UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN E ALE EDUCA IEI

CATEDRA DE PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI PSIHOTERAPIE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

MECANISME COGNITIVE IMPLICATE ÎN PERCEP IA TIMPULUI SUBIECTIV

AUTOR: CANDIDAT LA TITLUL DE DOCTOR SUCALĂ LAURA MĂDĂLINA COORDONATOR ȘTIIN IFIC: PROFESOR UNIV. DR. DAVID DANIEL

Cluj-Napoca 2011

ACKNOWLEGEMENTS I would like to thank my scientific advisor, Professor Ph.D. Daniel David for his guidance and valuable advice throughout my entire Ph.D. program and to all of the members of the Department of Clinical Psychology and Psychotherapy for their suggestions and comments that helped me improve my work. Also, I would like to thank Ph.D. Aurora Szentagotai and Ph.D. Julie Schnur for their scientific advice and kind support. Notes._______________________________________ (1) This research was supported by the National Council for Research in Higher Education (CNCSIS), BD Scholarship, Nr. 404/2008 awarded to Sucală Laura Mădălina. (2) This is to certify by Sucală Laura Mădălina that: (a) The thesis includes the original research work of Sucală Laura Mădălina (author) towards the Ph.D.; (b) Parts of the thesis have been already published, in press, or submitted for publication; appropriate citations for these publications were included in the thesis. Other co-authors have been included in the publications, if they contributed to the exposition of the published text, data interpretation etc. (their contribution was clearly explained in the footnotes of the thesis); (c) The thesis was written according to the academic writing standards (e.g., appropriate scientific acknowledgements and citations have been made in the text by the author of the thesis). All the text of the thesis and its summary was written by Sucală Laura Mădălina who assumes all the responsibility for the academic writing; also: • A software was used to check for the academic writing (see at http://www.plagiarism-detector.com/); the thesis has passed the critical test; • A copy of the research dataset/database was delivered at the Department/Graduate School. (electronic) Signature (10.02.2011) for certifying the Notes: Ph.D. candidate Sucală Laura Mădălina. (3) All the Tables and Figures are numbered within the corresponding chapter or subchapter of the thesis.

CUPRINS
CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE ...................................................................................... 4 1.1. Introducere şi problematica cercetării ...................................................................................... 4 1.2. Relevan a cercetării .................................................................................................................. 4 1.3. Starea curentă a literaturii de specialitate ................................................................................. 5 1.3.1. Tipuri de experien e temporale.............................................................................................. 5 1.3.1.1.Percep ia trecerii timpului ................................................................................................... 5 1.3.1.2. Percep ia duratei ................................................................................................................. 6 1.3.2. Factori care influen ează percep ia timpului ......................................................................... 9 1.4. Remarci critice şi dezvoltări ulterioare în domeniul percep iei timpului ............................... 12 CAPITOLUL II. OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIA GENERALĂ A CERCETĂRII .......... 14 CAPITOLUL III. STUDII ORIGINALE ...................................................................................... 16 Studiul 1. O meta-analiză cantitativă asupra studiilor experimentale care investighează extinderea duratei percepute ........................................................................................................................... 16 Introducere..................................................................................................................................... 16 Metodologie................................................................................................................................... 17 Rezultate........................................................................................................................................ 18 Discu ie.......................................................................................................................................... 21 Studiul 2. O investiga ie experimentală a rela iei dintre expectan ele temporale şi trecerea subiectivă a timpului folosind un sistem de realitate virtuală ....................................................... 22 Introducere..................................................................................................................................... 22 Experimentul 1 .............................................................................................................................. 22 Metodologie................................................................................................................................... 23 Rezultate........................................................................................................................................ 24 Experimentul 2 .............................................................................................................................. 24 Metodologie................................................................................................................................... 24 Rezultate........................................................................................................................................ 25 Concluzii generale și discu ie........................................................................................................ 25 Studiul 3. Timpul psihologic: percep ia duratei şi percep ia trecerii timpului .............................. 26 Introducere..................................................................................................................................... 26 Metodologie................................................................................................................................... 27 Rezultate........................................................................................................................................ 28 Discu ie.......................................................................................................................................... 29 Studiul 4. Rolul paradigmei de studiu asupra percep iei trecerii timpului .................................... 30 Introducere..................................................................................................................................... 30 Metodologie................................................................................................................................... 30 Rezultate........................................................................................................................................ 31 Discu ie.......................................................................................................................................... 32 Studiul 5. Efectele exerci iilor de mindfulness asupra percep iei timpului ................................... 32 Introducere..................................................................................................................................... 32 Metodologie................................................................................................................................... 33 Rezultate........................................................................................................................................ 34 Discu ie.......................................................................................................................................... 34 Studiul 6. Rolul exerci iilor de mindfulness asupra percep iei timpului. Cercetare aprofundată folosind un sistem de realitate virtuală.......................................................................................... 35 Introducere..................................................................................................................................... 35 Metodologie................................................................................................................................... 36 Rezultate........................................................................................................................................ 37

Discu ie.......................................................................................................................................... 38 CAPITOLUL IV. CONCLUZII GENERALE ŞI DISCU IE ..................................................... 39 4.1. Dezvoltări teoretice ................................................................................................................ 39 4.2. Dezvoltări metodologice ........................................................................................................ 41 4.3. Implica ii practice................................................................................................................... 41 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................... 44

Cuvinte cheie: percep ia timpului, mecanisme cognitive, percep ia duratei, percep ia trecerii timpului.

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE1 1.1. Introducere şi problematica cercetării Percep ia timpului a fost mereu o arie fascinantă de studiu pentru o varietate de discipline, de la filozofie la biologie şi psihologie. De când a început să fie investigată în mod ştiin ific, percep ia timpului a ridicat o serie de întrebări provocatoare, începând de la care sunt stimulii şi mecanismele senzoriale implicate în acest tip de percep ie, până la care sunt bazele biologice şi cognitive ale experien elor temporale. Deşi acest subiect de cercetare s-a bucurat de o largă aten ie în domeniul psihologiei şi sunt cunoscu i deja o varietate de factori care afectează percep ia timpului, domeniul necesită în continuare clarificări sub aspectul modelelor teoretice utilizate pentru a explica rezultatele diverse şi uneori inconsistente. Din punct de vedere metodologic, ca şi remarcă generală, majoritatea studiilor au fost desfăşurate în condi ii de laborator, investigând perioade scurte de timp (ex., până la câteva secunde), lipsindule astfel validitatea externă. Din punct de vedere al implica iilor practice, până în prezent, cercetările extensive din domeniu nu au fost concretizate într-o abordare sistematică asupra factorilor care pot fi manipula i pentru a ob ine un control crescut asupra percep iei timpului subiectiv. Un astfel de demers ar putea avea impact asupra ob inerii unui sentiment de control asupra ritmului din ce în ce mai alert al vie ii în majoritatea societă ilor moderne (Levine, 1997). 1.2. Relevan a cercetării În psihologie, percep ia timpului are o lungă istorie de cercetare, făcând subiectul unor numeroase investiga ii ştiin ifice timp de mai bine de un secol (Roeckelin, 2000). Psihologii au sus inut încă de timpuriu importan a crucială a percep iei timpului pentru func ionarea optimă a subiectului uman (Block, Hancock şi Zakay, 1998; Buhusi şi Meck, 2005). Numeroase investiga ii au arătat că, într-adevăr, multe aspecte ale func ionării noastre cognitive şi comportamentale sunt bazate, cel pu in în parte, pe procesarea de informa ii temporale (Poppel, 2004). Există acum o vastă literatură ce investighează factorii care distorsionează percep ia timpului, cu accent pe subiecte cum ar fi managementul timpului sau perspectiva temporală (Caruso, Gilbert şi Wilson, 2008; Grondin, 2010; Zimbardo şi Boyd, 1999). Odată ce rezultatele studiilor în domeniu au început să ofere indicii cu privire la mecanismele pe care se bazează percep ia timpului, cercetătorii au început să fie preocupa i de ideea conform căreia putem controla acest fenomen subiectiv, investigând astfel factorii care pot fi manipula i pentru a ob ine controlul asupra experien elor temporale. Abordarea sistematică a factorilor care pot duce la distorsiuni temporale, cum ar fi prelungirea duratei subiective, este cu atât mai relevantă în contextul datelor ce arată că, pe măsură ce înaintăm în vârstă, timpul pare să treacă mai repede (Bruss şi Rüschendorf, 2010).

1

Păr i ale acestui capitol au fost publicate: Sucala, M. (2010). Cognitive mechanisms involved in the subjective perception of time. A critical review. International Journal of Humanistic Ideology, 3(1), 135-141.

4

1997). 1990. Wagner şi Block. 2005). acesta constituie o frac iune din ce în ce mai mică din via a noastră ca întreg pe măsură ce înaintăm în vârstă. experien a subiectivă a trecerii timpului a fost rar investigată ca atare.1. 1890). 2005). Un copil de 5 ani simte un an ca 1/5 din via a sa. În acelaşi timp. luând în considerare ritmul tot mai alert al vie ii din majoritatea ărilor dezvoltate (Levine. Block. (2) Percep ia duratei. ei oferă estimări mai scurte decât cei mai tineri (Craik şi Hay. prin integrarea informa iilor rela ionate cu stimuli sau evenimente cuprinse într-un interval temporal. Există studii care arată că. Tipuri de experien e temporale Termenul de percep ie a timpului cuprinde mai multe tipuri de experien e temporale sau aspecte fundamentale ale experien ei noastre temporale (Poppel.1. spre deosebire de alte tipuri de percep ie. odată cu vârsta. 1978. 2005). Această experien ă temporală se referă la perceperea vitezei de trecere a timpului (Wearden. experien ă temporală sau percep ie temporală (Roeckelin. Percep ia timpului subiectiv se caracterizează prin abilitatea de estimare a duratei (Fraisse. sus inând că timpul psihologic se referă la toate experien ele şi judecă ile legate de timp ale unui individ (Block şi Zakay. cel pu in par ial. Un element surprinzător legat de acest subiect este acela că. (3) Simultaneitatea şi succesiunea.3. 1999).. 2001). fiind denumită şi trecerea subiectivă a timpului. percep ia temporală nu implică o modalitate senzorială specifică şi se formează. atunci când oamenii mai în vârstă sunt ruga i să estimeze intervale temporale.3. 2004).3. descoperirea factorilor care pot fi manipula i sau a tehnicilor care pot fi folosite pentru a încetini trecerea percepută a timpului poate reprezenta un mod de a recâştiga un sentiment de control asupra ritmului tot mai accelerat al vie ii (Gruber. 2000). majoritatea 5 . 1978) sau a vitezei de curgere a timpului (Wearden. evaluăm timpul ca trecând mai repede. 1. Wearden. Deşi importantă pentru comportamentul nostru legat de timp (ex. Una dintre primele ipoteze explicative ale acestui fenomen este aceea conform căreia. Cercetarea de fa ă se focalizează pe primele două tipuri de experien e temporale şi anume (1) percep ia trecerii timpului şi (2) percep ia duratei. Gibson şi Lawrence (1975) au descris percep ia timpului ca fiind o integrare multimodală a secven ei de stimuli externi sau interni care oferă astfel un parcurs al schimbării.Deşi la nivel global longevitatea cronologică este în creştere. Paul Janet a scris în 1877 că durata subiectivă a unui interval la o anumită vârstă este propor ională cu durata totală a vie ii persoanei. 1. Această caracteristică particulară a percep iei timpului i-a determinat pe cercetători să explice diferitele tipuri de experien e temporale şi impactul diverşilor factori asupra lor în termenii unor mecanisme cognitive şi/sau biologice (Block şi Zakay. Starea curentă a literaturii de specialitate Termenul de percep ia timpului subiectiv este folosit interşanjabil cu termenii de timp psihologic.1. studiile arată că. planificare). 1. Al i cercetători au definit timpul într-o manieră mai generală. 2001).Percep ia trecerii timpului. iar un om de 60 de ani ca pe 1/60 din via ă (James. cum sunt: (1) Percep ia trecerii timpului (percep ia vitezei cu care trece timpul). dat fiind un interval de timp.

La sfârşitul celor 9 minute. Procedura cercetării a fost următoarea: un grup de participan i a urmărit o secven ă din filmul „Armageddon” timp de 9 minute. există un singur studiu care a încercat să ofere informa ii edificatoare (Wearden. deşi contribuie la comportamentele noastre de management al timpului. ei percep timpul ca trecând mai repede. Cercetătorii sus in că impactul diferi ilor factori asupra acestei experien e temporale subiective depinde de o serie de factori metodologici (Block. acest tip particular de experien ă temporală a fost rar investigat. timpul este perceput ca trecând mai încet (Watt. pe parcursul unei sarcini plictisitoare. ambele grupuri au citit fragmente dintr-un roman timp de 10 minute. Cu excep ia celor câteva studii men ionate anterior. Percep ia duratei este tipul cel mai frecvent de experien ă temporală studiată în literatură (Block. mecanismele cognitive explicative rămân încă neclare. deşi ulterior această perioadă li s-a părut scurtă. 6 . Apoi. 1990). participan ii au fost întreba i cât de repede li s-a părut că a trecut timpul. este dificil să inferăm măsura în care ele sunt afectate de aceleaşi variabile şi să desprindem natura rela iei dintre ele. Cercetătorii sus in de comun acord faptul că atunci când un eveniment durează mai mult de câteva milisecunde. din moment ce percep ia trecerii timpului şi percep ia duratei unui interval temporal au fost rareori investigate în cadrul aceloraşi studii. 2005). De asemenea.1.2. Mai specific. iar variabilele care au un impact asupra ei şi mecanismele cognitive pe care se bazează sunt mai bine în elese. oamenii sunt capabili să experien ieze. să îşi amintească şi să îi estimeze durata (Block. Percep ia duratei. iar cei din condi ia „sălii de aşteptare” (condi ia de control) au relatat faptul că li s-a părut că timpul trece mai greu ca de obicei. iar un alt grup a aşteptat 9 minute într-o „sală de aşteptare” (acest din urmă grup a constituit condi ia de control).studiilor focalizându-se pe impactul diferi ilor factori asupra percep iei duratei. Perioada de timp a părut că trece foarte greu pentru participan i atunci când li s-au cerut estimări „on-line”. La sfârşitul celor 10 minute au fost ruga i să evalueze durata secven ei filmului. Deşi aceste date se potrivesc credin ei populare conform căreia „timpul zboară atunci când te sim i bine”. Participan ii din condi ia „Armageddon” (condi ia experimentală) au estimat că timpul a trecut mai repede decât de obicei. sub aceleaşi condi ii metodologice. I. 1990). Termenul percep ia duratei este folosit interşanjabil cu termenii judecă i referitoare la durată sau estimarea duratei (Block şi Zakay. Studiile asupra variabilelor care afectează trecerea subiectivă a timpului au sugerat că acest tip de judecată este influen at de valoarea hedonică a sarcinii. Comparând estimările participan ilor din cele două grupuri s-a constatat că participan ii din condi ia „de aşteptare” au considerat că durata a fost mai scurtă. Cât despre variabilele metodologice cu relevan ă pentru perceperea vitezei de trecere a timpului. 2005). (Wearden. 1991).3. 1989). În mod analog. Variabile care influen ează percep ia trecerii timpului. dacă oamenii percep o sarcină sau un eveniment ca fiind plăcut/ă. 1997) şi se referă la estimarea lungimii unui interval temporal.

2004). 1996). 1990. 1998. durata este reamintită că fiind mai lungă. 1996). atunci când ni se cere să facem o judecată retrospectivă utilizăm cantitatea de informa ie procesată sau numărul stimulilor procesa i ca bază pentru a face inferen e cu privire la durata unui eveniment trăit (Block. amintindu-şi durata ca fiind mai lungă dacă pot reactualiza mai multe evenimente care au avut loc în timpul respectivului interval temporal (Block. Ornstein. Zakay şi Block. Zakay. modelele utilizate în paradigma retrospectivă sunt bazate pe mecanisme mnezice. 2005): (1) Paradigma de studiu. 1996). Cercetătorii sugerează faptul că. Specialiştii sugerează faptul că oamenii se bazează în principiu pe euristica disponibilită ii. Acest tip de estimare/judecată este deseori numit în literatură „durată amintită”(Block. Într-un studiu ce a folosit această 7 . Aşadar. Ornstein. (b) Paradigma prospectivă. Conform modelelor cognitive ale percep iei timpului (Thomas şi Weaver. 1969). (a)Paradigma retrospectivă. ei fiind conştien i că vor trebui să estimeze durata unei sarcini sau a unui eveniment. Într-adevăr. Paradigma retrospectivă se defineşte prin faptul că participan ii nu sunt conştien i în avans de faptul că vor trebui să estimeze durata unui interval de timp (Block şi Zakay. Zakay şi Block. datele studiilor care au folosit această paradigmă sugerează că oamenii îşi amintesc durata unui interval ca fiind mai scurtă dacă sunt pu ine informa ii de procesat pe parcursul acelui interval temporal (Ornstein. 1990.. 1997. estimare numită. 1969. 1997. Următorii factori sunt considera i relevan i pentru percep ia duratei (Block. În această paradigmă de studiu. atunci când oamenii sunt expuşi unor sarcini complexe şi când există o mare cantitate de informa ii encodate şi reactualizate. pentru clarificare. persoana îşi împarte resursele aten ionale între informa iile non-temporale (ex. Wearden. 1978. din moment ce nu acordăm specific aten ie informa iilor temporale. Există un consens între cercetătorii din domeniu cu privire la distinc ia crucială dintre (a) paradigma retrospectivă şi (b) paradigma prospectivă (Block şi Zakay. „durată experien iată” (Block. participan ii sunt expuşi unor stimuli sau evenimente şi apoi li se cere să estimeze durata intervalului de timp în care au fost expuşi la respectivii stimuli sau evenimente. (1) Paradigme de studiu în percep ia duratei temporale. Paradigma prospectivă se defineşte prin faptul că participan ilor li se spune în avans că sarcina lor va implica estimarea duratei unui interval temporal. 1969. ea îşi aminteşte durata de timp ca fiind mai lungă (Ornstein. 1975. Zakay şi Block. 2005). Zakay şi Block. în paradigma prospectivă. Wearden. 1990). stimulul sau sarcina de rezolvat) şi informa iile cu caracter temporal.Variabile care influen ează percep ia duratei temporale. 1969). (3) Varia ia duratei. 1990. dacă o persoană poate reactualiza o cantitate mai mare de informa ii contextuale. 1996). Helfrich. Pe de altă parte. Astfel. 1990). Cercetările arată că judecă ile retrospective referitoare la durată oferă estimări mai lungi în func ie de informa iile disponibile într-un anumit interval de timp (Block şi Reed. (2) Metoda de măsurare.

1991. dificile sau complexe. dacă o persoană trebuie să rezolve o sarcină dificilă pe parcursul unei perioade de timp. 2001. Participan ilor le sunt prezentate două intervale standard. sarcina devine deci una duală (aten ia trebuie împăr ită între procesarea informa iilor temporale şi a celor non-temporale) (Zakay şi Block. 1997). Brown şi Block. Alte studii sugerează că. 1989) a indicat faptul că. când sunt prezentate intervale de compara ie. Atunci când este folosită generalizarea temporală. 2005).paradigmă. 8 . aceştia au estimat durata ca fiind mai lungă în compara ie cu situa ia în care au fost informa i că estimarea timpului este o sarcină secundară. 1996. durata percepută scade (Macar. 1997. Zakay (1992) le-a cerut unor copii să estimeze durata pe parcursul căreia lumina unei lămpi rămânea aprinsă. atunci când aten ia le era distrasă de o jucărie. 1992). Timpul perceput în paradigma prospectivă depinde așadar de procese ce necesită utilizarea de resurse aten ionale simultan cu procesarea unor informa ii non-temporale (Pouthas şi Perbal. Din acest motiv. Wearden şi Ferrara. Droit-Volet. Macar. Zakay şi Block. Cele mai frecvent utilizate metode de măsurare sunt prezentate mai jos. 1998). 1994. participan ii trebuie să decidă dacă intervalul de compara ie are aceeaşi durată ca şi cel standard (Wearden. 1980. 2003. Un studiu anterior condus de acelaşi autor (Zakay. (b) Bisec ia. (2)Metode de măsurare în studierea duratei percepute. idee sus inută de o serie de experimente (Block şi Zakay. Zakay. Apoi. 2004. După aceea. (c) Estimarea verbală. şi răspunsurile oferite de participan i la prezentarea unui nou interval temporal sunt oferite sub forma SCURT sau LUNG (Allan şi Gibbon. Grondin şi Casini. cercetătorii au oferit modele bazate pe aten ie pentru paradigma prospectivă (Block și Zakay. În metoda estimării verbale. Wearden. (a) Generalizarea temporală. Grondin şi Casini. Zakay şi Hancock. 1989. „estima i durata intervalului în minute şi/sau secunde”) (Block. în timp ce în cazul unei sarcini simple ei au mai multe resurse cognitive disponibile pentru procesarea informa iilor temporale și astfel percep durata ca fiind mai lungă. Cu alte cuvinte. atunci când li s-a spus participan ilor că sarcina lor principală constă în estimarea timpului. 2004). pe parcursul unei sarcini noi. Studiul a arătat că. Bisec ia este similară modelului generalizării temporale. participantul trebuie să estimeze o anumită durată (ex. când li se prezintă o serie de durate. unul scurt şi unul lung. 2005). oamenii experien iază timpul ca fiind mai scurt (Eagleman. În general cercetătorii sunt de acord cu faptul că durata percepută scade pe măsură ce cantitatea de informa ii non-temporale din sarcină creşte. participan ilor le sunt prezentate câteva intervale „standard” pe care trebuie să le re ină. copiii estimau timpul ca fiind mai scurt decât atunci când nu le era distrasă aten ia de la lampă. O altă variabilă metodologică relevantă în studiile de percep ie a timpului este metoda de măsurare. Block şi Zakay. Block.. ei trebuie să clasifice fiecare durată prezentată ca încadrânduse într-una dintre cele două categorii (categoria reprezentată de intervalul scurt versus categoria reprezentată de intervalul lung). 2008). 1995). Aşadar. 1994).

Relevan a temporală este definită ca importan a pe care o are timpul în desfăşurarea comportamentului optim într-o anumită situa ie. În metoda producerii. iar estimările prospective vor fi lungi.. Pe de altă parte. Thayer şi Schiff (1975) le-au cerut subiec ilor să estimeze retrospectiv durata unui interval de timp petrecut într-o sarcină ce presupunea contact vizual cu altă persoană şi au manipulat expresia facială a partenerului (Angrilli şi colab. Investigarea impactului emo iilor asupra judecă ilor temporale constituie o arie de cercetare aflată în plină expansiune (Angrilli. O altă variabilă metodologică cu relevan ă pentru studiile legate de percep ia timpului este durata de timp la care sunt expuşi participan ii. 2008). 1997). Cherubini.3. Langer. după ce este expus unei durate standard.(d) Producerea şi Reproducerea. incertitudinea temporală este scăzută pentru că sarcina este bine cunoscută şi îi putem estima durata bazându-ne pe experien ele anterioare cu ea. participantul trebuie să producă o anumită durată (ex. (3) Durata obiectivă. Penney şi Vaitilingam. participantul trebuie să o reproducă prin metoda de producere descrisă mai sus (Wearden. vor fi alocate pu ine resurse aten ionale pentru procesarea informa iilor temporale şi astfel duratele prospective vor fi considerate ca fiind scurte.2. 1992). Autorul sus ine că. Totuşi. 2004. Când atât relevan a cât şi incertitudinea temporală au niveluri scăzute. Relevan a temporală şi incertitudinea temporală. Zakay (1992) a introdus conceptele de relevan ă temporală şi de incertitudine temporală. în timp ce procesarea intervalelor mai lungi se bazează pe mecanisme cognitive (Hellstrom şi Rammsayer. respectiv mai lungi de o secundă. 2003. Într-un alt studiu. Estimările temporale au fost mai lungi în condi ia în care participan ii au avut contact vizual cu o 9 . 1997). Cercetătorii au eviden iat o distinc ie clară între intervalele mai scurte. Rolul acestor factori este documentat în general cu referire la percep ia duratei și trebuie lua i în considerare în contextul factorilor metodologici men iona i anterior. senzorial. incertitudinea temporală va fi ridicată (Zakay. Lewis şi Miall. atunci când suntem implica i într-o sarcină de rutină. Când ambele variabile (atât relevan a temporală cât şi incertitudinea temporală) au niveluri ridicate. Wapner şi Werner (1961) au arătat faptul că subiec ii oferă estimări mai scurte ale duratei atunci când trăiesc o stare de frică decât atunci când au o stare neutră.. Pentru metoda reproducerii. 2005). majoritatea resurselor aten ionale disponibile vor fi alocate procesării informa iilor temporale. apăsând un buton la începutul şi la sfârşitul a ceea ce consideră că este durata solicitată). Pavese şi Manfredini. Majoritatea autorilor sus in faptul că procesarea intervalelor mai scurte de o secundă se bazează pe un mecanism automat. Factori afectivi. Incertitudinea temporală se referă la măsura în care durata unei sarcini viitoare este cunoscută sau poate fi estimată. Factori care influen ează percep ia timpului Datele din literatură referitoare la percep ia timpului eviden iază numeroşi factori relevan i pentru modul în care percepem timpul. atunci când sarcina este nouă. nu este clar dacă impactul relevan ei şi incertitudinii temporale rămâne semnificativ în prezen a altor variabile cum sunt dificultatea sarcinii sau factorii afectivi. I.

Tipples. Aceste date sunt integrate şi asimilate de modelele aten ionale ale percep iei timpului (Gibbon. Aceste date sunt interpretate în acord cu modelele aten ionale ale percep iei timpului (Thomas și Weaver. Diversitatea variabilelor metodologice (în termeni de metode de măsurare. 1996) care sus in că. În această paradigmă. În acelaşi timp. se conturează necesitatea unei investigări mai riguroase a rolului activării fiziologice în percep ia timpului. dacă intervalul temporal abundă în stimuli complecşi. Bradbury şi Hampton. studiile focalizate pe investigarea factorilor afectivi nu elucidează întotdeauna în mod specific atât rolul valen ei cât şi pe cel al activării fiziologice..persoană ce afişa o expresie negativă/neplăcută decât în condi ia în care sarcina presupunea contact vizual cu o persoană ce afişa o expresie facială pozitivă/plăcută. În acest context. activitatea fizică versus aşteptarea unui posibil şoc electric) au efecte diferite asupra percep iei timpului. ceea ce duce la creşterea numărului de impulsuri stocate (sau unită i de timp) şi. Curton şi Lordahl (1974) au descoperit că diferite metode de inducere a activării (ex. ori investigarea impactului distinct al acestor două componente ar fi un demers important. Complexitatea sarcinii. Totuşi. Church şi Meck. în func ie de paradigma de studiu. dar şi de validitate ecologică (Campbell şi Bryant. Nivelul de activare a fost manipulat în mai multe moduri. la supraestimarea duratei. atunci respectivul interval este perceput de regulă ca fiind mai lung decât un interval egal. Una dintre dificultă ile întâmpinate în investigarea rolului activării fiziologice se leagă de constrângerile etice implicate de expunerea participan ilor la situa ii stresante sau de administrarea anumitor substan e. persoana trebuie să aloce resurse aten ionale atât procesării informa iilor temporale cât și sarcinii. manipularea ritmurilor circadiene şi administrarea de substan e (Gupta şi Cummings. Activarea fiziologică. paradigme de cercetare sau mărimi obiective ale intervalelor temporale) contribuie la o mare variabilitate a rezultatelor ob inute. ore) ce cuprinde mai multe evenimente complexe ca fiind mai scurt decât un interval „gol”.. Autorii acestor modele sugerează că un nivel ridicat de activare fiziologică accelerează rata de reten ie a acestui sistem de contorizare. Deşi oferă informa ii importante. În paradigma prospectivă. 2007). 10 . Studiile au arătat că o creştere a nivelului de activare fiziologică duce la o supraestimare retrospectivă a intervalului temporal. 1967). astfel. care sus in că există un sistem de contorizare sensibil la modificările nivelului de activare. Zakay și Block. drept consecin ă. respectându-se totodată anumite condi ii de siguran ă. minute. ar fi importantă găsirea unor condi ii metodologice în care nivelul activării fiziologice să poată fi modificat. dar care cuprinde mai pu ine evenimente (Block. sistem ce trimite semnale sau impulsuri către un acumulator care înregistrează aceste impulsuri pe baza cărora vor fi emise ulterior judecă ile legate de durată. atunci când mediul extern oferă mai pu ină stimulare decât ar fi de dorit. 1984. 1989). cum ar fi creşterea sau scăderea temperaturii corpului (Fox. intervalul de timp pare să fie foarte lung (Block. subiec ii percep un interval temporal (ex. 1989). în paradigma prospectivă. O serie de studii au arătat că activarea fiziologică poate afecta percep ia duratei. Cercetările arată faptul că anumite caracteristici ale evenimentelor care au loc pe parcursul unei perioade de timp influen ează judecă ile asupra duratei în mod diferen iat. 1986). 2010). 1975.

În paradigma retrospectivă. De asemenea. indiferent că ne focalizăm pe procesarea caracteristicilor nontemporale ale unui eveniment sau pe amorsele temporale din cadrul acelui eveniment. 1974). Majoritatea studiilor referitoare la efectul familiarită ii/noută ii stimulilor au folosit metoda intercalării. Absorb ia cognitivă a fost ini ial studiată ca trăsătură de personalitate rela ionată cu capacitatea de implicare imaginativă (Roche şi McConkey. 1997). 2007). atunci când un stimul este prezentat repetat. 2009). 1992. Durata expectată a unui interval poate de asemenea să determine o extindere a duratei percepute. dacă persoana este expusă unor informa ii complexe. Expectan ele ghidează informa ia senzorială permi ând ca aspectele senzoriale din mediu care nu variază şi care au fost procesate anterior să nu fie procesate în adâncime în mod repetat. Tellegen şi Atkinson. atunci durata reamintită va fi mai lungă. În modelul expectan ă/contrast. Tellegen. mai strălucitori. Expectan ele temporale. studiile ulterioare au definit acest construct ca fiind o stare de aten ie concentrată (Glicksohn. Un rezultat experimental des întâlnit este acela că percep ia temporală se dilată atunci când sarcina implică stimuli mai mari. 11 . 1111g111). respectiv în ceea ce priveşte absorb ia cognitivă în sarcină. Absorb ia cognitivă şi angajarea aten ională: tehnicile de medita ie mindfulness. există studii care au investigat rolul noută ii stimulului indicând faptul că. stimulul diferit dintr-o serie repetitivă va fi considerat ca având o durată mai mare decât ceilal i stimuli. 1990. Glicksohn. 2009). confirmarea sau violarea expectan elor legate de durata perioadei respective exercită o influen ă sistematică asupra judecă ilor legate de durată (Boltz. în care un stimul diferit este inclus într-o serie de stimuli repetitivi (ex. 2008). Cu toate acestea. în care informa iile anterioare despre un stimul modulează procesele perceptive (explica ie care sus ine şi conceptul de biasări aten ionale top-down). Jones şi Boltz (1989) sugerează că atunci când cineva aşteaptă trecerea unui interval de timp. pe o linie similară de cercetare.. Expectan ele sunt credin e anticipatorii care reflectă informa ii a priori despre un mediu perceptiv viitor (Summerfield şi Egner. 1990. Block şi Reed. De asemenea. numeroși sau care sunt în mișcare (Eagleman. prima apari ie este considerată mai lungă decât prezentările ulterioare ale stimulului (Pariyadath și Eagleman. Aceste rezultate sunt în general asimilate în cadrul modelelor mnezice ale percep iei timpului (Block. sau prin utilizarea unor ancore (Thomas şi Handley. După cum arată datele de cercetare. Rezultatele ob inute în această paradigmă arată că. focalizarea aten iei are un rol important în percep ia timpului. în această situa ie. 1991–1992). Mourad şi Pavell. Mourad şi Pavell (1991-1992) sugerează că există diferen e inter-individuale în ceea ce priveşte nivelul aten iei (angajării aten ionale) orientate spre caracteristicile non-temporale ale unei sarcini. Pentru a sumariza. 1978. ele facilitează interpretarea inputului temporal (Summerfield şi Egner. atunci când oamenii sunt expuşi unor sarcini complexe. chiar dacă to i au aceeaşi durată obiectivă. Expectan ele temporale se pot forma în func ie de experien ele anterioare cu un anumit eveniment. Efectul expectan elor este explicat de efectul procesărilor top-down. Ornstein. Aceste diferen e inter-individuale au efecte clare asupra estimării duratei. 1993). 2008). îşi amintesc durata ca fiind mai lungă. stimuli noi. în paradigma retrospectivă oamenii oferă estimări mai lungi ale duratelor în cazul stimulilor complecşi (Zakay şi Block. 1969).

deşi percep ia duratei a fost extensiv studiată în literatură. Kuiken şi Schopflocher. variabilitatea metodelor de studiu face dificilă ob inerea unei perspective clare. Teasdale. derularea unei investiga ii sistematice asupra factorilor care afectează percep ia duratei ar aduce importante beneficii din punct de vedere teoretic. 2007). asupra factorilor care distorsionează percep ia timpului într-un fel sau altul. Holroyd. Aşadar.Aceiaşi autori au subliniat ideea că nivelul de angajare aten ională sau absorb ia cognitivă nu este în mod necesar o func ie a dificultă ii sarcinii. 1993. aşa cum sunt aceștia” (Williams.. Block (1979) a arătat că. Din punct de vedere teoretic. 1971). Tellegen (1992) a clasificat focalizarea pe sarcină ca fiind ori instrumentală (rela ionată cu sarcina).4.. Ei sugerează că. medita ia mindfulness se bazează pe antrenarea participan ilor în a se focaliza pe. Astfel cercetătorii au sugerat că focalizarea din cadrul medita iei ar putea fi o abordare meritorie pentru descoperirea unor tehnici de influen are a percep iei timpului (Glicksohn. în momentul prezent şi într-o manieră non-evaluativă. Un element cheie al medita iei mindfulness este focalizarea pe derularea experien ei din momentul prezent (Williams și colab. ori atitudinală sau experien ială (absorb ie cognitivă). Starea de tip minfulness este definită ca o „conştientizare care emerge din centrarea inten ionată a aten iei spre stimuli. bisec ia. Brown şi Moon. cum este medita ia de tip mindfulness. modalitate care permite raportarea unei supraestimări. 2003). 12 . 1999. Wallace. factori rela iona i atât cu stimulii prezenta i în intervalul de timp perceput. sistematice. Segal şi Kabat-Zin. în timp ce medita ia concentrativă presupune focalizarea aten iei pe un singur stimul pentru a ne elibera de gânduri. absorb ia are mai degrabă o bază atitudinală (Crawford. Există însă şi alte tipuri de medita ie. Într-adevăr. în sensul că. Medita ia de tip mindfulness este considerată ca fiind diferită de medita ia concentrativă (Dunn. mantra). De asemenea. 1999. care presupun alte modalită i de alocare a aten iei. intervalul temporal dedicat medita iei a fost estimat ca fiind mai scurt decât durata obiectivă. poate reprezenta un punct de pornire pentru investigarea ulterioară a efectelor pe care practicarea medita iei de tip mindfulness le poate avea asupra percep iei timpului. 2001). emo iile şi gândurile (Shear şi Jevning. 2007. cât şi cu anumite caracteristici individuale. Până acum cercetătorii au investigat rolul medita iei concentrative care presupune o manipulare experimentală a nivelului aten ional (Naranjo şi Ornstein. unele studii care raportează efecte ale unor variabile specifice asupra percep iei timpului nu compară durata estimată cu cea obiectivă sau utilizează metode de măsurare ce nu permit o investigare clară a supraestimării duratei (ex. 1999).. datele de cercetare indică o mare varietate de factori care afectează percep ia timpului. Wild. Remarci critice şi dezvoltări ulterioare în domeniul percep iei timpului Sumarizând. în urma medita iei concentrative. Hartigan şi Mikulas. 1995). 47). Acest rezultat a fost argumentat prin faptul că medita ia concentrativă implică focalizarea pe un singur stimul (ex. a-şi observa şi a-şi descrie în detaliu toate senza iile. Această caracteristică particulară a medita iei mindfulness şi anume acordarea simultană a aten iei către stimuli şi către amorsele temporale în scopul men inerii orientării temporale în prezent. dar nu și magnitudinea acestei distorsiuni). Mindfulness înseamnă aşadar a acorda aten ie stimulilor externi şi interni aşa cum sunt aceştia la un moment dat. deşi natura sarcinii poate impune un anumit nivel de angajare aten ională necesar finalizării ei cu succes. I. p.

