P. 1
Tipologia terorismului

Tipologia terorismului

|Views: 305|Likes:
Published by siegfried15

More info:

Published by: siegfried15 on Mar 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/06/2015

pdf

text

original

Terorismul

Tema: Tipologia terorismului reprezintă o ameninţare

pentru

securitatea

internaţională, a personalităţii în particular şi a comunităţii în general. De nenumărate ori s-a încercat clasificarea terorismului. Dificultăţile întîmpinate în definirea terorismului au încurajat tendinţa de cuantificare a tuturor formelor de manifestare a fenomenului. Astfel, George Levasseur folosind drept criteriu autorii şi scopurile urmărite, distingea următoarele categorii de manifestare a terorismului: a) terorismul ordinar sau banditismul, fenomene ce acoperă actele de violenţă ce urmăresc obţinerea unor avantaje sau foloase materiale, acte comise individual sau în bandă şi care nu au obiective politice; b) terorismul politic, care acoperă în special gama asasinatelor "organizate şi sistematice" cu finalitate politică evidentă; c) terorismul de stat, formă ce presupune recurgerea din partea unui stat la acte de natură teroristă în lupta cu unele mişcări sau persoane considerate subversive. În aceasta categorie se mai înscriu exercitarea sistematică a actelor de coerciţie bazate pe utilizarea pe scară largă a forţei şi printrun larg evantai de mijloace violente; menţinerea unor grupuri sociale, etnice sau religioase, în condiţii de inferioritate prin oprimare şi represiune; politica de segregare rasială şi de aparthaid1. George Lavasseur consideră totodată că se poate vorbi şi de terorismul international, care ar exista la două nivele diferite şi anume: a) individual - în cazul actelor de terorism intern (individual sau in grup) la care se adauga un element de extraneitate referitor la autori, victimă sau locul de executare a actului şi locului de producere a efectelor sale; b) statal, atunci cînd actele respective sunt indreptate împotriva unui stat. Spre deosebire de alte tipuri ale terorismului, cel politic se poate manifesta sub mai multe forme care, de regulă, sunt determinate de mai mulţi factori cum sunt actorii, scopul, mediul, ţinta acţiunilor teroriste. De exemplu, după clasificarea lui Constantin Onişor, formele terorismului politic se încadrează în cîteva categorii relevante:

1

Maxim I. Terorismul.- Bucureşti: Ed.Polică, 1989, p. 80.

1

etnice. conform ariei geografice. Teorie. criminal. cunoscut ca terorism împotriva intelectualităţii şi a gîndirii libere. Размышление о терроре // Евразийское обозрение. Terorismul internaţional poate fi şi el de două feluri: terorism de drept comun sau banditism international (atunci cand vizeaza foloase materiale) si terorism politic3. c.. În tratarea lui G. individual. iar tipul individual determină subiectul acestui tip de terorism4.Daniker. Мелентьева Н. toate activităţile teroriste se produc sub următoarele forme de terorism: 1.ro/ro/pdf_publicatii/is6-7. religios. în afară de faptul că. b. enumerarea este incompletă.pdf. // Impact Strategic. în teoria şi practica mondială. la cssas. cunoscut şi azi în Coreea de Nord. grupuri de interese. unele de natură neo-nazistă sau din sfera a ceea ce am putea numi exclusivismul sau fundamentalism). În viziunea noastră. au la bază ideologii politice de natură comunistă. porneşte de la faptul că acţiunile de terorism sunt comise de minorităţi politice. 1-2. După cum vedem. Terorismul explicit sau implicit pus în aplicare de majoritatea statelor cu regimuri totalitare. spre exemplu. spre exemplu: tipul ideologic este determinat din punct de vedere al scopului. 2 . Terorismul practicat de persoane influente.17-19. Terorismul Puterii Discreţionare. accesat 17 iunie 2004 2 3 4 Suceavă I.Bucureşti. Melenteva. este perturbat şi principiul criteriului unic de clasificare. d. 2003. 1997. tactici. Nigeria2. etnic. 1985. Olaru P. Irak. Terorismul politic.unap. religioase. atît teroriştii. deosebind următoarele tipuri de terorism: ideologic (din motive politice). № 7. cît şi victimele lor fiind cetăţeni ai acestui stat. c. contramăsuri. această formă de terorism este mai Onişor C.. grupuri de presiune.. Terorismul exercitat de organizaţiile politice extremiste (majoritatea organizaţiilor teroriste din Europa şi din America Latină. recunoscând existenţa terorismului de stat şi violenţei în perioada acţiunilor militare. Terorism intern – este realizat pe teritoriul unui singur stat. Terorism transnaţional – comiterea actului de terorism asupra concetăţenilor săi pe teritoriul unui stat străin. 2. p. Nr. lobby etc.35. Savantul rus N.a. Miraj şi realitate..

– Москва. 105. al căror cetăţean teroristul nu este5. În literatura de specialitate se întîlnesc diverse tipuri de clasificări. implicarea personalului CIA în asasinate politice în America Latină etc.terorism patopolitic. acţionează iraţional. indiferent de victimă. care cuprind practic toate tipurile active de terorism.terorism „autorizat. atacă personalităţi politice.raportabilă la terorismul internaţional. crima a fost săvîrşită pe un alt teritoriu. În această gamă variată de abordări ale tipologiei terorismului. 3 . în general. de indivizi cu probleme de adaptabilitate socială. Стратегия антитерророра. Una din aceste clasificări este următaorea: . fiind realizat pe teritoriul statelor. care s-au aflat mult timp în şomaj sau nu au fost integraţi organizaţional. . nu o singură dată se întlnesc clasificări care categoreizează terorismul dintr-o perspectivă cum ar fi motivul generării sau dimensinea geografică. Acestea. deoarece. reprezentat de grupări naţionaliste care „apără” interesele etniei sau culorii din care provin. Adesea teroristul cu stare emotivă psihotico-depresivă manifestă violenţă şi impertinenţă în comportament faţă de cei din jur. din familii dezorganizate. după care făptaşii se retrag sub „protecţia” ostaticilor luaţi. 5 Дэникер Г. prin care se forţează obţinerea unei recompense importante. Новые пути борьбы с терроризмом. asupra Japoniei. . с. de comportament. la sfîrşitul celui de-al Doilea Război Mondial. 1982.terorism psihotic. 3. care încearcă să explice mai bine fenomenul.).terorism criminal sau pirateria. cetăţenilor statelor străine. . reprezentat de persoane care provin de obicei. Însă există şi clasificări comprehensive. cutume sau înţelegeri internaţionale (de exemplu. violenţa fiind singura şi cea mai uzitată formă de exprimare. folosirea armei atomice. pentru care este caracteristică abaterea de la reguli. Terorism internaţional – este aplicat de către terorişti contra reprezentanţilor statelor străine şi organizaţiilor internaţionale.

astfel jucând rolul de protector. prin care o organizaţie.terorism manipulativ. se evidenţiază patru tipuri de terorism: Terorismul internaţional – locul desfăşurării actelor teroriste nu are importanţă. 6 Antonov V. Consideraţii asupra evoluţiei istorice a terorismului în secolele XX-XXI // Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. folosind violenţa. de asemenea. . Seria “Ştiinţe socioumanistice”. în care victima ce trebuie distrusă reprezintă un simbol deosebit pentru partea adversă şi prin a cărei eliminare se încearcă obţinerea de avantaje etnice. – pp. structură sau domeniu. 2003. . faţă de care statul de drept foloseşte măsuri drastice pentru a putea menţine liniştea socială. ori organizaţiile internaţionale. . . 425427. pactele.terorism organizaţional. trebuie să menţionăm că acest tip de terorism mai este cunoscut ca „vigilante” şi este practicat de grupări teroriste cu scopul de a proteja pe alţi terorişti.. adică luarea răspunderii pentru actele teroriste produse de alte organizaţii. aprobat tacit de către un regim politic ameninţat şi exercitat asupra dizidenţilor. când folosirea violenţei are ca scop obţinerea sprijinului populaţiei pentru acte de extorcare de fonduri sau în declanşarea unor greve.terorism pragmatic. caracterizat prin anarhie.II. obiectul luptei îl reprezintă ori viziunile politice sau religioase. masacre intertribale. între grupările mafiote. 4 .terorism funcţional. poate obţine avantaje strategice într-o anumită zonă. În cadrul cercetărilor petrecute în Institutul luptei împotriva terorismul (Israel). practicat de organizaţii revoluţionare sau de tip Mafia.terorism practicat de vigilenţi. folosindu-se de mass-media pentru manipularea sentimentelor de simpatie ale opiniei publice. grupa teroristă constă din persoane de diferită naţionalitate şi (sau) credinţă.terorism endemic sau al bîtei. cel care creează unele situaţii de negociere prin mijloace specifice. acte care au loc numai într-o anumită zonă.terorism simbolic. . . politice sau de altă natură6. Vol. Chişinău.

Terorismul economic – sînt diferite acţiuni economice discriminatorii. s-au dovedit a fi destul de realiste. statelor 7 Курукуласурия А. care nu au reşedinţă pe teritoriul (ţării) activităţii grupei. destul de clar este evidenţiat terorismul politic. Ca exemplu. unde religia în masă o reprezintă islamul. grupa teroristă constă. Terorismul politic – sînt acţiunile teroriste de diferit gen. scopurile Organizaţiei de eliberare a Palestinei şi a organizaţiilor ce au atribuţii la dînsa (crearea statului palestin propriu).instituţiile. Şi din contra. cele mai importante norme sociale şi statul ca atare. Общество воспринимает терроризм как происки негодяев покушение на счастье. Ţintă a terorismului politic deseori devin simbolurile statului. răspîndit în ţările arabe. naţionalităţi. pe care grupele teroriste le consideră dăunătoare sau periculoase (terorismul antiatomic. În lumea actuală există sute de grupe teroriste şi o mulţime de organizaţii. economic. credinţe. Terorismul intern – locul desfăşurării actelor teroriste – ţara în care se află. conducerii sau a politicii pe care o desfăşoară. obiectul luptei îl reprezintă problema internă a ţării în care se află. ce au ca scop influenţarea liderilor politici. 2001. Iniţial el a apărut ca protest împotriva creării statului Israel. №38. organizaţii. Terorismul religios – un gen deosebit de terorism. din cetăţenii unei ţări. // Новое время. După părerea politologului rus D. care folosesc teroarea ca una din metode ale luptei politice şi atingerea scopurilor sale.V. 5 . de a-i impune de a săvîrşi anumite acţiuni politice sau de a primi hotărîri autoritare. dar ulterior s-a transformat în luptă contra ”necredincioşilor”. de regulă. care au ca scop influenţarea concurenţilor economici. Terorismul de obiect – actele teroriste se desfăşoară în privinţa anumitor obiecte vitale. În unele cazuri terorismul este îndreptat spre înlăturarea liderilor politici neconvinabili şi pentru a schimba orînduirea politică în general. Scopurile lor se divizează în realiste şi utopice. grupelor sociale şi păturilor populare. terorismul ecologic)7. с.13. absolut utopice şi nerealizabile s-au dovedit a fi scopurile grupei Baader-Mainhoupf în Germania – încercări de reinstalare prin forţă a vieţii Europei de Vest după modelul comunist. activitatea teroristă este sponsorizată de stat (state) străin (faţă de teritoriul activităţii) sau de persoane particulare. informaţional şi social. Olişanschi.

înfricoşătoare. ”Zvonul-sperietoare” – este zvonul. Terorismul informaţional – acţiunea directă asupra psihicului şi conştiinţei oamenilor în scopul formării părerilor şi opiniilor necesare. Terorismul social – din această categorie fac parte fenomenele cotidiene. Din toată diversitatea de zvonuri o importanţă majoră în cadrul terorismului informaţional îl reprezintă două tipuri: zvonuri-sperietoare şi zvonurile agresive. intergrupale. Ca regulă. interetnice şi internaţionale. care limita exportul în URSS a tehnologiilor înalte. terorismul informaţional se bazează pe răspîndirea zvonurilor de anumit tip. a politicii pe care o desfăşoară aceştia şi care se reduce la realizarea acţiunilor sau luarea hotărîrilor necesare. Terorismul economic se realizează (desfăşoară) la diferite nivele. ce poartă şi creează stări emoţionale evident negative.întregi şi a liderilor lor pentru obţinerea cîştigurilor economice concrete sau. cumpărarea lor. care îndreaptă comportamentul oamenilor într-un mod anumit.d. Castro.m. dar nedorite ale auditoriului. care reflectă aşteptările actuale. Zvonurile de acest gen apar în situaţii contradictorii. spre crearea căreia sînt îndreptate eforturile teroriştilor. care a fost organizată de către americani după venirea la putere în Cuba a lui F. legate de conflictele sociale. falimentarea ulterioară ş. dar acţiuni agresive drastice. Termen analogic a folosit conducerea sovietică în aprecierea primită de către congresul SUA a rectificării Djecson-Vănic. care anume sînt îndreptate la stimularea stării şi ”răspunsului” comportamental emoţional agresiv.a. ce reflectă aşteptările nedorite ale auditoriului. în limitele luptei de concurenţă între corporaţii. de nenumărate ori ei intensifică acea atmosferă de frică şi oroare. în care ele apar şi se răspîndesc. „Terorism economic” au numit cubanezii blocada. înrăutăţirea condiţiilor de trai şi scăderea nivelului lui sînt manifestările terorismului economic a unor grupe social-economice faţă de altele. La nivelul elementar. Pe lîngă utilizarea mijloacelor de informare oficiale. de obicei. nu sînt clasificate ca fiind teroriste şi care la prima vedere ar fi fost lipsite de un 6 . Crearea barierelor economice. el constă în procesul de micşorare a preţului acţiunilor concurentului. Le nivele şi mai înalte terorismul economic deseori devine instrument de presiune în relaţii politico-economice complicate. care provoacă nu pur şi simplu stări negative. ”Zvonul agresiv” – zvonul. care. într-o viziune mai largă.

5. revoluţionar. ce destabilizează viaţa.Grupări etnice. Este abundenţa de refugiaţi şi emigranţi. în transport. religioase. с. Психология терроризма. Cercetătorul englez P.7. Terorismul social este intimidarea zilnică. care terorizează ograda. Aici la fel se atribuie exploziile în locurile de aglomerare a oamenilor. destul de activ. Terorist Group Profiles. a elementelor marginale. naţionaliste. cyber . Grupări neofasciste de extremă dreapta şi care in unele ţări acţionează cu acordul tacit şi sprijinul guvernelor.. familie.. brigada de racheţi (рэкетиров). semi-revoluţionar. El scrie: „Cyber-terrorism este un atac premeditat. organizare socială.Wilkinson evidenţiază trei tipuri politic motivate ale terorismului: represiv. comunicarea cotidiană. acasă. lipsa stabilităţii sociale şi dezorganizarea cotidiană în masă. se discută în jurul cyber-terrorism. 2002. ideologia lor fiind confuză şi electivă. adică operaţiuni motivate de spargere a sistemelor de calculatoare. care terorizează întreprinderile mici din împrejurime şi regulat extorchează plata pentru ”apărarea” de sine însăşi.spaţiului în scopuri teroriste. 4.p.C. cu care ne întîlnim în stradă. motivaţia lor constînd în lipsa de acomodare într-o anumită societate. 6. 3. o nouă ameninţare prin Internet.18 – 23. Grupări care se autointitulează drept revoluţionare. în următoarele categorii: 1. 2. Grupări patologice sau individuale care nu revendică scopuri de ordin politic. Este dezlănţuirea criminalităţii de stradă. – Санкт-Петербург: Питер. Crozier grupările teroriste se pot împărţi.Hirscmann în lucrarea „Imaginea în schimbare a terorismului”. motivat politic asupra informaţiei. Tot aici – izbucnirea epidemiilor. banda ”skinhead”. Conform opiniilor B. 1992. Grupări anarhiste care se remarcă prin absenţa unor scopuri clare şi precise. Mercenarii ideologici. În ultimul timp. 7 . Definiţia cyber-terrorism a elaborat-o savantul german K. ideologic definite. apa otrăvită în apeducte sau fîntîni etc8. care terorizează comercianţii din piaţă. ceată de adolescenţi. programelor computerizate şi 8 9 Ольшанский Д.Washington D. în genere creşterea criminalităţii.anumit scop şi de executori ce urmăresc un oarecare scop. pe care îi intîlnim cel mai frecvent în grupările cu cîmp de acţiune transnaţională9.

în multe cazuri. proiectele şi calculele pe care le face. ţinta pe care se focalizează. naţionalist. rar apare în formă pură. dar semnele convenţionale generale pentru multe alte fenomene a vieţii sociale. se îmbină cu cel religios şi politic. În aşa mod. în practică. care preiau forma violenţei împotriva obiectelor neutre din partea grupelor subnaţionale sau a persoanelor ce activează clandestin. mediul. într-o mare măsură. 8 . Ca generalizare la cele analizate. motivele care îl generează. separatism. scopul pe care îl urmăreşte.prelucrarea lor. Spre exemplu. Toate aceste tipuri pot purta caracter internaţional. ce ţin de spaţiul geopolitic. ar fi că terorismul poate fi clasificat în conformitate cu mai multe criterii. Însă. evidenţiem următoarele tipuri de terorism: politic. diversitatea terorismului contemporan. religios. Însă. terorismul naţionalist. această diversitate oglindeşte nu caracteristicile specifice ale terorismului ca fenomen social-politic sau a particularităţilor criminale specifice lui. forma de manifestare etc.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->