MIJLOACE INTERNE DE IMBOGATIRE A VOCABULARULUI

DERIVAREA 1. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun,necinstite, incapabil, împăduri, înnoda,dezaproba, reaşeza Clasificare: • După vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-; des-; stră-; ne-; răz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc. • Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagă sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răzgândi, rescrie - prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea-; super-; ultramodern, supradimensionat, exţraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasă, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "după": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreună cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivă": anti-; contra-; antirăzboinic, contraindicate -prefixe cu sensul "sub limită": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugerează corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, internaţional -prefixe cu sensul "înăuntru": intraintramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": transtransoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume. Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere, a unui birou, se foloseşte cuvântul anticameră, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră, ca să fie primiţi pentru un interviu. Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure - (a) împăduri - (a) reîmpăduri; frunză - (a) înfrunzi - înfrunzit - neînfrunzit; Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere, numite şi prefîxoide: aero-; auto; bi-; bio; di-; geo-; hemo-; hipo- (referitor la cai); hidro-; macro-; micro-; mono-; mulţi-; omo-; orto-; poli; pseudo; tel 2. Derivarea cu sufixe

-ură (arsură) etc. alint « (a) alinta. .uţă (căsuţă) etc. esc(prietenesc). care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: . . -bil (locuibil) . . . . -os (lemnos) etc. os(lemnos) etc.an (băietan). ică (rămurică). ar (fierar).. -ământ (jurământ).ie (sclavie). -tor (judecător) etc. Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it .. băietoi) etc. -el (băieţel). -ism (huliganism).substantivale: -ar (cronicar). -ăraie (fumăraie). -at (pistruiat).ar (cenuşar). -uş (bebeluş). -ui (a bubui) etc. -ărie (copilărie). . -cios (mâncăcios). joc « (a) juca. işte(porumbişte) etc. . cânt (subst.pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): . -eală (greşeală). .adjectivale: -al (anual). -andru (copilandru). -eaţă (dulceaţă) etc. ătate (singurătate).) « cântec. -cioară (mescioară).prefix radical sufix Atenţie! • Derivarea regresivă constă în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârşitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi. . îndemn « (a) îndemna. -iza (ironiza).anţă (cutezanţă). -oi (măturoi.augmentative. -iş (tufiş).pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) . Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3. -ime (tinerime).Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). -aş (cosaş)..pentru denumirea instrumentului: . inţă(folosinţă). -aş (nevoiaş)... .) « descântec etc. b) din punct de vedere morfologic. -eală (ameţeală). -iş (grăpiş).adverbiale: -âş (târâş). . deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: .diminutivale.pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): ărie (rufărie).al (săptămânal). -et (brădet). -er (oier). -ătate (bunătate). frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). . cuget « (a) cugeta. -ist (fochist).. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş).. prun « prună. -ioară (bolnăvioară). -ar (inelar).iu (auriu). deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: .. . -uleţ (ursuleţ).. aş(mărginaş). descânt (subst. -uriu (fumuriu).. -iş (pieptiş) etc.. -ătură (învăţătură). -ător (tocător). păr « pară. .oaie (căsoaie). -iu (cenuşiu). -cios (mâncăcios).. âş(tărâş) etc. -ime (isteţime).verbale: -ăi (behăi).. -bil (locuibil). -ăni (clănţăni). -ui (gălbui).pentru denumirea unei noţiuni abstracte: .agiu (camionagiu). -eşte (româneşte).niţă (zaharniţă) etc. -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte).

existente şi independent în limbă.nou-născutul . floare-de-colţ. scurtcircuit (scurt + circuit). Compunerea prin contopire se realizează între cuvinte întregi (existente şi independent în limbă). galben-arămiu etc.Mării Negre etc • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvintele compuse prin alăturare care au ca prim element component un adverb: nou-născut . binevoitor (bine + voitor). flexionează ultima parte componentă: N-Ac. cincizeci şi doi.N.: bunăvoinţă G-D: bunăvoinţei • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvinte compuse care au ca ultim element un cuvânt invariabil: N-Ac: cineva——► G-D: cuiva N-Ac: câteva——► G-D: câtorva 2. hidro-. • alăturarea literelor iniţiale: O. De obicei. câte doi. înspre (în + spre) etc. proces-verbal.aeronavele -aeronavelor 4. nouăzeci şi nouă.abreviere 1. Marea Neagră . S. deodată (de + odată). trosc-pleosc!. Delta Dunării. mulţi-.aeronava . • adjectivele: binecunoscut. mono. auto-. Albă-caZăpada.alăturare . Delta Dunării . Compunerea se poate realiza prin: . macro-. Câmpulung (câmpul + lung). . dreptunghi (drept+unghi). tic-tac!. atoateştiutor (a + toate + ştiutor) etc. ci şi etc. Ştefan cel Mare etc. gură-spartă. gura-cască. 3. • numeralele: unsprezece. oriunde (ori + unde) etc.elemente de compunere . Atenţie! •Substantivele compuse îşi schimbă forma în flexiune.COMPUNEREA este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în unirea ori alăturarea a două sau mai multe cuvinte de acelaşi fel sau diferite din punct de vedere morfologic pentru a forma o unitate lexicală nouă.independente în limbă şi elemente de compunere care nu există independent în limbă: aero-. bi-.contopire (unire sau sudare) . * altfel (alt + fel). dar acestea se scriu cu cratimă sau în cuvinte separate: inginer-şef. di-. hemo-.N.câinele-lup câinelui-lup. ceea ce. deoarece (de + oare + ce). micro-. Aceste cuvinte se scriu împreună şi îşi schimbă forma în flexiune numai cuvântul independent: aeronavă . Gara de Nord. * oarecare (oare + care). încât (în + cât) etc. altcineva (alt + cineva) etc.Băile Herculane. poli-. Compunerea prin alăturare se realizează tot între cuvinte întregi.R.U. galben-auriu. Compunerea prin abreviere (prescurtarea unor cuvinte întregi) se realizează prin: • reuniunea unor fragmente de cuvânt: Centrofarm.C. dis-de-dimineaţă. * dacoromân (daco + român). * aşadar (aşa + dar).F. niciunul etc. tele-. Delavrancea (de la + Vrancea) etc. Centrocoop.Deltei Dunării. • reunirea unor fragmente de cuvânt şi a unor litere iniţiale: TAROM Pot fi compuse următoarele părţi de vorbire: • substantivele: bunăstare. * despre (de + spre). bîo-. Compunerea cu elemente de compunere se realizează între cuvinte întregi.. pseudo-. rareori (rare + ori). de pe. etc. ca să. de două ori etc. care se scriu împreună şi se comportă ca un singur cuvânt: * botgros (bot + gros). Atenţie! • La părţile de vorbire cu forme flexionare se articulează numai prima parte componentă şi îşi schimbă forma numai primul termen sau ambii termeni: câine-lup . orto-. geo-. pierde-vară.aeronavei . • pronumele: altcineva. omo-.nou-născutuîui etc.

• • • • • verbele: a binevoi. . nehotărât Ce.substantiv b) adverb .adj. .pronumele personal de persoanele I şi a Ii-a. . ca să. negative şi de întărire îşi schimbă valoarea morfologică în adjective pronominale: Cărţile mele sunt acolo.pron. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE sau CONVERSIUNEA este un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în formarea unui cuvânt nou prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.pron. fii bărbată!" 2.pron. pron. prin articulare: Am luat un zece la istorie. poezie reciţi? .adj. a binecuvânta etc. negativ El însuşi a scris această poezie. de pe etc. El a ajuns un nimic. – substantiv b) pronume reflexive .pronume personal Eu mă duc. demonstrativ Fiecare copil învaţă zilnic. . forme neaccentuate: Ea mă ceartă.relativ Niciun elev nu lipseşte astăzi.adverb b) adjectiv: "Zoe.adj. interjecţiile: hodoronc-tronc! tic-tac! etc. Unele pronume nehotărâte.interogativ Spune-mi / ce poezie reciţi. Pronumele posesive.adj. . de întărire 6. pron.din participiu şi gerunziu acordat.pron. dis-de-dimineaţă etc. Adjectivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv .substantiv Cel harnic învaţă zilnic. -substantiv Toamna se coc fructele.prin articulare cu articol hotărât. nehotărâte. negative sau reflexive pot deveni prin articularesubstantive: Este la mijloc un ceva.pronume reflexiv 4. conjuncţiile: deoarece. . Numeralul îşi poate schimba valoarea morfologică în substantiv. . . . Substantivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) adverb: Toamna aceasta a fost ploioasă. . .adj. adverbele: devreme.adj. nehotărât sau demonstrativ: Frumosuldin natură este impresionant.adverb 3. ci şi etc. Pronumele personal îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv . interogative.adverb Este frumos să-i ajuţi pe ceilalţi.când determină un verb (nu un verb copulativ personal): El scrie frumos. Treiul n-a fost trecut în catalog. Se . relative. singular şi plural la dativ şi acuzativ. prepoziţiile: dinspre. 1. .pron.substantiv El este un binevoitor. singular. Poezia recitată era foarte lungă. Verbul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv Mersul pe jos este sănătos.adj. (un nimeni) Şi-a zis în sinea lui. . . b) adjectiv .posesiv Poeziile acestea sunt interesante. 5. 7. de Ia . în nominativ poate deveni substantiv prin articulare cu articol hotărât: Fiecare îşi are eul său. demonstrative.pronumele personal de persoana I.

FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens. -iţă pădure .radical muncă(cuv. b) prepoziţie cu regim de genitiv El priveşte înainte. .grădin + suf. -ar + suf. -ar + suf.vedeau coşurile fumegânde.grădin + suf.grădin + suf. Adverbul poate deveni: a) substantiv . b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală.-easă grădinăresc .străbunic cuv.pădurar . -esc grădinărit .pădurice .(a) împăduri . cuvintele derivate. Vorbeşte răstit. Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic .din participiu.adverb Am sosit la şcoală înainteacolegilor mei. formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical. Ea este formată din cuvântul de bază.muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare .(a) reîmpăduri . de bază.-ar + suf. cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale. c) adverb .grădin + suf.păduros .radical . a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale. 8. -ar grădinăreasa . FAMILIA DE CUVINTE .cuvânt de bază grădinar .florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină .prin articulare sau alăturarea unui adjectiv Binele făcut aduce alt bine.prepoziţie c) adjectiv Tata era un bărbat bine. Unele interjecţii pot deveni substantive: Are un of. de bază) . 9.grădin + suf. -it grădiniţă . I-am ascultat oful. .

..... frunziş......... scăunel...........Precizaţi ce părţi de vorbire se formează prin ataşarea sufixelor lexicale subliniate la rădăcina următoarelor cuvinte: a) copilărie........................ . suicid. ........................................................... francofil.................................... televiziune........... hipersensibil........ Reconstituiţi etapele lanţului derivativ al cuvântului dat: ţărăneşte.... macrocosmic......................................... organigramă. monolog................. 3............ flăcăiandru....... pseudopod........... hidrofor. geolog b) prefixoide: biologie.. Subliniaţi in cuvintele de mai jos sufixoidele (falsele sufixe) şi prefixoidele (falsele prefixe): a) sufixoide: centrifug.Exercitii: 1........... cheiţă............ căţelandru.................. reînfiintată..... Completaţi tabelul de mai jos.......... reîndufleţit................. Derivate cu sufix Derivate cu prefix diminutive Augmentative Derivate parasintetice Derivate cu prefixe neologice 2................. zoologie 4................................ alegând exemple dinte cuvintele următoare: conceraţean.................................. transfug............... pieptiş............... a fugi. dermatolog............................. autogară................... c) a cânta...... .... microbiologie............ pisicuţă................. autocritică. b) argintiu. omograf..... hidrofug.............................. despăachetare.......... caligrafie......... oltenesc................................................................ d) moldoveneşte......... băieţoi........ căţelul..... stenogramă................ neparticipare................

căsoaie.. fustiţă....... alegând una dintre variantele: nume de agent. augmentative......... Scrieţi în dreptul fiecărui cuvânt de mai jos sensul realizat prin ataşarea anumitor sufixe.......... .. nume de instrument...... diminutive... modalitatea.......... Popescu...................................................................... blănărie.. bunătate.............................. originea........... sens colectiv.... nume proprii de familie....... Oltean.....5. tocător..... lăcrămioară...................................................................... denumirea locului........................ noţiuni abstracte........................... tineret....