Maria Treben Boli Specifice Femeilor

BOLI

FEMEILOR SPECIFICE
SANATATECU

MARIA TREBEN

Sdn[tate cu Maria Treben - Boli speciffcefemibr

"fi

Boli specifice femeilor
'i

'ffi
,1,!::

&'

Prevenire Recunoagtere - Vindecare

W
&t
w,

ffi

W
&# &*: &:;
H q., 3i. ff, 5

F1:
F'

;,,

GEMMA PRES t9e8

F

t" vor editurii.e{1ti1a 2-a'-1995 steyr by @-Copyright . "fr"fi.11:..t.$i $i Oricepublicare. GEMMA PRES Bucuregti a unor reproducerg multiplicattl .. fi Frauenkrankheiten di.i.Wilhelm Ennsthaler' AUSTRIA versiuni suntrezervateediturii Toatedrepturileasupraacestei .1..t.Traducitor: lcx Grddinaru t Consultantstiintrfic:Adrian CaurpeatrL Doina Brilrdu Reclactor: duP[: Traducere MARIA TREBEN GESUNDMIT VerlagEnnsthaierA-4402Steyr... urmdriteconform Legii nr' 8/96' mia autorizarea rsBN 973-91681-1-3 ...

.37 37 Grea1tr Hipertensiune 38 arteriali tBN :r....... . .. 3l Amepaltr .steyr a 2-a. . suferinte gi boli specifice femeilor (sauintjllnite mai frecvent la ele) gi tratamentul lor cu plante medicinale l7 A..20 Fortifiereafibrelor uterine 2l Lipsa fierului / Carenla fierului 2l Mtnctrrimi vaginale 22 Menopauzl / Climacteriu/ Vtrstil critictr .. ..28 Sterilitate . 14 Sptrlirile cu aptr rece 14 Alergarea prin routr 15 Mersul prin ztrpadi 15 Mersul pe loc ln aptr (. .. Sufertn(e legae ile ciclul menstrual ..Cuprins CuvAntinainte . .. . 22 Metroragii post-partum Hemoragiiduptrna$tere / 23 gi Nagterea dificulttrtile ei 24 generaltr bolilor de femei Prevenirea 25 a pierderiisarcinii(a avortuluisponran iminent) Prevenirea 25 sau Primenireasnngelui/Regenerareasfuigelui .18 Anemie 19 Flebiti/Inflama[iavenelor .Bolicaractertsttce ...... 7 CunoEtin[edespreplantelemedicinale 10 plantelor medicinale Recunoagterea 10 Recoltareaplantelor medicinale 10 Ptrsfarea plantelor medicinale 11 Anestecarea gi utilizarea plantelor medicinale 12 Reguli pentru prevenirea imbolntrvirilor L3 Ctrlirea organismului 13 Baia bralelor . .1995 rezervate editurii ..... .vor fi t6. ...18 Amenoree .. 26 27 Sarcintr Sltrbiciune .34 Crampemenstrale Depresiune 34 Dureri de cap/ Cefalee . .ctrlcatul apei") . ..31 Clorozi 33 . 15 Afectiuni. .29 Tulburtrri hormonale 29 Varice 29 B... chiargi a unor editurii...... 35 Durerimenstruale ....

Afec(iuni ale sdnilor Infl amalia marneloanelor/ Galactotbriti Inflamalia sdnilor/ Mastiti Leziuni ulceroase sAnului ale Tumori runure benigne Jurrori miuure maligne / Cancer narnar D.indiferent de uatura lor) Atonie vezicald Calculi vezicali Cancervezical/ Tumori nraligni vezicali Dereglili de urinarc Dureri vezicale Inflama[ia r.in special.dar gi de orice naturi) Scurgerivaginale(de orice naturl) Suferin[c diverse localizate in zona abdominalSgi cea pelviarfi Tulbruiri meuslrr. A. Tnlburdri circulatorii VomI C.ezicii/ Catar vezical/ Cistiti Nisill (calculi mici) vezicali Parezevezicale (crampe)vezicale Spasnrc Succesein tratarea bolilor specifice f'emeilor Plante medicinale gi refete de casl Plante medicinale din farmacia Domnului 'Ireben Maria viafa ei Denumiri uzuale ale plantelor medicinale 38 39 +U 4I 4l 42 A. Maladii specifice vezicii urinare Afecliuni vezicale (in general.) A1 43 +) 44 45 46 46 46 A1 +t 48 50 50 50 50 50 52 52 52 53 54 56 57 58 58 59 60 61 62 64 64 65 66 67 67 68 68 69 10 70 7l 8l 89 104 107 . Imbolndviri ale organelor genitale Cancer genital / Tunori nuligne genitale Cancer ovariar/ Tumori maligne ovariene Cancer uterin/ Tumori nuligne uterine Cancer vaginaV Tumori maligne vaginale Chist Chist ovarian Chist uterin/ Fibron/ Fibromion Dureri ale organelorpclviene Inflanulii ale ovarclor gi ale tronpelor / Anexite Inllamafii ale utemlui Leucorec / Poal5 albi Micozd vaginali / Ciupercdvaginali / Vaginitd nfcotictr Prolaps uterin / Prolaps genital / Histeroptozi geuitali SAngcriri (la nivelul organelorgenitale.rale E.Isterie Migreni Nelinigte/ Auxietate Nervozitate Oboseal5 Paloare Sfhrgeali Slibiciune generalS Surescitare Tristele Tulburlri cardiorespiralorii .

in plimul liind. relete de cas[.. Este o edigie complet revizuit[ qi actutrlizati. s[ dovedesc oitmenilot nu numtti puterea plantelor meclicinaleci. rtibdare 5i diuuire . :rcumulate de cdtre Maria Treben de-a lungul intregii sale vie1i. metode de ctilire a rezistengeiorganismului etc. a este indispensabil[ consultuerr neintfu'ziatir unui rnedic. cu sigulangl.4^' Cuvf. pe plan mondial. .tin1e utile despre plurtele medicinale. Sunt mai bine de 10 ani de cArrd autoaretra fost recunoscuti. plante medicinale. atotputetnicia Creatorului.i trpreciazd puterea tiimirduitoar€ a plantelor medicinale gi qtiu cum trebuie ele folosite.Dolesc insir. inutil sirntitatea.acumulatir benefice ale plantelor cu multt-ruudir.. in czrre sunr descdse multe clintre suf-eringele specifice f'emeii.38 39 40 4l 4l 42 Aa .Infbrmali doctorul asupra intenliei dumneavclitstritde a fblosi. in naftment.nt inainte 42 +J +J 44 45 46 46 46 A1 47 48 50 50 50 50 50 52 52 52 53 <A 56 )t 58 58 i de oricenaturf. din noun serie de lucriirt .) 59 60 :lviani 61 62 64 64 65 66 67 67 68 68 69 10 10 7l 8l 89 104 107 Dragi cititori. de mult ajutor. ceea ce v[ inlesneqte identificzu'ea bolii ctu'e vti intereseazl. La baza acestei c[r1i tru stat cuno$tinEele despre plantele medicinale. Sunt amintite apoi ciiteva dintre succesele cele mai importante de pAn[ acum obfinute in tratamentul bolilor specifice f'emeii. mai pfesus de toate. vegi gisi cAtevtrrecomandiui privind prevenilea imbolnirvirilor. despre multe alte domenii impor"tante. in cartea cle I'agit. In cuprinsul ciulii af'ecEiunile sLlnt prezentate in ordine alfabetic[. ca expertir in domeniul utiliz[rii plantelor rnedicinale . Avefi in fa6 dumneuvoastrd cezr mai rccentl cafie. pentrLrstabiliretr Fiuir acest diagnostic vit periclitaEi in mod corectii zr nnui dizrgnostic:. $i vrem sd vir mai informirm cri sunt in curs de aparilie noi lucriu'i din aceeaEiserie. Pe lAng[ sfaturi privind folosilea plantelor medicintrle in tratiuea difelitelor boli. cuno. lrr apiuigia simptomelor de imbclln[vire. cu multe adirugiri. 7 .SANATATE CU MARIA TREBEN".vzi este pusir la indemlin[ intreaga experieng[ a autozuei .in fitoterapie! Du mult mai multe date despre biografia domniei sale vegi girsi in ultirnul capit<ll al volumului de tafir! Dorim s[ irnirgem atenlia insl cir. in incheiere vrem stl atragem atenlia asupra faptului cir. Sunt dejn mulgi dintr:e ei cztre cunosc .privind ef-ectele asupra bolikrr specifice f'emeii.cale v[ vor fi.

e #"rard"d.gil"r.-ii . il. Et si la plantele din iariff.La Er "euril"fiuo].' D"..ffi.care poale oricAnddispune in menactrnriasttr viala noastd" a niluror' 9i de iti-"u^iir disryrate boall' de ea.r=*. depindes[ ne ddmiasc[' s[ ne 3.[ viapduprvoiasa!" Maria Treben .

o ceaqc[ de ceai de coada goricelului! Dq mtr gindesc cAt de puFne femei fac acest lucru gi. cind planificdm o noul iegire pentru a culege coada goricelului sau sundtoare. ini rlsar in minte cuvintele ptrrintelui Sebastian Kneipp. dac[ ar bea. cit de mult ar putea profita!" tu+: . din poienige sau de pe povirniguri curate. de fapt. care atr[gea asdel atentia asupra marii puteri timlduitoare pe care o are.nate oricind dispune e disperatede boal[. pentru fete gi femei. mtrcar din cdnd in cdnd. ne dlruiascI. s[ ne Ja!" Maria T?eben . coada goricelului: multe suferinte ar putea evita unele femei.In fiecare atr.

De regulir.se pun in cutii de carton. in amiinunEime'/ Sunt ele cumvtr periculoase penlru sitn[tate?Riscurilesunt fbarte ntici. v[ vor incAnttr sufletul de culorile qi miresmele naturii. qi care nu au puteri vindecittoue. verzi. unde anumite plante sunt protejate. tot pentru noi. Nu v[ fie tetrmir c[ nu v[ vegi descurca. dupii ce. pentlu c[ e bine sir nu le spirlt4i inainte de a Ie tlia mtirunt qi a le pune la uscat. oli pungi de h0rtie. fhr[ s[ qtili c[ mica plzurtri.clin locuri foarte curate. astf'elLrscate pzlstr:ate. Dar poate cir nu ali cules niciodat[. fbiute puline specii care pot fi per:iculoase.. ceaiurile. Nu se smulg nicioclati cu dddcin[ cu tor.te singurir.tefiplantelemeclicinale! majodtatea din ele.un loc mai intunecos. esengele prcpamte din plante. Cdnd iernile sunr mai bl0. cale citigi acum aceastir cilIe. plturtele. oirmenii. fie pentm a sc[pa m[car de guturai. Rezervagiile rolul si1 plstreze.Cunoqtinfe despre plantele medicinale plantelor medicinale Recunoa$terea Cred cir fiectue dinue dumneavoasn'I. v[ vor scoate din vArtejul qi stresul cotidian. Avegi grijl insit sti le recoltagi. fie pentrn a vi nata sogul sau copilul. qi vegi gti care sunt plantele medicinale de care aveEinevoie in farmacitrcasei. izu' in aceastit sttu'e le vegi gtisi pe . Agadar. vegi invtiga cum aratir tiecine dintre ele. vef descoperimarea bog[1ie de leacuri pe lingir care t4i uecut. din cantjtatea soAnsfl. Plantele. de Trebuie s[ fi1i atenfi de unde le recoltagi. Cele de plastic nu sunt rccomurdabile. Numai aqa le vegi recunotu.acele zone de pe suplnfi4api. sffltuigi-vircu persoane tblosescin mod obiqnuitplantele.invlgagi s[ recunoa. filalte asemlndt<liue celor medicinale. eu'avea de sut'erit de pe urrna nettiinEei noaste. dozu ele. pe o astfelde vreme.ingust[.ti evitagi s[ aveEi ptrtul sau mtrsa de lucru trgeztrtetocmai in astfel de locuri. nu nunrri penuu c[ plimbiirile sunt mai pllcute. se cunoqtingele dumneavoasuit vor acumula de lu o excursieh alta.pe carc chitu' ali stlivit-o sub picioare. Incelcagi s[ descoperiEi singur'[ aceastl minunatl fatmacie din E'[dina Crezitclrului. ocrotite de lege. cel mai pr:acticeste sti aveli un coq din nuiele sau rtlchitii.te fiecarc plant[. v-ar fi putut^sctipa de multe necazuri. veli $ti care slrnt locuile unde crc.presftragi-le coli mrui de hiirtie de impachetat sau pe pe buc[1i de pflnzir. micile excursii in cirutarca plantelor titmlduitoale v[ vor rupe din l'Lltina treburilor zilnice. pot determina aqa-nurnitele cAmpuri geopatice. Nu culegeEiniciodat[ din asemenealocui. Recoltalease fece prin tiierea plantei la o distanld de dou[ lirgimi de deget de Ia supmfap solului.cu dispozitivesimple.aga cLtm v-am sfTrtuit. ?ncetulcu incetul.deosebit puternice. a fost uscatl. poilte de multe ori. de la sfArqitul lunii februarie pAn[ Ia sfArSit de noiembrie.trpelalila ghizi specializzrgi ce .Inhebafi localnicii.o palte se va pune la plsurue. ajutonrl ur]or asemeneA de Cu speciali. Ca sir le uscagi. este net superioar[ celor ce au lbst in prealabil uscAte. ceaiud medicinale. nu au nici un ef'ect.Dup[ ce sunt bine uscate. existir fbtu'te. in prealabil. ptitlaginamrue Ei rostopnscit. O recomandareimportantil: in situalia in ctue reletele pentru diferite uatamente.veEidoblndi exper:ien1l. singurd.exist5. gi ginegi-le intr. Deci.De fiecare dat[.estecazul s[ solicitali sprijinul tnui radiestezist (persoane calificate c?ue. blile. ctt mai departede qoseleleintens circulate sau de instalagiile indusriale care polueaz[ qi aerul lii solul. $i incl un sf'at culegeEicu mlsurd! Este bine sir gtili c[ existir qi zone de rczewaEiinaturale. Diu existit multe alte plante.nuiele.r ti de douir ori mai cAqtigatir. nici borcaneleqi pungile din plastic.4i la cules. CAnd plec.nde. dar proprieriuilecurarive ale plantelormedicinalesllnt.Ve!. pot fblosi penuu ceaiud pe parcursul gi se unui an intreg. lipsit de umezeal[. v[ vor destinde uupul. acele creaEii au ale naturii ce sunt pe cale de dispruilie! Pdstrarea plantelor medicinale Este preferabil s[ culegegiplantele clt mai proaspete.siirmeetc. Nu se recomtrndl cutiile din plastic sau tablir.In primul rincl. Sau sunt chiar specii mre. plante ce rlmfln in continuar€verzi: pdtlagintr. In al doilea rlnd. pungi de hArtie sau vase de sticlir de culoare inchisd.mflntului unde exist[ regele radiagiidlun[totue slnltlgii omr"rlui). Recoltarea plantelor medicinale Puterea curativit a plantelor proaspete. plantele. afi fblosit. recoltarea plantelor este bine sd fie ftlcutr in zile insorite.i. Cantitateardmasi de la un an la altul va fi inuebuinlat[ numtri penhu b[ile de plante.telenul pe ciue crcsc s[ f]e cdt mai curat. fbarte culate. Dar cle ce trebuie s[ le cunoa$telia$a de bine.

De aceea. Plantele medicinale se utilizeaztr cu m[sur[. suprasolicitat. o cantitate de plante verzi c6t se poate cuprinde inue degeteleunei singure miini. s[ nu facem excese. Seara este . fie pentru ceai.Amestecarea gi utilizarea plantelor medicinale Cdnd amestecagi mai multe plante. Ceea ce conte'azd. in special in vasele superficiale. ca gi dozarea qi utilizarea corect[ a plantelor medicinale. organismul se clleqte qi devine mai putin vulnerabil fap de toate imboln[virile posibile.spllali-vl imediat ce-a1i iegit din cildura patului. sd nu v[ ldsali prad[ preocupdrilorgi indoielilor de natur[ psihicd desprebolile in cauz[. Regrili pentru prevenirea imbolnlvirilor Din ptrcate. dar ca s-o menginemtrebuie str ne cdlim organismul. iru apa s[ fie cAt mai figrbinte.este. O pondere major[ revine apei reci.blile" de lumind.au ef'ectemai putemice decdt cele uscate. sistemul imuniuu'. nu sf.infuzia nu insetrmn[ s[ laqi ceaiul s[ dea intr-un clocot. degi mai togi dintre noi ne imbolndvim. cea care stimuleaz[ activitatea inimii qi zr sistemului circulator. Nu u'e imporurng{nici dacd avegi mOini mai mari gi vegi cuprinde intre degete o cantitate mai mare de plante penfiu un ceai..pe care le conlin. gi-o vor de avea tuff'el pdnl la sflrgitul vielii. Orice indicalii cantitative din regetese refer[ numai Ia plantele in stare uscatfl. Cu ajutorul lor.cumptrr'ate din fzumacii.). aldel ele igi vor pierde multe din substangele vindecltoare . ci s[ torni ap[ clocotitd peste plante.qi extenuat! Acei dinu'e noi care-qi inchipuie cd au o . fie pentru bdi ori nu este necesars[ respectaEi suictele anume cantitili prcscrise cu esenfe.cu un sistem natural de aplrare imponiva imboln[virilor.Am rezistat!" Este o gregealflimens[. Plantele. Trebuie s[ aveli incredere in puterile lor timdduitoare.sdndtate fiet''. deoarecerinichii necesiti un minimum de doi liri de lichide zilnic.mai rapid. ceea ce are valoare. Chiar qi cantitigile de ceai rccomandatenu sunt aqa de stricte.f.in sinea noastrd: .'stresat permanenll. s[ ducem o vial[ cumpdtati.s[ perceapl cu sensibilitate. qi Relinegi. se ingeald amamic gi-gi rigc[ propria lor existen$! Sfinltatea este un dar minunat.fie din magazinespecializate(. B[ile de plnnte trebuie fbcute in inclperi incilzite. dimineaga. Pe de altd parle. ea are efect benefic asupracirculaliei sAngelui.gi greu de realizat Deci noi nu putem dec0t s[ v[ dtrm cAteva sfaturi. Numai aqa ef'ectul lor va fi puternic] iar rezultatut vi fi cel scontat. Trebuie respecur-te ins[ cdteva reguli: a) Corpul trebuie s[ fie cald inainte de a se folosi apa rece.. Iar dumneavoasu'[veli hot{ri dac[ s[n[tatea este sau iu cea mai de prel avugie a omului! Cine igi culege singur plantele sau iqi face rost de ele in stzueptoasplt[ va udliza. cAnd suntem sdn[toqi. Plantele medicinale nu se afl[ intr-o stare de concurenli reciprocd. suferim sau avem o afecgiune cronicl ce ne itmtrregte ziLele. in nedormit. aer gi aptr. Ihtreaga ambiang[ sufleteasc[ este la fel de importanti penuu succesul [atamentului.de ceai -.Plafar'' fie n. nealimentatcum trebuie.s[ profitim de darurile natudi.. intr-o ceagcl de ceai sau inu-o baie. Mult mai important este ca sufletul. fdrd curent. gi zicem. consumul masiv de ceaiuri reprezintd cealalti exn'em[ pe care trebuie s-o evitagi. Organismul este dotat. anume combinagii.aga-numiteleprincipii active . ce ne poate costa scump. ne batem joc de ele! -se S-ar putea ca toate cele de mai sus s[ vi par[ exagerate. deci efectele lor nu se pot anihila cAnd sunt intrebuinfate mai multe la un loc. chiar atunci cAnd ele sunt destinate combaterii sau unor boli dintre cele mai dif'erite.e suficient sd avem o perioadd d9 ti-p mai bun[. sd inpleagl in profunzime acliunea plantelor noastre. cu inconqtiengi. ca organismuls[ transpiredin abundengti. nu inseamnl c[ efectul lor va fi mai intens sau. Numai c[ nici acest sistem nu poate aplra un organism sllbit. in locul dozelor rccomandatepentru plantele uscate o lingw'i1a cu vdrf la o ceaqcf. de la nag{ere. Cilirea organismului Deosebit ds importante pentru sdntrtatesunt . de orice naturtr. ftrr[ s{-gi ingrijeascl'gi str-giprotejeze organismul de toate agresiunile.modul de preparare folosire. dac[ sunt proaspete. mintea dumneavoastrl. Dacd punegi o cantitate mai mare de plante..

asigurindu-v[un echilibru psihic. spilagi-vircu ap[ cildugir pe picioare pi incllpfvi. iar organismul v[ va fi mult mai pulin expus rlcelilor ocazionale. Baia brafelor Vom cufunda runbele brap infi-un lzrvoal plin cu apir rece. Repetflndprocedeul qi seua.rrespunzltor. Important este. abdomenul. $i aceasui Lln tonus deosebit. iar respiraEia profundd. incepute dimineafa qi apoi aplicate incir o datr-rseala. daci indoim coatele. Senzagiade prospelime pe care o resimlim se transmite inimii. incepflnd de jos. In timpul alergfrilor se respir'[ cu gura inchis[. Mersul pe loc in api (. gi dAndu-l aftul pe gur[.au alergat desculle pdn routi.cilcatul apei") lntr-o apir. fhrd a dep[qi insii aceiustirduratfr. este bine s[ trlternaEi permanenrprocedeele6i s[ Ie aplicagi de la ctz la caz. sclldat in blflnda clldurzi it lazelor soarelui de dimineaEii. prc)spefimea acestLlitrer dg itunir au un efect recotrfofiirnt asupru intregului organism. Spirlf ile cu apti rcce uebuie fEcute cu o ciupti sau clr un burete. plofund. scolAnd. efectul fiind inctilzirea pldcr"rrd rapidl a ryi intregului colp. dupir ciue urmeazir. posibilitateaca sd mai avegipicioarele reci este exclusir. ci vom avea . in mod special. legltur[ va dlinui pesteani. c) $i utilizalea modalitlgilor de c[lile uebuie fEcutir f'dni exagemre. fiqir de schimbflr'ilemeteorclogicegi posibilele stfui grtptrle.F[cand acest lucru zilnic.bine s[ te incilze. Se cleeaz[ astf'el un sistem de protecgiesigur f{[ de rlceli. vom numtira rar'. irrtim. pentru a-gi rec[pirta temperaturanormalfl. p" rtnd. trirgflnd aerul pe nas. Penuu ptevenilea imbcllnlvirilor exist[ o regul[ f'undamentnll:mult trer cuat! Alergarea prin roui Cine dispune de o grldinir. Luna mai este optim[ pentru Lrn atare exerciliu. Dou zona inimii poate ti masat[ de douir-trei ori. Vom imbr[ca apoi repede pijamaua gi ne vom bdga itu in pat. ginuta corpului va fi dreapt[. inainte de culcare. $i nu este pulin lucru ftrptul c[. pentfu cafe apa rece este un teconfortant. CAnd venigi in cas[. Spllirile cu api rece Aceste spirliu'i. vegi avea un somn prof'und qi odihnitor'.gil'ea prin rou[ stimuletrzdatit circulalia sangvin[ perifer:ic[.. Mersul prin zilpadil Dimineala.pdnl la umeri. persoanelor deja suficient de cdlite gi care. ceea ce va conferi un echilibru termic stzrbil organismului. incepflnd astfbl ziua.pasul berzei".Deci.. care sd ne ajung[. imbrlcat clt mai clldu'os.in special. complet. transformfuilece au loc in pflmdnt infiuengeaz[ benefic sdn[tatea plin acest contact clirect. bragele. rnai ales. trpoi vom scoate brageledin ap[.incdlzind deja solul. prin migctiri circulare. Geamul (dact1exist[) vtr sta inchis pentt! a nu se producecur€nt. Dup[ aplictueaapei reci. de la piciorul drept. Reintos in casir. Acest lucnr este rccomandabil.i somnul liniltit. cu pol'liuni de iarbfl (peluze).in. cAt gi stalea de bine a intregului organism. in trer cutat. stlLrgul. astt-elincat szli p[strezi intactd cildura corpului. Ru:itatea. frrclcedr"rra de spirlare cu ap[ rcce trcbuie s[ decuig[ repecle.. nu hebuie s[ rdm0. am putea zice. La cuf'undire. s[ alerge desculgprin iarba umezitd de routr diminegii. Ideal este sir poEi trece intr-un pat pr€incllzit.imai mult de un minut pe z[pad[.timpuf alergfuii. Aler. in lunile de viui"r. Inilial. cu nigte gosete mai gloase. apo! poli alerga p6n[ la trei rninute. indif-erent de irnotimp. din apit (.la rflncl. de la 20 la 30. vom fhce paSi pe loc. corpul uebuie rapid inctilzit.. .ti ltlcind o plimbare sau o gedinp de gimnastic[ adecvat[: b) Ctunerade baie trebuie s[ fie bine incilzitI. . s[ alergi zdravfln. In afara f'aptului ci intreg sistemul circulator este activat. deoarecesoarele. ce nll vi-l vegi pierde niciodatl. le vom scutura fdl[ stl ne Stelgemgi le vom pendula pAn[ cdnd se usuc5. este bine ca.constituiebaza cfllirii organismuluinostru. ciue clureazti lO-I2 minute. In acest m<ld. se aleug[ desculgprin zitpadzr prcasplt c[zut[. deoarccecotpul se va obignui cu acestestimulenteqi nu vtr mai reacfiona cr. zonir inimii. de puritate. fiecare picior. trl cdrci nivel trebuie sd treac[ de jumltatea gleznei.cllctrtul apei"). facegi o btrie la picioare cu trpl clldup qi punegi-vZt nigte losete gloase. vegi avea mflinile pi piciotuele calde.spatele gi. mai ales in luna mai. apropiindu-v[ sufleteqte imensitatea dumnezeiascir de celurilor.inffe clumneavoirsfir qi natur[ se infiripit o legltur'[ sl?ntir.. Uscarea se firce cu un prosop cAt^ mni asplu. nu se tealizeazil dotrr o clrlire a corpului.

pentru o atarc procedur[. menopauz[. afecfunile vezicii urinare. dezechilibre. in Bineinples c[ existl o categorie de boli ce nu se manif'esti decdt la sexul feminin: cele localizate la nivelul organelor genihle. sarcin[. de paticularitigile ei neuroendoct'ine. in funcgie de specificul lor sau de grupele de orgzrnepe care le afecteaz[. Am incercat sd clasificlm toate aceste suferinp.Iarna vom utiliza cada. Iat:I cue sunt cele cinci categorii: A. Succesein vindecarea bolilor de femei cu ajutorul plantelor medicinale. inseranea9i descrierea bolilor este alfabeticd. dzu'caue sunt mult mai frecventela sexul feminin. Suferinfe legate de ciclul mensnual C. poten$alul psihic-emogional. dar vara e bine s[ clutdm o apd curg[toare.durata lui putAnd s[ fie qi numai de un minut Dup[ baie nu vtr gtergeli pe picioare. tr[gegi-v[ repede nigte ciorapi clldurogi. Boli catacteristice B. At'ecgiuniale sAnilor D. Declitn$ar€a lor pref'erengial[se pile cir este legatl de inn'eaga activitate hormonall de specifictr femeii. . Maladii specifice vezicii udnare O dovadl concretd a calit[gilor terapeuticeale plantelor medicinale vegi g[si in capitolul urmdtor. pe ciu€ le fac pi bdrbagii gi copiii. suferinfe Si boli specifice femeilor (sau int6lnite mai frecvent la ele) $i tratamentul lor cu plante medicinale in capitolul de fap vom incerca s[ v[ prezentdm marea majoritate a suferingelorce afecteazd mod deosebit femeile. In cadruf fiec[rei categodi. ale sAnilor qi toati gama de tulburfui creatd de ciclul mensuual. Imboln[viri ale organelor genitale E. Trebuie fdcut zilnic exercigiul. exteme gi interne. Afecfiuni. Dar existtl gi o serie de alte afecliuni. fiind urmatd de tratamentul fitotempeutic trdecvat. curat[. maladii. in cinci categorii mari.

dupir cile se bea cu inghilittu'i mici. In timpul sarcinii. seara. ie op[regte cu trp[ fierbinte. deEi mLncagi bine. pe ciu€ e bine s-o tacegi. Baia general6 cu muqelel Opiuigi patru pumni de flori de mugepl. in deqi aqi nriscut qi nu mai al[praEi. Irlorile punef-le infi. exist[ mai multe tipuri de anemii. in mod compensator (in . cle a . fie tr amAnclorutu.la unele tipuri ale maladiei poate apflrea icrerul sau mirrirea splinei.gi s. inchis bine la gurd.amenoleerreste ptrtologicit.*p[rud la tinerelefete gi care e insoEitli o reclucere frerulur ln hematii. se lasti . dacir agi zrvut un loc nervos v-aEi tratat qi nu exist[ nici o ulmrue neplircut[. spanac. inmuiagi-o-clin'nou-in ldptele cu mule1el. fie a numflrului de globule rogii. umplegi-l flori.i strecuraliinfuzia. chiar . In irfecliuni ale apilatului genital.un sirculeg curat de pinzit.igur..obosealti. cu Conrprcsc cu rnuEefel Ttuntrgio ctmd de lapte in clocot pesreo lingurd vArf'uitirde mr-r.steao jumxtate cle minut. ln. dupl ce. cu inghifturi mici. prin reducereanumfuului de globule roqii este ingr[dit tr-anspoftul normtrl trl oxigenului de cine sAnge. Ccai de muqefel Din flori protrspirt culese. fel de importante .qultg olgane din corpul otien.'in cazul anemiei pernicioaseapal' Ei tulburhri ale-sistemuluinervo. Iirsagi-le trag[ cam o jumiitate sd de or[ (le puneli in doi iitri cle apti clocotit[) . Deosebit de utiki este o alimentalie bogard in fier .cuioarea verzuie a pielii. incirlzitfl.ulcert4ii)..opflri1io lingur:iE[ plinti-ochi cu 250 grame de apziclocotitit.are. Tratamentul depinde de tbrma bolii. Existir divese cauze. trebuie inlirttuauiin primul rflid cauza c" i. coincid cu cregterea ce rapicl[ ain pfrioaJa pubert[gii qi insnlarea mensuuafiei. drojcliecle bere. puneli-vir ciorapi groqi in picioale qi intrali in par. p[sat. Pernd cu rnuqefel FaceEi slculef. ui foarte glave.Anemia se manifestii prin paloareafe1ei. Se strecoarti qi se beau.rr[. Apa sir nu v[ ueacl de zontr inimii. in camera de baie sir fie cald. Dupd ce r'anspirtrli bine. deficienge in activitate?rmriduvei osoise.e le quneli pe regiuneapelvianii. sub valorile normale. cald. cAnd iegili din cadir illbrdczrli-vir direct cu un halar gros. Scziderca.i in convalescenface unneazir.uinfometare total[ (inanigie) dupit un toc neryori putemic.r" nei cloroza este considerat[ ca o fbrm[ apafte a anemiei feriprive . totuqi sut'erigide zunenoree.degi sunte]i s[n[toas[.hemoragii.in deregliiri rniLjorehormonale.i vitariirra c. fie zr cantitirfii.ce pot generaanemii: piercleri continue cle sdnge (hemoroizi. coaseli-ila gr.irascibilitate. incelarca menstruagiei. carcnlain fier. in cursul unei boli lungi.este deosebit de utild in anemiilor.e!el. deqi. anormall.i piersici usczrte.r salr pe sobti. cAt mai cald. pentru a nu-l sltibi pi mai true).pe rimp insorit (sau uscate).-. cloroza . se o toamd ap[ fierbinte peste ea Ei se lastr sri .sc fiincl puternic at'ectzrte lipsa acestllia.^ [a menclpauztl.incirlziEi-l cLrptor un ir] cr. schimbagi-vri o pijama goas[. pntologic[. cunoscr"rtti iste sub numele de anemie. anomalii ereclitue etc. lipsa cle vitaminti Biz. acceler-ruea pulsului Ei tr'respir:aEiei. cAz cir. strecura$-l qi facef comprese calde car.in toate cazuile enLlmerate amenoreen este nomalir.s.cazul. constAnd din organe(i{mir. zilnic Crefigoari se foloseqte_ linguri![ plinl-virf cu creliqoar[ la o ceagc[ de ceai. qi flnegi-l pe pintec..In funcgiede cauzelece cletermin[ acettstri micgor. rinichi). in cttz de subalirnentafie sa.sagi ceaiul sir infbzezepufin gi strecuragi-l.-in prin lipsd de fier. . fenomenin generalinexplicabil.interesulorganismului"femeii.Ii.cald. Beli cam Lln liuu pe zi. Boli caracteristice Amenoree Oprirea.Anemie A. p0n[ la nei cirri de ceai pe zI. ciclurile menstnrife tru deqrrs gu regulzuitate.c2it mai fierbinte.-r. genemt. apiuute dupti radioterapie. rcconfbrtrnt.sangelui.. se recomand[ pAnl Ia patlu clrri de ceai. l[strgi totul sti stea pulin. de insomnie. Noi v[ r'ecomturd[mo cur[ complet[ de muqegel. uneori in timpul allptdrii. fiziologic5. caise La . poate fi normal[. Existancl aceastl carenld ..suntevitarca efbr-turilbrfizice gi somnul prclungit.de timp. Cind complesas-zrrircir. sall provocatl. ciilduroasir. o lingurigl vxrtbitir cu tiunze de urzici este suficientd pintru o cealcir cle ceii.este consecinEa unor: r:egimud de slxbit exagerate.Anrnci cirnclpierclerile sAngJdurcaziro perioaclir cle mai lungir. fl'trnsfuzia sdngeeste mijlocul cel mai cle indicat.. se sh'ecoiu'it. De exemplu. Totul se amestec[ in apa de baie. tjatorit[ de$adflrii . anterior.de hemoglobinl din ele. hemoragiiloracute.sti fi'ag[" circa o jumtitate cle minut. Deasuprapuneli o pAnz[ Llscat-i-r. Urzici fdn f-agtyl cir vrzica congine substanfece contribuie la formiu'ea -terapia hemoglobinei.