Ca şi în cazul estimărilor legate de durată. Există deja studii care indică faptul că realitatea virtuală are poten ialul de a oferi medii în care activarea fiziologică poate fi manipulată în mod eficient (Calvert şi Tan. Cu toate acestea. descoperirea factorilor care afectează acest tip de experien ă temporală şi clarificarea mecanismelor subiacente ar aduce importante contribu ii teoretice. noile medii virtuale imersive le permit utilizatorilor să interac ioneze cu mediul şi să facă anumite ac iuni – să meargă în mediile reprezentate sau să facă o serie de alte comportamente (Fox. Din punct de vedere metodologic. până acum literatura vastă din domeniul percep iei timpului nu s-a concretizat într-un demers sistematic de investigare a factorilor care pot fi manipula i în vederea controlul ritmului perceput al vie ii noastre. ca o remarcă cu caracter general. Mitura şi Parson. Referitor la implica iile practice. până la câteva secunde). Klimchick. din aceeaşi perspectivă metodologică. Utilizarea realită ii virtuale ar putea ajuta la depăşirea acestor dificultă i. Dobrean şi David. participan ii se simt ca şi cum s-ar afla în mediul real). Cercetările indică poten ialul rol al medita iei mindfulness ca o tehnică în acest sens. Sistemele de realitate virtuală facilitează astfel un sentiment de prezen ă (ex. se cunosc deocamdată mai pu ine date legate de trecerea subiectivă a timpului. Arena şi Bailenson.. 13 .. un control ridicat asupra variabilelor). datele din studiile ce investighează perceperea trecerii timpului indică importan a elucidării rolului pe care paradigma de studiu îl are în ceea ce priveşte acest tip de experien ă temporală. De asemenea. Una dintre caracteristicile importante ale realită ii virtuale este aceea că poate reda medii ce permit o prezentare dinamică. Opris. De exemplu. Pentru a sumariza. multidimensională a stimulilor. Această stare a literaturii actuale indică importan a dezvoltării unei metodologii de cercetare care să sus ină atât validitatea internă a studiului (aşadar. una dintre dificultă ile în investigarea aprofundată a rolului arousalului în percep ia timpului se leagă de constrângerile etice ce in de expunerea participan ilor la situa ii stresante sau de administrarea unor substan e (Campbell şi Bryant. investigându-se perceperea duratelor scurte (ex. 2009).Deşi există numeroase studii axate pe estimarea duratei. 2006). 1994). domeniul necesită încă clarificări. 2003). Bowerly. De asemenea. mediile virtuale pot fi utilizate într-o multitudine de situa ii experimentale care altfel nu ar fi uşor accesibile sau controlabile în via a reală (Anton. Un astfel de cadru metodologic ar putea fi constituit prin utilizarea sistemelor de realitate virtuală. Rizzo şi Graap. oferind în acelaşi timp și un control total asupra contextului experimental (Rizzo. Buckwalter. Realitatea virtuală este tot mai mult utilizată în domeniul psihologiei (Glanz. 2009). acestor studii lipsindu-le validitatea externă necesară generalizării datelor la situa ii reale de via ă. sub aspectul factorilor care o afectează sau sub aspectul mecanismelor care o sus in. percep ia timpului a beneficiat de o aten ie considerabilă în domeniul psihologiei şi se cunosc o multitudine de factori care afectează acest fenomen. Totuşi mai sunt încă necesare cercetări pentru a investiga impactul medita iei mindfulness asupra estimării duratei şi asupra trecerii subiective a timpului. cât şi pe cea externă (adică derularea cercetării într-un cadru metodologic care să simuleze cât mai acurat situa ii din via a de zi cu zi). 2007). majoritatea studiilor au fost derulate într-un cadru de laborator. De obicei. factori lega i atât de con inutul intervalului de timp (evenimentele/stimulii prezenta i pe parcursul respectivului interval temporal) cât şi de caracteristicile individuale.

ca şi remarcă generală. unele modele teoretice utilizate oferă ipoteze variate şi uneori inconsecvente cu referire la mecanismele percep iei timpului. însă nu şi magnitudinea acesteia). obiectivul acestei cercetări a fost să investigheze factorii care au impact asupra percep iei trecerii timpului şi mecanismele care stau la baza acestui fenomen subiectiv. multe dintre studiile realizate până în prezent au fost desfăşurate în condi ii de laborator.. Pentru a atinge acest rezultat a fost realizată o meta-analiză cantitativă (Studiul 1). În acelaşi timp. După identificarea factorilor care pot fi manipula i pentru ob inerea unei dilatări a duratei percepute şi clarificarea mecanismelor cognitive care sus in acest fenomen. dublată de evaluarea magnitudinii acestor distorsiuni pentru fiecare factor identificat.CAPITOLUL II. cum este paradigma de studiu. obiectivul general al acestei cercetări este să investigheze. (1) Primul obiectiv al acestei cercetări a fost aşadar identificarea factorilor care pot fi manipula i pentru a induce dilatarea duratei percepute. În acelaşi timp. cu toate că un astfel de lucru ar putea avea aplica ii asupra calită ii vie ii. cât şi sub cel al trecerii timpului). este încă nevoie de clarificarea rolului jucat de anumite variabile metodologice. în ceea ce priveşte percep ia trecerii timpului. Dezvoltări teoretice Deşi studiile anterioare au oferit date importante cu privire la variabilele care afectează percep ia timpului. fiind în acelaşi timp deconectate adesea de rezultatele din domeniul psihologiei cognitive. Din punct de vedere metodologic. Având în vedere starea curentă a literaturii. Cu toate că percep ia duratei s-a bucurat de o aten ie crescută în acest domeniu şi factorii care o afectează sunt mai bine în eleşi. investigând durate scurte (ex. într-o manieră sistematică. factorii care afectează percep ia timpului (atât sub aspectul percep iei duratei. până la câteva secunde) şi lipsindu-le aşadar validitatea externă. În contextul în care majoritatea studiilor din domeniul percep iei timpului se centrează pe investigarea variabilelor care afectează percep ia 14 . fapt datorat şi variabilită ii mari care ine de paradigmele de studiu şi de metodologia de cercetare. (2) Al doilea obiectiv al acestei cercetări a fost să clarifice rolul factorilor cognitivi (expectan e temporale). multe dintre studiile care au investigat factorii cu impact asupra percep iei duratei nu au comparat durata estimată cu cea obiectivă sau au utilizat metode de evaluare care nu permit o investigare clară a magnitudinii distorsiunilor temporale (spre exemplu utilizarea metodei bisec iei. după cum a fost descris în primul capitol. metodă cu care se poate constata apari ia distorsiunii temporale. În privin a aplica iilor practice. domeniul necesită încă diferite clarificări rela ionate cu modelele teoretice utilizate pentru a explica rezultatele diverse şi uneori inconsistente raportate până acum. până în prezent nu a existat nici o abordare sistematică asupra factorilor care conduc spre extinderea timpului perceput. OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIA GENERALĂ A CERCETĂRII Deşi această temă de cercetare s-a bucurat de multă aten ie în psihologie şi au fost elucida i mul i dintre factorii care afectează percep ia timpului. oferind totodată o clarificare în privin a mecanismelor cognitive care sus in acest fenomen. În acelaşi timp. literatura extensivă din domeniul percep iei timpului nu a fost concretizată încă într-o abordare sistematică a factorilor care pot fi manipula i pentru a ob ine control asupra modului în care percepem timpul. rezultatele cercetărilor sunt uneori contradictorii.

obiectivul ultimului studiu (Studiu experimental 6) a fost să clarifice efectul acestor tehnici. acest lucru constituind un demers important în investigarea mecanismelor pe care se bazează această experien ă subiectivă. Rezultatele cercetărilor din capitolul I au indicat posibilul rol al practicilor de medita ie mindfulness ca tehnică de manipulare a percep iei timpului. Utilizarea acestei metodologii de cercetare permite atât creşterea validită ii interne (aşadar un control crescut asupra variabilelor de studiu). cât şi o validitate externă crescută (aşadar generalizarea rezultatelor la situa ii reale de via ă). Un alt obiectiv al acestei cercetări a fost creşterea gradului în care rezultatele se pot generaliza la situa ii reale. Studiul experimental 2 are ca obiectiv clarificarea rolului cogni iilor referitoare la timp asupra percep iei trecerii timpului. percep ia duratei şi percep ia trecerii timpului. prin implementarea unei metodologii de cercetare inovative şi anume realitatea virtuală. un obiectiv specific al Studiului experimental 5 a fost să investigheze impactul exerci iilor de mindfulness asupra percep iei trecerii timpului. Dezvoltări metodologice (4) Rezultatele cercetărilor sumarizate în primul capitol au sugerat importan a elucidării rolului paradigmei în studiul percep iei trecerii timpului. Pentru a atinge acest obiectiv a fost realizat Studiul experimental 4. clarificând în acelaşi timp şi rolul pe care complexitatea sarcinii. Implica ii practice Investigarea sistematică a factorilor care afectează percep ia timpului (atât ca percep ie a duratei cât şi ca percep ie a trecerii timpului) şi dezvoltările metodologice aduse de studiile anterioare vor permite atingerea următorului obiectiv specific al acestei lucrări şi anume investigarea unei tehnici specifice de control al percep iei timpului. relevan a temporală şi interesul hedonic pentru sarcină îl au fa ă de aceste tipuri de experien e temporale (Studiul experimental 3). această cercetare a avut obiectivul specific de a investiga rela ia dintre cele două experien e temporale. (3) În urma identificării factorilor care conduc spre extinderea duratei percepute şi sublinierii unora dintre factorii care afectează percep ia trecerii timpului. (6) După sublinierea rolului exerci iilor de mindfulness asupra percep iei trecerii timpului. cât şi sub aspectul percep iei trecerii timpului. atât sub aspectul percep iei duratei. (5) Aşadar.duratei. 15 . clarificând în acelaşi timp şi rolul factorilor afectivi asupra percep iei trecerii timpului.

În acelaşi timp. Studiul 1. nu a existat nici o abordare sistematică privind identificarea factorilor care pot duce la o extindere a duratei percepute. STUDII ORIGINALE Acest capitol prezintă studiile empirice realizate pentru a atinge obiectivele prezentate în capitolul anterior. Investigarea sistematică a factorilor care afectează percep ia timpului şi dezvoltările metodologice aduse de studiile anterioare facilitează investigarea unor tehnici specifice care pot fi utilizate pentru controlul percep iei timpului. Studiul 3 a fost realizat cu scopul de a investiga rela ia dintre percep ia trecerii timpului şi percep ia duratei. Studiul 4 reprezintă o investigare experimentală a rolului paradigmei de studiu asupra percep iei trecerii timpului. După investigarea rolului exerci iilor de mindfulness ca şi metodă de control a percep iei trecerii timpului. O meta-analiză cantitativă asupra studiilor experimentale care investighează extinderea duratei percepute Introducere Deşi literatura legată de percep ia timpului con ine numeroase studii care investighează aceste distorsiuni. multe dintre studiile care investighează factorii cu impact asupra percep iei duratei nu compară durata estimată cu cea obiectivă sau utilizează metode de evaluare care nu permit o investigare clară a magnitudinii distorsiunilor temporale (ex..CAPITOLUL III. Studiul 5 investighează impactul exerci iilor de medita ie mindfulness asupra percep iei trecerii timpului şi asupra percep iei duratei. Studiul 1 fost realizat pentru a identifica factorii care induc o extindere a duratei percepute şi pentru a evalua magnitudinea acestei extinderi a duratei pentru fiecare dintre factorii identifica i. Pentru atingerea acestui obiectiv a fost realizată o meta-analiză cantitativă. situa ie în care se poate constata apari ia distorsiunii temporale însă nu şi magnitudinea acesteia). Studiul 2 a fost așadar realizat pentru a clarifica rolul unor factori cognitivi specifici (expectan ele temporale) asupra percep ei trecerii timpului. După identificarea factorilor care pot fi manipula i pentru ob inerea unei dilatări a duratei percepute şi clarificarea mecanismelor cognitive care sus in acest fenomen. Aşadar. Studiul 6 a avut ca obiectiv clarificarea efectelor acestor tehnici asupra percep iei trecerii timpului. spre exemplu utilizarea metodei bisec iei. 16 . scopul acestei cercetări a fost să investigheze factorii care au impact asupra percep iei trecerii timpului şi mecanismele cognitive din spatele acestui fenomen. al relevan ei temporale şi al interesului hedonic asupra acestor două tipuri de experien e temporale. clarificând în acelaşi timp rolul dificultă ii sarcinii. clarificând în acelaşi timp şi rolul factorilor emo ionali (arousalul fiziologic şi valen a emo ională). clarificând așadar variabilele metodologice cu impact asupra percep iei trecerii timpului.

referin ele din articolele relevante. Termenii folosi i pentru căutare au fost timp subiectiv (subjective time). Criteriile de includere au fost următoarele: (a) studii experimentale în care extinderea duratei a fost ob inută prin manipularea uneia sau a mai multor variabile. cu participan i care prezentau psihopatologie (ex. (b) studii care au utilizat bisec ia şi generalizarea temporală ca metode de evaluare sau experimente în care participan ii au realizat estimări calitative (ex.. Metodologie Eşantionul de studii Pentru prezenta meta-analiză. estimare verbală. (b) experimente care au inclus participan i umani. pentru fiecare experiment am codat următoarele variabile: (1) tipul de variabilă care a fost manipulată. căr i (ex. am selectat studii experimentale în care dilatarea timpului a fost ob inută prin manipularea uneia sau a mai multor variabile independente. 2010). 2009). Cheng. Block și Reed. dublată de evaluarea mărimii efectului variabilelor identificate ca având impact asupra dilatării timpului din punct de vedere subiectiv. Scopul acestei meta-analize este investigarea factorilor care pot fi manipula i pentru a induce o extindere a duratei percepute. (c) studii care au indicat eroarea direc ională (raportul dintre timpul subiectiv şi cel obiectiv) sau suficiente date statistice pentru a realiza acest calcul. (4) metoda de estimare a duratei (ex. Mogicato. producere sau reproducere). 2003).. Helfrich. sau care au fost realizate pe animale (ex.. 2005). 1978) şi (d) studii în care cercetătorii nu au ob inut şi raportat o extindere a duratei percepute (ex. (6) anul publicării. au fost excluse: (a) experimente în care s-au utilizat durate mai scurte decât o secundă (ex... (d) studii în care s-au folosit estimări ale duratei care să permită calcularea raportului respectiv (ex. (c) studiile care nu au raportat suficiente date statistice astfel încât să se poată calcula mărimea efectului sau eroarea direc ională (ex. Rueda și Schmitter-Edgecombe. percep ia timpului (time perception) şi estimarea timpului (time estimation) în PsychINFO. 2008). estimări verbale. sau lungă (peste 60 de secunde) (Block.... Block. s-a evaluat magnitudinea distorsiunilor temporale identificate. De asemenea. Codarea variabilelor Ca şi în alte meta-analize anterioare. Grondin și McAuley. Aubry. incluzând un total de 2904 participan i. de asemenea. moderată (15. Cele 12 articole rămase (vezi Tabelul 1) au reprezentat 22 de studii experimentale distincte. (5) număr de subiec i.Majoritatea datelor privind extinderea duratei percepute provin din studii care au investigat distorsiuni non-specifice ale timpului. 2009) sau cu participan i care sufereau de diverse afec iuni somatice (ex.. Miki și Santi. Am căutat.0 – 14.. Ali și Meck. Hellstrom și Carlsson. Guillaume. Am efectuat o căutare asistată de calculator utilizând baza de date PsychINFO (19602009) şi MEDLINE. (3) durata obiectivă: durata scurtă (3. 2007) sau cu o stare alterată de conştiin ă (ex. percep ia timpului (time perception) în MEDLINE. 1997). 17 . Bergeret și Celsis. (2) paradigma de studiu utilizată.0 – 59. Conform acestor criterii. 1996) şi capitole de carte (ex.. Bowers și Brenneman. 1979). reproduceri)..9 secunde) .9 secunde). Hancock și Zakay.

diverşi sau dificili (Schiffman și Bobko.16.2. 18 .8 sunt utilizate pentru a reprezenta mărimi ale afectului mici. Mai exact. 2008). mărimile efectului şi mediile erorilor direc ionale. datele fiecărui studiu au fost convertite în erori direc ionale.49. În urma acestei corec ii. Thomas și Handley. Prin urmare.2. intervalul de încredere (utilizând o probabilitate de 95%) a fost cuprins între 0. 2010.00 indică supraestimarea duratei efective a intervalului (Block.00 ale acestui raport indică acurate ea perfectă. Cu toate acestea. În categoria expectan elor referitoare la timp am inclus experimentele în care cercetătorii au investigat expectan ele referitoare la momentul finalizării evenimentului a cărui durată urma să fie estimată de către participan i.11. valoarea totală d a fost corectată inând seama de mărimea eşantionului pe care a fost ob inută o anumită mărime a efectului. Mărimile efectului şi variabilele independente Estimările globale ale mărimii efectului indică faptul că dilatarea temporală poate fi ob inută prin manipularea diferitelor variabile.2.91. 2005.71.00 reprezintă subestimarea duratei efective a intervalului. Datorită faptului că studiile au variat considerabil în ceea ce priveşte mărimea eşantionului. Valori de 1. 1969). aceste expectan e se referă la estimarea momentului final al evenimentului care trebuie evaluat. AS = . Hancock și Zakay.05. 0. 1974). 1988). iar cele mai mari de 1.18. o cogni ie referitoare la timp care poate rezulta din experien a anterioară cu acest eveniment sau din acordul consensual cu privire la cât de mult timp va fi petrecut într-o sarcină (Boltz. Rezultate Tabelul 1 prezintă caracteristicile studiilor.1. 1993. Konig. ceea ce indică faptul că mărimea efectului diferă statistic fa ă de zero. valoare ce indică un efect mediu. studiile cuprinse în prezenta meta-analiză sunt eterogene din mai multe privin e: variabilele independente. metoda de evaluare a timpului şi durata obiectivă.24 . În categoria complexită ii sarcinii am inclus experimentele în care participan ii au avut de procesat stimuli numeroşi.00 a lui d indică faptul că nu există nici o diferen ă între grupul experimental şi cel de control. mijlocii şi respectiv mari (Cohen. VarD = . am efectuat mai multe analize pentru a surprinde aceste diferen e.5 şi 0. am ob inut o valoare medie ponderată (D) de . estimarea globală a mărimii efectului d a fost . ob inute în urma raportării duratei subiective la durata obiectivă. Intervalul de încredere 95% (IC) şi pragul de semnifica ie statistică (p) au fost calculate pentru fiecare estimare a mărimii efectului. În urma includerii unui singur efect per studiu. paradigma de studiu. raporturile mai mici de 1. Analize generale ale mărimii efectului Estimările globale ale mărimii efectului au fost calculate cu ajutorul metodelor prezentate de Hunter şi Schmidt (2004). Hornstein și Rotter. unele analize suplimentare fiind efectuate folosind SPSS v. p < . O valoare de . valorile de 0. Analize asupra erorii direc ionale În scopul de a evalua în mod direct şi de a compara magnitudinea distorsiunilor în ceea ce priveşte percep ia duratei. Coeficientul d al lui Cohen (1977) a fost utilizat ca o măsură a mărimii efectului. conven ional.Analize asupra mărimii efectului Datele au fost analizate cu ajutorul software-ului Comprehensive Meta-analysis v.

69 1 39 Retrospectivă 1.07 1.34 0.06 1.34 0.(2007) Thomas şi Handley (2008) ¹ Thomas şi Handley (2008)² Baldauf et al.92 0. (1980)² Block et al.70 0.17 1.30 1.73 2 47 Factori afectivi Retrospectivă 2.25 0.02 1.56 1.93 1.13 0. (1980)³ Boltz (1993) 131 127 120 80 63 96 120 60 48 48 96 48 Motiva ia de a ob ine rezultatul Motiva ia de a ob ine rezultatul Motiva ia de a ob ine rezultatul Motiva ia de a ob ine rezultatul Complexitatea sarcinii Factori afectivi Factori afectivi Factori afectivi Complexitatea sarcinii Complexitatea sarcinii Complexitatea sarcinii Expectan e legate de durată Expectan e legate de durată Complexitatea sarcinii Factori afectivi Retrospectivă Retrospectivă Retrospectivă Retrospectivă Retrospectivă Retrospectivă Retrospectivă Retrospectivă Prospective Prospective Prospective Retrospectivă Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Reproduceri Reproduceri / Estimări verbale Reproduceri / Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale Estimări verbale 1.19 1.15 0.72 1.17 1. (1980)¹ Block et al.16 1 38 24 75 Complexitatea sarcinii Factori afectivi Expectan e legate de durată Expectan e legate de durată Complexitatea sarcinii Retrospectivă Retrospectivă Retrospectivă 1.30 1.04 0.19 1.23 Boltz (1993)¹ 48 Retrospectivă 1.52 1.Tabelul 1 Caracteristicile studiilor incluse în meta-analiză.39 0.53 1 6 1 61 Retrospectivă 1.27 0.28 1 Vohs şi Schmeichel (2003)¹ Vohs şi Schmeichel (2003) ² Vohs şi Schmeichel (2003) ³ Vohs şi Schmeichel (2003) Conway (2004) Noulhiane et al.08 1.26 2 50 Factori afectivi Retrospectivă 1.42 0.48 1.01 1.21 1.70 0.17 1.32 2.58 0.17 1 19 .32 1.42 0. mărimile efectului şi media erorilor direc ionale Studiul N Variabila independentă Paradigma de studiu Metoda de cercetare Media erorilor direc ionale D Cohen Numărul de mărimi ale efectului per studiu 1 1 6 3 3 1 4 4 1 2 3 1 Filer şi Meals (1949)¹ Filer şi Meals (1949)² Meade (1959) Meade (1966) Schiffman şi Bobko (1974) Sarason şi Stoops(1978) ¹ Sarason şi Stoops(1978) ² Sarason şi Stoops(1978) ³ Block et al.43 0. (2009) 47 Retrospectivă 1.89 1 16 Retrospectivă 1.

10 Intervalul de încredere de 95% al D 0. prospectivă sau retrospectivă). Rezultatele au indicat faptul că durata de timp a supraestimării a fost afectată în mod 20 . F(3.19 0..96 0.79.05.13 0. am efectuat o analiză ANOVA unifactorială. Testele post-hoc au arătat că duratele lungi produc efecte semnificativ mai mari decât duratele medii. Nu am putut pune în eviden ă diferen e în mărimile efectelor care să se datoreze paradigmei de studiu.Tabel 2 Variabilele independente şi mărimile efectului asociate acestora Variabila independentă Factori afectivi Expectan e legate de timp Complexitatea sarcinii Motiva ia de a ob ine rezultatul Numărul de studii 6 4 7 6 N 436 232 356 508 Mărimea medie ponderată a efectului (D) 0. Având în vedere că paradigma de studiu este unul dintre cei mai importan i factori în studiile referitoare la percep ia timpului. Analiza ANOVA nu a eviden iat diferen e semnificative între cele două metode (estimări verbale şi reproduceri). 1963). Toate experimentele incluse în această meta-analiză au utilizat fie metoda estimării verbale.05.30 1.92 0.53 VarD 0.40-1. Efectele moderatorilor Pentru a verifica dacă mărimile efectelor diferă în func ie de paradigma de studiu folosită (ex.05.14-1. 44) = 4.22 0. F(2. fie metoda de reproducere pentru evaluarea estimărilor de timp. Erorile direc ionale şi variabilele independente Cu scopul de a verifica dacă magnitudinea supraestimării diferă semnificativ ca func ie a variabilelor independente. indicând faptul că variabilele independente. 1997). am efectuat o analiză ANOVA unifactorială.44 0. p > . F(1.10. 43) = .62-1.35. Analize de ansamblu asupra erorilor direc ionale Valoarea medie a erorilor direc ionale a fost 1. p > . toate p > .05. cel pu in codate în acest mod. pentru clasele de variabile care au cuprins un număr suficient de mare de mărimi ale efectului.14 0. fiecare etapă finalizată fiind privită ca un progres semnificativ către rezultat (Meade.05.68 0.31. 45) = 2. Astfel. Analiza ANOVA nu a eviden iat diferen e semnificative între cele patru categorii. nu au mărimi ale efectului diferite. p < . p < . prin aceea că are poten ialul de a „declanşa” diferite mecanisme cognitive care sus in evaluarea duratei (Block și Zakay. am verificat măsura în care paradigma de studiu moderează mărimea efectului.01. cu AS = .24. Rezultatele au indicat că acestea nu au diferit în mod semnificativ atunci când s-a utilizat paradigma prospectivă sau retrospectivă. Mărimile efectului asociate cu cele patru categorii de variabile independente sunt prezentate individual în Tabelul 2. 45) = 1. Singura clasă de variabile care a permis o compara ie între paradigme a fost cea a factorilor afectivi.23 În categoria motiva iei pentru rezultat am inclus experimentele în care participan ii puteau ajunge la un rezultat dorit la sfârşitul sarcinii. F(1.29-1. Rezultatele analizei ANOVA au indicat că mărimile efectelor diferă semnificativ în func ie de durata obiectivă. am verificat dacă apar diferen e ale mărimilor efectului în func ie de paradigma de studiu.

51. Acest studiu reprezintă prima abordare sistematică în investigarea factorilor care induc o extindere a duratei percepute. Deşi analizele ANOVA nu au eviden iat diferen e semnificative în ceea ce priveşte mărimea efectului între diferitele măsurători independente. am constatat că mărimile efectelor diferă semnificativ în func ie de durata sarcinii. Expectan ele temporale determină. nu au existat diferen e semnificative între cele două metode (estimări verbale şi reproduceri). Rezultatele au indicat că mărimile efectelor nu diferă în mod semnificativ în func ie de paradigma de studiu utilizată (prospectivă sau retrospectivă). De asemenea. aceştia au tendin a de a supraestima perioada respectivă de timp.28). cât de mult timp mai trebuie să treacă până intră în posesia rezultatului). cu scopul de o ob ine o dilatare temporală subiectivă poate fi eficientă. 43) = 3. Manipularea factorilor afectivi şi a motiva iei pentru rezultat sunt asociate cu mărimi moderate ale efectului. de asemenea. Dacă la sfârşitul unui interval de timp participan ii pot ajunge la rezultatul dorit. cu mărimi mai mari ale efectului ob inute pentru sarcini care sunt mai lungi de un minut. 21 . Cu toate acestea.71) indică o mărime medie a efectului şi arată că manipularea variabilelor diferite. Existen a unui rezultat dorit face ca informa ia referitoare la timp să fie mult mai relevantă (ex.25..25.16) şi al complexită ii sarcinii (M = 1. AS = . s-au pus în eviden ă distorsiuni moderate. De asemenea.diferit de variabilele independente. Examinarea variabilelor care pot fi manipulate pentru a ob ine o extindere a duratei şi factorii care moderează acest efect oferă importante clarificări teoretice în domeniu. Rezultatele arată de asemenea că putem manipula percep ia timpului prin manipularea complexită ii sarcinilor.34. F(3.22). Rezultatele arată că se poate ob ine o extindere a duratei atunci când motiva ia pentru rezultat este manipulată experimental. factorii afectivi constituie o altă clasă de variabile care pot induce o supraestimare a duratei. De asemenea. Discu ie Estimarea globală a mărimii efectului (D = . o extindere a duratei percepute. AS = .18). având cea mai mare distorsiune a duratei (M= 1. în timp ce în cazul factorilor afectivi (M = 1. Activarea indusă de stimuli emo ionali face ca timpul să pară mai lung. al expectan elor referitoare la timp (M = 1. p < .05. AS = . AS = .25. mărimile mari ale efectului par să fie asociate cu manipularea expectan elor temporale şi cu manipularea complexită ii sarcinii. cunoaşterea variabilelor care pot fi manipulate pentru a ob ine o extindere a duratei percepute ne poate oferi o modalitate de control a percep iei timpului. Motiva ia pentru rezultat s-a diferen iat de celelalte categorii de variabile independente.

În ceea ce priveşte percep ia trecerii timpului. 2006. consultan ă pentru scrierea manuscrisului • David. M.Studiul 2. An Interdisciplinary Journal. (2009) au sugerat că oamenii utilizează aceste scheme temporale conform cărora în timpul unei sarcini plăcute timpul trece repede ca şi atribuiri metacognitive pentru percep ia timpului. Brain. Expectan ele hedonice au fost manipulate prin participarea la o sarcină care a presupus imersia în realitatea virtuală. & David. (2010). An experimental investigation of the relationship between expectancies and the perception of time progression. În timp ce majoritatea studiilor din literatura de specialitate despre percep ia timpului au fost axate pe investigarea variabilelor care afectează estimarea duratei în paradigma prospectivă sau în cea retrospectivă. Ne aşteptăm ca manipularea expectan elor hedonice să afecteze percep ia trecerii timpului. analiza și interpretarea datelor. acest studiu urmăreşte să clarifice rolul expectan elor temporale în percep ia trecerii timpului. Time flies when you expect to have fun. Sackett și colab. Primul nostru obiectiv a fost să investigăm efectele expectan elor referitoare la timp asupra percep iei trecerii timpului (Experimentul 1).: interpretarea rezultatelor. Am ales această metodologie deoarece sistemul de realitate virtuală oferă un grad crescut de control al situa iei experimentale. 1993). 2 22 ..: interpretarea rezultatelor. Behavior. 2003. 1999. S. astfel încât persoanele care sunt făcute să creadă că experien a lor va fi una plăcută vor evalua timpul ca trecând mai repede decât cei care se vor aştepta să aibă o experien ă plictisitoare. Cognition. M.. Autorii au contribuit după cum urmează: • Sucala. cu scopul de a testa asocia ia bidirec ională con inută în expectan a temporală conform căreia „timpul zboară când realizezi activită i plăcute“. A. această cercetare s-a orientat înspre investigarea factorilor cu efect asupra percep iei trecerii timpului. implementarea studiului. scrierea manuscrisului • Szentagotai-Tatar. Vohs și Schmeichel. Wittmann şi colab. Experimentul 1 Acest experiment a fost conceput pentru a testa ipoteza potrivit căreia trecerea timpului este afectată de expectan e. 14(3). interpretarea datelor și consultan ă pentru scrierea manuscrisului. 231-241. A. Stefan. rezultatele cercetărilor confirmă teoriile naive despre percep ia timpului conform cărora: timpul zboară când realizezi activită i plăcute şi se dilată de-a lungul activită ilor stresante sau plictisitoare (Flaherty. scrierea manuscrisului • Stefan..). D.: designul studiului. O investiga ie experimentală a rela iei dintre expectan ele temporale şi trecerea subiectivă a timpului folosind un sistem de realitate virtuală2 Introducere După investigarea sistematică a factorilor care afectează percep ia duratei. Acest studiu a fost publicat: Sucala. oferind în acelaşi timp şi un grad crescut de realism (Kalawsky. S.. Szentagotai-Tatar. D. Al doilea obiectiv a fost să examinăm impactul discrepan ei dintre durata preconizată şi cea efectivă cu privire la evaluările hedonice (Experimentul 2).: designul studiului.

extremele fiind etichetate cu „timpul a zburat“ respectiv „timpul a trecut foarte lent“ şi un punct de mijloc etichetat „normal“ . li s-a cerut să își îndepărteze ceasurile şi telefoanele mobile din raza vizuală. versus „expectan e pentru plictiseală“). o metodă utilizată pentru a evalua experien a subiectivă a trecerii timpului (Wearden. 2005). care este un mediu imersiv de realitate virtuală. 23 . Participan ilor din grupul expectan e pentru plictiseală (n = 19) li s-a spus că mediul virtual în care urmau să intre era unul „ în mare parte neinteresant”. însă oricât de plictisitor va fi. 2010. în cadrul căruia patru proiectoare sunt îndreptate asupra a patru pere i ai unui cub de mărimea unei camere. Măsurători Percep ia trecerii timpului. Hancock și Zakay. valorile mai mici de 1. calculate ca valoarea raportului dintre timpul subiectiv. Pentru fiecare participant a fost ob inut un consim ământ informat înainte de includerea în studiu. Valori ale raportului de 1. Participan ii au fost randomiza i într-una dintre cele două condi ii experimentale. Durata a fost măsurată folosind un cronometru digital iar un asistent tehnic a oprit programul de realitate virtuală la finalul fiecărei perioade de timp specificate. După ce li s-a spus că experimentul este rela ionat cu mecanismele cognitive implicate în percep ia realită ii virtuale. cu explica ia că aceasta este procedura necesară imersiei în realitatea virtuală. 1969). iar cele ridicate indică o trecere mai lentă a timpului. Treizeci şi şapte (34 femei şi 3 bărba i) de studen i au participat.00 indică acurate e perfectă. Design şi procedură A fost folosit un design unifactorial („expectan e hedonice“. exprimat de participant şi cel obiectiv. La sfârşitul celor 300 de secunde. De asemenea.00 reprezintă subestimarea duratei reale iar cele mai mari de 1. Datele de la fiecare participant au fost convertite în erori direc ionale. Programul de realitate virtuală folosit a fost CAVE (Cave Automatic Virtual Environment). Percep ia duratei. însă oricât de plăcut va fi. După ce au primit instruc iunile. participan ii trebuiau să aibă minim 18 ani şi să nu sufere de boli somatice sau psihiatrice acute sau cronice. Participan ilor din grupul expectan e hedonice (n = 18) li s-a comunicat că mediul virtual în care urmau să intre era unul „ interesant şi incitant”. în func ie de grupa în care erau randomiza i. Evaluările scăzute indică o trecere a timpului accelerată. Am folosit o scară Likert cu 5 puncte. complice al studiului. fiecare participant a fost imersat complet în mediul virtual timp de 300 de secunde. AS = 1. Un voluntar. vor trebui să încerce să rămână concentra i. vor trebui să încerce să rămână concentra i. Hornstein și Rotter.Metodologie Participan i Pentru a fi eligibili. participan ii au fost ruga i să indice modul în care timpul a părut să treacă pe măsură ce se aflau în mediul de realitate virtuală.00 indică supraestimarea duratei reale (Block.14. Aceste instruc iuni aveau rolul de a le manipula expectan ele şi de a masca obiectivul experimentului.17 ani. a înmânat participan ilor instruc iunile. Media vârstei a fost de 21. participan ii au fost ruga i să estimeze retrospectiv durata sarcinii (în secunde). real. în schimbul creditelor pentru curs.

2009). după cum s-a anticipat. (2009). explicându-li-se că aceasta era procedura necesară imersiei în realitatea virtuală. entuziasm şi distrac ie au fost puternic corelate (α = . t(35) = 3. (b) angajament.02 ani.12. După ce li s-a spus că experimentul era rela ionat cu mecanismele cognitive implicate în percep ia realită ii virtuale. t(35) = -3.84. angajament. în schimbul creditelor de curs. p < .03. În ceea ce priveşte estimarea duratei. t(35) = 3.1. aceştia vor avea un impact asupra evaluărilor hedonice pe care oamenii le fac despre evenimentele cuprinse în perioada respectivă de timp. Treizeci şi opt (36 femei şi 2 bărba i) de studen i au participat. Experimentul 2 Acest experiment a fost conceput pentru a testa ipoteza că manipulând indicatorii obiectivi ai timpului. De asemenea.001.63. d = .1. Metodologie Participan i Pentru a fi eligibili. AS = 1. (2009).52. Procedura urmează modelul utilizat de către Sackett și colab. Ca o verificare a manipulării.05). întrucât scorurile de bucurie. ei au evaluat sarcina şi ca fiind mai pu in plictisitoare decât cel de-al doilea grup. Pentru măsurile de percep ie a trecerii timpului. Designul şi procedura A fost folosit un design unifactorial. 24 . d = -1.Verificarea manipulării. Li s-a spus că vor fi imersa i în mediul realită ii virtuale timp de exact 10 minute. nu am găsit o rela ie semnificativă între cele două experien e temporale (p > . A fost ob inut consim ământul informat de la fiecare participant înainte de includerea în studiu. (c) entuziasm şi (d) distrac ie (plictiseală) percepute în timpul sarcinii. Capetele scalei au fost etichetate cu „deloc“ şi „foarte“. Participan ii au fost randomiza i într-una una dintre cele două condi ii. participan ii au avut sarcina de a evalua pe o scală Likert. d = 1. participan ii din grupul de „expectan e plăcute“ au evaluat sarcina ca fiind mai plăcută decât cei din grupul de „expectan e de plictiseală“. iar punctul de mijloc a fost etichetat cu „mediu“. cu două modalită i : condi ia „timpul zboară“ şi condi ia „timpul trece încet“.004. după care experimentatorul a reintrat în cameră după 5 minute spunându-le că timpul s-a scurs. acestea au fost adunate cu scopul de a crea o măsură compozită. rezultatele au indicat că timpul pare să treacă mai repede în condi ia „expectan e plăcute“ decât în cea de „expectan e de plictiseală“.001. Rezultatele acestui studiu sunt interpretate și discutate în sec iunea de discu ii generale a acestui studiu. o metodă utilizată pentru a ob ine evaluări hedonice (Sackett et al. De asemenea. gradul de (a) bucurie. participan ii trebuiau să aibă minim 18 ani şi să nu sufere de boli somatice sau psihiatrice acute sau cronice. li s-a cerut să îşi îndepărteze ceasurile şi telefoanele mobile din raza vizuală. şi. Ne-am aşteptat ca participan ii să evalueze o sarcină ca fiind mai plăcută atunci când timpul părea să fi trecut repede decât atunci când timpul părea să fi trecut lent.80). participan ii (n = 18) au fost imersa i în mediul realită ii virtuale. Vârsta medie a fost 21. p < . În condi ia „timpul zboară“. replicând rezultatele ob inute de Sackett și colab. Rezultate În ceea ce priveşte măsurătorile de satisfac ie.07. nu am găsit diferen e semnificative între cele două grupuri (p > .05). p = .

scoruri mici indicau o trecere a timpului accelerată şi scoruri mari indicau o trecere a timpului mai lentă. p = .93. (c) entuziasm.87. Rezultate Au fost verificate ini ial efectele manipulării. d = -1.74. atât ca euristică decizională pentru evaluarea unui eveniment ca trecând mai repede atunci când evenimentul este plăcut.. (d) distrac ie au fost puternic rela ionate. Având în vedere că rezultatele pentru (a) plăcere. Al doilea experiment a arătat că oamenii par să evalueze mai favorabil situa iile în care timpul a părut că trece mai repede. cât şi pentru evaluarea unui eveniment ca fiind mai plăcut atunci când timpul pare să fi trecut mai repede. Mediul virtual folosit a fost 3D Solar System Application (vezi detaliile tehnice explicate la Experimentul 1). participan ii (n = 20) au fost imersa i în mediul realită ii virtuale. aceste evaluări au fost îmbinate într-o singură măsurătoare compozită a interesului hedonic. (b) angajament. (b) angajament. α = . aşa cum a propus Sackett şi colab.În condi ia „timpul trece încet“. Măsurători Interesul hedonic.03. participan ii au fost ruga i să indice de asemenea modul în care timpul părea să se scurgă la momentul în care erau imersa i în mediul realită ii virtuale (Wearden. (d) distrac ie şi (e) plictiseală în timpul sarcinii. 25 . aplicând o euristică bazată pe teoria naivă conform căreia experien ele plăcute trec mai repede (Sackett și colab. ei percep timpul ca trecând mai repede.0 şi mai pu in plictisitoare t(36) = -2. decât participan ii din condi ia “timpul trece încet”.37. d = . Am folosit o scală de tip Likert cu 5 puncte (Dawes. d = 1. Verificarea manipulării.008. că percep ia trecerii timpului con ine informa ii despre natura hedonică a evenimentului. folosind scala Likert cu extremele etichetate „timpul a zburat“ şi „timpul a trecut foarte încet“ şi un punct de mijloc etichetat „normal“. Participan ii din condi ia “timpul zboară” au evaluat sarcina ca fiind mai plăcută t(36) = 3.17. p = . Durata a fost măsurată folosind un cronometru digital. 2005). considerând experien a temporală ca input pentru aceste evaluări metacognitive. 2009). participan ii au fost ruga i să evalueze gradul lor de (a) plăcere. În urma expunerii la mediul virtual. (c) entuziasm. Concluzii generale şi discu ie Experimentul 1 a arătat că atunci când oamenii se aşteaptă să aibă o experien ă plăcută. t(36) = -3. (2009). respectiv „extrem de“ şi un punct de mijloc etichetat „mediu“. p = . Rezultatele au arătat că. inferând.002. timpul a trecut mai repede decât pentru cei din condi ia “timpul trece încet”. pentru participan ii din condi ia “timpul zboară”. 2008) cu cele două extreme etichetate „deloc“. Pentru a verifica manipularea. după care experimentatorul a re-intrat în cameră după 20 minute spunându-le că timpul s-a scurs.008. Rezultatele arată că această convingere generală “timpul zboară când facem ceva plăcut” func ionează în ambele direc ii.

intervalul de timp este estimat ca fiind mai lung deoarece acordăm mai multă aten ie timpului. Current Psychology Letters. impactul relevan ei temporale şi a dificultă ii sarcinii atât asupra percep iei duratei cât și asupra percep iei trecerii timpului. Scheckner. De asemenea. El sugerează că aten ia acordată timpului creşte de fiecare dată când evaluarea duratei devine importantă pentru adaptarea la o situa ie (de exemplu. interpretarea rezultatelor. 110). necesar pentru adaptarea optimă la mediul extern” (Zakay. Autorii au contribuit după cum urmează: • Sucala.: designul studiului. nu este încă destul de clar dacă relevan a temporală are acelaşi impact asupra estimărilor duratei. Cu toate acestea. confruntarea cu un termen limită).. scrierea manuscrisului • Scheckner. Timpul psihologic: percep ia duratei şi percep ia trecerii timpului3 Introducere După clarificarea unora dintre factorii cognitivi cu impact asupra percep iei trecerii timpului. indiferent de nivelul de dificultate al sarcinii. au fost arareori investigate în cadrul aceluiaşi studiu. unul dintre obiectivele acestui studiu a fost să investigheze. analiza și interpretarea datelor. M. 1992. 1-9. Cercetările arată că gradul de complexitate al unei sarcini (cât de solicitantă este din punct de vedere cognitiv) este una din variabilele influente ce determină estimările legate de durată. Aşadar. (in press).: interpretarea rezultatelor. p. Zakay (1992) a introdus ideea conform căreia există şi alte variabile. afirmând că atunci când nivelul relevan ei temporale este ridicat. • 26 . scrierea manuscrisului • David. 3 Acest studiu a fost publicat: Sucala. el defineşte conceptul de relevan ă temporală ca şi “nivelul importan ei dimensiunii timpului într-o situa ie specifică. B. Brain and Cognition. De asemenea. percep ia trecerii timpului.: designul studiului. D. care pot avea un impact asupra alocării resurselor cognitive către informa ia temporală. respectiv percep ia duratei.. & David. Luând în considerare faptul că cele două experien e temporale. Psychological time: interval length judgments and subjective passage of time judgments. Încercările anterioare de a clarifica ce factori influen ează judecă ile referitoare la trecerea subiectivă a timpului s-au desfăşurat în cadrul paradigmei retrospective şi ar fi important să în elegem ce factori influen ează această variabilă și din punctul de vedere al paradigmei prospective. M.Studiul 3. în aceleaşi condi ii metodologice. 26(2). respectiv trecerea subiectivă a timpului. D. B. acest studiu duce mai departe investigarea factorilor cu impact asupra acestei experien e temporale. în cadrul paradigmei prospective. astfel încât să putem în elege condi iile în care relevan a temporală afectează percep ia timpului. un alt obiectiv a fost clarificarea existen ei unor efecte de interac iune între aceste două variabile (dificultatea sarcinii şi relevan a temporală) în impactul lor asupra judecă ilor referitoare la durata unui interval de timp. realizarea studiului. Behavior. pe lângă dificultatea sarcinii. consultan ă pentru scrierea manuscrisului. fiind important de cercetat posibilele efecte de interac iune ale acestor două variabile (dificultatea sarcinii şi relevan a temporală) asupra estimării duratei. este dificil să spunem dacă ele sunt influen ate de aceleaşi variabile sau să inferăm natura rela iei dintre ele.

80. cu două nivele – relevan ă temporală ridicată și relevan ă temporală scăzută. ne aşteptăm ca timpul să fie perceput ca trecând mai încet atunci când sarcina de rezolvat este uşoară.În continuare. n cadrul grupului relevan ă temporală ridicată. 1984). dimensiunea 12. După ce au primit instruc iunile precizate mai sus. AS = 3. În cadrul grupului relevan ă temporală scăzută. De asemenea. Conform literaturii de specialitate. Primul factor este dificultatea sarcinii. Vârsta medie a fost de 21. Cel de-al doilea factor este relevan a temporală. timpul va fi perceput ca trecând mai încet decât atunci când nivelul relevan ei temporale este scăzut. Metodologie Participan ii Pentru a putea fi eligibili. atunci când nivelul relevan ei temporale este ridicat. ne aşteptăm ca durata să fie percepută ca fiind mai lungă atunci când sarcina este uşoară şi mai scurtă atunci când sarcina este dificilă. Tuturor li s-a cerut să îşi întrerupă lucrul după 4 minute (240 de secunde). cât şi cu perceperea unei treceri mai rapide a timpului. participan ii trebuiau să aibă cel pu in 18 ani și să nu sufere de boli somatice sau psihiatrice acute sau cronice. 27 . n cadrul grupului procesare de suprafa ă. Textul a fost printat și scris cu fontul Times New Roman. Consim ământul informat din partea participan ilor a fost ob inut înaintea începerii studiului. în compara ie cu situa ia în care aceasta este dificilă. începând și terminând sarcina atunci când aud cuvintele START respectiv STOP. să identifice toate cuvintele care încep cu litera S și apoi să le găsească acestora sinonime (Dixon și Eye. Durata a fost măsurată folosind un cronometru digital. participan ilor li s-a cerut să citească același text.88. participan ilor li s-a spus doar să înceapă atunci când aud cuvântul START. În concordan ă cu cercetările anterioare. În ceea ce priveşte impactul nivelului de complexitate a sarcinii. Un alt obiectiv al acestui studiu a fost să investigăm impactul evaluării hedonice a sarcinii asupra percep iei duratei. participan ii au fost ruga i să citească un text și să identifice toate cuvintele care începeau cu litera S. cât şi asupra percep iei trecerii timpului. 1972). ne așteptăm ca o sarcină evaluată ca fiind plăcută să fie asociată cu o durată percepută mai scurtă. Șaptezeci și opt de studen i de nivel licen ă (71 femei și 7 bărba i) au participat la experiment. n cadrul grupului procesare în profunzime. Participan ii au fost aloca i randomizat în cele patru condi ii experimentale. cu două nivele – procesare de suprafa ă și procesare în profunzime (Craik și Lockhart. Design şi procedură A fost folosit un design bifactorial. primind în schimb credite de curs. anticipând o corela ie pozitivă între aceste variabile. ne-am propus să investigăm rela ia dintre percep ia duratei şi percep ia trecerii timpului. participan ilor li s-a spus că au o limită de timp și că ar trebui să lucreze cât de rapid posibil. ne aşteptăm ca atunci când nivelul relevan ei temporale este ridicat durata să fie percepută ca fiind mai lungă decât atunci când nivelul relevan ei temporale este scăzut. tuturor participan ilor li s-a spus că va trebui să estimeze durata sarcinii după ce o vor încheia. De asemenea.

50. p < .67. F(1.Măsurători Percep ia duratei. d = 1. d = 1. participan ii au perceput timpul ca trecând mai încet. Evaluarea interesului hedonic. arătând că. unde 1 = “plictisitor”. indicând că în condi ia de procesare superficială participan ii au evaluat durata ca fiind mai lungă.20.00. 74) = 19. A fost folosită tot o scală Likert cu 5 puncte. 2009). Cu toate acestea. n setul de date transformate. 3 = “mediu” și 5 = “foarte interesant” (Sackett și colab. în cazul sarcinii simple. Am folosit o scală Likert cu 5 puncte. 74) = 15. F(1. Scorurile mai mici arătau o percep ie subiectivă accelerată a timpului. 28 . p = .01. p < . O eroare direc ională având valoarea 1. F(1. 74) = 7.62. 1985). astfel. Percep ia trecerii timpului Relevan a temporală a avut un efect semnificativ asupra judecă ilor subiective referitoare la trecerea timpului.71. 3 = “normal” și 5 = “timpul a trecut încet”. cu o mărime a efectului crescută.. percep ia trecerii timpului și evaluarea interesului hedonic.00 reprezintă o estimare acurată (Wahl și Sieg. F(1. Urmând practica standard.001.98. o valoare mai mică decât 1. unde 1 = “timpul a zburat”. participan ii au perceput durata ca fiind mai lungă.75.05).001. cu o mărime a efectului medie. d = .001. 74) = 11. 2006). în timp ce o valoare mai mare decât 1. pentru a evalua direc ia distorsiunii temporale. p < .001. indicând faptul că în condi ia relevan ei temporale ridicate. În cazul sarcinii dificile nu a fost identificată nici o diferen ă între estimările asupra lungimii intervalului de timp făcute de participan ii din condi ia relevan ei temporale scăzute fa ă de cei din condi ia relevan ei temporale ridicate (p > .78. participan ii au perceput timpul ca trecând mai încet decât cei din condi ia de procesare secundară. 2005). timpii estima i au fost transforma i în măsurători reprezentând erori direc ionale (Khan. Interac iunea Relevan ă temporală × Nivel de procesare a fost semnificativă. erau ruga i să facă estimări verbale (în minute și secunde) asupra duratei.88. Percep ia trecerii timpului. t(40) = 5. d = . d = . Percep ia duratei Efectul principal al relevan ei temporale a fost semnificativ. Participan ilor li s-a cerut de asemenea să precizeze cât de repede li s-a părut că trece timpul pe parcursul sarcinii (Wearden. în condi ia relevan ă temporală ridicată.001. După ce participan ii auzeau cuvântul STOP. Rezultate A fost realizată o analiză de varian ă (ANOVA) pentru fiecare dintre variabilele dependente: estimarea duratei percepute (eroare direc ională). p < .29. în compara ie cu cei din condi ia de procesare secundară. Efectul nivelului de procesare a fost şi el semnificativ. în timp ce scorurile mai mari arătau o percep ie subiectivă încetinită a timpului. d = . în condi ia de procesare superficială.00 reprezintă o supraestimare temporală. 1980). Interac iunea relevan ă temporală × nivel de procesare a fost semnificativă. procedura standard este ca datele culese să fie transformate în erori direc ionale prin împăr irea duratei estimate la durata reală (Brown.00 reprezintă o subestimare temporală. Efectul nivelului de procesare a fost de asemenea semnificativ. Atunci când participan ilor li se cere să facă evaluări verbale asupra duratei unor intervale. F(1. cu o mărime a efectului medie.007. p < . Sharma și Dixit. 74) = 18. participan ii din condi ia relevan ă temporală ridicată au raportat lungimi ale intervalelor de timp semnificativ mai mari decât cei din condi ia relevan ă temporală scăzută.

Totuși în cazul sarcinii ușoare. Atunci când sarcina este mai solicitantă. d = . Totuși atunci când sarcina este simplă.85.54. sistemul perceptual devine sensibil la orice indiciu temporal. Un rezultat important al acestui studiu arată că percep ia trecerii timpului pare a fi afectată de aceiași factori ca și estimarea lungimii intervalului de timp. Așa cum a fost sugerat de către cercetători (Zakay. monitorizând constant indiciile temporale. Dacă pe parcursul unui interval acordăm în mod special aten ie timpului.001. extern sau intern. estimările intervalului de timp sunt mai scurte decât în cazul în care sarcina este simplă. chiar dacă timpul ar putea fi relevant (ex. 29 . ei au perceput timpul ca trecând semnificativ mai încet decât cei din condi ia relevan ă temporală scăzută. evaluăm intervalul de timp ca fiind mai lung decât în realitate. 1992). acest studiu aduce un rezultat important.001. cu atât durata intervalului de timp va fi mai scurtă. Discu ie Rezultatele studiului de fa ă arată că atunci când dimensiunea temporală devine relevantă (ex. conștientizarea trecerii timpului (relevan a temporală ridicată) duce la supraestimări ale acestuia (durata intervalului de timp este evaluată ca fiind mai mare decât în realitate). Investigând mai departe efectul de interac iune dintre dificultatea sarcinii și relevan a temporală. resursele aten ionale sunt alocate preferen ial către rezolvarea sarcinii. t(40) = 4. indiferent de nivelul relevan ei temporale. 1992). Așadar. atunci când există o limită de timp pentru îndeplinirea unei sarcini) alocăm mai multe din resursele noastre aten ionale către informa ia temporală și estimăm intervalul de timp ca fiind mai lung.05). 1997). Aceste modele privesc percep ia duratei intervalului de timp ca fiind o func ie directă a cantită ii de resurse aten ionale investite în procesarea informa iilor temporale (Zakay. deoarece. atunci când participan ii erau conștienti de trecerea timpului (relevan ă temporală crescută). Aceste rezultate sunt în concordan ă cu modele aten ionale actuale ce sus in că evaluarea prospectivă a duratei depinde de co-ocuren a unor procese ce solicită resurse aten ionale necesare procesării informa iei non-temporale (Thomas și Weaver. iar sarcina mai pu in solicitantă permite alocarea de resurse pentru procesarea informa iilor temporale. Evaluarea interesului hedonic Media generală a evaluărilor interesului hedonic s-a situat aproape de mijlocul scalei Likert de 5 puncte. Am identificat o corela ie semnificativă între aceste două variabile. așa cum sugerează Zakay (1992).5..64. atunci când timpul devine relevant. 1975. am investigat rela ia dintre estimările prospective ale lungimii intervalului de timp și judecă ile subiective referitoare la trecerea timpului.F(1.33. Evaluarea interesului hedonic nu a variat semnificativ în func ie de dificultatea sarcinii sau de relevan a temporală (toate valorile p > . cu cât sarcina din interval va solicita mai multe resurse aten ionale. d = 1. Atunci când sarcina este dificilă. p < . 74) = 5. aten ia către informa ii temporale crește nu numai atunci când sarcina din interval este ușoară ci și atunci când informa ia temporală devine relevantă (ca și atunci când avem un termen limită pentru a încheia o sarcină). Zakay și Block. ce arată că supraestimarea duratei este asociată cu o percep ie încetinită a trecerii timpului. respectarea unui termen limită).. nu a fost identificată nici o diferen ă între condi iile relevan ă temporală ridicată și relevan ă temporală scăzută. r(76) = .001. p < . p < . n continuare.05). n cazul sarcinii dificile. Evaluarea interesului nu a corelat semnificativ cu estimarea lungimii intervalelor de timp și nici cu judecă ile subiective referitoare la trecerea timpului (toate valorile p > . Cu alte cuvinte.

Metodologie Participan i Pentru a fi eligibili. Rezultatele acestui studiu ar putea avea implica ii importante pentru studiul percep iei trecerii timpului. pentru care au existat evaluări în jurul mediei în ceea ce priveşte interesul hedonic (aproape de mijlocul scalei Likert de 5 puncte. Rezultatele au implica ii atât teoretice. Pe baza rezultatelor anterioare. De asemenea. De asemenea. setând bazele metodologice ale studiilor care vizează această experien ă temporală. în paradigma prospectivă. acest studiu este primul care investighează atât judecă ile referitoare la durata intervalului de timp.62. Vârsta medie a fost 22. Dacă vrem să ne controlăm comportamentul pentru a ob ine un mai bun management al resurselor noastre temporale. După informa iile noastre. se pare că cea mai încetinită percep ie a timpului apare atunci când persoana devine conștientă de trecerea timpului în timp ce realizează o sarcină ușoară. participan ii vor percepe timpul ca trecând mai încet decât în paradigma retrospectivă. să se bazeze pe aceleași mecanisme aten ionale. în schimbul creditelor de curs. Luând în considerare aceste rezultate. corela ie care arată că supraestimarea lungimii unui interval de timp este asociată cu o percep ie încetinită a timpului. cât și judecă ile subiective referitoare la trecerea timpului. cât și indivizilor în ceea ce privește un mai bun management al resurselor temporale. studiul adaugă date empirice ce ar putea clarifica mecanismele cognitive pe care se bazează ambele experien e temporale. factorii care afectează atât percep ia duratei cât și percep ia trecerii timpului. Rolul paradigmei de studiu asupra percep iei trecerii timpului Introducere Acest studiu a avut ca scop aducerea unor dezvoltări metodologice în investigarea percep iei trecerii timpului. estimarea lungimii intervalului de timp și judecă ile subiective referitoare la trecerea timpului. în aceleași condi ii metodologice. 30 . Acest studiu este primul care investighează specific. Studiul nostru nu a găsit o asociere între nivelul de interes fa ă de sarcină și judecă ile subiective referitoare la percep ia trecerii timpului.29. AS = 2. cât și practice. pare posibil ca aceste două experien e temporale. ne aşteptăm ca. Această idee este sus inută în continuare de corela ia semnificativă găsită între aceste două variabile. în cadrul aceleiași paradigme.rezultatele arată că atât relevan a temporală cât și dificultatea sarcinii au un impact semnificativ asupra percep iei trecerii timpului. Optzeci şi doi (74 femei şi 8 bărba i) de studen i au participat. dar este posibil ca aceste rezultate să fie determinate de sarcina folosită. așa cum sunt ele evaluate în paradigma prospectivă. în toate condi iile experimentale). Timpul este perceput ca trecând încet atunci când suntem conștien i de trecerea lui și atunci când suntem implica i în rezolvarea de sarcini care nu sunt dificile. Scopul cercetării prezente a fost de a investiga rolul paradigmei asupra percep iei trecerii timpului. ce pot aduce beneficii atât domeniului. participan ii trebuiau să aibă minim 18 ani şi să nu sufere de boli fizice sau psihice acute sau cronice. este crucial să cunoaștem acele variabile care prezic percep ia timpului. Studiul 4.

vor avea sarcina de a estima cât de repede a trecut timpul în momentul urmăririi acestei secven e video şi cât a durat aceasta. d = .00 indică supraestimarea duratei reale (Block.Consim ământul informat din partea participan ilor a fost ob inut înaintea începerii studiului. Rezultatele au arătat că în paradigma prospectivă. Am utilizat o scală Likert cu 5 puncte.001. iar cele mai mari de 1. Participan ilor din paradigma prospectivă (n = 41) li s-a spus că vor avea de urmărit o secven ă video şi. 31 . capetele fiind etichetate cu “timpul a zburat” (1) şi „timpul a trecut încet “ (5) şi un punct de mijloc etichetat „normal“ (3). cu explica ia că fiecare distractor trebuie să fie eliminat. t(80) = 3. Hancock și Zakay.88. Valori ale raportului de 1. p < .40. d = 0. Atunci când au ajuns în ziua programată pentru experiment. Percep ia duratei Efectul paradigmei a fost de asemenea semnificativ pentru estimările duratei. Percep ia trecerii timpului Am ob inut un efect semnificativ al paradigmei asupra percep iei trecerii timpului. iar cele ridicate indică o trecere a timpului mai lentă. La sfârşitul celor 4 minute. raporturile mai mici de 1. la finalul acesteia. Rezultate O analiză de varian ă (ANOVA) a fost calculată pentru fiecare variabilă dependentă: percep ia trecerii timpului şi percep ia duratei. durata a fost estimată că fiind mai lungă decât în cea retrospectivă.001. Participan ii au fost ruga i de asemenea să estimeze verbal durata secven ei. Design şi procedură Variabila independentă a avut două modalită i: (1) paradigma prospectivă şi (2) paradigma retrospectivă.93. 2010.00 indică acurate e perfectă. Datele de la fiecare participant au fost transformate în erori direc ionale (raportând durata percepută la durata reală). Percep ia duratei. participan ii au perceput timpul ca trecând semnificativ mai încet decât cei din grupul retrospectiv. 2007). o metodă utilizată pentru a evalua experien a subiectivă de trecere a timpului (Wearden. 1969). Hornstein și Rotter. Li s-a cerut să-și dea jos ceasurile şi telefoanele mobile şi le pună deoparte. To i participan ii au vizionat un film de 4 minute care con inea o secven ă dintrun episod al serialului BBC Blue Planet (BBC.76. tuturor participan ilor li s-a spus că experimentul va implica vizionarea unei secven e video. to i participan ii au fost ruga i să indice modul în care timpul trecuse în timpul vizionării secven ei video. p < . t(80) = 3. 2005). Participan ilor din paradigma retrospectivă (n = 41) li s-a spus doar că sarcina lor va implica vizionarea unei secven e video şi că vor avea de răspuns la câteva întrebări legate de procese cognitive la sfârşitul sarcinii.00 reprezintă subestimarea duratei reale . Durata a fost măsurată folosind un cronometru digital şi un asistent a oprit secven a video la sfârşitul celor 4 minute. unde evaluările scăzute indică o trecere a timpului accelerată. indicând faptul că în grupul prospectiv. Măsurători Percep ia trecerii timpului.

focalizându-se pe investigarea caracteristicilor sarcinilor şi evenimentelor care sunt cuprinse într-un interval temporal cu scopul de a le evalua impactul asupra trecerii subiective a timpului sau judecă ilor asupra duratei (Block. Teasdale. Studiul 5. a stimulilor interni și externi” (Williams. un element cheie al medita iei mindfulness este faptul că se focalizează pe conştientizarea experien ei din momentul prezent (Williams și colab. Conceptul de mindfulness a fost definit ca şi „conştientizarea. când au fost conştien i de relevan a timpului pentru sarcină. în momentul prezent şi în mod non-evaluativ. Majoritatea studiilor care au investigat percep ia timpului au sugerat că factorii cei mai relevan i care o afectează sunt rela iona i cu stimulul. 2005). În acest sens. Ornstein (1969) a sugerat că focalizarea aten iei poate fi modificată prin alte modalită i pentru a ob ine o focalizare mai scăzută sau mai ridicată asupra sarcinii prezentate. Segal și Kabat-Zin. orientând studiul de fa ă spre investigarea mecanismelor care pot fi utilizate pentru controlul timpului subiectiv. au perceput timpul ca trecând mai lent. 2007). Block. De asemenea.. Obiectivul prezentului studiu a fost tocmai investigarea impactului practicii mindfulness. 1990. un rezultat care este consistent cu principalele concluzii din literatura de specialitate asupra percep iei timpului (Block. Cercetătorii sugerează că ar putea fi şi alte modalită i de a modifica percep ia timpului fără a manipula caracteristicile stimulului. ar putea reprezenta un punct de pornire pentru investiga ii ulterioare cu privire la efectele acestei tehnici asupra perceperii timpului. unul din modurile de a manipula percep ia timpului constă în manipularea caracteristicilor stimulului. Această particularitate specifică medita iei mindfulness şi anume faptul că implică atât aten ia la paleta de stimuli cât şi la indiciile temporale prin păstrarea constantă a orientării temporale la momentul prezent. în condi ii diferite de stimulare externă. 2010). Efectele exerci iilor de mindfulness asupra percep iei timpului Introducere Literatura rela ionată cu percep ia timpului nu a fost încă concretizată într-o abordare sistematică în scopul investigării factorilor care pot fi manipula i pentru a ne controla „ritmul” perceput al vie ii. Dezvoltările teoretice și metodologice aduse de primele studii ale acestei cercetări au permis abordarea acestei linii de cercetare. Hancock și Zakay. ei au perceput durata intervalului de timp ca fiind mai lungă. nonevaluativă. Aşadar. Acesta este primul studiu din literatură care abordează rolul exerci iilor mindfulness în percep ia 32 . indicând faptul că atunci când participan ii au fost conştien i de faptul că vor trebui să evalueze trecerea timpului. Wearden. 1990. 1989). Aceste rezultate sugerează că percep ia trecerii timpului se bazează pe aceleaşi mecanisme cognitive ca şi percep ia duratei (Block. 2007).Discu ie Rezultatele acestui studiu au arătat că paradigma este o variabilă importantă din punct de vedere metodologic pentru percep ia vitezei de trecere a timpului. O asemenea tehnică ar putea fi medita ia mindfulness. asupra ambelor experien e temporale men ionate: 1) percep ia trecerii timpului şi 2) percep ia duratei.

timpului. 2004). Participan ii au fost randomiza i în cele patru condi ii de studiu. participan ii au fost programa i la experiment. în decursul cărora acelaşi instructor i-a familiarizat cu conceptul de mindfulness. În cursul acelei săptămâni. Al doilea factor a fost tipul stimulării. Subiec ii din grupul de control nu au primit nici un fel de training. Studiul a fost realizat în paradigma retrospectivă. cu două condi ii: (1) practica medita iei mindfulness şi (2) control. Participan ii din grupurile de mindfulness au parcurs două sesiuni de training mindfulness identice. AS = 4. participan ii trebuiau să aibă peste 18 ani şi să nu sufere de boli fizice sau psihiatrice acute sau cronice. Li s-a dat o listă de exerci ii specifice pentru practica zilnică (Kabat-Zinn. Literatura numeşte în mod frecvent aceste judecă i retrospective ca „durată reamintită” (Block. Durata a fost măsurată cu un cronometru digital.în timpul vizionării filmului (în condi ia stimulare complexă) sau în timp ce stăteau în sala de aşteptare (în condi ia stimulare redusă). Nici unul dintre ei nu au raportat experien e anterioare cu medita ia sau tehnicile mindfulness. Design şi procedură A fost utilizat un design bifactorial. Dintr-o perspectivă practică.39. un asistent oprea secven a video sau recupera participantul din sala de aşteptare. exerci iile de medita ie au subliniat respira ia iar mai apoi au solicitat participan ilor să îşi extindă aten ia asupra momentului prezent şi a evolu iei experien elor din fiecare moment. După 5 minute. Nici unul dintre ei nu a raportat experien e anterioare cu tehnicile mindfulness.exact aşa cum fuseseră practicate. 2007). Optzeci şi trei de studen i (75 femei şi 8 bărba i) au luat parte la experiment în schimbul acordării unui număr de ore din practica obligatorie. 1990). cu două condi ii: (1) o condi ie de stimulare complexă în care participan ii vizionau o secven ă video şi (2) o secven ă de stimulare redusă în care participan ii rămâneau în sala de aşteptare. în timp ce participan ii din condi ia sălii de aşteptare au aşteptat 5 minute până când un asistent i-a adus în sala experimentului. 33 . Participan ilor li s-a cerut să practice medita ia mindfulness în fiecare zi pentru o durată compactă de 30 de minute. Într-o prima fază. Grupurile mindfulness au fost instruite să utilizeze tehnicile de mindfulness. Follette și Linehan. 1994). Participan ii din condi ia secven ei video au urmărit o compila ie de 5 minute din BBC Blue Planet Series (BBC. Primul factor a fost practicarea medita iei mindfulness. Metodologie Participan i Pentru a fi eligibili. rezultatele ne pot oferi informa ii relevante cu privire la tehnicile care pot fi utilizate pentru a controla percep ia subiectivă a timpului.35. O dată ajunşi la locul experimentului. Consim ământul informat din partea participan ilor a fost ob inut înaintea începerii studiului. li sa cerut să păstreze o eviden ă a practicii lor zilnice. Media de vârstă a fost 23. în sensul că participan ii nu au fost avertiza i anterior că li se va cere să estimeze timpul. După o săptămână de practică. participan ilor li s-a cerut să îşi îndepărteze ceasurile și telefoanele cu precizarea că se doreşte îndepărtarea tuturor distractorilor. practica medita iei și exerci ii interactive bazate pe mindfulness (Hayes.

Măsurători Percep ia trecerii timpului. 2005). Hornstein și Rotter.001. Mai mult. Valori ale raportului de 1. Participan ii din condi ia de mindfulness au perceput timpul ca trecând mai lent decât cei din condi ia de control. La sfârşitul celor 5 minute. iar cele ridicate indică o trecere a timpului mai lentă. Am utilizat o scara Likert cu 5 puncte. F(1. p < .040. o metodă utilizată pentru a evalua experien a subiectivă de trecere a timpului (Wearden. unde evaluările scăzute indică o trecere a timpului accelerată. p = .05). 1969) .00 indică acurate e perfectă. 2010. ceea ce sugerează că această tehnică poate să influen eze modul în care percepem trecerea timpului. testele post-hoc indicând că participan ii care au urmărit secven a video (stimulare complexă) au oferit evaluări mai lungi ale duratei decât cei afla i în condi ia sălii de aşteptare (stimulare redusă).001.13. valorile descriptive au indicat faptul că participan ii în condi ia sălii de aşteptare au perceput timpul ca trecând mai lent decât cei care au urmărit secven a video. De asemenea. Discu ie Un rezultat important al acestui studiu este faptul că exerci iile de mindfulness au avut un efect semnificativ asupra percep iei trecerii timpului. F(1. 79) = 20. devenim mai sensibili la indiciile temporale.05). Interac iunea mindfulness × condi ie nu a atins pragul de semnifica ie statistică (p > . 34 . F(1. Percep ia duratei. capetele fiind etichetate cu “timpul a zburat” (1) şi „timpul a trecut încet “ (5) şi un punct de mijloc etichetat „normal“ (3).08. cu o mărime medie a efectului. Hancock și Zakay.00 reprezintă subestimarea duratei reale. d = 1. analizele descriptive indicând faptul că participan ii afla i în grupul mindfulness şi sala de aşteptare au dat estimări mai lungi decât cei din grupul fără practică mindfulness (control) şi sala de aşteptare. Datele de la fiecare participant au fost transformate în erori direc ionale (raportând durata percepută la durata reală). to i participan ii au fost ruga i să indice modul în a trecut timpul pe perioada vizionării secven ei video. d = 1. 79) = 30. Mindfulness şi percep ia duratei Nu am găsit un efect semnificativ al exerci iilor mindfulness asupra estimărilor duratei (p > . 79) = 4. Acest rezultat e consistent cu ideea că atunci când avem pu ină informa ie de procesat. p < . Participan ii din condi ia de aşteptare au perceput timpul ca trecând mai încet decât cei care au urmărit secven a video. Aceste rezultate sugerează că participan ii din grupul de mindfulness au perceput timpul ca trecând mai încet decât cei din grupul de control.00 indică supraestimarea duratei reale (Block. am găsit un efect semnificativ al interac iunii mindfulness × tipul de stimulare. deşi nesemnificativă statistic (p > . d = .29.52.05) între percep ia vitezei cu care a trecut timpul şi durata percepută.30.49. Participan ii au fost ruga i de asemenea să estimeze verbal durata secven ei. raporturile mai mici de 1. cu o mărime a efectului mare. A existat însă un efect semnificativ al tipului de stimulare. Cu toate acestea. am găsit o corela ie negativă. Rezultate Mindfulness şi percep ia trecerii timpului Rezultatele au arătat că exerci iile de mindfulness au avut un efect semnificativ asupra percep iei trecerii timpului. iar cele mai mari de 1.

1996).. Cercetare aprofundată folosind un sistem de realitate virtuală Introducere Studiul anterior a arătat că practicarea exerci iilor de mindfulness a avut un efect semnificativ asupra percep iei trecerii timpului. Droit-Volet. 1992. Într-un alt studiu. ar putea avea impact asupra modului în care percepem trecerea timpului. 2009). practicarea medita iei de tip mindfulness poate reprezenta un mijloc de reglare a factorilor emo ionali. 2007). Chiar dacă exerci iile de mindfulness nu au avut un efect semnificativ asupra estimărilor duratei. Brunot şi Niedenthal (2004) au găsit rezultate similare. arătând că stimulii percepu i ca amenin ători şi asocia i cu o activare fiziologică crescută au fost supraestima i mai mult decât cei care nu au fost percepu i ca amenin ători sau nu erau asocia i cu o activare fiziologică crescută. Totuşi nu este clar care sunt mecanismele care ar putea explica aceste rezultate. în fiecare moment. Participan ii din grupul mindfulness au perceput timpul ca trecând mai încet decât participan ii din grupul de control. O implica ie practică a acestor rezultate este faptul că tehnicile mindfulness prezintă poten ialul de a ne ajuta să dobândim o capacitate mai bună de control asupra vie ilor noastre tot mai rapide şi stresante (Levine. Cercetările sugerează că unul dintre mecanismele prin care medita ia are impact asupra percep iei timpului se referă la factorul emo ional (Glicksohn. în timp ce alte studii au arătat că activarea fiziologică are efect numai în interac iune cu valen a emo ională (Angrilli şi colab. 1997).alocăm mai mult din resursele noastre aten ionale informa iei temporale şi în consecin ă percepem timpul ca trecând mai lent (Zakay. cum ar fi activarea fiziologică şi valen a emo ională (Chambers. Activarea fiziologică Datele care privesc rolul activării fiziologice în percep ia timpului sunt uneori contradictorii. Mai specific. indicând că participan ii au supraestimat stimulii cu valen ă negativă şi care erau asocia i cu o activare fiziologică crescută. 1997). Zakay și Block. participan ii care aveau la dispozi ie tehnicile de mindfulness au oferit estimări mai lungi ale duratei decât cei care nu aveau training în medita ia mindfulness. indicând faptul că o conştientizare a experien ei prezente. una dintre dificultă ile în clarificarea rolului specific al activării fiziologice în percep ia timpului a fost rela ionată cu constrângerile etice care împiedicau inducerea stresului în condi ii de laborator. 35 . Gullone și Allen. Rezultatele noastre oferă un relevant suport empiric pentru capacitatea medita iei mindfulness de a încetini trecerea percepută a timpului. existând studii care au arătat că stimulii care duceau la o activare fiziologică ridicată erau percepu i ca fiind de durată mai scurtă (mai ales in paradigma prospectivă) (Noulhiane şi colab. Rolul exerci iilor de mindfulness asupra percep iei timpului. Studiul 6. Până acum. 2001).. este interesant de observat că în condi ia de aşteptare. Subiec ii au părut să supraestimeze durata în condi iile care au implicat stimuli externi mai complecşi (cum ar fi urmărirea unei secven e video) şi să o subestimeze în condi iile care au inclus stimuli mai pu in complecşi (cum ar fi aşteptarea).

mindfulness și control. Metodologie Participan i Pentru a fi eligibili. Ei au mai primit un jurnal în care să noteze de fiecare dată când au făcut exerci iul și de asemenea. în schimbul unui număr de ore de practică. cu un scenariu relaxant) și participan ii din condi ia de activare fiziologică ridicată au fost imersa i în mediul ”Roller coaster” (o aplica ie care implică un tur într-un montagnerusse virtual).Valen a emo ională Langer. să scrie orice observa ii pe care le-au avut. Într-un alt studiu. Thayer şi Schiff (1975) au cerut subiec ilor să estimeze intervalul de timp petrecut într-o sarcină socială care implica contact vizual şi au manipulat expresiile faciale ale celeilalte persoane. AS = 1. După introducerea teoretică. Bazându-ne pe rezultatele anterioare. Wapner şi Werner (1961) au eviden iat faptul că participan ii care raportau frica de pericol estimau durata timpului ca fiind mai scurtă decât participan ii dintr-o condi ie neutră.13 ani. Participan ii au fost întâi randomiza i într-unul dintre cele două grupuri (mindfulness și grupul de control). Acest studiu are obiectivul de a investiga efectele exerci iilor de mindfulness. ne aşteptăm ca practica exerci iilor de mindfulness să ducă la o încetinire perepută a trecerii timpului. participan ii din fiecare grup.. Pentru a manipula factorii emo ionali. Estimările temporale au fost mai lungi atunci când au apărut expresii faciale negative.42. Participan ii din grupul de control nu au participat la această ședin ă de învă are și nu au fost expuși anterior medita iei de acest tip. 1997). ei au practicat exerci iul de mindfulness (Kabat-Zin. participan ii trebuiau să aibă peste 18 ani şi să nu sufere de boli fizice sau psihiatrice acute sau cronice. Li s-a spus că în următoarea săptămână trebuie să facă exerci iul cât mai des posibil și li s-au dat instruc iuni scrise care să îi ghideze. unde le-a fost detaliat conceptul. detaliate în cele ce urmează. Nouăzeci și unu de studen i (79 de femei și 12 bărba i) au participat în experiment. au fost mai departe randomiza i în două condi ii experimentale – două medii de realitate virtuală: participan ii din condi ia de activare fiziologică scăzută au fost imersa i în mediul ”River city” (o aplica ie care implică o plimbare într-un oraș virtual. acest factor fiind considerat unul critic pentru influen a valen ei afective a unui contact interpersonal (Angrilli şi colab. 1994) și au primit feedback pentru acesta. Vârsta medie a fost de 21. Consim ământul informat din partea participan ilor a fost ob inut înaintea începerii studiului. Design şi procedură A fost folosit un design bifactorial: (1) Mindfulness ( cu două modalită i: condi ia de exerci ii mindfulness și cea de control. Participan ilor li s-a spus că scopul studiului este acela de a investiga rolul tehnicilor de mindfulness asupra mecanismelor cognitive. Participan ii din grupul de mindfulness au participat la o ședin ă de învă are a unui exerci iu de mindfulness. clarificând în acelaşi timp efectele factorilor emo ionali (activarea fiziologică şi valen a emo ională) asupra evaluării subiective a trecerii timpului. Fiecare participant a fost programat pentru participarea la experiment după o săptămână de la această primă ședin ă. (2) Condi ia de realitate virtuală (cu două modalită i: River City și Roller Coaster). în grupuri de câte 4 sau 5. Am ales mediul virtual pentru că sistemul permite condi ii experimentale 36 .

Măsurători Percep ia trecerii timpului. o aplica ie care este de obicei folosită pentru sisteme de naviga ie. Percep ia trecerii timpului Rezultatele au arătat că a existat un efect semnificativ al variabilei mindfulness F(1. 10 = ”activare fiziologică extremă”). Sunt studii care au arătat deja rolul mediilor virtuale în manipularea factorilor emo ionali (Calvert și Tan. permi ându-ne să inducem activarea fiziologică fără să expunem participan ii la pericole reale sau medii care nu sunt acceptabile din punct de vedere etic (Campbell și Bryant. S-au cerut și evaluări ale valen ei sarcinii. De asemenea. 1987. Pentru aplica iile selectate.05). 1994). sugerând o percep ie mai încetinită a trecerii timpului în condi ia în care participan ii realizau exerci iul de mindfulness. 2007). Efectele principale ale condi iei (mediu virtual) sau interac iunea dintre mindfulness și condi ie nu au fost semnificative statistic (p > .008. având și un grad crescut de realism (ex. p = . utilizând tot o scală analog vizuală (0 = “extrem de neplăcut”. Sistemul de realitate virtuală care a fost folosit este EON Icube. folosind Xbox 360. 1989). 2005).57. pe o scală analog vizuală (0 = ”calm extrem”. sistemele de urmărire a mișcării calculează perspectiva 3D în timp real. 37 .). simularea mișcării. Activarea fiziologică percepută. ritmul cardiac. sugerând că aceasta este o măsurătoare validă a răspunsului fiziologic emo ional (Matthews. Am utilizat o scală Likert cu 5 puncte. Participan ilor li s-a mai cerut să-și evalueze nivelul activării percepute în timpul sarcinii. 87) = 7.mai bine controlate în ceea ce privește stimulii multi-senzoriali. unde evaluările scăzute indică o trecere a timpului accelerată. Această aplica ie are 6 grade de libertate.. conductan a electrică a pielii. 1993).37.. esen ială în medii de realitate virtuală) (Kalawsky. iar cele ridicate indică o trecere a timpului mai lentă. capetele fiind etichetate cu “timpul a zburat” (1) şi „timpul a trecut încet “ (5) şi un punct de mijloc etichetat „normal“ (3). tuturor participan ilor li s-a spus că studiul vizează mecanisme cognitive implicate în percep ia realită ii virtuale. 10 = „extrem de plăcut”). un mediu computerizat multi-dimensional în care participan ii sunt complet imersa i. o metodă utilizată pentru a evalua experien a subiectivă de trecere a timpului (Wearden. to i participan ii au fost ruga i să indice modul în care timpul trecuse în timpul vizionării secven ei video. etc. ceea ce permite participantului să urmărească orice obiectiv din mediu și oferă o interac iune care facilitează o imersie totală. Evaluarea valen ei. După ascultarea instruc iunilor. Durata a fost măsurată utilizând un cronometru digital și un asistent tehnic a oprit programul de realitate virtuală după durata stabilită. Cercetări anterioare au demonstrat că activarea fiziologică percepută este în mod stabil asociată cu măsurători obiective ale reac iilor fiziologice asociate cu un răspuns emo ional (ex. Rezultate Au fost realizate analize de varian ă (ANOVA) pentru fiecare variabilă dependentă. d = . La începutul experimentului programat. li s-a cerut să pună deoparte telefoanele sau ceasurile cu explica ia că aceasta este procedura uzuală într-o sarcină de realitate virtuală. participan ii au fost imersa i în mediul virtual pentru 300 de secunde. La finalul celor 300 de secunde.

F(1. p < . așa cum este sugerat în literatura de specialitate.78. existând o trecere mai lentă a timpului în cazul unei activări fiziologice mai scăzute și o trecere mai accelerată în cazul unei sarcini cu valen ă pozitivă.56. Discu ie Un rezultat major al acestui studiu este faptul că percep ia trecerii timpului a fost influen ată de exerci iile de mindfulness. p < . F(1. Astfel. valen a pozitivă a dus la o percep ie mai accelerată a trecerii timpului.Activarea fiziologică percepută. Atât activarea fiziologică. arătând că acest tip de experien ă temporală este sus inut și poate fi controlat prin procese aten ionale. prin diferite niveluri de complexitate a sarcinii).001. S-a înregistrat o diferen ă semnificativă statistic de activare fiziologică între cele două tipuri de mediu virtual F(1.001. Totuși am decis să investigăm separat efectele activării fiziologice și a valen ei emo ionale asupra vitezei cu care trece timpul. O aplica ie practică a acestui studiu este că ne indică o modalitate de a câștiga un sentiment mai crescut al controlului asupra vie ilor noastre cu un ritm din ce în ce mai accelerat (Levine. interac iunea dintre activare fiziologică × valen ă a avut un efect mare. având în vedere că practica exerci iilor mindfulness intește conștientizarea tuturor stimulilor.37. d = .37. au avut un efect semnificativ. Practica medita iei de tip mindfulness nu a avut un efect semnificativ asupra factorilor emo ionali. 2001). d = . p < . Efectul variabilei mindfulness nu a atins semnifica ia statistică (toate p > . În același mod. sau indirect.001. Spre deosebire de alte manipulări experimentale care au fost folosite pentru a crește conștientizarea temporală (ex. d = . Rezultatele arată că percepem o trecere mai lentă a timpului în cazul expunerii la stimuli care favorizează o activare fiziologică mai scăzută și o trecere mai accelerată în cazul expunerii la stimuli percepu i ca având o valen ă pozitivă.63. astfel că nu putem infera că impactul acesteia asupra trecerii subiective a timpului este rela ionat cu factori emo ionali. Efectele activării fiziologice şi a valen ei sarcinii asupra percep iei trecerii timpului Participan ii au fost grupa i. în 2 grupe: cu activare fiziologică scăzută și cu activare fiziologică scăzută.07. p = . F(1. În condi ia de activare fiziologică intensă. tehnicile de mindfulness au avantajul de a permite conștientizarea trecerii timpului fără a îndepărta focalizarea de pe sarcina prezentă.99. 38 . De asemenea. O implica ie teoretică este aceea ca acest studiu aduce clarificări asupra rolului factorilor emo ionali. 89) = 7. participan ii au fost grupa i în alte 2 grupuri: valen ă pozitivă și valen ă negativă. d = . în dimensiunea ”aici și acum” (Goldin. participan ii din condi ia “Roller coaster” raportând un nivel mai crescut de activare. în timp ce valen a negativă a sarcinii a produs cea mai lentă percep ie a trecerii timpului.58.. prin utilizarea limitelor de timp. 87) = 9. pe baza mediei de grup a auto-evaluărilor făcute. Rezultatele oferă un suport empiric semnificativ pentru calitatea medita iei de tip mindfulness de a ne încetini percep ia trecerii timpului. cât și valen a. 87) = 22.05).003. 1997). direct. 87) = 7. sunt clarificate mecanismele cognitive implicate în percep ia trecerii timpului. indicând faptul că timpul este perceput ca trecând încet în timpul practicării acestor exerci ii.

39 . Ca implica ie practică. ei tind să supraestimeze durata reală. cât timp este până când va fi atins rezultatul). În ceea ce priveşte magnitudinea supraestimărilor.. iar rezultatele ob inute sunt discutate mai jos. Cu cât sarcina este mai complexă şi cu cât o persoana poate procesa mai multe schimbări cognitive. iar factorii care afectează această experien ă subiectivă temporală sunt mai bine în eleşi. Activarea indusă de stimuli emo ionali face timpul să pară mai lung. un proces care se bazează pe disponibilitatea acestui tip de informa ie. De asemenea. 2008). Studiile prezentate în capitolul anterior urmăresc aceste linii de cercetare. această cercetare şi-a propus să investigheze o tehnică utilizabilă pentru controlul experien ei temporale. sau prin influen a unor ancore (Thomas și Handley. nu a existat până acum o abordare sistematică în vederea identificării specifice a factorilor care pot conduce spre o extindere a duratei percepute. Durata aşteptată a unui interval determină de asemenea o extindere a timpului perceput. Expectan ele temporale pot fi create ca urmare a unor experien e anterioare cu un eveniment. această cercetare a urmărit să aducă dezvoltări metodologice în domeniu. ei estimează în mod eronat intervalul într-o direc ie aşteptată. Atunci când indivizii nu au informa ii despre durata unui eveniment. Rezultatele studiului au arătat că mărimile efectelor cele mai mari tind să fie asociate cu manipularea expectan elor temporale şi a complexită ii sarcinii. ei tind să estimeze acea perioadă de timp ca fiind mai lungă.CAPITOLUL IV. Studiul 1 s-a focalizat specific pe investigarea variabilelor care pot extinde durata percepută. cu atât îşi va aminti durata ca fiind mai lungă. Dezvoltări teoretice Review-ul critic al literaturii prezentat în primul capitol a subliniat faptul că deşi percep ia duratei a suscitat multă aten ie în literatura referitoare la percep ia timpului. bazându-se pe experien a anterioară cu sarcina. Prezen a consecin ei dorite poate face informa ia legată de timp mai relevantă (ex. Atunci când au informa ii despre un eveniment viitor şi acest eveniment durează mai mult decât era aşteptat. De aceea. Rezultatele arată că putem manipula percep ia timpului şi prin manipularea complexită ii sarcinii. cât şi percep ia trecerii timpului. 4. Acest studiu a arătat că extinderea timpului subiectiv poate fi realizată experimental şi a scos în eviden ă variabilele care pot fi manipulate pentru a atinge acest scop. Argumentul se referă la faptul că o persoană îşi bazează estimările duratei pe cantitatea de informa ie contextuală diferită care este recuperată. rezultatele au arătat că se ob in supraestimări de magnitudini mari atunci când motiva ia pentru un anumit rezultat dorit este amplificată experimental. investigând rolul paradigmei de studiu pentru percep ia trecerii timpului şi indicând utilitatea tehnologiei de realitate virtuală în domeniul percep iei timpului. rela ionate cu factorii care afectează atât percep ia duratei. CONCLUZII GENERALE ȘI DISCU IE Studiile din această cercetare au fost orientate spre oferirea unor dezvoltări teoretice. Dacă la finalul unui interval de timp participan ii pot ob ine o consecin ă dorită.1. O altă clasă de variabile care pot induce o supraestimare a timpului se referă la factori afectivi. Manipularea factorilor afectivi şi motiva ia pentru a ob ine rezultatul dorit au fost asociate doar cu mărimi medii ale efectului.

2003). Acesta este însă. aplicând o euristică bazată pe o teorie naivă. Primul capitol a arătat de asemenea şi faptul că există un alt fenomen al percep iei timpului. precum şi de a savura mai mult un eveniment în timpul experien ierii unei percep ii accelerate a vitezei cu care trece timpul. şi anume percep ia trecerii timpului. 1997). cât şi asupra estimărilor duratei. ei percep timpul ca trecând mai repede. alocăm mai mult din resursele noastre aten ionale informa iei temporale şi facem evaluări mai lungi ale duratei. Studiul 3 a urmărit investigarea factorilor care afectează percep ia trecerii timpului. deși foarte relevant. care este mult mai pu in studiat. evaluând rela ia dintre această experien ă temporală şi evaluările duratei. de sim comun. (2009). concordantă cu alte rezultate empirice. dar nu neapărat incorectă (Sackett și colab. De aceea. oamenii judecă intervalele de timp ca fiind mai lungi (Vohs și Schmeichel. 1996). Studiul 2 s-a focalizat pe investigarea factorilor care au impact asupra percep iei vitezei cu care trece timpul. media distorsiunilor temporale pentru estimări verbale fiind mai mare decât pentru reproduceri.. percep ia vitezei cu care trece timpul este considerată a con ine informa ii despre valoarea hedonică a evenimentului.Aşa cum sugerează literatura. Dacă într-un anumit interval acordăm aten ie sporită timpului. atunci când avem o limită temporală pentru completarea unei sarcini specifice).. 1997. Aceste rezultate indică faptul că ideea populară conform căreia „timpul zboară atunci când te distrezi” func ionează în ambele sensuri. Studiul 2 a arătat că oamenii par să se bucure mai mult de experien ele lor atunci când li se pare ca timpul a trecut repede. Un rezultat important al acestui studiu se referă la faptul că evaluările trecerii subiective a timpului tind să fie afectate de aceiaşi factori ca şi estimările duratei. durata supraestimării timpului este afectată diferen ial de paradigmă (prospectivă sau retrospectivă) (Zakay și Block. ca euristică de a judeca timpul ca trecând mai repede atunci când un eveniment este savurat. monitorizând constant indicatorii temporali. se referă la faptul că tipul metodei de studiu afectează supraestimarea duratei timpului (estimări verbale şi reproduceri). În timp ce majoritatea studiilor din literatură sunt focalizate pe investigarea variabilelor care afectează percep ia duratei. Concluziile studiului au indicat faptul că atunci când dimensiunea temporală devine relevantă (ex. Aşa cum au propus Sackett și colab. Acest studiu a reprezentat primul demers sistematic pentru investigarea factorilor care induc extinderea timpului subiectiv. Cu alte 40 . cel pu in din cunoştin ele noastre. De asemenea. Zakay și Block. acest studiu a oferit date empirice pentru clarificarea rela iilor dintre cogni iile temporale şi trecerea subiectivă a timpului. am arătat că sarcinile mai simple tind să fie percepute ca fiind mai lungi. vom judeca intervalul ca fiind mai lung. O altă descoperire interesantă. Studiul a investigat şi impactul a doi importan i factori (relevan ă temporală şi complexitatea sarcinii) atât asupra trecerii subiective a timpului. Studiul a arătat că atunci când indivizii se aşteaptă să aibă o experien ă plăcută. primul studiu care a investigat impactul expectan elor temporale asupra percep iei vitezei cu care trece timpul şi nu doar asupra percep iei duratei. un rezultat consistent cu studii anterioare asupra evaluărilor prospective (Block și Zakay. 2009) şi care corespunde rezultatelor ştiin ifice ce arată că în condi ii stresante. De asemenea.

concluziile arată că atât relevan a temporală. mai multe semnale temporale sunt procesate şi timpul este resim it ca trecând mai încet. Utilizarea acestei metodologii de cercetare a permis atât o validitate internă ridicată (şi astfel un control crescut al variabilelor studiate). De asemenea. De asemenea. cât şi o validitate externă ridicată (şi astfel realizarea cercetărilor într-un cadru metodologic care imită situa iile din realitate. 2004. permi ând astfel generalizarea rezultatelor la situa ii de via ă reale). 1990. cât şi ca trecere subiectivă a timpului) şi dezvoltările metodologice aduse de studiile descrise anterior au permis investigarea unor tehnici specifice pentru controlul percep iei timpului. dacă o persoană îşi focalizează mai multe resurse aten ionale asupra procesării informa iei temporale.cuvinte.3. a clarificat impactul factorilor emo ionali asupra acestei variabile. cât şi nivelul de dificultate al sarcinii au efecte semnificative asupra percep iei trecerii timpului. s-ar părea că trecerea cea mai lentă a timpului are loc atunci când persoana devine conştientă de trecerea timpului în momentul realizării unei sarcini simple.2. Am arătat că percepem timpul ca trecând mai lent pentru stimuli cu arousal emo ional redus. În paradigma retrospectivă. în afară de replicarea efectului exerci iilor de mindfulness asupra percep iei trecerii timpului. 2010). deci nefiind conştien i de trecerea timpului. participan ii au utilizat cantitatea de informa ie procesată. Din nou. estimarea trecerii timpului depinde de cerin ele proceselor aten ionale care au loc concurent cu procesarea informa iei non-temporale (Pouthas și Perbal. Acest studiu a arătat că paradigma de studiu este o importantă variabilă metodologică în perceperea vitezei cu care trece timpul. În paradigma prospectivă. 2007). ei percepeau și durata intervalului ca fiind mai lungă. O altă implica ie metodologică a acestei cercetări se referă la faptul că două dintre studiile conduse (Studiul 2 şi Studiul 6) au utilizat medii de realitate virtuală pentru a augmenta gradul de generalizabilitate al rezultatelor la situa ii din via a reală. valen a pozitivă a condus spre percep ia cea mai rapidă a vitezei cu care trece timpul. 4. În condi ia de arousal ridicat. Block. aceste rezultate subliniază ideea că este posibil ca percep ia vitezei cu care trece timpul se bazează pe aceleaşi mecanisme cognitive ca şi percep ia duratei. cum se întâmplă în paradigma prospectivă. 4. Zakay și Block. Hancock și Zakay. Dezvoltări metodologice Studiul 4 s-a focalizat pe clarificarea rolului variabilelor metodologice în cazul percep iei subiective a timpului. sau numărul de schimbări contextuale ca euristică decizională pentru a evalua viteza trecerii timpului (Block și Reed. Aşa cum indică rezultatele cercetărilor. 41 . 1969). O altă contribu ie teoretică a fost adusă de Studiul 6 care. Ornstein. Implica ii practice Investigarea sistematică a factorilor care afectează percep ia timpului (atât ca estimare a duratei. ei percepeau timpul ca trecând mai încet. un rezultat consistent cu principalele concluzii din literatura despre percep ia timpului (Block. indicând faptul că atunci când participan ii erau conştien i că vor avea de evaluat trecerea timpului. în timp ce valen a negativă a condus spre perceperea timpului ca trecând mai lent. Timpul este perceput ca trecând greu atunci când suntem conştien i de trecerea lui şi când suntem implica i în rezolvarea unor sarcini uşoare. 1987.

cu implica ii asupra sporirii calită ii vie ii. 1994). atât ca percep ie a vitezei timpului. Rezultatele ultimului studiu empiric. subliniind rolul paradigmei de studiu pentru studiul percep iei trecerii timpului. arătând că timpul este perceput ca trecând mai încet atunci când suntem conştien i de trecerea lui. fiindcă practica mindfulness urmăreşte conştientizarea evolu iei stimulilor în fiecare moment. Rezultatele cercetărilor descrise în Capitolul I indică un posibil rol al medita iei de tip mindfulness ca o tehnică de manipulare a percep iei timpului. cât şi percep ia trecerii timpului. cum ar fi relevan a temporală sau complexitatea sarcinii. ar putea fi utilizată pentru a încetini în mod subiectiv trecerea timpului. Odată ce studiile anterioare au clarificat factorii care afectează atât evaluările duratei. legată mai specific de percep ia trecerii timpului. Aceste studii sunt primele care au abordat rolul practicii medita iei mindfulness pentru percep ia timpului. rezultatele prezentei cercetări oferă importante dezvoltări teoretice. 2008). arătând că aceasta este o tehnică utilă pentru a controla această percep ie. cât şi ca percep ie a duratei. această cercetare aduce importante inova ii metodologice în domeniu. o altă linie de cercetare. Una din direc iile promi ătoare de cercetare ar putea fi investigarea conştientizării timpului şi a sarcinii în timpul practicării medita iei mindfulness. ar putea fi rela ionată cu investigarea efectului de interac iune dintre factorii afectivi și alte variabile. definită ca şi conştientizarea non-evaluativă a momentului prezent (Forsith și Eiffert. cât şi ale trecerii timpului. prezenta cercetare oferă o tehnică utilă pentru controlul experien ei noastre temporale. Ca urmare.Capitolul I sumarizează şi prezintă un review critic al literaturii. un obiectiv specific al ultimelor studii a fost identificarea unor tehnici specifice pentru controlul percep iei timpului. O atitudine mindful. subliniind faptul că această densă literatură despre percep ia timpului nu a fost concretizată într-o abordare sistematică a factorilor care pot fi manipula i pentru a ne controla „ritmul” tot mai alert al vie ii. Studiile viitoare ar putea extinde această linie de cercetări. Trecerea subiectivă a timpului a fost influen ată de exerci iul de mindfulness. ea are avantajul de a ne permite focalizarea pe percep ia timpului fără devierea aten iei de la sarcină. De asemenea. Este 42 . în timp ce individul rămâne conştient de dimensiunea „aici şi acum” (Kabat-Zin. studiile 5 şi 6 au investigat impactul exerci iilor de medita ie mindfulness asupra percep iei timpului. De asemenea. clarificând factorii care afectează atât percep ia duratei. Studiile ulterioare s-ar putea focaliza pe investigarea mai în adâncime a mecanismelor prin care medita ia mindfulness are impact asupra trecerii subiective a timpului. studiul 6. un rezultat ce sugerează că acestea ar putea fi un instrument util pentru controlul acestui gen de experien ă temporală. au confirmat faptul că exerci iile de mindfulness pot fi utilizate pentru a încetini percep ia trecerii subiective a timpului. O descoperire majoră şi inovativă a Studiului 5 se leagă de faptul că percep ia vitezei cu care trece timpul este afectată de aceste tehnici de medita ie mindfulness. Sumarizând. În contrast cu alte manipulări utilizate pentru a creşte conştientizarea temporală. Ca şi implica ie practică. urmărind investigarea rolului acestor tehnici asupra percep iei temporale la popula ii clinice și/sau la vârstnici.

în situa ii reale. Ca atare. doar studen i au luat parte în studii şi majoritatea participan ilor au fost femei. În al doilea rând. susceptibile de a oferi beneficii domeniului. confruntarea cu un deadline pentru o sarcină dificilă să activeze factori emo ionali care pot avea relevan ă pentru evaluările trecerii subiective a timpului. precum şi eforturilor indivizilor de a-şi gestiona mai bine resursele temporale. aceste rezultate pot să nu fie generalizabile la bărba i sau indivizi din alte grupe de vârstă. cercetarea este limitată în sensul că percep ia timpului ar fi putut fi afectată de alte variabile confundate. Dacă dorim să ne controlăm comportamentul temporal pentru a ob ine un management mai bun al resurselor noastre temporale. este esen ial să cunoaştem variabilele care prezic modul în care percepem timpul. metodologice şi practice. Identificarea factorilor care pot fi manipula i pentru a încetini trecerea subiectivă a timpului poate reprezenta o formă de a câştiga un control crescut asupra ritmului tot mai alert al vie ii din majoritatea societă ilor moderne (Levine. În primul rând. Rezultatele prezentei cercetări au importante implica ii teoretice. Limite Cercetarea nu este lipsită de limite. 1997). cum ar fi gradul de interes pentru sarcină.plauzibil ca. Este însă pu in probabil ca alte condi ii să fi influen at sistematic rezultatelor studiilor noastre datorită faptului că randomizarea controlează în general efectele poten ialelor variabile confundate augmentând şansele ca grupurile de studiu să fie similare din acest punct de vedere. care nu a fost controlat în toate studiile. 43 .

R. A. Dobrean. & Zakay. A. 184-197.). WA: Hogrefe & Huber. 41-59). & Zakay. doi:10. Acta Psychologica. NJ: Lawrence Erlbaum Associates. 4. Stevens (Eds. London: BBC Programmes.584 *Boltz. Human bisection at the geometric mean. & Gibbon. Time estimation and expectancies. Time and mind (pp.13. Soulsby & J. T. Remembered duration: Evidence for a contextual-change hypothesis. & David. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies.. (1985). L. Opris.. Cherubini.).1016/j. Block.). Instrument construction principles. Paper presented at the Fourteenth Annual Interdisciplinary Conference. R. A. Time: Perspectives at the millennium (The study of time X) (pp. R. În text nu a fost utilizat asteriscul pentru a le marca. P. Block. 157−173). & Celsis. How cognitive load affects duration judgments: A meta-analytic review. 9. H. 179-217). D. S. P. Zakay. Block. & Reed. (1993). G. A. J. Aubry. Block. 63-74.. 22. D. R. Journal of Experimental Psychology: Human Learning and Memory. 1. Angrilli. WA: Hogrefe & Huber. The influence of affective factors on time perception.1080/00207147908407540 Brown. Models of psychological time. Hancock. R. D. (1990). Psychological issues (pp. In R. Time perception as a workload measure in simulated car driving. R. In M. (2009).09. Pavese.2007.. S.. D. In H. 38. A. WY. W. & Manfredini.. 44 . Seattle. Bowers. (1997).1037/08827974. & Zakay. R.. Aspects of consciousness: Vol. (1979).... 40. 853–863.actpsy. Psychology and Aging. Memory and Cognition.BIBLIOGRAFIE Notă: Referin ele marcate cu asterisc indică studiile incluse în meta-analiză (Studiul 1). 134. International Journal of Clinical and Experimental Hypnosis. (1989). (2008). Underwood & R.). (1997). 27. 972-982. doi: 10. D. (1991). Hillsdale. D. A. G.. 29–41. Overconfidence in estimating uncertain quantities. F. Jackson. Learning & Motivation.. A. A. M. P. Block. Models of psychological time revisited. Psychonomic Bulletin & Review. In G. (2009). G. (2003). N. 4.Westport. Prospective and retrospective duration judgments: A metaanalytic review. Cognitive models of psychological time (pp. A. P. & Zakay.). P. A.. 59. R. Virtual reality in the rehabilitation of attention deficit/hyperactivity disorder. doi:10.. Time and consciousness. K. and interdisciplinary issues. Helfrich (Ed. A. & Hancock. 128. 13. 171-195). D... 1-35).. Psychological timing without a timer: The roles of attention and memory. Hypnosis and the perception of time. Block. Block (Ed. 21. M. (1979). & Brenneman. M. *Block. Time and mind II: Information-processing perspectives (pp. 584-596. (2001). 115-124. Mogicato. 235-247.. 656665. A. Blue planet series. Block. (1978). R. Acta Psychologica. Burgard. L. In H. present. Allan. D. Kirkland. D. R.. 929-935. & Wittmann. 330-343. A. Helfrich (Ed. E. CT: Bergin & Garvey. (1996). Psychological time at the millennium: Some past. Time perception and attention: The effects of prospective versus retrospective paradigms and task demands on perceived duration. Perception and Psychophysics. Block. Stimulus complexity and prospective timing: Clues for a parallel process model of time perception. Fraser (Eds. Perception & Psychophysics . Bergeret. R. A. 39–58. BBC (2007).. London: Academic Press.. Human aging and duration judgments: A meta-analytic review. future. A.011 *Baldauf. Block. Guillaume. (1998).4. Applied Ergonomics. (2010). A. Anton. A..

Aging and judgments of duration: Effects of task complexity and method of estimation. CA: New Harbinger. & Hay. L. E. 15. S. Caruso. L. Eagleman.1016/j. & Mikulas. T. L.1159/000272315 Buhusi.. 61. & Allen. S. R. 16. Journal of Applied Developmental Psychology... A. (2007). 361-370. B. J. D. Cheng. M.14679280. Gullone. Journal of Experimental Social Psychology. Gerontology. 147-165. Brunot. International Journal of Market Research. 796-801. S. & Meck. 131-136.. C. Flaherty. Journal of Abnormal Psychology . T. (2004). 19. (1949). Depth of processing and text recall in adulthood. J. Journal of Verbal Learning and Verbal Behavior.04. R. (1994). Journal of Reading Behavior. doi:10. Clinical Psychology Review. H. N. Dunn. A. (2009). 671-684.. E. S.. D. J. (1984). Nature Reviews. 149-159. Perception and Psychophysics. H.. W.. J. 40. C. (2005). B.. Hartigan. & Bailenson. (2008). R.1111/j.. & von Eye. A. J.. Oakland. (2009). 103. R. W. & Meals.. Cognition and Emotion.. M. H. Mindful emotion regulation. 95-113. (1999). & Meck. doi:10. (2003). Neuroscience. W. I. Y. (2008). R. D. E. 242-244. J. Forsyth. 560-572. Levels of processing: A framework for memory research. F. Ketamine "unlocks" the reduced clock-speed effects of cocaine following extended training: evidence for dopamine--glutamate interactions in timing and time perception. 6.. 102.. A. F. 61–77. Impact of virtual reality on young adults’ physiological arousal and aggressive thoughts: interaction versus observation. & Niendenthal. (1980). Effects of attentional focus and arousal on time estimates.2008. D. & Lordahl. & Wilson. 755-65. D. An integrative review. (2010). L. Social contagion of time perception. (2008). 534–543. M. F. A watched pot: how we experience time. Journal of Media Psychology. Psychological Science. doi:10. Human time perception and its illusions. (1999). Brown. 24. J. *Filer.1016/S0022-1031(03)00089-1 Craik. H.. D. 21. 113-120. NY: New York University Press. 29. P. Bulletin of the Psychonomic Society. Sustained attentional and disattentional abilities: Differences between low and highly hypnotizable persons.. R. doi:10. Concentration and mindfulness meditations: Unique forms of consciousness? Applied Psychophysiology and Biofeedback. M. 549-560. Alerting attention and time perception in children. (2008). Dixon. 11.. A wrinkle in time: Asymmetric valuation of past and future events. 85. The effect of motivating conditions on the estimation of time. 88. Crawford. (1974). Current Opinion in Neurobiology. & Moon. On the perception of time... Do data characteristics change according to the number of scale points used? An experiment using 5-point. M. Calvert. 125–139. J. M. & Tan. doi:10. W. (1993). Journal of Experimental Psychology. 45 . 15. 861–867. N. (1972). (2004). 372–384. L. P. & Rüschendorf. phobias. I.1080/10862968409547508 Droit-Volet. 39.. 109-117. Curton. E. Fox. S. G. & Lockhart. M. and worry using acceptance and commitment therapy. S. S. 849–858. The mindfulness & acceptance workbook for anxiety: A guide to breaking free from anxiety.02159 Chambers..nlm. 18. 50. Ali. Neurobiology of Learning and Memory.Brown. S. What makes us tick? Functional and neural mechanisms of interval timing. Droit-Volet. & Block. 56. Journal of Experimental Child Psychology. T. M. G. Perception of the duration of emotional events.005 *Conway III. D. 327-331. Journal of Experimental Psychology. Gilbert. Arena. W.. Dawes. Context facilitation and disruption in word identification. F. A.2007. Bruss. 18. 7-point and 10-point scales". R. & Eifert. Virtual reality: A survival guide for the social scientist.. V. G.. Craik. (1999).

561–564. American Journal of Clinical Hypnosis. (1890). J.. (1997). J. M. R. Grondin. and feedback in duration discrimination of noise bursts in the 50. 72. 275-285. Full catastrophe living: Using the wisdom of your body and mind to face stress. Expanding the cognitive-behavioral tradition. Sharma. Gibbon. Acta Psyhologica. Massachusetts. Time and rhythm perception. 1). Seattle: Hogrefe & Huber. Fox.. A. Time and mind. & Meck.. J. (1999).. & Hampton. & Carlsson.. Perceptual and Motor Skills. Grondin. The principles of psychology. & Cummings. S. N. K. New-York: Holt...0468 Glicksohn. 46 . Bradbury. J. R. S. 46. Effects of caffeine on prospective duration judgments of various intervals depend on task difficulty. Research methodology in temporal perception. (1989). S. Perceived speed of time and task affect. Follete.2000. G. (2003).3.. Correcting error and bias in research findings. Methods of meta-analysis. absorption and subjective time estimation. & Rammsayer. Annals of the New York Academy of Sciences. V.and 1000-ms ranges. (2010). 32. T. Journal of Experimental Psychology. 10.. Glanz. P. F. doi: 10. (1996). K. S. New-York: The Guilford Press.42. Imagination. Wokingham. Busy with pain: disorganization in subjective time in experimental pain. Hornstein. (1994). Duration discrimination in crossmodal sequences. H. 52-77. Gleick. Training. M. doi:10.687 Gupta. Psychological Review. (1986). Handbook of perception. R. James. G. Mourad. 79. M. Jones. 423.. Mindfulness and acceptance. & Psychophysics. R.1002/hup. Practice.. (1993). Consciousness and Cognition..72. 116. 167–176. 63. B. pain. L. Khan. Fraisse. 459-491. (1969). J. (1975). & Block. 88–96. 96. (2001). M. S.. 109-128... E.. & Schmidt. & Linehan. European Journal of Pain.. P. 11. Research. Attention. The study of time. interstimulus interval. & McAuley. Hayes. M. Human Psychopharmacology. (Vol. T. H. Time judgment and body temperature. Imagination. J. Hollroyd. S. 133-139. 1542-1559. Hellström. England. K. 1-20. S. (1984). J. The acceleration of just about everything. & Graap. NY. Events are perceivable but time is not. (2009). 37. Kabat-Zinn.1006/ccog. L. I. W. 55-67. 38. Glicksohn. N. Scalar timing in memory. Dynamic attending and responses to time. Helfrich. J. 75. A. (2003). D. Addison-Wesley.3758/APP. Hunter.. 971-980. Church. R. P. doi:10. Temporal cognition and the phenomenology of time: A multiplicative function for apparent duration. & Boltz. scientific and engineering reference on virtual environments. (2004). Reading. & Dixit. Effects of time-order. A. J. W. R. Perception. 1-25. California: Sage Publications.1016/S10903801(97)90071-9 Hellström.. 561-582. (2004). Pantheon. and illness.561 Gruber. Timing and time perception: A review of recent behavioral and neuroscience findings and theoretical directions. Journal of the Indian Academy of Applied Psychology. H. The science of virtual reality and virtual environments: A technical. E. C. Virtual reality for psychotherapy: current reality and future possibilities. New York: Springer-Verlag. Psychotherapy: Theory. D. (1991–1992). Kalawsky. Journal of Experimental Psychology. The science of meditation and the state of hypnosis. (1967). A. (2006). 20. A. C. Perception. S. M. 40. Gibson. New York: Academic Press. 1. Rizzo..H. (1978).. F. L. F. & Pavell. Effect of cognitive load and paradigm on time perception. & Lawrence. P. doi:10. New York: Delacorte. (2004). (2004). & Rotter. Cognition and Personality. Wagner. J.

23..1037/0022-006X.1. J.K.. 178-188. 13.K. Journal of Consulting and Clinical Psychology. A. (1969). The concept of time in psychology: A resource book and annotated bibliography. 46. & Santi. American Journal of Psychology. (1961). 21. B. 91–101. Imaging time. & Eagleman. F. U. D.. Rizzo. doi:10.. & Vaitilingam. D. 11. Effect of motivation and progress on the estimation of longer time intervals. Pariyadath. & Pouthas. 102-109. S. A virtual reality scenario for all seasons: the virtual classroom. K. 77-82. R. G. *Noulhiane.46. Acta Psychologica. & Parson. & McConkey. Mitura. D. and correlates. In S. S. M. Roeckelein. 129-146. S. Time estimates as affected by motivational level. (2005).. 7. How emotional auditory stimuli modulate time perception. (2004). 65. Samson. A. (2005). I. E. Miki.inist. Anchors distort estimates of expected duration.. New York: Viking. Psychological Science. D... You're having fun when time flies: The hedonic consequences of subjective perception of the speed with which time passes. e1264 Penney.. The effect of predictability on subjective duration. R. Time estimation abilities in mild cognitive impairment and Alzheimer's disease. M. Current Opinion in Neurobiology. C. M. L. (2008).102 47 . CT: Greenwood Press. Distinct systems for automatic and cognitively controlled time measurement: Evidence from neuroimaging. T.. Acta Neurobiologica. *Meade.Konig. doi:10. G... (2003). Mella. Harmondsworth. Matthews. Psychological Reports. Lewis. 275-279.. Grondin. C. Westport. Meyvis. (1990). S. J. V. M. 250-255. C. A.. & Ornstein.1177/0956797609354832 *Sarason. The perception of empty and filled time intervals by pigeons. Buckwalter. 8. M. E.. Converse.: Penguin. D. A. L. Rueda. 64.. & Sackett. G. 9-16. A. Extraversion and levels of control of sustained attention. R. (1978). 367–385.1037/a0014289 Sackett. & Casini.. N. New York. Grondin (Ed.. A.1080/0272499044000032 Naranjo. A. 697-704. Bingley. Journal of Experimental Psychology. J. P. 94-97. T. Memory and Cognition. 35-41. & Werner. The Quarterly Journal of Experimental Psychology Section B: Comparative and Physiological Psychology. D.. Wapner. V. Klimchuk. R. *Meade. Test anxiety and the passage of time.fr/?Modele=affiche&cpsidt=16754306 Langer. R.. (1989). Neuropsychology. 11. Pouthas.: Emerald Group. Absorption: Nature. E. 64. (1994). (2007). R. goal distance. The effect of danger upon the experience of time. Emotion. CNS Spectrum. Acta Neurobiologica. 564-567. (1959). L. B. (2007). R. & Perbal. G. Basic Books. M. Roche. http://cat.). Journal of Experimental Psychology. Levine. (1963).. 74. PLoS One. On the psychology of meditation. Ragot.. 58. doi:10. S. 2. 295-310.1016/ S0959-4388(03)00036-9 Macar. 253-256. A. Controlled attention sharing influences time estimation.4. E. & Stoops. 70. 96. (2006). V. The geography of time: The temporal misadventures of a social psychologist. & Miall. (1971). Personality and Individual Differences. & Schmitter-Edgecombe. doi:10.. (1997). (2000). Journal of Personality and Social Psychology. T. 111-117. Poppel. A. assessment. 58. 59.7. Psychology of time (pp. R. U.1037/1528-3542. (2009). and rate of progress. Nelson. H. L. Matthews. R. D.. doi:10. (1987).697 Ornstein. 261-294). Personality and multidimensional arousal: A study of two dimensions of extraversion. (2004).. (2009). doi:10. On the experience of time. Lost in time: historical foundation and the 3-second-window of temporal intergation. Time perception does not only depend on accurate clock mechanisms but also on unimpaired attention and memory processes.

..Schachter.. J.. 363-367. J.. 48. J. J. 17. Expectation (and attention) in visual cognition. Self-regulation and the extended now: controlling the self alters the subjective experience of time. In J.actpsy.. Cognition. Scheckner. J. 323-327. J. Openness to absorbing and self-altering experiences (‘‘absorption’’). Behavior.. International Journal of Humanistic Ideology. M. Wild. (2005). D. McLeod (Eds. & Schiff. (1974). 3. 95. Journal of Consciousness Studies. (1999). Perceptual and Motor Skills. Wearden. Summerfield. 357–363. T. An Interdisciplinary Journal. *Thomas. Psychological Reports. D.uk/ Sucala. 569–579.. S. H. C. D. Journal of Personality and Social Psychology. Journal of Abnormal Psychology. F. 217-230. Williams. Phillips. (1975).06. (in press). M. Brain. 137-158). & Ferrara. Current Psychology Letters. An experimental investigation of the relationship between expectancies and the perception of time passage.1016/j. The Journal of Social Psychology. Anchoring in time estimation. (1975).). L. & Jevning. M. Measuring the mind: Speed. Effect of boredom proneness on time perception.. 50. Treisman. *Vohs. doi:10. Behavior. Thomas.. & David. doi:10. & Sieg. M. age. Schweiger. A. S. T. 48 . Wittman. Psychonomic Bulletin & Review. Wearden. E. 17. 6.. (2009). R.. The relation between the experience of time and psychological distress in patients with hematological malignancies. 14. Abstracted from: Imprint Academic http://www. W.003 Tellegen.2006. Pure consciusness: Scientific exploration of meditation techniques. Time flies when we read taboo words. and control (pp. Psychological time: Interval length judgments and subjective passage of time judgments. 563-568. D. Stimulus spacing effects in temporal bisection by humans. 403-409. M. Temporal indifference and the indifference interval: Implications for a model of “internal clock”. Effects of stimulus complexity on the perception of brief temporal intervals. David. and the experience of time. S. Teasdale. 289–310. 26. 535-541. & Szentagotai-Tatar. G. A. Time flies when you expect to have fun. (1980). a trait related to hypnotic susceptibility. Sucala. A critical review. 69.. B. Oxford: Oxford University Press. Perception and Psychophysics. J. Z. New-York: The Guilford Press. 103.. and physiological determinants of emotional state. 83. Eye-contact. & Singer.. C.1016/j. M. D.. 135-141. Sucala. & Schopflocher. & Kabat-Zin. 268–277. Stefan. (2007). (1995).imprints. (2006). Acta Psychologica. & Bobko. (1991). Cognitive processing and time perception. & Schmeichel.2009. (2003). 69.. 127.. Trends in Cognitive Sciences. Time estimation among schizophrenics. Quarterly Journal of Experimental Psychology . B. social. & Atkinson. 231-241. Cognitive mechanisms involved in the subjective perception of time. O. & Handley. & P. 156-159. A. C. 85. (2008). Brain and Cognition. (1995). D. B. J. & Hiddemann. Duncan. (2010).. E.co. 117-124. & Egner.. 4. Vollmer. Segal.. 24-29. D.12. The wrong tree: Time perception and time experience in the elderly. doi:10. A. The mindfull way through depression.. Journal of Personality and Social Psychology.. E. (1974). J. W. D. (1962). (2010). Thayer. Psychological Review. Kuiken. 13. Wahl. H. T. Watt. facial expression. Cognitive. (1963). K. Palliative and Supportive Care. 69. J. Journal of Experimental Psychology. Psychological Monographs. & Weaver. K. 379-399 *Schiffman. W. The role of absorption in experiential involvement. J. S. (2010).1037/h0036794 Shear. 1-9.004 Tipples.tics. 77 (Whole number 576).

(2004). 656-664. Poutas. 143-164. A.. Zakay. 49 .). Subjective time and attentional resource allocation: An integrated model of time estimation.). Time. Acta Neurobiologiae Experimentalis. Zakay (Eds. J. 319-328. and Friedman. D. R. (1993). D. In I. 5. D. (1998). Attention allocation policy influences prospective timing. The role of attention in time estimation processes.. R. D. Levin & D. (1992). A. Amsterdam: North-Holland. W. 54. Psychonomic Bulletin & Review. Relative and absolute duration judgments under prospective and retrospective paradigm. Time and human cognition: A life span perspective (pp. Attention. Zakay. 114-118. In Macar. & Block. Advances in Psychology.. Prospective and retrospective duration judgments: An executive-control process. 109119). F. D. (Eds. Zakay. & Block.Zakay. Perception and Psychophysics. (1996). 365-397). Zakay. D. 115. Kluer.. On prospective time estimation. cognition and action (pp. I. 64. Zakay. time relevance and temporal uncertainty. (1989).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful