ia un „blid”(farfurie) de grâu în care se ascund verighetele mirilor. logodnicii schimbă între ei verighetele şi „dau mâna”. Amândoi caută în acelaşi timp şi cel ce o găseşte mai întâi se spune că va avea noroc. Mâncarea este pregătită de părinţii fetei. petrecere care ţine până a doua zi. întro sâmbătă seara.care se face. sunt invitaţi feciorul care a peţit-o şi părinţii lui să vină „pă văzute”. La această petrecere. Urmează apoi la casa logodnicei o petrecere cu ceteraşi. se stabileşte data „credinţei”. unde are loc „credinţa” sau logodna bisericesca. La „credinţă” participă rudeniile mai apropiate şi prietenii intimi ai logodnicilor. despre locul unde vor sta aceştia. pentru a face o atmosferă glumeaţă.În sfârşit. Dacă mirele şi mireasa nu sunt din acelaşi sat. însoţiţi de părinţii lor şi de rudeniile mai apropiate. iar angajarea ceteraşilor şi completarea băuturii cade în sarcina logodnicului. Logodnicii.

La cununia civilă iau parte fraţii. după cununia la primărie. Dupa ce mirii au rezolvat cu analizele şi au „băgat zilele” la primărie. fixează când să se meargă la „sânge”(analize medicale) că să poată depune actele la primărie pentru cununia civilă.” În zori de zi. în unele cazuri se mai poate strica credinţa.Măritată încă-i bine. de aceea „trebuie bătut seru până-i cald” ca să meargă totul bine.” Astfel. Acesta o poate opri să se mărite pentru că îşi dă seama că o pierde. dacă se arată un alt fecior mai bogat şi mai „de neam”. Dacă se întârzie cu analizele. Da’ nu sie după care. stegarul şi druştele. Se merge la primărie cu o „uiagă de horincă” şi cu ceva de „îmbucat”. cumnaţii. după ce pleacă „credinţaşii” spre casele lor. părinţii. iar. iar datul mâinii şi schimbul verighetelor sunt rituri de agregare a noii familii. • Zestrea . cuscrii. primăria le dă termen de gândire înainte de a spune „da” şi să primească actul oficial de căsătorie. Măritată-i bine tare. Da’ nu sie după cine. împreună cu mirii. se felicită mirii şi de data asta mirii sunt siguri că nu se mai poate întampla nimic şi că-i sigură căsătoria şi urmează pregătirile de nuntă. se serveşte câte o gura de horincă. logodna simbolizează despărţirea de părinţi. „ Logodna presupune rituri de separare şi rituri de prag şi ia sfârşit prin rituri de agregare preliminare la noul mediu. se pot întampla multe.

Baiatul trebuia sa aibe casa. Pentru fata se dadeau in general animale (vaca. era obiectul ce arata harnicia miresii dar si statutul ei. lada miresii (Transilvania). frumos pictata cu motive florale sau sculptata. presuri. lada de Brasov (Oltenia).). in tara noastra. mai multe parcele de pamant.In vremuri nu foarte indepartate. sipet. cu martori. Aceste cufere erau comandate de catre tatal fetei la mesterul din sat sau erau cumparate de la targ. animale si bani. Acest fapt era facut dupa o anumita oranduire si continea obiecte specifice pentru fata si pentru baiat. lenjerie de pat (cearsafuri. In interiorul lazii erau puse lucruri de-ale miresii. cerci (trusou). saci cu cereale. Zestrea oglindea si statutul social. In Transilvania se stabilea la petit de catre parintii viitorilor insuratei. In general se intocmea o foaie de zestre. La fel se proceda si in Oltenia si Moldova. Cu cat era mai mare cu atat era mai bogata. Fetele care nu aveau zestre se maritau mai greu sau chiar ramaneau singure. Continutul zestrei era diferit de la caz la caz. oi. porc. fete de perne). pasari etc. ce se oficializa de catre preot in ziua logodnei. cufar (Moldova). Acordul putea fi verbal sau scris. Lada de zestre sau cufarul. caruta cu boi. inainte de fiecare nunta se stabilea zestrea atat pentru fata cat si pentru baiat. facute de ea: camasi. galbeni si lada de zestre in care erau puse tesaturi. pamant. un contract. Lada de zestre este facuta din lemn. covoare din lana .

cum ar fi stergare sau fete de perna. joia. sambata sau duminica dimineata. mireasa cinstea flacaii si apoi se facea un foc in curte iar baietii strigau “I-o ars casa miresei pentru ca s-o golit casa!”. flacaii se veselau si fluierau. In Moldova. Lada era pusa intun car cu patru boi si era dusa la casa mirelui pana dupa nunta. In functie de zona si chiar si de sat aceast ritual se face in momente diferite. prosoape.(aveau fetele mai instarite). astenuturi. Toata lumea trebuia sa vada cu ce avere vine mireasa. in Oltenia se mai obisnuia sa se puna o sticla cu vin. cand era dusa intr-un final la casa insurateilor. atunci cand mireasa ajungea cu lada acasa la baiat. acest obicei se mai tine in mediul rural. In zilele noastre. ca si . In Transilvania lada de zestre era ridicata de catre fratii miresei sau de flacaii din sat. Acesta ii cinstea si mergea cu ei la casa mirelui. insa pe drum se face harmalaie. Lada de zestre era luata cu mare suita. asternuturi. stergare. dar se mai poate face si dupa ce tinerii sau casatorit. Lada era scoasa in fata casei. etc. In Oltenia lada era luata de catre flacaii din sat. doua pahare si doua farfurii din lut pentru mire. plapuma. Zestrea era jucata pe drum cu hore. unde organiza o masa restransa. Mutarea lazii la casa insurateilor se facea cu mare alai si era un adevarat ritual. oferea rudelor acestuia mici cadouri. Pe drum era zarva. Deasupra lazii miresei erau asezate perne (cat mai multe). fete de masa. carpete. In vremuri indepartate nu existau aceste lazi de zestre iar averea miresei era pusa in saci. se canta si se juca. in general. In general se face inainte de nunta.

Acest obicei se face in diferite momente si in multe moduri.la o nuntă de . Lumea mai zice: „Părinte. dacă cineva are ceva împotrivă sau dacă cunoaşte ceva care ar si împotriva religiei. chematul la nuntă se face înainte cu două săptămâni. Şi se spune aşa: „Măria lu’ Pătru lu’ Vasalie şi cu Ionu lu’ Grigore să vestesc pentru a-ntâia oară în vederea căsătoriei. nu ar si bine să se iei laolaltă că-s neamuri. Dacă nunta se face „detilin”. preotul nu-i mai cunună. iar mirele şi stegarii invită apropiaţii lui. se poate face nunta. dar dacă totul decurge normal. Înainte de a se ocupa de nunta propriu-zisă. din partea mirilor mai pot merge la chemat şi părinţii. dupa trei herdetişuri. adică separat. „herdetişul”(vestirea nunţii în biserică). • Vestirile Înainte ca nunta să aibă loc. mirele şi mireasa merg a chema la nuntă. Dar.” Se întamplă să fie neamuri între ei sau să fie fată ruşinată sau să fie alte motive. în trei sărbători. îs veri de-al doilea sau de-al treilea şi îi cruce-n sânge” şi atunci preotul trebuie să verifice. in functie de obiceiul locului. • Chematul la nuntă Chemarea la nunta presupune invitarea oamenilor la nunta. De obicei. Dacă-i adevarăt. preotul trebuie să strige de trei ori.zestre se da mobila. când merge lumea la biserică. mireasa şi druştele cheamă nuntaşii ei. să anunte parohia imediat. Totuşi. ustensile de bucatarie. aparate electrocasnice.

în satele maramureşe.” De obicei are Consumându-se aparent inerţiile unui act protocolar. îndreptată spre recunoaşterea ordinii existente în cadrul familiei. iar fetele una cu vin. pe umar au un colac mare impodobit frumos cu paglica.„bocotani”(oameni înstăriţi) se trimit chemători care invită întreg satul la nuntă. bea o gura de tuica sau vin din . dă bineţe cu „Lăudăm pe Iisus”. Toti sunt imbracati de sarbatoare. margele sau cu flori din aluat. Am moştenit o întregă zestre spirituală care sfidează vremelnicia. chemarea comportă destule semnificaţii care îi sporesc ponderea în complexul de acte ceremoniale nupţiale. să fie lăudat. prin care trecerea noastră prin pragurile vieţii. In Transilvania chemarea la nunta se face cu o luna. cu panglica tricolora sau rosie. cu doua-trei saptamani inainte si in saptamana nuntii. flacaii. Ei merg sa cheme tineretul din sat. gazdele răspund: „În veci. că atunci lumea este pe-acasă.” Neamul a stat întotdeauna la temelia existenţei noastre: străbunii ne-au lăsat o serie de legi nescrise. Ea defineşte astfel. si cine doreste sa vina. fetele si vornicii au costume nationale. Este bine dacă se poate prinde o sărbătoare. luate parcă din lumea basmelor. se mai poate auzi un duios cântec de fluier. Au in mana un toiag impodobit frumos. flacai din partea mirelui si fete din partea miresei. Mirele intră în casă. se mai poate juca o învârtită şi se mai pot oficia atâtea ceremonialuri. amin. de aceea. Merg prin sat si invita oamenii la nunta. era pazită şi ferită. printr-o dublă deschidere semantică: una confirmatoare. De obicei se face in Duminica urmatoare logodnei. Baietii tin mana o plosca cu tuica. neamului şi mai departe în rândul întregii comunităţi. La acest ritual participa mirele si mireasa. vornici.

• Obiceiuri in sambata dinaintea nuntii Obiceiurile de pregatire a nuntii incep de miercuri cand. mirii fac niste bilete de instiintare dupa ce s-au logodit. In plus. chemarea la nunta este facuta de vornici. iar joi. la socrul mare se cheama fete si flacai si se face pasatul(mãcinãturã mare de grãunþe de porumb sau de mei) pentru . in Moldova se cerne faina. un ou etc. la fel imbracati. apoi joi sau sambata ei incaleca pe cai si merg la toti satenii sa-i invite la nunta. ei mai trebuie sa dea celor care ii invita un semn: o lingura. cu plosca de tuica sau vin si cine bea inseamna ca vine. In Oltenia chemarea la nunta se face in saptamana nuntii. bea din plosca. In Moldova. Uneori se cheama la nunta si in ziua nuntii adica Duminica.plosca. Mirele si mireasa merg sa invite pe cei batrani si pe la rude. de miri si socri. cu toiag. indeosebi joia si sambata. Cei care adreseaza chemarile la nunta sunt mirii si tineri din sat impreuna cu lautarii. Si in Moldova se obisnuieste sa se mearga cu plosca si daca omul vine. colac si plosca cu tuica sau vin. Inainte de strabate tot satul. foarte putini se imbraca in costume nationale si umbla cu plostele prin sat pentru a invita oamenii la nunta. In unele sate din Bucovina invitatia se face in ziua nuntii de catre vornici. In zilele noastre. Modernele cartoane frumos colorate si desenate au cam luat locul acestui frumos obicei. Acestia dau detalii invitatilor despre cei doi tineri casatoriti.

o hora facuta de flacai si fete. In unele locuri ale Moldovei. petrecerea era tinuta la mire acasa. Mireasa trebuia sa vina inca de sambata acasa la mire unde si innopteaza pana a doua zi. dupa ce se chema la nunta. vineri se tinea o petrecere la mireasa si apoi era adusa cu alai acasa la mire. In Transilvania petrecerea de sambata are loc in ambele case. pe care acesta o va purta in ziua nuntii. unde soacra o asteapta cu apa si miere. nu iau parte la petrecere. adica mireasa lua hainele mirelui si mirele pe cele ale miresei. In decursul serii mirii faceau schimb de plocon. Parintii acorda mirilor iertaciune si ei pleaca in casa. Pe urma se punea masa si continuau sa joace. Daca mireasa era in alta localitate. Se dansa pana la miezul noptii. Fetele fac o azima (paine nedospita) pe care mireasa o rupe deasupra capului si o imparte fetelor. folositã pentru lichide. un dans popular. Apoi tinerii danseaza trei jocuri si batranii unul. Feciorii fac Sarantau. acasa la mireasa sau la mire se jucau vedrele(veche unitate de mãsurã a capacitãþii.sarmale. Sambata. Mireasa coase palaria mirelui cu varsta sa. Mirele este barbierit in mod simbolic cu sapa sau cu . echivalentã cu circa zece ocale -astãzi cu circa 10 litri). La masa se servesc bucate preparate pentru nunta de a doua zi. La mireasa se joaca si se mananca. Tot sambata seara se duc brazii acasa la mireasa. Mirele era barbierit. apoi mireasa il stropea pe fata cu apa si busuioc. apoi la mire au loc alte obiceiuri traditionale.

parintele spiritual al proaspetilor casatoriti trebuia sa cumpere impreuna cu nasa darurile pentru ginere si mireasa printre care se numarau floarea de mire. parintii mirelui si ai miresei sunt cei care . Nasa era cea care imbraca mireasa impreuna cu prietenele ei numite drusti. planifica horele. zicanduse ca altfel mirele putea fi blestemat de catre acesta. cel care organiza actiunea era vornicul sau „cumnatul de mana” cum i se zice in Oltenia. Bineinteles ca se luau asa multi nasi si pentru darurile ce aveau sa le primeasca de la acestia. Socrii. Vornicul rosteste oratiile si-i cheama pe tineri la iertaciune in fata parintilor si are in general grija ca toti cei prezenti la eveniment sa fie tratati cum se cuvine.coasa. Daca in Oltenia si Transilvania acestia erau din randul nasilor de botez ai mirelui in mod obligatoriu. in afara de miri. numarul mare aratand pozitia sociala a tinerilor insuratei. • Persoane cu rol ceremonial La orice alai de nunta cele mai importante persoane. voalul pentru mireasa si lumanarile. plecarea la cununie. aranjeaza mesele. Nasul. Flacaii il ridica de trei ori cu scaunul si il usuca cu un stergar. in Moldova se alegeau si cate 15-20 de nasi. Acesta dirijeaza nunta. Cel care se ingrijea ca toata lumea sa fie multumita. el da sarcini bucatareselor. in desfasurarea ceremonialului sunt fara indoiala nasii. incepand chiar de la chemarea invitatilor.

El ii cinsteste pe toti si se ingrijeste ca pe masa sa fie de toate. Tot ei trebuiau sa spuna urari in versuri cand pleca si se intorcea alaiul de la cununie si cand se dadeau darurile. Uneori steagul era facut chiar de nas. • Recuzita rituala si ceremoniala Steagul de nunta(Transilvania): cu o saptamana inainte de nunta. Rolul cel mai important il are socrul mare pentru ca el este cu cheltuiala. In Sibiu se faceau doua steaguri unul pentru mire si unul pentru mireasa. iar feciorii il terminau sambata seara. Dupa traditie.planuiesc efectiv nunta inca de la logodna. nasul tocmea un fecior. parintii mirelui erau cei care plateau muzicantii si oamenii care serveau la masa. masa. sa faca steagul impreuna cu tinerele fete. Steagul este purtat de stegarul din ceata mirelui. Erau facute de femei si fete inainte de nunta. Steagul era format dintr-un bat pe care se coseau naframe. Sambata seara. ciucuri cu zurgalai. sa scoata pe mireasa de la parinti si sa supravegheze bunul mers al intregului alai de nunta. inainte de nunta. Joi seara il porneau fetele. In . numit stegar. panglici colorate si tricolore. steagul era prins in poarta nasului. Stegarul purta steagul in fruntea alaiului si-l aseza la intrare in curtea mirelui. doua cununi de iedera. Alte persoane cu rol in desfasurarea nuntii erau orice membru al familiei mirelui desemnat sa pregateasca scaunele. florile. Cand se facea steagul se servea bautura si mancare. prilej de joc si chef.

deoarece fiecare nuntas care venea aducea un pom. zurgalai. pana a doua zi seara. Puteau fi si 50 de pomi la o nunta. naframe. Pomul de nunta (Transilvania): era facut de stegari duminica seara.timpul nuntii stegarul tinea steagul langa el. caci ceilalti flacai incercau sa-l fure pentru ca stergarul sa le plateasca in schimbul acestuia. Oltenia. doi la mire si doi la nasi. Pomul era reprezentat de o creanga de prun inacarcata cu o pereche de . Pe drum era jucat. Cand incepea ospatul pomul era incarcat. Bradul era impodobit cu ghirlande de hartie. Dupa nunta bradul era lasat la poarta unde ramanea ceva vreme. dupa care steagul era desfacut. semn ca acolo a avut loc nunta. Transilvania): se facea sambata seara inainte de nunta. Plata se facea in bautura. infipt in acoperisul de paie. Ramaneau la stalpii portii pana se uscau. Bradul de nunta (Moldova. Tinerii din partea mirelui si a miresei faceau bradul. Tinerii care se urcau si luau sticla sau cozonacul din varful bradului erau rasplatiti cu o sticla de tuica si cu cozonacul din varful bradului. In timpul nuntii bradul era asezat la poarta. Dupa ce era jucat. mai cu seama cumatrul mare. Primele panglici din steag erau impartite prietenelor miresei. In varful bradului se punea o sticla de tuica sau un cozonac. panglici rosii si tricolore. Se juca in fata bisericii cat timp dura cununia si apoi cand se ajungea acasa cu nunta. Se puneau cate doi brazi la mireasa. Langa brad stateau un baiat si o fata care ii stropeau pe nuntasi cu apa si grau ca sa fie manosi. steagul se aseza pe casa. In timpul jocului stegarul juca steagul.

craci cu spini. cu huda(gaurã. miere de albine. batiste. nuci. Transilvania): se faceau mai multi colaci: pentru mire. Cand plecau cu mireasa la baiat luau si pomul. ovali. Dupa ce era sfintit de preot. de un mic alai. ` . carpe. Mireasa mergea cu el pe mana la mire. lapte. Deasupra colacului se puneau doua Pupeze din aluat. impletit in 3 coarde . unt. Aveau multe impletituri si pene din aluat. colacul stegarului. iar marti era dat nasului. Colacii de nunta (Moldova. marul era luat de baieti si scuturat. de 67kg.desagi de turte. la nas acasa si apoi la fata. mere si pere. Se puneau mere. pentru mireasa. Se puneau la biserica pe capul mirilor. iar pe deasupra era unsi cu ou si presarati cu mac si uneori cu stafide. Colacii pentru nasi erau mari. colacul cumetrilor. Colacii erau facuti din faina de grau. Colacul miresii (Moldova si Transilvania) era rotund. spãrturã) la mijloc si cu panglici. Pomul era dus de la mire de acasa. Marul era dus la biserica impreuna cu camasa mirelui. Se mai punea hartie colorata. Marul (Transilvania si Moldova): se impodobeau crengi de mar. Dupa nunta pomul se strica.

sarbe. Piese specifice: rochie alba de mireasa adecvata anotimpului. Luau parte fete.Gateala miresei Se facea duminica la pranz. nasa o imbrobodea cu marama si-i punea salba de argint.Mireasa era pieptanata de o fata cu mama si tata in viata. batista in brau. Dupa masa mare nasa dezvelea mireasa si ii punea batic pe cap. sau dulama de postav captusita cu blana. camasa cat mai inflorata. ii despletea coada si si ii impletea doua cozi pe care le infasura in coc. Insemme specifice purtate de mireasa: cununita din flori naturale si voal. cu sorturi de catifea in spate si in fata(Transilvania). carpa(marama) lunga de borangic cu coronita. Duminica seara. Se canta cantecul miresei. nu mai devreme. cu piese de port traditional sau de cele mai multe ori costum national. margele. De obicei plangeau ca la mort cand se imbraca mireasa din cauza ca se despartea de surori. de parinti. In timp ce mireasa era gatita in casa. . Nasa o impodobea. Voalul se punea inainte de cununia religioasa. Nasa ii lua voalul . Lamaita si voalul i le punea nasa. suman. La gat daca aveau. iar fetele tineau oglinda si pieptanele. purtau salba de galbeni. afara in curte se jucau hore. Daca nunta era iarna mireasa purta scurteica de postav. Nasii erau cei care aduceau gateala miresei. rude. Se facea masa si se juca bradul (Oltenia). bratara la mana. margele pe frunte. Pe langa nasa mai erau si alte rude ale miresei si prietene. si alte persoane apropiate.

Pe partea stanga a palariei erau prinsi bani de argint si spice de orz. Daca era iarna mirele se imbraca cu cojoc. itari. Camasa era cusuta cu flori si margele colorate . . In general camasa mirelui era cusuta de mireasa. Gateala mirelui se facea la casa miresei. Mirele tinea in poala 2 colaci pe care ii oferea celui care il barbirea. in Moldova. Mirele se imbraca singur inainte de a participa la cununia religioasa. La 1900 camasa mirelui se cosea doar pe guler. floare mare cu panglica lunga si cu beteala. Insemnele specifice ale mirelui erau: floarea mare cumparata. Pe cap mirele purta o palarie neagra sau o caciula pe care era prinsa o floare naturala de obicei nalba. Vornicul inchina hainele aduse de la mireasa. Cel care il barbierea trebuia sa fie necasatorit. batista de mire si 100 de lei. Luau parte si tinerii. seara avea loc barbieritul mirelui. iar pe deasupra cu suman. hram. hainele mirelui: camasa cu colturi la gat. Dupa nunta camasa mai putea fi purtata la sarbatorile mari. In unele zone precum Bacau se purta costum traditional de sarbatoare. mirele si mireasa fiind gatiti simultan. dupa logodna si era facuta din panza de bumbac sau borangic.Gateala mirelui Sambata. De la 1900 a aparut costumul negru pentru mire: haina si pantaloni din stofa de lana cumparata. crengute si boboci. brau si bete. numita floare de mire. Duminica dimineata se aduceau de la mireasa. de catre una –doua fete ale mirelui si flacai. Se mai punea o brosa sau o pana mai scurta.

acasa la mireasa. Hora miresei Hora miresei se joaca acasa. • Alaiurile de nunta Secventele nuntii sau alaiurile de nunta sunt impartite dupa traditie. vecini. numita "Boiereasca" in Maramures. urmand ca impreuna cu acestia sa mearga sa o ia pe mireasa.Ritualuri la mireasa acasa Cantecul miresei Cantecul miresei era interpretat de lautari in timp ce fata era gatita de nasa. in toate zonele tarii. (Valcea) Hora bradului Hora bradului se joaca afara. se impodobeste bradul in cadrul unei petreceri care echivaleaza cu rit de desprindere a viitoarei mirese dintre suratele de varsta. ceilalti asistenti. jucau sarbe si o hora specifica. mireasa isi pune un sort peste camasa si peste poale. In Moldova mirele porneste de dimineata cu ceata sa de flacai spre casa nasilor. Se mai interpreta si un fel de balada "Godea-Goghea" care vorbea despre o mireasa ce mergea la o soacra rea. . neamuri. in curtea casei miresei. cantecul se numeste "Ia-ti mireasa ziua buna" si se juca "Nuneasca" in timpul careia soacra mica impartea servetele la nuntasi. In curte. la gatitul miresei. Sambata seara. In Olt. in alaiul nasilor. al mirelui si al miresei. In acest joc.

iar mireasa cu socrii mici acasa la ea. In acest sens. Vornicii si drustele merg in spatele miresei. impreuna mergand la mireasa. Inaintea alaiului e purtat bradul. la nunta. se proceda la fel ca si in celelalte zone. In cazul in care mireasa era luata in ziua nuntii de la casa ei. Oltenia si Moldova. urmand ca spre seara sa soseasca „socria” la casa mirelui. Dupa cununie. Drumul spre biserica Se parcurge pe jos. rostesc strigaturi cu privire la “deliciile” burlaciei si ofera bautura . urmand ca dupa cununia religioasa. iar in spatele lor merge mireasa. fiecare cu darul pregatit pentru tanara familie. se obisnuieste ca nasul sa vina si sa-l ia pe mire. insotita de domnisoara de onoare si de nasa. iar alaiul ei acasa la dansa. Structura alaiului este aceeasi in Muntenia. mireasa merge acasa la mire. in ordinea dictata de rangul fiecarui participant. Cumnatul impreuna cu nasul flancheaza mirele tinandu-l de mana. pentru a forma alaiul cel mare se intalneau doar alaiurile nasilor si cel al mirilor. adica parintii si rudele fetei. particularitatile fiind determinate doar de vestimentatie si insemnele ceremoniale. In partile Transilvaniei insa. In Oltenia se obisnuia ca fata sa fie luata acasa la baiat inca de la logodna.Alaiul cel mare astfel format merge la biserica. de catre bradasul ales de mire. seara ducandu-se la mire unde are loc masa mare. sa se desparta din nou in doua grupuri: mirele merge la casa lui cu nasii si parintii.

Evanghelia. formand un fel de bolta pe sub care trece fiecare nuntas. urmate de cuscri si o parte din nuntasi. busuioc si flori. Apoi. un brau(cu care se leaga mirii si nasii cand ocolesc masa) si doi colaci mari. Pe masa trebuie sa mai existe un castronel cu miere. apoi mireasa si nasa. Intrarea in biserica: Preotul asteapta alaiul in usa si il invita in “Casa Domnului”. alaiul este intampinat de vornic sau de socrii mari in fata usii localului sau cortului. in semn de rasplatire. In apa se mai pune aghiasma. Primii intra nasul si mirele. in cinstea mirilor. cu un stergar. pe o masa se aseaza o galeata cu apa si un buchet de busuioc pentru spalatul nuntasior pe maini-gest de purificare simbolica. pentru ca viata tinerilor sa fie dulce ca mierea si o sticla de vin. iar de toarta galetii se leaga. • Masa mare de nunta Dupa ceremina religioasa. o saruta si ii da un castron cu grau din care ea arunca de trei ori peste nuntasi-semn al integrarii in neamul mirelui.trecatorilor. pentru a le aduce noroc. iar acestia pun cate un ban in apa. pe care acestia trebuie sa-si jure credinta. Urmeaza trecerea nuntasilor pe sub colac-mirii sau cavalerii de onoare si nasii tin deasupra usii un colac mare. Cineva din familia ginerelui asterne un covor sub picioarele mirilor. trimisi de nasa. socrii si nuntasii. Amenajarea bisericii: pe masa pentru cununie se aseaza: cununiile. La final mirii rup colacul in doua si il . sfesnicele. Soacra mare intampina mireasa. Mireasa inmoaie buchetul in apa si atinge palmele fiecarui nuntas. Urmeaza lautarii.

Servirea tortului este semn ca urmeaza “strigatul cinstei”-oferirea cadourilor. insa daca nu era suficient spatiu se mai facea si la mireasa. masa fiind “dezlegata”. Miezul noptii. muzica se opreste si se canta “La multi ani!”. ei mancau dintr-un blid cu o singura lingura din lemn si beau vin din acceasi sticla. In Oltenia mirii nu mancau la masa cu nuntasii. Ei erau asezati pe desagi. ei fiind ovationati de nuntasi pana se aseaza la masa si se canta “Multi ani traiasca!”. Se spune ca fata care gusta din “colacul miresei” va avea noroc la maritis. Intrarea mirilor la masa: vornicul anunta intrarea mirilor si a nasilor in sala. multumindu-le ca au dat curs invitatiei si se inchina un prim pahar in cinstea mirilor.impart. Deschiderea mesei: vornicul ureaza tuturor “Bun venit”. Lumanarile de cununie se aprind si se lasa sa arda toata noaptea. in functie de zone si legat de acest lucru se fac o multitudine de obiceiuri. ca sa fie legati ca . este momentul aducerii tortului. Masa din Duminica nuntii sau Masa Mare era organizata de obicei la casa mirelui. Acest obicei este des intalnit acolo unde mireasa nu este din acelasi sat cu mirele. Asezarea la masa se face diferit. In Oltenia si prin unele parti ale Moldovei se obisnuia sa se faca doua mese: una la amiaza acasa la mireasa (masa pochinzerilor) cu rudele ei si cei din alaiul mirelui iar pentru masa mare se mutau cu petrecerea acasa la mire. Petrecerea continua pana dupa miezul noptii. se sting toate luminile. fiecare fel de mancare fiind anuntat de vornic. ca sa se invete sa imparta totul.

rasol cu hrean. Meniul nu era foarte variat. Mancau fie ce se servea la masa. supa cu taitei. varza cu sau fara carne. cozonac. fie vin cu paine sau imparteau un ou. friptura. varza cu carne sau varza umpluta. piftie. muraturi. crampa(rachiu fiert cu zahar). atunci carnea era inlocuita cu pestele si se mai serveau raci(ardei cu umplutura de aluat si ceapa). galuste (sarmale) malai. tuica. vin etc. vin. Si in Moldova mirii mancau separat sau serveau la masa nasilor. pancove(gogosi). In preajma nasilor mai stateau rudele bogate si persoanele inportante din sat. paine. Mirii mananca lapte sau smantana dintr-un blid ca sa iasa copiii albi si frumosi si mananca un ou fiert dat de soacra. Nasii erau pusi in capatul mesei iar langa ei stateau socrii mari. Nasii sunt asezati in capul mesei alaturi de socrii mari. In Transilvania mirii stau in capatul mesei iar nasii stau de o parte si de alta a lor. In Transilvania se serveau branzeturi. plachie. Mancarurile fiind doar cele traditionale la vremea respectiva. In Oltenia se servea ciorba de carne. tocanita. colac cu nuca.acestia. Socrii mici stau alaturi de ceilalti nuntasi. . imparteau o strachina cu lapte si ou. Daca nunta pica in post. Mancau cu aceeasi lingura si beau dintr-un singur pahar. friptura gogosi tuica. In Moldova meniul era alcatuit din: masline. Uneori inainte de masa se servea dulceata. Cand mancau. supa cu taitei sau bors.

cu spice de grau in cioc si pe langa ea diverse fructe. Daca era o nunta bogata atunci se aducea un purcel de lapte sau un curcan. bani. cartofi. care le saruta mainile. lucruri pentru casa (carpete. Soacra mare ii da la randul ei daruri miresei: camasi. costum national. In Oltenia se face inainte sa se serveasca friptura. care o si cumpara in mod simbolic. In timpul serii. flori.horinca cu colac. atunci cand se da darul. un vornic sau de nas. care promiteau casa. cereale. Primul care dadea banii era nasul. asternuturi etc. scoarþã sau covor care se pune pe pereþi. stergare din borangic. etc.). la animale. Se juca un dans si apoi se duce la nas. Urmau socrii mari.). (cu desene). apoi o rupea si o impartea celorlalti meseni.). Acest ritual se facea la sfarsitul mesei. in functie de importanta stergar sau o batista cusuta de ea. brânzã. animale. perne. care trebuia sa dea si cel mai mult. O femeie sau soacra aducea o gaina mare prajita frumos impodobita cu beteala. foaie de scoarta. marmeladã). socrilor mari (imbracaminte si incaltaminte) iar mesenilor. de bumbac etc. lascute. perne etc. Strigatul darului se facea de catre un lautar. spre sfarsit se facea dansul gainii(gaina umpluta era considerata o mancare deosebita). macat(cuverturã de lânã. perne. mesenii dadeau ce aveau: de la bani. punea sare peste ei si ii dadea miresei. La . vinars etc. Dupa ce nasul ii strangea. piroste(colþunaº umplut cu carne. Darul se striga la sfarsit in general sau inainte sa se aduca friptura (Oltenia). ii aseza intr-o batista. etc. Mireasa dadea daruri nasilor (camasi cusute de ea.

Ii se da voalul jos si ii se pune o basma sau o marama ca simbol al femeii maritate si renuntarea la feciorie. Hora. . fiecare invitat contribuind cu o suma la conturarea bugetului noii familii. doua persoane. Intre timp. In Transilvania se dadeau daruri mai intai pentru mireasa (lucruri pentru casa. Astazi meniul s-a schimbat. Sarba etc. ca sa faca zestrea mai mare) apoi era dansata de toata lumea si ulterior se dadeau banii. deshobodarea miresei s-au pastrat in multe locuri. mireasa aduce un stergar nasei si unul nasuluisi incepe strigarea darului. furatul miresei. Tot in aceste tinuturi se tine si obiceiul cu furatul miresei. Spre dimineata se face deshobodarea miresei de catre nuna si cateva rude. Darul Este unul dintre momentele importante ale nuntii. nu se mai striga darul. insa alte obiceiuri cum ar fi gaina nasului. In functie de zona dansurile traditionale de nunta sunt: Polca. care erau stransi tot de nasi. pentru soacra mica un cojoc. cu rol de paharnici. Nuntasii se aseaza la masa si vornicul spune oratia bauturii. Si mirele este imbracat in haine obisnuite de catre nun. Dupa oratie.randul sau mirele ofera daruri socrilor mici. ofera cate un pahar. vornicul trecand pe la fiecare mesean cu un vas. iar muzica si dansurile nu prea mai sunt aceleasi. Moldoveneasca. mirii stau in capul mesei impreuna cu nasii. cu bautura invitatilor. care este rascumparata de catre nas sau mire.

ca semn al trecerii acesteia de la stadiul de fecioara. ca sa aiba noroc si sa se marite in acel an. de mama. referitoare la plecarea acesteia din randul lor. Intr-o camera separata. asistenta feminina joaca o hora in jurul miresei si ii striga diverse versuri.pentru a strange banii. nasa pune cununa miresei pe capul unei domnisoare. inconjurata de nasa si de prietenele ei. invitandu-i la culcare. dar e luata pe sus de catre mire. Nasii sunt singurii condusi acasa cu muzicantii. In acest timp. la cel de nevasta. Dupa ce se strang banii. ca parinti spirituali. tragand-o de trei ori de pe cap. Dupa ce este imbrobodita. Cu aceasta secventa se incheie masa Imbrobodirea miresei Este ritualul acoperirii capului miresei cu o brodoaba. reincepe dansul. In Moldova proaspetii insuratei merg la parintii miresei . in semn de recunostinta si respect fata de ei. mireasa. ia loc pe scaunul pregatit de nasa. Obiceiuri dupa nunta • Dupa nunta exista traditia ca tinerii casatoriti sa se duca la masa la socrii mici si la nasi cu diferite daruri constand in primul rand din feluri alese de mancare intocmai ca la nunta. Aceasta ii scoate cununa(voalul) si incearca sa-I lege basmaua. mireasa se opune. pana cand nasa considera ca mirilor le-a venit timpul de culcare si se duce sa astearna patul. Inainte de a trece pragul. dar ea “se impotriveste”.

Cu vornicul si cu alti flacai si fete.a. In Oltenia se obisnuieste mai mult ca prin alte parti „vestea cu rachiu rosu” sau „vestea miresei”. cu rachiu si cu prajituri. socrul mic trebuia sa mai dea niste pamant sau bani in plus ginerelui ca sa isi accepte nevasta chiar si asa necinstita cum fusese inainte de cununie. unde rastoarna o galeata cu apa. Cinstea miresei era sarbatorita apoi cu un chef ca la masa mare si daca nu. iar proaspata casatorita rupe din el si imparte celor . rachiul este indulcit cu zahar si colorat ca sa devina rosu si daca nu fusese cinstita se punea cenusa si ardei iute sau tot ce vroia soacra mare ca sa rada de soacra mica. mireasa primeste zestrea(plapumi. perne. In acest fel. joia sau la o saptamana dupa cununie. friptura. Luni dimineata dupa nunta.pe „Calea primara” cu bors de gaina. Tot luni dimineata se mai obisnuieste in Oltenia sa se adape mireasa.) Cu aceleasi daruri. paturi. mireasa merge la fantana. covoare s. „pe omenie”. cam tot la o saptamana se merge la nasi . Nasul este cel care trebuie respectat toata viata de catre familia cununata. galuste. nasul merge cu un butoi legat cu panglici rosii plin cu rachiu la socrii mici. In schimb. toale. Vornicul pune bradul de nunta in galeata. deseori. Daca mireasa fusese cinstita pana la cununie. la onomastici sau la marile sarbatori de peste an. insotit de cumnatul de mana si de muzicanti.parintii spirituali. mirele si mireasa sunt datori sa-l ajute pe nas la muncile agricole chemati sau nechemati si sa mearga cu plocoane in vizita.

trebuie sa faci schimb de agrafe cu mireasa respectiva  daca in ziua nuntii vezi un curcubeu. iar mirele o urmeaza. vei avea noroc . imediat dupa savarsirea cununiei  daca ploua la nunta.prezenti. vei avea casnicia imbelsugata  se spune ca nu trebuie sa vezi alta mireasa la biserica. • Oficierea slujbei religioase  se alege duhovnicul. iar la picioarele lor se presara petale de flori  in unele parti. condus de nasa  la iesirea din biserica se pune o galeata cu apa. Este bine ca si nasii si parintii mirilor sa se spovedeasca  primii care intra in biserica sunt domnisoara si cavalerul de onoare. fiind condusa la altar de nas sau tata. mirii se spovedesc pentru a primi Sfanta Impartasanie. Tot la iesire. se arunca asupra mirilor cu grau sau orez. o pisica neagra sau un cosar. buchetul miresei se arunca de pe treptele bisericii. preotul care oficiaza cununia. deoarece vei avea ghinion. Daca totusi se intampla. nu biserica oricat ar fi ea de mare sau de renumita  inainte de cununie. semn de belsug. restul din brad fiind adus acasa la mire si pus la pastrare in magazie. cu lumanarile de cununie  mireasa intra cu voalul pe fata.

 daca mirele scapa verigheta pe jos in biserica. inseamna ca ai casnicia blestemata  se zice ca prima lumanare care se stinge anunta care dintre miri va muri primul  mirele care il calca pe celalalt pe picior in timp ce se inconjoara masa va conduce in casa • Zile in care nu se fac cununii  in toate zilele de post de peste an  in Ajunul Praznicelor Imparatesti  in saptamana dinaintea Postului Sfintelor Pasti  in Postul Sfintelor Pasti  in Saptamana Luminata  in Duminica Rusaliilor  in Postul Sfintilor Petru si Pavel(23-29 iunie)  in Postul Adormirii Maicii Domnului(31 iulie-14 august)  in Postul Nasterii Domnului(14 noiembrie-24 decembrie) .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->