in strat subgire. c0te o lingurili de bitter suedez. metabolismul nostru fiind deficitar. pe venele inflamate.spete o cu ceaqcl de ap[ clocotiti.fierului. 9agul popii Inn'-o gileati de cinci liri de zrp[ rece se pun la inmuiat dou[ mAini pline de caEul popii qi se las[ 12 ore.TuriEi mare Se ia tot o lingurip plin[-ochi din planta mdrungiti.lizeazd.250 grame de untur[ curard de porc gi se presartr in ea o mdnd plind de gtrlbenele (frtrnze. 56 prine un capac gi este llsati sd se rtrceascl peste noapte. repar{zate pe toati durata zilei. Urzictr Ceaiul pregdtit din frunze proaspetede urzici ajuti la cre$tereacantiullii de fier din organism. degi absoarbesuficient fier nu-l ud. veziMetroragii post-partum venelor. Mic bitter suedez impreund cu ceaiurile menlionatese bea. fle. dou[ clni de ceai. a doua zi. Iar jum[tatea asta de cand se imparte gi ea in doud po4ii egale: una se bea inainte de micul dejun. iar cealaltd duptr. imbibatd in bitter suedez. se lastr s[ stea pufin. flori Ei tulplnD. Se fixeazl compresa cu o faEtr curatd gi se line maximum paou orc Avort SpOntan 7 vezi Prevenireapierderii sarcinii Lipsa fierului Fortifierea fibrelor uterine Crefigoarl Se ia o lingur'[ plinl-ochi de plante gi se opdre$re cu 250 gr-ame de apd clocotitd. HemOragii dupi Inflamafia nagtere. se optueqtecu apl tjerbinte gi se lasal s[ stea o jumdtate de minut. se snecoar[ gi se bea cu inghigituri mici.-Se afteapttr s[ se ridicq spum] se mestec[ bine gi se ia tigaia de^pr foc. Se vor consuma dou[ p0nli la trei cini de ceai. conginutul se paseazdprintr-o parrzdcurat[ de in. lichidul acestase fac bli. se strecoar[ gi se beau. Alifie de gilbenele Un remediu bun impotriva inflamagiilor venelor este alifia de gllbenele.obginuttr se ptrstreaz[ in borcane cu capac. Comprese cu mic bitter suedez Dupd ungerea zonei afectate cu alifie de gdlbenele. Iii ziua urmtrtbare ry mai incdlzeqte pugin vasul. amestecul'se incdlzeqte gi se strecoar'fl. florile gi tulpinile. vezi Expulzarea mai u$oari x placentei. vezi Nagtere Lipsa fierului / Carenfa tierului Lipsa . Ttt:o _ggaie. suficient de male. Se strecoa'{. Apare in cirrsul unor inf'ecgii sau dac[ exist[ varice.carenla . in fine. una-dou[ cdni de ceai. Terciul obfnut se amestec[ cu fiiqcfl proasplt{. Carenfa . se las[ o jumltate de minut la infuzat. iar alifia asfel. vezi Flebiti Liuzie. Peste ea se mal pune un strat de vatd uscattr $i apoi o folie de plastic. incepdnd din luna a III-a de sarcin[. cum trebuie. Apoi. consumzi. Zonele astfel unse se panseazdcu o tag[ curat[. iar pasta rezultati se intinde.fierului in sflnge apare fie ca unnare a unui regim alimentat dezechilibrat. zilnic. pentru c[ organismul. . zilnic. Se opfuegte o mAn[ de frunze proa. veziSarcintr Flebiti / Inflamafia venelor Este localizati in special la membrele inf'erioare gi se poate complica prin coagularea s6ngelui la nivelul po4iunii inflamate (u'omboflebitl).amestec0nd-o o jumltate de canl din ceaiul pe cffe il folosigi cu in ziua respectiv[. cu o bucattr de vattr. po4iunea respectivl este tamponati gi acoperittr. fie datoritd faptului ctr nu este bine absorbit. la brale qi la picioare. vezi Prevenirea pierderii sarcinii Se incing. apoi se zilnic. Avort imingnt. ce vor dura 20 Cu de minute. Podbal Se spal[ f'runzele de podbal proasp[t culese qi se suivesc cu sucitorul de aluat pe o plangetdde bucltdrie. se storc frunzele.

piantedin faumaciaDomnuiui ctue vL vor ajuttr s[ fieceli mai ugor prin aceastflperioad[ de t'anzigie.i se be pe durata zilei. de presiune a s0ngeluiin cap.20 de minute. dou[ pflnti la uei clni de ceai astfel preparat. Timp de patru siptimflni veli bea cAte dou[ ceaiud. odat[ cu ea. a doua zi se incdlze$temaceratul. ci imbldcafi un halat Eos de baie gi str4i apa in cLr pat. mai intAi. Virsta critic{ este o cotiturd importzrnti in viafa unei f'emei. Rinichii bolnavei trebuie s[ fie acoperili de apa caldl. de indispozigii ctu'educ deseorila irascibilitate.per-tubtiri specifice. dimineapr. h€ptat. 25 de r"oiniEi. o datir pe sdptlmAnfl. se ltrsf. Cu inf'uzia czlld4ir se fac spirllturi. peste noapte. in pahu liu:i de ipd rece. se lasl sX tragl jumltate de minut. Baia du'eazd.25 grame de coada qoricelului qi 25 grame de salvie. Baie de qezut cu coada qoricelului Se recomandl. hipertonie. chiar inainte de disparigia menstruafiei.Femeile se plflng. in pretrlabil. inue \n cel de-al 45-lea qi cel de-al 50-lea an de viagi. Se o lingurili plin[-ochi din amestec. care ins[. dupd care se incepe din nou cum de pa s[ptdmlni. descurajare. Tcltrt[ cantitatea se pregtiteqte o dat[ 6i se line intrtemos. Amestec de ccaiuri Amestecul se preput din 25 gl'ame de floli de aurricfl. mod normal. Recomanddm cirteva. Menopauzd I Climacteriu / V6rst5 critici VArsurcriticd a f'emeii (climacteriul) se instaleazd.Pe du se unei zile se pot bea p0nir la nei c[ni de ceai. Bii de gezut cu coada goricelului Se lasir la macerat. de cefhlee. tulbur[ri de somn. Cre[igoari Pentru o cealcir de ceai se opfu'eiite linguril[ cu virf de creEigoarir o cu o canl de apfi clocotitir. leprulizate in mod egal de-a lungul unei zile. se lasti sii stea o noa intreagir.pe stomacul gol.i. Se face apoi pauzd de fiei slptdmAni. inghilitur[ cu inghi$tur[. Deseori apar. . Traista ciobanului In perioada vArstei critice se r€comandXo curi regulati cu ceai de traista ciobanului. Vffsc Se lasf la inmuiat. cu ap[ fierbinte.Se beau do se ceaiuri pe zi. se las[ sX tragzi. 100 grame de plante inn'egi. sunt dep[Eite. Cflnd ieqim din ap[ nu ne vom gtetge cu imbrdca un halat de prosop gros qi ne vom blga in pat. lasti o jirm[tate de minut sil infuzeze qi se strecou'[. se las[ s[ trag[ o jumfltate de minut. ca stl cald.50 grame rldlcini de valerian[ (odolean).arneEeli. diminez4a. Se beau. CXnd ieqili din cadir nu vir qtergeEi prosopul. ceea ce rue ca urmale absenga hormonilor feminini estrogeni. se suecoard .se Metroragii post-partum / Hemoragii dupi na$te VAsc Cetriul se face cloar prin rnaceriu'e rece. timp de 12 orc.M0ncirimi vaginale Spdlituri vaginale cu infrzic de coada goricelului Se pun dou[ lingurile vArt'uitede pltrnte in 500 grame de apti proasplt fitud.. timp de 12 orc. ?nu-o ceagc[cu trpirrece. Este indicat a se cantitatea zilnic[ intr-un termos. se strecouti. ca sii nanspirali. buf'eui de cXldurd Lu'mat€ transpiragii.Organismul trebuie s[ se obiqnuittsc[. timp de o or[.o gileatir cu cinci litri de ap[ lece.se shecoar[ qi se lasd s[ se r[ceascir pugin.o baie de Eezutcu coada goricelu Se lasl la inmuiat. cu o atrue situagie. se sfiecoar'l .$i exteme gi in interioml vaginului.i se cu inghiEituri mici. o lin cu vflrf de vAsc. de tulbr. Acestea se datoreaz[ incetirii activitdlii oviuelor. Coada goricelului Se optireqteo linguriE[ vflrtuiti de coada qoricelului cu o ceagc[ de clocotitii. timp de o orl. uscate. Ovulagiaregulathinceteaz[ neptat .25 grame lichen de Islanda. Toate sunt rnodificflri ale stdrii de spirit duor:ate lipsei hormonilor.rrirriale ritmului cardiac. crrzede lacrimi qi depresiuni nemotivate.se strecoar'[ pi se toan[ in apa din cad[. plinl la trei ce$ti de ceai pe zi. 100 grame de coada qoricelu intr. se opfuegte cll o cea$cir de a clocotiti. incirlzegtepulin pi se strecoar'[. la menopauz[. cu iligatorul qi canula vaginalir. Pentru fiecare canit se opiueqte o lingurili plinir-ochi de plante mdrungitecu apir clocc'rtitit. pe cil:e l-am clirtit. Se incilzegte apoi le se strecou'ti qi se adtrugtiin apa din cadir. s[ stea o jumtitate de minut.Apoi amestecul incllzeEteEi se snecotuii. $i menstruafia. Druata btrii este de 2O prosopul. pentru harlspirabine. Se pune o linguriEl lzr nti-ochi de plzrnte in 250 grame de apti rece. ci vr minute.

se strecoarl. de femeile cu afecfuni uterine.in caz de dureri foarte mari.mldui in multe boli specifice femeilor. ori provocatl (de duratd. in lunile a Vtr-a. dimineala gi seara. Placenta este expulzatd ftrrtr dureri dac[ se d[ lluzei. Crefigoartr Planta este cunoscutil de foarte mult timp pentu puterile ei ti. qi avorturile iminente. Actul naEterii are patnr perioade succesive:'dilatarea cdilor de na. o sensibilitate mult mai marb fap imboln[viri. mfuimea ei este in funclie de zona pe care trebuie s[ o acopere' pe ea se picur[ foarte pugin biiter gi se lastr pe locul bolnav. doutr-trei inghifturi. se pun in ea cdnd patnr mlini pline de gllbenele (flori.Nagterea gi dificultiitile ei NaEterea normall sau la tennen este un proces fiziologic declanEat la finele celor noud luni de sarcintr. inchise ermetic. Urzictr moarti Se optrregte o lingurild cu vf. expulzarea placentei. spontanl (aproape ftrrl dureri. .de multe ori. in ultimele 14 zile de sarcind. o linguril[ plin[ de bitter (bineinleles. sd se bea ceaiuri cildute. Pe durata unei zile se beau. Drtrgaictr Apreciatd inc[ din wemuri strlvechi. avortul spontaneste. alb[ sau galben[. De aceea este bine s[ fie f preventiv. pentru a-i uqura durerile. Recomandtrm. Semnele ce indic[ existenla pericolului de a pierde sarcina sunt: sAnserfi. se lasd s[ tragd un minut. alte accidente legate de pierderea sarcinii fiind foarte rare. pdn[ este eliminat[). apoi s[ m[nAnce odce numai lapte nu. Prevenirea generali a bolilor de femei Organismul femeii are o activitate hormonaltr deosebit de r dublattr de o componentd psihic[ particular[ specificd . ele sunt indeptt'tate rapid prin aplicarea de compresecu mic bitter suedez. Alifie de gtrlbenele Se incing 500 grame de unturd curattr de porc. gi care se repet{ dureri sub formtr de crampe uq< ori dureri in zona galelor (lombar[). dar !a o vArstd anormalfl a hemoragia.tere. Pe durata zile se beau doul pdnl la patru ce$ti de ceai. Se opfu'egte o lingurip v0rfuittr cu plante cu o cantr de ap6. dilatarea se va face rapid. general. expulzia va fr uquratd. Ceaiurile de mai jos aduc echilibru. in reprize mici. sAngelef ro$u sau negru. Eite.obligatoriu ins[ inainte. Compresa se face dintr-o bucat[ de vattr. amestecdbine gi dupd ce totul a fdcut spumd. evolugia qi mennrl lor. Mic bitter suedez Utilizdrile lui sunt multiple. primele ore ale lduziei. sAngele sAngerfui. d ceqti de ceai. de stres. se trece printr-o pdnzl tifon curat. deci durerile lor vor fi mai mici. fhr[ complicagii. cu declangarea connac$ilor gi a dilat{rii c[ilor de naEteremedicamentos. un fel de na$tere normal6. a VIII-a. Dacd e'ca. Dacd apar dureri postnatale sd i se dea mamei. expulzarea fdtului. fEr[ dureri.uneori aDroaDe nebngate seamtr.infeclia sau fdtului. se las[ o jumdtate de minut $i se sfrecoar[. de factorii externi. Dac[ apar inflamalii la venirea laptelui. se lasd s[ stea o jumdtate de minut qi strecoar[. o lingurd la o jum[tate de can[ sau o lingurild inff-un sfert de ceagc[. naturale. in ceai de plante sau trp[ (dac[ nu exist{ alte indicagii). in special legate de prevenirea. trei zile la rAnd.rf de urzictr moarttr. ea era utilizati intr-un mod foarte interesant in timpul naqterii: tot patul femeii ce urma s[ nasctr era acoperit cu un strat de plante. Bitterul s:eia diluat. dac[. se storc bine plantele rlmase in p0nzd gi alifia se pune borcane curate. inghifturd cu inghigitur[. o lingur[ de bitter. dar accidental 9i. pe stomacul gol. ca s[ aib[ efect. de celuloztr sau o c6rp[ de in curat[. $i se pare c[ uleiurile volatile degajatede dr[gaicl ajutau. Prevenirea pierderii sarcinii (a avortului sponta sau iminent) Trebuie fdcuttr o deosebireintre avornrl spontan.dac[ se poat€embrion aga. Este bine s[ fie luat inainte gi dup[ mese. suportattrpoarc q $nut5 9i o-n9ap1e bine intreagd. un plus de sdnltate.fdr[ dureri. o cantr de ap[ clocotittr. a D(-a). izolat. uneori lproape neblsate in seamtr.unicd (un singur copil) sau multipl[ (gemeni).sexului fapt ce genereazd. poate fi prematurd (inainte de termen. intre contraclii.cflt ai clipi din @hi"). Dimineap inctrlzeqte pufn conginunrl ca s[ curgl ugor. locul s[ fie uns cu alifie de gllbenele. Dar ea poate fi gi patologicl (avAnd complicalii ce privesc atit copilul cAt gi mama). Existd citeva plante ce sunt deosebit de bune in difrcultigile ivite in timpul nagterii. Se pune o lingurila plin[-ochi de plante intr-o cand cu clocotittr. o dattr la dou[ ore. . contracgii repetate ce anunti. st Spre deosebirede cel provocat. El deiurge de obicei fId prrcbleme. dimineala. dup[ o jumdtate de ord sd fac[ o plimbare scurttr.jumltate-jum[tate. ori prin aplicarea forcepsului sau prin cezariand). se ia. Nagtereava dura puFn. in urma chuia fdtul este expulzat natural. succesive sau repetat€' c numeroaseprobleme. se ia vasul de pe I se acoper[ gi se las[ s[ se rdceasctr pdnd a doua zi. frunze gi tulpini) ttriate mdrunt. o lingurtr plind de bitter in vin rogu. inG dou[ gi patru bre.

-. cLlr:rte. RostopascS Se pune o lingurili lttsii de rostopascit intr'-<l ctrnit cu apir clocotitl.rbestimiitfl privinEn puterilor ei tiuni'rduitoare. avorlul s-a ptodus.. se stlecozlfir. ca szucina stl cleeze multe neclzuri t'emeii. asrf'elincAt se obEine o supri.a cLurr vzi recomandirm. f-emeiagnviclir IatI cAtevtrceaiuri ce vr"rvor ajutit sir neceli mai ugor peste toate ilcestea. opflreqteo lingutigir cu viirf de plaurte Se cu c) cana"r itpir clocotitir.rt sI tla-u[. qi e posibil sir-i apru'ti striuri roi. Se tierbe o miinir de irfufuri de fir-rnzetinele.ngclrri singelui 1 vezi Prirncnirca Sarcini Este periotrda din viapr t''emeii in al ciu'ei uter se dezvoltit produstrl de concepfie. ceea ce e tbarte impoltant pentru sdnritate. Toate mcldificiu'ile entllnerate mai sus pot fl intense. In momentul cirnd incep sir se declan$ezecontracfiile. In tierturtr suecurati"rse amestecir un girlbenug de ou . Fag Lirstarii tineri de firg itu o acliune beneficti. ce mai greu cle *. dacit sunt fblosili o perioadir mai indelungat[. abia f'ot'mate. Coada goricelultti Se op[reqte o lingurilir cu vArf de coada qoricelului cu o carli'r de apir clocotitir. tinere.disting trei etttpe: 1) mama tue trmeleli. inghiliturzi cu inghilituri.De-a lungul zilei se beau pAn[ la n'ei ce$ti de ceai. Se bea.i Femeile gravide. Cicoare Penfiu o ceaqcircu ceai se opitrelte o lingurigit plinit-ochi de cicotu'e cu itpir clocotiti. opirrind o Primenirea sAngelui/ Regenerareasdngelui Majoritateu suf'erinlel<x' qi noastre se dat<u'esc ttrptului cir in siurge se acurnulenzt-r cantitfli mari de substange acide. impuritrili. oti au primele douir categorii de simptome. femeia gravidd ar trebui sir bea. dzu' .. proaspirtculese.3 luni : 1 august . cdte douir cirni pe zi. creiind o satcinti . iar el nLr le poate . CrcIigoard Pentru tr preveni pierderca stucinii. fiLrir nici o rctinere. Regenerarea sf.trzictr itjut[ nu in numai la cur[firea slngelui. obicei. se lash o jumiuate de minr. o lingurild cu viut de uzici cu apti clocotitir. gt'eguri. se lasl sit tragit o jurniuate de minut.. dirnineaga. ceai de creEigoarti. Amestcc dc ccaiuri Se runestecticregigoarir coada . intr-o jumirtate de litnr de lapte. clezechiliblecardio-vasculate. de prevenire a avortului. cilte trei cefti pe zi.i compozigia se leagl cu un sos de fitinii. Se beau.tclpi"! O^ cr. cn inghilituri mici. Cerdul se bea. Se vor bea zilnic pafiu ce$ti de ceai. digestie leneg[. se las[ o jumiitate de minut qi se strecoari. dar pentru a $ti exact cind o s[ naqteli v[ of'erim o rnetodir toille simpl[ cle calcul: dacit prima zi a ultimei menstrc a fbst 23 noiembrie + 7 zile : 30 noiembrie . Se vor consuma ptnii la patru clni de ceai pe zi. este bine sit utilizeze ceaiurile de mai jos. Infuzia se pregir- 26 27 . thce minuni. Se opiueqte gi in o linguritir virtuitti clin acest umestec de plante cu o cealcir de apti clocotitir. se lasl o jtrmritate de minut sir stea 5i se strecoarir. douir pAnir la trei ciini pe zL.. qi nu de multe ori se intfimpll it$tl. chiar qi ciiteva luni. [Irzicd Uueori sr. in tirnpul sarcinii se.rlui cturtiti4i egale. . din momentul f'ecundagieipitnir la naqtere. Eit dureazt"tcit'ctr 280 de zile. a. Timp de cirtevtr slptitmiini sau. ce au piexlut deja o sarcinri.fiecvenp este abundentt"t. se su'ecotu'[.o canir de ceai. cale se pot accentua . Cimbnr Pentrn o cearrscti cetri se optireqte o lingurigir cu vArf de cimbru cu de apd clocotit[. Se beau. Dup[ ce a sttrt o jlrmirtate de mjnut se strecoatti gi se bea" cu inghiEitrui mici. dupti luna ar treia. dispale menstrltrlia: 2) incepe sir se echilibt'eze netvos.si devin din ce in vilor sau di ntrturit p. globulele imbiitrAnite vor t'i inlocuite clr irltele noi.letice pe trbdomen.ii Ia regenerarca lui.gl'ett de dus" sau nlitma poate i sir aibir ea insEi cl sede cle suf'erinle cronice .ale gastrice.u'ri cu dor"rir-ttei ceaiuri. In plus. reziduur:i. ttpoi se strecoaril. rcparriztrte pe toatir dutata zilei. tegte op[rind. tratarnentele pe carc vi le recomandlm pot fi inutile. inghiEiturir cu inghigiturir.sihicir -aviintl npa-numita strrciuti t<lxicit. iar cind sAngerarea intensitatea duterilor crescutir.tulbr"rrtf heptrto-biliare. se lasir sir infuzeze cl jumdtate de minut.soriceh.aceasta este clata la crue trebuie s[ naltegi.repulsie talzi de unele alimente sau doringit vie ft4ir de altele. se miqcir din ce in ce mai greoi. se lasir la infuzat o jum[tate de minut gi de se str€coiu'it. Coada goricelului Dacit aveli amegeli gi greEuri begi cflte 9 citnir de ceai pe zi. inceputr-rltrvortului. se simi miqctir:ile ftitului. pentru fiecu'e cetrqcirde ceai. nerafecgiuni-. Dar este posibil. se poate mAnca o porlie de supir la cin[. 3) apar ttrlbrudri circulatorii gi cle eicrelie.portnt.

sd 12 ore. minut gi strecur6nd apoi infuzia.-o lingungl plintr cu vA. nagterile..lingutitl plintr-ochi cu planta bine mlrunlitl. or trebui str ia zilnic 25 de picdturi de suc de vdsc. Zona inimii persoanei suferinde tiebuie sd fie deasupranivelului apei. Sllbiciune Obligeant Cauz.Apoi -*"*tol se inidlzeqte 9i sl strecoard. miom (tumori benigne). pfflagfuil ingust4 urzici Oricare dintre plantele de mai sus. Pictrnui de v0sc . ca . V6sc Femeile. degi alimentagiadumneavoastr[ este hrtrnitoare gi indestul[toare. arnestecul. In acest caz. datorate ryei.s9 Sdseggln farmacii gi magazine specializate in vfuizarea plantelor medicinale. CAnd ieqif din cadd'imbr[cagi un halat gros de baie gi stafi in pat timp de o ord. Baie generald cu obligeand Se recomand[. viala sexual[. intr-un storc[tor de ftucte. intr-o ceagcl cu ap[ rece. Tulburiri hormonale Echilibrul hormonal est€ foafte important in viala femeii. inainte sau dupd fiecarg mas[. obnrarea trompelor ca umnre a avornrrilor. avoiurile.rcgh de intrelinere" a activittrlii hormonale normale. incompatibilitatea cu spenna b[rbanrlui. se pune g lingurip rasl din ele intr-o ceaqcbcu ap[ rece gi se la. inainte de culcare.ppasrc circulalii O" ftttouo-"t" a'sAngelui sau apar ca urlnare a flebitelor -la sunt in acestea fiind foarte fuecvente femeile bbere. Menstruatia sarcina. 3 . cite o baie . ar trebui sd bea ceai de r[ddcini de obligen[. are insomnii. dac[ aveli vlrslturi permanente. ca si tanspirati zdravtln. unul din urmtrtoarele aspecte clinice: I . Se pun 200 grame de rldlcini de obligeand la inmuiat in cinci litri de apd rece gi se lasl 12 ore. dimineap. Sundtoare Se recomand[ in cazul in care gravida este nervoasi. fimp de 12 ore. unnare a multiplelor cauze ce o genereazd. 2 . Varice Sunt dilatalii patologice. Cauzele sterilitllii sunt foarte diverse: matformalii ale vaginului. se strecoarl gi se bea" inghiliturd cu inghi$turd. se strecoardqi se beau una-doutr'clni pe zi.asctrderii anormale in greutate. inainte de Culcare. pe'stomacul gol gi seara. deficienp ale consti chimic[ coasei uterine. a doua zi.Calea spermatozoidului cdtre ovul este blocati. ori la cele ce puioada de ctimacteriu (La menopauz[)..ale venelor. obf.s6-i anrncagi ince umed. Se inctrlzegteapoi amestecul. suplimentar fatd de ceagca zilnictr de ceai din r'[d[cini de obligeand. Dar gi persoaneledeosebit de slabe.sc. s[-l sp[la1i bin-e.complet[ cu aceeayi plantd medicinal[. ori un amestec din ele. Hsand-o sd infuzeze un Sterilitate Sterilitatea femeii imbracd. surescitatd. compozitia constitugiei anatomice a mua lichidului seminal. se las[ pufin . Se face o infuzie dintr-o lingurilI plind-v6rf opdrittr cu o can[ de ap[ clocotiti. Sucul proasplt poate inlit$ra sterilitatea femeii! !{ic bitter suedez Incercaf. dimineaga gi seara. v[ poate ajuta in caz de suferinp hepato-biliare. va trebui s[ luaf v0. este foarte eficienttr. Ceea ce reprezinttr aproximativ gaseinghiginrri pe durata unei zile: nu este permis si se bea mai mult Oe o canr Oe ciai W zit inueaga cantitate necesar[ se va pdsua intr-un termos. Vtsc Se las[ la inmuiat. se lasd pulin s[ tragd. efectul rdddcinilor de obligeanl are rezultate destul de promiltrtoare. Gtrlbenele. ocazional.sd tragtr". Dac[ dorili sd in"pu*p dumneavoastr[ pergonal picdturile. s[ luagi.1cProas. a bolilor venerice. poate fi un dezechilibru al metabolismului. sarcinilor extrauterine. Mai pot aplrea varice 9i in to . a ctrror dorinli de-a avea un copil nu le-a fost implinitd. Se vor bea boua ceni pe zii una dimineap gi una iea6.Ovulul fecundat nu se Poate instala in uter.rracompozigia rea orificiului uterin. permanente. pIpIdie. o Iingurild de bitter. Se incdlzegteapoi. precum gi perturbatii in dezvoltarea ovulului prin secregia defectuoasd a hormonilor sexuali primari qi secundari. diluattr intr-un plhlret de ap[. Durata b[ii este de 20 de minute.Nu existi ovul disponibil pentnr fecundare. Este practic s[ ptrstrlm ceaiul pentru o zi intreagl intr-un tennos. a tuberculozei. toate risc[ s[ tulbure sistemul endocrin. Cura de vflsc. se strecoar[ gi se adaug[ la apa din cadd. se strecoar[ qi ceaiul se bea ctrldug seara. ciu'e au ajuns astfel din cauza lipsei hranei. Dup[ ce au fost bine mtrnrnlite. Se optrregteo lingurip plin[ de suntrtoarecu o cand de apl clocotittr. bobiple (fructele) gi sd-l plesagi' pdt-cules.

In ziua urmiitoare.dar ele rcgresenzit r:apidodatl cu naftereil sau dup[ operarcatumorii.prin Lrsciu'e fmnzele iEi pierd mile palte din plincipiile active . De asemenea.. Ceaiul sau caf'eauapoate face. tltrcl nu poate sir fircir o trstf'el de . se las[ s[ se riclice spuma. In cadir trebr. ci de un sinrptom care semnaleazfl existenEaunor tulburiiri in clrganism.generatl de crcqtereaprogresiviia fltului in uter. tiriate miilunt). senz?rliile de amegeal[ ap[rute in cazul unor cirlf.. douii mirini pline de turiEirmare (fiunze.sirsir tragfl jumtitate cle minui.ci imbrlcagi halatul de baie gi st 4i in pat. de asenrenea. La ieqireadin ap[ nn vr"r$teryeficu prosopul.. ridicuea pretr rapidii din pat direct in piciozue. pe o fnyi de in ciue se inf76oru'[ in jurul zonei td'ectate varice.inff-o tigaie. cum ru. Tigaia acoperitirse lasl peste norpte sir se lXceasc[. In sinraliile mai grave -chiu: . apoi cclnlinutulse trece printr-o pflnzir de in curatl. tiriate m[r'unt.i vusul se inciilzegtepulin. inctillflminte slnltclasir.rngat ptn[ s[ se ridice din pat.vara. vapornl. primi. Existir cauze btrnale care le declanqeai[.te pel'ne. sunt Lltmalea arya-numitei. Alifie de turifi mare Se inc:Ilzesc. Cine suf'er[ de hipotensiune arreriali tlebuie s[-qi rezele timp rnai ?nclel. boli clintre cele mai serioase.enir.torii cr.i cea de turiEdmtre. Leurdd Se culeg. junll geunbelor. Ffu{ a avea cclnsecinle gave gi tdrii a fi semnele unei imbolniviri. Cine dorelte s[ scape t'apid de starea de ameleal[ este bine sir se culce in pozilie orizon*dii . Baic de gezut cu titdneasi Se lasir la inmuiat (mtrcerat) 200 gramede fiunze (praaspete uscate). totul se inchlzeEte.u12icu o jgmltate de litm de apti clocbtit[. se ia tigaiu de pe se toc. adevtirate minuni. Suferinle legate de ciclul menstrual Amefeali in cazul trmegelilor este vorba nu de o boirld. se acoperzi o llsirm s[ se rirceasc[pestenoapte.r rnagina.florile 6i tulpinile se storc. pot. fi'unze ploaspete cle leurcll. se strecoarflEi se adaug[ in apa de baie. deouece cclmpresiunea suportntir de venele membrului int-erior.se amestecti se qi ia de pe fbc. Alific dc gSlbcnclc Alifir de girlbenele este. untura incinsir. cleosebit de eticace in tlatamentulvtu:icelor. amestecul mai inciilzegte datir gi se strecozuir se printr-o <l pflnz[ de in curatiu se storc restrrile de plantir.In ziuzrunnirtoare . ckruirrnilini pline de girlbenele(fi'unze. Dumta biiii este de 20 de minute. Frunzele. cu. 250 grame de untur'[ curatfl de porc.decoctul astf-el pregtitit. gininnstitlr--a pic ioiuelclr. sau timp de 72 ore.seumezesc comprcsele-carle ageAzr-r.flori in gi tulpini).le mai puteli zrd[r"rga mincilurile de spanac sau facegi din la ele un pireu. intr-un str:rt -qlos. in trsemenetr situaEii. pentru a trimspira bine timp de o orir. multir miqcar. in cazul unei tumori benigne cu evcllulie rapidfl.intr-o tigaie. irr cinci litri de trp[ rcce.intocmai ca ..a va schirnbazilnic. *. $i miglena pierde din intensitare dac[ folosim atare lemedii. un efbrt prelungit. qi !n !9t.ratlla nivelul organelorgenitale. flori qi tulpini. Cu resturile de plante storu'se se pot fitce. avionul. Ele pot fl de la inceput putemice sall por cl€$te treptat in intensitate. Tot din ele se poate pregirti gi o salatl. Se ptesat'it. aburdentti. Foarte bun este Ei un dug rece. Escngi de leurdi Penhu a bene{icia de puterea tirm[duitoare a lerudei pe toatir duratir anului .i sit linir picioarele riclicate la verlicalft (rezemate cle un peiete. Aliflrr de grilbenelese va intinde.gimnistic:ti" f7u'[ cle ajutor!). arnestec[bine. Se incirlzesc.iar ulitia astf'elobginurtir se p[snezrzl in recipiente cu capac.e.Se -opdresc trei linguriEe pline-ochi de urzicir mo. 250 grtrme de unturd cumtd de porc.nte(fi'r"rnzele. scAntei in faga ochilor. de asemenea. se calcle. menopauztr.in Llntul'aincins[.pu qi grcfud.tlanspilagii qi leiilnur-i. menstnlalia dureroasf. florile tulpinile rirmasein sirculeprlde pinzir) p<lt fi folosite imediat drcpt 5i ctttaplasrne pus dilect pe varice. B.sri genereze amepeli.pt1i bun rnijloc esre ins[ prevenir. Tulbr"rrlrile de irigaEie a crei-erurui. pe sc[r:i exterioare. ori puse pe ni. de se Comprcse cu trzici moarth Urt alt leac din grirdina Dornnului impotriva varicelor dureroasesunt irnpachetiuilegambelor cu fiertutir (decoct)de urzicri motut[. fi cl cldere de tensiune uterialti. la cirlclurir. catapltrsme. ori de m[rilea volumului tumorii . migrenele. apirrute Ia v0r'ste mtri inaintate. Asemenea qize de amegealirpot sir dureze de la cdteva secuncle pAnir la cAteva zile. clri in timpul ascensiunilor montane sau a urciuii in ecliflcii fbarie inalte. Fzu.boli de inirlgime". albil sau galb.iutedoscleroza. Se lasir sir facir spnn("r. Zclneleafectittede viu'ice sie vor' de unge zih'ric cu Lln stmt gros de alifie. Alifia astfel obginutl se pune in recipienteinchise cll capac. se spall Ei se consuml crude. Se prcsatzi. A doua zi. sitr. sb la.rie fie <r sir cantitate de api suficienti penhu a acoperi rinichii pelsoanei sr-rf'erinde.dispare.rirtn inczi din anii tineretii: limitarea firmatului.. Resturile de pla.eti. du pclt sir fie datclrate gi unor. Cine tr inviifat.pericladade sarcin[.. poate sir rezolve situagiaqi prin tr:arining autogen.

ceea ce corespundeunei Pe cdni de ceai.agaicfcu o cea$c[ de apl clocotitl. se caracteri"eir[ prin icxderea pronunlat[ a fierului din globulele rogii qi culoarea paiida. inghitlturl cu inghiginud. se bea. cu inghiftrni mici. Se umple o sticl[ cu frunze sau cu bulbi de leurdii tniali mdrum. Recomanddm plstrarea claiului inu-un termos. pe nas. verzuie. se pune o lingung[ plin[-plin[ din arnestec. Se beau. patru panl la zece picdturi. durata zilei se betru qaseinghi$turi. se las[ str stea o jumtr1a1gde minut s[ tragd gi se strecoar[. se strccoar. una p0ntr la doud cegti de ceai W zi. dou[ cegti de ceiri. in carc este bitter. Se recomandl ptrstrarea cantittrlii zilnice intr-un tennos. intr-o can[ cu aptr clocotitd. cel pugin doutr sdptlm6ni.a mensflualiei.terca r. inghi$turti cu inghigiturl. se poate tuma pugin bitter intr-o linguriltr. se las[ s[ uag[ o jum[tate de minut. Din esen1trse vor lua de patru ori c0te 10 pAn[ la 15 piclturi pe zi. a unui flaconaq destupat. Din esenta asdel preparattr se vor lua. rei lingwip de bitter diluate cu extern cit gi intern. Apoi amesteculse incllzegte $i se strecotu'ai. se toarl[ peste ele alcool alb sau rachiu de casl 38-4AVogi se las[ sticla str stea. Se pugin ceai sau ap[. diluat tu putrintrip[. Se poate umezi o bucatil de pdrlzil 9y mic bitter suedez. Seara. pnmsplt culese + pate ele se toamtralcool alb sau mchiu de caslu 38. V6sc Se las[ la inmuiat int-o ceaEc[ cu apl rcce. inghi$tur[ cu inghiginrd" trei ctrni de ceai pe zi.Se beau. in chip de comp^res[. Drdgaici Se opdregteo lingurigi cu vAr{'de dr. Pe durata unei zile se beau. inainte de culcare. Dupil aceea amestecul se incllzegte gi se strrecoard. Cre[igoari Se. Urzici Datoritti puterilor ei de regenelar€a sAngelui. aspirflnd apoi picdttuile. Anxietateo vezi Nelinigte Cefaleeo vezi Dureri de cap Clorozl Este o fbrm[ de anemie speciticd tinerelor fete.[.trpidd din perio?oa de pubertue gi instalare. zilnic.4Mu Sticla trebuie s[ stea cel pufn dou[ slptdmflni la clldur[. cu apx rece . clonrtica. timp de L2 ol?.pune o lingurild plin[-viuf intr-o cand cu ap[ fiafii. fdrzl sd se scurg[ ap[ . poate fi de ajuns gi numai mirosirea. se strecotrrd.eface un amestecin pdrli egale de flori gi frunze de pbducel gi. se las[ s[ infuzeze o jum[tate de minut qi se strecoartr. inghiliturtr cu inghilituf[. Obligeani Inu'-o-ceagc[.crue coincide cu cre. pe cru€ o aplictrm. Se las[ s[ tr4g[ o jumitate de minut gi se strecoar[. De asemenea. incet-incet. fi-unte.astfel inclt s[ fie umed. penuu pristrarcaclldurii. Ventrilictr Se optrrepteo lingurip cu vdrf de ventrilictr cu o ceagc[ de ap[ clocotit5. Coada Eoricelului Se optrregte o lingudF vOrfuittr de coada goricelului cu o cantr de ap[ clocotittr.un prosop tlauqat. o linguritl plintr de vflsc. la clldur[. Ca uz exteffl. Mic bitter suedez La indeptrrtarea senzaliei de amegeald ajuttr gi bitterul suedez.in ap[ rcce.se lasfl la macerat. mic.i egale de flori gi fiucte de pdducel. zilnic.se beau. datomti unui regim igienico-dieteticdefectuos. ^Esenln de ptrducel Inh-o sticld se introduq cantiti.qi i9 gine peste noapre pe zona -din el inimii. o can[ de ceai.Pe dur-ata intregii zile se beau pdnd Itr trei cerytide ceai. Penfiu o can[ de ceai se opfteqte o linguri$ vartria de urzic[ cu apii clocotitii. se las[ s[ n'ag[ o jumtitate cle minut. cdt mai fierbinte cu putinp. trmp de 12 ore. zilnic.. Esenfi de pcdicuf5 se g[segte gata prcpfl'ardin farmacii. diluate cu pugin[ ap[. o lingurigl msti de r[ddcind de obligean[. Re(eti de casi se umezegte.planta vindec[ clorcza. Piducel S. a pielii. din cdnd in cAnd. folosit at6t yor lua. Deasupra s9-pune o folie cle piastic'gi aioi un prosop uscat. cAte l0 picdturi diluate in pugind apir. .se prcglte$te o esenfi. pAn[ la pabu ceqti cle ceai pe zi. Mtri ajut[ qi un ugor masaj al cregtetului capului pe cu p0nza umezit[. Se vor lua.

se lasl sti intuzeze o jumirtate de minut, se strecclarirqi se beau, inghigitrudcu inghi$mrl, douir pAnirla tlei c[ni de ceai pe zi.

Crampe menstrale
Cimbru Se pune o lingurigriplin[ de plante intr-o can[ (250 grame) cu aph proaspirtfitutii, se lasd sti intuzezeprcl de un minut ;i se strecotu[. Se beau douir cegti de ceai zilnic. Pcrnd cu cimbru Se umple un pui mic de pernir cu flor:i uscate, se coase gtu'a pernei, se ?ncXlzeqte cuptclrr"rl in incins (fErir tbc), seal?, intrinte de culczue qi se pune pe bazin. Se lasii toatd noa.pteir.

r[mfln[ deasupra apei. Durtrta bflii este c]e 20 de minute. Dup[ baie se va imbrirca un halat gros, plugnt qi se va sta in pat inc[ o ott',, pent r, a transpirzrdin plin. Cicoare o lingurigirplin[-varf de rirdrcinzide cicoarc se las[ la inmuiar, tip de 12 ore,..inn'o.cetrgcri i.t.P[ c-u rece. Apoi se inc[lzepte a.mestecut se qi snecoarir.Pe durata unei zile se vor bea douti clni cle ceai. Este prirctic sd se plstreze inheaga cantitatezilnicl infi-un temos. Baie de gezut cu coada calului 1(x) grame de coadacalului uscatii- cea mai trdecvirt[pentru uz extern este coada calului mal€ - se las[ la macerzrt ap[ rece timp c],e12 in ore. Apoi, tr doua z.i, se incllzeqte trmestecul pAn[ la tier-beieqi se toamf, in cad[. Cantitateade apir din cad[ va fi potrivitir astf-elincdt sr acopere rinichii bolnavei. Dumta b[ii este de 20 de minute. Nu ne vom Dtelgecu prosopuldupir ce ieqim din ap[, ci vom imbrircaun halat de baie Eos qi vom sta in ptrt inc6 o oi'ri, pentlu ca sx transpir:dm zdra.vln. Amestec dc ccaiuri se amestecir, phli egale, coada qodcelului,coada calului qi urzicd; in apol, pentru o ceaEclde ceai, se opiireqte lingud(r cu vdrf din zrcest o amesteccu apir clocotitti, se lasl sti tragii o jumtitate de minut gi se su€coarir. va bea, cu inghigiturimici, diminealaqi serua,cAte <l ctrnl Se de ceai. Mic bitter sucdez Se amestecti lingull de bitter suedezinfi-o jumltate de canl cu ceai o de plante. Cantitatea se ?mpru'te doul porJii egale ce se betru cur o in jr.rmltate de or'[ inainte gi dupir fieciu'e mai[, ceea ce inseamn[ trci linguri de mic bitter zilnic.

Depresiune
Este o tulbruzu:e viegii psihice, ce afecteaz[ in special stiuea de spirit, a persoanele respectivefiind triste, indurerate, moroclnoase, neatente, disuate. Asemeneer s*iri, trpiu'utein unele cazuri dup[ na;tere szrula menopauzii, considerrrtea fi fbtule greu de tratat, se pot vindeca fbarte u$or cu plantele cle mai jos. SunStoare O lingurigi plinti-vflrf de slrni"rtorue opiuegtecu o cea$cirde apir se clocotit[, se las[ sri stea o jumirtatede minut, se strecoan"r se bezru, qi inghigiturircu inghigiturir, douir pAnirla trei ciini de ceai zilnic. Baie dc gezut cu sundtoare Se lasl la ir"rmuiat, timp t]e 12 ore, in ap[ rece, o glleatir plinit cu suni.toa.re proaspf,ti,verde - se folosescfiunzele, florile ;i tulpinile. Apoi, zt doutr zi, arnestecul incilzeqteplnii la fierbere gi se toarnit se in baie. Cantitateade apir din cadir trebuie rstfel pottivitti incirt s[ acopere rinichii bolnavei. Durata bdii este de 20 de minute. Dup[ baie nu v[ q;tergefi prosopul, ci imbrlcagi un halat de baie pi cu stali in pat o orl czr. transpirzrtri sir zdrav[n. Se recomandiYr sirptiimflnal o. btiie de ;ezut ;i, in celelalte zile, cirte o baie de sunritotrre la plcroiue. Baie generali cu cimbru Se umple o gtileatri de qase-optliui cu plirnte verzi de cimbru sall se pun in ea 200 grame de cimbm Ltscat. trdaugl apir tece plnir cind Se vasttl se umple qi se lasir pltrnteles[ se inmoaie tirnp <]e 12 ore. Apoi, a doutt zi. trmestecul incirlze$te, stlecoar'[qi se :rdaugtiin baie. se se
Ciurti&ttea de apf, clin ctidir va fi astf'el potlivitri incirt inirna bolnitvei sit

Dureri de cap I Cefalee
Durerile de ctrp pot avea mai mr-rltecallze. Aproape fiecrare dintre noi suf'er[, din cAnd in cAnd, de cefhlee, mulgi ins[ sunt afectali permanerrt de ele. Canzele aparigiei lor sunt multiple, iar' ?n czutea deja ^apiuut[, -DurereA de cap gi migrcnele, veli gi,"ni informalii complete. [n cazul de fa[[, cauza este undeva in cadml tulburiu'ilol ciclului menstu.rzrl, in puberarc sau la menopauzir. Este vorba de o cefhlee pasageri, c:e insofe;te sau precede ciclul, persistir la menopauz[, poate deveni rebelir sau chial petrnanent[.

Se oplreqte o lingurili plind-vArf de urzici cu 250 grame de ap[, se las[ o jum[ttrte de minut sd stea, se strecoar[ 6i se bea, inghiEitur'l cu inghilituri. Este recomandabils[ p[snaEiragiapenuu o zi intreag[ int- un temos. Se pot bea ftr'l grijl p0n[ la doi litd de ceai de urzici. Coada goricelului Pentr'u o ceEc[ de ceai se opdreqte o lingurild cu v1rf de coada poricelului cu apl clocotit[, se lasfl sti u'ag[ o jumltate de minut' se cu strecoard.Se beau, tnghiEitur'fl inghigiturd,doufl cdni zilnic. Ciubofica cucului sau uscateale florii (o lingud$ plinl-ochi Ia o ceaqcl Virfurile proaspete de ceai) se opfu'esccu ap[ clocotit[ qi se lasd s[ infuzeze o jumzitate de minut, pAn[ cind ceaiul cap[t[ o culoare uqor aurie. Pe duata unei zile intregi se vor bea, inghigitutd cu inghifturd, pAn[ la trei ct1ni. Piducel La o can[ de ap[ clocotitir se plrne o lingurild cu vdrf de fi'unze 9i se flori, bine m[runEiteDi amestecate, lasti o jumtitate de minut la infuzat qi se strecouti. Pe durata intregii zile se beau douir ceqti de cetri. Esengi de piducel Florile qi fiuctele prrcasplt culese se introduc, in ctrntiti4i egale, intr'o sticl[, cale se umple apoi cu ttlcool rafinat sau rachiu de cas[, 38-4OVo. Sticla trebuie sd stea cel puEin dclu[ slptimAni la cdldurir. Din esenga astf'elobginut[ se vor lua, zilnic, cAte panu phnd la zece piciittrri. Mic bitter suedez La clureri cle cap puternice se vtr lua bitter de doul-u'ei ori pe zi, impreun[ cu un ceai de plante. Se dilueaz[ o lingur[ de bitter suedez cea mai eficienti se obginedacti se bea in 125 gflme de ceai. AcEiunea jumlttrte de orti inainte ;i dupir mas[, rcspectiv, carc acest amesteccu o un sf'ert de ceEc[ inainte Ei dupit mas[. Refeti de casd Se-ud[ un plosop flauqat. mic, cu apl rece - si fie umed dtu bine stors, fiue-rsh curg6 ap[ clin el - lii se aqeaz[ pe zona inimii, llsAnd comprcsa pe tot timpul nopgii. Peste el se pLlneo tblie de plastic, apoi un prosop uscat, ca s[ pirsuezec[ldura. Comprese cu mic bitter suedez Se ung tAmplele qi fiuntea cu alifle de girlbenele,penuu ca alcoolul apoi o bucatl de clin biiter sii nu usuce pfea tffe pielea. Se umezeqte

capulur. Uompresase tixeazd cu o taql sau cu o panzf, de in qi se lasl s[ ac$onezedoufl ptn[ la uei ore.

Dureri menstruale
Urzici moarti galbend O linguigl vMuitir cu plante se opfueqtecu 500 grame de apziclocotit[, se lasd sri stea pugin gi se sr€coiu'f,. Se bea toati cantiurtea,in porlii mici, de-zrlungul innegii zile.

Greafi
Este un riru resimgit,,de la stomacpAn[ in gAt" qi al cfuui reflex imediat este nevoia de a voma. Are multe cauze,printrc care qi unele dureri, cum sunt cele menshuale. Ea poate fi qi unul din semnele prevestitoarece anunfd un atac de migren[, deci va fi prezenti cflnd aceastd boald se manifestdla pubertate stru la menopauzd. Coada goricelului Se op[regte o linguril[ cu v6rf de coada qoricelului cu o cea$c[ de apl clocotitl, se las[ s[ tragfl o jum[tate de minut gi se s['ecoar[. Se beau, inghigiturd cu inghigitur[, una p0n[ la doul c[ni de ceai pe zi. Piducel Facem Lrn amestec de frunze gi flori de p[ducel (in pd4i egale), punem o linguriEflplin[-ochi din amestecin cana cu ap[ ce abia a dat in clocot, l[s[m totul la infuzat o jum[tate de minut 6i apoi streclrr[m. Se beau,inghilitur'[ cu inghiEitur[,pe durata unei zile, dou[ ce;ti de cetri. Esenfi de piducel Se iau flori qi fi'ucte de pirducel,proasp[t culese,qi se introduc, in cantitrifi egale, intr-o sticld; peste ele se toarn[ trlcool rafinat sau lachiu de casir 38-4Oo/o. Sticla trebuie sir stea cel pugin dou[ s[pt[mtni la cildurd. Se vor lua, zilnic, patru pfln[ la zece picflturi de esen[d. Mic bitter suedez in cana de ceai clin plante pe carc o begi puteli pune pflnir la trei lingtuige de bitter suedez,acestafiind cunoscutdin vechime ca Letnedtu excelent impotriva amegelilorqi a greEii.

36
L-_

37

Hipertensiunearteriali
in hipertensiuneaarteriald permatent[, stabilizatri, slngele esrc pompar prca putemic in corp. De aceease pot produce leziuni ale inimii, ale vaselor sangvine sau ale organelor. IntrucAt ins[ organismul tinde lat inceput sri compenseze cre$terilede tensiune,afecgiunea pr:opriu-zisirse instaleaz[ ueptat... Majoritnteacelor in cauzl nu rcmzuc[ la inceput nimic. Cu timpul instl apar dureri de cap qi sc[derea rurclamentuluiin munch, dezechilibru cu senzrUia begie,pierderi de memorie, astenie, de tulburdri oculare,furniclturi la extremitirgi. Bolnavii se pldng de palpitagii, nu pot dormi qi uneori sllnt surpdngi de insuficiengerespiratorii. Numai in pu[ine cazuri, cauzla apariliei hipertensiuniiarteriale gste imbolnirvirea cronicfl a unui organ, cum ar fi, de exemplu,rinichiul. In cazul installrii certe a hipertensiunii va trebui sir rcnunfali la cafea qi nicotinl. Utiliz.4i in alimentaEiecflt mai pulin[ grdsime qi sare. Evitali efbrturile fizice intense. Esenfi de phducel Florile 6i tiuctele proasptitculese se intrclduc,in cantitirgiegale, intr-o sticld, cale se umple apoi cu alcool rirfinat sau rachiu de cas[, 38-4lJo/o. Sticla trebuie sir stea cel pugin dou[ siptimirni la ciildur[. Din esengtr astf'el oblinut[ se vor lua, zilnic, clte patru pAnd la zece piclturi. V6sc Este o plantl medicinal[ minunati pennu toate aI'ecliunile cardiovasculare. hrteretr sa ttrm[duitclarcintervine reglAnd tensiuneaatAt in caz de hiperlensiune, qi hipotensir-rne. pune la inmuiat, intr-o ceaEc[de cflt Se ap[ rece, o lingurila plinir-ochi de vlsc qi se las[ 12 ole la macerat. Apoi amesteculse incllzeqte, se str€coartlqi se bea cu inghi$trrri mic. Se vor consumatrei c[ni de ceai pe zi. Recomandlm ptistrareacantit[1ii zilnice intr un termos.

Sunitoare Penflu o ceaqc[ de ceai se optireqte,cu apfl clocotiti, o lingurigfl cu viuf de suntrtoare,se las[ s[ stea o jum[ttrte de minut, se strecoar-[qi se beau inghigitur[ cu inghiliturd, dou[ c[ni zilnic. Baie de gezut cu sunitoare 100 grame de sunltoare se las[ la inmuiat, inn -o gileati cu cinci litri de apir rece, timp de 12 ore. Apoi, a clouazi, amestecul incllzeSte, se se shecoarir qi se toamri in apa de baie, carc trebuie astfel potrivitfl incAt sti urcopere rinichii pemoaneisuferinde.Dunrta bdii este de 20 de minute. Dup[ ce ieqi$ din cad[ nu v[ gtergegi prosoplrl,ci imbrflcali cu un halat de baie gros $ stali in pat o or[, asttel incAt s[ u'anspilagi zdrtrvirn. Drdgaici Se pune o lingurigi plinir-ochi de drflgaic[ intro cani cu ap[ clocotitd, se las[ o jum[tate de minut sX int'uzeze, strecoal'[.Se beau,inghi$turd se cu inghifturd, doud pinir ltr trei ceqti de ceai pe zi. V6sc Se lasir la inmuiat ino-o ceagc[ cu apir rcce, timp de 12 ore, o lingurilir plin[ de vflsc. Apoi amesteculse incilzegte qi se strecoar'[.Pe du'ata unei zile se beau, inghigiturd cu inghigiturd,trei ctini de ceai. Se recomandit s[ se pdstrezectrntitateazilnicir de ceai intr-un termos.

Migreni
Migrena este o afec$une rirspflnditl pe tot globul, ctuacterizatti de aptuigia periodicti a druerilor de cap hemicraniene (pe o jumzitate de cap), paroxistice (sub form[ de accese durerotrse scurte dar de intensitate maxim[), insogite de vomti qi tubu'riri de vedere. Un atac de migen[ poate dura cilteva minute szru cflteva zile. Femeile fac asemenea crize migrcnatoase mult mai des decAt biubt4ii. Durerile de cap pot deveni insuptu'tabile, se pot geneltrliza gi nu riueod cea af'ectatii u'e senzagia cti ii plesneStecapul, cir ii bat ciocane in tAmple, cir-i sfi'edeleqtecine_va creierul. De multe ori clurerile se asociazX cu grealir qi vom[. De asemeni, se poate intAmpla ca dupd dureri de cap mai intense s[ aparl mici scAntei in cAmpul vizual, in urma cfuor':r suferinda vede dublu. Cefaleea este, desigur', simptomul determinant al migrenei, deseod ins[ ea apil'e insoliti de o sumir de semne prevestitoare, tulburiu'i fbarte diverie ce anunll declan;area atacului migrinatos, cunosctlte sub numele de ,,aulr[". Att simptom important este staiea de vomi. Numai gflndinduse la mflncare, bolnavei i se poate faoe greall qi u'ebuie deseori s[ vomite. La circtr o treime din cei ce suf'erd de migrene trpar tulbur'fu{ ale vederii, de obicei in faza cle inceput a cize\. ln mod ntltmal,

Isterie
in tulbur'fuile grave hormonale,in cleregllri majore de ciclu menstrual, cu multe implicagii socio-farniliale,pot apttetr tubtu'[r'i cle comportament pasagerece se inscriu in aria manifeuililor isterice. Dar nu este vorba de nevrozzristericd propriu-zisri, foane grav[ qi, e adeviirat, destul de trecventl la t'emei.Mai mult s-ar putea vorbi, qi potrtecir iu fi gi mai extlct, de o ,,struede isteliziue", datoritr"r dezechilibrelorapiuute in ciclul menstrual,manifestatfl prin retrclii compoltamentale extleme,inhibigii sexuale, crize de agitagie,sptsme muscularepasagere, eventutrl chial aparilia unui dezechilibrucaractedalisteroid.

m ceaiul. Ffuii sii vir gtergegicu plosopul. sunt insI posibile qi uqoar. Ciubo[ica cucului Ceaiul de ciubolica cucului aduce alinarc rapidl in acceseleputernice de migrenfl.pAn[ Ia douir ctini de ceai. Menti Se opiuegteo lingurilft cle mentd cu o cea. inghi$turzYr. astf'el incdt s[ n'trnspiralidin plin. de pedcol ce nu poate fi inlflturat. veli imbrdca un halat de baie grcls gi veEi sta in pat o or[. Una din ele poate fi suprasolicitareafizicir sau intelectual[ in cazul persoanelorcu o fire anxioas[. Nelinigte/ Anxietate Stare ce produce o puternicd tensiune intedouir.efbrtuile fizice. arc un ef'ect calmant miraculos. Ceaiul se bea inghigitud cu inghiliturd. Se umple o sd. Nervozitate Poate ti deseori generutirde tulburtir{le hotmonale ce deregleaziiciclul menstrual. Se vor bea. .te plzrntaintreagfl) 6i se las[ 12 ore. inghigiturdcu inghigituril. tirnp de Se o jumittate cle minut. ingijili somnul. senzaliacle oboseali va clispilea ca prin minune. cum ar' fi menstruafia.cuplate cu ceaiuri din aceeagi pltrnt[. membrele obosite. Se pune o linguripi plind-ochi de planti mlnrngitir intr-o ceaqctide ap[ clocotitd. Urzici intr-o crmir cu apir fiu'tri se lasit o lingurigii vir{uitt'r de ruzici. Se suecoarit . pedant[ sau ambifoas[. manif'estirtir prin nesigruanf[. O ceaqc[ de ceai.Se va bea.cl de ap[ clocotitil. ciue se prepar[ op[rind o lingurig[ cu vfuf de coada qoricelului cu o cea$cdde ap[ clocotitri.inghilitur[ cu inghigitur[.ii cur tlori cle muqelel proaspetepeste ctu€ . Baie de qezut cu coada Eoricelului Sunt recomandatedeoarece. Nu uebuie s[ v[ suprasolicitagi.accidentele.rt. Subliniem indeosebi f'trptul c[ planta ale o acliune calmantir puternicti rlsupra idttii neryoirsece pnvine din snprasolicitateintelectualti. pe carc o llslm o jurniitate de minut s[ stea gi apoi strecu5. o lingurigir plinl-ochi cu ventrilicl. Se cunosc multe cauze singulare ce pot declangamiglenele. sir inftrzezeqi apoi se strecoard. se lasl s[ siea o jumntate de minr. betru. (Pentru tlmuriri suplimentarevezi Durerile de cap gi migrena. in apl rece. pe zi. pdnl la patn"rcelti de ceai pe zi. inghiliturit cu pAnti la nei c[ni de ceai pe zi. intr-o can[ cu apfl clocotit[. Ventrilici Deseori. bIutI seu'a inainte de culczue.Se recomandl s[ se betr douir pAnii la trei cdni de ceai pe zi.e afec$uni nelvoase. pAn[ cind devine rogiatic. se las[ s[ stea o jum[tate de minut ryi se st'ecoar'[. se las[ sii stea o jumdtatede minut gi se suecoar[. Oboseal5 Apue fbtute des in delegliuile menstrunle. senzalie de oprimu'e. accelereazai procesul de calmare.con$tiinfa rlmane clar'[. Apa frebuie s[ acopererinichii bolnavei.Se beau. inghi$turd cu ?nghigitur[. Se beau. Cine trpeleazd mereu la tabletele con'ra durerilor de cap.i se bea cu inghigituri mici. Ulei de muqefel Dac[ intrinte ile culcare v[ veli fricgiona.se toaml ulei (n'e'buie acoperecomplet floi'iie) gi se-lasd-s[ stetr trei slptirmini la sii clldur[. de neliniqte interioru'l.i st'esul. devine mai nerrr'os. Apoi se incZrlzegte amesteculgi se adaug[ la apa dirt ctd[. 1(X) grame de coada qoricelului (se fblose. Factorii eredittui au rolul lor. ugof.o cani"r ceai de fbru"te fierbinte. fozu"te cald.mai ilascibil. tearnd fizicfl. cu ulei cle muqeEel. nepllcut[.Apoi se poate utilizil. Coada goricelului Acgiuneacalmant[ a acesteiplante inllturt sth:ile de algoasir. o jumltate de minut. stresul in carc lucragi la serviciu qi cel ctetrt de problemele familiale zilnice sunt cauze generatoareale unei stiui de nervozitate accentuati. Puteretrde concentlarescade sensibil.ci uebuie sii cluurli s[ vir relaxagigi s[ vi.) Coada goricelului Consumul regulat de ceai de cotrda Eoricelului poate indepXfia complet migrenele.i se strecoutl. Se pun la inmuiat. Sundtoare o Se opiu'eqte lingurip cu vflrf de sun[toarecu o cezulclde ap[ clocotit[. Ventrilica stimuleaz[ memoria qi aclioneazl imponiva senzagiilorde amepalir. vremea q. ctr qi unele cavze ocazionale.inghigiturl cu inghiEitultl. alcoolul. chinuitoa'e. Durata bdii este r]e 20 de minute.dou[ pAn[ la uei clni pe zi. se las[ o jumltate de minut s[ infuzeze 5i se sftecoar[.Se la s[ la infuzat. zilnic. Se oplreqte o lingr"uigir vilrt de coada qoricelului cu cLl o cea$cdde apd clocotit[.

cle poftd de muncl qi de vitrgir.ebete de la oatament. penoanelor anemice. lung[ cluratii r. ingr.poate apfuea in toate cazudle de cicluri menstrualeabunclente. exercigiirespiratorii regulateszi-^. in Vffsc 59 pune la inmuiat. Se optiregte lingurip cu varf cle frunze ae]:ittaginlr o ingustn (sau latd) cu o ceatctl de-apt"rcrclcotiri. pllmAni qi stomac.las[. iar durtrta menstrutrliei depr\eqte 10 zile. baie generalir cu cimbru. motiv pentru crue sunt recomandate tuturor persoanelorcare se disting printr-o palorue deosebiti. de multe od obositozue gi pentrlr persoantr suferinclir qi -caire. redusitcle concentt'ale. toate cele de mai sus. jn general. exelcrln Cine suf'er'[de astf'elde tulbuldri e bine ca. Amestec de ceaiuri de Ceaiul. p{ttagini lati cele douir plante eiiminir toxinele din sange. o astf'el de situt4ie se poate agrava s'lLl poate agt'ava. se bea. cel pugin o ceaqc[ de ceai pe zi.o jumltate de minut sir sreaqi se bea.o jumltate de minut. Se tusoci amegeli'durreri asemeneit. se las[ s[ stea o jumirtate de minut qi se snecoard. Baie general5 cu cimbru Persoanelenervoase gi surescitrte al tlebui sd facd regulat. o ceaqcitde ceai. in avort. prin masajeLl$oal'e. o lingurigir plini-plind cu vflsc. Tulburiri cardiorespiratorii Slibiciune general5 Este cl stiue. Nu vti qtergeli cu prosopul. recomtrndl pf. palbareaf'eEei. se. Pitlagini ingusti. Se opiueqte o lingurig[ vArt'uit[ de plante cu o ceafc[ de trpit cloc<ltitit. Poate avea multe clar'. e puEintblosit[ persoanain cauz[ nefici. de de chef.a inghilitud.i stabilizezetensiunetiarteriald gi s[-qi teglezefi'ecvenlaqi amplitudinea pigciuilor respilatotii.inghigitur[ cu inghigitr"rrd.timp de 12 ore.rl'ar'.secliminueaz[-.ditc[ tensiunea in tuterial[ .i ele depind r]e b. cele dureroase. CrefiEoari Se_puneo lingurig[ plin[ cle creliqoard inu-o can[ cu arp[ clocorird. se strecoiu-d se beau. cu o tendinp de agitalie inutilir. plepilat dinfl-un arnestec ventrilicti . Durata bdii este de 20 de minute.lingurild cn vfuf cle coacla calului int-o can[ cu ap[ clocotitfl. are o acgiunebeneficXin stiuile de melancolie . ial f'emeiasuf'erindl este lipsitil atunci se insttrletrzti strue de o ttzil. inghigitur-d qi cu las{.gi se beau.i de tristege. Se se beau.inainte de culcare.a Motivele trparigieiunei atiue situt4ii sunt multiple . pAnir la trei cxni cle cetri pe zi. Zona inimii persoaneisuf'elindetrebuie s[ fie deasupraapei.s. in situaEiile care scurrgerile de in menshuale sunt -prea abundete. cu dezechilibreleendocrine gi crizele durroase genito-abdominale. repartizatepe inireaga zi. rnu. sir-6i fo4a cretrscn fizice simple.clru. in fine. in clezechilibre hbrmonale.Paloare Este camcteristic[. nici migctrre sr"rficientl -.la lAndul ei. se lasir la infuzzit o jumir&rtede minut. Surescitare Este o stiue de nervozitate mai accentuad. Apoi amestecul. general. .ecoori.cealc[cu apfl rece. dacir musculatut'a. de putere. ce apal in cadrul nrlburiu'ilor de ciclu menstrual.incirlze$teqi se st.i r[dlcin[ de gelind. Apoi amesteculse incilzegte gi se toam[ in apa de baie. inghigituri cu inghi$tur[.ceapzu€.unt1 Dac[ stue cle funcgiontuea apat'atuluicucliclvzrscr. -extenuzu'e. rue tegxtur. in'ctzul clelegXrilclr menstntale. s. Coada calului Se pune o. capacitate de cap. SfdrqealS stare tipic[ dup[ avort. inimii.o. cu inghi$turi mici.foarte dueroase.in timpul perioadeide climactedu. dour pdnd la uei cegri cle ceai. in menshualiile abunclente. ci imbrdcaEiun halat de baie gros qi stali in pat o ord ca sh uanspiragibine. o datir sau de dou[ ori pe sirptirmAnir.ncl nici efortui frzice. Se umple o o gdletrti de gase-optliui cu plante verzi de cimbru sau se pun in ea 2ffi grame cimbru uscat qi se lasd s[ se inmoaie (s[ macereze) timp de 12 ore. Tristefe Este o stare de spilit ce se instaleazl de mai multe ori la f'emeile ce au veqnic problemelegate de ciclul menstrual.in ph4i egtrle.chiul inimii sl[beqte gi forla sa cle pomparea sdngeluiin artere scade. feniru cei din jurul ei.Seat'a. inghiliturir cd inghigiturd. una piurd ltr dou[ clni de ceai pe zi.strarear4iei zilnice intr-un telmos. obicei.in cazul nostrn. se strecoarf. dacti miqc[rile lespilatorii sunt insuficiente ca amplitudine.se stea.

astfbl incflt s6 fie umed. fdrh ca s[ se scurg[ apa din el .dou[ pAn[ la trei celti de ceai pe zr.Acestea activeaz[ circulagiagi sporesccapacitateade efort.soricelului. In ziuzt umiltoare tigaia se incllzegte pu1in. nei linguri. Cantit5$le de plante indicate se vor imestecafoale bine. Se mai recomandtr. florile qi tulpinile. Se lasfl s[ se ridice spuma. ca. dimineaga setua. Se nmestec[ o lingurili de bitter cu o jumirtate de ceaqcdde ceai sau de ap[. se storc fiunzele.se las[ o jlrm[tate de minr.se recomad[ sii se ia. inghilitur[ cu inghiliturh. o lingurilrl plin[-ochi de vAsc gi se las[ 12 ore Ia mtrcerat.clilunt cu ap[ sau ceai. cu ap[ r'ece . Coada goricelului 'Intr-o can[ cu ap[ clocotitir se pune o lingurig[ cu v0rf de coada . se sfl'ecoar[. Apoi trmesteculse incllzeqte. s[ se fac[ un duE rece sau o procedurti de spll[ri cu ap[ lece. care se bea in dou[ rcpize. Se bea. Puterca sa tdmdduitoaleinteryine reglAnd tensiuneaatat in caz de hipertensiune. dupir cum este sLlpoltat[. Deasuprase aqeazflo fblie de plastic Ai apoi un prosop uscat.ez prea tru€.cAteo lingurigl de mic bitter suedez. intro cea. se acopert qi se lasfl pestenoapte stl se r[ceasc[. se strecoarl. se imparte cantitateain dou[ po4ir egale 1r 'se beau cu o jumtltate de ord inainte qi dupl fiecue mas[' Comprese cu mic bitter suedez Pielea clin regiunezr stomaculgise unge cu un su'at gros de alifie de gllbenele. Recomand[mp[straretr cantitAgii zilnice intr-un temos. Ca mod de administrare se indic[ diluarea un-ei linguri de bitter intr-o jumderte de ceaqcilde ceai. Tulburdri circulatorii VAsc Este o plantl medicinald minunati pentru toate afecgiunilecardiovtrsculare. ea poate in apiuea Ei in cadrul menstrelorfoarte dureroase. nei lingurige de mic bitter suedez.. dimineagaqi seala. cu cflte o jumfltate de or[. sarcinfl. zilnic. Pentnr o ceaqcl de ceai se inmoaie o linguril5 cu vArf din amestcin apl rece. In funcEie de intensitateatulbur'[rilor circulatorii se recomandd mdrirea dozei zilnice de la tr-ei lingurige pfln[ la dou[ gi.gi se gine peste norpte in chip de compres[.la menopauz[. diluate in ceai de plante sau in ap[. se ia tigaia de pe fbc. Refete de casi Se umezeqteun prosop flauqat. Atifie de gilbenele Inu'-o tigaie se incing 250 grame de unturd curati de porc. Apoi maceratul se incilzegte. VomI Degi este un simptom caracteristicmultot boli foarte gl'ave. Se beau. qi prcventiv. flori 6i tulpini). timp de 12 orc. ionginutul ei se trece pdntr-o pinzl curatl de in. penuu ca alcoolul din micul bitter suedezs[ nu o degres. respectiv. inghiEitur5cu inghi$turd. se strecoatirqi se bea cu inghigituri mic. Mic bitter suedcz Se iau. inainte qi dupd mas[.cAt qi hipotensiune. pe Compresase fixeazd cu o f'agdsau cu o pflnz[ gi se menline dou[ pAn[ la panu ore. dup[ tiecarc baie cald[. Se sttopeqte o bucatA de vatl sau de celulozil de mirrime poUiviti cu bitter zuehe. o ctrn[ de ceai.Se pune la inmuittt.cd de ap[ rece. generalflori parJialir.rtsil infuzeze. carc plsueaz[ ctlldura. se indulce$te cu o lingudpi de miere. se mai amestec[ o dat[. Se vor consumatrei cirni de ceai pe zi. pe zona inimii. iar alifia astfel ob$nutir se pitsneazdin borcane cu capilc inchis elmetic.Amestec de ceaiuri Pentru inuelinerea bunei funclionfui a inimii gi a aparatului circulator se prcparii urmltorul arlestec de ceaitui: 10 grame coada racului 10 grame arnic[ 10 g'une rddtrcini de pduunjel de cAmp 10 grame alge brune l0 grame pdstii de fasole 10 glame fum[rip l0 grame coajl de crugin 10 gmme vAr:rtur!(ruti) 10 grame osul iepurelui 10 grame talpa gdqtei 10 grtrme u'aista ciobanului 10 grame p[ducel 10 grame tapaqnic 10 grame mupchi de piatrir 10 grame rftl[cini cle obligeanir 10 10 20 10 20 10 10 l0 10 grame scaiete gltrme p[p[die grame ceai de mat6 grame roinigd grame vAsc grame pir' glame coada qoricelului glzune tr'oscot gltune coada ceilului Mic bitter suedez Deoarece curdli sdngele pi stimuleazl circulagia. mic. ?n Lrntura incins[ se prcstuir o mAnir plinti de gllbenele (fi'unze. . gi se aqetrzir rcgiuneaduretoasl a stomacului.

inn-o tigaie. iar trlifia astfel oblinutir se p[sueazl in borcanecu capac. f]orile qi tulpinile. Inflamafia sfinilor / Mastitl Apare in timpul aldptatului gi se datoreaz[ f'aptului c[ rnama nu-pi firce cum trebuie toaleta sAnilor. Afecliuni ale sdnilor Leziuni ulceroase ale sAnului Cancgr mamar.pe o panz[ cufati de in Ei se aqeazl pe sAnii umfl4i. deci nu ali fbst operati.Se pun dou[ mflini pline din plzrntelemiirungiteintr-o siui suspendatir deasupraunei ozrle cu apir care tierbe. se storc bine se plantele rlmase. / Inflamafia mameloanelor Galactoforiti Prczentir tot timpul alirp*rtului. iryi lasir suc. alifia se aplicti pe toat[ -(sau suprafaiacican'icei cicauicelor). dAr dtrcd nu este imediat ingrijitir gi tratat[. o micir crirpritur'[ pe mamelon. puneli compfesecu resturile de plante Stlecllt'tlte. Dacir t4i suf'erit cleja o intervengie chilurgical[. se stoic bine frunzele.Tot pe ele. Un temediu este compresacu u'aistaciobturului.i zona din jurul lor. de un udenom Tr.ca sit intre bine in piele. Comprese cu traista ciobanului Miurlele ctue al[pteazl se plflng deseori cii li s-au r"rmflatsAnii. Apoi se trece printr-o pinzfl curat[. ce tind sii colecteze gi sti supureze. prin czur se secrcttl laptele 6i se manifesti pr-in aparigia unei secrelii seroase sau purulente ce se sculge prin mamelonul umtlat. apar dureri. prin masaje circulare. examinaretr oncologic[ stabilinddac[ e vorbtrde un chist.. conlinutul ei se trece printr-o pinz[ curat[ de in. bine incins[. cn alifie de gilbenele. se trcopet'l gi se lasti s[ se ritceasc[ peste noapte. este limitatzi numai la nivelul cutalelor galactofore. patru-cinci tate clin ptepararea se alifiei. firc un f'el de . e bine sir vit ungeti uqor. se acopelir qi se la^sX se rdceasci peste noapte.o r"rgoar'[ inrclpirea ei. ca s[ se fluidifice. Poate fl doar o umfltue a glandei mamare. nUna se cl[ in strat subgire. florile qi tulpinile. vezi Inflanrafia s6nilor Tumori mamare benigne Existi mai multe valiet[gi. vezi Tumori mamarc vezi Inflama(iamamcloanelor Galactoforit5o Alifie de gilbenele Se pun patru m[ini de g[lbenele (flori.grame de untur'6 curati de porc. In ziua urm[toare se mai inc[lze$te pufin tigaia. de multe ori cu un conlinut lichid. ial alifra obEinutil pune in borcane emetic inchise. gi intinzind alifla in strat subgire rntrsilnd Se ung sflnii.. se lai[ s[ facl spum[. au mfuimi variabile. Datoritir vaporilor fierbingiplantelese incilzess. in zoneleulcerate. Se las[ sd se riclice spumit. Se incing.i se constituie abcesulsau flegmonul mamiu. ciind se mzri reinc[lze$tepufin inUegul alnestec. Tumora unicfl este micir. se acoper[ vasul 1i se lasl la rflcit pAnd a doua zi. cauia apariliei lor fiind excesul de foliculin[. penh'uca pielea s[ se rezulvindece tt'umos. rotunjit[. ele putlnd fi unice sau multiple. ambii sani . Se amestecittotul. 25O grame de untu'l cm'trt5 de porc gi se plesard in ea o mAn[ plind de gilbenele (fi'unze. de mtri multe ori pe zi. uqor sti inue in piele. pAn[ cAnd se rctrage inflamalia. Conlinutul sitei se l.se amesteclputernic. la amflncloi. frunze qi tulpini) mln'rnlite in 500. se storc bine frunzele. de clte bri aveli ilmp. se^ ia tigaia de pe fbc.istoatnfl .decoctsec". flori 1i tulpini). se inmoaie. In ziua ulmiltoare s[ se mai incirlzelte pulin tigaia. C. iar alitla astf'el obginutit se p[streaz[ in borcane cu capac elmetic. neted[. MaStitI. zilnic.se ia tigtria cle fe foc. Se lasit sai se ridice spuma. t'ebrti . flori Ei tutirinl. Mic bitter suedez Se sflope$te un tampon de vatir cu bitter qi se tamponeazti cu el mamelotrnele. Pentru ptistrarea bilcturii se acoperdcompresacu un plosop moale qi calcl. Alific de ghlbenele Mamelotrnele inflamate se ung.rmorilemultiple sunt localizate lt un sAn sau sau de un aclenofi6rom. conlinutul ei se strccoarii pt'intr<r pinzra curtrt[ de in. de mai multe ori pe zi.acestea pot fblosi de ori. Riincitlzite. Cum se prepalfl alifla'? Se ?ncing intr'-o tigaie 250 grame urlturii curat[ cle pori gi se ptesnrit in ea o mfinir plinir cle gitlbenele (f'runze. se amestec[ puternic. se h'age de pe fbc. Alifie de gilbenele Dac[ tumcxa existri. inainte pi dupf supt.

Se dilueazilo lingulir de bitter inu-o jumlate de ceaqc[ de ceai care se bea in dou[ reprize. Tot pe ele. unui s[n. pentru ca pieletr sf.Se strope$te bucattide vat[ de o mfuime pou'ivi*1 cu bitter pi se ageazir drept compresir. sflnilor de c[tre medicul ginecclloguebuie s[ se fircir. simgim c[ nu este prinsfl (nu aderir) in profunzimetrsAnului.. glancle mamiu'e. Indicaliile qi reletele crue ulmeazl sunt recomandateatlt inainte cit gi dupit operaEie. Se beau. acestea pot fblosi de paur. ial alifia astfel obginut[ se pdstreaz[ in borcanecu capac. multe f'emei se simt int'eriorue.semXnAnd Lrn .r-cinci se tate din prcpariueaalifiei. Se opfu'egteo lingurili cu viirf din amestec cu o ceagc[ de apir clocotiti gi se strccoud. . De nceea. se rezulvindece frumos. Comprese cu coada calului deasupra unei oale cu itpd cu'e fielbe se pun dou[ Intr-o sit[ suspendat]l mAini pline cu coadacalului. de asemeneit. Reinczllzite. ermetic inchise. detrsupra se aqeazlincti un suat de vat[ uscat[.dup[ cum este suportzrtl. EstB recomandabilsd se pdsh'eze lalitr zilnicd inb-un termos. ctr mult inainte de a cleveniun ctz penuu rnedici.rfleteqte peste pierdercaatributelol' sir lot t'eminine. in care sunt extirpali mugchi. e bine s[ vti ungegi u6or. 9omprese cu mic bitter suedez Inainte de trgeztu'ea compr€sei se unge pieptul cu alifie de gilbenele. gine doud plnir la patru ore se sau pe timpul intregii nopfi.mamog:'af]e. Alifia se cl[ in snirt subfre.se ia tigaia de foc. La acumullri de lapte se cons&rt[ aqa-numiEi . Astfel. atdt mai intemeiatl estesperanla extitpareasAnului cu cir (sAnilor) va putea fi evitatZr. in dreptul tumorii este ombilicat[ (face o adAnciturd. ca urmare a unei infecgii microbiene purulente. Compresil se fixeazir cu o piinzfl groasir. trei linguri de bitter suedez. Din fericire insir. ori.la cele mai mici semne c[ v-ar fi apfuut un nodul sau c[ sirnul s-a intt-u'itintr-o zonl anume.In tuma extirp[rii. se storc bine fiunzele. Cum se preparl alifia? Se incing inu'-o tigaie 250 grame unturit curtrt[ de porc gi se presal[ in ea o mAnziplin[ de g[lbenele (fi'unze. zilnic. In ziua urmdtoalese mai incllzeqte puginvasul.inghifitur'[ cu inghilin"rrfl. pllneli compresecu resturile de plante snecLll'ate.ganglioni. situatl. se amestec[ putemic^. Nurnai femei cu personalitate deosebit de puternic[ r€u$esc h'eacI sr. Pielea sAnului. prin rnasaje circularc..c[utarctr gtrnglionilor metastazici. nemaivora bind de marile amputiri. este aidoma cojii de portocall. 300 gnrme de gilbenele gi 100 grame coada goricelului.Noduli se pot fbrnrtr ryi in ciclului nu au nici o semnificagie timpul unei inflamagii banale a sAnului. inf'undir. in cadrul controlului preventiv. cel pulin o datl pe ar.termografie.Compresase fixeaz[ cu o faq[ inctilzit[ ryi se las[ cAteva or€ snu peste noapte. alifia se aplic[ pe toat[ Dacd agi suf'erit deja o intervengie suprafap cicatricei (cicatricelor). palpiuea sunt. diagnosticule clar'. |{ic bitter suedez Impreun[ cu ceaiul amintit mai sus se iau. Aburul flerbinte incilzeqte plantelefiiciind un f'el de . zilnic. Unntirile cumplite ale unei trmputiui mrrmare genercazzi ptoblemepsihicedeosebite. Alific dc ghtbcncte Dacir tumora exisul. Fieciue f'emeie zu.noduli de lapte". duretea :ii modificlrile ce apzu in gltrndele mzuniu'ein timpul patologicd.fiind prinqi (inflamali qi inmobili) qi ganglioni axilar:i gi cei subclaviculari. pentru ca alcoolul sti nu usucepielea. care inofensivi. chirurgical[. Iar dac6^o piptiim. florile gi tulpinile. nlmora este inilial rotunjiti. conlinutul se trece prinu'-o pdnzd' curatd de in.scrise mai jos. nu orice nodul este de naturrl malignfl. trmbii sAni zona din jurul lor. flori qi tulpini). trebui sir i6i ptrlpeze sirnii dupd mensh'uafie. punclie. recomandd"m ?nceperea uneia dintr.buric").. cAt se recurgemai devremela plantele din girdina Cu lui Dumnezeu.ecurele cle plante de. Acestea se r[stoun[ pe o pflnz[ curat[ de in qi se aplic[ pe sAnul dureros. Amestec de ceaiuri Se zunestec[100 grame de uzici. apoi o tblie ei de plastic pentru protejarea imbrdc[mingii. ci s[ inbe bine in piele. este se cu fbarte bine flxat[ de plzururile plot'unde ale tonrcelui.excluse din societategi se ret'ugiaz[ intr-o izolare cue le macin[ suf]etul. Dac[ e mult mai veche. gase pAn[ la opt clni de ceai pe z\.lzr nivelul ei. chial qi palTiale. cu clte o jumdtate de orl inainte rii dup[ pas6. In acest stadiu trebuie efectuate multe conhoalede specialitate pentnr stilbilirea malignitigii . nercgulatl ca firrmir. in special de mugchii pectorali.decoct sec". se acoper[ qi se las[ s[ se t{ceasc[ peste noapte. In cazul apariliei durerilor se rccomand[ comprese altemzitive cll mic bittel suedezqi cu coada calului. deci nu ali tbst operati.pentru a putea detectir aparigia tumor{i intr-o star€ incipient[.Penu'u ptisu'alea citldurii. Pielea este puternic retractatd (strAns[. chircitd). La tumod maligne. La femeile de peste 30 de trni. in parteade sus pi sple exteriorul sflnului. de Cite 6i ori avegi timp.Tumori mamare maligne/ Cancer mamar Este afecliunea cea mai des intAlniui la f'emei. Se lasfl s[ se ridice spuma. de cele mai multe ori. atunci cdnd vorbim de un cancer al cltganelor.

se intiluezfl) qi in gesututile invecinate.. Se recnnoitqtedupir forrna nelegulatt"t. $ic bittcr suedcz Impreunit cu ceaiul de rnai sus se ia o lingurip de bitter'. dezvoltarea inceplnd din regiunea suburetralr"r. p[trunde (se intinde.oricelului ir.tr-o girleaui cn cinci litr:i de apl rece rsi se lasir s. cu o jumltate de o16 inainte qi dup[ fiecare din cele trei mese.D. Pe dumta apliciuii compreselor trebuie sti sttrgi in pat. Alifie de ghlbcnele Se incing. dacir se descclperirdestr-rlde repede dup:i aparilia lor.ni la trei compr:ese:unil dimineala. de nei ori pe zi. Dup[ aceeir amestecul se incirlzelte."tptAmii. Compresd cu coada calului La dueri putemice. vegetrmte. una in cursul dupir amiezii . Compresi cu mic bittcr sucdez Dacir suferinla abdomino-pelvianti este insogitti de dureri acute se recomtrdti comprese cu bittet. corpi estrogeni gi tumori masculinizante.i aln in timpul nopgii. flori gi tulpini). p6. se ia vasul de pe foc. Cancer ovarian / Tumori maligne ovariene. pentm ca sii se . san o tumoar€ metastirticl (provenitii de la uter).puteli hormclnale": tumori f'eminizante. inghilitru'ir ctr inghigiturii. se amestecfl putemic. de aceea. Amestec dc ceaiuri In caz cle tumori rnaligne ale ovarel<>r ale utelului se recommrdir un qi trmestec de ceaitri prepiu'trtdin 3fi) grume de gllbenele 5i 3ffi grame de coada policelului."rstea tirnp de 12 ole. Cele localizate pe ccllul utetin sunt foute des intAlnite dar se vindecir in cea mai mare propo4ie. vezi Inflamafii ale ovarclor qi trompelor dou[ reprize. se storc bine tiunzele. Cancer vaginal / Turnori nnligne vaginale. Mai intAi se unge pielea cu alitie de gilbenele. cald[. inainte de sculiue. pacientei i se recornand[ birile sau de gezut cn coada qoriceh. Penb'u cti se rnanif'esfir prin pierderi de slnge anormatle. ciue se bea in 50 .. Cancer genital / Tumori maligne genitale Aspectul este de exctescengiisau urnlltiturd ce creqte lapid.or. se rnanif'estirprin pierderi de sAnge ce nu par t avea alt motiv decAt tulburfile create de climix gi.rrigir din acest trmestec clr ap[ clocotitir. Rinichii bolnavei trebuie sir tie acoperili de apir. Durzrta blii este de 20 cle minr. Vapor-ii de trp[ ciue se ridicit incllzesc. dacii le supor-tir bine. evolueazir incet. Se pun douti mAini pline cu coada calului inu-o sitir suspendatitdeasupra tunei orile cu apit ctue fierbe. durit. ce invadeazl vaginnl. ce secreti mtrsculini. qi ea inc[lzitir. Pentm o ceagcircle ceai se opiireqte o lingr. singeriu'ile genitale nebuie imediat semnalate rnedicului. florile gi tulpinile. Baic dc gezut cu coada qoricehrlui In afirrir de tmtamentele indicate mtri sus. Se dilueazir intpo jumirtate de cea. Sunt extlem de putind fi dotate cu . Se fixeazl comprcszr cu o faq[ incilzitlt. deseori ulcentti-t.rlui. Ciurcemi de vagin potrte fi o ftlmorir primitivri. controlul ginecologic periodic este obligatu'iu ?n aceastii perioad[.cit de ceai.r'anspile bine de tot. Compresa astt'el abdomen. se acoperir qi se ltrsir sir se rticeascti peste noapte. Cea mai fi'ecvenui localizare este la nivelul uterului (gdtul : colul 6i corpul). pe lingd compl'esacu bitter. pr<lduciind tumori secllndtu.Se beau. Cancerul k>ciiliztrtin corpul Lltelului aprrrede obicei duplt menoptu-r2tr. Cancer uterin I Tumori maligne uterine. pe o pAnzir de in curatd.rte.unirtatede rninut.e sau metastaze. se strecorlrir .cu aspect de corropid[. Se pun Ia inmuiat lfi) grame de coada. ziluic. Se lasi s[ se ridice splrma. Imbolndviri ale organelor genitale Angxitg. In funclie de intensitatea durerilor se pun. Apoi se st()pe$te o bucatii de vat[ de miu'ime potfiviui cu bitter gi se aplicd pe zona dureroasd. Nu se recomandir $telgel'ea cu prclsopul. In ziua unnzitotue se mai incirlzegte pulin tigaia. qi se su'ecotu'ir.nir chiar z\lnic. pe umezesc Ei scot sucul din plemte. se recomand[ qi coada calului trecuti pdn abtui.de culoare albicioasf. iar alifia asttel obEinut[ se pirsueazir in borciure cLl capac ermetic inchise. se r'[spAndeqtein alte olgane pe cale vaselol limfirtice sau sangvine. fiind inflltrante sau complexe. 250 Etrme de untur[ curati de porc gi se plestul in ea o mlinir plin[ de gllbenele (fi-unze. intr-o tigirie.Penuu p[strarea c[ldu'ii se pllne deasupra Lln sbtt de vatir uscati qi-apoi o ftllie de plastic. singerilncl u. pentru ca ulcoolul din compozilia bitterului s[ nu o usuce. urmAnd apoi ovuele qi vaginul. conlinutul ei se trece printro pflnzir curatzi de in. Se acoperir qi se fixeazit cu o altir pinzit. Apoi conlinutul sitei se riustozunti preg[titit se ageaz[.de trei oli pe sz. ce secretir hormoni Dal pot s[ nu tribir aceste cuactedstici. se lasir sii stea o jr. lase pin[ la opt cirni de ceai pe zi. ci se vzt irnbrtica un halat de baie qi se va sta in pat incir o orii. linute timp de panu ore pe zi.i se aclaugit in cadii.

Alifie de gilbencle Necestutlpenffl pl'oteclia pielii. Comprcsa astfel pregltiti se aleazd.ciclu de ciclu. pacientast[ tot in pat .Zona interesat[ se unge mai intAi cu alifie de gtllbenele. inghiEiturflcu inghi$tur[. pentru ca prrt"re] tiim[iuitotue a vaporilor de coada calului s[ nu se iroieascl in Zaclar.dupfl micul dejun. bolntrva nu mai ltie dzrrc[iue hemomgiesaLlmens[lnlie. iu alifltr astf'elobEinuti se piisfieazit in borcane cu ctlpac. Se scoate compresa dup[ ptrhu ore gi se pudreaz[ pielea penuu a evita m0nciuimile.i a douzr cclmpres[ cu coacla calului se recomitndir o compres[ cu bitter suedez. ori rilmAn ca atal€. Se opdregteo lingurill cu virt de coadtr calului cu o canti de ap[ clocotitit.Chist Este o tumoare inchisir. umecteaz[ [i extrag suscul din ele. La nivelul ovarului sunt de dou[ tipuri.In ziua urmltoale se mai incirlzeqte pugin tigaia. Este foame importzurtszi se acopere bine compresacu o pdnz[ gtoair izolatozuegi pacientasti fie bine imbrdctrt[.trptu'mici sAngeriuipe piucursul lui qi. peste compresd. se storc frunzele.pe col. pestenourpte. Este o nrmor[ benignirsituratir la nivelul stratului musculardin pereteleutemlui. Mai mr se intfllneqte in organele genitale int'erioare. pe istrn. Se pot tblosi aceleaqi plante. 300 grame de gilbenele qi lfi) Eame cle coada goricelului. qi ot'i evolueaz[ progresiv. un strat de vtrti uscatdsau o pinzi groasfl. se snecoar'flryi se bea. ciue se lash. ermetic inchis. Deseod se formeazl in ovarc. conlinutLrl ei se strecotuaipritrft-o pdnzil curati de in. se shecoatdgi se bea cu inghi. Se stropegteapoi o bucat[ de vatl sau de celulozon de mfuime adecvatil -qi zonei din interior unde cu bitter si ageazdpe locul ce corespuncle se afl[ chistul. Amestec de ceaiuri ln panrlel cu tmtamentelecle mai sus se vor bea gi doi litri cle ceai prcpilat din urmirtoareleplante. Se recommdl trei comprese de ccrada calului pe zi.rilari. Este o cavitate ap[rutli anormal (patologicir)inn:un lesut sau intr-un organ.punefi in flecare can[ b[uti trei pflnii la cinci pic[ttu'i de suc de m[criEul iepurelui. cu o jumltate de ord inainte de cinti. Dtrcl avegiposibilitatea. pe pi anume. Inainte de culcruese pune a treia. apar dupir finele menstrualiei. cale congineun lichid apos. stomacul gol qi seara. gi se las[ s{ aclioneze timp de douti ore. Cu comprcsa de mic bitter suedezpacienta se poate deplasaprin cas[. fdr'[ s[ dispzudin timpul mensnuafiei. Ea nu apruenicioclatdduph menopauzii gi e foarte ru'[ la femeile ce au mai mulEi copii. O lingudEl din acest amestec se oprcStecu o cealc[ de apd clocotiti. Sucul se obginedin m[criqul pr:oasp[t.Ovule nedesprinse dezvoltir sub forma chisturilcx' se (tibroase) de dimensiuni dif'erite. in zona mus. evolu6nd spr€ mucoasauterin[ (spre interiorul utemlui) sau crirtp exterior. se ia tigaia de pe foc. pe cotp. pe acea parte de abdomen ce corcspundelocului in cru:ese afld chistul (in interior). Compresi cu coada calului Se pun doul mAini pline de coadacalului ino'-o sit[ suspendatir deasupra. se acclpertigi se lzrsitsit se ritcezrsc[ peste noapte. stors intr-un storcltor de fi'ucte. cdte o ceaqci de ceai dimineaga. Semneleexistenpi lui sunl mens[uagiile incep s"{ dueze din ce in ce mai mult $ s[ fie din ce in ce mtri abutdente. Apoi conginutulsitei se r[stoarnii pe o pinzir de in cumti. Chist uterin / Fibrom uterin I Fibromiom. unei oale cu apir care fierbe. se trmestec[ plltemic.ittui mici. dar care nu se formeaz[ ca urrnare a unei inflamaEii existente aici.cresc trga-numite in timpul ciclului gi dispzu'din nou la menstrut4iaumirtotue. Unele funcgionale. ciclul se micgoretrzl. tlorile qi tulpinile. ce evolueazl. sub tbrml de pung[. flori Ei tulpini). Se poate dezvoltain orice pafte a utenrlui.penhu ca alcoolul conlinut de bitter s[ nu usuce pieletr.Prima se va pune dimineafa. 250 grame de unturl curat[ de polc gi se preszuirin ea o mAn[ plin[ de gllbenele (fiunze. Ciupercd vaginali. Se las[ s[ se ridice spllmrl. Celeltrlte sunt chisturi organice adev[r'ate. Vaporii incilzesc. se prepar[ in modul urmltor: se incing. piinir lir um[. de lzr cea a unei botrbe de foliculare mazfu'ela cea a unui miu. Pentru plstrarea clldurii se pune.. Se acoper[ gi se fixeazd cu alt[ pinzrainctirlzitl. pacientar[m0nirnd in pat. se ltrs[ sl trag[ jum[tate de minut. anterior.totul cu o pflnz[ curat[. nu sunt legate de nici o tulburane mensuual[. vezi Micozi vaginald Dureri ale organelor pelviene Cimbnr Se pune o linguri@ plin[ de plante inu'-o ctuti (250 gtame) cu apa .se acoper[ cu o folie de plastic pentru protejarea imbrlclmingii gi se fixeazd. se las[ s[ stea o jumdtate de minut. reincdlzite.i compresase lasl-din nou douit ore. Coada calului Odaul cu utilizarea comprcselor se recomiurddceaiul de coada calului. cald[. spe peritoneul ce inveleqteuterul. nefiind obligatoriu s[ stea in pat. A doua se pune dupir mtrszr de prflnz. Chist ovarian. gomprcs5 cu mic bittcr suedez Intre primtt . intr-o tigaie. bine amestecate:1(X) grame de utzicfl.

se storc hunzele. Mic bitter suedez lmpreunti cu ceaiul de mzri sus se ietu uei linguri cle mic bitter suedez.Se stropeqte o br"rcatir vatit cle miuime pot'ivitir cu bitter . Abr"rrul fierbinte incf. pe le scoate sucnl.te numfuul de globule albe. le inmoaie.ti de ceai zilnic. se strecotu'irqi se toarnzi in baie. inghiliturir cu inghigitur[. Se laszi s[ se ridice spllma. in tlompir zrpil'e o secregie seroas[ sau purulenui.puneo linguligirplinir-plinl cle creliqozuti inn-o canii cu api clocotiti-r. noapteainueagl. laie dc gczut cu coada Eoricclului Chiar Ei o singur'[ baie poate calma clurerilein cazul unei inf)arnalii ovtuiene. douti pAn[ la pauu celti cle ceai pe zi. se incilze.rlui.se coase la gtut. ltr intestine.i de se aqeaz[ pe zona dtu'etoasit. In primul caz. chist uterin Histeroptozf genitalS. ce.Pentru pitstrareacirldu'ii se pune deastlpra inc[ un stl'at de vtrt[ uscutit. se dilueazir fleciue lingurir in cura de ceai qi se betr. Pacienta trebuie sX stea ?ntinsir in pat qi s[ linir comprcsa pirnir cirnd se rticeqte.Se pref beau douf.i dupti fiecare masit. Compresa se fixeazii cu o pAnzir gt'oasit. Pielea din zona dureroasii se unge clr un snat gros de aliiie de gtilbenele. ?ntr-o tigaie. Perni cu cimbru Se umple un sdcule!sau un pui mic de pern[ cu flori culese pe timp insorit gi LlscAt.dulerea este diminutrtl gi nu crerste decAtinaintea gi in timpul menstrutiliei.inr-<> girleauicu . se lasi sti tragl o jumltate de rninr. chist uterin cinci litri de ap[ rece -.proasplt fiart[. FibfOmiOm.rn t'el de . conginutul h. def'ecalia este dureroas5. qi se lasir 12 ore. Apoi.te slculegul pe soba de tenrcoti sau in cuptorul incins (fiirri foc) gi se gine. tlcAnd r. in iuncAie f'elul?n care sunt suportzrte. bacilul colli sau cel rubelculos. ln ziutr urmltoiue se mai incitlzeqte pugin vtrsul.me cle coada goricelului. Durattr bitii este de 20 de minute.Acesta din rumd se poate sparye 6i eliminir putoi in cavitatetrabdominald. mensuuaEiile incep sti durezemai multe zile.in cel de-al doilea. umflate. Amestec dc ccaiuri Se bea zilnic un ceai prepatat astf-el: se amestecir bine 3fi) grame cle gtilbenele cu 300 gra. dupirLtnavol't sau dupl na$tere. cre.i se Itrsfl sir se lirceztscri peste noapte. vezi Chist. urcti dinspre vagin (infecgie ascendentl).rt se strecoarr. v{rm imbritca un halat gros de baie qi vom sta in pat incl o ord.. Cre(iqoarl Se . Compresa se fixeazir cu o fiql incirlzitir. se ia tigaia de pe fbc. strucoboar[. Se clpiuegte o lingurilit cu vflr{ din arnestec cu o canl de apir clocotitzi. FibrOm uterin. se ilnestecir puternic.decoct sec". Compresd cu coada calului La dureri puternice se recomrrndir o compresti cu cottda cah. fierbinf. inainte de culcare.ri se lxtseaz[ prinh-o pAnzti curatit de in. Se lasit sit acliOneze timp de patlu orc. pe regiunea bzrzinului. Cada trebuie s[ conEin[ atata apir cit sir acoperc rinichii persoanei sut'erinde. musculatura sub tensiune.i trornpele sunt.aparc a e febrtr. flori pi tulpini).rinichi. a"mestecul se inctilzellte. se lasf s[ stea o jum[tate de minut qi se sn'ecoiuir. se lastl sir intr-rzeze de un minut gi se strecoar[. pe cale^hematogenii. agentulpatogeneste streptococul. florile qi tLrlpinile. iar alitla astf'el obfnutir se pitstteazt-t in borcane cu ctrpac inchise ermetic. Fiu[ tr ne Dterge cu ptosopul. pltimini (infeclie descende dent[). in thza ncutir.Se recomanclti biri de lezut ile trei ori pe slptzlmAn[ sau zilnic. Femeiaarc durer. vezi Chist. Acestea se t'tist<liunir o pAnzir curtrtri de in gi se zrplicirpe locul duleros. a clouztzi. ciite jurnirtttte de ceaEcir.'aceiLsta letrlgAndu-sefl'eptat. 250 g'ame de unturir curatt"t porc 5i se ptesarl de o mXnI plinir de gilbenele (fiunze. veziProtaps uterin Inflamafii ale ovarelor gi ale trompelor I Anexite Sunt produse de o inf'ec1ie care. se poate fotma un abces clvruia.. de cele mai multe ori.Ovtu'ele . apoi o fotie de plastic pentru plotejarea imbritcflmin1ii.inainte .olicelului . Comprcsi cu rnic bittcr suedez Se recomanclirin clureri deosebit de acute. ca sit transpirirm zdmvln. Ceaiul se bea. se acoperit .Se beau. smtilocclcul sau gonococul. Alifie de gllbenelc Se incing. Dacti inflarnalia s-a cronicizat. iar setua.n sau tuboovtu'ian. de Se pun la inmuiat 1(X)grame de coacia. pentl'Ll ctt alco<tlul sii nu o Lrsuce.iin par-tea o inf'erioarir abdomenului(?n pelvis).inghigiturir 5i cu inghigiturf.lzeqte plttntele.declan$iind peritonit[. IntlLo siti suspendatirdetrsupraunei otrle cu ap[ ctue flerbe se pun douir miini pline de c<lada calului.

Baie de gezut cu coada goricelului La leucoree se recomancll. Dimineala.dour[ pfln[ Ia trei clni de ceai pe zi. Rinichii bolnavei trebuie s[ tie itcoperigi de tipti. Se opflreqteo lingurigir plinit-vArf de dr'[gaic[ cu o canl de apd clocotiti. mucoasaimbracl in interior uterul. utedne. pfln[ la trei cirni de cu inghigitur[.O lingurigl plinti-ochi cu v[[sc se lasl la inmuiat.tin cavitatea vaginului. vom imbrdca un halat pluEat de baie 5i vom sta in pat. inc[ o ord. Inflamagiaafecteazd. CrefiEoari inn'-o cea6c[ cu apir clocotit[. Se opfue*. prin vagin. Pictitru'ilede viisc combat qi sterilitateafemeii. stlu _din cauztr unei hipersecregii cle fbliculinzl. tl'aistzr ciobanuluieste deosebitde eficace in sflnger[ri trle uterului! Drlgaici Plantd medicinall deosebitde eficientl in combaterea af'ecliuniloruterine. timp de 12 ore. Baie de Eezut cu coada qoricelului Chiar qi o singurd baie de gezgt poate calma durerile in cazul unei inflamagii uterine. lepfu-dzate pe inn'eagtr clultrtit a ceai pe zi. Coada calului coada calului poate fi fblositi in cazul Datoriti acgiunii strle hemostirtice. baie cle gezut cu coacla Eoricelului. Se pun la inmuiat 100 grame de coada -liU'i de trpil rece.sc Se spal[ fiunze 5i tulpini proaspetede vAsc gi se storc. consistent. .inghi$turil cu inghilitur'l. cu storctitorul de fiucte. se sfi'ecoal'ir gi_se odnog:l in bactir. Apoi amestecul inc[lzeqte.setu-a.se vor lua . aceastarenirgflndu-setreptat. Coada goricelului Se op[reqte o linguriltl cu vArf din coada goricelului cr. douti pAnti la h'ei cirni de ceai pe zi. qi . ori in ut'ma unei descuamiui masive a mLlcoasei vaginale. Cretigoari cu Se opnregteo lingurig[ cu vfuf de cregiqotuir o cealcd fe apl clocotitit. Pichturi de vf. Durata b[ii este cle 2O rte minte. intr-o ceaqcf. inainte cle Culctue. Se las[ o lingurilfl cu vlrf de u:rista ciobanului sd stea o jumitate de minut intr-o ceagcii cu ap[ clocotitd qi se strecoarl. fie coborAnddin zone infectate ale nclmpelclr sau in ovarelor. inghi$tufi cu inghigitur[.Se beau.cu np[ rcce. qi se lasir sil stea qoricelului.r o cetrqc[ de apit clocotiti.i se stlecclarl. intr-cl gdleatfl cu cinci iirnp de 12 ore. bbau. o clat[ sau cle dou[ clri pe sirptlmAnir. Cada trebuie sd conEiniratAta apit cflt s[ acopere rinichii bolnavei. inghigiturircu inghiEinud. Se pune o lingurtg[ vi!{uitd de cregi6oar'[ se las[ s[ tr:ag[ o jum[tate de minut gi se suecoru'l. zilei. pe stomacul gol.Se una pAn[ la dou[ ce$i de cetti pe zi. Traista ciobanului Are puterc de vindectue zridomavflscului in caz de inflamalii qi hemoragii uterine. Se pot obgine-gicle la orice thrmacie. cll o jumltate de or[ inainte de micul dejun. Se pun la inmuiat 100 plant[ .ti de ceai pe zi. se suecoar[ qi se toarnl in baie. astfel incAt s[ transpirflm zdravitn. Ceaiul se va bea numai p0nir la disptuilia trfecgiunilor respective. inghigitr'rrit se lasZtst1 stea J3umirtate cle minut .inu:o g[leatir grame de coadtrqoricelului. Ffu'l a ne $telge cu pl'osopul. dou[ pAn[ la uei ce.si se sU'ecotu[. se las[ s[ infuzeze o jurn[tate de minut qi se strecoard. Este rccomandabilsir se plstreze to'dtirczurtitatea de peste zi intr-un termos. V6sc Acgiuneade normalizatepe ctue vAsculo tue asupracirculaliei stutgvine duce rapid gi la inldturuetr disfuncgiilor uterine qi a deregli. Se beau. Nu se recomandd ltergerea cll prosopLll' 9i t" ":] imbrdca un halat de baie gi se va sta in ptU incf o or[. Se beau. Leucoree / PoalI albi Se clatoreaz[ unei secrclii abundente de mucus ceryical (de la nivelul gitului uterului) ce apare in momentul ovulagiei. Se bear"r. Datorit[ acfiunii hemostirtice. Durata b6ii este de 2O de minute. incd din timpuri str[vechi dr'[gtrica era prefuit{ de c[tre femeile ce suf'ercaufrecvent de inflamaEiiale uterului. inghititurd cu inghigitur[. Apoi amesteculse incirlzeEteqi se strccoard. Aceste scurgeri alr un aspect albicios.rilor mensttuale. inghigituti cu inghiEiturft.se foloselteinu:eaga se iu cinci litr{ de ap[ rece gi se las[ 12 orc. se las[ stt stea o jumirtate de minut .cite 25 de picirturi diluate cu puginirap[.Inflamafii ale uterului Agengii patogeni care produc aceste inflzrmalii ajung in uter fie din exterior. majoritateacazurilor.Pe dtuata unei zile se vor betr. A-poi amestecul se incllzeqte.. ciit sunt incl umede.Se beau. inghigiturit cu inghigitur[. pAn[ la patru c[ni ce de ceai W zi. astf'el incat sir se fi'anspile din abundengl.-Uei lingtuile vhrfuite de cotrdrrcalului ctt sAngentilorap[ clocotitf s€ las[ sti uag[ o jtunirtate de minut qi se strecorud. doul pAnd la u'ei clni de ceai. celulele clin su'atturilesuperticitrle lle mucoasei se desprind qi c7. ca Lln pireu.

Dup[ baie vom imbrirca un halat.r casir 38-40o/o."rX'alcool alb sau rachir. in mod normirl.e o tingurilit.se ttrie mfuunt i"t".ri pe Rrtetea cle reglare a circulagiei sangvine pe care.Durara birii este cle 2o de minute. sir tragtl.'ifuiiiiii"tn. de intensitittea trmestecul se inciilze. pllovoacd mAnciu'imi.iniEitil apirriincltulburrri utrnar€. .tt" . dar $i de orice naturd) Traista ciobanului opt in .irigatorul . se strecotu'd se totrm{ in tpa de baie.de ct"rni de ceai "urrf panir ta ^zece ztle.rlui.fd 20 tte minute.ctr in se strecoari.ca uu lapte birtut. cistitir. girleatf cu cinci liui .Ltrtilplinil la patru cesti .100 grame tle girlbenele intr-o gitleatircu cinci litri de apir rece qi se lasir sir stea timp de 12 ole^.fnrii sti infuzezeo cLr inghigitttril. Apoi amesteculse f6ciilzeqtepi se strecoru'ir.l'ece'.. Pe jumirtatecl'eminut $i se stlectltuir. . ciite clor-rit tlpir cloc<ititi se pu.lingurip pline cu fiunze cle nuc intr-o jurnirtatecle litlr de ap[ rece. Apoi esenprpoate fi utilizatl. cu se las[.firscii.-uragii me'st'uale puternice se vor bea.. uneori grunjclasit. tim! de 12 ore. Nu pune viafa f'emeii ?n pericol. de ligamenteleutero-sacrale. cu.itur. ftincgie.Se L.utenrl II atamd intre coaose. tniinten incepelii' cicltrlui.gi vom sta in pat o orir.). peritoneu q.Dr'rrata qterge cu plosopul. douti ceqti de cezri. apiue ca urmalr a unei cu'e de antibiotice.t incii o or[..i o canul[^vaginalir se fac spirllturi cu jet putemic in vtrgin. vezi protaps utcrin SAngeriri (la nivetul organelor genitaleo in special. la inmuiat. f[r:i a ne grclge cu prosclpul.Se incilzegte apoi .i se llt? 12 ore' Apgi . llptorsir. pentru sudalie. plinl-ochi ctt infuzat.situatin or. cle b*ie gi vom sta in p.o jumittatecle minuf . Micozi vaginali / ciuperci vaginali / vaginiH micotici Datorat[ ciupercii candida albic:anssituMonilia.intr-.-.in timpul sncinii.se -spal[.^.. se clatcr. . Fiu'it u ne [^i". ligaprin in mente..a. norit" qi tulpinile plantelorproaspirt a le indesa (s[ fie athnate).oriielului ap[ rece . timp_de 12 ore.m..uter-ule vizibil inu'e buzelemaui ale vuliei.In cadiruebgie sir'tie o c6ti&rte qi suficienuide ziptipentnr a acopeli rinichii bolnavei. lasit sticla cel pulin la c[lclurit.incontinen(rurinarl. S. Crefigoari cu i4 I'cr. h.. Secregia este albicioasir. se strccotu'ir se totunir in baie. Evolugit prrrlapsului esre progresivir.chi.u zt.rt.ntelur"ajungein interiuul vttginr.lentt-r.r'etenlie. dzu e o suf'erinfir jenanrd. Intr-o c.se fbloselte inreagtt plantil in in-uint 1(X)grtime cle coacla-<ie .reparrizatepe clurataintregii "zill... inghiliturir de ceai. usturimi.5i se lastr. la inmuiat intr-o ce^alcir. III ..1i amesteculse incllzegte.laps tttetin se fiicgioneazit de cu esengfl traista ciobanului.li cu inghiliturl. Baie de gczut cu gdlbcnele Se inmoaie. ct"ouz'r la tlei cegtide ce. piin[ ingftlgtfir.O lingurilir viirtiritti de itpit.if" inU=gi se beau. doud s[ptirmani Baic de gezut cu coada goricclulrri Se pun Se recomincl[ sir fle ficutir cle cel pulin trei ori pe sitptLmiinir' .cilcle_l'eA" oricrirui organ (sau a trnei pir4i clintr-un orgzur) din l<rculunde se afl[.-bilic. timp .Peste ele se si se Dun iirtr-o-sticll'fiu'ti Se de I". Esenti de traista ciobanului dinspre simflza abdornenul. inghi. iln .rnui. se lasti sir tragl o jumltate de minut Ei se sn'ecoirra' Prolaps uterin / Prolaps genital / Histeroptazdgenitali ProlapsuJeste . Caclatrebuie blii i[ conginfrat6ta ap[. uiniu-i dese gi durcroase.n[ ". ca s[ b'anspirlm din abunden![. Nuc pql douti l. vom imbrirca ttn .eau.are vllscul ljytl fa nomlrlizarea ii1ngeriu'ilor lupire prelt abunclcrltc.o.sir.". pla.Jazir ryi relaxt"u'ii-mijloacekrr carc el e susginut acil loc ( mu..'r. per:e1ii cle vaginului..te 5i sAngeriu'ii se beiru unl piirui la clouir ciini de ceai pe zi' Este recomAndabil sn se pitstreze ragia zilnicir inff-un telmos' VAsc 58 59 .nl cle apti clocotitir se pune o lingr-rriEir vtrf^de cre!i$oar'[. cit sri acoperei'inictrii cele suf'e'inde.nte miuurrgite.Apor vAsc se l. durata utrei .Jruf unui pr. vezi Leucoree Prolaps genital. Uterul se afld situat in centrul micului btizin fiincl suslinut cle planqeul pelvian.ul.gairism.i se strecoarl.Se ftrlosescfiunpirUl*X rpr" . Poal5 alb5. la f'emeileciiabetice.Troscot O lingurigdvArfuitd de-tKrscotse opzt-eqte o cnni de apr clocoritir. cltlese.'c:iderea" _lui poate fi de trei grade: I'.

i jenl la contactul sexual.se folose. inghigitur'[ cu inghiginu'it.inare. pulmonru'eqi stomacale. cazltl ttltor sr"rt'eriltle genital-e gnve.rlr. predispozilii pentru ^pi"t'd"t"a sarcinii. litptoasz"r. Dupir baie nu se recomandir $tefgerea clr pr. semne ur.nelor genihle. mtri mult siicAitoare deciit de nesupot'tat. viu{'uitit de coacla Soricelului se lasit sii stetr tl jtrmittate cle minut intr-o canit cu apit ce . ci din cauzA unei inf'ec1ii situate tie in colul uterin. Baie de Eezut cu coada goricelului Se pun la inmuitrt 100 griime de coticla Soricelului .fr'. cAte clotri cepti {e ceai cle rtrzicti motutir pe zi.nii cu inghigiturl. scurgerile fiind. Se 60 61 . dind mirncrrime vulvar[. t-ie in vagin. se strecotrr[ qi se totrmti in btrie. ceaiul cle coada i. apoi se lasit s[ stea o jumitate de minut qi se stt'ecoard. n.i se toautir in ctrcl[. anormal[ gi diagnosticul trebuii s[ fie toarte precis. dupir luna ir Ueia.i se beau. Coada goricclului localizate in Ptirintele Kneipp recomancla. trichomclniazice scLlrgerea este abundent[. hemoroidale. zilnic. de cele mai multe ori. se shecclar[ qi se bea inghiginrrir -ph. clocotitir. contact sexual dnl'eros.r inghiginrrfl' clouir pind la trei ce$ti de ceai pe zi.intr-cl gitletitri cu cinci litri de ap[ rece gi se lasfl 12 ore.ibiu a dat in clocot qi apoi se strecoiu'ir. zilnic. Ceaiul se recomand[ femeilor insiucinate. pitnti la opt celti de ceai pe zi. Se inmoaie lfi) gr. ci se vzr imbrirca un halat g'os.in ctrzul tLttulor af'ecgir"rnilor regiunea abclominal[ 5i a bazinului. Baie de gezut cu salvic Femeile C4re au o sensibilitate exageratti tr apalatului genital ar tfebui s[ tttcir. inci o orii.ezut ct-t sztlvie. cirt sd acoper€ rinichii per'soanei bolnave.).se pot vindeca intlamagii ale uterului fiicAnd o curir de ceai pe o perioadir mai indelungatl de timP. cu miros fad. Ele nu sunt niciodatzi dirtorate unei inf'ecaii din partea superiou'ti u orga. Leucoreele datorate inflarna$ilor colului utedn sllnt gloarie.zui. Ceaiul se bea inghigiturir cu inghiftur-ir. Rinichii celei suf'erinde trebuie sit fie acoperili de apir' Dtu'ata bliii este de 20 de minute. Suferinfe diverse localizate in zon $i cea pelviani abdominald Scurgeri vaginale (de orice naturi) Aparigia lor este.scrlrgerea e purulent6. Se op:"ue. Muge[el La . f)urara bdii este de 20 de minute. se vit bea. moleqiri ale abdomenului. uqor spunroasti..Pentru o ceaqcirde ced se op[resc douir pln[ la uei lingulite pline-ochi de coada calului cu apz"r clocoritt"r. F[r[ a ne $rerge cu prosopltl. se lasit sit infirzeze b jumtitnte cle mintit. inghigitutl cr. d0nd mAnceir. se lasii s[ infuzeze o jurnritate de minut. in funcgie de intensitateasiinger[rii se lonsumzi clcluir lzr trei cini de ceai pe zi.O lingurilit iniestinale. blut in orice carrtitate. iritagie clltaneomucoasd. renale.ame de Jalvie-intr{ gtileati de cinci lini cu apI rece $i se las.te o linguril[ plin[-ochi ile muqelel cu o ctrnl de apir. se litsl sr-r stezr o jumltate de minut qi se strecoarir. ader[ la lenjerie gi <l imbibiL pirtAnd-o. cilte o baie de . iritantd.te intreaga plantti . Pe durata inn'egii zile se beau. verde-jacl. ceai de mugelel. sunt galbene sari galben-ver. cada trebuie sir conlinir atata ap[.imi. pentlu intfuirea ligamerrtelol'utedne. ciu'e se preparfl opiuind o lingurii cu vArt de cregiloa'l cu o cetqcl de apfl . intr-adev[r. tt ciltot' cauze nLr se pot identifica imediat.oricelulr-ri.micclticrd. patru c[ni. Crefiqoar5 Este utitizrttii in aploape toate at-ecliunile specifice f'emeilor.scurgerea este albicioasii.e. Uriici moarth in Pe lirngl ceaiurile irmintite mai sus se l'ecomrrndzi. vezicale.| ct|rultll Este un hemostatic exceplional 5i ajut[ la stlvilirea hemoragiilor uterine. Se ?nc[lzeqte zrpoi amestecul. Leucoreele datorate inflamaliilor vtrgintrle sunt: gonococice . se stlecoarit . f]e ele genittrle. De asemenea. douti ce$ti de ceai cle cotrcla gcntcelului. se stfecoarir . Coada goricelului Pe lAngir birile de lezut se beau. Apoi amestecnl se incirlzelte. vAscoase. inghigiturir cu inghilitur[. dAnd arsur. PenUu uz intern se foloseqte sub fbrmir de ceai.i la urinar. Creligoar-a vindec[ rdni provenite UJ ta naqter€. Se opfu'elte cl lingurild cu vflrt cle plante mt-rnrnlite cu o cealcir de apd clocotitr'r. ca sI transpirlm. vom imbrirca un halat de baie gi vom sttr in pat.flerbinte.. iritaEia pe cuu'e o provoacir poate fi inexistentir. dupit cum : rciese .sufbringein zona abdominalir. plttrsat5i se vzt stit ?n pitt o orir astf'el inciit sti se transpire bine. abundent[.vu. uneori grunjoas[.osopul. prezentl rlli ftltute putemicir.i clin denumilea gerrnan[ (Frtruenmzrntel haina f'emeii. fluid[.i sir stea 12 ore. o clatit pe sitptlmiinii. Se beAtt.

se sbecoanigi se bea inghiliturfl cu inghiliturir.rrelile pot spasmodice timpul menstruafiei fi linigtitecu ttjlrtorul din unei peure plinir cu cimbru.rt[ qi la normalizarca Mugefel rnultilaterall.i grave.litl. inghi$turii cu inghiliturir. Se beau. Se opi:ue$teo lirrgurilir cu viirf de crelisoal'[ c]u o cea$cl de apir clocotitir. timpul pubertiigii.si ce.i se strecoarri. Deseori mensfiuafitr lunirl este precedatr'rsau insolitir cle indispozigie general[.nuit de dureroise. se recomandir un cetri din amestec in pfu1i egale de creEiqoariigi coada qoticelului.errzir ttbdomen.inghigitr.Se incepe cllrA Este forute eficient[ in hemolagii mensffutrle ?n de ceai cu opt-zece zile inainte de incepereacicluluri 5i se bear.r. cu betrn. inghilitur[ cu inghi$turit.cir de apil clocotiui qi se strecoiuit. Menstrlalia insogitir de dueli este lotule frecventr"t. dou[ pdnit la trei cdni de ceai pe zi. Coada goricelului puberti$i ujutir cite trle Lerintiu'zieri. doul clni de cetri pe zi. albl sau galbenit. Perna se incirlzegte seata in cuptor si se line peste noapte pe abdornen. inainte de culcau'e. neregulat. stur este vorba de sitler. Cimbrrr Ceaiul de cirnbm ajutir in cizul ciclulilor netegulate.r se a. se suecoan-r se bea inghiliturir cu inghigiturir.i palpitalii. se las[ sir infuzeze o jumltate de minut qi se stlecoarir. se opiuegte o canirde apir clocotitir. siinger:itripretr abundente sau prea mici cantitrrtiv.Se todrniro ctrnride trpir clocotitirpeste o lingurilir plinir-vtrf se cu mr-rqegel. in cetri ujr. lasit o lingu'igit Se cu vArf de cimbru s[ stea o jumirtatede minut inu-o cea. Cauzele acesteapot ti cle naturii psihicir (in specill la f'eteletinere). 5i Cirnbru in Cind aptu clampe duret'oase regiunea pelviarr[ sau abdomino-pelvianti. gleafir . btiutridimirleztftr. Se opfueqte o lingurigl cu vArf de plante miu'unlite de coada qoriceluluicu o cea$c[ de trp[ clocotitir. tulburlri horm<lnale salr cancere ale orgiurelor genitale inteme. Troscot Se optiregte lingulilir cr"rviirt de txrscot cu o ceafcirde ap[ cloc<ltitir.rrti inghiEiturir.opitre$te o lingurigir cu vArf de plante (cu flori albe sau gtrlbene) cu o ceaqcit de apir clocotitir. se sjftecoar[ qi se bea inghiliturir cu inghigirurir. Traista ciobanului puternice. Tot aici se incadreazl si mensnele neobi. se last"r tragir jumirtate de minut.se l:usir stea o jum[tate de minitt sir cu se stlecoiuir. cLln-l ar fl cich"rl int?!'ziat. pe zi. se strecoa:'t"r sir se bea inghigiturl cu inghititurir. :je aq.i clupit t'lori usctttede cimbrr.Se beau. O lingu'i1irplind-ochi de tr:trista perioardir. se lruszi tragir cr jum[tate de minut. precum intArzieri :irrll absenla menstrei. Ciind ciruzele tulburitrilor sunt de naturir inof'ensivir . pe . las[ s[ stea o jumirtate de minut gi se sn'ecotul. Se opiueSte o lingurilfl vArfuitir din amestec cu o ceiqcir de apri clocotitti.r apir clocotitS. Crcfiqoard gi coada Eoricclului Dac[ tulburi!-ile trpar in perioirda pubertiqii. douzi cerstide ceai de cimbru. Se umple o ti4[ de pernir cle mh'ime potrivitil cr-rtulpini . cAte douir celti aceastir sir ciobanului se pune intr-o ceagc[ de apir clocotitii. Perni cu cimbru Dr.se laszisir uagl o jumir&rtede minut. Se beau.eazirpe locul duleros. dacti nu apar decit dureri.i. Se umple o titlir de pernit ctr tulpini . se lase"r infbzeze <r sir jumiitate de minut. se lasir sii stea o jumirtate de minut . stclmacul gol. mai ales la t'ete qi la f'emei tinere. Se opdreqte o lingurili cu v. in specitrl.schimbiu'i ide timpnlui. de obicei sunt suficiente pentlu ffatruea lor odihna gi o sticlir cu apir fierbinte pusl pe pintec. qi Urzic5 moartd genitale Ceair"rl ajutir in vindecu'eatulbur'lrilor menstrutrle at'ecgiunilor .am incllzit-o in cuptrx'.i flori usctrte de cimbru.cirde ceai de coadaSoricelului zi.t{ de cimblu cr.i.i neregukuiti4i ciclului in perionda pe pe o cea. douir piinit la n'ei ciuri de ceiti pe zi. zilnic. Se pAnir lzr trei ceqti de ceai pe zi. dureri de qale sau in regiunea pelvianir. extern. se coirse. inghigitr"rr[ cu inghigittrr'[.Acest ciclului neregulat. recomandirm s[ se bea. o Tulburiri menstruale Tulburzirile menshuale constau in deficienge ale ciclului menstlr.inghigitulircu inghiEitur[.mugegel ajutir gi la tuburiiri Daui fiind acfiuneasa beneficir menstrurrle qi dereglirri ale ciclului. cu ajutorul nnei perne plinti cu cimbnr.Se beau. Perni cu cimbrn Durerile spastice se mtri combrt. . itt prealabil. O lingr"rrilirplinir-vii"rtde urzic[ moartir. Crefiqoari Poate inlirtura tulburtirile urenstmale.dou[ cini de ceai pe 6i zt.

Durata birii este de 20 de minute. Se opdr:eqte linu'ig[ plinir din amestec o cu o cea. In cadl vtr ii apir suficient[ pentlu a acoperi rinichii bolnavei.oricelului.inainte de micul dejun. Plantele.pe clurataunei zile intregi se beau. FdcAiile se fhc de mai multe ori pe zi. se las[ s{ qtea o jumltate de minut. prezenti in organelecavitare. beau. Atonie vezicali Atonie reprezinti disparigiasau. flori gi tulpini). se o Se inghi$turd cu inghigiturl. se lasir s[ infirzezeo jumtitate de minut gi se strecoeu'd.cd de rpd clocotiti.de trei ori pe zi ctte cl lingurilil. potrivill ltr o temperaturl plircut[.inghilitur'fl cu inghilitu'fl.ipe zi. a. de cele mai multe ori. gezutcu stue de bucitiuie. 25 grame de strlvie. cal'e ne stau la -acasir. Apoi amestecul incirlzeqte se sb'ecoarl. pAn[ la dou[ ce$ti de ceai pe zi. Maladii specifice vezicii urinare Afecfiuni vezicale(in general. cu Cicoarc Intr-o canr cu apir clocotiti se pune o linguripi plinir-ochi cle cic. splinulir se recomand[ la toate suf'er:ingele vezicale. se las[ sii intuzezejumltate de minut gi se su€coar[. avitnd dispozilie se numitrl qi baia de efe-ctedeosebite in vindecaietr atoniei vezicale. Se inghi$tud cu inghiginrr[. Pe durata unei zile se beau. repetAnd cura lunii de lunir.a cum este [i vezica urinard) normale a unui olgan contractil. ci vom imbrtica un halat gros qi vom sta in pat o ord ca s[ fianspiritm. se dizolvfl o mdnti de sare de buc[tirie.starea de tensiune normal[ in care se afl[ musculaturaneted[.inghiliturfl cu inghifturd.i se str:ecoarir. diminuarea evidentl a tonicitigii (tonus . Se bea o cani din ceaiul astfel prepiu'at. Crefigoari cu O linguriEirvArfuitir de creliqoardse opfu'eqte o canfl de trpfl clocotit[. se toam[ peste ea o canti de ap]i clocotitl. inghigiturri inghiEitur[.se lasii sii trag[ o jumdtate de rninut Ei se snecoard. Troscot O lingurigirde rldlcinti de uoscot se las[ la inmuiat.patru ceqti de ceai. Amestec de ceaiuri Se amestecir. beau. trei . se spall qi se utie mflrunt. Cu ele se umple o Se sticlr-r. Se oplrelte o lingurigirviirfuitl de plante cu o cant"r apir de cloc<ltitir. rcce. Se rccomanddsir se utilizeze ceaiul pe o perioadl de timp mai lung[. se las[ s[ stea o jumltate de minut Ei se strecoar'f. In cadti n'ebuie E.irpoi se toam[ alcool alb 38-4{lo/o. Amestec de ceaiuri Urmltorul amestec de ceaiuri s-a clovedit fbarte eficient la hemoragii menstrualeputernice: 250 glame flori de amic[.un termos. inghiEiturticu inghigitru'ei. din prima zi tr menstrualiei.nirclnd se ptlduce o normalizarctr ciclului. chiar dac[ intre timp ciclul s-a normalizat. indiferent de natura lor) Splinufi Datoritl ef'ectuluiei diuretic.25 grame de coadtr. pAnd la panu ceqti de ceai pe zi. se strecoarzi se bea o ceagcl qi de ceai dimineala. Turifi mare O lingu'i1ti plin[-ochi de turilit mare se pune intr-o cea. las[ sI trzrgir junrltate de rninui . cirni de cea. Mic bitter sucdcz La intArzieri ale ciclului sau la hemoragiimenstrualefbarte pLlternice. Nu ne vom StergecLl prosoplrlde baie. In ap[. diluatir in apl stru in ceai de plante. penuu a-i vitaliza musculatura. lasl sticla cel pufin douit slptirnflni la clldurti. timp de 12 ore. Esenfi de traista ciobanului Se fricgioneazd zona in care este situtttd vezica cLl esenf[ de u'aista ciobanului.se su'ecoal'ti se toarn[ in baie.in cantit[gi egale.c[ cu tip[ clocotitit.oare. 25 glame de roinigl. Plantele se mfulrnfescqi se amesteclbine. Baie de gezut cu traista ciobanulgi sau/qi coada goricelului ori / qi coada calului Pentru o baie se pun lzr inmuiat 100 grame de plante (indif-erentcrue -de apfl rece qi sp las[ t2 orc' clintre ele) inn-o giletrtir cu cinci liui gi Arnesteculse incllZegte. proasp[t cttlese. inu-o ceaqcdcu qi se api.cloul cirni cie ceai. scrierile din vechime rccomandir ftllosireamicului bitter suedez.. Baie de gezut cu sare de bucdthrie Printre mijloacele de tratirmentcunoscute din vechime. pfi. II vom lua trei zile h r€nd. (fi'unze. Se beau. dimineafa. 50 gr-amede rirdlcini de odolean (valerimzi). Pe dtuata unei zile se beau. pltlagin[ ingust[ qi cimbru. inghigiturd cu inghigiturd. Este practic s[ se plstreze talia zilnicfl intr. se lasir sir u'ag[ o jum[tate de rninut qi se suecoar{. 25 grame de lichen de piau'[. Se ia o lingurili plinti-vhrf din amestec. pauu cflni de ceai.

flori de muqeEel. Dar acestanu este un semn clar. Baie de gezut qi ceai cu coada calului Cel mai rapid leac in cazul litiazei vezicale il constituie birile de qezut cu coada czrlului. Se vor inghif. uneori gi prin colici veziculare. incercali sX nu urinagi.ruri ale acidului uric.jetul de urin[ se intrerupe brusc ch. impreunl cu ceaiul de pltiaginfl. se su€coalir qi ceaiul se bea inghiliturd cu inghilitur[.asociatecu ceai frcut din aceea. lingudl[ plin[ cu virf de planti se opiueqte cu o ceagc[ cle apd clocotit5. in dreptul regiunii in care se afl[ vezica. $i prezenga sdngelui in win5 poate fi un semn al prezenlei calculilor. se lasX s[ sterr o jum[tate de Cancer vezical / Tumor5 malignd vezicald Cancerul vezical adurcetotdeaunadup[ sine prezen\asAngelui in urin[ (hematulie). Seminle gi ceai de pitlaginl (ingusti sau lati) Semingele patlaginii sunt considerate. In acest mod se stimuleazd eliminarea urinii. . se datoresc unei anume boli. cAt s[ acoperc rinichii bolnavei. vezi Inflamafia vezicii Deregl5ri de urinare in vezictr urinal[ se trdun[ lichidul care este eliminat de rinichi.se stecclatitqi se adaurgl in baie. vezicali. O lingurigflcu viuf de fiunze.te cu o ceaqcdde ap[ clocotiti. 6i chiar mai mult timp. cartonagi qi fosfaf de calciu. ei au aceetrqicompozilie ca gi cei renali (s5. Catar veziCal.sau sunt calculi renali coborAgiin vezic6. desigur. Calculi vezicali Calculii vezicali sult fbrmagi chiar in vezicd. astfel incflt s[ nanspiraEi bine. se lasi 12 ore. clni de ceai pe zi.ma1i ajutorul unui instrument care se introduce cu prin uretr[. ca cistein[ qi xantin[). astf'elincAt s[ putegielimina gi acele pietricele ce pot uece prin sfincter gi uretr'[. astf'el cd stabilirea exact[ a faptului cir este vorba de o tumor[ malignd nu o poate face decAt puncgia biopticri. una dimineala pe stomacul gol gi alta cu o jumdtate de ord inainte de culcarc. vechime. Apoi.i planui. se strecoardEi se bea cu inghi$turi mici. cu ap[ clocotiti. se las[ sd se scugl. Cada nebuie sd congin[ atata ap[.Dou[ ce$ti de ceai. Pufulifi cu flori mici Ptu'e desigur de domeniul f'antasticului afirmafia Mariei Treben c[ pufuligr cu flori mici este in stare s[ vindece cancerul vezicular'. se sffecoar[ 6i se bea. inghigind totodati serningele. strict numiu pennu cancer. Pentru prepiu'ilea ceiului se pune o lingurild cu vArf de p[tlagin[ inu'-o can[ clr apd clocotit[. ci v[ veli cu imbrdca cu un halat gi veli sta in pat o oni. ci vom imbr[ca un halat de baie Ei vom sta in pat incir o or[. Durata blii este de 20 de minute.atatea cdt se pot llla cu o mfln[. ca s[ uanspirdm. pregdtind baia la f'el. In cazul celor proprii.nd calculul astup[ ieqilea c[ue uren[. Se beau. se lasl o jum[tate de minut. Tipul de tumor[ ctuacteristic cancerului vezical este epiteliomul. In timpul biii se vor bea una pini ]a doul -O celti de ceai de coada czrlului. cum ar fi pierderile de urinir sau retenlitr urinard. Durata blii este de 2O de minute. Penuu plstrru'ea cdldurii se aqeazd peste compresa de mugelel o altl pAnzft groasl.curat[. dac[ putefi. Ciubofica cucului O lingurili cu vArf de r'[dlcini de ciubogicacucului se opiue.ca mijloc de ptevenire din a fbrmlrii calculilor de orice naturl. una pAnl la douf. pot fi suficiente pentru a combate cu succes aceast[ boalfl grea. in tot timpul b[ii.7 lini. Amesteculse incilzeqte. vezi Inflama(ia vezicii CiStitS. pi amesteca cele nei plante. mai ral reziduui de albumine. zrlnic. La micgiune. Dup[ baie nu ne vom $terge cu prosopul. inghiftu'I cu inghigiturd. forJati-v[ s[ eliminali jetul de urind cu presiune m?ue. dezvoltat prin prolil'erareaepiteliului vezical. Aceqtia sunt mai pugirrpericulogi qi dau dureri mai moderatedecAtcei renali. apoi se pun intr:o pdnzd. se las[ sd infuzeze o jum[tate de minut. Se pot. Vezica este eltrsticziqi poate acumula cantit[li considerabile de urinl. Orice tulbunue a trcestui ciclu. la ulinare. oxalali. Comprcse cu mugefel Se opfuesc. se pun la inmuiat inn-o gdleatdde cinci lini de apl l€ce. Se goleqte in mod normal cdnd conlinutul ei a ajuns la circa 0. se lasd o jumXtate de minut. minut. Nu se rccomand[ $tergerea plosopul dupf baie.s[ fie atAta ap[ cAt s[ acopererinichii bolnavei. Existenla lor se manif-estiprinft-o senzaliede ap[sarein rcgiunea vezicli urinare. Penul baia de Dezllt se iau 100 Eame de coada calului. Compresa cald[ se pune pe pAntece. Calculii vezicali pot fi sfdr6. cAt n'anspirali. flori gi tulpini proaspete de put-ulig[ cu flod mici se oplreqte cu o cea$ci de ap[ clocotitd. se su'ecoaltiqi se amestec[ cu pulin[ miere. opt grame de seminge. Sfhr0m[turile se elimind apoi impreund cu urina.

rcspectiv limfatice.ti de cezri din ztceeagiplant[.s[ trtrgii' un minut-doul.Pufulifi cu flori mici Pentru o ceagcirde ceai se oph'eqtese oph'egte o lingurill cu vdrf de plante m[nrnlite cu trpl clocotitd.pe stomaculgol. Inflamtrgia aprue in urma inf'ecgiilor bacteriene ctue au migrat din zona rinichilor. se lasir o jumdtate de minut qi se stecoar'6. Ceaiul. din uretlzi sau au fost transportate din alte regiuni ale corpului pe cflile sangvine. Se beau numai doul ceqti de ceai pe zi. bolnava st[ pe vine.rpid gi eficient pentru eliminiuea micilor calculi vezicttli sr"rnt blile de $ezut cu coada calului. in care se af]ir vezica. cu senzalie de aplstue . circa lQ minute. cu <l jumltate de or[ inainte de culcare. in cacl[ uebuie s[ fie trtita apfl cAt sit acopere rinchii bolnavei. te stt=. inff-o cArp[ curatl. car€ se pun Ia inmuiat intr-o gzileatd cu cinci liuj de ap[ rece qi se lzrsfl timp de !2 ore. aceasur fiind insogit[ de dureri . jetul de urin[ s[ aib[ prcsiune cAt mai mtue. pe stomncul gol gi seara.stti sti plesneascti".sea:'tt.chiar . . Se bea. bolnava sti pe vine. Deseori udna este de culoare rogiaticir datorlt[ sAngelui cu cil'e este amestecatti. in vezic[. Baie de aburi cu coada calului Plantir este fblositi din timpuri strirvechi in afecliunile vezicii urinare. In cad[ trebuie sti fie atAta apd clt s[ acoperc rinichii bolnavei. Imbolnlvilea se manif'estI brusc. pe zona pelvianf.nu v[ qtergeEi plosopul. Durata b[ii este de 2O de minute' Nu se tec<lmttndir. de o igienf nesatistzic[toarein zonu uro-geuitalf. La fiecue doul sau uei ore se betr cAte o lingurilir din ttcest ceai.De multe ori trsemeneainf'ecgii sunt generate. inghigiturd cu inghiftur{.timp de 12 ore. Penuu baie se fblosesc 100 glame de cotrda ctrlului. Acoperitir cu halatul de baie. Plantele optrrite se pot tolosi gi drept comprcsd. Din cauztr golirii repetate a vezicii. Durara blii este de 20 de minute. astf'elincAt abulii s[ potrti acliona asupra vezicii. fiind o afecgiune specifrc[ lor. Baie de aburi cu coada calului Se op[resc patru lingurip de coadacalului cu Lrnliuu de api clocotitri.i <l perioadl mai indelungati. pentru a trtulspira. pentru ca in momentul in care vezica . se snecoall Ei se bea. 1(X) grame de urzic[ moru"td(albl sau gtrlbenf. se face op[rind o lingurigl cu vh{ de coadit calului cu o ceagcl de ap[ clocotitl. Baie de gezut cu urzici moarti Se las[ la inmuiert. vremea ploioas[) favorizetrzl aparigia Ior. a dt)ttit. se lasd sir stea o jumirtirte de minut . cantitlgile de urinl devin fbarte mici. Este practic s[ se piusneze rztlitt zilnicir intr-un temos. ce trcbuie b[ut tot acum. deasupravasului cu infuzie de coada calului. Frigql gi trmezealtr (de exemplu..Se opdresc panu lingtu'i de coadzr calului cu un litru de apriclocotit[..).cX de trpii clocotitir. este tulbure qi zue un mixrs r[u.. Inflamafia vezicii I Catar vezical / Cistiti Cistita este Lrna din bolile fiecvent intAlnite la femei. Urzicd moarti Pe iAng[ blile de $ezut se va bea zilnic ceai. Se opflreqteo linguriEl vArt'uiti din plantr bine mflrungitiicu o cand de apfl clocotit[.dupir baie. In acest mod se activetrzit f'uncgiunile vezicii. Porumb O linguripi cu vflrf de mirtilse de pommb se opiuelte c-u o cea.telgerea cu prosopul. in timpul qiiror:t se beau qi una pdnit Itr douir ce. Apoi amestecul se incllzeqte.ci vti imbr[ca1iinu-un cu haltrt de baie qi stafi ?n pat o orir ca si transpirali. ceen ce se resimte deosebit de dureros. una dimineala. se stlecoar[ gi se bea cu inghilituri mici.se lasl .oar'[ gi se adaugir in'baie. astfel incat aburii sit poat[ acliona asupra vezicii. inn-o giileati cu cinci litri de tp[ rece. nevoie care reaptu:e imediat dupti ttrintue. CAt timp durcazi baia qi cdt timp se stl in pat ca s[ se nanspire. dac[ poate -. cale se lasd sti stea o jumzitate cir minut. datoritti ef'ectelor ei hemostatice. curati pe zona de abdomenin car€ este situatir vezica. ci se vtr imbrirca un halat de baie qi se vtr sta in pat. se strecou[. deasupra vasului cu inf'uzie. Nisip (calculi mici) vezicali Baic dc qezut gi ceai cu coada calului Un leac r. fhvorizate. Dup[ ce ieqigidin trpf. ln stadiile acute poate trpiuea f'ebrX. o otd. circa 10 minute. cAte o ceaqcirde ceai dimineafa. Dureri vezicale Pufnlifd cu flori mici Cu o canl (250 gnme) de ap[ clocotit[ se oplreqteo lingurila plinir-ochi de plante.inainte de culcare.i usturimi. astfel incdt nisipul s[ fie elimintrt din vezic[. bolnava nebuie s[ se ablin[ si urineze . inghigiturdcu inghilitur[.i se sttecom[. Se inc[lze$teapoi amestecul.si dutere in panea de jos a abdomenului (in pelvis). aqezAndu-le inu-o cArpd.se so'ecoall gi se toarn[ in baie. . aqezendu-le. Plantele opfuite se pot fblosi gi drept compres[. Acoperit[ cu halatulde baie. nevoia de a urina fiind fbture acutl qi fi'ecventti. ceea ce permite colibacilikl' din intestin sir pltrundir in urefi'l. cAEivasnopi numai. se lasti sir stea o jum[tate de minut.

Eu personal am mare increderein dumneavoastld. Penuu o ceagc[ de ceai se pune o linguriE[ vAr{uitl din amestecin apii clocotitl. se sfiecoar[ qi se bea. zilnic..se suecoardqi se adaugl in baie... Zornheim I Ausn'ia . infltrmafile vezicii.qi se line pestenoaptepe zona abdominal[cd cot-espunde situdrii vezrctt. Perni cu pedicu[d Pema umplut[ cu pedicugduscat[ calmea. gilbenele gi urzic[. al culcare. Se op5leqteo lingurilit cu vdr{ de plante bine mfuungite cu o cea$c[ de apfl clocoti&i..o prieten[ era deseorisuferind[ de afecfuni a]e ovarelor.Apoi am inceput s[ de beau ceaiul de coada goricelului recomandatin caftea dumneavoaso'[.am sufedt timp ?ndelungat ameEeli putemice. inghiEitulti cu inghi$turI. a devenit mai moale. declanqarea acestuiatiind generatl cAnd teama de durerile produse prin urinare inhib[ nevoia de a udna. La originea spasmuluisunt. Dupd baie vd imbrdcafi cu un halat gros. 20 grame de osul iepurclui. in f. Nici nu vzi puteli imagina. UrzicE moarti Pe lXng[ blile de $ezut se recomandtiqi o ceagc[ de ceai de unicl morrti. . urmareaunei imboln[viri sau a unei riniri accidentale secgionarea cu m[duvei spindrii la nivelul unde n'ec prin ea fibrele nervilor ce a. Dac[ ldsam capul numai pulin pe spate..se incllzeqte in cuptorul de uscat. Anton Weber. Am inceput s[ caut urzici $i arn blut zilnic uei-pauu ceqti de ceai amestecatcu dou[ linguri de mic bitter suedez.o jumdtate de minut $i se stlecoar'[. de obicei. bolnava nu mai poate urina cu toate c[ simte o nevoie acut[ de a face acest luclu. Dupd dou[ sdptimAni acestestiri nepl[cute erau indepfutate.in momentul in care a ajurs la o antrmitd cantitate. de impulsul volunta'. amegelicumplite.. Se umple o fap de pernir cu 100 pfln[ la 300 grame de pedicugzi uscatti. ca Bii de gezut cu urzici moartd Se las[ la inmuiat 100 glame de urzic[ mozuti (alb[ sau galbeniDinn'-o gdleatd cu cinci litri de apd rece. pennu cd sfatudle dumneavoznt[ m-au ajutat atAt de des gi atAt de mult.i sta.. Sf-rncterul vezical nu mai a..Se beau. 20 grame de traista ciobanului qi 20 grame de turigi mate. de obicei.N-a trecut multA vreme gi nodulul nu mai durea. In prim[vara anului 1989 au inceput s[-mi apar'[. / Germania . Consecinlaspasmului este rctenlia de uin[ qi aparigiaglobului vezical.lbenele. cu alifie de gl.scrrcorl de la cititori) Ame[eal5 .a observat un nodul la sAn. Maria Glasser. Durata b[ii este de 2O de minute.i in pat inc[ o or[ ca sd nanspirali. A continuat s[ bea ceaiul pi a uns locul.. Nu am mai avut pdn[ acum nevoie de medic sau de spital penfiu acestenepl[ceri. Probabil acest nodul era-de mai mult timp sub piele. Nih'nberg I Gennanict Spasme (crampe) vezicale Produse pdn contractareamuscular'[ involuntal'[ n sfincterului vezicii. ce r€cunoscfltoare este pdetenamea.z[rapid crampele veziculzue. v[ Inge Sch. d[dea mAncflrimi. inghilitur[ cu inghiliturd. Succesein tratarea bolilor specifice femeii / (. fard s[ v[ mai Etergeli cu prosopul. se las[ sti stea o jum[tate de minut.Am luat de la farmacie pic[turi de vdsc. zilnic.scultiu de obicei. se lash.uncgie mdrimea zonei cuprins[ de crampe. Nervii vezicali sunt asfel impiedicagi s5-qi indeplineascl funcAiunile.Amestec de ceaiuri Se amestecfl 20 grame de frunze de mesteac[n. timp de 12 ore. Era foarte dureros qi cle mirimea unei unghii de la degetul mic. una pAn[ la doul c[ni de ceai pe zi. A inceput s5 bea cu regularitate ceaiul recomandat de dumneavoastrfl: coada loricelului..dup[ care a dispiuut. dar nu se vedea qi nu se simlea. Se incilzegte apoi amestecul.. Pareze vezicale Pueza vezical[ este. Dup[ u'ei z7le..Tot in aceast[ perioadh au inceput stdrile de anxietate. Anexiti gi nodul la sin ..Urina este eliminaui invohurftu'. Cu timpul st[rile de anxietate au dispdrut complet gi ameplile s-au potolit considerabil.sigruti qi deschiderea inchidereasfinctenrluivezicii uinare. In cad[ trebuie s[ fie atAta apfl incAt s[ acopererinichii bolnavei. amegelileincepeau izu'. din B.

anul trecut.. Dumnezeu sti v[ binecuvitntezevaloroasa dumneavoastrirmunc[ qi sti vl linir in putere incit mr. $i.. nici in pl'escrise tn $ezLrt..oegi i-au f-ost prescdse tablete [i supozitoAre. Atunci i-am recomandtrtsd bea ceaiul cle cleligoru.sunt americancd qi tniiesc din 1968 in Getmania. Mannheint. diu nu leuleam decxt zurevoie. cit nu putea sta nici c:ulcati.Am rccomandatbaia de abtui cu coada caluh-ri douir tinere t-emei la cate suf'ereau retenlie uinarii datorzrtii de atoniei vezicale.Reichersbeuern Ausf in I ..i. mzi simt iatiiqi bine.ef al unei firme de instalagii mi-a povestit de vindectueit cancemh"ri s[u de m[duv[ cu ajutorul plantelor medicinale ..i aici multor prieteni..ry-aF fbst de mare ajutor cu cartea clumneavoastr.. Germania .. ial dupir. vd mulgumesc din toat[ inima.fl.ederii la noi.Doamn[ Treben.cu eseng[de traista ciobanr-rlui gi am birut zilnic c0te trei c:ini de ceai de cre!!oar[. mAni am putut sri o tt'i-it"-. Nu-mi venea a crcde. Estlrcr Westennann. Familia mea Pi cu mine v[ admilXrn gi vii ir. din S. cAt gi dut'erea.acqmgatru s[ptim1ni. dimineala q..rbim.r o.ani de zile am sut'eritde drueri puterniceale vezicii. dup[ un an. poate nu ml credegi.ir. plantele m-au ajut:rt in rnod mi:'aculos. Giessen I Gennanict .Am frcut.rarJ.i mi-a t'ecomandat ciutea dumneavoastrfl. I German.umbict . C?tnd tr venit la ncli. AmAncJou[au fbst fbtu'te fericite in urma efectuhri imecliat nl blii. cll pzrtrLr_ cle inirltare. Andreea St.in cate . chiar.soacra mea a simlit. bagajele ei erzruq mullime cle tablete conna duterilor. Medicii au constatato inflamaEi". Se afla in zona unor virse limtntice ciu'e procluseser[ aceastii recidivit slpttimflni inainte periculoasti. cat€ sllnt tot in Statele Unite. Mi se descoperise un nodul in silnul drept. s[ptir"mxnal. atat nodulul.inainte cle intervengie. Acum. Se addugtru depresiuni pe ctu'e nu le pot descde in cuvinte. Gertrutl Molm. Am fiiclionat zilnic. am fost din nou chematirla control.n. M[ mai rugam numai penflu un sfilqit cAt mai apropiat! Atunci tAniuul ... o fati de 16 ani din vecini. zona cle la simfiza pubiand. Am urmat imediat sfirturile din caltea dumneavoa.. Am sf'6tuit-o si mearg[ totu$i la un consult medical. ceaiul cle mai slls. pe crue l-am rccomandtrt..toarele .in ultima vreme am flcut.. A fost pentru mine iadul pe p5-mirnt.zile {urerile incetaset'tiqi dupd palhll silptticerului mamar.V[ sunt fbarte recunoscltotue. reincil2itd. cand. Uneia clintre ele i se propusese deja scoaterca unui rinichi.. Lrr un control ulterior. intervengie sufeream cle dueri cumplite. o stare proastd. Deoarececu un an in urm[ i-a fbst &tirpat un oval'.. Am inceput imeditrt prescdse in cattea dumneavottstritctlntra cancLl compresele gi ceair"rrjle patnr. Factorii trnalizagi se inrlut[geau continuu gi prin iradierile suferite nu mai puteam decAt sir mir clatin de colo-colo... gi nebuia s[ mi se facl o puncfie. Erir lbiinclonaUi cle cloctori. Ar:um cAliva zrni m-am irnboln[vit de cancer mamar. ELsa Kdnig. pur lj {-pLo nLl m-am mai dus gi trm irrceput un tratament clupir recomtrndfuile din cartea dumneavostr[.se fiecuse cu vederea" un nodul..i seara. dup[ pauu stiptimflni.. morfinl etc.. cel din amestec de coada Soricelului. Dup[ doud operalii am fost trimisir la o radioterapie. Fala rAcleclin nou qi arc din nou poftd de via!ir....Durp[ un an am pierdut Ei al doilea sA. Acezrstaera atat de durcrclas[.. chiu dacl aptisam putemic. Gresten I Austricr . Am trimis rudelor mele. ctu'e pcxrreau de la un sdn trmputat. Bertu Schctftr.cu coadacalului..incAt incepeam s[ am. deodat[. care m-a linut zece-zile in spital.. Acum rnd afltt intr-o stil'e bun[ gi analizele de sAnge suut foarte bune.. Pasto-Narino I Col. baie cle qezut cu coada goriceluluiqi. Dupir o s[ptirmAnl durerile s-au atenuftt.. nn nodttl incercat. se temea si meargir la medic. Simlearn permanent nevoia de a uina. O cumplitir mizerie fdrd sfArEit. I Austria Atonie vezicali . nodulul nu mtri era de glsit. Acas[ a continuat clin ctue nu Cancer mamar . am mai tolosit-o o dat6. alternativ.sase luni a trebuit s[ merg cle cinci ori la control qi sd suport de fieiare cliitfl alui liugire fhrti trnestezie.nu mai am nevoie de nici un conflol. in urm5........ expedenla unei vindecdri de domeniul f'antasticului. iar' amalizele sdngesunt normale.. Mai tArziu.rlt[ vleme pentru binele omenirii. Dupti pe piciclare. de I Christine Albrecht. medicul a atirmat cir nu mai pclatefi vorba de opera{ie. A mic bitter suedez. altenativ.O cuno$tingticle-a noasftir avea metastaze la colcland. ttcttsi. avett asemeneacluleri. se plflngea de dueri abdominaleputemice. eu personal. pe czu'e.. gllbenele 5i urzic[.strir(comprese cu coada calului qi cu micul bitter suedez). mai luase nimic in timpul .Dupd alte qasezile au dispfuut. cu ioate medicamentele.stalea clureroasir n-a clispxrui. De atunci bezruzilnic ceaiul prescris de dumneavottstr[. cu comprese de coada calului gi cu Dup[ o jumltate de trn totul disp[r'use.. Sir vit rlspl[teascir Dumnezeu.ia . inspre trbdomen. in 1986. Operagi4 insi avusese loc cu opt ani irt urmit.. Din cauza unei suzurgulfuia uretrei. sunt aptoape vindecat[ de un cancer mamiu: acut. cle meclici. Gisela Dorn. Mauterndotf in sflnul dtept.

fi fost sogul meu acum?". I Gerti Schol.. tablete hormonale $i penuu neri. hdnit artificial. cllugdriltr ca qi mine. tuzic[ gi sundtoare.. InU-o sezu'[ mi-am cules din grldin[ rdchiEic[. sora M. Am dat sogieisale cartea dumneavoastr[.indicagiile din cartea dumneavoastr{privind sun[toarca mi-au fost de mele.suntem foarle incAntagide cartea dumneavoastrd sfaturile pe car.ol. hmgard Ronnebur"ger.Am nrgat un urolog sd-mi prescrie ceva pentu durerile insuportabile. zilnic pan[ la doi litri. mare fblos in depresiunile Maria Baumt Scluteinfutt I Ausn'irt Dureri de cap . ptoaspflt culeasl.dup[ ce m-am nec[jit mai bine de o jum[tate de. a suferit trcum 12 ani o oper. Marl I Germanicr Dureri vezicale .mania Depresiune . am lecus la pufulip cu flori mici....de . p. Bolnavul.. Apoi..sorh mea.. O cur'[ de mai multe sdptimXnicu ceai de coada goricelului mi-a adus multd alinare.iicle depresiuneqi nebuie s[ ia. p"n^nu c[ nu se mai putea opera.e|e congine.De pildd. V[ mulpmim pentru c rraa dumneavoastfl plin[ de inv[ldminte. ' Gisela Konrad.. oare unde ar. Pennu ei. Kt'itzendorf I Ausn'ia Cancer vezical .fgale f'ericifi c[ are din nou analizele cle sdnge foarte bune gi c{.. an clr o cistit[ rebel-d. gase radiografii arati o vezicd sdndtoas[.. a fost extemat in cele din umd. s-a constatar o tumor[ uter{n[.. &tra A.. Magda Schulz. ca un caz flar:d. gdlbeneleqi urzicd il va mai bea timp de un an. am b[ur doud ceqti de ceai.. de Ia mdndstirea I Aumia superimrd $i am sf[tuit-o sd urmeze t'atamentele indicate ln carlea dumneavoastrl. rotuI este drn nou normal. datoriti sfaturilor-minunateclin cartea clumneavoasnl. 56 v[ rdspl[teasc[ Dumnezeu.sunt in vflrstd de 25 de ani gi sufh' de multi weme de duled de cap continui. a incercat qi natamentul recomandatde dumneavoastrd: ceai de coada goricelului. pe urml zile s-a trezit cu alt[ ins[ a acceptat.. sopl meu este iar{gi siinltos gi cOnt[regteg0 kg. Barbara Kaufrnann... De arunci sufer.1a o colegd. Starea ei s*r inr'[utigit ... a . anual.am necazud cu vezica.cu compresele o scuft[ bucati de vreme.vi inapoiei cattea cu multe mulgumiri.Wegenstetten Elvetia . Mulpmirile noaste cele mai af'ectuoase. se simte bine. spunAndc[ va trhi cel mult o jumdtate de an... iroi"e gi g{1benele. de gospodfuie.Imi este rccunosc[toarcpentru aceas&i intrega familie acesta a fost un dar de la Dumnezeu. speran![.c[ruia i se depistaseo tumoare la vezicd. clal nu mi-a fost de folos. Ttne inn-adevhr r€grm alimentar gi nu a rcnunfat la cura de ceai. De atunci au trecut cflgiva ani. cu bli de coada calului gi cu ceaiul din amestecde coada calului. pentn prepararca ceiului" ' Roswitha sauber. Medicii i-au-dat puline qansedupr operagie. Milnchen I Ge. pi i-am atms atenlia asupra succeselorpe carc le enumer-agi privinga in combaterii tumorilor cu ajurorul pufuligei cu flori mici. De atunci consider ci aceasta buruian[ este o planti f'ermecat[. baia de aburi tu coada calului a ay11t efect bun 9i rapid" ' Mohn.. . pe cal€ am folosit-o. dar amestecul de ceaiuri din c9a!a goricelului. sllbit... medicul primar. Dup[ ce a iegit clin Spital.DuB[ qase_s[ptdmflni.I.pe c0nd soful meu era internat in spital cu un calcul renal. in tmtalea unei inflam4ii... se simte sdndtoash $ in putere. Se bucur[ din nou de familia stare de spirit minune.. dup[ care durerile ari dispdrut ca prin fatmec.a vezicii un urinare. doamna mi-a scris urm[toarele rflnduri: . mergdnd ta conh.t4ie in zona pelviand (genital[).. Ne urzfieazades gi suntem. rdmas uimit de modificfuile benefice confirmate de analiza shngelui. A fost deschis qi apoi inchis din nou. fdrd tumoare! Este de necrezut! Se penic adevrrate minuni! v[ mulpmesc din nou... $i ce s[ vezi: dupl gaisprezece gi de atunci este foarte bine. in camera sa a fost adus un domn mai in vArstd.. Mauterndotf I Austria Genrutl .. La inceput nu vroia s[ unneze acest tratament. Kinheim I Austria Cancer uterin . CAteva saptamani mai tArziu.cat€ nu vroia s[ b'eacdcu toate sfaturile medicului. comptese cu bitter suedez-pe ab$-ome1tinute timp de patru orcf ungdnd inainte locul cu alifie de gdlbenele. Ennepetal l Gennania despre plante qi. in vArsti de 55 de ani.

dtuerile gi . Dupf. De aceeadoresc s[ v[ mulpmesc din tot sutletul.idke. Kirclntetten I Ausn'icr .i a urmat un tl'attunent plexe la inceputulmenopauzei. IntArnpl[tol am primit ciutea dumneavotrstrd aut Plante medicinale de din farnracia lui Dumnezeu. Am bdut ceaiul de creligoar'[. Nouvelle Aviana t Tunis . Susctnne Steiner. penuu cI aveam o secrelie Ultimul ginecolog vroia s[-mi scotrt[ utentl.timp de pse insorite.Nimic nici curele lungi pi nu pfuea s[ dea rczultate. Fflrir ciltea dumneavozrsh[ fi fost desigur disaS pemt[. Miinchen I Gennania Inflama{ii ale vezicii . rro in. intrucAt tabletele gi supozitotuelenu ajutau cu nimic. Acum se simte bine" ' Hikle 7. mai degrab[ mi-trm stl'icat stomacul cu ele. Chemnitz/ Cermanict . Doris Schtn. dup[ dou[ srlpulmAni. vaginal[ foafie abundenUi. Locuiesc in Polonia. am fflcut regulat bflile cle fezut cu salvie gi mi-am prcpamt singur[ pic[tur{le de vflsc imponiva sterilitdgii.. Hannerot'e Leucoree despre ..ne Migrene qi .Hipertensiunearteriali .. de dur:eriputernice de cap.multe. Acum. Am cules. Am procedat exact dup[ sfaturile dumneavoastr[.... Wilfied Habe.dup[ ce arn suf'eritcel puEindoi uni de o inflamatiea vezicii nttnate.ur[r'i de bine pentru dumneavo4strfl mulEumiriciilduroase:in sfhrgit prcnu mai suf[r' de migrene! $i asta datoiit[ sfaturilor dumneavoastrir fioiuse"' Gerda Zaiane. Stomacul l-am vindecat cu coada qoricelului.. $i acum. cu atAt mai mult cu cflt doringanoasn'flde a avea un copil nu se implinea....rtatfoiute murlt. ceea ce m-a rtjr.. E aproape de necrezut: dupfl o jumdtate de an sclpasem de toate necaztuile.... . Atunci mi-tr clzut in mdnd cartea dumneavoastr[. Ceaiu:ile gi b[ile de pzut cu coada calului mi-au fost de mzue ajutor. Clsnicia mea avea qi ea de suferit in ulma acestei boli clonice. nu ctI mai pjerdetrm urin[.su'r1. Pe scurt. Beau cetriul in continuiue pAn[ la vindecu€ completi. Tensiunezrmea arterialfl s-a normalizat cu ajutorul ceaiului de visc. aqa ctl nu mai uebuie s[ iau tablete. costisitoare..printr-o intAmplae mi-a c[zut in m0n[ interesamta dumneavoastrd carte despreplante. la rccomandarcadumneavoasn'[am inceput sti beau ceiriul de pufirlil[ cu flcrri mici. De nei stiptd"mflni beau regulat ceaiul de viisc..put s[-i clispud . in zile .. toatfl zona zrbdominald era puternic afectat[ in urma unei rlceli..S[ v[ rlspllteasc[ Dumnezeu. tensiunea arler:ial[a revenit la normal.Poniszowice/ Polonia Imbolnlviri ale organelor genitale .valurile de cirldur[". gi tensiunea mea s-a ameliorat simlitor.Mama mea a aplicat cura cu v0sc... a inceput s[ ia miiul bitter sueclez.ca qi cum n-ar' fi fost niciodatn.. care au dispflrut deja dup[ a doua zi de curil...am avut mereu de f'urc[ cu inflamagii ale organelor genitzrle. Hilde Lauf. ....de mului vr€me suf'ereun de hipertensiune arterial[. Velburg I Ausn'ia Menopauzl .. Nici medicamentele.sahe r Germ. Bacharach I Gennanict Heltni..t^"n generald cleplorabilflin cate se al]a. 14 zile trmeliorrueaera atAt de pronungettd.Prinu-o intflmplale mi-a ajuns in mirnti cru"tea in clumneavoastr[. Bauer. dumneavoasfl[am devenit alt iile trm umblat de la un ginecolog la altul. Nenumfuatele tablete ajuuru prca pulin. deveneatot mai rca pe zi ce tr€ce... de meclicul specialist. doi ani mai tArziu.Sotat mea a trccut prin6-o perioad[ fotrrte glea. imprcun[ cu un desenal vAscului.. Dup[ sfatul dumneavoa. lndicagiile dumneavoasffti asupra efectului vAscului la combaterea hiperlensiunii arteriale au fbst publicarte in revista noastrl s[ptlmAnal[.datoritti sfaturilor din cartea dumneavoastrd m-am vindecat in mod miraculos. BatI Salzungen fosta RDG I .situagia lndictrt Dup[ ionsumul unei in luna iunie.ania Musterknmp.. Lena Snnainta.. blut ceai am de vflsc. Melanie Bartel. avflnd tulburiui commedicamentos' De. Ea suferca dimineafa. suntem pfuinEii fericili ai unei fiice adorabile"' Karl. acea perioadl tocmai sufereamde o inflamtrfie a vezicii datol'ateunei infecgii a c[ilor urinare. coada goricelului qi am bdut ceaiul recomandat sflpti.cflte o ceaqc[ pe zi.se om. pe care o recomandaEi hiperla tensiune arlerial[... jumirtigi cle siicl[. f'apt pentru care v[ mulgumescdin suflet. sc[phnd de aceastdstare nepl[cut[. Bergen I Austria . Ani de plantele medicinale! Datoritf. multe mulEumiripenuu cfu1ile dumneavoastr[pregioa.m1ni.zi de zi..

I Ausn'ia Tulburlri circulatorii .. Acum beau. insoEite de singerdri nazale.in mai 1986 am fost internatd in spital din cauza unei mensfiuafii abundenteqi de lungd durat6. L-am prepzuatdup[ releta indicatd. Nu trm fost de acort cu bperalia $i am inceput s[ beau-zilnic doi liu'i de ceai . car€ imi ajunseserd intAmplltor in mhnd....M-am vindecat cu ceai de coada goricelului. Pe 24.mai int6i am avut probleme cu circulafa.in aceasti perioadfl lumea s-a prdbuqit pentru mine..abethGaio.mplare. nici colapsuri. VAscul a flcut minuni gi in cazul meu..ME durea gi se umfla puternic.. gr[dina gi animalele de ingrijit.sunt o 1iranc6.in cartea dumneavoastr[. Imi rflmAne foarle pufin timp pentru relaxare...Vretru sd vI mulgumesc suflet penuu ajutorul din dumneavoastrd minunat Annelise Huber.. o tumoare mamard de mari dimensiuni cu gi noduli limfatici auxiliari in parteastdng[. Bineinleles. Aachen I Gennania S0ni umflafi . de cele mai multe ori cu colzrps...O9medicul m-a nimis la spital. dup[ recomandflrile din c:u"teadumneavoasf[.am avut ani de zile probleme cu menstrualiamea nercgulati. S-a constat afunci o resh'angere mai importanti a tumorii. Dup[ curd. apoi s-a addugato suferinlh de inimd qi. La 9 octombrie am aflat rczultatele de spital.Mi s-a recomandat efectuarcaunei intervengiichirurgicale. de la cezaiand. Compresecu micul bitter suedez gi alifie de gdlbenele gi ceaiurile aferente.. Imi pare foarte r[u.. Ap premia cu aur micul bitter suedez.Doctorul meu de cas[ m-a trimis la o imediat[! radiografie mamatft.. am hptdrat s[ m[ extefirez $i am inceput tratamentul cu mic bitter suedez. pe ovarul drept..Am constatatc[ puterea mea de munc[ s-a intdrit mult.r[mdsesem cu o oroare de operalii. Dupd un an de trutamente medicamentoase.Il] la zile nebuia s6-mi iau rezultatele.medicul meu ginecolog a constat o tumoarc. compresecu coada calului aburiti.. predominant fibrodenomatoasd.De atunci am un ciclu normal. Ilsa Traun. Eram complet la p[mAnt. Aveam cartea dumneavoastr[. ca qi cum nu ru' fi fost de ajuns. In fiecare seiu'[ md ung cu acest ulei pe sflnul bolnav. in fiecare an aveam de mai multe ori grip[. Heidelberg I Germania Tulburiri menstruale .. Am citit. Durerile au dispfuut.in vArsti de 33 de ani gi mamd a trei copii.. cu atflt mai mult cu cflt mama mea a murit chinuit[ de un cancer mamar...Investigalia ultedou[ a ar'fltat o tumoare mult-mai micf.la serviciu stau tot timpul sgb stres.Viena I Austria .dar n-o folosisem niciodatd. $i umfl[tum.In afard de acestaam bdut zilnic ceaiul indicat in cartea dumneavoastr[ imponiva hemoragiilor menstruale.in urma clreia mi s-a recomandatoperagia Analizele ardtau ru'mdtoarele: mastopatiebilateralfl foarte dezvoltati.ani de zile am suferit cle tulbur'fui circulatorii. investigagiaa constat di^ntr-otermografie gi o puncgie. acum sunt bine gi nu mai fac gripele. untermiinklrcim I Germania .. M-a indrumat spr? opelalie. M-am hotdrAt s[ fac o cur'[ de vAsc aga cum o recomandali in canea dumneavoastr[. 9i anume c[ nu s-au depistat celule canceloase. De cAliva ani am avut probleme cu sAnul stAng. Helga Maier. In fiecare an fac de douI ori curti de vflsc" Elis.Durerile au dispfuut.. Pot lucra din nou flr[ probleme.in septembrie 1986 sdnul meu stAng s-a umflat grozav qi simgeam in[unfiu un nodul considerabil. Am fost la mai mu$ medici gi mi s-au fdcut de trei ori mamografii. Mi s-a spus c[ am tulbur[ri horrnonalegi c[ aceastdstare va dura pdnd la menopauzfl. le-am ldsat pe toate de-o parte qi m-am tlatat numai dup[ regetele dumneavoasn[. iar acasfl am gospod[ria..ia .. incfit nici nu mai nebuie s[ beau ceaiul. Viena I Austria .. Uta Schulz... Gertrud K. La 56 de ani a uebuit sl m[ pensionez de boali. din P. V[ rog s[ avegi curaj gi sd nu le luali in seam[.unde s-a constatatc[ uterul era de mfuimea unei sarcini. De aceea nu pot s[ infeleg cum este posibil ^s[ tot avetri dificult[f cu sfarurile minunate din cdrlile dumneavoastrd. ceai de coada goricelului gi constat c[ m-a ajutat foarte mult.. totul s-a aranjat aga de bine.... deci deocamdat[ operafia s-a amAnat. nu mai am nevoie de tablete qi injeclii. Am inceput imediat tatamentul indicat acolo. ceva mai mare decflt un ou cle g[in[. din int6.cd ajuti uleiul de sun[toale. m-am tmboln[vit de tiroid[ gi de bil[. gi Hilda Schdngruber.. Welzow I fosta RDG Tumori i . SusanneMader'. Mii de mulgumiri. Am fost chematdclin nou la conUol pe 30 octombrie. Rottenmann r Ausfi..ani de ztle am suferit de migrene puternice. Deoarece.

picioaele atlt de af'ectate. dertorir[ viu-icelor.(couda . Se lasti sii stea o jum[tate de minut. Pentru preparar€aceaiului luali o linguriE vfirtrit5 de cimbru.. Arnfi. Planta arc efect depurativ asuprn apala- .ndouirpicioarele erau umflate 5i lucetru in totrte culorile. impreun[ cu sctrunul. Schuuenburg I Gennania Plante medicinaleqi refete de casi Cimbru in locul consumului de cafea.zue fag[ de imboln[virile de gu&i. opfuigi-o cu ap[ clocotiti qi l[sagi-o . Vecina este tbiute f'ericitir cd pieletr s-a regenerat bine. Tusea neloas[ de dimineap va dispdreagi stomacul este liniqtit. Indiferent dacd este vorba de neregularitateaciclului' menstruzrl.vea. gllbenele i. b[ut[ pe indelete.din cAnd in cdncl. de reumatismsau impotriva tendingeide epui ziue.i urzicd). Ftunilia rnea 5i cu mine vir dorim un amulg binecuvAntatal viegii. LeurdI Capacitateade curdlire a singelui pe ciue o are leurda este bine sir fie exploatatl in fiectue primilvar[. incAt un medic cu experienld a afirmat cii nu mai virzuse ergaceva. Se tbloseqte o lingruil5 vflrtiritl de ceai de coada calului la o ceaqc[ cu ap[ clocotitd.. Ciind rnedicul u virzur cum ajuta alifia de gllbenele. se recomandfl. inghigitur'flcu inghigitur[. Duisburg I Austrict .. Coada calului Yarice . o cantl pe zi. mtri mult de cinci kilogranre de alifie de gilebenele. Ei inc[ douzi ceqti de ceai de coada calului cu mic bitter suedez.oricelului. c0te o ceaqc[ de ceai de coada qoricelului pe zi. O vecin[ de 88 de ani a. Irene Krossnrann... cu inghigituri mici.. se va lua climineala cAte o ceaqcd cu ceai de cimbru.. Ceaiul se prepalfl opdrind cAte o lingud$ de coada goricelului cu o cea$c[ de ap[ clocotiti.tr qi se bea cu inghigituri mici.pe tot parcursul anului. dup[ ciue se su'ecoarl gi se bea. Noaptea arx pus cAte o comprcsti cu mic bitter suedez. Dup[ zece stiptrmflni tumoalea nu mai exista. in acest iin. de nepl[cerile vdrstei critice. chiar dupl doul-trei apliciui.4m pleparitt. Coada Eoricelului tnc[ demult pdrintele Kneipp scria c[ femeile ar fi scutite cle multe necazuri. Se las[ .. u declarat cir esre cea mai bunl alifie pe cale o cunorqte. dac[ ar apela din cflnd in c0nd la coada goricelului! Puter€a tdmlduitoare a acesteiplante ar uebui fblositi regulat de fiecare femeie. apoi se str'ecoarlqi se bea... Hilde Musrnann. Gertrud Mohn. apoi mereu. iu' sriptrimiinal am fticut trei btii de $ezllt cu coada loricelului. cu inghifturi mici. Noaptea nlr putea dormi cle dureri. Mauterndorf I Austrict Orice om car€ a deplqit vAr:itade patruzecide ani este bine sd consume zilnic o ceaqc[ cu ieai de coaclaialului. mtrcotrsti. ln ziua t cincea a ie$it primtr datr o masl sciirboasl. Este o m[surd de apiu.eilitla de gllbenele mi-a fbst de marc folos la val'ice. V[ veli simgi reconfonagi pennu toatd ziua.... Se suecoar.sii u'agit" o jumfltate de minut.s[ tragfl" o jumdtate de minut.

Este recomandabilca ralia zilnic[ s[ fie plstlatl. Se adaug[ pulinir ap[. 250 gmme de miere Ei 300 grame zahlr. asteniagivor simgi.adullii -. dupfl rdcire.ateqi se pune la ftigider. intr-o sticl[ termostabil[. arnesteculva fermenta-. Se dau prin maginade tocat cilne patru pumni de fiunze de p[tlaginl bine spilate.mAn[. Ca o miusurdde plevedere. Ceaiul se preptu[ cu o lingurip vlrfuitit de v1sc.de formd ascugiti. cflte dou[ clni pe zi qi. gi tot aqa pAn[ ce vasul s-zr umplut. se mai pot utiliza pi ca salati.in primele uei siipt5. consuml'zilnic trei ceqti cle ceai de se vilsc. este bine sir consumezilnic cirte o ceaqctlcu ceai de vAsc. Totul se incilzeqte pe un foc mic.mfi.[ gi se bea -u inghi$turi mici. In lunile aprilie qi mai. ale pfltlaginei.it ca. Dupir opt s[ptirmdni se scoate vAsul. in loc rle aloe se poatefolosi pulbereclepelin sau ridicini clegenfiani.in puginil ap[ sau cu ceai de plante. car€ se pune 12 orc la inmuiat. se acclperd. doar un ceai zilnic. se obline un sirop care are efect de cur[1ire a sAngelui. cantitateaobflnuti se inciilzeqte uqor qi se strecoard.face parte dinue plrrntele cele mai valoroase din gr[dina Domnului. se pot presfu.10 grame aloe. lzr o rcmperatud constant[.tr crirui familie a trlit pAnziltr adAnci bdtrflnegi.apoi se suecoar. se adun[ zilnic zece tulpini cu floaretr galben[.* .Se recomandl a se lua inainte de mese o lingur[ . se poate Luma o cur[ de dou[ s[ptimini cu tulpini fragede de plant6. se taie gi se mestecd. 5 grirme r[d[cin[ de lemnul Domnului. Urzici Urzica. itt general. CAnd in vas nu mai incape nimic. se colecteazYa frsnzele fragede gi se consum[ crude.ni. in ultima slpti. se ermetize'azil mai multe cu folii din plastic 6i se ingroap[ ini-un loc ferit din grirdina casei. o ceaqc[. se r€comandtl a se lua. in sticle. viurlitatea lor sporind pe zi ce uece. apoi altele dou[ pe parcursul unei zile.copiii. se fierbe siropul obginut gi se pune. Are eflct de regenerzue depurativ gi (de culdfire) asupra sdngelui. mesrccandcontinuu pAnd la fierbere.u'tedal[. se pune un capic clin lemn. tensiunea imerialirgi sistemulcirculatorvi s-tru sttrbilizat. pe piucul'siulunui an intreg. Micul bitter suedezeste un adevfu'atelixil al viegii. s[ facegi cAteva cure de urzici. Cura poate fi rcpetat[ toamna. timp de dou[ s[ptimflni. Dup[ aceasta. iu planta se prepar[ aidoma spanaculuisau putegi gdti ciorbe de leurd6. o senzafe de revigotare. incdlzitd. T i Plantele se colecteaz[ fbtute fiagede qi se face o cur[ de patru sdptimdni cu ceai de urzici. P[tlagin6 Din frunzele ploaspete.regetede prepararea silopului de pdtlagind: 1. sau sticl6. in sol. Intr-un vas de ceramic[. de la stomac la intestine. mierea pi zah[rul s-au unit intr-o masl vAscoasd. se spal[.l0 grame rzldlcini de anghelic[. un sh. un aptirdtor al slniit[1ii noiLstle. Repta a fost elaborati qi ransmisil de medicul suedezDr. se pune un rAnd de fiunze proaspeteqi bine spdlatede p[tlagin[. bine uscate.1i o lingurip . Se las[ sir se tasezeqi se completezz[ in-continuare gi cu frunze gi cu zah[r'. apoi. VAsc Vflscul ocupir un rol impor-tantprinfie plantele medicinale dmoritti propdetilii sale excepgionale a stabiliza tensiunea.tului digestiv. Cine doreqtes[ aib[ o tensiunearterialfl stltbilfl qi constantdde-a lungul innegului an. dimineala se bea. pe stomaclll gol. de Recomrmd fiec[ruia s[ unneze o cur'[ de gase sirptlmdni cu ceai de vAsc.se tounl compozilia in borcane cur.at de zahilr. in fiecale primlvar'{. de multe ori subapreciat{.car€ nu trebuie sI lipseascddin ftu'maciacasei. primflvara gi toamna este bine s[ v[ colectafi cantithli suficiente care. Exist{ dou5. dimineala gi seara. PEpddie Atunci cAnd plplidia este inflorit[. Mic bitter suedez Ca mijloc prcventiv penttu durcri sau imbolnlviri de orice f'el. Au rqirol decorativ gi gust bun. inainte de inflorire. In general. ciite o linguriEir din micul bitter suedez.ape alimente. Preparanea ceaiului se face pun1nd o linguri![ vAr{'uiti cu f'runzede urzici la o ceaqc[ de ap[ clocotittr.lent. Apoi. Oamenii obosigi. . penhu a nu reincllzi ceaiul de fiectue datd. tnainte de zrcoperirea vasului cu ptimant. tulpinile in stare crudd. cu apoi se pune alt rAnd de fiunze. in ap[ rece. 2. dacd sunt sp[late gi tiiate mhunt.cilnd reerpar plante ploaspete de urzici.Ar fi de dor. Cdnd frunzele de pltlaginl. Se las[ o jum[tate de minut. . pot fi phsrate. Amestecul de plante conline urmdtoarcle: . Samst. Pentru aceasta.glqte tocmai acestui plepamt. incd din primele zile.se consumfl zilnic clte o ceaqcl de ceai de urzici. .

In cazul imbolnlvirilor mai serioase. flori de ciubo$ca cucului. se folosegte un tampon adecvatde mrue. Acestease vor lua cu cAte o jum[tate de orl inainte gi dupl fiecare mas[. se shecoar[ cantitn$ mici intr-un vas corespunz[tor gi se pdstreaztrintr-un loc r[corrcs. Cu timpul.flori gi frunze de topora. upd ce se scoate compresa. Compresa se las[. Dac[ vor apfuea iritalii ale pielii sau mfuiclriml se vof trata cu aceeaSicrem[. plante de urzic[. flori gi mai pugine frunze. 10 grame r[ddcind de revent.pe carc l-am numit .10 grame frunze de sena. In nici vn cM nu se renungi la ungerea locului cu alifie de gilbenele. . Pentru consumul zilric.se vor lua douf-trrei linguri cu bitter suedez..frunze. Primele fiunze pi flori de podbal sunt inceputul. care il denumea .i. cu inghi$tud mici.Pesteacesttampon se pune o folie din plastic gi se leagd sffans cu o bucati de pdnz[. Ceai de primlvari in timpul primdverii. dimineap qi seara. .- 10 grame mantr. .. se pot lua trei lingurile zilntc.. Comprese cu bitter suedez:in funclie de locul de aplicare. perioada se incheie cu fiunzele gi petalelede trandafir qi mtrceq. un amestecde ceaiuri din care se va consuma c0te o ceaEc[ in fiecare sear[. n[stulagi .pfln[ la un lihu qi jumltate. intre doud gi patu ore. Se stecoar'[ qi se beau. Cine este mai pretenEiosla gust poate folosi. Mixtura de ceai a anului OdatI cu venirea primlverii este bine str se factr ptimblri $ s[ se recolteze plante medicinale. ' .coada goricelului. O lingud$ din amesteculde mai sus.se pudreaz[ locul. fiunze gi flori de vinari$. cam dou[ cegti pe zi. sau chiar intreruperea. pundnclin locul ei inc[ o bucati de pAnz6.10 grame pltrunjet venelian.ceai de primlvard": 15 grame .bineinfeles dup[ ce se su'ecoar[. flori de silnic. miere. 10 grame smirni.se recomandd unrrdtorul amestec. atat cat perrnite recoltarea proaspdt5. flori de mXcrig. O lingurild umplut{ vflrf se pune intr-o ceaEc[. Maria Treben afirm[ c[ refeta provine de la Palacelsus. pe cdt posibil recoltat in weme insoriti.pdrilute. este necesardscurtareaduratei de aplicare. l0 grame camfor natural.s[ tragtr" timp de u'ei minute. diluatd in ceai. care se umeze[tecu cflteva picdturi de bitter suedez. eficiengaamesteculuide bitter suedez crc$te. .10 grame rddtrcin[ de gofi'an de India. flori gi tulpini de venrilic[. Se agit{ zilnic gi se las[ la loc luminos gi cdlduros timp de L4 ztle. fiunze. cu se las[ . flori qi tulpini de cimbru. frunze de urzic[. Plantele se recolteazd in ordinea pl'ezentatd mai jos.flori de mierea ursului. toamna. se poate bea. ..flori de tei recoltate pe timp insorit. pentru indulcire. Dac[ persoanaare pielea foarte find gi sensibill. .frunze de fiag. dup[ o jumdtate de minut. flori gi nrlpini de meng6. Moduri de utilizare: Intern: ca m[sur[ de prevenire se ia.flori gi muguri de soc. . 0. 15 grame ddlcini de pdp[die qi 50 grame flori de ciubolica cucului.avAnd grijl ca locul pe care wem slJ aplicflm s[ fie uns cu alifie de gdlbenele. D. se usuc[ gi alc[tuiesc. . in funcgie de nafila imboln[virii gi de felul in care o supofid pacientul. culese ln weme lnsorittr. pusd intr-o cea. frunze gi mlpini de zmeu[. Se vor utiliza p64i egale din fiecare: . Aceste plante se introduc intr-o sticl[ gi se completeaz[ cu alcool 38-4fiVo.mu$etel. flori gi fiunze de cregigoard. . se toam[ apd clocotittr gi.cd ap[ clocotit[. penfiu o perioad{ de vreme. CXnd pac^ientulare o stare mai pugin pllcutS. Persoaneleaiergice-vor evita folosirea foliei de plastic.in modul urmltor: o lingur[ se dilueazl in 125 grame de ceai de plante.2 grame qofran. din vatd.cflte o linguri$ de bitter suedez. .flori qi apoi frunze de podbal. a procedudlor.elixir" gi cu care vindeca bolnavi cu afecliuni dinne cele mai sedoase.frunze qi tulpini de mur. flori de g{lbenele. fiunze de roinip. . cantitate ce va fi repartizatdin doud po4ii egate. 50 grame muguri plraspeli de soc. . ce se recolteaz[ toamna.

uesclncl .emeinsorith. acluceli binecuvantareo notuiii in propria cas[. . nupa ce su. genercazdun somn.i .[ioritoare.Are efect deosebitpentru cr€$tereavitalitigii.topom$li Doamnei. de acest ceai normalizeazirgrcumgngile suplelea6i o suue de confor. 15 grame fiunze de zrneur.tocate mdrunt. a -de Efectul poate fi mfuit dacir. mai pu1in. Este r. flori de pufulig cu flori mici. 10 gntme mlceg (fiucre). Ziua se incheie mdncflnd.pe. Ceai pentru silueti Prin regularizareaschimbr. cu plantele colecrate.andafir. o asemenea de post este recomandat[fiecdrui om strndtos. Totul se alc[tuieqte cu sirnl al mlsurii.sd. pe cdt posibil recoltate pe vr. ' o lingurft de urzici proaspeie.. papFsul zilei (Ware senzatiade foame. mai mobili. .paste cu o banand.peftue de u. apoi. In compozigiaceaiului inud: . ptdcut) hepzuzuea: toate plantele se amestecirinue ele.se adaug[ cdte pugin din frecale fel cle"flori sau'tulpini de plante medicinale. se snecoar-d se 6ea cu inghigitui mici.hzrg[" o junrate de minut. 7 glame fiunze de tuzicd.clerii El stimuleazi[ glandele in nnsaunblu. ' Existi un izvor de tinerele vegnicd: sculatul de dimiireag[ gi pornirea activittrgii fhr'[ grab[ sau aminiciune. al familiei Treben @us adnirabit. plantele. C0teva mijloace Ia indemAna fieclrei gospodlrii ' Este foarte bine dacd putefi avea fep de pemd ficute din pAnz[ de in. Recol$nd plantele cu pidiere. -zu.flori de lumAn[ric[: flori de sunitoare. din c"le cu mitrs 1spru sau amzu€. penuu o ceap[ de ceai se_ fblose-:teo linguil[ plintl-v0r{ se opfuepe cu ap[ clocotitd qi se lasd . un amestec de ceaiuri in p[r!'gi egale. 10 grtune u'aista ciobanului. din urmatoarele plante: sdnziene. se itrecoar. penfi:u micul dejun se pot mAnczr fulgi de porumb sau de ovflz cu pugin lapte. Este vorba de a reduce ragia zilnic[ de mancarc la jumtrtate. . se poar€ bea. mai murt. fiunze.tiiagi-1gmtuunt qi intindef-le pe coala de hattie. $J"o. mai bine.flo1i de podbal. la inceputul lunii mai.rlui substange. Din cele pHbut mirositoare.rgi rinerele.pai* iniri unt) gi un mdr'. -ca cel mai bine este in poclul casei s6 fie intinsl o bucata mai mare de har"tie alb[. se foloseqteo lingurili yerfiriq pennu o ceaqcd. gi Se incepe cu o ceasc6zilnic. cle la plimbdrile prin pfldure sau |iye7i. accelereaztldigestia qi este diuretic. r" umest""d sub forma unei .eut[!ii. Ceaiul amestec.frunze de m[ghiran.oricelutui amestecate. Pu:{.t -gilbenele. . 3 glnme sunltoale.seara. . cr€DtereA glnri-itor' clin organism. Se folosesc urm[toarcle plante: 15 grzunecoajfl de cruqin. frunze. lte 9. Se incepe cu recoltarpa lui in din primele zile insorite de primlvard qi se continu[ colectareadiverselor plante phnd la sfflqitul lunil octombrie. 15 grame alge marine. posti nu inseamnir A sd nu mlnanci nimic sau sir suf'eri de foame. cu qshigituri mici.uu intelectual. .se opfu-eqpgi se lasti s[ stea o jum[tate-de-minut.muguri de molid.. flcxi de s0nziene: . staficleqi miere. cine incearc[ a lua viala -ui a fi optimist gi cdt mai vesel tn toate ocaziile.ciubo$ca cucului. Postul Este foarte indicat a se posti o zi pe saptdmflnfl. se contirruir gese s[ptdmflni qi se reduce progesiu la una singud pe ^. nra probleme. . sub formfl de curir de intreginere-normaliziue gr.ft gi i" b"u cu inghi$turi mici. ziua de post va fi aleasi ln aga tel s[ nu fif nevoigi s[ depuneli mai mutf efort fizic . fofifan.odihnitor gi inlflturd durerile de-cap. se poate ceaiul nu se cantdreqte cantitdli exacte. mlddige tinere. 8 grame fiunze de nalbti.o rdti" o".Este inclicatin penru persoanece au tendinp de a se ingrdga. . cate o ceaqcl zilnic. va tr[i mai mutt qi"q-.Masa de prdnz s[ conlin[ numai jumitate clin rada unei zile normale. 2 glame flod de coada goricelului.mai uqori. coada .6iniga. flori frunze.Astfel vl zi veti simti. cel pufn cloudorT p" Japtri-anfl. prin inlneaga sa acgiune -special conducela normalizar-ea greutlgii corporale. florile fiumos milcsitoare. apoi fiunzele.rpoi phntr la nei cani. fesdtura are un efect foarte bun asupra's[ndtrgii. cdnd v[ intoarcefi. ugalul se poate consumagi pe parcursul unui iur. 15 grame fiunze de muq ad21|s! un md' ras. se face cAte o baie caldfl.mierea ursului.

ment{. fiunze gi tupini. petale de trandafir. foarle pufrn.flori qi frunze. nui1tr. flori. penuu tuomil.- m[crigul caprei. flori gi fiunze. frunze gi nrlpini. flori de barba popii. flori qi fiunze de. creti$oarl. n'oscot. vinariftr.flori. cimbru. silnic. coada qoricelului. fiunze gi tulpini. fiunze qi flori. flori de muEelel. flori de soc negru.gtrlbenele. flori (fiind eunar€. frunze qi tulpina. mflghiran. florile. flori. flori. fiunze. tulpin[. splinu15.se ia o cantitate mai micd). tulpin[. frunze. hunze. flori albe. flori. Iumdn[ric6. ventrilicl. tulpini qi frunze. roini15. flori. frunze de muq frunze qi fiucte verzi de zmeur. toate culorile (se vor evita locurile cu ingdglminte chimice). sflnziene. primele frunze fiagede de primbvad. frunze de frag silbatic. flori. pufulig[ cu flori rogii. urzic[. Plante medicinale din farmacia Domnului . pdrdlup (ntrsturaqi).

Coada calului (Equisetum arvense) gi coada.terapeutice folosegte stareuscatl. In sco. coada calului are efecte diuretice. planta se dezvoltii primlvara. Apoi cregteca un brad in miniatur[.puri se in .int[regte lesutul pur*onar-li ln contribuie la vindecarea rapidtra rlnilor mai vechi. pisicii.Ei hemostatice. . dinrr-o tulpintr de fglumita culoare maronie. Recoltarea: Este de preferatin perioadade varil. afari de acesta.

rf.l inflannliilor. 92 . alunele. Frunzele.in zilele fbrl ploaie. La rdni sdnger0nde are ef. auglld un . se tateizl" benefic cu ceai de coada goricelului. Sucul este utiliza! ca gi intrzia. datoriti drogurilor pe care le conune. estecunoscutisub-mii mutte denumiiipop"r. la banclajarea ^ca r.amnei). a noi i se mai spune:umbrairl-doaninei.. menopauzi. tulburdri in schimbul de substanle. de in ain pana m septembne. Partea cea rnai folositoare este " cea care cregte deasupra solului. Planta ajutl gi la tratarea acneelor qi a eczemelor. rotdtelearue. iolorir. iu cleptrsesc dar milimetri._livezi. *nUiainu"telui. Ele se dezvolti sub formr de buchetele. Iradrfe. menstre neregulate sau leucoree. gi in pdduri luminoase. se usuce. Consumati in ceaiuri. coacla $o_ . iritaEii ale vezicii urinare. inse trebuinleaz[at0t f]orile cdt gi restul plantei.aspectscf. tulburlri digestive. pentru fatameno..sau culcat[ la pqmdql netedd-sauptrroasi. (ryaptau-1 I do.antispastic. QreggQala-. brumdriesau cretiirel.pot fi netede sau cu perigori. sunt micule. tufe.puqld fi dreaptl . Planta se folosegte qi pentru curdfirea sdngelui. sunt^ lobi.cu forma lor asemdnitoare unui pjepiene. este rn-tratamentul dicattr la tulburtrrilor de menstruagie.nilor' Din punct de vedere ar utiliziiii plante--meJicinate. 9in9 uttlizeazi. Are'propriettrg-0" stirrrulare a digestiei gi et'ecteantispastice. crestifea. . ricelului scapl de tot f'elul de infeclii. pllascd. ca gi tulburtrrile de menstrualie in adolescenli.ect hemostatic Ai antiseptic.l.mo-gat. de culoaregalbena-vlizuie. Recoltarea: Planta se recolteazi climineata. Perioada inflorire dtreazh. care ^tsrunzele zimlatepe margine. Elementele active din punct de vedere medical sunt substanlele amare gi taninul (6-8Vo).inceputul lunii octornbrie.Coada goricelului (Achilleamillefolium) Aceasttrplanttr. sorlclna. in gemrani. inainte de deschiderea florilor.Frauenmantel. $anfuri de pe nrarsinea -ip drumulu. ynegri $i rozacee. f:lorile.crygte .lqguri uriede.Se'culeg pd$le de deasupra solului. Este bine si fie cul6astr atunci cind incepe sf. Recoltarea: Frunzele gi florile se culeg inainte de inflorirea completi a plantei. CrefiEoarl (Alchemillavulgaris) Planta are o seamtrde denunriri cunr ar fi. Planta se gise$te din bel$ug pe pajigtile uscare. infec$ilor organelbr genitale. Rddicina se extrage din pImdnt la sfhrsitul lui septembrie . hai q trTiote cdgya.avandmulte unbrelufe pline cu flori mici de culoare albtr. Nervozitatea fbteloi in .iarba oilor.crdvalnic. caie au efeit astringent.Planta pgate ajdnge la iniliimea d"e50 centrmetri.avdndgaptepdni la unsprezece igi p{streazdforma ^str6nsd chiar Ei c0nd au ajuns la manuiiate. generar. perioada de pubertate.".

Aspectulqi utilizareasurt aicleaEi. Aceasta conline o substanp arotnatii. gi o substanfdamari. contra ctderii pAruhi. Ac$oneaii asupra salivei.1. Recoltarea: Florile qi frunzele se culeg in primele ore ale diminegii." J|l' . prin fiunze inalte. '. maceratul la bii penfu vindecarea degerinrrilor. Atenlie insd! Consumatd in cantittrli mari. stimul6nd schimbul de substanle. Planta are etecte an- tispastice qi este stimulativi.. Recoltarea: Toate elementele plantei se culeg in octombrie. c-rl gust putemic de uleiuri eterice. tuse.Gilbenele (Calendulaofficinalis) Exist[ cloul fcluri de gllbenele: qete 9e sunrcultivate in gridini.se remarci. tahicardie. degeriiuri. Efecte terapeutice are in special rlddcina uscat[. De remarcat gi efecu:l calmant pe care il are asupra sistemului nervos cenfal.t I . tratareadiverselor afec1iuni. $i astdzi ii suni atribfiite rnulte propriet[1i durative ih Obligeanl (Acoruscalamus) otligeana cre$te foarte bine in zonele umede. insomnie. sucului gastric gi a glandelor din mucoasa intestinali. Este fblosird in cazuile de astm[. Se utilizeazl cu succes gi in caz tlc iritalii ale pielii qi rnucoaselor. qi care pu floarea bbtutd gi speciastrlbaticl. de formd lanceolati gi o-t'loarjverdemarorue. Sc poate lntrebuingagi in apiicaEii exteme. Planta. cOnd cupele nu s-au deschis inc[. stdri cle teand. Este recomandabilsI se senlene aceastl planti valoroasl in grddin6. Se vor tblosi fie plantele proasplt culese.enuu tratamentul indigestiilorqi durerilor cle ficat.fie cele uscate la umbrtr. la rlniri ugoare. iar uleiul clin rdddcini. Sucul de obligeani se folosegte in boli de ochi. ecreme gi ulceratii. ling[ b64i sau ape curgltoare. IncI din Evul Mediu era descrisd plantap. rddlcina de obligeanl aclioneazd ca substangivomitivd.

urechi gi dingi.mai rar seminfele. au ef'ect cicatrizant fi antiseptic.{e tuf.Trebuieuscate repedela tenrperanriinne 30'-50"c.. Recoltarea: Fnurzelese culeg prirnivara. in perioada de mafllritate. sub in -de a livezilor gi pigunilor. Elementele active ale plantei au efect emolient asupra tusei. Primivara se poate recolta coaja.pregte formd. Acestea congin substanle utile pentru . planta o gdsim la margini de drum. Se foloseic cu precldere florile albe gi fructele de culoare rogie. Fnurzele.istemulcardiovascular. are gi clenurnirea gher_ Mai de gT1tar. avdncl tottdatii avantajul ctr nu dau ef'ecte secundare. iar florile se culeg cel mai bine in stare de muguri.[$ucelgJ face part€ din fanrilia rosaceelor.Piducel (Crataegusmonogyna) P. in medicina modemtr a fost dovedit faptul c[ irigagia sangvintr a inimii este sporitl cu 80Vo pfin consumuf de pIducel. durerile de cap. Fructele se culeg toamna. smbilizeazf activitatea prea intensd sau lent[ a intestinului. rolior. gi are frunze ascugitesub forml de lance.. . intre lunile august-octombrie.r. Recoltarea: Este bine s[ evitatri tufele de piducel de la marginea drunrurilor intens circulate. Fl_orjlesunt situate pe terminagia sf'eroidall a unor tulpini lungi. Consumatd sub lbrmA de ceai.. pe soluri strrace in oxigen. se folosegte la bolile de pllmlni.inainte de ilrflorirea plantei.. Seminlele se recolteazi la vrelne uscati. de sltrbiciune a nruqchiului cardiac Ai in tulburdril-e cle circula$e cerebraltr. Pltlagini ingustii (Plantago lanceolata) Pitlagina ingustl este o planti care poate cregte inalti de pin[ la 30 crn. Irunzele gi ridtrcinile .e. Preparatele din plducel au o acliune binefdcitoare in cazurile de hipertensiune arteriali. Se utilizeazi seva. parjucelui este cunoscut din vremuri strdvechi pentru efectele sale terapeutice. Uneori atinge o inllgirne ciirci metri. tblosittr atdt in stare proaspdti cat gi uscatd. specialla marginei ptrdurilor. aplicate pe rdni.

Se cultivi la noi. .Porumb (Zea Mays) Oricine cunoa$te aceasttr planti inalti de 2. Pentru femei. 9i salviaromand. inflama$ilor veziculare. Este de neinlocuit in tratanrentele cosmetice. Recoltarea: Toate sPeciile tle salvie au aceleagi proPrietdfi. in gradini se cultivd salvia nobili. Importanla ei nu rezidd ins[ numai in taptul c[ este necesari ln alimentalia omului gi a animalelor.Fomrele cele mai des de sortirnentul salvie nobil[.area lor este aproxinutiv aceea. denumiti intdlnite sunt gi iele mai valoroase: sau jaleg. in special. evit[ aparigiatranspira$ilor.abundenie in bolile infe-clioasegi reduce glicemia clin sAnge. ie combat cu succesgi stdrile de vornf. mai ales ca hrand pentru animale.iaf florile ca un cioc deschis. eliber0ndu-l de toxine.In acelagitinrp.cultivate biologic".este tonitiant al utcmlui 9i vindecl leucoreea.. inuucit substanlele ei active stirniuleazdproducerea urinii.rului gi asiguri catifelzuea pielii. Intervine ln stlrile febrile. la recoltare. reurnatismului gi gutei. inima gi alte organe. stimuleaztr ficatul. Florile qi f'runzele se culeg inainte de inllorire gi se usuci la untbri. dar infl$. opre$te caderea pf. Aceasta este utilizabil[ in mod aproape nelimitat. Salvie (Salvia officinalis) Salvia are mai multe specii.i: f'runzemoi. sctrz0nd temperatura. cutn sunt cele carac-teristice colicilor renale. ci gi in eficienla puterilor ei tfuniduitoare. Toate pot fi culese in naturd. Contribuie benefic la cicatrizarea rinilor. se va avea neapirat in vedere s[ se foloseascd nunrai plante. gi diareele. Toamna. Este cunoscut. cunoscute in general sub clenumirea de mtrtase porumbului. gi salvie comuntr Constituengiisalviei au efect de activare a circulatrieivascularegi sunt qn putemic susgindtoral sistemuluinervos. ea contribu]e la purificarea organismului. asculite. salvia are efect de reducere a pierderilor inutile de singe in menstruagie. ef'ectul linigtitor al relelei de fibre care imbrac[ gtiuletele.50 m. pentru c[ nu produce iritagii qi totugi calmeazd dureri acute.

Sub formd de ceai ajutd la tratamentul stlrilor neryoase.de la sAngele uantuitorutui ce-a picurat clin rdnile Lui cdnd era pe Cruce.1". piroase.acestei . in lunile iulie-august.. crizelor de lombosciaticd sau arsurilor de soare. dar f[ri sr aibtr periqorii setaceiunicanli ce-contrin substanla pigcetoa. este piroasd. at6t'in srare proaspittr c0t Si uscatd. . Recoltare: in timpul infloritului.a. la picioa_ rele cdreia ar fi crescut cdteva fire de sunltoare. De aceea se consideri ci ar avea putere de vin_ decare foarte mare.-supranaturale.ro$ie. suferinle ale cdilor respiratorii.. mai are cdteva surori. iar la subsuoara frunzelor aie flori albe. iffi:::. spunelegenda. incr din vremuri strtrvechi.cu usturatoqreavrzicl. fiind diuretici qi av0nd efecte de prirnenire. umbroase. Tulpina atinge 70 cm. iar uleiul de sundtoare este foarte util la vindecarea plSgilor.. ::l:x'.L- clurr.Sunitoare (Hypericumperforatum) Are o tulpintr inarti d6 pana ti 9o cm 9qe poartd multe flori de curoare galbentr.curoare cdpdtata. In afar6 de specia pe care v-o prezenttrm. tufdriguri. Toati planta se utilizeazd in tratamente. hematoamelor.atenfie! . edemelor.rnargini-cle pddure. poarti pe ea frunze triunghiular-ovale. dinfate.a pddurilor gi livezilor. la altitudini de pOni la 2200 rnetri deasupra nivelului mdrii. culoareroqie. al isteriei..^ mari. dar care suntgalbeni.pesuigi.. Sundtoarea cregte la mar_ glnea lanurilor de c. este meliferd gi medicinald.urzic6moarti'. .. popular nrai este ^timdduitoare Urzici moartd albi (Lamium album) Foafte asemlnrtoare .n*ffi:'uuruiana . T 'ur4rrlurr.".ereale.Ju ne face biqicute gi ne usturd!De aceease gi numegte "g" . Prin srivire.iff. dispuse in bucheple de cdte 3-5. lJrzica \t"I moarti albi este cea mai rlspanWkq dit[ dintre ele. pentru tratarea varicelor. in mai-iunie: t-lorile se scot fird caliciu.ilio.. curtrlire gi innoire a s0ngelui. Se folosegte planta infloritl.pe langa garoun fl zl_ ldngd garduri qi zi- ttV r \ ll.florile fiind aga coloratg gi de aici trigdndu-li-se gi numele.". Recoltarta: Se face in perioada de inflorire. a" . . boli ale splinei.planp sunrtoarea i-au fost atribuite proprietrli multiple gi'rtiu. poate ii folositi gi extem.LEu voinicurui. d1n'eaiese un ti. cregte in locuri I rE. pe tirnp frumos. Se recomanddin diaree. care seamind cu iele de gura leului.

apoi se rup in buctrPle mici. precum qi o parezi evolutivd. leacul tuturor relelor. Sucul proaspit.vtscul esteun mijloc eficace pentru regularizareasistemului circulator sangvin. foarte rar gi flori albe. a bolilor de piele.care se observ[ in special iama. qopOrlai.l. Se inldtur[ cu griji toate boabele.V0sc (Viscum album) Vflscul este o plant[ senriparazitl. este un excelent depurator al s0ngelui. dar crette $ pe ah arbori. tlin luna iulie p0ni in august. mltrice. Preferdponrii fructiferi. Din punct de vederemedical. Aceast[ planti. Se adunl sub formtr de buchete care se pun. In cantitili mari este toxic. Cu rnult tirnp inainte. intre ramurile f6r[ frunze ale arborilor gi pornilor. are flori alblstrui-violete. care se Ptrstreazdin vase de sticli.cel mai eficient este v0scul care crette pe stejari. buruiani de cel perit. secetoase. legate. I I I I Recoltarea: Se recolteazl v0scul din arboret. Frunzele gi rarnurile se usuctr la loc umbros-intunecat.motiv pentru care se folosesc numai frunzelegi rarnurile. Are gi efbcte diuretice gi antispastice. este indicat in tfuniduirea eczemelor. I . folosegte gi la tratamentul stirilor de agitalie nervoasl. Ventrilici (Veronica officinalis) Puflne plante au aga multe denumiri: leacul atotputemic. de culoare inchisi. Poate aplrea o disparigiea sensibilitilii. Este vorba de o plant[ micl care se tArigte pe sol. Recoltarea: in timpul infloririi. de Otr[vitoare sunt fructele-boabele vOsc. ventricea. la uscat. Ventrilica cregte gi in poieni. clreia ii plac locurile uscate.La un dozaj corect. gi in pdduri insorite. pe l6ngI tufe. ptrrintele Kneipp a accentuat puterea de vindecare a plantei in iurboln[virea ciilor respiratorii. extras din planti atunci c0nd inflore$te. la stirgitul toamnei.

Willfort i-a transmis cuno$tiingelehot[rAtoarc despre efectul terapeutic al plantelor pe cal€ le cuno$tea.i a sn1ns majolitatea boli cu no$tiinfelof pe cale le avea despre tratamentul diverselor mereu aduse ajutorul plantelor. despre plantele suedeze.te bine. Recolteazfl cantitdli importante clin cele mai diverse plante. Maria Treben s-a simgit puternic legat[ de naturd. incepXnd s[ expedmentezefetete' Astfel incepe.. Maria reben va rdmdne. incd din anii copildriei. )oi ani mai tfuziu. plece in emitafie. foarte incflntat[ de aceste noi informafii.Plantele medicinale . ue le-a devenit o nou[ patrie. ttrucdt solul ei era originar din zona minunatr a p[dur. n[scut[ Gtinzel. {aria Treben unneazd liceul gi.a vdrsta de 10 ani igi pierde tatdl in urma unui tragic accident. ca gi altele.s[tore$te cu Ernst Gottfijed rreben. In plimbdrile lungi de recunoa$tere a plantelor i-au fost verificate toate cunogtiinEelece le acumulase in anii anteriori. care ii va canaliza preocupdrile spre noi domenii. unde au locuit rpreund restul vielii.tea Sdndtate din farmacia Domnul.ea de comprese pe frunte. vechi cle un Secol. Maria Treben acumuleaz[ primele cuno$tiinfe privind reptele de preparare a mijloacelor de tratament in casf. fa$ cle puterea plantelor cu efecte t[mdduitoale' Copil fiincl. la Kaplitz. Aceast[ lucrafe. dupfl absolvirea acestuia. are era inginer qef la uzinele electrice din Austria Super-ioar6. Ernst Treben este arestat.aghezprager Tageblatt. o localitate din regiunea sudetd. in saaz. familia Treben este forlatd sd. tnd Maria a reugit sd-qi reintdlneasc[ sogul s-au stabilit in Austria.. la praga. iar solia. Maria Treben. cuin car. se stabilesc ci.din Grieskirchen. a vdzut lumina zilei la 27 septembrie 907. Acolo. inf. s[ sdpaneascd acest nou domeniu. a finele anului 1945. Maria Treben i-a clat un amestec de buruieni pentru aplicar. Maria Treben a inceput s[ facf schimb de informagii clespre plantele medicinale cu b[trinii din zonf.' ins[ hotdrdtor rlmine momentul intdlnirii sale cu biologul Richard Willfort.chemarea Mariei Treben MARIA TREBEN Viafa ei 4aria Treben. Din acel moment qi pfln[ la sfiu'qitul viegii. Acum a inceput s[ intuiasc[ ce putere terapeuticfl arc acest amestec de plante.. I Grieski'chen qi-au construit o clsug[ frumoas[. pas cu pas. cu cele trei fiice. 1951' ca u'mare a angajlrii lui Ernst Treben ca gef de seclie ra zinele electrice . vor )trece urmdtorii ani in diferite lagfue din Germania. se cf. Era cea de-a doua rscutd dintre cele trei surori.. adept[ a medicinii naturiste. conform regetei.i d[dea releta pentru obginerea unui extract cu puternice propriet[gi terapeutice. o prim[ cantitate de esen1f. . glseqte un rc de munctr la redaclia cotidianului pr.Kraftwerke AG . casnic[. phn[ la sfdrgitul vielii sale. O prieten[ ii pune la dispoziEie copia unui manuscris. mama se mutd. n-a incetat s[ propage cuno$tiinleledespre plante qi efectul lor. preparf. a incercat s5-gi educe copiii in spiritul dfagostei fa1[ de naturf. A doua zi. Tatil sdu era proprietarul unei mici pografii. Mama ei. impreund cu copilul.ra pereche se mutd in casa plrinteasc[ a sogului. dliva ani au nflit in la Mtihlvie'tel (Austria Superioar. le preparf. Nu dup[ mult timp a intilnit o fhrancd care suferea de dureri de cap ingrozitoare. )up[ 14 ani de serviciu.[).. iar mama ei era casnic[.ilor Boemiei. sub form[ cle ceaiuri sau esenle. peste iliva ani se ndgtea unicul lor fiu: Kurt Dieter. Documentul era redactat de un medic suedez . au fost 105 )4 . aceastanu mai avea nici un fel de dureri Ei se simtea foar. creatl de p[r'intele Kneipp. cdnd s-a interesat de starea sltencei. pand cand. A citit c[rgi vechi' cu descriereaproprietdlilor plantelor.

i]["'.Ia zi. a avut loc la Bad Mtillhacken. solul Maliei Treben moile subit.o"t'i'.r3f:'B1i-t"T$ll"g.il.qi inplegere.:h'$'l'"' #.ri. Foarte cunoscutda fost qi lucrzueaSuccesede tratament. ilffi**..rifi o miroca pu t =. -. iJ-nilfi-numesteia$tr de mare sau Ectocurqus. scai pesb. Prin aceste publicalii. qi-a ulmat soful. Sf6rEitul Dup[ o viali de convie. Marii.i".6.:i. cunogtiingele recomandfile despre folosilea plantelor medicinale. $. competenlaei devine tot mai larg cunoscut[. primind multe telefoane pi scrisori. Dicryota.Wgoml ."r. aproape in aceeaqizi calendalistic[.cel rrnrlu sco4igoarl "u"are chipcr.ni..sg'. . hanus..it t-.eggjft-.Fl.& Cynarl scolYmus Cinnanwmum zeylandicurt E'oiir.i'i.!iicr.iizispontly.bucinig. Brinca unului Bnrstur dulce Bntsfur Bujor Busuioc Cartof 'iiti.:utg%. Aescutttshippocastanun.il . toate sc denumesc lnminaTia..$l'ltgrarictr.' . fapt ce o va malca putemic pennu urmf.Iiumi. Amurar Amicf.t!'.".tlor iitiiGr PP. o localitate balnear[. antonictr. A primit nllmeroase invitalii sl gind conferinle in intreaga Austrie.::i#rru. . $i acolo s-a bucurat de un succesrlsundtor. nrolotru.L Sotanum ll]$.r.f. I Alge bntne Conferinfele h'ima conferinl[ despre metodele de hatament cu plante medicinale. Toate conferinlele le-a ginut gratuit. htlt5 ntm^ffll'?riifiyt:'' laPtelut sudoarea tuberosnm'{'['.*. r:.* utnraria tfil.l.tl.fJ:J'.".tll[. Ionglmt anchinar .**"il"i' cltceq prrnAntului Herucleum bfi. in anul 1984 a fost invitatl sd 1in6 conferinle chiar in Statele Unite ale Americii. archangetica Anason Angelicd Auehinarc Arfore de scorligoard Ardei iute Angelica ffi3 Sgrlt:. antonictr."'ffiBi' tappct Arctium paeoni(l orrcituris Hffiiltlfll5lilr. iiliffi' ilPl lunguiuge' ParPangicf.5'-tat|er ...-. Din acel moment incepe s[-gi piardfl curajul de a trli. c r n piparca' l"'itiiiititt hurg'-'papricr' papl"L^..3li..i.iute. Denumirile uzuale ale plantelor medicinale DentunireaPrinciPal5 latini Denunrirea Alte deuuniri folosite uu are clenunriri PoPuliue' cu PhaeoPhvceae eicep$a lui Fucas i'gtlqlbjgjt gT: Gfilelria.?li"'Jfol corvi Carum T.convar. care a sfltuit-o sd-qi gi publice. Barba PoPii mnrianunt Sitybum $ltli'31". in 1977 au venit primele invitagii din su'[in[tate. Fitipenduta if$u". intr-un ziar bisericesc.f' Arnics canUrltn' o...uire in dragoste. din dragostepentlu semenii sli.}. ginutd de Maria Trcben. sairtADicd' tatlll' tel$or rnontana #. #Blifllii. adic[ la 26 iulie 1991.) -itrimin anirsonrom6nesc' anrs' anos' Pimpinella anisum <iulce. MacrocYstts iaten: in resflatinesc. Trei ani mai tflziu.n"1.rucus. 107 . unde se descriu multe cazuri conclete de tlmiduire. Au fost situalii cAnd conferingele ei erau audiate in sili pline cu p0nd la trei mii de palticipanEi. cluptr ntrmele etc. in anul 1988. ifid.*"o*t . ii'ii"t-'"iiptteticd. Acolo l-a cunoscut pe un preot.'ii'i!" fiHffih'I cepa Arrium *fgl$tmll.ff' mli5cintr' vtsrleac.fi"l#fttngii'?f'0" Cagut popii Chimion Castan sdlbatic Ceapl negtccta lg1iftl Marvct ]i1|jru:r.ffi"i.lli$i'kilflf to."*::::: bositicum ocimum dlf.ru^swtuun. :Hffi.'anghelicd. ffIdfit..torii ani.TF.'fri6r?f.chinrion de Fiilfi.. cePor' !i]]"r.

il?":. laur Ilex Daraguayensts nnstacfui. mlcriS de ffiud. horlorum ilex. hrtrni1d. frlimicd. iarbtr lipitoare. dorulet. holertr. cro"p. iafturl. lernn c6inesc.agfutii. Dttpi. frunzigoartr. bob. t{bac.rlgi. ienuptrr. voinicului. mtrcriS' ndsturel' gAqtei. mur nggru' Rubusfruticosus mur ptrdure! strlbatic' mrr tufos' rug.frnunil pdnfplului. rurforahrtulelui crasici. v.iarbd pirtLrroastr.s $$[tt:l#ffi?rdurce. ca plantit ondimentiartr. ai cioresd.licoare )imbrigor )iubofica cucului loada calului Cichoriurn inrybus Thymus serpyllum Primula offcinalis Equisenm arvensae loada racului Potentilla anserina )oada goricelului loriandnr lrefigoarl )rugin Achillea millefoliunt Coriandrum sativum Alchemilla vulgaris Frangula alnus (Rha-mnrs frangukt) Eugenia caryophyllata )uigor :n corned.aslictr. ciumifaie. fasoi.flgli"n S?:. acril. teactr. vAzdoagc Ghinfurl galbenl Ghinfurl P[taul Harrrci Hazmaluchiu Hrean ln Iantr buntr Izmtr crealtr Ltrcrimioartr tutea Gentiana punctata Gentiana t|m"ff*.tin[rtr pqpry!9i' q"ttp.baden.gizrntr 9real5'- majalis convctttaria "Jl.rrdtrcinf. pdsui.t$f. tunbravloare altrntrie. Sinapis alba mnitar buri. nljnictr.maderan. drtrehinl. trascll. hrenoastr. fansulc. entiud.strlbig nu iue bibici.1i"f.'-ri Majorana hortensis tr{gaictr asole enicul Galium verum Phaseolusttulgaris Foeniculum vulgare Dryopteris filix-nas Fragario vesca Frurinus excelsior Furwria officinalis Culerulula fficinalis lrigtr rag rasin umariF trlbenelc . gqiiU. frrgula silbatictr. tllta vac1i. puSioaictr. crugei. iliry. indlriq boiercsc.Tff i#*. nrestccan Betula pelvlula cuscrisor. iarba oilor.iJJJl"To'.diantr'. buboasd. coleandrtr.h iarba lui StEntu Citrus limorurm -ciy$riizogtobra Allium ursiruun Izvisticun oficinale domriesti. timian.uoitiicultri. coada dracului. ivdrtr galberH. cumin. do{lani.ctrlddnrstr. ochiul boului. ntrvalnic. bobatnic. untx rece iarb-[crea1tr' creali. lenur galbefr. irichegtrtoare bacltru.^pomifl. lu$rean. morar . pimau."Jft . sclintiltr. ciuna fetei. Fisule.. loan.coada icpei. limba cerbului. baghi. wechiula ursuldi' barba ursului. mur de Pf. limbri$oare. pleascd. brdncttla Bellis perennis vciiniceascl. -fie-rea ocnulcca. cimra cucului.alin Irtunts nobilis lovleac cicoare. Pascanql Cucurbita pepo Mtrces haciltr Berberis vulgaris Mdcrigul iepurelui Mlghiran MAxar Mat€ Mesteactrn Mierea tusului Mur Mugefel Muqtar alb Mugtar negru Nlstura$ istandica cetraria HH*%*ffi: ffi:H fft** ntB r5$id' tardafir silMic' n€' gxlir' Rosa canina acetoseua oxaris H:*1"f. comtrlel. urnb'ranrldoamnci. harhrz..chimion. Ffrr. fdine de in. sporig balsaml.camfor. iarba tttrnilu. rapifd de Srrdrna hai. tcslc. infurtr eiiordcih n$ticona UiiitUt piperita Menthacrispa hamei.chinrcn. brld{tel. iarba berii Humulus lupulus Chacrophvlium temulum azmtrtoi.lubenill.'' trifoi acru iedertr. teorgite.cirisoare) .cardanrtr'creson' nirnii.arrgirlg. puruian{ de scrinte. hanos. Plhdn4e' sutlete.'poda Stintei Mfii' rornanittr curuen'alb. laslg corrcodan. usturoi LImai I-emn dulce I-eurdil Leugtean Lichen de piatrtr ariu aiuri' nil#rf"ture' lfo.. horsti. bostan porcesc.g*n " fi'Eu"frr-". mtrrar dc grJtlinl. sllcxnie. piper alb. ciuregica. cucurbitc rorrfne$ti.uianf lungoarc. liorbe. cresti{ea..arginlictr. opintici.guqa lnrurnbelului. clmbru ptrslresc anghelic5. secfea.iarba . iarba garphi. Linumusitatissimum in de culturtr borqnit{. frisnel.-corles.. mtrcrif spinos sarrziene. mtrrarul cdinelui' mtrtrice. strisoaie.nocllticf. cloceni. iarbtrneagrtr. iarb. asprigoartr.lep dprei. turbare bertenit{. -mlrE&itel. troscot. toaie barba ursului. cItinl de rAuri.ssp.f'lrffii...idal. bola calului. PlltiAndricI irurtr. mdlurtr. pasachintr.ghiaad'mintl neagrtr.voinicicb pilUoli. G[eorg'he. mtrrar tarc. spasul dracului afrange. tiilltrricd. incingtrtoare. g{T F. ndcri$ul caprei. fenhiel.li:yilU". ai strlbatic' aliu. inuqtar de c3np' Brassica nigra rrustai'sllba'tic' rafild de nru$tar' raoitd sdlbatica aiiif.t"11|ii:. dovlete. dracintr. mesteacanalb. creonite. sorocrntr anason. tuaara anason. mustar de grddintr' rapiF dbr. bazmaluc B3ffir. ruq oe mure Manicaria chamomille mlnnofrU.0?#. ficrca Ddmdnnilui. floaria Sf. forostllu. fcrice. ptrsultr. lurtd. strrpun. pucioabtr cretWctr. ro$re. sAturca boance. coada manzr. eloidan. rracsan. vrntfcea alunele.chnri:ri drrlcc.gif.[apsrn. rndtaseaPtrmantului' Pulmonia ofiicinalis txaua cucului.chiUt hrrnnie. sovarf Anelhunt graveolens. pdza dnrirului. strlbatictr' rtrd'llcintr hrean. hardal.l-eo$tean' . ochiul fetei. l6lir{I. brtrdisor. buruiantr de fraei. ctrosrntr.detibistoc. ptrrul porcurul argentintr. agrig. zt)ac. hmai6.mdrglran' mishiran. ndlbenari. busamac...bunriantr pucioastr.dure. tdttrig. iarbh cucului.

Viola tricolor i:atifclurc. bnrsfur alb. mama pddrrii. iarbtr Polygonum aviculore rosie. iarbtr anrartr. ' ' conrefg|. frierrricl ntrshrrel. taracon. 9e lpa. ptrtltrgcte. lihnlioasd sdlbatid brebenel. urzic{ nuscattr. vonrculut. boracioc. sindirei.iflorum pfulip.. cucrtnz ite ptrdtrre' durirbravnic' tloarea ptrcltriii. nrtu.papa 8arnil.tt*g. ralpa ursulul Artemisitt absinthium plinip.urzic| rorir2ncascd Sugcl alb.. veml|'tt Piper nigrum nu are Agropyron repens chir. cnrcca voinicultri. floarea lui loan. sudoareacaluhti. mirlin. albtrsfclc. linrba oii. nrbarbtr. albei.trrzicd oiestEa. cicoare. nuctr cle muscat Splinup Stqar Sulfintr Solicktgo virgaurea Acorus calamus Valeriano oflicinalis Ononis spiibsa Crataegus ntonogynt Tara. pdst6mac sdlbatic.sdpunul calului. varztr de Brassico oleracea varztr de grtrdin5' varztr ctr1rtrpnd. salc-Am boicrcsc. coada pisicii. pantofiorii doannei Viola odorolu Capsella burso pastoris arior. gtrya Valeriana olftcinalis ponnrbelului Itoletnic. protagintr Plantago major iarbtr dc cale. iarba cArtilelor. eusa gtrinii. ccnu5oartr.ltrttrrclc. pdpuge.iarbd rmrrur. mElai. rtrddcinacasui urzictr blAndd. polpronrec. sctrigor. "' stsa E'Iilrii. hericictr. suTule Hyperiam perforatum hrnriantr de-ntrduf.qustifalia casia GIechona"heierncea brhncd. tacoll. djer. venlricea' qopMaila Veronicaofficirrulis avinr!tr. papalungd. Rheum fhlntotum nlbarbartr Rheum rhabarborunt Melissa oflicinctlis Hrneild. tei nrios.6rrtului. bunrianl ile Agrimonia eupoloria f. gtojar. scoblctn' snttr 110 111 . ceapl albtr.iarba sttrpului Chetidoniin nnjus bunriarrtr celc sfinte. rogr.melistr.rotungioartr 'ka nmys crrcuntz. prislinioartr. trrzictrstrrcll. nrrcar. iarba gaqlelor.porurt Rubusidueus dc ntns. drept arornatrzant) Obligeantr Ocloleart Osul iepurelui Pllducel PIptrdie Ptrtlagintringustil Ptrtlagintr lattr Pduuujel Pdstiimac Pediculi Pelin Pi1ler Pir PltrnAntrricd Poclbal Ponunb Pufulig cu llori rnici Rlchifan Revent Roinittr Rostqtasctr Juglans reeia Myristico fragrans nuc.costrei. v'ar. tarcun. graniqor. utilizatc ca atare san ndcinate. o mie de fiorinii. pelnnJet de casa Pastineca soliva nap pdstrresc. ldprrrcd. Sundtoare Talpa gdgtei Tapagnic Tarhon Tdtdneastr Tei Toporasul doamnei -ciobanului Triista Trei fragi ptrtati Troscot Turi!tr nurc felinl lintaurl Untigor Urechelnild Urzicd mictr Urzic{ Urzictr nroartll albtr Ustruoi Valeriantr Vdsc Varztr albtr Ventrilictr Vinaritl Roz-marin Salvie Strpunari!tr Schinel Senna Silnic Snxrchin Soc buhd. turltil achiu. coada iclelor. nUtcultr. nunra ptoare. raparpard.guii. cnrcca paUanurtr.lintaltr. troscolel asprisoarl.supardre b-icuscaricu nu are Sanbucus nigra soc neSnr Zmeur floare boereasctr.bunriarta apri$oartr.rrrzicdde Urtica dioicct ptrdurc. nutricea. snrcoaictr. salet Saponaria olficinalis ciulin . peucne. rddtrcintrneagrtr tei alb. zbrudtoare Epilobiurn Irythrrm silicar"ia ctrlbugoartr. de aur gomn. Gslium or{oratunt de btrnrihntr pril uegn' nursbultri. tlc udclure. praful sfigoiiitui. calamar.mtrnunchi. vAsc de brad Viscum olburn broazde. tenctrru pan.baib. zblrltoare btrrbtrteascd Rheumofficinale. linrba boirlui. iarba lui Symphymm otficinole Tatin.s3njttane . negclanttr. Ifesue mfosttoare vezi valeriantr dirrnotin. qonc. jaleg bun. tci ct frunza nnre Tilia platyphilos violete. ilgculi1d pansclutede c6nrp. usftroni ixlolean. uoianfttr. ltuct Plantago lanceolata iarba bubci. celer. lutanip. laba strinii. rug de muntc. postimachi Lycopodirrmcleta|unr briul r. pelin mic.glaveolens Centauium unrbellatunr herea utrm2ntului. nucd dulce muscat.Nuc Nuc$oard(nunr dat semintelor arborelui tropical Miristica.calce mare. ravent. minciuntr. punga popii. bumiantr cle bube. strltrgtioartr brrcirunag. oclogaci. ai de toanxtd. lallr Apium .ru-zictritrtc. papufor. Soitoreaifi. iafuI nepi R<ts inus offtcinoIis dendnrlui. bunriantr de de. rdg{lie P-ulmonario6fficinalis vezi Mierca t[sulrri Tussilogo farfara bulhar.virlaric aaniurtr. Quercus robur tutan mololnr lalbcn. nrare.curcchi. sctrloi. pecingine. calanruz..trrzici Lnmiun albunr morttrrctc ai. strlintr. trrzictr inrolesafd oiised. Allium sttivum pur. terg.macdcadon. somrusor.gaipi.chinclictrli. flori altie Cnicus benedictus nu are Cassio tm.eonurus cardiaco lafr.vargf. brimiantr de fripuri. iarba pisicii. rruncluna Petroselinumcrispum grg4ul. rotungloartr. floarea mllaiului. crirr papurtr rogie.ndcrig de baltil Nasturtium oficirtule Senperfivun leclonmt rdslilg mic. sunaic{ I. iarbtr de Melilotus oficinalis uiatrd. conrtr[cl. tilrtrhantr barba tatei. 11rllitfi. gledun. norcin. 8{lbinele grase. capitata de iamtr leacul relelelor. ruinralin mar Salvia officittiilis jaleg. Urtico urens crtriasctr. sulcintr. bunceag.crtasta cocoqului Galeopsisochroleuca nu are Artenisitt dracunculus dracon. sctrldtoare.rabiniftr. lemnie.tdmhioasd. 'di strltrlea. sncloarea capului.:iacumofficinale nrdlai nfffJl3 g[erslrinar.

99.Alimentalia sdndtoasd plante cu Bolispecifice copiilor Dur er ile cap gi migr ena de Bolide piele Bolisoecifice femeilor Bolispecifice bdrbatilor Reletede sdndtate plante cu Aler gii Vindecar pr inalim entatie e Stresul toatezilele de Bolile stom acului ale intestinelor si Inimasi bolilecardiovasculare Boliale cdilorrespiratorii gi Rdnir ea plagile Succese tratament MarieiTreben de ale D i n bucatdr ia iei eben Specialitdti Boem i a Mar Tr din Comercianti! Pentru obtine a ultimele aparitii.01 TIPARIT LA TIPOGRAFIA MIRON lel: 33588 25:33633 04 . preten-gros la sunati tel: la 222.

bai de plante.vd prezentam s c6teva retete miraculoase impotriva unor boli cumplite cancerul de sAn. toate v-au ajutat sa aflafi din tainele plantelc medicinale. Si fdr exagerare.de-a lun gul intregii sale vie1i. masajecu jeturi de apd rece.etc. de cdlire a organismuluid intre{inerea sdnAtatii numai cu mijloace naturale:infuzii. Iar daca nu aveli nici o boald si nici nu vreti sa vd imbol ndviti.ca asai estedat.esente.vr!d"d.mai intime.ceeace numai un doctor o poateface.exercitii de relaxare.Decitrebuiestabilitun diagnost corect.cancerul apa ratului urinar. me grele suferinte la care organismul femeii este supus. Maria Treben va da nenumdrate solulii de prevenirea bolilor. si ca sotie. afecliuni pe care d mai multe ori ea le trece cu vederea. trebuiesa stiti exactce maladieaveti.tincturi.bazdndu-nepe rezultate concrete. inainte de a folosi toate recomandarilenoastre. cancerul organelor genitale. si ca mamd. Colectia . cea de-a cincea din seria SANATATE CI MARIA TREBEN are un subiect aparte:Bolile de femei.Cartea de fata.. fie fiindu-i jena sa le mdrturiseascd medicului. in calitatea acesteia si ca membrd sexuluifeminin. Dar Boli specifice femeilor oferd un numdr impresionant d schemede tratamentpentru cele mai delicate.fie considerdnd.in toate v-a fost impdrtagitaexperientade neegal a autoarei.l BOLI SPECIFICE COPNLOR SANATATEcU MARIA TREBEN . sfaturile ei. existentein volumele di seria de fatd. amestecurid ceaiuri. Este o lucrare de exceptiece vi oferi tratamentt de-a dreptul miraculoase! ReteteleMariei Treben. Dar. caldd sau alternante.inainte d a apelala plantelemedicinale.Sinitate cu Maria Treben" o o o o o o o o o Alimentatia sinitoase cu plante Boli specificecopiilor Durerile de cap qi migrena Boli de piele Boli specificefemeilor Boli specificebirbafilor Retete de sinitate cu plante Alergii Vindecare prin alimentatie o Stresul de toate zilele o Bolile stomacului si intestinelor o Inima si bolile cardiovasculare @Boli ale ciilor respiratorii o Ranirea pi plagile o Succesele tratament ale de Mariei Treben o Din bucitiria Mariei Treben Specialitafi din Boemia ALIMENTA DE CAP SI M |pl*r*:]iffi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful