Cursul nr.1

Cursul nr.

1

1.1.

Introducere in chimie

Chimia are ca obiect studiul substantelor definite si fenomenele prin care acestea se schimba unele in altele. Originea chimiei este atribuita Egiptului (dupa alte izvoare Chinei), etimologic fiind cert ca provine de la CHEMA care in limba veche egipteana inseamna nisipul aluvionar al Nilului (Egiptul insusi ca existenta) Scopul cunoasterii in chimie (in stiinte in general) este stabilirea de legi si teorii (ipoteza si experimentul fiind primordiale in cercetare). Multa vreme clasificarea elementelor a fost o ipoteza ,Mendeleev bazat pe un bogat material faptic, a emis legea periodicitatii proprietatilor fizice si chimice a elementelor. Cercetarea stiintifica nu se reduce la stabilirea pe baza observatiei si experimentului de legi,cercetatorul bazandu-se pe argumnete logice, deductii matematice care implica un grad mare de abstractizare elaboreaza in final o teorie.Teoria explica unele fapte observate si permite prevederea altora.Spre deosebire de legi,teoriile evolueaza pe masura ce cunoasterea se perfectioneaza. 1.2.Modele atomice Studiile descarcarilor electrice in gazele rarefiate,descoperirea radioactivitatii naturale,descoperirea radiatilor X si a particulelor subatomice (e – si p+)etc.,au impus revederea notiunii de atom. Prima incercare de reprezentare sintetica a atomului a fost realizata de J.J. Thomson prin modelul “static” (cozonacul cu stafide). Acest model nu a putut explica rezultatele experminetale obtinute de E. Rutherford si de aceea a fost inlocuit cu modelul “dinamic”. Acesta pe baza penetrarii particulelor α (He2+) prin foite metalice,a elaborate modelul “planetar”(dinamic) al atomului,caruia ii corespunde o structura lacunara(fig.nr.1.1.)

extinde teoria lui Planck ( hν = E ) la atomul de hidrogen . H δ .1 Modelul dinamic al atomului Modelul propus de Rutherford contravine mecanicii clasice. 1.nr.deoarece electronul in miscare emite continuu energie si ar “cadea” in final in nucleu. conditiile de echilibru ( Fe = Fcf ) .sintetizandu-si principiile sale asupra structurii cuantice a atomului in doua postulate: .4.3. H ε H χ Ritz si Balmer au generalizat relatia pentru spectrul IR si UV  1 1  ν ' = R ⋅ Z 2 − 2 n 2 n1   1  Z=numar de ordine al atomului Valabilitatea teoriei cuantice a lui Plack a fost dovedita de Einstein care a aplicat-o pentru a explica efectul fotoelectric.7 pt H α .1. H β .6.5.ν = c h  h λ =  →λ =  λ m⋅c  p  Toate acestea l-au condus la elaborarea unui model atomic pe N. Balmer a stabilit o relatie empirica pentru spectrul hidrogenului in vizibil: ν = 1 1   1 = RH  2 − 2  λ n  2 n=3.Bohr care a mentinut de la Rutherford structura planetara (lacunara)a atomului .dar pentru a explica stabilitatea atomului si discontinuitatea spectrelor.Modelul lui Bohr Descoperirea spectrelor de linii ale atomilor a reprezentat un moment important in studiul atomului iar ulterior teoria cuantica a lui Plack a fost hotaratoare in aparitia unui nou model atomic. hν = E = mc 2 .Fig.

iar = z2 = RH 2 2 c 8ε 0 h 3 ⋅ c 8ε 0 ⋅ h 3 ⋅ c  n1 n 2    Corelatia dintre liniile.o reprezentare conventionala a nivelelor energetic.conform modelului Bohr. in care electronii se misca continuu pe traiectorii circulare denumite orbite stationare sau premise numai orbitelor pentru care momentul cinetic orbital este un multiplu intreg de cuante de actiune: mvr = n h = cuanta de actiune 2π h (1) 2π n = numarul cunatic principal pentru cuantificarea momentului pentru traiectoria circulara Postulatul 2.seriile spectrale si tranzitiile electronului pe diferite niveluri energetice in atomul de hidrogen. .respective a termenilor spectrali.numite stari stationare. Atomii neexcitati (in stare fundamentala)pot exista numai in anumite stari energetice determinate . este ilustrata in diagrama Grotrian.tranzitii electronice .cu absorbtie sau emisie de energie radianta de o anumita frecventa. In atomii excitati au loc miscari discontinui ale electronilor.Postulatul 1.cuantificata: hν = E n +1 − E n = ∆E (2) Pe baza celor doua relatii (1) si (2) si o conditie de echilibru ( Fe = Fcf ) Bohr calculeaza aceasta frecventa cuantificata: ν' = ν m ⋅ e4  1 1  m ⋅ e4  2 − 2  .

nr. .Structura fina a liniilor spectrale nu putea fi prezentata prin variatia unui singur numar cuantic.Linii spectrale 1.Fig.2.Concluzii Importanta modelului Bohr consta in faptul ca a explicat unele rezultate experimentale cu privire la cuantificarea energiei atomului dar perfectionarea aparaturii spectrale a aratat ca in locul liniilor prevazute de Bohr apar grupe de linii foarte apropiate numite multipleti.1.4.numar cuantic magnetic m si numar cuantic de spin s. n – numar cuantic principal Ulterior pentru a cuantifica energia pe orbite eliptice s-a introdus numar cunatic secundar l. Diagrama Grotrian.Spectre de emisie.

a.……. s= ± 1/2 Nivelele energetice pot fi reprezentate astfel schematic: Fig.Cele patru numere cuantice introduse arbitrar explica relativ bine formarea invelisurilor electronice la atomii polielectronici.1.-(l-1).W. Heisenberg s.…….4..2.3. l=0.3.n-1. pun bazele mecanicii ondulatorii. De Broglie extinde dualitatea corpuscul unda de la foton(Einstein).E. .5.5.concluziile fiind spectaculoase. Dualitatea corpuscul-unda Fizicienii Louis de Broglie.+l.l-1.0.+1.1.Ei trateaza matematic caracterul ondulatoriu al electronului .6.ipoteza confirmata prin experientele de difractie a electronilor. Schrodinger.7.Modelul mecano-cuantic al atomului.…. { l=o 1 2 3 → s p d f m=-l.Astfel aceste numere cuantice pot lua valori: n=1.-1.nr.2. Nivelele energetice a straturilor si substraturilor electronice 1.

mecanica ondulatorie reusind sa ofere o imagine mult mai buna asupra structurii atomului. . concomitent.ν = mv λ λ= h h sauλ = ) mc p In locul orbitelor premise se introduce notiunea de unda stationara care se propaga pe un contur inchis. 1.postultata. Deci lungimea cercului: 2πr = nλ .λ= h c (Analogie cu fotonul E = h ν = mc 2 .ondulatorii.frecventa).Principiul incertitudinii al lui Heisenberg Heisenberg arata clar ca la nivelul atomic pentru o particula elementara este imposibila determinarea cu precizie. Bazele noii mecanici cuantice . Acest lucru reprezinta o improbabilitate de principiu legile mecanicii clasice neputandu-se aplica microcosmosului atomic deoarece apare dualitatea corpuscul unda la particulele elementare . au fost puse odata cu teoria lui Schrondinger de la a carui ecuatie .6.viteza) si a unei proprietati ondulatorii (pozitie. a inceput dezvoltarea ei. Daca se incearca determinarea pozitiei electronului in atom. a unei proprietati corpusculare (impuls. eroarea de determinare nu poate fi mai mica decat lungimea de unda a luminii folosite: e1 = ∆x ≥ λ h λ Eroarea totala: e = e1 ⋅ e2 = ∆x ⋅ ∆p ≥ h Analog pentru impuls: e2 = ∆p ≥ Deci daca dorim cu precizie a stabili pozitia ∆x = 0 ⇒ ∆p = h →∞ 0 obtinem imprecizie pentru impuls si invers.  λ =   h  h h ⇒ mvr = n  ⇒ 2πr = n mv  mv 2π Rezulta astfel nefortat(nepostulat) conditia Bohr de cuantificare a energiei in atom.

4.7. De exemplu : pentru n=1 l=0 m=0 avemψ 1. Sansa de a intalni cel mai des electronul in jurul nucleului este maxima in zona care amplitudinea undei electronice este maxima. In acustica avem: λ= Prelucrand matematic aceasta ecuatie si folosind ecuatia de Broglie: h h .7) avem ψ n.reprezentand probabilitatea de a gasi electronul intr-un strat sferic (sector sferic) de grosime r .m obtinand o ecuatie celebra: ∆ψ + 8π 2 m ( E t − E p )ψ = 0 h2 ∆ = operator Laplace De la aceasta ecuatie . z sau mult mai bine cu ψ n .0 ceea ce reprezinta o orbitala sferica ψ 1S In mod analog pentru n=n (n=2.3. rezulta concluzii importante care prezinta starea electronului in atom. v/ν = λ . 0.0 ceea ce reprezinta orbitale sferice ψ ns de grosime Γn in crestere (Forma de sector de sfera r n ± ∆r .l .postulata. Patratul modulului functiei de unda |ψ |2 este luat drept o masura a probabilitatii de a gasi electronul intr-un element de volum dV sau mai bine 4πr 2 | ψ | 2 . in sensul ca adopta solutii numai pentru anumite valori ale energiei totale E t . cuantificarea rezulta asadar fara nici un postulat suplimentar .0. Acest lucru rezulta din rezolvarea matematica a a ecuatiei lui Schrondinger si a conditiilor pe care le impune rezolvarea acesteia. ∂x 2 h2 ∂2a 1 ∂2 = ⋅ ∂x 2 v 2 ∂t 2 unde a = f ( x) ⋅ f (t ) iar f (t ) = A ⋅ sin 2πυt Miscarea electronului in atom este in spatiu si atunci se inlocuieste f (x) cu o functie ψ x . y .6.Aceste valori se numesc valori proprii.Shrondinger a incercat sa defineasca starea electronului in atom adoptand prevederi ale probabilitatii.Ecuatia lui Schrondinger Pe baza analogiei unda asociata electronului si vibratia unei corzi fixate la capete . E c = Et − E p = mv 2 / 2 se ajunge la ecuatia: p p 2 2 ∂ f ( x ) 8π m + ( Et − E P ) ⋅ f ( x ) = 0.5.1.

4. Orbitali tip s In plan orbitalul de tip s este reprezentata cerc.y. Pentru n=2 si l=1 m=-1.nr. x. . grosimea liniei cercului fiind grosimea sectorului de sfera.z fiind axele de simetrie ale acestora.Fig. Ψ2 pz .1.0. Ψ2 py .+1 avem trei orbitali Ψ21−1 Ψ210 Ψ21+1 cea ce reprezinta o orbitala dilobara Ψ2 px .

2 2 2 Principii si reguli de constructie a invelisului de electroni a) Fig.+3 avem sapte orbitali de geometrie octolobara.nr. Ψ321 . Ψ320 . Ψ3dy − z . Ψ3dx − y si Ψ3dz (exceptie. Ψ32−1 .8.nr. fiind dilobar si cu un inel in jurul sau) Pentru n=4 si l=3 m=-3.Fig.-1.+1.+1.5.0.0.-1.1.Orbitali tip d si f 1.1.5.Principii si reguli de constructie a invelisului de electroni b) . Orbitali tip p Pentru n=3 si l=2 m=-2.-2. Ψ322 ceea ce axial reprezinta Ψ3dx − y .+2 avem cinci orbitali de geometrie tetralobara: Ψ32−2 .+2.

Orbitalii d si f au energii mai mari decat a stratului din care apartin si de aceea orbitalii d se ocupa cu electroni dupa orbitalul s din stratul imediat iar f se ocupa in al doilea strat imediat: 1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p 5s 4d 5p 6s 4f 5d 6p 7s 5f 6d b)Principiul lui Pauli(principiul excluziunii) Intr-un atom nu pot exista doi electroni cu aceleasi valori pentru numerele cuantice n.a)Principiul energetic Ocuparea cu electroni a orbitalilor atomici se realizeaza in ordinea cresterii energiei acestora (s<p<d<f). Ca urmare intr-un orbital (n.s.m.(Exemplu:Cr.Ag.m aceeasi) pot fi cel mai mult doi electroni dar cu spin diferit (opus) Reprezentam grafic astfel: ↓↑ c)Regula lui Hund(regula multiplicitatii maxime) Orbitalii de egala energie (dintr-un subnivel) se ocupa succesiv cu cate un electron de spin paralel si numai dupa semiocuparea lor urmeaza completarea cu al doilea electron de spin opus.l.C etc.) .l. 1 1 1 + 1e − ⇒ 1↓ 1 1 Aceasta explica unele abateri in ocuparea orbitalilor la atomii unor elemente. electronii difera cel putin printr-un numar cuantic.Mo.Cu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful