P. 1
Comentariu Baltagul

Comentariu Baltagul

5.0

|Views: 2,298|Likes:
Published by Naomi Bruno

More info:

Published by: Naomi Bruno on Mar 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/24/2013

pdf

text

original

Comentariu Baltagul

Romanul baltagul scris de catre marele povestitor Mihail Sadoveanu a aparut in 1930. Mihail Sadoveanu a scris peste 100 de opera, printre care si romanul realist, dupa altii fiind considerat si mitic, politist sau initiatic, baltagul. Romanul este specie a genului epic in proza de dimensiuni mari, mai multe planuri narrative, opera complexa, personaje numeroase. Tema romanului este prezentarea satului de tarani moldoveni. Romanul prezinta intr-un mod foarte original monografia satului romanesc, dar si ritualurile, semnificatia semnelor, partea mitica a satului de munte. In acelai timp esistenta pastorala aflata sub imperiul randuieli care este neschimbata de sute de ani, legile dupa care se guverneaza acest sat find nescrise, si anume traditiile si obiceiurile mostenite din strabuni. Motto-ul romanului este : “stapane, stapane mai cheama si un cane.” Acesta sugereaza viziunea mioritica asupra mortii. Titlul romanului reprezinta o arma cu o semnificatie speciala. in mod autohton, baltagul este o arma specifica ciobanilor, el fiind asemanator cu un topor cu 2 taisuri. In mod symbolic, baltagul este arma dreptatiii. Nechifor Lipan a fost omorat cu baltagul lui oierului Calistrat Bogza, si in mod symbolic Calistrat este omorat cu acelasi baltag, astfel dreptatea fiind realizata. Baltaul lui Gheorgita care inainte de a-l avea a fost sfintit pentru a arata ca urmeaza a fi folosit pentru a face dreptate, nu pentru a infaptui crime. Romanul are o structura liniara, un fir epic complex si adanc, care arata confruntarea dintre 2 lumi: lumea de sus, a oamenilor de la munte, a celor invatati cu gruel, o lume conservatoire si inchisa si lumea de jos, lumea muntenilor, bazata pe reguli si deschiasa la nou si la schimbare. Romanul debuteaza cu legenda relata de Nechifor Lipan, bazata pe crearea lumii de catre Dumnezeu si darurile pe care El le-a impartit oamneilor. Povestea sugereaza ca lumea este guvernata de legea naturala si ca totul tine de vointa divina. Aceasta este crezul oamenilor de la munte, de aceea ei resping tot ce este nou. Romanul este structurat din 16 capitole ce evidentiaza 3 mari idei esentiale. Primele 6 capitole evidentiaza asteptarea Vitoriei Lipan a sotului ei. “Nechifor Lipan pleacase de-acasa dupa niste oi, la Dorna, s-

Isi aranjeaza gospodaria:face rost de bani pentru drum din vanzarea unor produse lactate. o vrajitoare. unul spiritual dar si din punct de vedere materiel. Munteanca a incercat sa urmeze traseul parcurs de Nechifor. ea cere sfatul parintelui. Andrei era aproape si el inca nu se intoarese. si inceracand sa afle ce s-a intamplat cu barbatul ei.acu Sf. Asadar a trece pe la cat de multe carciumi si hanuri.” Incepannd cu capitolul 7 pana la capitolul 13. nestiind ce s-a intamplat cu barbatul ei. Nechifor Lipan. femeia cerca sa patrunda pana la el. Ea se considera calauzita de vant. Ea ii intreaba pe toti hangii despre un “barbat cu caciula brumarie si cal negru tintat”. dar se duce si la baba Maranda. Vitoria se ingrijoreaza. Vitoria este superstitioasa sin fire si atenta la toatele semenle care ii apar in cale: il viseaza pe Nevhifor intors cu spatele trecand o apa meagra. Datorita inteligentei si perseverentei sale. ca intr-un labirint. . Dommnul David o respecta si o admirafoarte mult pe Vitoria. semn de plecare. intr-o saptamana as face o nunta”. Ea este ajutata de catre domnul David. despartiindu-se la Calugareni. Femeia nu renunta la imterpretarea semnelor nici dupa ce porneste in calatorie. Vitoria tine post negru 12 zile. de aceea in Dorna ea isi da seama dupa vant ca trebuie sa faca popas. Vitoria Lipan este sotia unui oier. Tinand cont de aceste semen. ea se decide sa plece in cautarea lui Nechifor. Vitoria incepe cautarile. lucru reiesit chiar din spusele sale: “daca n-as fi ovrei si insurat si munteanca asta n-ar avea sot. cautarea vinovatilor si demascarea lor. Se pregateste de calatorie in doua moduri. Nechifor a plecat la Dorna penrtu a cumpara oi. cu care porneste la drum pe sanie. dar nu s-a intors acasa. ingroparea lor. Ultimele 3 captitole evidentiaza gasirea ramasitelor lui Nechifor. atunci cand zapezile se topeau. Lui Gheorghita ii face un baltag no. Asadar. ea pune cap la cap informatiile primite si incearca sa afle adevarul. intarziind foarte mult. Vitoria porneste la drum spre primavera. Avand toate lucrurile pregatite. trecand a apa neagra. cocosul canta cu ciocul spre poarta. incercand sa afle cat mai multe informatii despre sotul ei. care locuieste in Magura Tarcaului. Vitoria parcurge itinerarirul ciobanului. urmand traseul urmat de Nechifor. In singuratatea ei. o duce pe Minodora la Manastire. pe care il sfinteste preotul din sat. seduce la Manastirea Bistrita pentru a se ruga la icoana Sf Ana. ii da ordine argatului.

ea discuta cu cei prezenti. Este o fira religioasa si o aparatoare a traditiei. in special cu Ilie si Bogza.”. Punctual culminant al povestirii este acela in care Vitoria ii cere baltagul lui Bogza pentru a i-l da lui Gheorghita si spune ca baltagul este “”mai vechi sis tie mai multe”. Vitoria este o femeia familista. Gheorghita incurajat de mama lui il loveste mortal pe vinovat in crestetul capului.”. Venea la dansa ca la apa cea buna”. dar nu “dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei lui Topor”. nume pe care numai Vitoria il cunostea. acesta fiind numele lui Nechifor de botez. In acel moment. in relatarea ei se intalnesc multe verbe. Cu ajutorul lui. In ultimele sale clipe. cainele lui Nechifor intr-o curte. Vitoria cheama autoritatile pentru a sesiza si ele ca Nechifor a fost ucis cu baltagul. Bogza care s-a imbatat. cu care auzea mai subtire. femeia ii da o replica neasteptata: “Dumnezeu sa te ierte”. Aici afla de cei doi ciobani. Ilie Cutui si Calistrat Bogza. In continuare ea incearca sa-I demascheze pe vinovati. nu a lasa pe Minodora sa poarte bluza si coc. Dupa rezolvrea problemei. La vederea ramasitelor. Spusele femeii i se par interesante chiar si subprefectului. asa incat scoate un strigat dureros: “”Gheorghita. lucrurile revin la normal. Vitoria se gandeste sa o marite pe Minodora. ea nu isi poate ascunde supararea si emotia. A doua oara cand Vitoria nu se poate stapani si isi demasca sentimentele este momentul cand Nechifor este ingropat: “gheorghita! De ce m-ai lasat?” ea il cheama sip e fecior sa isi ia ramas bun de la tatal sau. Ea se pune in postura de victima cand vorbeste cu ei si trage de limba pentru a afla cat mai multe. cu o putere launtrica mare “ävea intr-insa o putere pe care Lipan nu era in stare sa le dezlege. prin relatarea exacta a scenei crimei. fiind ademenit de munteanca se enrveaza sic ere baltagul inapoi. Stapna pe sine. dand impresia unei actiuni bine planificate.Aici incepe o alta serie de cautari si interogatorii. La praznic. Conform regulilor din noua societate. La putin timp ea il gaseste pe Lupu. care “isi puse coatele pe stergar si –si intoarse urechea stanga. Ea creeaza tensiune. Vitoria impreuna cu fiul ei descopera rapa unde se aflau ramasitele lui Nechifor. privind in acelasi timp si cu coada ochiului. Bogza marturiseste crima si isi cere iertare. si o cearta ca arunca gunoiul in fata soarelui. .

conservatr si admirator al vechilor traditii. pot afirma ca opera Baltagul de Mihail Sadoveanu este un roman realist ce are o tema rurala. In roman se intalnesc numeroase “ciureci”. Vitoria. find un limbaj traditional. “randuiala”. iar constructia este liniara. Naratorul este omniscient si omnipresent. Motivele sunt foarte intalnite in acest roman. Avand toate aceste carcteristici. Al motive sunt cele ale labirintului. Cuvintele predominante in text sunt “semn”. cu ajorul caruia flacaul este initiat si la sfarsitul calatoriei devine matur din toate punctele de vedere.Nechifor este un personaj al carui portret este realizat din spusele celorlalte personaje. cel al dezvaluirii si al demistificarii. Naratiunea este obiectiva si heterodiegetica. . cel mai important fiin cel al calatoriei. hangii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->