UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de Formare Continuă şi Învă ământ la Distan ă Facultatea de Ştiin e Economice şi Gestiunea

Afacerilor Disciplina: Analiză financiară

SUPORT DE CURS

ANUL III Semestrul 1

Sfântu Gheorghe
2009

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

CUPRINS
I. INFORMAŢII GENERALE ..........................................................................................3

II. SUPORTUL DE CURS PROPRIU-ZIS.................................................................7

MODULUL I BAZELE TEORETICO- METODOLOGICE ALE ANALIZEI FINANCIARE ...............................................................................................................7 Unitatea 1 Delimitări conceptuale ............................................................................8 1.1. Obiectul de studiu al analizei ......................................................................8 1.2. Tipologia analizei economico-financiare....................................................10 1.3. Procesul de analiză economico-financiară ................................................12 1.4. Funcţiile analizei economico-financiare .....................................................14 1.5. Factorii care determină schimbări de stare în funcţionarea sistemelor microeconomice .............................................................................................15 1.6. Sistemul de informaţii, premisă a efectuării analizei economico-financiare .17 1.7. Utiliztorii rapoartelor de analiză financiară .................................................17 Unitatea 2 Metodologia analizei economico-financiare ......................................19 2.1. Metode ale analizei calitative ....................................................................19 2.2. Metode ale analizei cantitative..................................................................21

MODULUL II ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE I COMERCIALIZARE ...25 Unitatea 1 Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie si comercializare ..........................................................................................................26 1.1. Sistemul indicatorilor valorici utilizaţi .........................................................26 1.2. Analiza dinamicii activităţii pe baza indicatorilor valorici .............................27 1.3. Analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii valorici........................28 Unitatea 2 Analiza cifrei de afaceri ..............................................................................30 2.1. Aspecte conceptuale ................................................................................30 2.2. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri.............................................31 2.3. Analiza factorială a cifrei de afaceri...........................................................34 2.4. Analiza consecinţelor modificării CA asupra principalilor indicatori ecfinanciari ........................................................................................................35 Unitatea 3 Analiza valorii adăugate..................................................................36 3.1. Aspecte conceptuale ................................................................................36 3.2. Analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate............................................37 3.3. Analiza factorială a valorii adăugate..........................................................38 3.4. Analiza consecinţelor modificării VA asupra principalilor indicatori economico-financiari .......................................................................................39

1

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

MODULUL III ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII .............................. 41 Unitatea 1 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor ........................................ 42 1.1. Abordări conceptuale privind cheltuielile întreprinderii ............................... 42 1.2. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii.................. 43 Unitatea 2 Analiza cheltuielilor de exploatare ................................................. 44 2.1. Analiza cheltuielior la 1000 lei venituri din exploatare................................ 44 2.2. Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri .......................................... 46 Unitatea 3 Analiza costului pe unitatea de produs.......................................... 48 3.1. Analiza principalelor categorii de cheltuieli pe unitatea de produs............. 48 3.2. Analiza costului marginal ........................................................................ 50

MODULUL IV ANALIZA PROFITULUI I RENTABILITÃŢII ACTIVITĂŢII ........... 52 Unitatea 1 Analiza profitului ............................................................................ 53 1.1. Analiza structurală a profitului .................................................................. 53 1.2. Analiza soldurilor intermediare ale gestiunii (S.I.G.) .................................. 54 1.3. Analiza factorială a profitului la nivel de întreprindere................................ 56 Unitatea 2 Analiza ratelor de rentabilitate ....................................................... 59

MODULUL V ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR- PATRIMONIALE A UNITĂŢII . 63 Unitatea 1 Bilanţul intrument de bază al analizei financiare ........................... 64 1.1. Bilanţul patrimonial .................................................................................. 64 1.2. Bilanţul funcţional .................................................................................... 66 Unitatea 2 Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii .............................. 67 2.1. Analiza structurii activului......................................................................... 67 2.2. Analiza structurii datoriilor ........................................................................ 69 2.3. Analiza structurii capitalurilor.................................................................... 70 2.4. Analiza patrimoniului net .......................................................................... 70 Unitatea 3 Analiza indicatorilor de lichiditate.................................................. 72 Unitatea 4 Analiza indicatorilor de solvabilitate- îndatorare ........................... 73 Unitatea 5 Analiza tabloului de finanţare......................................................... 75 BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................82

2

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

I.

INFORMAŢII GENERALE

• Date de identificare a cursului Date de contact ale titularului de curs: Nume: BOGDAN LAURA Birou: Str. Ciucului Nr.50 Telefon: 0267-352.805 Fax: 0267-352.805 E-mail: laura.bogdan@econ.ubbcluj.ro Consultaţii: luni 11,00- 13,00 Date de identificare curs şi contact tutori: Numele cursului: ANALIZĂ FINANCIARĂ Codul cursului: EBF0046 Anul III, Semestrul I Tipul cursului: Opţional Tutori: BOGDAN LAURA Adresa e-mail: laura.bogdan@econ.ubbcluj.ro Consultaţii: luni 11,00- 13,00 CSŐSZ CSONGOR Adresa e-mail: csongor85@freemail.hu Consultaţii: joi 15,30-17,30

• Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite Înscrierea la cursul de Analiză financiară nu este condi ionată de promovarea niciunui examen din anii anteriori, însă cunoștin ele dobândite prin aprofundarea disciplinelor de Matematici financiare și actuariale, Statistică descriptivă, Contabilitate financiară și Contabilitate de gestiune sporesc considerabil accesibilitatea temelor pe care vi le propunem. • Descrierea cursului Analiza economico-financiara reprezintă o sursă de fundamentare a deciziilor manageriale, un mijloc de apreciere a rezultatelor precum și un instrument de previziune economico-financiară. Disciplina cuprinde 3 mari părţi şi anume: - “Fundamentele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare” a cărei scop constă în prezentarea procedeelor şi metodelor cu ajutorul cărora se cuantifică influenţele factorilor. - “Analiza stării economice a firmelor”, care evidenţiază pe de o parte efortul depus în obţinerea rezultatelor, iar pe de altă parte efectul obţinut, aceasta realizându-se pe baza unor modele de analiză specifice fenomenelor analizate. - “Analiza stării financiare a firmelor”, a cărei scop constă în interpretarea datelor financiar-contabile pe baza situaţiilor financiare. Temele tratate pe parcursul disciplinei au drept obiectiv final stabilirea unui diagnostic complet al firmei pe baza unor criterii de performanţă.

3

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

metodologice ale analizei economice și financiare II. Bazele teoretico. Analiza economico-financiara. Analiză financiară pe bază de bilan . Presa Universitară Clujeană. consulta ii on-line și fa ă în fa ă. Cluj-Npoca. I. • Materiale bibliografice obligatorii 1 2 3 4 5 Bătrâncea.ubbcluj.. Analiza economica și financiara a firmei. abilită i. 2001. Editura ASE. Robu V.docudesk. calitative și structurale din activitatea întreprinderii. Analiza situaţiei financiar-patrimoniale a întreprinderii Cursul în format electronic poate fi accesat și descărcat de pe adresa: http://groups. Vâlceanu Ghe. Analiza profitului și a rentabilitãţii activită ii V. Ed. Bătrâncea. este structurat pe 5 module: I.. Analiza economico-financiară.com .Trial :: http://www. Parcurgerea cursului presupune atât activită i obligatorii cât și facultative din partea studentului. Analiza cheltuielilor întreprinderii IV. 1997. DINU E.. Analiza economico-financiară a societă ilor comerciale.Obiectivele cursului: . • Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs Acest silabus a fost elaborat pentru a ușura ”munca” studentului în parcurgerea cursului de Analiză financiară. solvabilitate.. rentabilitate și eficien ă a întregii activită i a firmei.calculul și interpretarea indicatorilor sintetici de gestiune.Gheorghe. Ed. Bucuresti. activită ile obligatorii presupun prezen a studentului la sediul FSEGA.com/group/ubb_econ_sfgheorghe/files si http://extensii. bonitate.ob inerea și valorificarea informa iilor de sinteză rezultate din analiza și corela iile indicatorilor economico-financiari din bilan privind integritatea și eficien a utilizării resurselor angajate în activită i economice specifice. 2004.. București Robu V. catedra de Administrarea Afacerilor. Sf. Editura ETA.asigurarea fondului de cunoștin e. lichiditate. 2001. . Cluj-Napoca.. Activită ile facultative constă în activită i tutoriale. ASE.. O descriere a conceptelor majore folosite poate fi găsită în curs la începutul fiecărui modul. . Bucuresti. I. Editura Economică. Georgescu N. Analiza activită ii de produc ie și comercializare a firmelor III. • Organizarea temelor în cadrul cursului Cursul de Analiză financiară.ro/sfantugheorghe. în func ie de cuprinsul fiecărui modul – acest lucru va fi precizat mai explicit la sfârșitul modulelor. deprinderi privind ob inerea și valorificarea în activitatea de conducere a informa iilor curente privind influen a analitică a factorilor de produc ie asupra rezultatului economico-financiar în vederea diagnosticării corecte a tendin elor cantitative. 4 PDF Created with deskPDF PDF Writer .yahoo. Georgescu N.

• Politica de evaluare şi notare Evaluarea studen ilor se va realiza printr-un examen examen scris (test) în sesiunea de examene din modulele cursului.Trial :: http://www. dar orice modificare va fi anun ată studen ilor cu min.în cazul studiului individual studentului îi este necesar un calculator cu legătură internet pentru accesarea cursului și pentru consulta ii online (puse la dispozi ia studentului în laborator sau în sala de lectură). • Contestaţiile pot fi adresate în maxim 24 de ore de la afişarea rezultatelor iar soluţionarea lor nu va depăsi 48 de ore de la momentul depunerii. În ceea ce privește modalitatea şi cerinţele pentru a intra la examenul de mărire precum şi modalitatea de notare nu există diferenţe faţă de examenul iniţial. precum și din nota primită pentru temele de control predate în timpul semestrului cu pondere de 30%. • Rezultatele finale vor fi puse la dispoziţia studentilor prin afișare la sediul catedrei și electronic în maxim 48 ore de la examen. vor fi parcurse primele trei modulele ale cursului. • Calendar al cursului Cu ocazia primei întâlniri. Calendarul activită ilor este este afișat la sediul catedrei.com . la sediul catedrei de Administarea Afacerilor din Sf. videoproiector (asigurat de facultate). instrumente și materiale: . Sunt utile și relevante din perspectiva scopului și obiectivelor cursului. analiza activită ii de produc ie și comercializare a firmelor și a cheltuielilor întreprinderii urmând ca la următoarea întâlnire să continuăm cu analiza rentabilită ii și situa iei financiare a întreprinderii. 5 PDF Created with deskPDF PDF Writer .docudesk. putând suporta modificări. 48 ore înaintea activită ii. Gheorghe. Co ocazia ultimei întâlniri se va recapitula materialul parcurs la primele întâlniri.Toate sursele bibliografice enumerate sunt obligatorii. notă care va avea o pondere de 70% din nota finală. • Materiale şi instrumente necesare pentru curs Se recomandă utilizarea următoarelor echipamente. • Elemente de deontologie academică Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică: • Orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancţionată conform reglementărilor în vigoare. Bazele teoreticometodologice ale analizei economice și financiare.pentru desfășurarea în condi ii optime a activită ilor tutoriale sunt necesare: laptop (asigurat de facultate). .

2. Evalua i răspunsurile și relua i documentarea pe baza silabusului și al bibliografiei suplimentare. Vă documenta i pentru examen.• Studenţi cu dizabilităţi Noi. Rezolva i studiile de caz și exerci iile consemnate cu ocazia activită ilor aplicative. bibliografiei obligatorii și al informa iilor suplimentare primite cu ocazia activită ilor tutoriale. oferind șanse egale acestora.docudesk. e-mail) ale noastre stau la dispozi ia tuturor studen ilor. 3. Răspunde i la întrebările recapitulative sub forma unor expuneri verbale sau în scris. fără a apela la răspunsuri. 6 PDF Created with deskPDF PDF Writer . 5. Realiza i teste de autoevaluare și temele de control. 6. Datele de contact (telefon.Trial :: http://www. Parcurge i cu aten ie modulele cursului. 4. • Strategii de studiu recomandate Schema modulului de lucru recomandat de tutori pentru parcurgerea cursului de analiză financiară este următoarea: 1.com . cadrele didactice ne exprimăm disponibilitatea. Localiza i în text conceptele și cuvintele cheie. de a adapta metodele de transmitere a informaţiilor precum şi modalităţile de evaluare și la studen ii afecta i de dizabilită i motorii sau intelectuale.

II. SUPORTULDE CURS PROPRIU-ZIS

MODULUL I BAZELE TEORETICO- METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICE ȘI FINANCIARE

OBIECTIVE: - În elegerea rolului și importan ei analizei economico- financiare în procesul decizional; - Familizarizarea cu conceptele fundamentale ale analizei economicofinanciare; - Interpretarea influenţelor factorilor care acţionează asupra fenomenelor economice şi propunerea unor soluţii pertinente de creştere a eficienţei economice; - Descrierea con inutului și etapelor procesului de analiză; - Învă area,în elegerea și stăpânirea instrumentelor utile ealborării unor modele de analiză economico- financiară, performante care să surprindă cât mai bine realitatea economică. CONCPTE CHEIE: Delimitări conceptuale, Analiză finanaciară, Analiză economico- financiară, Analiză tehnico- economică, Analiza performan elor întreprinderii, Tipologia analizei: analiza postfactum, analiză curentă, analiză previzională; analiză calitativă, analiză cantitativă; analiză micro-, mezo- și macroeconomică; analiză statică, dinamică; analiză pe termen scurt, mediu sau lung; Analiză internă, analiză externă; Procesul de analiză: obiectului analizei; elemente, factori, cauze; stabilirea rela iilor condi ionale dintre factori; cuantificarea influen elor factorilor asupra fenomenului studiat și sinteza rezultatului analizei; Func iile analizei: informa ională, de evaluare, de fundamentare a deciziilor, gestionarea eficientă a resurselor și de evaluarea performan elor manageriale; Sistemul de informa ii: surse interne, surse externe; Utilizatorii rapoartelor de analiză: utilizatori interni, managerii și exteni, clien ii, furnizori, investitorii, creditoii firmei și statul, Metode ale analizei calitative: diviziunea şi descompunerea rezultatelor, gruparea şi comparaţia, Metode ale analizei cantitative: metoda balanţieră, metodae substituţiilor în lanţ, metoda ratelor, metoda analizei regresionale, metoda scorurilor.

7

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

RECOMANDĂRI PRIVIND STUDIUL: Se recomandă o abordare a studiului pornind de la cele două concepte de bază – analiză financiară și analiză economico- financiară – şi evidenţierea relaţiei dintre ele. Următorul pas îl constituie în elegerea obiectivelor analizei, a con inutului și etapelor procesului de analiză a activită ii economic. Însușirea aspectelor teoretice presupune studiul individual al prezentului material și a bibliogrfiei indicate pe parcurs, suportul de curs reprezentând numai un ghid pentru sistematizarea materialului. De asemenea se face apel la cunoștin ele dobândite de studen i pe parcursul anilor de studiu la disciplinele precum matematica și satatistica în vederea elaborării modelelor de analiză a fenomenelor economic și interpretării rezultatelor ob inute în urma cuantificării influen elor factorilor.
UNITATEA 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO- FINANCIARĂ 1.1. Obiectul de studiu al analizei În dic ionarul explicativ al limbii române, termenul de analiză provine din limba franceză și are un dublu în eles. În primul rând, prin verbul a analiza (fr. analyser) se în elege ”a cerceta un întreg, un fenomen, etc. examinând fiecare element în parte”; în al doilea rând, substantivul analiză (fr. analyse) înseamnă o metodă știin ifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte” Astăzi, în abordarea sistemică a problematicii firmelor un rol deosebit revine analizei economico-financiare, ca instrument de supraveghere a activităţii şi performanţelor acesteia. Analiza economico-financiară prin metodologia, procedeele şi tehnicile specifice de care dispune, concură la diagnosticarea stării diferitelor procese şi fenomene, le descoperă structura, stabileşte relaţiile de cauzalitate, factorii care le guvernează, descoperă legile formării şi dezvoltării lor, iar pe această bază oferă conducerii posibilitatea adoptării deciziilor privind îmbunătăţirea activităţii în viitor. Activitatea de producţie şi comercializare, reprezintă pentru oricare firmă, indiferent de forma de proprietate, raţiunea de a exista, respectiv de a produce bunurile necesare satisfacerii unor nevoi sociale. În acest caz, sarcina analizei constă în evidenţierea gradului de realizare a sarcinilor programate privind indicatorii de rezultate şi performanţă care caracterizează activitatea productiv-industrială a întreprinderii, efectuarea de comparaţii între indicatorii realizaţi de întreprindere şi cei ai întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aceleiaşi ramuri, evidenţierea cauzelor care au determinat anumite abateri, stabilirea măsurilor ce se impun în vederea corectării situaţiilor nefavorabile, pe de o parte, concomitent cu evaluarea complexă a activităţii şi a rezultatelor întreprinderii în corelaţie cu cerinţele pieţei, pe de altă parte.

8

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

Capacitatea întreprinderii de a răspunde cerinţelor şi reacţiilor pieţei este dependentă de asigurarea cu resurse materiale, umane şi financiare, dar fără a pierde din vedere aspectele privind eficienţa utilizării acestora. Asigurarea din punct de vedere cantitativ, calitativ şi la termen cu produse şi servicii, trebuie realizată pe baza identificării corecte a solicitărilor şi motivaţiilor clienţilor. Aceasta constituie o modalitate de a răspunde cerinţelor pieţei, fiind expresia utilizării eficiente a factorilor de producţie (natura, munca şi capitalul) ai întreprinderii. Asigurarea întreprinderii cu personal, vizează pe lângă latura cantitativă şi aspecte de ordin calitativ, exprimate prin gradul de calificare a salariaţilor. Analiza economică are deci ca obiectiv, în acest caz, determinarea gradului de asigurare cu personal din punct de vedere cantitativ, pe structură, la termen şi calitativ, precum şi utilizarea acestuia prin prisma timpului de muncă utilizat şi al eficienţei utilizării. Existenţa bazei tehnico-materiale sau a potenţialului material, constituie o condiţie indispensabilă a desfăşurării activităţii. Potenţialul material, formează practic suportul real al capitalului fix (mijloace fixe, respectiv active fixe de exploatare) şi al capitalului circulant (stocuri, respectiv active circulante de exploatare). Desfăşurarea oricărei activităţi şi cu atât mai mult a unei activităţi productive reclamă, implicit, consumul dar şi utilizarea factorilor de producţie. Atât consumul cât şi utilizarea respectivilor factori, trebuie să se încadreze în anumite niveluri considerate ca fiind obiectiv normale, care reprezintă criterii de comparaţie privind aprecierea comportamentului diferitelor categorii de cheltuieli. Analiza evoluţiei costurilor trebuie făcută în strânsă dependenţă cu scopul propus, respectiv cu masa efectelor generate. Mecanismul formării rezultatelor întreprinderii cât şi dimensiunea şi structura acestora, constituie consecinţa firească a consumurilor de resurse circumscrise aceleiaşi sfere de cuprindere. Obiectul analizei îl formează toate categoriile de cheltuieli care concură la desfăşurarea activităţii întreprinderii. Analiza urmăreşte să evidenţieze căile şi mijloacele privind reducerea cheltuielilor, în scopul menţinerii in limitele de eficienţă care concură la performanţa economico-financiară a întreprinderii. Analiza performanţelor unei întreprinderi, inclusiv a rentabilităţii acesteia, sunt necesare pentru o corectă apreciere şi evaluare a eventualelor modificări esenţiale privind resursele economice pe care le-ar putea controla în viitor. Importanţă deosebită prezintă variaţia performanţei în viitorul previzibil, determinându-se în acest scop aspectele legate de generarea de fluxuri de trezorerie în funcţie de resursele existente. În ceea ce priveşte orientarea întreprinderii către noi resurse financiare, analiza performanţei va trebui să furnizeze concluzii asupra impactului pe care l-ar avea utilizarea de resurse suplimentare. Totodată, analiza financiară urmăreşte să evidenţieze modalităţile de realizare ale echilibrului financiar pe termen mediu şi lung (obiectiv al analizei pe bază de bilanţ) şi treptele de acumulare bănească, de rentabilitate ale activităţii întreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit şi pierdere).

9

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

În cazul analizei situaţiei financiar-patrimoniale, un rol deosebit îl ocupă stabilirea căilor de menţinere a independenţei financiare şi de realizare a flexibilităţii în acest domeniu. Scopul analizei financiare îl constituie întocmirea diagnosticului financiar al întreprinderii, în vederea evidenţierii punctelor forte şi a punctelor slabe, adică a stării de sănătate sau de slăbiciune financiară a întreprinderii, precum şi a potenţialului managementului financiar. 1.2. Tipologia analizei economico-financiare Diversitatea activităţilor desfăşurate de către o întreprindere şi varietatea situaţiilor întâlnite privind conţinutul, nivelul şi caracteristicile performanţelor economico-financiare ale acesteia, reclamă necesitatea utilizării mai multor tipuri de analiză, care pot fi structurate după mai multe criterii: a) În funcţie de raportul dintre momentul în care se efectuează analiza şi momentul desfăşurării fenomenului, distingem:  Analiza post-factum, post-operativă sau analiza activităţii, constituie un instrument de “supraveghere şi reglare” a modului de funcţionare a unei întreprinderi, ceea ce presupune cercetarea rezultatelor acesteia potrivit relaţiilor cauzal-funcţionale şi implicit relevarea gradului de realizare a obiectivelor programate (încadradrea în limitele stabilitede managementul firmei). Post-factum, ca sens noţional, defineşte o activitate, proces sau eveniment care a avut loc sau care s-a încheiat, analiza acestuia efectuându-se ulterior producerii lui. Analiza post-factum îşi dovedeşte utilitatea în activitatea practică a întreprinderii prin aceea că furnizează informaţii privind încadrarea sau neîncadrarea rezultatului obţinut în limitele estimate ca fiind normale (inclusiv în nivelurile programate). Analiza activităţii priveşte prezentul şi trecutul, în timp ce analiza previzională priveşte viitorul. Dacă separăm prezentul de trecut, se poate crea o nouă categorie şi anume analiza concomitentă sau curentă. Acest tip de analiză constă în secţionarea unui fenomen şi presupune urmărirea sa pe fragmente, cu condiţia menţinerii unităţii fenomenului. Ca tip de analiză post-factum care se poate îmbina şi cu analiza prospectivă menţionăm analiza diagnostic, care permite aprecieri asupra performanţelor economico-financiare ale unei întreprinderi, asupra unei structuri de tipul funcţiilor acesteia, asupra centrelor de responsabilitate sau a unui segment al activităţii întreprinderii.  Analiza previzională sau prospectivă, presupune determinarea evoluţiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetării factorilor (a relaţiilor de cauzalitate), a acţiunii lor în perspectivă (inclusiv cu luarea în considerare şi a altor factori decât cei cunoscuţi). Analiza previzională constituie o etapă premergătoare în elaborarea strategiei activităţii economico-financiare a întreprinderii. Ea este utilizată de către centrele de decizie pentru stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse în perioada viitoare.

10

PDF Created with deskPDF PDF Writer - Trial :: http://www.docudesk.com

de cultură şi credinţă.  Analiza dinamică cercetează fenomenele economice în mişcare. performanţele economico-financiare realizate etc. lucrărilor şi prestărilor de servicii. Evidenţierea legăturii dintre diferitele poziţii succesive ale fenomenelor economice se face pe baza cercetării factorilor care au determinat aceste schimbări.b) Din punct de vedere al urmăririi însuşirilor esenţiale sau al determinărilor cantitative ale fenomenelor.  Analiza macroeconomică presupune studierea fenomenelor la nivelul economiei naţionale sau al economiei mondiale (conjunctura internă şi internaţională. prin natura lor. se trece de la o esenţă mai puţin profundă către alta mai profundă. urmăreşte esenţa fenomenului. produs intern brut etc. 11 PDF Created with deskPDF PDF Writer . e) După orizontul de timp pe care se cercetează fenomenul. în raport cu obligaţiile asumate prin contarctele încheiate cu beneficiarii.). nivel de dezvoltare. Noţiunea de static este legată de modul de efectuare a analizei şi nu de natura fenomenului. vizează relevarea comportamentului acesteia privind realizarea produselor. c) După nivelul la care se desfăşoară analiza. nu pot fi statice. volum. relevând pe baza relaţiilor existente între acestea. distingem:  Analiza pe termen scurt serveşte managementului întreprinderii pentru conducerea operativă a activităţii pe perioade de timp de până la un an de zile. În procesul de analiză. deosebim:  Analiza calitativă. potrivit obiectului de activitate. factorii care sunt de aceeaşi natură cu fenomenul analizat. număr. sunt utilizate metodele matematice.  Analiza mezoeconomică studiază fenomenele şi procesele la nivelul sectorului sau al ramurii de activitate în scopul evidenţierii poziţiei firmei pe piaţă.Trial :: http://www.  Analiza cantitativă presupune cercetarea fenomenului prin determinări comensurative exprimate prin greutate. distingem:  Analiza statică studiază fenomenele. deci. legislaţie şi reglementări. distingem:  Analiza microeconomică cercetează fenomenele economico-financiare la nivelul întreprinderii sau al compartimentelor funcţionale din cadrul structurii sale organizatorice. a capacităţii concurenţiale a acesteia etc. deoarece fenomenele. d) După modul de urmărire în timp a fenomenelor. factori climaterici etc. operând preponderent cu mărimi globale sau agregate ca de exemplu produs naţional brut. utilizând în acest scop modele de tip statistic sau stocastic. În determinarea modificării fenomenelor şi cuantificarea (măsurarea) influenţei factorilor asupra fenomenelor analizate. factori demografici. o anumită poziţie a fenomenului supus analizei. loc un proces de purificare prin tercerea de la factori calitativi mai puţin puri către factori mai puri. Acest tip de analiză centrată la scara întreprinderii. suprafaţă. probleme sociale.  Analiza pe termen lung operează cu date care depăşesc termenul de un an. durată etc.docudesk. având. relevând poziţia lor într-un şir de momente. însuşirile sale esenţiale. potrivit principiului descompunerii în trepte.com . precum şi elementele şi factorii care influenţează asupra acestora la un moment dat.

Exemplul clasic îl constituie procedura utilizată de bănci pentru studierea cererilor întreprinderilor privind acordarea de credite. partenerii externi ai întreprinderii se bazează pe informaţiile furnizate de analiza financiară (diagnosticul financiar extern). Procesul de analiză economico-financiară Drumul parcurs de analiză este inversul evoluţiei reale a fenomenului. Elaborarea acestor analize servesc conducerii întreprinderii. distingem:  Analiza internă are un caracter parctic. constă în identificarea anumitor fapte. statul reprezentat prin autorităţile locale. distingem:  Analiza tehnico-economică îmbină caracterul tehnic cu cel economic. guvern şi organizaţiile cvasiguvernamentale. analistul poate detecta stările de dezechilibru din diferite domenii ale activităţii întreprinderii. fenomene. prin intermediul celor cu acţiune directă. 1. b) Determinarea elementelor. Pe baza acestor informaţii. atât pentru cunoaşterea stării de fapt reflectată prin nivelul performanţelor economicofinanciare şi exercitarea pe această bază a controlului privind modul de realizare a sarcinilor programate.docudesk. rezultate.f) După criteriile de studiere a fenomenelor. trecând de la cei cu acţiune directă la cei care acţionează indirect.  Analiza economico-financiară tratează corelaţiile dintre activitatea economică (de exploatare) şi cea financiară (analiza riscului financiar trebuie corelată cu analiza riscului de exploatare). sunt interesate în a-şi forma o imagine asupra dezvoltării viitoare a afacerilor întreprinderii.3. partenerii de afaceri (furnizori.). situaţiei economico-financiare şi securităţii financiare a acesteia. cantitativ şi calitativ.  Analiza externă se efectuează de partenerii externi. În acelaşi mod. Delimitarea obiectului se face în timp şi spaţiu. Conţinutul procesului de analiză economico-financiară. utilizând anumite metode de evaluare şi calcul. stabilind totodată măsurile care se impun în vederea remedierii. până la stabilirea 12 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Factorii se stabilesc în mod succesiv.Trial :: http://www. presupune parcurgerea următoarelor etape: a) Delimitarea obiectului analizei. facilitatea efectuării acesteia rezidă din faptul că analistul are o poziţie privilegiată deoarece beneficiază de o serie de informaţii despre întreprinderea analizată. modul de gestionare şi plasare a capitalului etc. precum și cauzele acestora. clienţi etc.com . Acţiunea de creştere a producţiei fizice este rezultatul unei analize tehnicoeconomice efectuate de specialişti cu cunoştinţe tehnice şi economice. În fundamentarea deciziilor lor. factorilor şi cauzelor fenomenului studiat. care se exprimă sub forma indicatorilor economico-financiari. care urmăresc capacitatea acestora de a-şi achita obligaţiile.  Analiza financiară vizează cu predilecţie fluxurile financiare care se formează la nivelul întreprinderii. cât şi pentru fundamentarea activităţii viitoare. Analiza porneşte de la rezultatele procesului încheiat către elemente şi factori. precum şi organele de urmărire penală sau instanţele de judecată. g) În funcţie de poziţia analistului. Descompunerea în elemente presupune o analiză structurală. inclusiv îmbinarea acesteia cu sinteza.

care permite evidenţierea relaţiilor dintre fenomen. Fig. Desfăşurarea procesului de analiză este prezentat în figura 1. faţă de evoluţia reală a fenomenului. factori şi cauzele finale. În această etapă intervine analiza cantitativă. pe de altă parte.1. respectiv al deciziilor menite a contribui la utilizarea optimă a factorilor de producţie. e) Sinteza rezultatelor analizei. Schema desfăşurării procesului de analiză economico-financiară Schema mai sus prezentată. dimensionarea rezervelor interne şi aprecierea cât mai exactă a rezultatelor. d) Măsurarea (cuantificarea) influenţelor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului analizat. a viabilităţii întreprinderii.cauzelor finale. către alta mai profundă.1. Respectarea etapelor este obligatorie. 1.Trial :: http://www. pune în evidenţă două tipuri 13 PDF Created with deskPDF PDF Writer . permite. pe de o parte. iar. fixând totodată conceptul “ordine de analiză”. procesul cunoaşterii este adâncit de la o esenţă mai puţin profundă. constituie etapa stabilirii concluziilor şi aprecierilor asupra activităţii desfăşurate (în funcţie de obiectul analizei). elemente.com . la obţinerea unor randamente maxime ale utilizării acestora în vederea asigurării marjei concurenţiale. Potrivit principiului descompunerii în trepte. În acest scop este necesar a se determina relaţia cauză-efect. Elaborarea măsurilor. respectiv raporturile de condiţionare. iar parcurgerea lor se impune cu ocazia analizei oricărui fenomen economico-financiar.docudesk. cât şi dintre diferiţii factori care acţionează asupra acestuia. sesizarea condiţiilor în care acţionează un fenomen precum şi a elementelor sau factorilor care influenţează asupra acestuia. pe de altă parte. Caracterul ştiinţific al analizei ca metodă a cunoaşterii. Parcurgerea acestor trei etape conduce la elaborarea modelelor de analiză ale proceselor şi fenomenelor analizate. care pe baza unei metodologii proprii permite măsurarea influenţelor. este condiţionat de parcurgerea acestor etape. c) Stabilirea relaţiilor de condiţionare dintre fiecare factor şi fenomenul analizat pe de o parte.

în timp ce factorii reprezintă forţele motrice care provoacă sau determină un fenomen (de exemplu numărul mediu scriptic faţă de cifra de afaceri). asigură valorificarea datelor furnizate de întregul sistem de evidenţă economică. presupune reflectarea modului de valorificare a potenţialului tehnico-economic al întreprinderii. În ceea ce priveşte cauzele. Reglarea funcţionării sistemului întregeşte de fapt bucla analiză-diagnostic şi se realizează în raport cu parametrii de funcţionare. 1. niveluri ale concurenţei pe diferite pieţe etc. rolul său constă în a transpune în practică cerinţele funcţiei anterior prezentate. restricţii sau valori potenţiale. în vederea reglării lor în perioada următoare. Elementele reprezintă părţi componente ale fenomenului analizat (de exemplu costul produsului pe articole de calculaţie sau pe elemente primare de cheltuieli). reprezintă o cerinţă obiectivă a desfăşurării activităţii în oricare domeniu al vieţii economicosociale.com . c) funcţia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienţă. Cauzele finale reprezintă ultimele cauze descoperite în procesul de analiză. provoacă şi respectiv explică apariţia unui fenomen. în procesul conducerii o serie de funcţii: a) funcţia informaţională. Este cunoscut faptul că oricare ar fi această activitate. în scopul informării centrelor de decizie asupra modului de realizare a performanţelor economico-financiare.docudesk. acestea reprezintă fenomene care. subscris funcţiei de evaluare. sau în situaţia în care interesele şi echilibrul macrosistemului admit acest lucru.4. care se individualizează şi întrepătrund într-un proces simbiotic: diagnostic şi respectiv reglare. acestea apar drept cauze finale deoarece procesul de analiză reprezintă inversul evoluţiei reale a fenomenului. în anumite condiţii. poziţionarea unor stări comparativ cu standardele normative.Trial :: http://www. un 14 PDF Created with deskPDF PDF Writer . ea presupune. precum şi a cauzelor care au generat eventuale dereglări. Această funcţie capătă contur şi se materializează prin cele două laturi ale sale. În procesul de analiză.principale de naliză: analiza structurală (prin elemente) şi analiza factorială (prin factori). Func iile analizei economico-financiare Analiza economico-financiară realizează. b) funcţia de evaluare a potenţialului tehnico-economic al întreprinderii. atunci când aceştia reprezintă limite. Diagnosticul. deşi definită ca având caracter autonom. Din punct de vedere al apariţiei şi dezvoltării oricărui fenomen. pe de o parte. în accepţiunea de “potenţial” circumscris în nivelele maxime sau minime ordonate de sistemul de conducere al acesteia. în accepţiunea de echilibrare a funcţionării sistemului întreprindere. ele sunt cauze primare. prezintă interes modul de desfăşurare al oricărei activităţi în scopul satisfacerii unor nevoi sociale. În structurile decizionale ale întreprinderii. prin ea însuşi.

care presupune punerea alternativă în balanţă a eforturilor necesare pentru obţinerea unorefecte sau viceversa. astfel: a) După conţinutul (natura) lor. precum şi stabilirea posibilităţilor de îmbunătăţire a activităţii întreprinderii ca sistem. d) funcţia de reflectare a gestionării eficiente a patrimoniului şi de evaluare a performanţelor managementului se realizează cu ajutorul contabilităţii. Satisfacerea cerinţelor acestei funcţii este condiţionată de furnizarea de către întreprindere a informaţiilor economico-financiare ca expresie a activităţii desfăşurate. pe de altă parte. economici. să reflecte performanţele economico-financiare realizate precum şi dezechilibrele manifestate în realizarea acestora. băncile şi alţi investitori. Factorii care determină schimbări de stare în sistemelor microeconomice funcţionarea Factorii. a naturii acestora şi a legăturilor prin intermediul cărora concură la formarea şi respectiv la modificarea unui fenomen. ea fiind temeiul cunoaşterii prezentului în economie.5. Sistemul informaţional trebuie să oglindească veridic circuitul valorilor în stadiile lor de transformare.Trial :: http://www. Informaţiile în cauză. investitorii în obligaţiuni. vizând după caz minimizarea eforturilor. a unui rezultat. partenerii de afaceri (furnizorii. dar şi un consilier indispensabil al viitorului.docudesk. de regulă. psihologici. tehnologici.com . a solvabilităţii şi a structurii financiare a întreprinderii. publicul). este generatoare de efecte. organizatorici. Nimeni nu este dispus a investi fără a obţine o eficienţă scontată a respectivei investiţii. demografici. auditorii. clienţii etc. Cunoaşterea factorilor. bursa de valori). presupune analiza relaţiilor cu: furnizorii de capital (acţionarii şi consultanţii acestora. social-politici. analiştii şi consultanţii externi. statul (fiscul. Contabilitatea reprezintă un bun universal. naturali etc. într-un sistem de legături cauzale bine definit. reprezintă un element definitoriu al obiectului analizei economico-financiare. autorităţile locale). organele de urmărire penală sau instanţele de judecată. Factorii care explică rezultatele economico-financiare pot fi grupaţi după mai multe criterii. iar. constituind un instrument de analiză permanentă a gestionării valorilor patrimoniale în condiţii de eficienţă. 1. luând în considerare caracterul limitat al resurselor sau maximizarea efectelor. ci interdependent. determină formarea şi modificarea unui fenomen economic. guvernul şi organizaţiile cvasi-guvernamentale. ca forţe motrice ale dezvoltării. Decizia în acest domeniu se bazează pe calculul economic de eficienţă.efort economic. distingem următoarele categorii de factori: tehnici. biologici.). constituie suportul necesar efectuării analizei financiare externe orientată spre formularea diagnosticului asupra condiţiilor de echilibru financiar. nu acţionează izolat. e) funcţia de realizare a conexiunii cu mediul exterior economicofinanciar. 15 PDF Created with deskPDF PDF Writer . alţi utilizatori (organizaţiile profesionale. Ei.

distingem:  factori previzibili (cerţi sau determinabili). sunt în principal proveniţi din mediul în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea.  factori de structură. 16 PDF Created with deskPDF PDF Writer . distingem:  factori dependenţi de efortul propriu.. distingem:  factori simpli. care îşi au originea în mediul exterior. distingem:  factori interni (endogeni).Trial :: http://www. dar cu un grad redus de complexitate.  factori imprevizibili (aleatori). De regulă. producţiei şi vânzării producţiei. i) După intensitatea acţiunii lor. se disting factori specifici aprovizionării. În teoria economică se utilizează noţiunea de “factori cheie ai succesului” în analiza portofoliului de produse şi a mediului concurenţial. distingem:  factori dominanţi (cheie) a căror influenţă este hotărâtoare în obţinerea rezultatelor. sunt acei factori care îşi exercită nemijlocit influenţa asupra fenomenului analizat. care sunt de aceeaşi natură cu fenomenul analizat. f) După izvorul acţiunii lor. reprezentând condiţia preliminară şi indispensabilă a acţiunii acestora.  factori externi (exogeni). forţele naturii etc. care îşi au originea în interiorul întreprinderii. n). sunt cei acre acţionează necontrolat ca urmare a unor abateri de la desfăşurarea normală a proceselor economice sub impulsul unor factori exteriori necontrolabili (piaţa externă. e) După gradul de sintetizare. fără a implica anumite riscuri. Aceşti factori diferenţiază firmele între ele din punct de vedere al performanţelor realizate într-un mediu concurenţial dat.  factori calitativi.docudesk. care intervin în situaţia în care rezultatul analizat se referă la mărimi agregate. h) După posibilităţile de previziune. factorii de structură sunt conţinuţi de factorii cantitativi. 3. sunt cei care acţionează asupra fenomenului analizat prin intermediul primei categorii.  factori secundari a căror influenţă nu este decisivă în obţinerea rezultatelor.b) După caracterul lor în cadrul unei relaţii cauzale. . c) După modul cum acţionează.com .  factori cu acţiune indirectă (factori de gradul 2. distingem:  factori cantitativi.  factori complecşi.). care acţionează în cadrul unor procese controlabile. deosebim:  factori cu acţiune directă. sunt cei care nu mai pot fi descompuşi având în vedere sfera de desfăşurare a analizei. dar acţionează prin intermediul celor calitativi (ei reprezintă raporturile dintre componentele fenomenului analizat). sunt cei care sunt determinaţi de o serie de alţi factori simpli sau complecşi.. care sunt purtătorii materiali ai celor calitativi.  factori independenţi de efortul propriu. deosebindu-se de acesta prin gradul de extensie. d) În funcţie de efortul propriu al întreprinderii. sunt acei factori care îşi au originea în eforturile depuse de întreprindere privind utilizarea eficientă a patrimoniului său. g) După stadiul circuitului economic..

cumpărarea şi analiza de eşantioane. Informaţiile închise sunt cele obţinute prin: vizite.Trial :: http://www. Cele două mari categorii de surse în baza cărora se formează informaţia economică la nivelul întreprinderii sunt: a) Sursele interne.utilizatorii externi: creditorii. Informaţiile externe servesc întreprinderii în ceea ce priveşte orientarea activităţii acesteia şi în dimensionarea obiectivelor într-un anumit context concurenţial. calitatea. conferinţe. performanţele concurenţei. Informaţiile interne reflectă funcţiunea propriu-zisă a sistemului. distribuţia. tehnologice şi tehnice. Aceste informaţii pot fi structurate astfel: . furnizorii şi concurenţii. Utiliztorii rapoartelor de analiză financiară Utilizatorii informa iilor furnizate de analiză se împart în două categorii: . inclusiv ca stări probabile (prognozate sau programate). reţeaua proprie a întreprinderii. investitorii. contul de profit şi pierdere şi anexele la bilanţ. stările acestuia în anumite momente. distingem următoarele categorii de informaţii: ştiinţifice. progresul tehnic înrespectiva ramură de activitate etc. relaţii cu clienţii. periodice. cantitatea. juridice. sociale şi sociologice etc. centre de documentare. . sunt constituite în blocul informaţional intern al întreprinderii.com . Sistemul de informaţii.după natura lor. b) Sursele exterioare întreprinderii ca sistem. furnizorii. 17 PDF Created with deskPDF PDF Writer .docudesk. Toate celelalte categorii de informaţii privind producţia. Principalele informaţii interne de natură financiară sunt furnizate de documentele de sinteză: bilanţul contabil. colocvii. . iar dintre acestea. clien ii firmei și statul. de marketing. brevete de invenţie. iar pentru analiza economico-financiară constituie materia primă de bază deoarece analiza se bazează pe informaţii şi furnizează la rândul ei informaţiile necesare procesului managerial.7. Din categoria informaţiilor deschise fac parte cele furnizate de: reviste. 70% sunt informaţii deschise. economice şi financiare. distingem informaţii legale (care pot fi deschise şi respectiv închise) şi informaţii nelegale. reprezentând informaţiile generate de procesele interne de combinare şi utilizare a factorilor producţiei. expoziţii.după legalitatea lor. cotidiene. saloane. târguri. utilizarea factorilor de producţie etc.utilizatori interni: managerii firmei. Specialiştii apreciază că aproape 90% din informaţii sunt informaţii legale. 1. magazine. care includ informaţiile privind conjunctura pieţei interne şi internaţionale. politice. costurile. congrese. organisme furnizoare de documente de sinteză.1. întâlniri..6. premisă a efectuării analizei economicofinanciare Informaţia economică reprezintă una din formele de bază ale informaţiei în general.

Statul. Astfel ei sunt interesa i de rentabilitatea financiară și de cota ia titurilor la bursă. ambele incluzând un anumit tip de risc. de men inerea ca un client fidel. este interesat de analiza corectă a activită ii firmei în vederea încasării impozitelor și taxelor în conformitate cu legisla ia financiar. cât și riscul acordării de credite neperformante.Managerii firmei utilizează informa iile furnizate de analizele economicofinanciare pentru fundamentarea deciziilor operative curente și strategice viitoare privind extinderea sau restrângerea activită ii. Furnizorii sunt interesa i. Poten ialul viitor al unei firme poate fi evaluat cu ajutorul unor metode și instrumente de predic ie a comportamentului în afaceri a firmei. a profitului.com . prin organele sale financiare specializate. pe de o parte.fiscală în vigoare. Riscul asumat de clien i este un risc comercial. Furnizorii își asumă atât riscul comercial. Statul își asumă riscul neîncasării la termen a obliga iilor financiar fiscale ale firmei. 18 PDF Created with deskPDF PDF Writer . gestionarea serviciului datoriei în parametrii proiecta i. O analiză a pozi iei curente a firmei eviden iază ce situa ia activelor utilizate de firmă.Trial :: http://www. performan ele precedente constituie adesea un barometru util pentru evaluarea performan elor viitoare. creditorul este interesat de lichiditatea firmei. De asemenea ei sunt interesa i de poten ialul viitor al firmei și de riscul asociat acestuia. Clien ii sunt interesa i de vandabilitatea firmei. To i utilizatorii prezenta i anterior. adică de capacitatea acesteia de a face fa ă plă ilor pe termen scurt. Aceste trenduri oferă o imagine completă asupra performan elor manageriale trecute și se constituie într-un posibil sistem de analiză pentru evaluarea performan elor viitoare ale firmei. Astfel. orice partener al firmei este interesat să cunoască trendul vânzărilor precedente. firma ar putea să ajungă în situa ia să nu mai facă fa ă rambursării creditelor sau să ar putea să scadă cursul ac iunilor la bursă. care este starea monetară a firmei. a cash. cerditorul este interesat de starea de solvabilitate financiară și rentabilitatea economică a firmei creditate. pentru împrumuturile pe termen lung. de măsura în care firma își poate achita datoriile comerciale conform clauzelor contractuale. folosesc atât informa iile furnizate de analiză post-faptică. Creditorii acordă firmei împrumuturi pentru investi ii și pentru activitatea curentă. a chetuielilor. ce datorii trebuie achitate.flowului și a duratei de recuperare a investi iei. care este raportul dintre crean e și datorii și cât de actualizate este patrimoniul firmei. iar pe de altă parte.docudesk. Investitorii achizi ionează ac iuni ale firmei având un scop dublu să încaseze un dividend mai mare decât rata dobânzii pe pia a financiară și să speculeze valoare titlurilor cotate la bursă. cât și de cea curentă. Entită ile economice pot să atragă resurse financiare prin două modalită i. De aceea. prin împrumuturi acordate de creditori și prin investi iii de capital. adică de măsura în care aceasta poate să-și onoreze obliga iile contractuale în ceea ce privește livrarea produselor sau prestarea serviciilor și dacă firma va rămâne un poten ial furnizor în viitor. mai ales în situa ia în care ei avansează sume în firmă. Fundamentarea deciziei de creditare se face în mod diferit în func ie de tipul împrumutului: pentru împrumuturile pe termen scurt.

permite evidenţierea abaterilor de la tendinţa generală de desfăşurare în timp a fenomenului. Metoda. luni. trimestre etc. a constitui un suport concret al diagnozei fenomenelor petrecute în activitatea întreprinderii. 19 PDF Created with deskPDF PDF Writer . În acest sens. tehnici şi procedee specifice sau împrumutate din domeniul altor ştiinţe menite să contribuie la realizarea obiectului ei. Diviziunea sau descompunerea rezultatelor Rezultatele activităţii economico-financiare a întreprinderilor sunt reflectate cu ajutorul unor indicatori care se divid şi se descompun pentru a asigura profunzimea studierii acestora.). a factorilor şi cauzelor care explică fenomenul. respectiv a unei metodologii de analiză. Analiza economico-financiară utilizează o serie de metode. în scopul obţinerii de informaţii asupra formei şi conţinutului acestuia. precum şi a abaterilor acestora sunt de mai multe feluri şi anume: . precum şi dintre factorii (elementele) care acţionează. sau pe structuri organizatorice. Metode ale analizei calitative Metodele analizei calitative se bazează în mare măsură pe abstracţia ştiinţifică şi au ca obiect de bază stabilirea elementelor şi relaţiilor lor structurale. a relaţiilor de condiţionare dintre fiecare factor (element) şi fenomenul studiat.1. presupune utilizarea unui complex de metode.diviziunea după timpul de formare al rezultatelor. METODOLOGIA ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE Analizarea în ansamblu a activităţii întreprinderii. cea cantitativă. a se localiza rezultatele şi cauzele lor în timp şi spaţiu. gruparea şi comparaţia.com . proceselor şi fenomenelor economice are la bază analiza calitativă. reprezintă un proces teoretico-abstract prin care se stabileşte calea ce trebuie urmată privind modul de studiere al unui proces sau fenomen. de la ritmicitatea proiectată pentru un anumit indicator (de exemplu. Diviziunea şi descompunerea rezultatelor.Trial :: http://www. tehnici şi procedee. este format din: diviziunea şi descompunerea rezultatelor. în funcţie de natura performanţelor economico-financiare. 2. se poate face o grupare a metodelor în funcţie de cele două laturi fundamentale ale analizei şi anume latura calitativă şi respectiv. realizarea producţiei şi distribuţiei pe decade. asigurarea cu materii prime şi materiale la intervale optime. 1. Construirea modelelor.UNITATEA 2.docudesk. Principalele metode calitative care formează metodologia de diagnosticare a activităţii economico-financiare a întreprinderii.

diviziunea după locul de formare al rezultatelor. valori de normalitate stabilite de instituţii specializate etc. ci în raport de o bază de comparaţie. reprezentând acele comparaţii care se bazează pe ambele criterii (timp şi spaţiu).comparaţii în timp.comparaţii cu caracter special. 20 PDF Created with deskPDF PDF Writer . de esenţa fenomenului studiat şi presupune o analiză multilaterală a acestuia. considerată ca bază de comparaţie. . în diferite momente ale evoluţiei. 2. În cadrul oricărei întreprinderi se utilizează mai multe categorii de comparaţii: . după variaţia uneia sau multe caracteristici. permite aprofundarea laturilor esenţiale ale formării şi dezvoltării fenomenelor economico-financiare. unde există posibilităţi de îmbunătăţire a activităţii.Trial :: http://www. Alegerea caracteristicilor de grupare se face în funcţie de scopul cercetării. aceasta presupune necesitatea stabilirii concrete a compartimentelor funcţionale unde s-au înregistrat rezultate pozitive sau negative şi determinarea contribuţiei pe care fiecare dintre acestea şi-au adus-o la modificarea generală a rezultatului. care se efectuează între valoarea efectivă a fenomenului sau informaţia de stare şi valoarea de referinţă. 3. .comparaţii în funcţie de un nivel prestabilit (programe. standarde. unde se înregistrează atât rezultate bune cât şi deficienţe (disfuncţionalităţi). Performanţele economico-financiare ale întreprinderii pot fi analizate şi apreciate. Această metodă constituie o condiţie pregătitoare stabilirii legăturilor factorialcauzale ce se reflectă în starea şi mişcarea fenomenului. Comparaţia Orice rezultat al activităţii întreprinderii se analizează şi apreciază prin prisma unui criteriu de referinţă. . precum şi între rezultatele obţinute de întreprinderea analizată cu cele ale altor întreprinderi cu activitate similară. Gruparea În procesul de analiză a fenomenelor această metodă are un rol deosebit şi constă în separarea colectivităţii cercetate în categorii omogene de unităţi.comparaţii mixte.comparaţii în spaţiu. norme. Practic. . care pot fi efectuate între rezultatele centrelor de responsabilitate din cadrul întreprinderii. stabilind nivelurile.com . . decurge în mod necesar din funcţia analizei de semnalare a locurilor unde efectul obţinut nu corespunde condiţiilor create. care se realizează pe baza altor criterii decât cele mai sus menţionate.docudesk.). nu prin ele însele. proporţiile şi ritmurile de dezvoltare ale acestora..diviziunea pe părţi sau elemente componente.

cu bază în lanţ sau prin intermediul ritmurilor medii. balanţa forţei de muncă. Legăturile existente între elementele fenomenului analizat. b) Analiza fenomenului în mărimi relative Indicele unui fenomen (IF) se determină ca raport între valoarea efectivă şi valoarea de referinţă a acestuia. metoda ratelor. 1.). Analiza oricărui fenomen se poate face atât în mărimi absolute. a unui echilibru între resursele şi necesităţile din diferite domenii de activitate (de exemplu: balanţa consumurilor de materiale. dar ţinând cont de semnul algebric al elementului din modelul fenomenului cercetat.F0 Măsurarea (cuantificarea) influenţei fiecărui element asupra modificării fenomenului analizat. explicând astfel.elementele care influenţează asupra fenomenului analizat. cât şi în mărimi relative. b. metoda scorurilor etc. astfel: ∆F = F1 .Trial :: http://www. Principalele metode ale analizei cantitative sunt: metoda balanţieră. c . metoda analizei regresionale. Prin aplicarea metodei balanţiere se urmăreşte asigurarea unor proporţii.2.com .2. balanţa veniturilor şi cheltuielilor în accepţiunea prezentă a contului de profit şi pierdere etc. în limitele date. Modelul de principiu care surprinde acest tip de relaţii este următorul: F=a+b-c în care: F reprezintă fenomenul analizat. se stabileşte ca diferenţă între valoarea efectivă şi valoarea de referinţă a respectivului element.docudesk. se stabileşte ca diferenţă între valoarea efectivă sau informaţia de stare (F1) şi valoarea de referinţă a acestuia. Metoda balanţieră Metoda balanţieră sau metoda input-output este folosită în analiza economică în situaţia în care între elementele fenomenului analizat există relaţii de sumă şi/sau diferenţă. permit evidenţierea contribuţiei pe care fiecare dintre acestea o au asupra modificării fenomenului. cu ajutorul indicilor cu bază fixă. ea dovedindu-şi utilitatea în elaborarea programelor privind activitatea curentă şi de perspectivă a întreprinderilor. cauzele respectivei modificări. metodae substituţiilor în lanţ. a. a) Analiza fenomenului în mărimi absolute Modificarea oricărui fenomen (∆F). astfel: IF = F1 × 100 F0 21 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Metode ale analizei cantitative Metodele cantitative de analiză au rolul de a măsura contribuţia factorilor şi elementelor componente asupra modificării fenomenului studiat. considerată ca bază de comparaţie (F0).

explică în ce măsură întreprinderea este finanţată prin credite. Deşi în teorie se utilizează un număr mare de rate.. Dincolo de forma matematică de exprimare. 3.. atunci când între factorii care determină mărimea unui fenomen există relaţii de tip determinist care îmbracă forma matematică de produs sau raport (proporţionalitate directă sau inversă).. măsoară eficacitatea echipei manageriale.  ratele de gestiune.  ratele privind managementul datoriei. în practică. fiecare întreprindere utilizează o gamă relativ restrânsă care reflectă mai bine realizarea intereselor sale economice şi financiare.com .docudesk. exprimă capacitatea întreprinderii de aşi onora obligaţiile de plată pe termen scurt. care se aplică în anumite condiţii pentru măsurarea influenţei factorilor asupra fenomenelor supuse cercetării. după cum modificarea 22 PDF Created with deskPDF PDF Writer . . Dacă luăm în considerare sensul legăturii dintre fenomenul analizat (variabila dependentă) şi factorii care influenţează asupra acestuia (variabilele independente). corelaţia poate fi simplă (unifactorială sau bidimensională) sau multiplă (multifactorială sau multidimensională). În funcţie de numărul factorilor de influenţă sau al variabilelor luate în calcul. 4. cu o perioadă de maturitate mică. corelaţia poate fi directă sau inversă. x2.2. b) cunoaşterea legăturilor de cauzalitate dintre fenomen şi factorii de influenţă şi alegerea pe această bază a ecuaţiei de regresie care să exprime fidel corelaţia existentă între aceştia. ratele au o încărcătură informaţională şi o semnificaţie deosebită în teoria şi practica economică. În diagnosticul economico-financiar al întreprinderii pot fi utilizate următoarele categorii operaţionale de rate ale potenţialului şi echilibrului financiar:  ratele de lichiditate şi solvabilitate. Metoda analizei regresionale (corelaţiei) Această metodă se foloseşte în cazul relaţiilor de tip stocastic dintre fenomenul analizat şi factorii care influenţează asupra acestuia. aşa cum rezultă ea din veniturile obţinute şi din rentabilitatea investiţiilor. Folosirea metodei corelaţiei în analiza economică.Trial :: http://www. Substituirile în lanţ reprezintă un procedeu tehnic de bază al metodei analizei economice. xn). măsoară eficienţa cu care întreprinderea îşi utilizează activele de care dispune. Metoda substituirilor în lanţ Această metodă îşi are aplicabilitatea în procesul de analiză. presupune parcurgerea următoarelor etape: a) Identificarea legăturilor de cauzalitate dintre fenomenul supus analizei “y” şi factorii care influenţează asupra acestuia (x1.  ratele de rentabilitate. Metoda ratelor Ratele reprezintă un raport între două mărimi comparabile din punct de vedere logico-economic.  ratele de echilibru financiar evidenţiază anumite proporţionalităţi care se stabilesc în cadrul şi între diferite fluxuri financiare.

dar şi întreprinderea ca sistem în activitatea viitoare. 23 PDF Created with deskPDF PDF Writer .probleme de alocare. Utilizarea acestor tehnici în analiza activităţii economice a întreprinderilor îşi dovedeşte actualitatea şi importanţa prin aceea că permite stabilirea efectului optim al acţiunii mai multor factori. probleme care se rezolvă potrivit “teoriei firelor de aşteptare”. Prin elaborarea unei succesiuni de decizii optime se realizează programarea dinamică utilizată.docudesk. . asupra unui rezultat. . Varietatea problemelor studiate prin metodele cercetării operaţionale pot fi grupate. Scorul constituie o metodă de diagnostic extern care constă în măsurarea şi interpretarea riscului la care se expune investitorul (creditorul întreprinderii). între care există legături funcţionale. Pergo. Rezultatul final al unei astfel de analize se prezintă sub forma unei recomandări cu caracter practic pentru conducerea întreprinderii care se referă la anumite obiective concrete şi la o anumită perioadă de timp reală. Procedeele sunt cunoscute sub denumirea generală de metoda drumului critic (Pert. Metoda cercetărilor operaţionale Cercetarea operaţională reprezintă unul din capitolele matematice. Funcţia scor se înscrie în intervenţia preventivă. care cuprinde totalitatea metodelor ştiinţifice de analiză cantitativă a celor mai variate activităţi umane care au un scop bine determinat.com . 5. . Metoda scorurilor (scoring) Metoda scorurilor este o tehnică de analiză discriminantă. în controlul stocurilor reînnoite.Trial :: http://www.decizii secvenţiale asupra unor sisteme a căror evoluţie în timp este supusă unor transformări care necesită o succesiune de decizii. costul sau pe amândouă. Pert/cost).probleme de aşteptare care vizează minimizarea costurilor aferente atât aşteptării consumatorilor cât şi timpului neutilizat al staţiilor de servire.variabilei independente determină o modificare în acelaşi sens sau de sens contrar a variabilei dependente.programarea activităţilor complexe. astfel: . care pot fi rezolvate cu ajutorul programării liniare (optimizarea producţiei şi organizarea optimă a transporturilor). care presupune alegerea din ansamblul programelor posibile a acelora care optimizează durata. având caracterul unui instrument de previziune şi se bazează pe elaborarea unei judecăţi de valoare combinând liniar un grup de rate financiare (sau variabile) semnificative. 6. în mod frecvent.

determinarea elementelor. Cine sunt principalii utilizatori ai rapoartelor de analiză financiară? 24 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Procesul de analiză presupune parcurgerea următoarelor etape: delimitarea obiectului analizei.docudesk. În ce condi ii se aplică. iar pe această bază oferă conducerii posibilitatea adoptării deciziilor privind îmbunătăţirea activităţii în viitor. în abordarea sistemică a problematicii firmelor un rol deosebit revine analizei economico-financiare. iar parcurgerea lor se impune cu ocazia analizei oricărui fenomen economico-financiar. Ce reprezintă obiectul de studiu al analizei? 3. 13-45 ÎNTREBĂRI PENTRU AUTOEVALUARE 1. Enumera i principalele surse interne informa ionale. cauzelor fenomenului studiat. gruparea şi comparaţia. Nicolae Georgescu. cuantificarea influen elor factorilor asupra fenomenului studiat și sinteza rezultatului analizei. Analiza economico-financiară prin metodologia. Editura ASE.financiare. Respectarea etapelor este obligatorie. 7-45 Vâlceanu Ghe. Vasile Robu. stabilirea rela iilor condi ionale dinre factori. Georgescu N. metoda ratelor. Bucuresti. 4. . pag. Realizarea obectivelor analizei economico-financiare implică cooperarea cu o serie de metode calitative și cantitative. pag. 2004. metodae substituţiilor în lanţ. Analiza economico-financiara. concură la diagnosticarea stării diferitelor procese şi fenomene. Bucuresti. descoperă legile formării şi dezvoltării lor. Prin ce constă analiza post-factum? 5. 2. metoda analizei. factorii care le guvernează. ca instrument de supraveghere a activităţii şi performanţelor acesteia. 2.. le descoperă structura.Trial :: http://www. Prezenta i tipologia analizelor economico. Caracterul ştiinţific al analizei ca metodă a cunoaşterii. Editura Economică. este condiţionat de parcurgerea acestor etape. 6.REZUMATUL MODULULUI Astăzi. ca procedeu tehnic de analiză. procedeele şi tehnicile specifice de care dispune. după cum urmează: . Ce persupune gruparea și compara ia ca metodă calitativă utilizată în analiza financiară? 7. Analiza economicofinanciara.metode ale analizei cantitative: metoda balanţieră. metoda substituirilor în lanţ? 8.com . Prezenta i etapele procesului de analiză. REFERIN E BIBLIOGRAFICE OBLIGATORII 1. stabileşte relaţiile de cauzalitate. factorilor.metode ale analizei calitative: diviziunea şi descompunerea rezultatelor. 2001. Vasile Robu.

Raport dintre indicatorii valorici și raport dintre indici: raport static. De asemenea se face apel la cunoștin ele dobândite de studen i pe parcursul anilor de studiu la disciplinele precum matematica și satatistica în vederea elaborării modelelor de analiză a fenomenelor economic și interpretării rezultatelor ob inute în urma cuantificării influen elor factorilor. Indicee pre urilor. Marja comercială RECOMANDĂRI PRIVIND STUDIUL Se recomandă o abordare a studiului pornind de la însușirea conceptelor de bază al modulului referitoare la sistemul indicatorilor valorici şi evidenţierea relaţiilor dintre ele. Produc ia marfă fabricată. Cifra de afaceri curentă. Însușirea aspectelor teoretice presupune studiul individual al prezentului material și a bibliogrfiei indicate pe parcurs. Metoda ABC. Analiza structurii cifrei de afaceri: Coeficientul de concentrare (Gini-Struck). . Valoarea adăugată.Trial :: http://www. Analiza valorii adăugate: Consum intermediar.com . Produc ia exerci iului.familiarizarea cu sistemul indicatorilor valorici utiliza i în analiza situa iei generale a activită ii de produc ie și comercializare a firmelor.MODULUL II ANALIZA ACTIVITĂ II DE PRODUC IE ȘI COMERCIALIZARE A FIRMELOR OBIECTIVELE MODULULUI: . suportul de curs reprezentând numai un ghid pentru sistematizarea materialului. Produc ia vândută. CONCEPTE CHEIE: Indicatori valorici: Cifra de afaceri.analiza dinamică și structurală a principalilor indicatori valorici.docudesk. Cifra de afaceri reală. Următorul pas îl constituie în elegerea obiectivelor analizei. Coeficientul Hrefindahl. raport dinamic. a con inutului și etapelor procesului de analiză factorială a acestor indicatori.în elegerea procesului de analiză factorială a indicatorilor valorici care determină evolu ia activită ii de produc ie și comercializare a firmelor. Produc ia stocată. . 25 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Produc ia imobilizată.

respectiv valorificate) în afara întreprinderii. Sistemul indicatorilor valorici utilizaţi Teoria şi practica economică recomandă utilizarea unui sistem de indicatori valorici a căror putere cognitivă permite sesizarea şi comensurarea unor aspecte definitorii privind aprecierea dimensiunilor activităţii întreprinderii. respectiv rulajele debitoare ale conturilor 345 “Produse finite” şi 341 “Semifabricate” şi rulajele creditoare ale conturilor 704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”.valoarea serviciilor prestate. PE BAZA INDICATORILOR VALORICI 1. ANALIZA SITUAŢIEI GENERALE A ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE SI COMERCIALIZARE.valoarea lucrărilor executate. În termeni concreţi.stocurile de produse la sfârşitul şi respectiv la începutul perioadei sau variaţia producţiei stocate. trebuie cunoscut conţinutul fiecărui indicator în parte.UNITATEA 1. lucrărilor executate şi serviciilor prestate în cursul unei perioade de timp şi care urmează a fi vândute (livrate. a) Cifra de afaceri (CA) Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază volumul activităţii întreprinderii. la estimarea eficienţei managementului practicat. Producţia obţinută destinată livrării (marfă sau vandabilă) se poate determina pe baza următoarei relaţii: Qf = Vpf + Vle + Vsp Vpf = Qv + (Sf . Vpf .docudesk.com . contribuind la diagnosticarea şi evaluarea economică a întreprinderii.valoarea produselor fabricate (produse finite. Vsp .1. ea face parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare. Pentru stabilirea producţiei marfă fabricate se utilizează informaţiile din contabilitatea de gestiune a întreprinderii. 26 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Vle . (Sf .Trial :: http://www. Pentru a înţelege utilitatea folosirii sistemului de indicatori valorici meniţi a dimensiona activitatea de producţie şi comercializare. semifabricate destinate livrării şi produse reziduale). evaluarea rezultatelor şi performanţelor sale comerciale. 705 “Venituri din studii şi cercetări” şi 708 “Venituri din activităţi diverse”.Si) în care: Qf reprezintă producţia obţinută destinată livrării. exprimând valoarea produselor fabricate.Si) sau Qs . b) Producţia obţinută destinată livrării (Qf) Indicatorul producţia obţinută destinată livrării reprezintă rezultatul direct şi util al activităţii industriale productive.

precum şi stabilirea gradului de realizare a acestora.Trial :: http://www. pot fi întâlnite următoarele situaţii: a) ICA>IQf 27 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Producţia exerciţiului este formată din producţia vândută (sau cifra de afaceri exprimată în preţuri de vânzare. producţie neterminată etc) şi producţia imobilizată (respectiv.c) Producţia exerciţiului sau producţia globală (Qe) Indicatorul în cauză reflectă volumul total al activităţii productive desfăşurată de către firmă pe perioada unui exerciţiu financiar.variaţia producţiei stocate. semifabricate. costul imobilizărilor corporale şi necorporale realizate în regie proprie). în care se includ stocurile de produse finite. ceea ce semnifică faptul că faţă de o bază de comparaţie se menţin aceleaşi proporţionalităţi între elementele care diferenţiază respectivii indicatori.producţia imobilizată. Sub aspectul normalităţii. Însă. umane şi financiare ale întreprinderii.docudesk. îşi dovedeşte necesitatea şi utilitatea. exclusiv T. 1. Qi . d) Valoarea adăugată (VA) reprezintă surplusul de încasări peste valoarea consumurilor provenind de la terţi. iar finalizarea produselor se realizează după o lungă perioadă de timp. poate fi admisă egalitatea dintre toţi indicatorii valorici prezentaţi la începutul modulului.). Pe această bază. astfel: Qe = Qv + Qs + Qi în care: Qv reprezintă producţia vândută. exprimă valoarea nou creată într-o perioadă de timp şi se determină deducând din valoarea adăugată cheltuielile cu amortizarea. Indicatorul “producţia exerciţiului”.2. în principal.V.A. Valoarea adăugată se determină prin deducerea din producţia obţinută (globală sau a exerciţiului. precum şi măsurile care se impun pentru corectarea situaţiilor nefavorabile. o astfel de situaţie nu poate fi întâlnită şi nici nu este de dorit. comparativ cu nivelurile programate sau cu realizările perioadelor anterioare. Sub aspect teoretic. variaţia producţiei stocate (creşterea/descreşterea producţiei stocate. deoarece de la o perioadă la alta între elementele care diferenţiază indicatorii valorici intervin atât schimbări cantitative cât şi calitative. a consumurilor intermediare (totalul consumurilor de bunuri şi servicii furnizate de terţi). e) Valoarea adăugată netă (Van). respectiv bogăţia creată prin valorificarea resurselor tehnice.com . în analiza activităţii întreprinderilor cu ciclu lung de fabricaţie unde producţia neterminată are un volum însemnat. se stabilesc cauzele abaterilor. Qs . sau “producţia globală”. Analiza dinamicii activităţii pe baza indicatorilor valorici Analiza dinamicii indicatoilor valorici permite sesizarea modului de fundamentare a programelor de producţie şi comercializare. exclusiv subvenţii de exploatare).

Raportul static se determină pe baza mărimilor absolute ale indicatorilor valorici.00 715. semnifică menţinerea ponderii imobilizărilor în stocuri de produse finite.00 680.com . Qf 680. 3. în general.1.00 4.3. se utilizează raportul static şi raportul dinamic cu scopul de a servi în vederea construirii modelelor multiplicative de analiză. b. Qe 700.Trial :: http://www.00 670.00 345. d. An Indicatori crt.09 1.14 109. 5. VA 340. Principalele rapoarte statice care pot fi construite pe baza indicatorilor valorici menţionaţi sunt:  Raportul dintre cifra de afaceri (CA) şi producţia obţinută destinată livrării (Qf).) IVAn ≠ IVA reflectă variaţia cheltuielilor cu amortizarea. şi ale diagnosticării.) IQf>IQe Creşterea mai rapidă a producţiei obţinute destinată livrării faţă de creşterea producţiei exerciţiului.00 2.47 111. 28 PDF Created with deskPDF PDF Writer . precedent prevăzut realizat 1. reflectă o situaţie pozitivă. situaţia indicatorilor valorici este prezentată în tabelul nr.14 101. VAn 335. An curent Nr.00 380.04 109.00 820.07 104.79 111.49 101. dar până la limitele care să nu afecteze desfăşurarea normală a activităţii de producţie. situaţia în cauză denotă creşterea gradului de valorificare a resurselor materiale. respectiv reducerea stocurilor de producţie neterminată şi a consumului intern.76 110. a) Analiza raportului static dintre indicatorii valorici permite caracterizarea evoluţiei elementelor care-i diferenţiază. Coroborat necesităţilor concrete ale analiazei.00 3. precum şi a unora complementare acesteia. Practic.00 5.33 101.00 690. 2.00 372.00 Indici (%) 4/3 5/3 5/4 6. Analiza raportului static şi dinamic dintre indicatorii valorici Diagnosticarea activităţii economico-financiare a întreprinderii. 103. 4. reflectă modificarea stocurilor de produse finite şi a altor venituri (exclusiv cele financiare şi cele excepţionale).14 117.14 103. reflectă reducerea ponderii consumurilor provenite de la terţi în volumul total al activităţii realizate de întreprindere pe seama cheltuielilor cu materialele. sinonimă cu creşterea gradului de valorificare a producţiei obţinute.61 101.Egalitatea dintre indicele cifrei de afaceri (ICA) şi indicele producţiei obţinute destinată livrării (IQf).00 341. 7.00 750.47 105.62 107. 8. 2. CA 650. în special. c) IVA > IQe Inegalitatea dintre indicele valorii adăugate şi indicele producţiei exerciţiului. O astfel de situaţie este specifică firmelor care nu prelucrează materia primă a clienţilor.docudesk. presupune utilizarea unor metode şi procedee de bază ale analizei. 1. manifestându-se însă pregnant tendinţa de reducere a ponderii imobilizărilor în stocuri de produse finite. În dinamică.

047 An curent prevăzut realizat 3. 1.): Nr.971 0. Crt. Raportul dintre producţia obţinută destinată livrării (Qf) şi producţia exerciţiului (Qe). 1.  Raportul dintre indicele producţiei obţinute destinată livrării (IQf)şi indicele producţiei exerciţiului (IQe). 2. ICA/IQf IQf/IQe IVA/IQe An precedent 2. Rela ii statice 1.1.979 0.com . 0.947 0. reflectă evoluţia stocurilor de producţie neterminată. 2.994 0.460 0. reflectă creşterea sau scăderea gradului de valorificare a resurselor materiale (consumurilor provenite de la terţi). 2. materii prime.. etc.954 1.463 b) Raportului dinamic se stabileşte pe baza indicilor indicatorilor valorici (cu bază fixă) şi caracterizează evoluţia acestora faţă de o anumită bază de comparaţie (de regulă.  Raportul dintre indicele valorii adăugate (IVA) şi indicele producţiei exerciţiului (IQe). Utilizând datele din tabelul nr. 4.920 0. 3. sau a cheltuielilor materiale (în cazul valorii adăugate nete).485 An curent prevăzut realizat 3. 0.898 0.Trial :: http://www.). precum şi a consumului intern (imobilizări în stocuri de producţie neterminată. Rapoarte dinamice 1. raportul dinamic dintre indicatorii valorici se prezintă astfel (Tabelul nr. 0. 2. 0. CA/Qf Qf/Qe VA/Qe An precedent 2. 2.3.015 0. materiale.2. reflectă legătura dintre ritmul finalizării producţiei şi ritmul volumului total de activitate. Crt. 3. 1. 0.970 0.871 0. Principalele rapoarte dinamice sunt:  Raportul dintre indicele cifrei de afaceri (ICA) şi indicele producţiei obţinute destinată livrării (IQf) reflectă relaţia dintre ritmul livrărilor şi ritmul fabricaţiei. Nr. evoluţia rapoartelor statice mai sus menţionate este prezentată în tabelul nr.951 0.  Raportul dintre valoarea adăugată (VA) şi producţia exerciţiului (Qe).007 29 PDF Created with deskPDF PDF Writer .948 0. Utilizând aceeaşi bază de date.955 0.docudesk. 4. evidenţiază modificarea ponderii cheltuielilor cu materialele. perioada precedentă).

după scăderea reducerilor comerciale. corectat cu T. cv . Relaţia de calcul a cifrei de afaceri de realizat în cazul unor restricţii date.V. a taxei pe valoarea adăugată precum şi a altor impozite şi taxe aferente. c) Cifra de afaceri încasată. cota de impozit pe profit (ci) şi rata rentabilităţii resurselor consumate (Rrc).com . ca urmare a vânzărilor de produse şi mărfuri şi se poate stabili pe baza rulajului creditor al contului 411 “Clienţi”. cunoscute. ANALIZA CIFREI DE AFACERI 2. Restricţiile date.profitul brut 100  100 − caf   100 − ci  Pb = × 100 . reprezintă valoarea totală a încasărilor întreprinderii pentru o anumită perioadă de timp.1. cota de repartizare a profitului net pentru autofinanţare (caf). reprezintă suma vânzărilor care permite acoperirea cheltuielilor variabile aferente şi a tuturor cheltuielilor fixe ale întreprinderii.A.docudesk.cheltuielile variabile medii la 1 leu cifră de afaceri. remizele şi alte reduceri acordate clienţilor. Cf CA min = 1 − cv Cf reprezintă suma cheltuielilor fixe. exclusiv rabaturile. se referă la capitalul social (Ks).UNITATEA 2. se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri. rata dividendelor (Rd). executarea de lucrări şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare. aferentă. Aspecte conceptuale Conceptual cifra de afaceri poate fi abordată prin prisma următorilor indicatori: a) Cifra de afaceri totală. este următoarea: CAr = Ks × Ks × Rd  100   100   100  × ×  × 1 + rc  100  100 − caf   100 − ci   R  R rc Rd .reprezintă suma dividendelor 100 Rd  100   100  Ks × × ×  .rata rentabilită ii resurselor consumate qi c ∑ 30 PDF Created with deskPDF PDF Writer . d) Cifra de afaceri minimă (CAmin). b) Cifra de afaceri netă reprezintă. în conformitate cu prevederile un indicator al Contului de profit şi pierdere care cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale întreprinderii.Trial :: http://www. e) Cifra de afaceri de realizat în cazul unor restricţii date (CAr).

∆CAi CAi1 − CAi 0 CAm = = ∆qv i qv i1 − qv i 0 2. g) cifra de afaceri marginală (CAm).la nivel de produs CAr = (qv1 x p0).la nivel de întreprindere CAr = Σqvi1 pi0. Pentru o corectă apreciere a evoluţiei în dinamică a performanţelor comerciale ale unei firme. reprezintă venitul aferent unei unităţi adiţionale de produs sau de prestaţie vândute. qvi .volumul fizic al producţiei vândute pe tipuri de produse sau activităţi.Trial :: http://www.rata de creștere a cifrei de afaceri curente Rp – rata de creștere a pre urilor 31 PDF Created with deskPDF PDF Writer .com . . sau CAr = Σqvi1 pi1 / Ip sau CAr = CAc / Ip Σqvi1 pi1 = CAc = cifra de afaceri curentă Ip. sau tariful mediu pe unitatea de prestaţie). Cifra de afaceri în preţuri comparabile (reală) se determină astfel: . CAi . Analiza dinamicii cifrei de afaceri Analiza evoluţiei în timp a vânzărilor se impune a fi realizată pe total firmă şi pe produse.docudesk.f) cifra de afaceri medie pe unitatea de produs sau de prestaţie: CAi CAi = qv i CAi . Necesitatea acestui demers este reclamată de faptul că determinarea cifrei de afaceri pe baza datelor din contabilitatea financiară precum şi în contul de profit şi pierdere se face în preţuri curente.reprezintă indicele preţurilor de vânzare la nivel de întreprindere. Rata reală de creștere a cifrei de afaceri se se determină pe baza rela iei:  1 − Rc  R reala =  − 1  × 100 1 − R  p   Rc.reprezintă cifra de afaceri medie pe unitatea de produs sau prestaţie (echivalează cu preţul mediu de vânzare pe unitatea de produs. Procedeele de analiză recomandate în acest scop sunt: abaterile în mărimi absolute (ca diferenţă între valorile efective şi cele ale bazei de comparaţie) şi indicii cu bază fixă.cifra de afaceri pe tipuri de produse sau activităţi. în lanţ şi medii. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri 1. se impune operarea cu cifra de afaceri evaluată în preţuri comparabile.2.

Tabel nr.) Coeficientul de concentrare (Gini. G ∈ [o. pieţe de desfacere.4.com .Trial :: http://www. atunci când elementele componente au aceeaşi pondere în cifra de afaceri totală.) Ponderea componentelor cifrei de afaceri CAi gi = × 100 CA CAi. clienţi. b. Analiza structurii cifrei de afaceri Cifra de afaceri a unei firme poate fi analizată structural în funcţie de diverse criterii de grupare a vânzărilor. concentrarea vânzărilor fiind nulă. 2. faze ale ciclului de viaţă a produselor etc. cât de stabile sunt. Pentru a caracteriza evoluţia structurii vânzărilor firmei se pot utiliza următoarele procedee de analiză: a. cum sunt: pe produse. care este evolu ia în timp a acestora.Struck) c.Struck) .) Metoda ABC a.docudesk. În G= n ∑ gi 2 −1 32 PDF Created with deskPDF PDF Writer .) Coeficientul de concentrare (Gini. n ≥ 2 .) Coeficientul Hrefindahl d.reprezintă vânzările eferente elementului component i Informa iile furnizate de acest procedeu de analiză se referă la: care sunt principalele elemente componente ale CA.) Ponderea componentelor cifrei de afaceri b. Coeficientul este egal cu zero.1) n −1 Apropierea de zero a coeficientului de concentrare semnifică o distribuire relativ echilibrată a vânzărilor pe elementele structurale luate în calcul. 2. etc.

c.30% din CA. .zona B asigură cel mai mare grad de stabilitate din punct de vedere al vânzărilor şi rentabilităţii şi constituie un risc moderat pentru întreprindere. Studierea acestei distribuţii permite stabilirea unor concluzii utile în fundamentarea deciziilor privind volumul activităţii pentru securitatea şi rentabilitatea firmei. Când H se apropie de 1.cazul în care coeficientul se apropie de 1. 33 PDF Created with deskPDF PDF Writer . În cazul analizei CA pe produse distribuţia teoretică este: .30% din tipurile de produse contribuie cu 25 . atunci când cifra de afaceri este formată dintr-un singur element.zona B = 25 . atunci când elementele componente contribuie în aceeaşi măsură la formarea cifrei de afaceri. dar are şi cel mai ridicat grad de risc (incapacitatea de plată a unui client important se reflectă într-o măsură însemnată asupra situaţiei financiare a firmei analizate).Trial :: http://www. H ∈ 1 . zona B: 40% din clienţi contribuie cu 30% din CA.15% din CA. . Aprecierea situaţiei unei întreprinderi se face în funcţie de fazele ciclului de viaţă în care se află produsele corespunzătoare celor trei zone (lansare.docudesk. maturitate sau declin). . zona C: 50% din clienţi contribuie cu 10% din CA.zona C = 65 . creştere. H = 1/n.zona C se caracterizează printr-o rentabilitate scăzută (indicele cheltuielilor de exploatare devansează indicele cifrei de afaceri) şi printr-un risc redus.1 n [ ] gi2 – ponderea activită ii i în cifra de afaceri n – numărul de termeni ai seriei lua i în calcul H = 1.com . Astfel: .15% din tipurile de produse contribuie cu 60 . . d. iar apropierea de 1/n reflectă o distribuţie relativ echilibrată a acestora.70% din CA.zona A contribuie în cea mai mare măsură la rentabilitatea firmei.70% din tipurile de produse contribuie cu 10 .zona A = 10 . aceasta reflectă un grad ridicat de concentrare a vânzărilor. atunci se înregistrează un număr redus de elemente care contribuie în cea mai mare măsură la obţinerea cifrei de afaceri a întreprinderii.) Metoda ABC se recomandă a fi aplicată îndeosebi în cazul structurării cifrei de afaceri pe clienţi şi pe produse.) Coeficientul Hrefindahl H = gi 2 . Exemplu: Aplicarea metodei ABC la gestiunea unei clientele eterogene a condus la următoarea distribuţie optimală : zona A: 10% din clienţi contribuie cu 60% din CA.

compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe. Analiza factorială a cifrei de afaceri Cifra de afaceri evoluează sub influenţa unor factori direcţişi indirecţi specifici domeniului de activitate al firmei.com .3. 34 PDF Created with deskPDF PDF Writer .randamentul mijloacelor fixe direct productive şi . comparativ cu cel aferent primului model de analiză.gradul de înzestrare a forţei de muncă. . cum sunt: . pune în evidenţă acţiunea unor factori.docudesk. .gradul de valorificare a producţiei obţinute şi destinate livrării. Analiza factorială a cifrei de afaceri în întreprinderile industriale se poate realiza pe baza următoarelor modele: a) CA = ∑ qv i × pi i =1 n CA Ns Qf Mf Mf ` CA c) CA = Ns × × × Ns Mf Mf ` b) CA = Ns × Qf × Sistemul factorial aferent primului model de analiza a CA se prezintă astfel: Analiza cifrei de afaceri pe baza sistemului factorial aferent modelului 2 și 3 de analiză.2.Trial :: http://www.

în principal.perioada analizată (zile).reprezintă rezultatul exploatării (profitul) mediu la 1 leu cifră de afaceri. asupra următorilor indicatori sintetici economico-financiari ai întreprinderii. CA1 CA0 T . d ) Efectul economic (eliberări sau imobilizări de capital circulant) al accelerării/încetinirii vitezei de rotaţie a activelor circulante:  AC0 AC0  CA1   CA T − CA T  T  1 0   e) Eficien a utilizării mijloacelor fixe CA0 CA1 1000 − 1000 Mf1 Mf1 f) Eficien a utilizării activelor de exploatare CA0 CA1 1000 − 1000 Ae1 Ae1 g) Eficien a utilizării poten iaului uman.soldul mediu al activelor circulante. cum sunt: a) Profitul brut: ( CA1 − CA0 )pr 0 . iar pr0 = 1 − ∑ qv ∑ qv 0 0 × C0 × p0 în care: pr. caracerizată prin profitul mediu pe salariat: ( CA1 − CA0 )pr0 Ns1 35 PDF Created with deskPDF PDF Writer . b) Rata rentabilităţii economice: ( CA1 − CA0 )pr 0 × 100 în care: At reprezintă activul total.2.com . AT1 c) Viteza de rotaţie a activelor ciculante: AC 0 AC0 T− T în care : AC .docudesk.4.Trial :: http://www. Analiza consecin elor modificării cifrei de afaceri asupra principalilor indicatori economico-financiari ai firmei Modificarea cifrei de afaceri influenţează.

Pe baza valorii adăugate considerăm că poate fi apreciată adevărata dimensiune a activităţii unei firme. acţionari. provizioane. Valoarea adăugată. conform căreia valoarea adăugată este rezultatul însumării următoarelor elemente: salarii. stat.Trial :: http://www. conform căreia din volumul total de activitate de producţie şi comercială se scad consumurile intermediare de la terţi. Spre deosebire de cifra de afaceri. instituţiile care acordă credite întreprinderii etc. Valoarea adăugată este unul din cei mai importanţi indicatori de reflectare a performanţelor economico-financiare ale unei firme. Potrivit abordării valorii adăugate după această metodă. În cazul în care firma desfăşoară numai activitate de producţie. În situaţia în care întreprinderea desfăşoară pe lângă activitatea de producţie şi activitate de comerţ atunci valoarea adăugată se stabileşte astfel: VA = (Qe + Mc) . care include şi valoarea cumpărărilor de materii prime.docudesk.com . b) Metoda de repartiţie (aditivă). M’ . Aspecte conceptuale Valoarea adăugată reflectă plusul de valoare (bogăţie) obţinut prin activitatea productivă şi comercială a unei întreprinderi. poate fi determinată prin două metode: a) Metoda sintetică. 36 PDF Created with deskPDF PDF Writer .UNITATEA 3. valoarea adăugată cuprinde numai echivalentul activităţii întreprinderii în cauză. mai puţin contul 607 care a fost luat în calcul la stabilirea marjei comerciale. Consumurile intermediare de la terţi se preiau din contabilitatea financiară din conturile 600 la 628. valoarea adăugată se determină astfel: VA = Qe . 607). contribuţii pentru asigurări şi protecţie socială. Marja comercială se determină ca diferenţă între valoarea mărfurilor vândute (ct.1.M’ Mc reprezintă marja comercială.consumurile intermediare de la terţi (pentru firmele cu activitate de producţie şi comercializare). cheltuieli cu impozite şi taxe (fără impozitul pe profit) şi rezultatul exploatării.M M sau Ci reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activităţii de producţie. rezultă că ea este formată din remunerarea următorilor subiecţi (parteneri sociali): salariaţi. ANALIZA VALORII ADĂUGATE 3. 707) şi costul lor (ct. amortizare. materiale şi servicii care se regăsesc în cifra de afaceri a firmelor furnizoare.

Aprecierea eficienţei integrării se impune a fi făcută în corelaţie cu riscul din exploatare.  indicii pe total şi pe elemente. Pentru analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate informaţiile se impun a fi structurate astfel: Indicatorii ce trebuie selectaţi sunt: 1.docudesk.com . pot fi construiţi următorii indicatori: a) Contribuţia factorului uman la formarea valorii adăugate (Kf) Kf = Cheltuieli cu personalul × 100 VA b) Contribuţia activelor imobilizate la formarea valorii adăugate (KAi) Cheltuielicuamortiza rea KAi = ×100 VA c) Gradul de integrare pe verticală a activităţii firmei (Giv)  pentru firmele cu activitate de producţie şi comercializare: VA Giv = CA  pentru firmele cu activitate specifică de producţie: VA ` Giv = Qe În cazul în care gradul de integrare se apropie de 1. Analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate Procedeele de analiză folosite în acest caz sunt:  modificările absolute pe total şi pe elemente.2. care depinde îndeosebi de mărimea cheltuielilor fixe şi rentabilitatea întreprinderii.Trial :: http://www. cheltuieli cu protecţia socială 4. valoarea adăugată (4+5+6+7+8) Pe baza valorii adăugate şi a elementelor sale structurale. atunci în întreprindere se realizează cel mai mare număr de etape de obţinere a produsului finit. cheltuieli cu salarii 2. cheltuieli cu personalul (1+2+3) 5.3. cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 6. rezultatul exploatării exclusiv cheltuielile financiare cu dobânzile 9. cheltuieli financiare cu dobânzile 8. cheltuieli cu impozite şi taxe 7. CAS 3.  ponderile elementelor componente (ratele de remunerare ale valorii adăugate). 37 PDF Created with deskPDF PDF Writer .

Trial :: http://www. va . T .3.productivitatea medie anuală determinată pe baza producţiei exerciţiului (  wa = Qe    Ns   wh .timpul de muncă mediu pe salariat. vai . potrivit modelului “a” se prezintă după cum urmează: Qe. valoarea adăugată se poate analiza pe baza modelelor: M   a) VA = Qe1 −  = Qe × va Qe   Qe VA b) VA = Ns × × = Ns × wa × va Ns Qe Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate.numărul mediu de personal.reprezintă producţia exerciţiului ( Qe = T × wh ). gi .structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi. Analiza factorială a valorii adăugate Din punct de vedere factorial. wa . 38 PDF Created with deskPDF PDF Writer .3.timpul total de muncă (T = Ns × t ).valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului.productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei exerciţiului.valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi.com .docudesk. Ns . t .

reprezintă pentru oricare firmă.efectuarea de comparaţii între indicatorii realizaţi de întreprindere şi cei ai întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aceleiaşi ramuri. În acest caz. . sarcina analizei constă în: .evidenţierea gradului de realizare a sarcinilor programate privind indicatorii de rezultate şi performanţă care caracterizează activitatea productiv-industrială a întreprinderii. stabilirea măsurilor ce se impun în vederea corectării situaţiilor nefavorabile.3. pr = Re VA b) Eficienţa utilizării potenţialului uman: VA1 − VA0 Ns1 c) Eficienţa utilizării activelor de exploatare: VA1 − VA0 × 1000 Ae1 d) Rata rentabilităţii economice: (VA1 − VA0 )pr0 × 100 At1 e) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe: VA1 − VA0 × 1000 Mf1 REZUMATUL MODULULUI Activitatea de producţie şi comercializare.Trial :: http://www.docudesk. indiferent de forma de proprietate.reprezintă rezultatul exploatării (profitul) mediu la 1 leu valoare adăugată. . respectiv de a produce bunurile necesare satisfacerii unor nevoi sociale.evidenţierea cauzelor care au determinat anumite abateri. Analiza consecinţelor modificării valorii adăugate asupra principalilor indicatori economico-financiari ai firmei Modificarea valorii adăugate influenţează următorii indicatori economicofinanciari care măsoară performanţa întreprinderii: a) Rezultatul exploatării: (VA1 − VA0 ) × pr0 pr . pe de altă parte. concomitent cu evaluarea complexă a activităţii şi a rezultatelor întreprinderii în corelaţie cu cerinţele pieţei. pe de o parte.com .4. 39 PDF Created with deskPDF PDF Writer . raţiunea de a exista.

Vasile Robu. Ce este analiza factorială? 3. 3. 2001. Ce reprezintă valoarea adăugată și cum se calculează? 5. 3.5 Care este influen a timpului mediu de muncă lucrat de un salariat asupra modificării valorii adăugate? 40 PDF Created with deskPDF PDF Writer . IQf<IQe. Într-un interval de timp dat care dintre următoarele corela ii între indicatorii valorici ICA.Trial :: http://www. 46-84 ÎNTREBĂRI PENTRU AUTOEVALUARE 1. IVA: a.com . IQf>IQe. IVA<IQe 7. Care sunt factorii cu influen ă directă asupra evolu iei valorii adăugate? 6. Bucuresti.docudesk. mediu de salaria i (persoane) Fondul total de timp de muncă (ore-om) Produc ia exerci iului (mii RON) Valoarea adăugată (mii RON) An curent prevăzut realizat 2. 2. Editura ASE. IVA<IQe b. ICA>IQf. Nr. IQe. 2. 4. pag. Ce reprezintă cifra de afaceri? 4. ICA>IQf. Enumera i principalii indicatori valorici utiliza i în analiza activită ii de produc ie și comercializare. Analiza economico-financiara. IQf. ICA>IQf. 310 300 325000 315500 225 162. Indicatori 1. IVA>IQe c. Ce exprimă raportul dintre CA și Qf? 8. 1. Nicolae Georgescu. 0. Când se utilizează metoda substituirilor în lan ? 9. IQf>IQe. Crt. Pe baza indicatorilor: Nr.5 248 182.REFERIN E BIBLIOGRAFICE OBLIGATORII 1.

definirea conceptelor de venituri şi cheltuieli şi gruparea acestora după natura economică a acestora. 41 PDF Created with deskPDF PDF Writer . re inerea matodologiilor de analiză cheltuieilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii. În continuare se recomandă conspectarea bibliografiei indicate.docudesk.000 lei cifră de afaceri. sublinierea ideilor principale. . Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii. modalităţi de formare a cheltuielilor şi veniturilor din exploatare. .MODULUL III. Structura lor după natura economică. Cost marginal RECOMANDĂRI PRIVIND STUDIUL: Este importantă asigurarea delimitarii între activitatea de exploatare şi activitatea financiară a întreprinderii deoarece.com . financiare.alegerea factorilor care influen ează cheltuielile la 1. şi extraordinare.însușirea metodologiei de analiză a cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întrepriderii. conectarea cheltuielilor cu veniturile. . CONCEPTE CHEIE: Criterii de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor. Astfel se impune mai întâi revizuirea aspectelor contabile predate la disciplina contabilitate.Trial :: http://www. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII OBIECTIVELE MODULULUI: . Analiza cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri Cost unitar. La sfârșit efectuarea practică a unei analize.Interpretarea influenţelor factorilor care acţionează asupra modificării veniturilor și cheltuielilor activită ii şi propunerea unor soluţii de creştere a eficienţei economice. se asigură încadrarea în categoria corespunzătoare. pornind de la principiul că natura unei cheltuieli/venit este dată de natura activităţii care le generează.

amortizări şi provizioane. după cum urmează: 1. reprezentând acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normală. 2. remunerarea personalului. Concentrarea atenţiei în direcţia unei analize sistematice a volumului. întreţinere. cheltuieli financiare. dobânzi plătite aferente creditelor contractate. potrivit prevederilor art. salarii şi cheltuieli asimilate acestora. curentă a unităţii patrimoniale.Trial :: http://www. Abordări conceptuale privind cheltuielile întreprinderii Desfăşurarea oricărei activităţi reclamă un consum de resurse. Trebuie. pierderi din debitori diverşi etc. 3. respectiv în activitatea de creare a bunurilor materiale.docudesk. reprezentând consumurile efectuate în scopul realizării obiectului de activitate: materii prime şi materiale consumabile. Costurile reprezintă o categorie economică care se manifestă nemijlocit în producţia materială. constituirea amortizărilor şi provizioanelor.). Într-o anumită formă şi în ultimă instanţă. îmbracă forma costului produselor. oferă posibilitatea identificării măsurilor care trebuie întreprinse în direcţia reducerii costurilor. executarea unor obligaţii legale sau contractuale de către unitatea patrimonială. vărsăminte assimilate. pierderea netă din vânzarea titlurilor de plasament. Ele cuprind: cheltuieli legate de operaţii de gestiune (despăgubiri. cheltuieli de exploatare. consumuri excepţionale. avut în vedere corelaţia care există între venituri şi cheltuieli. Excepţii de la această regulă se întâlnesc în cazul cheltuielilor financiare care nu generează venituri. cheltuieli excepţionale. chirii etc. ANALIZA CHELTUIELILOR AFERENTE VENITURILOR ÎNTREPRINDERII 1. taxe. lucrări şi servicii executate de terţi (reparaţii. O situaţie similară se întâlneşte şi în ceea ce priveşte cheltuielile şi veniturile excepţionale. pe categorii de cheltuieli. Prin costuri se înţelege totalitatea consumurilor exprimate în formă bănească pe care le efectuează întreprinderea în vederea realizării unei anumite producţii sau a unui singur produs. cheltuielile întreprinderii sunt structurate după natura lor. localizate în timp şi spaţiu. după cum realizarea de venituri nu implică neapărat o cheltuială.com . impozite. de asemenea.UNITATEA 1. cea mai mare parte din aceste consumuri. amenzi. umane şi financiare). cheltuieli legate de operaţii de capital (valoarea contabilă a imobilizărilor cedate şi alte cheltuieli excepţionale).). structurii şi tendinţelor pe care le înregistrează diferitele categorii de cheltuieli. diferenţe nefavorabile de curs valutar. reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru consumurile. prin aceea că realizarea unui venit presupune efectuarea unei cheltuieli sau invers. pierderi din calamităţi.1. pe temeiul cărora se clădeşte producţia valorilor materiale. 42 PDF Created with deskPDF PDF Writer . indiferent de natura acestora (materiale. lucrările executate şi serviciile prestate de terţi. În contabilitatea financiară. energie electrică şi apă. 82/1991. 95 din Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilităţii nr. Cheltuielile. care cuprind: pierderi din creanţe imobilizate legate de participaţii.

Trial :: http://www. venituri din producţia stocată şi imobilizată. venituri din dobânzi. curentă a unităţii patrimoniale şi se referă fie la operaţii de exploatare. venituri din titluri de plasament. se utilizează indicatorul “Cheltuieli la 1000 lei venituri” (C). 1. a căror mobilizare constituie premisa creşterii eficienţei şi performanţelor economico-financiare.000 lei venituri se datorează influenţei structurii veniturilor şi a nivelului chletuielilor la 1. venituri din alte imobilizări financiare.000 lei venituri pe categorii de venituri De aici rezultă că faţă de o bază de referinţă.Veniturile întreprinderii reprezintă sumele sau valorile încasate sau de încasat în cursul exerciţiului. venituri excepţionale. lucrărilor executate şi din serviciile prestate. 43 PDF Created with deskPDF PDF Writer . venituri din cedarea activelor. venituri din diferenţe de curs valutar. fie la operaţii de capital. venituri din exploatare. după natura lor.000 lei pe categorii de venituri. 2. în mod similar cheltuielilor.docudesk. ceea ce presupune corectarea bazei de comparaţie cu un coeficient care să reflecte corelaţia dintre creşterea preţurilor tuturor categoriilor de resurse cu care se aprovizionează întreprinderea (Ichi) şi dinamica preţurilor pe seama cărora se formează veniturile (Ivi). cum sunt: despăgubiri şi penalităţi încasate.com . cote-părţi de subvenţii pentru investiţii virate la rezultatul exerciţiului.000 lei în funcţie de structura nivelului comparat şi a ratelor pe categorii de venituri din baza de referinţă. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii are rolul de a evidenţia evoluţia acestora în dinamică şi pe structură. Pentru separarea celor două influenţe este necesară recalcularea chletuielilor la 1. astfel: 1. venituri financiare în care se includ: venituri din participaţii. Potrivit reglementărilor contabile. care se determină ca raport între cheltuielile totale (Σchi) şi venituri (Σvi) ∑ ch C= i =1 n n i ∑v i =1 ⋅1000 sau C = i Σg i ⋅ c i 100 în care: gi = reprezintă structura veniturilor pe categorii ci = chletuieli la 1. care cuprind: venituri din vânzarea produselor. mărfurilor. în scopul identificării rezervelor de reducere a acestora. veniturile întreprinderii sunt structurate pe categorii de venituri. alte venituri excepţionale (donaţii. modificarea nivelului chletuielilor la 1. venituri din creanţe imobilizate. salarii neridicate prescrise şi alte venituri). În activitatea practică trebuie avute în vedere: luarea în considerare a inflaţiei. precum şi factorii care influenţează asupra nivelului lor. alte venituri legate de exploatare. 3. În acest scop.2. reprezentând acele venituri care nu sunt legate de activitatea normală.

621. potrivit prevederilor art. alte cheltuieli. urmărindu-se dinamica şi modificările intervenite în structura cheltuielilor.. chirii. constituind astfel domeniul principal în care se pot iniţia şi realiza cele mai importante măsuri de sporire a eficienţei economice. Cheltuielile de exploatare cuprind.15 -1. se întocmeşte tabelul următor: Nr. inclusiv costul mărfurilor vândute în corelaţie cu valoarea lor.58 12. şi în special pentru identificarea categoriilor de cheltuieli care necesită o atenţie deosebită din partea factorilor de decizie.30 444. se va prezenta analiza structurală. 604..05 +4.82 28. 608) Lucrări și servicii executate de ter i (611.49 86. alte cheltuieli de exploatare. În acest scop. 2. 3.48 Modificări 2-0 +17. următoarele elemente: cheltuieli privind consumurile de materii prime.. pe baza datelor din contul de profit şi pierdere. energie şi elemente asimilate.000 lei venituri din exploatare.Trial :: http://www.UNITATEA 2.45 -1. ele fiind în legătură directă cu obiectul de activitate al întreprinderii.18 Specifica ie Costul mărfurilor vândute (607) Materii prime și materiale consumabil Combustibili. 1. Cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare Precedent Prevăzut Realizat (0) (1) (2) 427.28 +1.com .32 -1. în funcţie de natura cheltuielilor aferente producţiei totale a exerciţiului financiar. locaţii de gestiune. cheltuieli cu personalul. 603.889 86. 5. şi alte surse. 2.. cheltuieli cu impozitele şi taxele suportate de unitatea patrimonială. Întrucât dinamica eficienţei cheltuielilor de exploatare este cunoscută din paragraful anterior. 96 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii.37 27.54 28. materiale. combustibil.41 2-1 -5.86 11. 606.628) 44 PDF Created with deskPDF PDF Writer .07 449. Analiza cheltuielior la 1000 lei venituri din exploatare În analiza cheltuielilor de exploatare se foloseşte nivelul lor la 1. ANALIZA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE Cheltuielile de exploatare deţin ponderea cea mai mare. energie.1. ca parte a întregului folosit anterior. cheltuielile cu lucrările şi serviciile prestate de terţi. 4. apă (605) Alte cheltuieli (602.614.63 8.docudesk.32 -5. Acest lucu este important atât pentru fomarea imaginii asupra modului în care s-a realizat programul stabilit. crt .55 85.

62 815. 4. din care aferente: Produc iei vândute Produc iei stocate și imobilizate Perioada precedentă 3680 3386 (92) 184 (5) 110 (3) 3000 2706 184 110 815.23 21.73 +1.18 -15. 2. 9.23 -2.17 1000 Perioada curentă Prevăzut Realizat 4218 4630 4007 (95) 4375 (94. Analiza eficienţei cheltuielilor de exploatare poate fi efectuată în raport de formarea veniturilor şi nivelul cheltuielilor pe categorii de venituri.6.15 23. 10.13 +3. trebuie să se ţină seama de modul de formare a veniturilor din producţia stocată şi imobilizată. ceea ce conduce la un nivel al cheltuielilor la 1000 lei.000 lei venituri.23 -8. În ceea ce priveşte evoluţia producţiei stocate şi imobilizate. s-a realizat o reducere pe total şi categorii de cheltuieli. 5. 10. în activitatea practică.81 1000 820.10 17. respectiv.60 +4. 9. crt. în consecinţă.Trial :: http://www. Indicatori Venituri din exploatare.80 +8.din care aferente: Produc iei vândute Produc iei stocate Produc iei imobilizate Cheltuieli de exploatare la 1000 de lei venituri.22 1. indiferent de evoluţia ei.80 181. din punct de vedere metodologic.22 8. Astfel. 8. 3.72 12. Excepţie fac unele cheltuieli. imobilizate.72 820. evaluarea în costuri.00 820. respectiv. În analiza cheltuielilor de exploatare în funcţie de criteriul amintit.41 1.09 178. datele necesare se prezintă astfel: Nr.40 51.com .22 799. taxe și vărsăminte efectuate (631.76 55. din care aferente: Produc iei vândute Produc iei stocate Produc iei imobilizate Cheltuieli de exploatare. În acest scop. în scopul identificării posibilităţilor de reducere. 6.19 +0. trebuie să se facă distincţie între volumul fizic şi costul aferent. 7. 635) Salarii (641) Asigurări și protec ie socială (645) Alte cheltuieli de exploatare (654. creşterea sau scăderea producţiei stocate şi.5) 42 (1) 162 (3. o creştere a ponderii acestor două elemente are ca efect diminuarea eficienţei cheltuielilor de exploatare.41 -13.29 1000 Notă: Cifrele din paranteză reprezintă structura veniturilor în procente. dar nu au ponderi însemnate. 1. comparativ cu realizările perioadei 45 PDF Created with deskPDF PDF Writer . cauze şi efecte diferite. 11. faţă de prevederea de creştere a cheltuielilor de exploatare la 1. întrucât acestea au semnificaţie. Impozite.38 +5.99 Din datele astfel structurate rezultă că. 7.23 829.73 810. 658) Amortizări și provizioane (681) TOTAL 8.Într-o asemenea situaţie.docudesk.5) 169 (4) 93 (2) 3500 3800 3289 3545 42 162 169 93 829.48 165. este necesar să se analizeze fiecare cheltuială.07 +1.20 43. 8.36 -4.

46 PDF Created with deskPDF PDF Writer . cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri.000 lei pe produse De aici rezultă că factorii care influenţează cheltuielile la 1.docudesk. reflectându-se corespunzător în rezultatul exerciţiului. Analiza cheltuielilor la 1. avându-se în vedere efectele multiple directe şi indirecte pe care le determină. Modificarea costurilor aferente este determinată de factori specifici. cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri (C) pot fi exprimate cu ajutorul modelului: Σqc C= ⋅1000 Σqp în care: q = cantitatea vândută c = costul produselor p = preţul mediu de vânzare (exclusiv TVA) Relaţia de mai sus poate fi scrisă şi astfel: c C = Σg ⋅ ⋅1000 p în care: g = structura producţiei vândute.anterioare sau cu prevederile. Asemenea aspecte pot fi soluţionate prin corelarea datelor din contabilitatea generală (financiară) cu cele din contabilitatea de gestiune (analitică).000 = nivelul cheltuielilor la 1. preţul mediu de vânzare şi costul produselor. stabilită valoric (qp/Σqp) c/p * 1. executarea de lucrări şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare. În consecinţă.Trial :: http://www. mai puţin rabaturile şi remizele şi alte reduceri acordate clienţilor. în activitatea practică este absolut necesar să se precizeze condiţiile în care s-au produs modificările în structura producţiei vândute. a) Structurii producţiei vândute Σq1 c 0 Σq 0 c 0 ⋅1000 − ⋅1000 Σq1 p0 Σq 0 p0 Aşa după cum s-a mai precizat.000 lei cifră de afaceri sunt: structura producţiei. Ca principală parte componentă a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare. poate fi determinată de factori conjuncturali ai pieţei sau de altă natură sau opţiune a conducerii pentru realizarea unor obiective viitoare. 2.000 lei cifră de afaceri Potrivit reglementărilor în vigoare.2.com . structura producţiei vândute poate fi considerată atât ca factor de explicare a rezultatului cât şi de realizare a unui obiectiv prevăzut. (Articolul 99 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii).

pentru o edificare completă asupra situaţiei.30 . care se poate modifica independent de activitatea unităţilor. Nr.28. (inclusiv produse diferenţiate pe calităţi) marca de fabrică (producţie sau comerţ). intervenţia statului în cazul unor produse de importanţă naţională sau strategică.com . pot fi identificate unele cauze cum ar fi: calitatea produselor. Infeluen e Modificare faţă de nivelul prevăzut Influenţa structurii Influenţa preţului mediu de vânzare Influenţa costului Cheltuieli la 1.10.80 47 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Este cunoscut faptul că preţul tuturor categoriilor de resurse este o componentă a cheltuielilor. 4. c) Costurilor pe produse Σq c Σq1 c1 ⋅ 1000 − 1 0 ⋅ 1000 Σq1 p1 Σq1 p1 Din punct de vedere metodologic.Trial :: http://www. este necesară analiza elementelor de cheltuieli şi a cauzelor care au determinat modificarea acestora. crt.000 lei cifră de afaceri . schimbarea destinaţiei produsului. rezultă următoarea situa ie. sau.81 + 23. 3. respectiv. 2. La nivelul fiecărui producător şi.31 .docudesk. în aceste condiţii. se impune o separare a acestei influenţe de contribuţia proprie la rezultatul obţinut.b) Preţurilor medii de vânzare Σq1 c 0 Σq c ⋅1000 − 1 0 ⋅1000 Σq1 p1 Σq1 p0 În general. acordarea de bonificaţii sau remize. Calculând influen ele factorilor asupra cheltuielilor aferente cifreii de afaceri.4. 1. ofertant de produse. se poate spune că modificarea preţurilor de vânzare este determinată de schimbarea raportului cerere-ofertă.

1. procedându-se la analiza acestora prin prisma factorilor de influenţă.com . reprezintă un deziderat în ceea ce priveşte creşterea competitivităţii produselor.explicarea modificării costului pe fiecare unitate de produs prin suma categoriilor de cheltuieli. ceea ce oferă posibilităţi concrete de acţiune în vederea reducerii lor. ANALIZA COSTULUI PE UNITATEA DE PRODUS În condiţiile economiei concurenţiale de piaţă. în mod normal. Influenţa modificării preţului de aprovizionare: ∆p j = cs j1 (p j1 − p j 0 ) 48 PDF Created with deskPDF PDF Writer .analiza fiecărei categorii de cheltuieli pe seama factorilor specifici de influenţă. În analiza costurilor pe unitatea de produs trebuie să se aibă în vedere următoarele aspecte: . se află într-o strânsă dependenţă cu nivelul costurilor produselor. Menţinerea în limite normale a profitului. trebuie determinate abaterile pe fiecare categorie de cheltuială în parte. creşterea continuă a preţurilor de vânzare ca urmare a creşterii unor elemente ale costului produselor.Trial :: http://www. stabilindu-se contribuţia absolută şi relativă a fiecărei categorii de cheltuieli la modificarea totală a costului pe produs. constituie o consecinţă a dezechilibrelor care se manifestă într-o economie aflată în tranziţie şi asupra căreia îşi pune amprenta în mod nefavorabil inflaţia. . Analiza principalelor categorii de cheltuieli pe unitatea de produs La nivel de produs. 3. găsirea unor noi pieţe de desfacere. preţurile la care se vând produsele sunt rezultatul acţiunii legii cererii şi ofertei. creşterea gradului de utilizare a capacităţii de producţie etc.stabilirea produselor ce urmează a fi supuse analizei (de regulă cele la care s-au înregistrat depăşiri ale nivelului costurilor prevăzute sau normate). Reducerea costurilor unitare. a) Analiza cheltuielilor cu materiile prime şi materialele directe pe unitatea de produs: Cheltuielile cu materiile prime şi materialele directe pe unitatea de produs ( cm ) sunt dependente de consumul specific sau cantitatea consumată (csj) şi preţul de aprovizionare al materialului respectiv (pj): cm = cs j × p j de unde rezultă: 1. .UNITATEA 3.docudesk. Tot aşa. sau creşterea acestuia. Influenţa modificării consumului specific: ∆cs j = (cs j1 − cs j 0 )p j 0 2. acolo unde este posibil.

astfel: csd = t × sh Modificarea cheltuielilor cu salariile directe pe unitatea de produs. acele materii prime şi materiale care au o pondere mare în costul produselor. în diferenţa dintre costul realizat (c1) şi costul normat (cn). Modificarea gradului de utilizare a capacităţii de producţie se reflectă. trebuie să se procedeze la departajarea componentelor cumpărate de cele realizate în cadrul întreprinderii. se explică prin: 1.În activitatea practică se au în vedere. În ceea ce priveşte produsele complexe. cf – suma cheltuielilor fixe. În acţiunea de reducere a cheltuielilor cu materiile prime şi materiale trebuie avut în vedere atât preţul de achiziţie. 49 PDF Created with deskPDF PDF Writer . q – volumul fizic al producţiei obţinute.) Analiza costului pe unitatea de produs în funcţie de gradul de utilizare a capacităţii de producţie Între evoluţia volumului de activitate şi costul pe unitatea de produs există o legătură de inversă proporţionalitate. în special. Influenţa modificării sumei cheltuielilor indirecte: ci ∆ci = ci1 − 1 iq c. în cazul în care ceilalţi factori rămân constanţi (consumul de materii prime. iar i q = 1 × 100 iq q0 2. cât şi reducerea consumului de materiale care reprezintă un atribut al compartimentului de concepţie a produselor şi pregătire a fabricaţiei acestora. Costul unitar poate fi exprimat astfel: c = cv + cf q cv reprezintă costurile variabile pe unitatea de produs.docudesk. materiale.Trial :: http://www. manoperă etc. b) Analiza cheltuielilor cu salariile directe pe unitatea de produs ( csd ) sunt dependente de productivitatea muncii exprimată prin timpul consumat pe unitatea de produs (t) şi salariul mediu orar ( sh ).com . Influenţa modificării productivităţii muncii. exprimată prin timpul consumat pe unitatea de produs: ci q ∆q = 0 − ci 0 .).

dar ale căror produse sunt socialmente necesare. este definit ca reprezentând costul unei unităţi adiţionale dintr-un produs şi se determină ca raport între creşterea cheltuielilor totale (∆Ct) şi creşterea producţiei (∆q). Corelaţia între costul marginal şi costul mediu poate fi redată grafic astfel: Diferenţa q2. determinat ca raport între suma cheltuielilor totale şi volumul fizic al producţiei). Costul marginal (cmg).docudesk. astfel: cmg = Ct1 − Ct 0 ∆Ct = q1 − q0 ∆q Procedând la compararea costului marginal cu costul mediu unitar (c. Cheltuielile fixe rămânând aceleaşi. costul marginal este dat. în ultimă instanţă. de cheltuiala variabilă pe unitatea de produs. Apropierea dintre costul marginal şi costul mediu echivalează cu un echilibru relativ. 50 PDF Created with deskPDF PDF Writer .com . poate fi apreciat punctul în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea cu costurile cele mai mici. costul marginal serveşte la orientarea deciziilor privind utilizarea capacităţilor de producţie.Trial :: http://www. efect al unei anumite încărcări a capacităţii de producţie.3.q1 este cu atât mai mare cu cât cheltuielile fixe sunt mai importante. Analiza costului marginal Recomandat de către literatura de specialitate în domeniu şi utilizat în activitatea practică de către unităţile din secorul primar al economiei (îndeosebi în industria extractivă şi în agricultură) care îşi desfăşoară activitatea în condiţii mai puţin favorabile datorate mediului natural. Situarea de o parte sau de alta a punctului de echilibru relativ (în zona de degresie sau în zona de progresie) poate fi apreciată ca justificată doar cu luarea în considerare şi a altor variabile ale deciziei.2.

În condiţiile economiei concurenţiale de piaţă. 2001. Care sunt factorii care influen ează nivelul cheltuielilor la 1000 lei CA? 3. REFERIN E BIBLIOGRAFICE OBLIGATORII: Vasile Robu. Tot aşa. 1. pag. în special cheltuielile de exploatare.REZUMATUL MODULULUI Analiza prin costuri reprezintă un domeniu deosebit de important în activitatea întreprinderii. în mod normal. 2. constituie o consecinţă a dezechilibrelor care se manifestă într-o economie aflată în tranziţie şi asupra căreia îşi pune amprenta în mod nefavorabil inflaţia. Cum se evaluează veniturile și cheltuielile în contabilitate financiară? 2. Nicolae Georgescu. Indicatori pe tipuri de activită i Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli excep ionale TOTAL CHELTUIELI Venituri din exploatare Vnituri financiare Venituri excep ionale TOTAL VENITURI An precedent 310 28 13 345 23 15 An curent prevăzut realizat 340 370 30 29 18 16 390 31 22 410 30 18 51 PDF Created with deskPDF PDF Writer . sau creşterea acestuia. materiale şi salariale etc. De modul cum se consumă şi cum se utilizează factorii de producţie depinde în mare măsură competitivitatea produselor şi eficienţa activităţii desfăşurate. deoarece în această zonă se produc o serie de fenomene economice legate de consumul şi utilizarea factorilor de producţie. preţurile la care se vând produsele sunt rezultatul acţiunii legii cererii şi ofertei. Pe baza datelor din tabelul următor să se realizeze analiza cheltuielilor aferente veniturilor: Nr. 6. acolo unde este posibil. iar. Cum este definit costul marginal? 4. Problemele prioritare ale diagnosticării cheltuielilor vizează. 85-151 ÎNTREBĂRI PENTRU AUTOEVALUARE. Bucuresti. acolo unde este posibil. reprezintă un deziderat în ceea ce priveşte creşterea competitivităţii produselor. este necesară analiza detaliată a principalelor categorii de cheltuieli care concură la formarea costurilor. se află într-o strânsă dependenţă cu nivelul costurilor produselor. găsirea unor noi pieţe de desfacere. Reducerea costurilor unitare. un obiectiv prioritar al oricărei întreprinderi. creşterea gradului de utilizare a capacităţii de producţie etc.com .docudesk. TEME DE CONTROL 1. În acest sens. directe şi indirecte. Analiza economico-financiara. 7. cheltuielile aferente veniturilor întreprinderii. Crt. pe de altă parte. Editura ASE. pe de o parte. 8. eficienţa diferitelor categorii de cheltuieli (variabile şi fixe. 4. Reducerea costurilor de producţie constituie. Menţinerea în limite normale a profitului.). Cum se calculează gradul de folosire a fondului de timp disponibil ? 5.Trial :: http://www. 3. 5. creşterea continuă a preţurilor de vânzare ca urmare a creşterii unor elemente ale costului produselor.

docudesk.MODULUL IV. În continuare se recomandă conspectarea bibliografiei indicate. CONCEPTE CHEIE: Contul de profit şi pierdere: Rezultatul exerci iului curent.interpretarea indicilor şi a ratelor de structură precum şi a ratelor de rentabilitate. Excedentul/deficitul brut al exploatării. Rata rentabilită ii comerciale. sublinierea ideilor principale. Ratele de rentabilitate: Rata rentabilită ii economice. Ratele de structură. ANALIZA PROFITULUI ȘI RENTABILITÃŢII ACTIVITĂ II OBIECTIVE: .cunoașterea informa iilor furnizate de contul de rezultate ”Contul de profit sau pierdere”. Rezultat financiar. La sfârșit efectuarea practică a unei analize pe baza contului de profit sau pierdere al unei entita i economice vine să completeze cu succes modul de asimilare corectă a no iunilor teoretice asimilate. Rezultatul excep ional. Produc ia exerci iului.com . Soldurile intermediare de gestiune: Marja comercială. 52 PDF Created with deskPDF PDF Writer .Trial :: http://www. Rezultatul exploatării. predate le disciplina contabilitate. . Rata rentabilită ii financiare. . re inerea matodologiilor de analiză financiară a principalilor indicatori ai contului de profit și pierdere. Rata rentabilită ii investi iilor de capital RECOMANDĂRI PRIVIND STUDIUL: Pentru o bună în elegere și asimilare a conceptelor se impune mai întâi revizuirea aspectelor contabile referitoare la con inutul și structura contului de rezultate.însușirea metodologiilor de analiză a acestuia. Valoarea adăugată.

ANALIZA PROFITULUI Expresie a rentabilităţii. atât din punct de vedere structural. 1. masa profitului constituie rezultatul financiar pozitiv care exprimă eficienţa activităţii productive a întreprinderii.1.com . se poate efectua pe baza următoarei scheme: Fig. financiară şi excepţională.UNITATEA 1.1. cât şi factorial. profitul poate fi analizat. Analiza structurală a rezultatului brut al exerciţiului (profit brut sau pierdere).docudesk. Analiza structurală a profitului Analiza structurală a profitului are rolul de a evidenţia ponderea şi dinamicarezultatelor aferente celor trei categorii de activităţi care se desfăţoară în cadrul unei întreprinderi: de exploatare.Trial :: http://www. Schema de analiză structurală a rezultatului brut (modelul 1) O altă posibilitate de analiză structurală a rezultatului brut al exerciţiului este următoarea: 53 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Ca valoare pozitivă rezultată din procesele economice sau financiarmonetare care au loc în cadrul unei întreprinderi. 4.

Trial :: http://www.).2.docudesk.I.financiari stabiliţi pe baza datelor din Contul de Profit sau Pierdere. Prin scăderi succesive se obţin indicatori de caracterizare a rentabilităţii şi gestiunii firmei (unii se regăsesc ca atare în Contul de Profit sau Pierdere.Fig. se prezintă astfel: 54 PDF Created with deskPDF PDF Writer .) Prin solduri intermediare ale gestiunii înţelegem principalii indicatori economico. în esenţă este o altă modalitate de prezentare a contului de rezultate. sub formă de listă. Un sold intermediar al gestiunii este diferenţa dintre două valori. Analiza soldurilor intermediare ale gestiunii (S. Soldurile intermediare ale gestiunii se prezintă într-un tablou care. iar alţii se determină în situaţia S. Schema de analiză structurală a rezultatului brut (modelul2) 1. Tabloul soldurilor intermediare ale gestiunii.2.I.com .G.G. 4. financiare şi umane ale firmei. cu ajutorul cărora se caracterizează modul de folosire a resurselor materiale.

. C . în lanţ şi medii. ci .structura vânzărilor pe grupe de mărfuri sau sectoare de activitate.com .docudesk. . 55 PDF Created with deskPDF PDF Writer . . Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune Analiza soldurilor intermediare de gestiune.metodei ratelor.rata medie a marjei comerciale sau cota medie de adaos comercial. gi .cota de adaos comercial pe grupe de mărfuri sau sectoare de activitate. poate fi efectuată cu ajutorul următorului model: DC ∑ gi ci Mc = C= 100 100 în care: D -cifra de afaceri din vânzări de mărfuri sau valoarea desfacerilor de mărfuri.1.Tabelul nr. .indicilor cu bază fixă.modificărilor absolute. 4. se poate realiza pe baza: .metodei substituirilor în lanţ. Analiza factorială a marjei comerciale. şi anume: Marja comercială (Mc) este un indicator utilizat de către întreprinderile care vând mărfurile în starea în care au fost cumpărate.Trial :: http://www.ritmurilor cu bază fixă. Indicatorii din tabloul soldurilor intermediare ale gestiunii impun unele precizări. în lanţ şi medii.

cu rezultatele firmelor care îşi desfăşoarăactivitatea în acelaşi domeniu. se prezintă astfel: Excedentul (deficitul) brut al exploatării (E.B. taxe şi vărsăminte asimilate şi cheltuielile cu personalul).1. 1. Analiza factorială a profitului la nivel de întreprindere Luând în considerare diversitatea de forme sub care se prezintă profitul la nivel de întreprindere. Analiza factorială a rezultatului brut al exerci iului Rezultatul brut al exerciţiului (Rb). în dinamică şi în spaţiu.docudesk.3. analiza factorială a acestuia poate fi aprofundată având în vedere următoarele categorii de rezultate: . cheltuieli cu impozite. reprezintă fluxul potenţial de disponibilităţi degajat de ciclul de exploatare şi se determină deducând cheltuielile monetare din exploatare din veniturile monetare aferente ecestei activităţi. în timp ce cheltuielile monetare din exploatare cuprind acele categorii de cheltuieli care presupun plăţi imediate sau la termen (consumurile provenind de la terţi. Comparativ cu ceilalţi indicatori utilizaţi în procesul de analiză. 1. de politica financiară (gradul de îndatorare) şi fiscală (sistemul de impozitare a profitului). de politica de constituire a provizioanelor.E.Sistemul de factori.rezultatul aferent cifrei de afaceri. .rezultatul exploatării. precum şi de politica de distribuire a dividendelor.com . se determină ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile totale. . excedentul brut al exploatării prezintă avantajul că nu este influenţat de sistemul de amortizare practicat.3. unde  Vt  prb = ∑ g prb i i 100 56 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Veniturile monetare din exploatare sunt formate din vânzările de mărfuri şi subvenţiile de exploatare.Trial :: http://www.rezultatul brut al exerciţiului. astfel:  Ct  Rb = Vt 1 −  = Vt × prb.). Excedentul brut al exploatării este utilizat în procesul de analiză pentru efectuareade comparaţii.

El se determină ca diferenţă între veniturile din exploatare (Ve) şi cheltuielile aferente acestora (Ce). prbi .Ce Analiza factorială a rezultatului exploatării. Analiza factorială a rezultatului exploatării Rezultatul exploatării (Re) se circumscrie la nivelul activităţii de bază a întreprinderii şi caracterizează în mărime absolută rentabilitatea ciclului de exploatare.2. se poate efectua pe baza următoarelor modele: Utilizând primul model de analiză. sistemul de factori se prezintă astfel: 57 PDF Created with deskPDF PDF Writer .docudesk.com . Sistemul de factori care acţionează asupra profitului brut.Trial :: http://www.profitul brut la 1 leu venituri pe categorii de activităţi. gi . se prezintă astfel: 1. astfel: Re = Ve .în care: prb reprezintă rezultatul (profitul) mediu brut la 1 leu venituri totale.3.structura veniturilor totale pe categorii de activităţi.

Conform modelului de analiză “c”. reflectă valoarea activelor imobilizate şi a activelor circulante aferente ciclului de exploatare. mărimea activelor de exploatare determină mărimea producţiei exerciţiului. reprezintă veniturile medii din exploatare la 1 leu active de exploatare şi reflectă eficienţa activelor de exploatare. Indicatorul Ve/Ae . Potrivit modelului de analiză “b”. Deci. deşi are un caracter general valabil pentru toate întreprinderile.docudesk.Trial :: http://www. sistemul de factori este următorul: Valoarea activelor de exploatare. sistemul de factori este: Acest model se recomandă a fi folosit de către întreprinnderile cu activitate de Producţie. Creşterea valorii acestui indicator se poate realiza prin accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante de exploatare.Acest model de analiză.com . 58 PDF Created with deskPDF PDF Writer . se recomandă a fi utilizat cu predilecţie de către acele întreprinderi care nu dispun de o bază tehnico-materială importantă. îmbunătăţirea calităţii produselor etc. care deţin o bază tehnico-materială importantă. a veniturilor din exploatare şi a profitului din exploatare.

analiza ratei rentabilităţii financiare se pliază acestei structurări: 59 PDF Created with deskPDF PDF Writer . iar la numitor mijloacele economice totale (activul total) sau o parte a acestora. proprii şi permanente. precum şi de elementele excepţionale. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE Ratele de rentabilitate semnifică. politica fiscală de impozitare a profitului. Rata rentabilită ii economice 2. permanente). Circumscris sferei de cuprindere a capitalurilor. resurselor consumate (costurilor). în mărimi relative. curent etc. net. Diferitele forme de exprimare ale ratelor de rentabilitate au o valoare informaţională variată şi oglindesc multiplele laturi ale activităţii economicofinanciare firmei : 1. la numărător se poate utiliza rezultatul exploatării sau excedentul brut din exploatare. În calculul ratei rentabilităţii economice. se poate stabili astfel: Re = (Profit net/Active total)e x 100 sau Re = (Rezultatul brut din exploatare/Active totale) x 100 2. Rata rentabilităţii economice.com . Efectul reprezintă profitul sub diversele sale forme de exprimare: brut. activelor totale sau ale unor părţi din acestea. Rata rentabilităţii economice este independentă de structura financiară (gradul de îndatorare). Rata rentabilită ii comerciale 4.docudesk. Rata rentabilită ii investi iilor de capital 1.UNITATEA 2. veniturilor etc. Rata rentabilită ii financiare 3. din exploatare. Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienţă de tipul efect/efort. Analiza ratei rentabilităţii economice Rata rentabilităţii economice reflectă corelaţia dintre un rezultat economic şi mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obţinerea acestuia.Trial :: http://www. contribu ia indicatorilor de rezultate la exprimarea performan elor financiare a întreprinderii. Efortul se poate prezenta sub forma capitalurilor (proprii. Analiza ratei rentabilită ii financiare Rentabilitatea financiară exprimă corelaţia dintre profit şi capitaluri în calitatea lor de surse de finanţare a activităţii întreprinderii și reflectă gradul de remunerare a capitalului investit într-o întreprindere de către proprietari.

sau a profitului net lăsat la dispoziţia firmei pentru autofinanţare. Ratele rentabilită ii investi iilor de capital Indicatorii acţiunilor şi dividendelor prezintă interes în primul rând pentru acţionari şi au la bază informaţiile din “Contul de profit şi pierdere”. CCb = Pre ul de pia ă al unei ac iuni/Profitul pe ac iune - 60 PDF Created with deskPDF PDF Writer . provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli şi datoriile pe termen mediu şi lung. Rata rentabilităţii comerciale (Rata profitabilită ii vânzărilor) Rata rentabilităţii comerciale (Marja brută din vânzări. 4.Rata rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii Rf = Pr ofit net × 100 Capitalurile proprii Acest indicator măsoară în mărime relativă remunerarea capitalurilor acţionarilor aduse ca aport. dând expresie politicii comerciale a întreprinderii. Rata rentabilităţii financiare a capitalului permanent Pr ofitul brut Rfp = × 100 Capitalurile proprii Pb . RNEA = Rezultatul net al exerci iului financiar/ Nr de ac iuni emise Coeficientul de capitalizare bursieră arată cât de mult sun dispuși investitorii să plătească pentru o unitate monetară de profit raportat. Rezultatul net al exrci iului financiar pe ac iune arată cât rezultat net produce o ac iune în decursul unui exerci iu finaciar. Capitalul permanent este format din capitalurile proprii. Rc = (Profitul aferent vânzărilor / CA) x 100 Importan a acestei rate rezidă din faptul că pune în eviden ă eficien a func iei comerciale a firmei. 3.. cf.docudesk.Trial :: http://www.profitul brut înaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobânzile şi a impozitului pe profit. ca venit al acţionarilor şi capitalurile proprii ale întreprinderii. OMFP 1752/2005) exprimă corelaţia dintre profitul total aferent vânzărilor şi cifra de afaceri. Rata în cauză.com . reflectă corelaţia dintre profitul net. Utilizarea ratei rentabilităţii financiare a capitalului permanent are rolul de a evidenţia corelaţia dintre capitalul permanent şi profitul brut înaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobânzile şi a impozitului pe profit.

com . 188. respectiv a tuturor mijloacelor de producţie utilizate şi a forţei de muncă. Pentru exprimarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori: profitul şi ratele de rentabilitate. din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare. vânzare) sau economisirea unor resurse (umane. În acest sens menţionăm şi următoarea afirmaţie “eficienţa economică reprezintă cea mai generală categorie care caracterizează rezultatele ce decurg din diferite variante preconizate pentru utilizarea (consum productiv. 1994. dar în acest caz nivelul maxim considerat ca optim este apreciat la 40%. Indicatorul capacităţii de acoperire a dividendelor poate fi determinat şi ca proporţie a sumei dividendelor de plătit în rezultatul net al exerciţiului financiar. 61 PDF Created with deskPDF PDF Writer . “Analiza economico-financiară a întreprinderii”. deoarece. financiar apreciată ca fiind suficientă. producţie şi vânzare. Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficienţei întregii activităţi economico-financiare a întreprinderii. Editura Tribuna Economică.Trial :: http://www. consum individual. Eficienţa economică este o categorie economică mai cuprinzătoare decât rentabilitatea. va rămâne o parte din rezultatul net al exerciţiului. coordonator.- Rata de evaluare a unei acţiuni pe piaţă indică valoarea pe care pieţele financiare o conferă conducerii unei întreprinderi: REAP = Preţul de piaţă al unei acţiuni/ Vacoarea contabilă a unei acţiuni Randamentul dividendelor măsoară câştigul încasat de acţionari în urma investiţiei în acţiunile unei firme: RDIV = (Dividendul pe acţiune/Preţul de piaţă al unei acţiuni) x 100 Rata (capacitatea) de acoperire a dividendelor măsoară proporţia în care profitul net este distribuit acţionarilor sub formă de dividende RADIV = (Rezultatul net al exerciţiului/Suma dividendelor de plătit) x 100 - - Valoarea considerată ca minimă pentru mărimea indicatorului “Capacitatea de acoperire a dividendelor” este 2.docudesk. REZUMATUL MODULULUI Rentabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a obţine profit prin utilizarea factorilor de producţie şi a capitalurilor. indiferent de provenienţa acestora. pentru a fi reinvestită. în aceste condiţii. pg. Bucureşti. 1 D.5. materiale sau financiare) intrate sau neintrate în circuitul economic”1. Mărgulescu.

Profit aferent cifrei de afaceri Programat 645 430 210 140 483. Profit net 11. 2001. pag. Rata rentabilităţii financiare c. 2001.Mărimea absolută a rentabilităţii este reflectată de profit. iar gradul în care capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilităţii (indicator al mărimii relative a rentabilităţii). exprimat în costuri programate 5. Analiză financiară pe bază de bilanţ. Vasile Robu. Indicatori crt. Activul total 8.1 912 325 204 215 Realizat 720 445 431. Analiza economico-financiara.. Profit brut 10. Rata rentabilităţii investiţiilor de capital Nr. exprimat în preţuri programate Valoarea producţiei vândute 4. Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de 2. Capital propriu 6. Presa Universitară Clujeană.com . 19-163 ÎNTREBĂRI PENTRU AUTOEVALUARE/ TEME DE CONTROL: 1. Nicolae Georgescu.2 428 215 320 495 920 340 219 275 62 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Venituri totale 9. Ed.Trial :: http://www. Rata rentabilităţii economice b. Bucuresti. pag. Rata rentabilităţii comerciale d. Bătrâncea. Cluj-Npoca. afaceri Valoarea producţiei vândute 3. Credite pe termen lung 7. 1. Editura ASE.docudesk. Pe baza datelor din tabelul de mai jos să se calculeze şi să se analizeze urmăroarele rate de rentabilitate: a. I. 152-183 2. REFERINŢE BILBIOGRAFICE OBLIGATORII: 1.

Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii: Analiza structurii activelor. Rata dobânzilor. evideţierea trezoreriei nete. CONCEPTE CHEIE: Bilanţul. calculul şi compararea fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment. . lichiditate redusă. . . Analiza structurii capitalurilor.Trial :: http://www. 63 PDF Created with deskPDF PDF Writer .detectarea unor eventuale situaţii ale dezechilibrului financiar. reţinerea matodologiilor de analiză financiară a principalilor indicatori ai bilanţului. trezoreria netă (TN). Bilanţ funcţional.stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii (bonitatea firmei). capacitatea de autofinanţare realizată (CAF).com . ca formă de evaluare contabilă a averii acţionarilor. instituţiile financiare şi de credit. necesarul sau nevoia de fond de rulment permanent (NFR). capacitatea de autofinanţare necesară (CAFN). Analiza tabloului de finanţare: fondul de rulment financiar sau fondul de rulment permanent (FR). .docudesk. Analiza structurii datoriilor. suport al analizei: Bilanţ patrimonial. care interesează.stabilirea patrimoniului net. care ar putea constitui o ameninţare pentru continuitatea exploatării.determinarea stării financiare. Rata datoriilor. predate le disciplina contabilitate. Analiza patrimoniului net. Analiza echilibrului financiar: Analiza indicatorilor care exprimă gradul de solvabilitate-îndatorare: Rata solvabilităţii generale. ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR-PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII OBIECTIVE: . RECOMANDĂRI PRIVIND STUDIUL: Pentru o bună înţelegere şi asimilare a conceptelor se impune mai întâi revizuirea aspectelor contabile referitoare la conţinutul şi structura bilan ului. lichiditate imediată. prin metoda ratelor. Rata autonomiei financiare totale. Analiza indicatorilor de lichiditate: lichiditate curentă. calculul şi interpretarea indicatorilor privind: lichiditatea şi solvabilitatea având în vedere intervalele de siguranţă prevăzute de reglementările în vigoare. La sfârşit efectuarea practică a unei analize pe baza bilanţului unei entitaţi economice vine să completeze cu succes modul de asimilare corectă a noţiunilor teoretice asimilate. în principal.MODULUL V.caracterizarea eficienţei elementelor patrimoniale. sublinierea ideilor principale. În continuare se recomandă conspectarea bibliografiei indicate.

Bilanţul patrimonial Bilanţul patrimonial prezintă o importanţă deosebită pentru acţionari (care doresc să cunoască valoarea averii lor) şi creditori (pentru care patrimoniul reprezintă o garanţie pentru realizarea drepturilor lor). analiza lichidităţii şi solvabilităţii. Dintre cele trei concepţii cunoscute de teoria contabilităţii (juridică. primele privind rambursarea obligaţiunilor. fiind stabilite pe baza reglementărilor legale.com . economică şi financiară) privind conţinutul bilanţului. analiza structurii mijloacelor economice şi a surselor de finanţare a acestora. Din acest motiv. majoritatea analiştilor financiari consideră că se impune operarea cu un aşa zis “bilanţ suport al analizei”.docudesk. analiza echilibrului financiar etc. cheltuielile de repartizat asupra exerciţiilor financiare următoare. după cum urmează: A. luând ca punct de pornire bilanţul contabil. Astfel. Bilanţul patrimonial este folosit în analiza financiară pentru evaluarea firmei. pentru analiza situaţiei financiar-patrimoniale a întreprinderii prezintă o importanţă deosebită concepţia financiară. din punctul de vedere al lichidităţii nu au nici o valoare întrucât nu dau naştere unui flux de numerar. Principalele active de natura nonvalorilor sunt: cheltuielile de constituire. care defineşte activul bilanţului ca un ansamblu de mijloace folosit pentru achitarea datoriilor la scadenţă. contabil şi fiscal. pentru pasiv: ordinea inversă a exigibilităţii (timpul cât sursa respectivă rămâne la dispoziţia întreprinderii). sunt: pentru activ: ordinea inversă a lichidităţii (aptitudinea posturilor de activ de a se transforma în numerar).Trial :: http://www. Prin valoarea teoretică şi utilitate practică se disting: bilanţul patrimonial şi bilanţul funcţional. Pentru eliminarea acestor elemente din bilanţul patrimonial se procedează astfel: 64 PDF Created with deskPDF PDF Writer . În activ: a) eliminarea activelor de natura nonvalorilor (activelor fictive).UNITATEA 1 BILANŢUL INTRUMENT DE BAZĂ AL ANALIZEI FINANCIARE Bilanţul contabil şi anexele sale răspund multiplelor exigenţe de ordin juridic. în timp ce pasivul reflectă totalitatea datoriilor grupate în funcţie de termenul lor de exigibilitate. pentru a stabili bilanţul patrimonial se impun unele tratări (corecţii) ale informaţiilor acestuia. 1. Între datele furnizate de bilanţul contabil şi realitatea economico-financiară a întreprinderii analizate pot să apară diferenţe. Principiile care stau la baza determinării bilanţului patrimonial.1. diferenţe de conversie de activ. Aceste elemente sunt înscrise în activul bilanţului contabil dar care. debitorii din capital subscris şi nevărsat.

concomitent cu majorarea creditelor pe termen scurt. d) datoriile totale ale întreprinderii se grupează în două mari categorii: datorii pe termen scurt. în consecinţă cu valoarea acestora se majorează activele circulante (creanţele). în funcţie de conţinutul lor. c) cu diferenţele de conversie pasiv se majorează capitalurile proprii. din care .necorporale . cele care au un termen de exigibilitate sub un an.stocuri . b) includerea în activele imobilizate a activelor circulante cu termen de lichiditate mai mare de un an. generează modificări cu caracter de consecinţă şi în pasivul bilanţului. provizioanelor reglementate şi provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli. debitorii din capitalul subscris şi nevărsat şi cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciţii financiare se scad din activ şi concomitent din capitalurile proprii. ACTIVE CIRCULANTE.corporale . ACTIVE IMOBILIZATE.docudesk. în funcţie de lichiditatea sumelor înregistrate la “Decontări din operaţiuni în curs de clarificare”.com . ele reprezentând un profit potenţial. DATORII PE TERMEN LUNG III. cele care au un termen de exigibilitate mai mare de un an. B. CAPITALURI PROPRII II. c) cuprinderea în activele circulante sau în activele imobilizate. se impun a fi efectuate şi următoarele: a) datoria fiscală latentă.financiare II. datorii pe termen mediu şi lung. În pasiv: Corecţiile mai sus menţionate. precum şi altor elemente de capitaluri proprii. bilanţul patrimonial va avea următoarea formă: ACTIV I. În urma corecţiilor efectuate. d) efectele scontate neajunse la scadenţă sunt creanţe cedate băncii pentru care sa înregistrat o creştere a disponibilităţilor. primele privind rambursarea obligaţiunilor: se scad din activul bilanţului contabil şi din pasiv din împrumuturi şi datorii asimilate pe termen mediu şi lung. aferentă subvenţiilor pentru investiţii. din care: .Trial :: http://www. se va include în categoria datoriilor pe termen scurt sau pe termen mediu şi lung după natura acestora. se includ în datorii pe termen scurt sau datorii pe termen mediu şi lung.creanţe . Pe lângă acestea. DATORII PE TERMEN SCURT 65 PDF Created with deskPDF PDF Writer .disponibilităţi PASIV I. diferenţele de conversie activ: se elimină din activul bilanţului contabil şi se corectează în sensul scăderii capitalurilor proprii.cheltuielile de constituire. b) veniturile înregistrate în avans. întrucât reprezintă o pierdere latentă.

2.credite pe termen scurt 66 PDF Created with deskPDF PDF Writer . ACTIVE CICLICE aferente exploatării: . Ciclul de investiţii cuprinde achiziţionarea de active imobilizate. cheltuielile ce privesc exerciţiile financiare următoare se asimilează activelor imobilizate. de exploatare. SURSE CICLICE din afara exploatării .creanţe III. în pasiv la “Împrumuturi şi datorii asimilate” datorită faptului că ele servesc ciclului de exploatare. iar ciclului de exploatare îi corespund fluxurile de aprovizionare. efectele scontate neajunse la scadenţă.disponibilităţi PASIV I.dividende de plată IV. SURSE ACICLICE (STABILE) . debitorii privind capitalul subscris şi nevărsat. ACTIVE ACICLICE (STABILE) II. imobilizările închiriate. deţinute în leasing sau în locaţie de gestiune sunt integrate în activ şi.docudesk.creanţe din afara exploatării IV. cât şi a unor fluxuri financiare.Trial :: http://www. TREZORERIA DE ACTIV: .amortizare . amortizarea şi provizioanele sunt incluse în pasivul bilanţului funcţional ca surse aciclice (care rămân la dispoziţia firmei o perioadă mai mare de 1 an). conceptul de activ fictiv nu mai este operaţional. corespunzător. TREZORERIA DE PASIV . primele privind rambursarea obligaţiunilor şi diferenţele de conversie de activ şi de pasiv se tratează în acelaţi mod ca şi la elaborarea bilanţului patrimonial.stocuri . punând în evidenţă utilizările şi sursele corespunzătoare fiecărui ciclu de funcţionare.datorii financiare pe o perioadă mai mare de 1 an II.1.provizioane de orice natură .datorii faţă de furnizori. Ciclurile întreprinderii sunt: de investiţii.com . SURSE CICLICE de exploatare: . de finanţare şi de trezorerie. Bilanţul funcţional Bilanţul funcţional are rolul de a oferi o imagine asupra modului de funcţionare din punct de vedere economic a întreprinderii.capitaluri proprii . producţie şi distribuţie (vânzări) atât sub forma unor fluxuri fizice. Principiile menţionate provoacă anumite corecţii ale informaţiilor cuprinse. caz în care bilanţul funcţional va avea următoarea formă: ACTIV I. Stabilirea bilanţului funcţional se realizaeză avându-se în vedere următoarele principii: activele sunt luate în calcul la valoarea lor brută (valoarea de intrare). stat III. Fluxul de finanţare permite ca întreprinderea să facă faţă decalajului dintre fluxul de lichidităţi de intrare şi de ieşire provocat de ciclul de exploatare. ACTIVE CICLICE din afara exploatării: . Ciclul de finanţare cuprinde ansamblul operaţiunilor dintre întreprindere şi proprietarii de capital (acţionarii şi creditorii întreprinderii). salariaţi.

). Valorile ratelor de structură a activului sunt influenţate de caracteristicile tehnice. mărci. transporturi etc. economice şi juridice ale activităţii întreprinderii.) în cadrul patrimoniului firmei. a2) rata imobilizărilor corporale: Im obilizari corporale RAIc = × 100 Activul total Această rată reflectă ponderea capitalurilor fixe în cadrul patrimoniului întreprinderii. Ponderea activelor necorporale în valoarea de piaţă a unor firme foarte cunoscute este foarte mare. 84% la Intel şi 82% la General Electric). Analiza structurii activului Analiza se realizează pe baza datelor din activul bilanţului patrimonial.UNITATEA 2 ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea şi urmărirea evoluţiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale de activ şi de pasiv.docudesk. Principalele rate de caracterizare a structurii activului sunt: a) rata generală a activelor imobilizate: Active imobilizate RAI = × 100 Activ total Această rată măsoară ponderea activelor imobilizate în patrimoniul total al întreprinderii. 96% la Coca-Cola.com . În întreprinderile româneşti imobilizările necorporale deţin o pondere foarte redusă. De asemenea. de exemplu în S. 67 PDF Created with deskPDF PDF Writer . licenţe. În alte ţări. în activităţile ce presupun importante investiţii imobiliare (industria hotelieră) sau funciare (exploataţiile agricole).A. Mărimea acestei rate este influenţată şi de politica de amortizare practicată de întreprindere.1. Metoda de analiză recomandată este metoda ratelor. Ea înregistrează valori foarte mari în cazul firmelor care folosesc o infrastructură importantă sau echipamente costisitoare (producerea şi distribuţia de energie.U. ponderea activelor necorporale este importantă. fond comercial etc.Trial :: http://www. Conţinutul diferit al componentelor activelor imobilizate justifică utilizarea şi a unor rate complementare: a1) Rata imobilizărilor necorporale: Im obilizari necorporale RAIn = × 100 Activul total Mărimea acestui indicator reflectă ponderea activelor intangibile (brevete. unde ponderea valorii activelor necorporale este cuprinsă între 40% şi 80% din valoarea de înlocuire a firmelor. de exemplu: 94% la Microsoft. ia valori ridicate în industria grea. 2.

Ca rate complementare se recomandă a fi stabilite: b1) rata stocurilor: Valoarea stocurilor RS = × 100 Activul total Această rată ia valori ridicate în cazul firmelor cu activitate de producţie.Trial :: http://www.). c) rata cheltuielilor în avans. credite acordate etc. Această rată ia valori ridicate în cazul întreprinderilor industriale şi înregistrează valori scăzute la firmele care vin în contact direct cu o clientelă ce plăteşte în numerar. Rata ia valori foarte scăzute la firmele mici şi la cele puţin axate pe o politică de investiţii financiare. Chletuieli in avans RCav = × 100 Activ total 68 PDF Created with deskPDF PDF Writer .a3) rata imobilizărilor financiare: Im obilizari financiare RIF = × 100 Activul total Această rată reflectă intensitatea legăturilor şi relaţiilor financiare pe care firma analizată le-a stabilit cu alte firme cu ocazia operaţiilor de creştere externă (participaţii.com . cu ciclu lung de fabricaţie. Rata ia valori foarte ridicate în cazul holdingurilor al căror obiect de activitate îl constituie gestionarea unui portofoliu de participaţii.docudesk. investiţii de portofoliu. b2) rata creanţelor comerciale: Clienti si conturi asimulate RCc = × 100 Activ total Rata reflectă importanţa portofoliului de creanţe comerciale în cadrul patrimoniului. Rata are o valoare informaţională scăzută deoarece nu totdeauna o pondere ridicată a disponibilităţilor în totalul activului semnifică o activitate bună a firmei. b) rata activelor circulante RAC = Active circulante × 100 Activul total Reflectă ponderea activelor circulante în totalul mijloacelor economice ale întreprinderii. pune în evidenţă direcţionarea resurselor financiare ale întreprinderii în perioada curentă pentru obţinerea unor beneficii în perioada următoare. Ea este influenţată de durata în care se fac plăţile de către clienţi şi de specificul activităţii desfăşurate. Rata ia valori foarte reduse la firmele cu specific de prestare de servicii. b3) rata trezoreriei: Disponibilitati banesti + Titluri de plasament RTrez = × 100 Activ total Mărimea acestei rate trebuie analizată cu circumspecţie datorită faptului că disponibilităţile suferă modificări de mare amplitudine pe perioade scurte. precum şi în cazul firmelor cu specific de distribuţie de bunuri materiale.

docudesk. rata datoriilor fiscale pe termen scurt: RDfts = (Dfts / Dts) x 100 a5. rata datoriilor faţă de salariaţi pe termen scurt: RDSts = (DSts / Dts) x 100 a4.com . reprezintă ponderea pe care o deţin datoriile curente faţă de bănci şi alte instituţii financiare.2. Analiza structurii datoriilor Obiectivul analizei îl constituie stabilirea ponderii şi evoluţiei principalelor categorii de surse ce participă la acoperirea mijloacelor economice ale întreprinderii. rata altor datorii pe termen scurt: RADts = (ADts / Dts) x 100 b) rata datoriilor pe termen mediu şi lung RDtml = (Dtml / DT) x 100 Se poate detalia în mod similar. precum şi ratele curente la emisiunile de obligaţiuni în totalul datoriilor pe termen scurt: RDFts = (DFts / Dts) x 100 a2. c) rata veniturilor în avans: RVav = (Vav/DT) x 100 69 PDF Created with deskPDF PDF Writer .2. rata datoriilor comerciale pe termen scurt reprezintă ponderea pe care o deţin obligaţiile faţă de terţi pe termen scurt în totalul datoriilor pe termen scurt: RDCts = (DCts / Dts) x 100 a3. rata datoriilor financiare pe termen scurt. a1. Analiza se efectuează pe baza următoarelor rate de structură ale pasivului bilanţului patrimonial: a) rata datoriilor pe termen scurt: RDts = (Dts / DT) x 100 Rata semnifică ponderea datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de un an în totalul surselor întreprinderii. vizând coordonatele datoriilor pe termen mediu și lung. rata datoriilor faţă de acţionari pe termen scurt: RDAts = (DAts / Dts) x 100 a6.Trial :: http://www.

Analiza patrimoniului net Patrimoniul net reflectă activele întreprinderii negrevate de datorii. Această rată reflectă ponderea surselor ce rămân la dispoziţia întreprinderii pentru o perioadă mai mare de un an în totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice. reprezentate pe de o parte de capitalul social al firmei.com . Ea diferă în funcţie de politica financiară a întreprinderii şi rentabilitatea ei. se poate determina în două moduri: a) ca diferenţă între activul total şi datoriile totale (exprimare materială a patrimoniului net). b) ca sumă a surselor de finanţare a acestuia. iar pe de altă parte de dimensiunea celorlalte categorii de resurse proprii. Această rată se recomandă a fi ≥1/3.3.docudesk. în cadrul unor rate analitice de forma: Rata capitalului social: RCs = (Cs x Cpr) x 100 Rata primelor legate de capital: RPc = (Pc / Cpr) x 100 Rata rezervelor din reevaluare: RRreev = (Rreev / Cpr) x 100 Rata rezervelor: RRez = (Rez / Cpr) x 100 Rata rezultatului reportat: Rrep = (Rrep / Cpr) x 100 b) rata stabilităţii finanţării: RSf = (Cper / TP) x 100 Capitalul permanent este format din capitalurile proprii şi datoriile pe termen mediu şi lung. 2. c) rata autonomiei globale: RAG = (Cpr /TP) x 100 Această rată reflectă ponderea surselor proprii folosite în finanţarea mijloacelor economice ale întreprinderii. Patrimoniul net. Patrimoniul net exprimă averea acţionarilor stabilită pe baza bilanţului patrimonial.4.Trial :: http://www. a) rata capitalului propriu: RCpr = (Cpr / TC) x 100 În vederea sublinierii cauzelor finale care au generat la un moment dat o modificare a capitalurilor proprii se impune analiza structurii acestora. 70 PDF Created with deskPDF PDF Writer .2. Acest indicator este echivalentul activului net contabil (formă de evaluare patrimonială a firmei). Analiza structurii capitalurilor Pune în evidenţă modalitatea de asigurare a întreprinderii cu diferite categorii de resurse pe termen nelimitat.

1.disponibilităţi ACTIV TOTAL (1+2) Datorii totale PATRIMONIUL NET (3-4). respectiv a unei finanţări din surse externe (ale vechilor acţionari sau ale unor noi acţionari) şi/sau prin conversia unor datorii în capital social (stingerea unor datorii în scimbul unui pachet de acţiuni). creşterea acestuia se înregistrează atunci când ritmul activelor totale devansează ritmul datoriilor totale. fondurile proprii majorate pe seama profitului net ca urmare a deciziei acţionarilor. 3. crt. următoarele aspecte: dinamica cea mai accentuată o înregistrează sursele constituite pe seama rentabilităţii întreprinderii: rezervele legale până la limita prevăzută de lege. conversia unor datorii în capital social). Deci. Analizând sursele de finanţare a patrimoniului net se pot întâlni.financiare II.corporale .alte surse proprii N-2 N-1 N 2. din care finanţat pe seama: . 4.rezultat reportat . ACTIVE CIRCULANTE.Pentru determinarea şi analiza patrimoniului net.docudesk. rezultatul reportat poate fi profit nerepartizat (şi atunci determină creşterea patrimoniului net) sau pierdere neacoperită (caz în care determină diminuarea patrimoniului net).fonduri proprii .stocuri . din care: . 5. Având în vedere componenţa materială a patrimoniului net.necorporale . 71 PDF Created with deskPDF PDF Writer . capitalul social se modifică doar în cazul unor noi aporturi.com . informaţiile din bilanţul patrimonial se structurează astfel: Nr. de regulă. din care . patrimoniul net poate să crească pe seama surselor interne (rentabilitatea întreprinderii) şi pe baza unor surse externe (aporturi. primirea cu titlu gratuit a unor active. respectiv prima modalitate de calcul. Indicatori ACTIVE IMOBILIZATE.rezerve .capital social .Trial :: http://www.creanţe .

timbre fiscale şi poştale. că trezoreria. casa în valută. În practica de analiză economico-financiară se utilizează următorii indicatori ai ratei lichidităţii: a) Rata lichidităţii curente (Lichiditatea generală) reprezintă capacitatea activelor curente de a face faţă datoriilor curente ale întreprinderii: RLC = (Active curente / Datorii curente) x 100. 100%] Se precizează. ANALIZA INDICATORILOR DE LICHIDITATE Pentru ca un agent economic să-şi desfăşoare activitatea în mod fluent este necesar să dispună în permanenţă de resurse băneşti (lichidităţi) care să asigure capacitatea efectuării plăţilor la termenele scadente. este constituit din: cecuri de încasat. 200%] Active curente = Active circulante + Cheltuieli în avans Datorii curente = Datorii pe termen scurt + Venituri în avans b) Rata lichidită ii reduse (intermediare) evidenţiază capacitatea activelor curente. acreditive în lei. conturi la bănci în valută. mai pu in stocurile de a face faţă datoriilor curente ale întreprinderii: RLR = (Active curente.com . RLR [80. tichete şi bilete de călătorie. RLC [150. prin lichiditate se înţelege proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani. sume în curs de decontare. 72 PDF Created with deskPDF PDF Writer .Trial :: http://www. conturi la bănci în lei. Sau. cu alte cuvinte.UNITATEA 3.stocuri / Datorii curente) x 100. casa în lei. RLI [50. 100%] c) Rata lichidită ii imediate (efective) măsoară gradul în care trezoreria acoperă datoriile scadente: RLI = (Trezorerie / Datorii curente) x 100.docudesk. avansuri de trezorerie şi alte valori. acreditive în valută.

180%] Uneori se aplică şi o relaţie de calcul cu o semnificaţie extinsă la datoriile curente denumită “Rata solvabilităţii generale”. în timp ce un nivel supraunitar exprimă incapacitatea acestuia de a-şi îndeplini obligaţiile de achitare a datoriilor prin prisma activelor totale înscrise la un moment dat în bilanţ sau în situaţia activelor. În mod concret însă această capacitate este interpretată prin posibilitatea agentului economic de a face faţă cu totalul activelor de care dispune oricăror obligaţii de plată şi rambursării de datorii. datoriilor şi capitalurilor proprii.Trial :: http://www. pe care îl înregistrează un agent economic. O formă generală a nivelului relativ de solvabilitate-îndatorare.UNITATEA 4. a2) Rata solvabilităţii generale = (Total active / Datorii curente) x 100 Rata solvabilităţii a1) exprimă măsura procentuală a proporţiei sumei datoriilor totale în capitalurile proprii. astfel: a) Indicatori ai solvabilităţii: a1) Rata solvabilităţii = (Datorii totale / Capitaluri proprii) x 100 RLI [80. indicatorii de solvabilitate-îndatorare se calculează pe baza informaţiilor sintetizate în bilanţul contabil sau în situaţia patrimoniului. este dată de una din următoarele forme ale aceleaşi expresii indicative: a) Datorii totale Total active .com . În principiu. prin solvabilitate se înţelege capacitatea unui agent economic de a-şi onora la scadenţă obligaţiile asumate faţă de creditorii săi. 73 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Indicatorii care exprimă gradul de solvabilitate-îndatorare pot fi individualizaţi în două subgrupe formale. sau b) Total active Datorii totale Existenţa unei mărimi subunitare a indicatorului formalizat prin relaţia “a)” reflectă capacitatea agentului economic de acoperire financiară a datoriilor cu activele de care dispune. în timp ce Rata solvabilităţii a2) dimensionează proporţia în care activele totale asigură acoperirea financiară a datoriilor curente.docudesk. ANALIZA INDICATORILOR CARE EXPRIMĂ GRADUL DE SOLVABILITATEÎNDATORARE La fel ca şi în cazul indicatorilor care dimensionează nivelul relativ al lichidităţii.

În timp ce rata datoriilor b1) este acceptată ca fiind de o mărime care confirmă în mod practic că nu există riscul de a intra în incapacitate de plată. notată cu indicativul b2)*. în capitalurile permanente. Mărimea “Ratei autonomiei financiare”. O informaţie utilă este dată şi de indicatorul care compară totalul dobânzilor datorate aferente împrumuturilor contractate. astfel: 74 PDF Created with deskPDF PDF Writer . cu cât datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an sau subvenţiile pentru investiţii. atunci când are o expresie cifrică situată sub 40%.o perioada mai mare de un an ⋅ 100 Capitaluri proprii Indicatorii de solvabilitate-îndatorare se exprimă de obicei procentual şi se consideră ca având un nivel care confirmă o stare financiară consolidată atunci când mărimea lor se situează sub limita de 30-40%.Trial :: http://www. RAFT = Datorii ce trebuie platite într . poate fi determinată în următoarele variante: b1) RD = Datorii totale Datorii totale ⋅100 sau ⋅100 Datorii totale + capitaluri proprii + Total active + subvenţubpentru investiţnv b2) Rata autonomiei financiare totale pune în evidenţă gradul în care întreprinderea poate face faţă obligaţiilor de plată. este considerată ca fiind foarte bună atunci când nu depăşeşte 30%. Sau. astfel. la nivelul unui an. Pentru indicatorul denumit “Rata autonomiei financiare” se recurge uneori şi la o altă formă de calcul care dimensionează proporţia capitalurilor proprii în capitalurile permanente sau. În aceste condiţii expresia b2)* a ratei autonomiei financiare este cu atât mai bună cu cât are o mărime mai apropiată de unitate (100%) şi respectiv.com . în resursele financiare permanente.docudesk. este mai redusă. altfel spus. au o valoare mai redusă. se precizează că diferenţa dintre capitalurile permanente (resursele financiare permanente) de la numitorul raportului şi capitalurile proprii de la numărător este formată din următoarele elemente financiare: datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an şi subvenţiile pentru investiţii. proporţia elementelor care diferenţiază cele două tipuri de capitaluri. b2)* Rata autonomiei financiare la termen = Capitaluri proprii ⋅ 100 Capitaluri permanente Referitor la această modalitate de calcul a ratei autonomiei financiare. cu atât autonomia financiară a agentului economic este mai consolidată.b) Indicatori ai îndatorării Rata îndatorării (Rata datoriilor). cu capitalurile proprii.

com . din rezultatul exploatării este următorul: RAdob = Re zultatul brut al exercitiului Dobanzile datorate Valoarea minimă. considerată ca limită optimă. se situează de foarte multe ori la nivelul critic de 1. mărimea capacităţii de acoperire a dobânzii. pentru indicatorul “Capacitatea de acoperire a dobânzii” este de 2. În practică însă. UNITATEA 5 ANALIZA TALBOULUI DE FINANŢARE ANALIZA CORELAŢIEI DINTRE FONDUL DE RULMENT.capacitatea de autofinanţare realizată (CAF). Regruparea este realizată conform criteriului de durată a existenţei grupelor şi posturilor: nevoile şi resursele financiare constituite pentru o durată mai mare de un an. în timp ce nevoile şi resursele financiare care privesc perioade scadente mai mici de un an sunt clasate ca temporare.Trial :: http://www. .docudesk. . exprimând o situaţie financiară dificilă determinată de contractarea unui volum de credite care depăşeşte posibilităţile de plată a dobânzilor aferente. în timp ce o mărime subunitară a acestui indicator este foarte periculoasă. după repartizarea rezultatului net al exerciţiului financiar.necesarul sau nevoia de fond de rulment permanent (NFR). calitatea managementului financiar este în acest caz deficitară şi se impune o reconsiderare a echipei manageriale. 75 PDF Created with deskPDF PDF Writer .capacitatea de autofinanţare necesară (CAFN). un indicator cu semnificaţie practică de cunoaştere a gradului de acoperire a dobânzilor de plătit la un moment dat.fondul de rulment financiar sau fondul de rulment permanent (FR). . ceea ce atenţionează asupra unei activităţi economice cu slabe performanţe financiare. . sunt considerate permanente. În scopul determinării acestor indicatori se are în vedere conţinutul financiar al bilanţului care este relevat prin reaşezarea grupelor şi posturilor structurale ale bilanţului. pe seama rezultatului din exploatare.trezoreria netă (TN). pentru toate creditele contractate. NECESARUL DE FOND DE RULMENT I TREZORERIA NETĂ Tabloul de finanţare a activităţii unui agent economic este ilustrat de conţinutul bilanţului în care soldurile conturilor patrimoniale sunt restructurate prin prisma asigurării posibilităţii de a determina următorii indicatori financiari: .Dobanzile aferente imprumutur ilor contractate int r − un an Capitaluri proprii De asemenea.

imobilizări financiare TABLOUL DE FINAN ARE Resurse permanente sau resurse stabile (capitaluri permanente) formate din: .active circulante: un an şi pasive de regularizare-curente (provizioane pentru riscuri şi cheltuieli şi.dividende datorate .casa şi conturi la bănci obligaţiuni .com .(datorii curente) formate din datorii ce curente (cheltuieli în avans): trebuie plătite într-o perioadă de până la .imobilizări corporale .datorii fiscale .credite bancare pe termen scurt acordate de bancă pentru nevoi temporare .Nevoi permanente sau nevoi stabile formate din activele imobilizate: .datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an . .investiţii financiare pe termen . prin luarea în consideraţie a nevoilor şi resurselor permanente (stabile).împrumuturi din emisiuni de .subvenţii pentru investiţii Nevoi temporare sau nevoi ciclice (active curente) formate din active Resurse temporare sau resurse ciclice circulante şi active de regularizare.protecţia socială .creanţe .dobânzi de plătit .Trial :: http://www.clienţi-creditori . 76 PDF Created with deskPDF PDF Writer .capitaluri proprii (inclusiv patrimoniul public dacă este cazul) . cât şi asupra echilibrului financiar pe termen scurt (pentru o perioadă de până la un an) pe baza nevoilor şi resurselor temporare (ciclice).venituri înregistrate în avans Structura financiară a bilanţului sau a tabloului de finanţare.efecte de plătit .furnizori neachitaţi .credite bancare pe termen lung .provizioane pentru riscuri şi cheltuieli . Echilibrul financiar pe termen scurt este în acelaşi timp o premisă a echilibrului financiar pe termen lung şi invers. Cele două tipuri de echilibre financiare sunt într-o relaţie de condiţionare reciprocă. prezentată de un agent economic la un moment dat.cheltuieli în avans .datorii către salariaţi .datorii ce trebuie plătite într-o perioadă scurt de până la un an: .imobilizări necorporale . oferă informaţiile necesare pentru a ne putea pronunţa atât asupra echilibrului financiar pe termen lung (pentru o perioadă mai mare de un an).docudesk.stocuri venituri înregistrate în avans): .

care se produc în timp. Fondul de rulment poate fi analizat pe baza bilanţului patrimonial şi a bilanţului funcţional. în cazul datoriilor pe termen scurt probabilitatea de plată a acestora este de 100%.Datorii pe termen scurt În acest caz. în principal. noţiunea de fond de rulment rezultă prin punerea în corespondenţă a lichidităţii activelor circulante cu exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. precum şi a unor creanţe incerte.docudesk. precum şi de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidităţi şi durata medie în care datoriile pe termen scurt devin exigibile.Active imobilizate FRî = Datorii pe termen mediu şi lung b) FR = Active circulante . Pe baza datelor din bilanţul patrimonial necesarul de fond de rulment se poate determina astfel: NFR = (Active circulante. Existenţa unui fond de rulment suficient de mare. FRp = Capitaluri proprii . Fondul de rulment Fondul de rulment reprezintă marja de siguranţă a întreprinderii. Fondul de rulment patrimonial se poate determina în două moduri: a) FR = Capital permanent – Active imobilizate Fondul de rulment este partea din capitalul permanent folosită pentru finanţarea activelor circulante. între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie determinate. impusă de diferenţele dintre sumele de încasat şi sumele de plătit. Necesarul de fond de rulment Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă diferenţa dintre nevoile temporare şi sursele temporare. mai ales în cazul firmelor cu activitate de producţie.Trial :: http://www.com . de activitatea de exploatare. exclusive disponibilitati nabesti) – (Datorii pe termen scurt.1. în timp ce pentru activele circulante probabilitatea de transformare în disponibilităţi nu este întotdeauna de 100%. respectiv suma necesară finanţării decalajelor. este determinată de faptul că. Fondul de rulment permite aprecierea pe termen scurt a riscului de incapacitate de plată. 2. ca urmare a existenţei unor stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă. exclusive creditele pe termen scurt) sau NFR = (Stocuri +Creante) – Obligatii pe termen scurt 77 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Fondul de rulment patrimonial poate fi descompus în: fond de rulment propriu (FRp) şi fond de rulment împrumutat (FRî).

atunci trezoreria netă pozitivă este echivalentul profitului net. atât pe termen mediu şi lung.Surse ciclice aferente exploatării NFRAE = Active ciclice din afara exploatării . Trezoreria netă pozitivă este un excedent monetar al exerciţiului financiar. Pe baza bilanţului funcţional necesarul de fond de rulment se determină astfel: NFR = Alocări ciclice . 3.Necesarul de fond de rulment reflectă.com . TrezP – trezoreria de pasiv. Trezoreria netă se poate calcula pe baza bilanţului funcţional astfel: TN = FRNG – NFR. respectiv soldurile debitoare ale conturilor de disponibilităţi şi plasamente. până în momentul plăţii lor reprezintă o sursă atrasă de finanţare a activelor circulante. fiind obţinut ca urmare a unei activităţi rentabile. diminuat cu dividendele plătite în cursul aceleiaşi perioade. nivelul de activitate. reflectând situaţia financiară a firmei. Trezoreria netă Trezoreria netă (TN) este indicatorul care exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment. sau: TN = TrezA – TrezP în care: TrezA – reprezintă trezoreria de activ. În cazul în care necesarul de fond de rulment este constant.. viteza de rotaţie a stocurilor şi creanţelor.Surse ciclice Nevoia de fond de rulment se poate descompune în două componente: necesarul de fond de rulment din exploatare şi necesarul de fond de rulment din afara exploatării. respectiv soldurile creditoare ale conturilor de credite pe termen scurt.Surse ciclice din afara exploatării În analiza financiară pentru aprecierea necesarului de fond de rulment din exploatare se poate folosi indicatorul viteza de rotaţie exprimată ca număr de zile sau ca număr de rotaţii. la care se adună amortizarea. în esenţă. activele circulante de natura stocurilor şi creanţelor nefinanţate pe seama obligaţiilor pe termen scurt (surselor atrase). Relaţiile de calcul sunt: NFRE CA Vr = × 360 sau CA NFRE Accelerarea vitezei de rotaţie a necesarului de fond de rulment din exploatare este un aspect pozitiv şi influenţează disponibilităţile firmei. 78 PDF Created with deskPDF PDF Writer . durata ciclului de fabricaţie.Trial :: http://www. Obligaţiile pe termen scurt de natura celor faţă de furnizori. cât şi pe termen scurt. salariaţi. Mărimea necesarului de fond de rulment din exploatare este influenţată de: natura activităţii. bugetul de stat etc.docudesk. NFR = NFRE + NFRAE NFRE = Active ciclice aferente exploatării .

Aceasta se impune ori de câte ori trebuie luată o decizie privind activitatea economico. ci înregistrarea unui decalaj între termenul mediu de transformare a stocurilor şi creanţelor în lichidităţi şi durata medie de onorare a obligaţiilor pe termen scurt. dispune de piaţă (de aprovizionare şi de desfacere).docudesk.Trezoreria netă negativă reflectă un deficit monetar la sfârşitul anului şi care a fost acoperit pe seama creditelor pe termen scurt. 4. trezoreria netă negativă este efectul înregistrării de pierderi.com . FR CAF = ⋅100 Nevoi temporar e Capacitatea de autofinanţare necesară (CAFN) se calculează prin raportarea necesarului de fond de rulment permanent la nevoile temporare iar expresia sa cifrică dimensionează limita operaţională optimă peste care se apreciază existenţa unei stări de echilibru financiar. NFR CAFN = ⋅100 Nevoi temporare REZUMATUL MODULULUI Analiza situaţiilor financiare ale entităţilor economice presupune examinarea amănunţită a componentelor raportărilor financiare în scopul exprimării unor opinii privind starea de sănătate financiară a acesteia. constatarea unei trezorerii nete negative nu semnifică o situaţie economico-financiară nefavorabilă. ca urmare a dezvoltării activităţii. analiza indicatorilor de lichiditate şi analiza echilibrului financiar. Realizarea unei astfel de analize se face exploatând informaţiile cuprinse din Bilan ul contabil al entităţii economice. În acest sens se distinge analiza structurii patrimoniale a întreprinderii. Capacitatea de autofinanţare realizată (CAF) cuantifică proporţia efectivă în care fondul de rulment financiar sau fondul de rulment permanent (FR) acoperă nevoile temporare.Trial :: http://www. trezoreria netă (TN). Analiza tabloului de finanţare presupue calcularea şi analiza indicatorilor financiari. În situaţia în care necesarul de fond de rulment este constant. necesarul sau nevoia de fond de rulment permanent (NFR). capacitatea de autofinanţare necesară (CAFN). 79 PDF Created with deskPDF PDF Writer . Atunci când întreprinderea realizează produse rentabile. precum: fondul de rulment financiar sau fondul de rulment permanent (FR). capacitatea de autofinanţare realizată (CAF).financiară viitoare a firmei. dar înregistrează o creştere a necesarului de fond de rulment. Capacitatea de autofinanţare Starea de echilibru sau de dezechilibru financiar este atestată şi pe baza nivelului indicatorilor care se referă la capacitatea de autofinanţare.

5. 8. lichiditatea se referă la proprietatea elemetelor patrimoniale de a se transforma în bani.Trial :: http://www. (coordonator).933 921 6. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă?: a. 2001.docudesk.004 10. 35-42. Elemente de calcul Capital permanent Active imobilizate Fondul de rulment (1-2) Active circulante Disponibilităţi Active circulante fără disponibilităţi (4-5) Datorii curente Nevoia de fond de rulment (6-7) Trezoreria netă (3-8) Valori (mii Ron) N-1 N 17. 80 PDF Created with deskPDF PDF Writer .289 17. 53-60.484 1. Dacă o întreprindere a avut în exerciţiul financiar anterior raportul dintre capital propriu şi activele totale egale cu 0.6. 5. crt 1. Editura ASE. b. I. Nicolae Georgescu. Analiza economico-financiara. 6.136 10. 9. scăderea ratei de autofinanţare a activelor. pag. Vasile Robu. 4. 2. c. creşterea ratei de autofinanţare a activelor. 7. Bucuresti. solvabilitatea arată cât din valoarea activului se află sub formă lichidă. Analiza financiară pe bază de bilanţ. 2. creşterea obligaţiilor faţă de furnizori.4. b. 3. lichiditatea se referă la capacitatea agentului economic de a face faţă obligaţiilor sale băneşti. 2001.939 18. Calculaţi indicatorii tabloului de finanţare (FR. d. Editura Presa Universitară Clujeană. Cluj-Napoca. 121128. 4. ÎNTREBĂRI PENTRU AUTOEVALUARE/ TEME DE CONTROL: Ce reprezintă neoia de fond de rulment? La ce se referă solvabilitatea unui agent economic? Enumeraţi indicatorii cu ajutorul căruia se analizează solvabilitatea. Bătrâncea. iar în exerciţiul financiar curent acelaţi raport este de 0. d. creşterea ratei de finanţare a stocurilor. c. 3. 184-216. TN) şi analizaţi corelaţia dintre acestea pe baza datelor din tabelul de mai jos: Nr.com . solvabilitatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani. pag.BIBLIOGRAFIE: 1. NFR. 169-188. acest lucru semnifică: a.429 859 5. 2.588 18.

2004. Maria Niculescu.. Analiza economico-financiara. Bătrâncea. DINU E. Robu V. Editura Rissoprint. Analiză financiară pe bază de bilanţ.docudesk..... Ed. Bucuresti. Presa Universitară Clujeană.. Claudia erban.. Analiza economico-financiara.com . I. Cluj-Napoca. Robu V. Bucuresti. 2001. Cluj-Npoca. 2006. Georgescu N. Georgescu N. Editura ASE. Editura Romcart. 81 PDF Created with deskPDF PDF Writer . 1996. Analiza economica şi financiara a firmei. Ed.. 1997. ASE Bucureşti Maria Bătrâncea.. Anghel I. Editura ETA. 2001. Analiza economico-financiară a societăţilor comerciale. Larissa-Margareta Bătrâncea. “Diagnostic economico-financiar”. Vâlceanu Ghe. Cluj-Napoca. 2005..Trial :: http://www. I. Daniela Tutui. Editura Economică. Robu V. Evaluarea întreprinderii. Analiza financiară a întreprinderii.BIBLIOGRAFIE 1 2 3 4 5 6 7 8 Bătrâncea. Robu V.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful