INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
Prof. Univ. Dr. Vergil VOINEAGU - Preºedinte

Coordonatorul publicaþiei :

Dr. Cristian Nicolae STÃNICÃ Gabriel Petricã JIFCU Ilie DUMITRESCU Adriana CIUCHEA Doina BADEA

Coordonatorii ediþiei :

- Vicepreºedinte - Secretar general - Director - Director General - ªef Serviciu

Doina BADEA - ªef Serviciu

Responsabil de publicaþie :

Adriana CIUCHEA, Doina BADEA, Dr.ªtefan TRICÃ, Silvia PISICÃ, Andreea CAMBIR, Georgeta Marinela ISTRATE, Nina ALEXEVICI, Mihai GHEORGHE, Florica CÎRSTEA, Ion FLORESCU, Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Florentina GHEORGHE, Daniela ªTEFÃNESCU. Doina BADEA,Gabriela Melania PODBEREŢCHI, Victorina BOTEA, Genia MIHOC, Daniela BUCUR, Lenuţa POPESCU, Laura ENACHE.

Autori :

Tehnoredactare ºi machetare :

Pre-press ºi tipãrire :
Direcþia Generalã de IT ºi Infrastructurã Statisticã Direcþia de Editare a Publicaþiilor Statistice

Gheorghe VAIDA-MUNTEAN Vitty-Cristian CHIRAN Rodica-Elena SOLOVÃSTRU

Coordonatori :

- Director General - Director - Şef Serviciu - Director

Foto : Vitty-Cristian CHIRAN

Coperta : Alexandru POPESCU - Referent
Institutul Naþional de Statistica B-dul Libertaþii Nr. 16, Sect. 5, Bucureºti Telefon: 0213181871; 0213177770 F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5 e-mail: romstat@insse.ro h t t p : / / w w w . i n s s e . r o
INS 2011 Reproducerea conþinutului acestei publicaþii, integralã sau parþialã, în forma originalã sau modificatã, precum ºi stocarea într-un sistem de regãsire sau transmiterea sub orice formã ºi prin orice mijloace sunt interzise fãrã autorizarea scrisã a Institutului Naþional de Statisticã. Utilizarea conþinutului acestei publicaþii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, studii, cãrþi este autorizatã numai cu indicarea clarã ºi

ISSN 2066 - 4079

ISSN-L 1222 - 8818

U N I U N E A E U R O P EA N Ã

â

FINLANDA

SUEDIA ESTONIA LETONIA IRLANDA REGATUL UNIT DANEMARCA LITUANIA

OLANDA BELGIA LUXEMBURG FRANÞA GERMANIA REP. CEHÃ SLOVACIA AUSTRIA UNGARIA SLOVENIA POLONIA

ROMÂNIA

PORTUGALIA

SPANIA

ITALIA

BULGARIA

GRECIA

MALTA

CIPRU

â

CUPRINS

Pagina

Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Populaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Piaþa forþei de muncã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Veniturile populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Câºtiguri salariale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Cheltuielile populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Consumul populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Locuinþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Protecþia socialã a ºomerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Asigurãri sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Asistenþã socialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Sãnãtate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Educaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Preþuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Conturi naþionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Investiþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Agriculturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 Silviculturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 Activitatea întreprinderii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Industrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 Energie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Construcþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Transporturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Comerþ internaþional cu bunuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 Comerþ interior Servicii de piaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Justiþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 Statisticã internaþionalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Ilfov .Vest Oltenia Sud .Est Alexandria OLT GIURGIU Giurgiu TELEORMAN Sud .Vest Satu Mare SATU MARE MARAMUREª Baia Mare BISTRIÞA-NÃSÃUD SUCEAVA Suceava BOTOª ANI Botoºani Centru Zalãu Oradea BIHOR SÃLAJ CLUJ Cluj-Napoca IAªI NEAMÞ Piatra-Neamþ Bacãu BACÃU Vaslui VASLUI Iaºi Nord . PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE Nord .Est Bistriþa MUREª Târgu Mureº HARGHITA Miercurea Ciuc Arad ARAD ALBA Alba Iulia MACROREGIUNEA UNU MACROREGIUNEA DOI SIBIU Sibiu BRAªOV COVASNA Sfântu Gheorghe Timiºoara Deva MACROREGIUNEA TREI VRANCEA Focºani Galaþi GALAÞI MACROREGIUNEA PATRU Vest TIMIª HUNEDOARA Braºov Reºiþa Târgu Jiu CARAª-SEVERIN Râmnicu Vâlcea VÂLCEA ARGEª PRAHOVA BUZÃU Brãila BRÃILA Tulcea TULCEA Târgoviºte Drobeta Turnu Severin MEHEDINÞI Buzãu Ploieºti IALOMIÞA GORJ Piteºti DÂMBOVIÞA ILFOV Slobozia CÃLÃRAªI Cãlãraºi Constanþa Legendã: Oraºe Municipii Reºedinþe de judeþ Judeþe Regiuni de dezvoltare CONSTANÞA Craiova DOLJ Slatina BUCUREª TI Sud .â GRUPAREA JUDEÞELOR.Muntenia Bucureºti .

Bucureºti). 42 320 103 2861 12956 1) 5 Breviar statistic . Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2. la jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali. LA 31 DECEMBRIE 2010 Numãrul judeþelor Numãrul oraºelor ºi municipiilor din care: municipii Numãrul comunelor Numãrul satelor 1) Inclusiv municipiul Bucureºti. între gârla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria). Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu meridianul 25oE (la 100 km N-V de capitala þãrii. Vecinii: Bulgaria. Republica Moldova. la nord de Peninsula Balcanicã. Totalul graniþelor României însumeazã 3150 km. România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale). Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km. Serbia. în interiorul ºi exteriorul arcului Munþilor Carpaþi. ORGANIZAREA ADMINISTRATIVà A TERITORIULUI ROMÂNIEI. Ucraina ºi Ungaria.PREZENTARE GENERALà â POZIÞIA GEOGRAFICà A ROMÂNIEI Punctul extrem (localitatea) Nord Sud Est Vest Satul Horodiºtea Oraºul Zimnicea Oraºul Sulina Comuna Beba Veche Judeþul Longitudinea esticã1) 26o42’05” 25o23’32” 29o41’24” 20o15’44” Latitudinea nordicã 48o15’06” 43o37’07” 45o09’36” 46o07’27” Botoºani Teleorman Tulcea Timiº 1) Dupã Greenwich. pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã.

principalul colector al acestora fiind fluviul Dunãrea. Sibiu Gorj. Braºov. Dâmboviþa Altitudinea vârfului (m) 2544 2535 2519 2509 2505 Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial.02) 7920. de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor .0 800. cea medie care corespunde Subcarpaþilor.PREZENTARE GENERALÃ RELIEFUL ROMÂNIEI Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi. Caracteristicile principale ale unitãþilor de relief sunt proporþionalitatea (31% munþi. 6 ROMÂNIA ÎN CIFRE . Hunedoara Hunedoara Prahova.5 m) ºi lacuri antropice. Principalele cursuri de apã Denumirea cursului de apã Dunãre Mureº Prut Olt Siret 1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1. dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã.Fãgãraº la 2282 m). la limanele fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1. marea majoritate având izvoarele în Carpaþi. 36% dealuri ºi podiºuri. care strãbate þara în partea sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã.0 Volum1) (mil. 2) Între confluenþa Nera – Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale). luncilor ºi Deltei Dunãrii. Braºov. â Principalele altitudini muntoase Denumirea vârfului muntos Moldoveanu Negoiu Parângu Mare Peleaga Omu Denumirea masivului muntos Fãgãraº Fãgãraº Parâng Retezat Bucegi Judeþul Argeº Argeº. Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa ( ha ) Porþile de Fier Ostrovu Mare Mehedinþi Mehedinþi 70000.0 1) La nivel normal de retenþie. 33% câmpii ºi lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale reliefului. Lungimea cursului de apã ( km ) 1075 761 742 615 559 Suprafaþa bazinului ( km2) 332501) 27890 10990 24050 42890 Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile majore de relief. m3) 2400. a câmpiilor.

0 909. cu valenþe pentru consum ºi tratamente medicale. Constanþa Hunedoara Maramureº. în special huilã cocsificabilã. Judeþul Hunedoara Harghita Mehedinþi Harghita Brãila Constanþa Constanþa Tulcea Galaþi Tulcea Suprafaþa ( ha ) 10. minereuri feroase ºi neferoase.0 57.0 2170. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecþie specialã avifaunisticã ca parte integrantã a reþelei ecologice europene NATURA 2000 în România ºi 1066/2010 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã asupra unor zone din Rezervaþia biosferei „Delta Dunãrii”.6 60.0 30.PREZENTARE GENERALÃ â Principalele lacuri naturale Denumirea lacului natural lacuri în circuri glaciare: Bucura lacuri în cratere vulcanice: Sfânta Ana lacuri în depresiuni carstice: Zãton lacuri de baraj natural: Lacul Roºu lacuri în crovuri: Ianca limane fluviatile: Oltina limane fluvio-maritime: Taºaul lagune marine: Razim lacuri de luncã: Brateº lacuri din Delta Dunãrii: Dranov 1) La nivel normal de retenþie.6 1.Secþiunea a III-a . 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naþional .7 Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naþional . cãrbune brun ºi lignit.5 22.0 2335. Suceava Suprafaþa rezervaþiei 1) (ha) 664446 580000 38047 46399 1) Conform Legii nr. cãrbuni.5 0. bauxitã.0 20. Ariile protejate.0 21.0 41500. 1581/2005. 7 Breviar statistic . 1143/2007 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã pentru noi zone.0 12.6 322. precum ºi o serie de resurse nemetalifere. Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului. Bistriþa-Nãsãud. gaze naturale. în anul 2010 Denumirea Total Delta Dunãrii Retezat Rodna Judeþul Tulcea.0 2111.zone protejate.Secþiunea a III-a . în anul 2010 Categorii de arii protejate Rezervaþii ºtiinþifice Parcuri naþionale Monumente ale naturii Rezervaþii naturale Parcuri naturale Rezervaþii ale biosferei Zone umede de importanþã internaþionalã Arii de protecþie specialã avifaunisticã Situri de importanþã comunitarã Numãr 79 13 230 661 14 3 5 108 273 Suprafaþa (ha) 3105361) 3162711) 844481) 2730561) 7638941) 664446 616571 2988713 3284092 Notã: Suprafaþele ariilor protejate au fost calculate conform Legii nr. 2151/2004.0 Volum 1) (mil. mari rezerve de sare. zãcãminte de aur. Rezervaþii ale biosferei. argint.0 0.7 1. 1) Suprafeþe reevaluate prin mãsurãtori realizate cu tehnologii GIS.0 2509. O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape minerale. m3) 0.zone protejate ºi HG-urilor nr. Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

9 11.5 -18.8 Data înreg.1 718.15.5 1367.5 37.0 -25.8 Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.1 Maxima absolutã anualã Val.I 25.7 Data înreg.9 12.1 34.8 -18.I 25.VIII 13.6 -24.2 -24.I 25.I 25.VIII 13. Precipitaþii atmosferice.VIII 14.6 35.3 9.8 876.I 26.VIII 12.5 825.8 11.4 513. 28.VIII 13.I 25.5 37.4 11.8 -1.9 35.VI 12.5 9.0 -21.VIII 13.3 759.1 644.I Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.VIII 15.VIII 13.6 36.PREZENTARE GENERALÃ Temperatura aerului.2 811.8 35. în anul 2010 Staþia meteorologicã Satu Mare Suceava Oradea Iaºi Cluj-Napoca Târgu Mureº Bacãu Timiºoara Deva Sibiu Vârfu Omu Galaþi Târgu Jiu Buzãu Calafat Turnu Mãgurele Bucureºti-Filaret Constanþa Cantitatea anualã (mm) 995.I 25.8 -26.9 -16.6 11.9 -17.VIII 28.8 35.9 35.9 11.0 33.VIII 13.VIII 15. 8 ROMÂNIA ÎN CIFRE .VIII 15.6 10.VIII 13.0 10.I 25.6 -24. 14.9 -25.1 34.0 38.0 38.0 18.VI 14. -15.4 981.0 13.3 8.VI 27.6 790.8 590.I 25.1 -21.I 25.8 11.I 26.I 25. 36.1 33.7 659.I 26.6 583. în anul 2010 Staþia meteorologicã Satu Mare Suceava Oradea Iaºi Cluj-Napoca Târgu Mureº Bacãu Timiºoara Deva Sibiu Vârfu Omu Galaþi Târgu Jiu Buzãu Calafat Turnu Mãgurele Bucureºti-Filaret Constanþa Media anualã 10.VIII grade Celsius â Minima absolutã anualã Val.7 -14.1 682.4 9.I 28.I 26.2 -21.8 735.9 -12.7 -21.2 581.9 9.I 25.9 -18.I 27.0 38.8 10.6 869.VIII 11.3 39.

Densitatea populaþiei: 89. Cluj-Napoca. roºu. ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie. PORTURI PRINCIPALE: – la Marea Neagrã: Constanþa. Giurgiu. Baia Mare. Sibiu. Cluj-Napoca. LIMBA OFICIALÃ: limba românã. începând de la lance: albastru. ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti. conform Constituþiei adoptate în anul 1991 ºi modificatã în anul 2003. Galaþi. condus de un prim-ministru desemnat de preºedintele þãrii. la 1 iulie 2010. culorile sunt aºezate vertical în ordinea urmãtoare. Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m. economic ºi cultural . Mangalia. Zimnicea. Corabia. Brãila. Galaþi. Constanþa. Iaºi. – la Dunãre: Moldova Nouã. Iaºi. Constanþa („Mihail Kogãlniceanu”). Craiova. În anul 2010. Olteniþa. Prima menþionare documentarã a fost în 20. Cernavodã. Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal pentru un mandat de 5 ani.1459. Turnu Mãgurele. Ploieºti. Drobeta-Turnu Severin. Suceava.ºtiinþific al þãrii. Deva. 9 Breviar statistic . Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a secolului al XVII-lea ºi capitala României din anul 1862.PREZENTARE GENERALÃ á POPULAÞIA 21431298 locuitori. Braºov. Cãlãraºi. Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã. Timiºoara. Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul Braºov) = 1060 m. Timiºoara („Traian Vuia”). CAPITALA: Municipiul Bucureºti (1942254 locuitori. Arad. Orºova. Bacãu. Craiova.IX. ca reºedinþã a lui Vlad Þepeº. AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi Bãneasa). galben. la 1 iulie 2010. Tulcea. împãrþit în ºase sectoare administrative. cursul mediu de schimb leu/Euro era de 4. Târgu Mureº. Oradea. la 1 iulie 2010). MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”. Sulina. FORMA DE GUVERNÃMÂNT: Republicã. Hârºova.2099. Puterea legislativã: parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul). Mãcin. Tulcea. DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor. cu subdiviziunea „ban”.9 locuitori / km2. Calafat. moneda de referinþã fiind euro. fiind cel mai important centru politic. Brãila. Puterea executivã: guvern.

8 9. în scãdere cu 227.7%) ºi 11. vârstã medie ce caracterizeazã þãrile cu o populaþie „adultã”.5 11.1 ani.0 2008 39. 35-39 ani ºi 45-49 ani.0 3. în principal.6% din total.7 ani (anul 2010).5 2010 39. de scãderea natalitãþii. de la 19.8 9.1% ºi creºterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi peste).4% la 20. Comparativ cu 1 iulie 2007.3% la 15.4 10.0 4. marcat.3%.5 11.2 13.3%). din care 10. în perioada 2007-2010. În cadrul populaþiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã 40-44 ani.9 9.3 11. Populaþia adultã (15-59 ani) reprezintã 64.4 11.5 10. 10 ROMÂNIA ÎN CIFRE .0 ani (anul 2007) la 39.5 11. ºi de creºterea ponderii populaþiei vârstnice (de 60 ani ºi peste).7 2009 21.5 10. Structura pe vârste a populaþiei poartã amprenta specificã unui proces de îmbãtrânire demograficã. conjugate cu cele ale soldului migraþiei externe.0 4. care a determinat reducerea absolutã ºi relativã a populaþiei tinere (0-14 ani).5 mii persoane faþã de mijlocul anului 2007. grupe de vârstã ºi medii.8 9.6 2008 21.7 2010 21.2 11.4 11.9 ani.0 3. Vârsta medie ani 2007 Vârsta medie a populaþiei 39. cu aproape 106. în anul 2010 se remarcã reducerea ponderii populaþiei tinere (de 0-14 ani) de la 15. Populaþia femininã.2 14. a fost ºi la 1 iulie 2010 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 2.8 4.0 3. Valorile negative ale sporului natural. la 1 iulie milioane locuitori â 2007 Total Pe sexe Masculin Feminin Pe grupe de vârstã 0-14 ani 15-59 ani 60 ani ºi peste Pe medii Urban Rural 21.2 11.POPULAÞIA Populaþia pe sexe.6 La 1 iulie 2010 populaþia României a fost de 21431298 locuitori.0 3.3 mii persoane. 20-24 ani ºi a scãzut cea din grupele de vârstã 15-19 ani.7 Vârsta medie a populaþiei þãrii a crescut de la 39. 30-34 ani.3 14.4 milioane bãrbaþi (48.2 2009 39. cu o vârstã medie de 41.0 4.5 10.3 14.0 milioane femei (51. au fãcut ca populaþia þãrii sã se diminueze.

populaþia în vârstã de muncã). Reducerea numãrului populaþiei tinere a îngustat ºi mai mult baza piramidei vârstelor.7 3. populaþia de vârstã fertilã.8 4.8 Populaþia stabilã 21680974 Ortodoxã 18817975 Romano-catolicã 1026429 Reformatã 701077 Penticostalã 324462 Greco-catolicã 191556 Alte religii 619475 100.3 0.5 0.5 6.0 86.POPULAÞIA â Populaþia pe vârste ºi sexe.9 2. pe vârste ºi sexe. Efectele demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vor resimþi în timp ºi vor atrage schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã.2 1. Recensãmântul populaþiei din 18 martie 2002 Populaþia dupã etnie Etnia Populaþia stabilã Români Maghiari Rromi (þigani) Ucraineni Germani Alte etnii Numãr persoane % Religia Populaþia dupã religie Numãr persoane % 21680974 19399597 1431807 535140 61098 59764 193568 100. evidenþiind disproporþiile în structura populaþiei.3 0.6 2.5 0.9 11 Breviar statistic . la 1 iulie 2010 Ani 100 95 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Masculin Feminin 150 200 250 mii persoane 100 50 0 0 50 100 150 250 200 mii persoane Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor.0 89.

2 5.5 Natalitatea.5 6.2 2.7 10.Decese la o vârstã sub 1 an 1) Sporul natural Cãsãtorii Divorþuri 1) La 1000 nãscuþi-vii. În anul 2010. 12 ROMÂNIA ÎN CIFRE . mortalitãþii ºi a sporului natural al populaþiei 2007 2008 2009 2010 â Miºcarea naturalã a populaþiei (mii) Nãscuþi-vii Decese .8 1. numãrul de nãscuþi-vii (212. 10.3 212.2 mii) a scãzut cu 2.1 -47.3 1.8 -2.4 -31.4 1.3 32.2 36.8 32.6 Rate (la 1000 locuitori) Nãscuþi-vii Decese .9 1.2 259. nu se poate aºtepta ca mortalitatea sã contribuie semnificativ la reducerea scãderii demografice din România.7 10.4 12. Redresarea natalitãþii poate avea efecte pozitive ºi de lungã duratã. iar rata natalitãþii a ajuns la 9.7 222.0 -1.6 -37.7 8.7 2.6 6.3 189. mortalitatea ºi sporul natural al populaþiei Rate (la 1000 locuitori) 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 1985 1990 1995 2000 2005 2010 Natalitate Mortalitate Spor natural pozitiv Spor natural negativ Natalitatea.5 9.3 149. pe termen scurt ºi mediu.9 253.5 mii faþã de anul 2007.2 2. prima componentã a miºcãrii populaþiei. natalitatea rãmâne singura componentã asupra cãreia se poate acþiona cu rezultate eficiente.Decese la o vârstã sub 1 an Sporul natural Cãsãtorii Divorþuri 214.0 11.POPULAÞIA Evoluþia natalitãþii.8 134.0 10.1 9.7 252.5 115.4 257.9 12.7 12.3 11.0 -1. a înregistrat o scãdere întrerupând tendinþa anului anterior.8 11.3 -34. În condiþiile în care.0 2.9 nãscuþi-vii la 1000 locuitori.4 35.3 221.1 -1.

total Sub 1000 1000 . cât ºi în mediul rural. Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor.19999 20000 .3% din populaþia urbanã. la 1 iulie 2007 Judeþe .4 schimbãri de domiciliu la 1000 locuitori. rata mortalitãþii generale de 12.9% din populaþia þãrii. La 1 iulie 2010. reprezentând 44. În anul 2010 ºi-au schimbat domiciliul 459.9% din populaþia þãrii ºi 54. La 1 iulie 2010.499999 500000 . 86.3% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori. cu 7. fluxurile migratorii din urban (în rural ºi în urban) deþin cele mai mari ponderi în structura migraþiei. din cele 320 municipii ºi oraºe.99999 100000 .1999 2000 .POPULAÞIA â Mortalitatea.6 milioane persoane. în mediul rural locuiau 9.3% din populaþia urbanã. reprezentând peste jumãtate din populaþia þãrii.1 mii decese sub un an.9999 10000 ºi peste 42 7 18 10 7 320 19 199 56 22 13 10 1 2855 73 573 1758 429 22 2008 42 6 19 10 7 320 21 198 57 20 13 10 1 2860 75 587 1743 432 23 2009 42 6 19 10 7 320 21 199 56 20 13 10 1 2860 80 594 1730 430 26 2010 42 6 19 10 7 320 21 198 57 20 13 10 1 2861 82 598 1724 429 28 În anul 2010.7 mii decese.4 % din populaþia þãrii ºi 33. reprezentând 18. Scãderea mortalitãþii infantile s-a înregistrat pe seama diminuãrii mortalitãþii infantile neonatale ºi a mortalitãþii postneonatale.7 mii persoane mai multe decât în anul 2007.1 decese la 1000 locuitori (11. 13 Breviar statistic . rata mortalitãþii infantile fiind de 9.2% din numãrul total al comunelor.0 mii persoane.7‰ în anul 2007). Creºterea continuã ºi semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatã în considerare în perspectiva demograficã a României. rata migraþiei interne a fost de 21.199999 200000 .Cu toate acestea. ca a doua componentã a miºcãrii populaþiei. în mediul urban locuiau 11.8 ‰ (în scãdere faþã de valoarea înregistratã în anul 2007). Oraºele mari deþin 29. rata mortalitãþii infantile din România rãmâne în continuare una dintre cele mai mari din Europa. În anul 2010 s-au înregistrat 259. atât în mediul urban. Ca ºi în anul precedent.49999 50000 .total Sub 300000 300000 .total Sub 5000 5000 . a rãmas relativ ridicatã în România. În anul 2010 s-au înregistrat 2.999999 1000000 ºi peste Comune .8 milioane persoane. Comunele cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi 5000 locuitori au reprezentat 81.699999 700000 ºi peste Municipii ºi oraºe .4999 5000 .

valorile actuale (69.2 69.3 80 Durata medie a vieþii a continuat sã creascã.5 75.7 69. durata medie a vieþii a crescut cu 1. cât ºi pentru cea masculinã.3 ani la femei) fiind superioare celor din anul 2007. â Oraºul 1) Bucureºti Timiºoara laºi Cluj-Napoca Constanþa Craiova Galaþi Braºov Ploieºti Brãila Numãrul locuitorilor 1942254 311428 309631 305636 301221 298740 290593 276914 227194 210245 Durata medie a vieþii. pe sexe (ani) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 0 20 Masculin 40 60 Feminin 68.7 77.2 68. la 1 iulie 2010 Nr.8 75. dupã numãrul locuitorilor. 7. 4. Femeile au o duratã medie a vieþii mai mare cu 7.POPULAÞIA Primele zece oraºe ale þãrii. 1) Municipiul (reºedinþã de judeþ).5 ani decât bãrbaþii. 14 ROMÂNIA ÎN CIFRE . cât ºi pe sexe. atât pe total. 5. respectiv 0.7 69.1 76. crt.8 76. 2. 8. 9.8 ani la bãrbaþi ºi 77. 10.2.5 69. 3.6 ani. Pentru populaþia femininã. 1.1 77. 6.

6 189.4 6. determinate de schimbarea domiciliului (date absolute) 374156 389254 330672 80235 78671 70246 95431 107277 96607 80253 78478 67306 118237 124828 96513 Rate (la 1000 locuitori) 17.0 458995 96201 140301 89441 133052 21.7 32.3 115.8 mii (5. ajungând la 115.8 36.8 15 Breviar statistic .2 8.3 10.0 8.4 8.2 11.9 9.1 9.8 120 90 60 30 0 33.4‰ ). Rata divorþialitãþii a fost de 1.8 6. numãrul cãsãtoriilor a scãzut.3 35.2 149.6 2005 2006 Cãsãtorii 2007 2008 Divorþuri 2009 2010 În anul 2010 faþã de anul 2007. cu 3.3 32.POPULAÞIA â Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor mii 210 180 150 141. Migraþia internã 2007 2008 2009 2010 Total Din rural în urban Din urban în urban Din rural în rural Din urban în rural Total Din rural în urban Din urban în urban Din rural în rural Din urban în rural Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale.7 mii mai puþine decât în anul 2007. În anul 2010 s-au înregistrat 32.2 12.7 8. nivelul divorþialitãþii menþinându-se relativ scãzut.4 134.5 divorþuri la 1000 locuitori.9 15.3 8.1 12.7 146.1 8.1 6.6 mii divorþuri. comparativ cu rata divorþialitãþii din alte þãri europene.4 18.3 13.2 32.

A. Suedia Ungaria Alte þãri 8830 3088 5742 1003 6041 1442 344 8589 167 12 21 41 83 313 1787 372 1902 72 57 1401 138 1535 2 266 902 2008 8739 3069 5670 1214 5829 1419 277 8485 194 18 27 15 82 345 1738 431 1788 85 50 1098 238 1591 7 354 932 2009 10211 3768 6443 1316 6621 1915 359 10052 103 15 27 14 128 421 2045 576 1938 124 111 984 547 1793 15 331 1198 2010 7906 2917 4989 1062 5029 1562 253 7834 42 8 8 14 81 569 858 405 1399 133 62 844 882 1086 17 14 1556 16 ROMÂNIA ÎN CIFRE .U.POPULAÞIA Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate numãr persoane á 2007 Total Pe sexe Masculin Feminin Pe grupe de vârstã sub 18 ani 18-40 ani 41-60 ani 61 ani ºi peste Dupã naþionalitate Români Maghiari Germani Evrei Alte naþionalitãþi Dupã þara de destinaþie Australia Austria Canada Franþa Germania Grecia Israel Italia Spania S.

prin menþinerea la valori relativ constante a ratei ºomajului.1% erau tineri (15-24 ani). populaþia ocupatã ºi ºomerii BIM 1) mii persoane 2007 Populaþia activã .Feminin . Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO). populaþia activã numãrã 9965 mii persoane.Urban Populaþia ocupatã .total . din a doua jumãtate a anului 2008. Dacã pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor ’90.6% în anul 2010. În anul 2010. cea mai mare parte a populaþiei ocupate îºi are domiciliul în mediul urban. Criza financiarã însã. din numãrul total al ºomerilor.5% în anul 2010.5%) cât ºi faþã de anul 2008 (26.8% aparþin grupei în vârstã de muncã (15-64 ani). a avut efecte asupra structurii forþei de muncã. Pânã în anul 2002. debutatã începând.3% sunt bãrbaþi. În anul 2010. în creºtere atât faþã de anul 2009 (6.total . Dupã o creºtere continuã înregistratã în perioada 2005 . definit conform criteriilor BIM.2008. din care 95.Urban 9994 4479 5494 9353 4237 5072 641 242 422 2008 9944 4418 5471 9369 4212 5101 575 206 370 2009 9924 4400 5475 9243 4143 5032 681 257 443 20102) 9965 4416 5538 9240 4128 5032 725 288 506 1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM). mai ales. piaþa muncii din România a suferit transformãri semnificative sub aspectul volumului ºi structurii principalilor indicatori de forþã de muncã.Feminin . Ulterior anului 2002 populaþia activã a oscilat în jurul valorii de 10 milioane.Feminin . iar în anul 2010 a atins cea mai micã valoare (9240 mii persoane) din ultimii 5 ani. a fost în anul 2010 de 725 mii persoane. 2) Date provizorii. în anul 2009 populaþia ocupatã a început sã scadã. populaþia activã se menþinuse la valori ridicate de peste 11 milioane persoane).PIAÞA FORÞEI DE MUNCà â În contextul procesului de tranziþie economicã. majoritatea populaþiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural.0%). 17 Breviar statistic . Populaþia activã. aducând concomitent cu reducerea populaþiei ocupate o accentuare a fenomenului de ºomaj. respectiv 65. Categoria salariaþilor predominã în rândul populaþiei ocupate. Numãrul ºomerilor.Urban ªomeri BIM1). 55. Acest proces s-a caracterizatat prin reducerea populaþiei active ºi a populaþiei ocupate.total . noul mileniu a debutat cu o scãdere importantã a valorii indicatorului. Începând cu anul 2003. respectiv 54. Dintre persoanele ocupate. 28.

silviculturã ºi pescuit Industrie Industrie extractivã Industrie prelucrãtoare Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã.6% Lucrãtor familial neremunerat â 20. pe principalele activitãþi ale economiei naþionale mii persoane Activitatea (secþiuni CAEN Rev.7% Salariat Patron Lucrãtor pe cont propriu 2) 1. ºtiinþifice ºi tehnice Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport Administraþie publicã ºi apãrare. culturale ºi recreative Alte activitãþi de servicii 1) Date provizorii. apã caldã ºi aer condiþionat Distribuþia apei. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO). gaze. dupã statutul profesional. 18 ROMÂNIA ÎN CIFRE . Populaþia ocupatã.4% 1) Date provizorii. activitãþi de decontaminare Construcþii Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul. repararea autovehiculelor ºi motocicletelor Transport ºi depozitare Hoteluri ºi restaurante Informaþii ºi comunicaþii Intermedieri financiare ºi asigurãri Tranzacþii imobiliare Activitãþi profesionale. 2) Total Agriculturã. repartizarea populaþiei ocupate pe activitãþi ale economiei naþionale indicã reducerea numãrului persoanelor ocupate în industrie ºi construcþii (-4. 2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole. asigurãri sociale din sistemul public Învãþãmânt Sãnãtate ºi asistenþã socialã Activitãþi de spectacole. gestionarea deºeurilor.3% 65. 2008 9369 2689 2212 107 1905 126 74 749 1166 454 154 119 110 15 140 145 466 399 381 48 122 2009 9243 2689 2048 100 1751 129 68 726 1157 455 165 123 122 16 148 150 490 386 395 45 128 20101) 9240 2780 1945 96 1647 126 76 705 1134 444 180 126 132 19 159 154 471 385 403 50 153 Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).8%).5%). salubritate.PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ Structura populaþiei ocupate. în anul 2010 1) 12. În anul 2010 faþã de anul 2009. ºi creºterea uºoarã a celor ocupate în servicii (0.

gaze.4 Servicii 35.3%.0 8.PIAÞA FORÞEI DE MUNCà â Structura populaþiei ocupate din sectorul privat. 60.8 2010 1) 6. respectiv cu 5. 1) În cursul anului 2009. scãderea numãrului mediu al salariaþilor ar fi fost de circa 320 mii persoane faþã de anul 2008). activitãþi de decontaminare.5 7. În anul 2010.9 puncte procentuale mai puþin decât în anul 2007.5% se regãseau în servicii (sectorul terþiar) în creºtere cu 3.2 puncte procentuale faþã de anul 2007. sãnãtate ºi asistenþã socialã). faþã de 64. pe principalele activitãþi ale economiei naþionale CAEN Rev.2 9. 63. construcþii ºi servicii. în creºtere cu 0.1 8.4 25. construcþii ºi comerþ. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO). învãþãmânt. gestionarea deºeurilor. silviculturã ºi pescuit Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: „privatã”.5 puncte procentuale faþã de anul 2008. estimaþiile anuale ale „sectorului bugetar” realizate pentru anul 2009 nu sunt total comparabile cu cele din anii precedenþi. salubritate. apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei.5 7. Ponderea ocupãrii în sectorul privat se menþine în ultimii 3 ani ai perioadei analizate (2008 .52008 9.2 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 8.2010) în jurul valorii de 80%. numãrul mediu al salariaþilor în anul 20091)a fost de 4774 mii persoane. sfera de cuprindere pentru anul 2009 fiind mai cuprinzãtoare (cu circa 50 mii salariaþi în plus).0 23.4 8. în scãdere cu 272 mii persoane comparativ cu anul precedent (dacã nu s-ar fi realizat reestimarea datelor din cursul anului 2009. 2) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã.2% îºi desfãºurau activitatea în industrie.8 30.5 9. 1) Date provizorii. respectiv cu 4. cu 3. În consecinþã.3 24.1 puncte procentuale faþã de anul 2007. Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2009 aratã cã.1 Construcþii Industrie 2) Agriculturã. efectivul salariaþilor a fost reestimat pe baza reconcilierii informaþiilor din sursele de date administrative cu estimaþiile obþinute în urma observãrii exhaustive a „sectorului bugetar” (administraþie publicã – inclusiv totalitatea consiliilor locale aparþinând administraþiei publice locale.7 puncte procentuale mai puþin decât în anul 2008.4 9. pentru luna de referinþã octombrie 2009.4 31. Cele mai accentuate scãderi au fost înregistrate în activitãþile: industria prelucrãtoare. 19 Breviar statistic . „cooperatistã” ºi „obºteascã”.2% din total salariaþi.5 35. În sectorul secundar (industrie + construcþii) lucrau 37.8 2009 36.2 puncte procentuale faþã de anul precedent ºi în scãdere cu 0. din totalul populaþiei ocupate în sectorul privat.5 % 29. Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat activitatea în ramurile agricole (sectorul primar) a fost de numai 2.2% în anul 2009. Efect direct al crizei economice declanºate în a doua jumãtate a anului 2008.

.N. M. salubritate. apã caldã ºi aer condiþionat Distribuþia apei.Ap. gestionarea deºeurilor. gaze. 20 ROMÂNIA ÎN CIFRE . datele vor fi disponibile în luna septembrie 2011. ºtiinþifice ºi tehnice Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport Administraþie publicã ºi apãrare.). S. 2) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M. conform CAEN Rev. 1) Date estimate.I. culturale ºi recreative Alte activitãþi de servicii 20071) 4885 123 1649 84 1381 89 95 407 795 284 107 109 97 28 118 167 197 394 336 35 39 2008 5046 105 1606 81 1342 84 99 458 849 285 118 121 108 31 133 195 213 394 350 40 40 2009 4774 110 1371 75 1118 78 100 404 816 282 118 114 107 29 134 192 225 394 378 56 44 â Notã: Pentru anul 2010. asigurãri sociale din sistemul public 2) Învãþãmânt Sãnãtate ºi asistenþã socialã Activitãþi de spectacole. 2) Total Agriculturã.. repararea autovehiculelor ºi motocicletelor Transport ºi depozitare Hoteluri ºi restaurante Informaþii ºi comunicaþii Intermedieri financiare ºi asigurãri Tranzacþii imobiliare Activitãþi profesionale.PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ Numãrul mediu al salariaþilor pe principalele activitãþi ale economiei naþionale Activitatea (secþiuni CAEN Rev.A. silviculturã ºi pescuit Industrie Industrie extractivã Industrie prelucrãtoare Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã. etc. activitãþi de decontaminare Construcþii Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul.R. Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.I.2.

apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei. datele vor fi disponibile în luna septembrie 2011. silviculturãºi pescuit Industrie1) Construcþii Servicii Notã: Pentru anul 2010. gaze. ponderea salariaþilor din sectorul integral privat a fost de 64. 1) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã. pe principalele activitãþi ale economiei naþionale CAEN Rev.2 mii persoane 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 74 2008 412 74 2009 362 1276 1077 1577 1572 Agriculturã. În anul 2009.6 puncte procentuale. activitãþi de decontaminare. Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.PIAÞA FORÞEI DE MUNCà â Ca în orice economie de piaþã. sectorul privat angajeazã cea mai mare parte a forþei de muncã salariate. Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat. în uºoarã scãdere faþã de anul 2008 cu 1.6%. 21 Breviar statistic . gestionarea deºeurilor. salubritate.

2 523 219 2005 7.0 3.9 5.9 368 167 2007 4. cu 11. dupã care a înregistrat o evoluþie oscilantã pânã la finele anului.total Numãrul ºomerilor înregistraþi . 22 ROMÂNIA ÎN CIFRE .2 % 10 8 6 4 2 Numãrul ºomerilor înregistraþi . atingâng un punct minim (337 mii persoane) în luna iunie 2008. profesional din care: femei Liceal ºi postliceal din care: femei Universitar din care: femei 368 167 290 121 62 36 16 10 2008 403 187 312 132 71 42 20 13 2009 709 302 503 190 156 83 50 29 2010 627 264 442 164 135 71 50 29 1) La sfârºitul anului. 2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.7%. Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului mii persoane 1000 800 600 400 200 0 5.6 460 191 2006 4.2 4. dupã nivelul de educaþie mii persoane â 2007 Total ºomeri 2) din care: femei Primar. numãrul ºomerilor înregistraþi a continuat sã scadã în perioada urmãtoare.8 6. astfel cã la finele anului. Dupã o creºtere cu 4.femei 1) Anul 2010. Numãrul ºomerilor înregistraþi la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM) a scãzut pânã în luna iulie 2007 (343 mii persoane). numãrul ºomerilor înregistraþi a crescut pânã la un punct maxim (765 mii persoane) în martie 2010.6% la sfârºitul anului 2007). în lunile care au urmat.total1) Rata ºomajului . Rata ºomajului .9% la sfârºitul anului 2010. în evidenþele agenþiilor pentru ocuparea forþei de muncã s-a înregistrat un numãr de 627 mii persoane ºomere.9 5. când rata ºomajului înregistrat s-a situat la 3. date provizorii. Începând cu luna iulie a anului de crizã 2008.4 4.4 403 187 2008 709 302 2009 627 264 0 2010 7. gimnazial. respectiv 54.1 6. Dupã ce a înregistrat o creºtere începând din anul 2008 numãrul femeilor ºomere începe sã scadã. la sfârºitul anului 2010 fiind cu 38 mii persoane mai puþin faþã de anul precedent.6% mai puþin comparativ cu finele anului 2009.4% în ianuarie 2008 faþã de decembrie 2007.PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ ªomerii înregistraþi 1). indicatorul a cunoscut o scãdere continuã.femei1) Bãrbaþii au fost majoritari în rândul ºomerilor înregistraþi (57.

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ â
Rata ºomajului BIM 1), pe grupe de vârstã, sexe ºi medii (%)
2007 Total Sub 25 ani 25 ani ºi peste Masculin Sub 25 ani 25 ani ºi peste Feminin Sub 25 ani 25 ani ºi peste Urban Sub 25 ani 25 ani ºi peste Rural Sub 25 ani 25 ani ºi peste 6,4 20,1 4,9 7,2 21,1 5,6 5,4 18,7 4,1 7,7 24,7 6,2 4,9 16,3 3,4 2008 5,8 18,6 4,4 6,7 18,8 5,3 4,7 18,3 3,4 6,8 23,2 5,3 4,6 14,7 3,3 2009 6,9 20,8 5,4 7,7 21,2 6,1 5,8 20,1 4,5 8,1 27,1 6,5 5,4 15,5 4,0 20102) 7,3 22,1 5,8 7,9 22,3 6,3 6,5 21,8 5,1 9,1 30,5 7,4 5,0 15,3 3,6

Rata ºomajului BIM (proporþia ºomerilor BIM în populaþia activã) a înregistrat la nivelul þãrii valoarea de 7,3% în anul 2010 - în creºtere faþã de anii precedenþi (cu 0,9 puncte procentuale faþã de anul 2007 ºi 1,5 puncte procentuale faþã de anul 2008, când s-au înregistrat, de fapt, cele mai mici rate ale ºomajului din ultimii 4 ani analizaþi) ºi cu 0,4 puncte procentuale faþã de anul 2009. Pentru femei s-a înregistrat o ratã a ºomajului de 6,5%, mai micã decât cea pentru bãrbaþi, (7,9%), ambele în creºtere faþã de anii precedenþi. Rata ºomajului în mediul urban depãºeºte semnificativ rata înregistratã în mediul rural (în anul 2010: 9,1% faþã de 5,0%). Tinerii de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de fenomenul ºomajului. Astfel, în anul 2010, rata ºomajului a fost de 22,1% în rândul tinerilor (15-24 ani), cu diferenþe accentuate pe medii (30,5% în mediul urban, faþã de 15,3% în mediul rural). Valoarea acestui indicator a fost de 5,8% pentru ºomerii în vârstã de 25 de ani ºi peste.

Rata ºomajului BIM 1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%)
2007 Total (12 luni ºi peste) masculin feminin urban rural Tineri (6 luni ºi peste) masculin feminin urban rural 3,2 3,6 2,7 3,9 2,4 13,3 13,5 13,0 15,9 11,1 2008 2,4 2,9 1,8 2,9 1,7 10,5 10,5 10,5 12,7 8,6 2009 2,1 2,4 1,7 2,6 1,5 10,3 10,9 9,3 13,5 7,6 20102) 2,5 2,9 2,1 3,2 1,7 13,0 13,8 11,8 17,8 9,1

Rata ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor BIM aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste în populaþia activã) a fost de 2,5% în anul 2010, sensibil mai micã faþã de cea din anul 2007 (3,2% ), dar în creºtere comparativ cu ultimii doi ani (2,4%, respectiv 2,1% în 2008 ºi 2009). Pe sexe, acest indicator a înregistrat în anul 2010, valori de 2,9% pentru bãrbaþi ºi 2,1% pentru femei, iar pe medii 3,2% în mediul urban faþã de 1,7% în mediul rural.
1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM). 2) Date provizorii.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

23

Breviar statistic

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ
ªomajul de lungã duratã (%) - ca proporþie în total ºomeri BIM 1) 2007 Total (12 luni ºi peste) masculin feminin urban rural Tineri (6 luni ºi peste) masculin feminin urban rural 50,0 49,9 50,1 50,3 49,4 66,1 64,2 69,5 64,3 68,5 2008 41,3 42,9 38,4 43,4 37,5 56,3 55,6 57,4 54,6 58,6 2009 30,9 31,6 29,8 32,2 28,7 49,5 51,6 46,3 49,8 49,0 20102) 34,9 36,9 32,0 35,2 34,2 58,8 62,0 54,1 58,4 59,6

â

1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM). 2) Date provizorii.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Sub aspectul incidenþei (ponderea ºomerilor de lungã duratã în total ºomeri), ºomajul pe termen lung, care se încadrase pe o pantã descendentã în ultimii ani (de la 50,0% în anul 2007 la 30,9% în anul 2009) a înregistrat o accentuare, ridicându-se la valoarea de 34,9% în anul 2010, cu disparitãþi numai uºoare atât pe sexe, cât ºi pe medii de rezidenþã.

Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%)
2007 Rata de activitate Total Masculin Feminin Urban Rural Rata de ocupare Total Masculin Feminin Urban Rural 63,0 70,1 56,0 61,6 65,1 58,8 64,8 52,8 56,8 61,5 2008 62,9 70,6 55,2 61,7 64,5 59,0 65,7 52,5 57,5 61,2 2009 63,1 70,9 55,4 62,1 64,6 58,6 65,2 52,0 57,1 60,7 20101) 63,6 71,5 55,8 63,1 64,4 58,8 65,7 52,0 57,3 60,9

Notã: Date calculate pentru populaþia în vârstã de muncã (15 – 64 ani). 1) Date provizorii. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a fost în anul 2010 de 63,6% ºi a înregistrat niveluri mai ridicate pentru populaþia masculinã (71,5%, faþã de 55,8% pentru populaþia femininã) ºi pentru cea din mediul rural (64,4% faþã de 63,1% în mediul urban). Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de 20-64 ani a fost în anul 2010 de 63,3% (în scãdere faþã de anul precedent: 63,5%), la o distanþã de 6,7 puncte procentuale faþã de þinta naþionalã de 70% stabilitã în contextul Strategiei Europa 2020. Rata locurilor de muncã vacante este unul dintre indicatorii care exprimã cererea de forþã de muncã ce se manifestã pe piaþa muncii. Continuare a efectului crizei economice mondiale, rata medie anualã a locurilor de muncã vacante a înregistrat în anul 2010 cea mai micã valoare din anul 2005 ºi pânã în prezent (0,59%, în scãdere cu 0,29 puncte procentuale faþã de anul precedent, respectiv 1,47 puncte procentuale faþã de anul 2007, an în care rata locurilor de muncã vacante a înregistrat cea mai ridicatã valoare).

24

ROMÂNIA ÎN CIFRE

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ á
Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale (%)
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) Total Agriculturã, silviculturã ºi pescuit Industrie - total Industrie extractivã Industrie prelucrãtoare Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare Construcþii Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea autovehiculelor ºi motocicletelor Transport ºi depozitare Hoteluri ºi restaurante Informaþii ºi comunicaþii Intermedieri financiare ºi asigurãri Tranzacþii imobiliare Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public 1) Învãþãmânt Sãnãtate ºi asistenþã socialã Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative Alte activitãþi de servicii
Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.

2008 1,94 1,78 1,57 0,28 1,78 0,41 0,97 1,45 0,60 0,64 0,71 0,59 2,52 0,60 2,02 1,33 5,97 1,43 6,28 2,25 0,99

2009 0,88 1,42 0,64 0,06 0,72 0,27 0,44 0,60 0,22 0,43 0,40 0,54 0,97 0,20 0,95 0,73 2,14 0,56 3,42 0,94 0,54

2010 0,59 0,85 0,67 0,05 0,77 0,14 0,54 0,53 0,24 0,47 0,12 0,76 0,84 0,16 0,62 0,59 1,17 0,17 1,10 0,88 0,29

1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).

Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii (%)
2007 Total 1) Legislatori, înalþi funcþionari ºi conducãtori Specialiºti cu ocupaþii intelectuale ºi ºtiinþifice Tehnicieni, maiºtri ºi asimilaþi Funcþionari administrativi Lucrãtori operativi în servicii, comerþ ºi asimilaþi Agricultori ºi lucrãtori calificaþi în agriculturã, silviculturã ºi pescuit Meºteºugari ºi lucrãtori calificaþi Operatori la instalaþii, maºini ºi asamblori de echipamente Muncitori necalificaþi 2,06 1,28 3,21 2,08 1,82 1,64 1,71 1,81 2,02 2,05 2008 1,94 1,17 3,17 2,13 1,68 1,57 1,72 1,64 1,64 1,94 2009 0,88 0,56 1,40 1,04 0,69 0,89 1,00 0,62 0,72 0,77 2010 0,59 0,33 0,75 0,51 0,52 0,52 0,39 0,41 0,88 0,64

1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).

Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.

25

Breviar statistic

VENITURILE POPULAÞIEI
Veniturile totale ale gospodãriilor
2007 2008 2009 20101)

á

- lei , lunar pe o gospodãrie Venituri totale Venituri bãneºti Contravaloarea veniturilor în naturã obþinute de salariaþi ºi beneficiari de prestaþii sociale Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii
1) Date provizorii.

1686,7 81,1

2131,7 83,1

2316,0 83,7

2304,3 - procente 83,9

3,1 15,8

3,1 13,8

2,6 13,7

1,9 14,2

În perioada 2007-2010, principala sursã de formare a veniturilor totale ale gospodãriilor a reprezentat-o veniturile bãneºti, în creºtere de la 81,1% în anul 2007, la 83,9% în anul 2010. Veniturile în naturã înregistreazã în aceeaºi perioadã o tendinþã descrescãtoare, ajungând în anul 2010 la 16,1% pe seama, în principal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (în scãdere cu 1,6 puncte procentuale faþã de anul 2007).

Structura veniturilor bãneºti, în anul 20101) - total gospodãrii -

4,0% 30,6%

Salarii brute ºi alte drepturi salariale Venituri din agriculturã Venituri din activitãþi neagricole independente Venituri din prestaþii sociale

3,3% 3,3%
1) Date provizorii.

Alte venituri 58,8%

În anul 2010, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã categorie de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile bãneºti ale gospodãriilor (58,8%), în scãdere, însã, cu 2,1 puncte procentuale faþã de anul 2009. O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti ale gospodãriilor o reprezintã veniturile din prestaþii sociale (30,6%, în creºtere cu 1,7 puncte procentuale faþã de anul 2009). În schimb, veniturile din agriculturã, veniturile din activitãþi independente ºi cele din proprietate au o pondere scãzutã în veniturile bãneºti ale gospodãriilor.

26

ROMÂNIA ÎN CIFRE

I. silviculturã ºi pescuit Industrie Industrie extractivã Industrie prelucrãtoare Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã.A. culturale ºi recreative Alte activitãþi de servicii 20071) 1042 743 971 1804 871 1786 925 881 822 1141 651 1837 2614 1185 1412 656 1999 1175 938 922 603 2008 1309 914 1189 2287 1050 2389 1154 1162 1042 1454 773 2119 3205 1270 1749 835 2411 1538 1266 1195 780 2009 1361 1007 1300 2360 1146 2573 1241 1069 1047 1518 799 2468 3109 1193 1870 873 2159 1596 1342 1249 818 20102) 1407 1047 1404 2455 1251 2597 1258 1156 1168 1534 800 2817 3344 1323 2084 923 1853 1364 1205 1111 848 1) Date estimate. indicele câºtigului salarial real faþã de anul 1990 a fost de 128.N.0% din nivelul anului 1990. Disparitãþile dintre salariile realizate de femei ºi de bãrbaþi pe diferite activitãþi economice sunt determinate de diferenþele de nivel de calificare ºi de poziþia ierarhicã la locul de muncã. Începând cu anul 2003.. atingând în 1997 ºi 1999 valorile minime de 56. apã caldã ºi aer condiþionat Distribuþia apei. Câºtigul salarial nominal mediu net lunar.3%.2% ºi respectiv 57..8 puncte procentuale (130.). Ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor s-a diminuat de la 24% în anul 1996.R. se observã un reviriment al valorii reale a câºtigului salarial. ºtiinþifice ºi tehnice Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport Administraþie publicã ºi apãrare. 2) Total Agriculturã. În anul 2009. au fost excluse din sfera de cuprindere unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi).6% în anul 2003 ºi. 2) Date provizorii. activitãþi de decontaminare Construcþii Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul. Tendinþa de scãdere a continuat ºi în anul 2010 fiind de 125. salubritate.0 puncte procentuale faþã de anul 2008. etc. la 17.2. salariile de încadrare ale femeilor ºi bãrbaþilor sunt aceleaºi. Raportul de salarizare femei-bãrbaþi a înregistrat fluctuaþii determinate.Ap. M. asigurãri sociale din sistemul public 3) Învãþãmânt Sãnãtate ºi asistenþã socialã Activitãþi de spectacole. exclusiv câºtigurile realizate de salariaþii din unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi. în scãdere cu 2. 27 Breviar statistic . gestionarea deºeurilor. Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã. respectiv de proporþia femeilor care sunt încadrate în funcþii de conducere sau cu studii superioare. respectiv la 8.CªTIGURI SALARIALE â În general.6%. repararea autovehiculelor ºi motocicletelor Transport ºi depozitare Hoteluri ºi restaurante Informaþii ºi comunicaþii Intermedieri financiare ºi asigurãri Tranzacþii imobiliare Activitãþi profesionale. la condiþii de muncã egale.4% în anul 2009.3%).0% (date provizorii. ajungând la 12. ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor a înregistrat o creºtere faþã de anul precedent cu 4. reflectat de nivelul atins în anul 2008. S. Câºtigul salarial real a înregistrat scãderi severe în prima decadã a tranziþiei (1991-1999). de eficienþa activitãþilor economice din diferite ramuri. pe activitãþi ale economiei naþionale lei /salariat Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 3) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.I. conform CAEN Rev. care l-a depãºit pe cel din anul 1991 cu 48. În anul 2010. gaze.2 puncte procentuale. în principal.

4 80 70.4 28 ROMÂNIA ÎN CIFRE . datele vor fi disponibile în luna septembrie 2011.4 60 70.3 56.4 á 0 ~ Notã: Anul 2010.8 66.0 62.5 90 81.5 58.9 2008 92.2 57. Salariul mediu brut realizat de femei ca raport faþã de cel realizat de bãrbaþi.CªTIGURI SALARIALE Indicii câºtigului salarial real 1990 = 100 % 140 130.8 72. pe sexe 2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET 2005 2006 2007 2008 2009 bãrbaþi femei lei / salariat 1814 1700 1468 1312 1095 981 803 1906 1775 1405 1310 1037 891 796 1222 1062 922 689 1348 1264 Notã: Pentru anul 2010. date provizorii.6 2009 2010 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2010 87.0 130 128.3 111.1 58.9 59.8 120 110 100 89.9 70 78. Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar.7 63.3 125. în luna octombrie procente 2007 Total economie 88.4 50 59.5 97.2 2009 91.

1 Recreere ºi culturã 4.5 6.43 Produse agroalimentare ºi bãuturi nealcoolice 41.0 15.lei . produsele agroalimentare ºi bãuturile nealcoolice au deþinut ponderea cea mai ridicatã în totalul cheltuielilor de consum (41.4 0.6 4.6 1486.36 1468.0%) în scãdere.7 1.0 5.6 40. Tendinþa descrescãtoare se menþine ºi dacã acestea sunt asociate cu cheltuielile pentru locuinþã.1%. 29 Breviar statistic .5 5. ponderea cheltuielilor pentru mãrfuri nealimentare a fost de 35. lunar pe o gospodãrie Cheltuieli totale de consum 1104.5 Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte 6.6 4. însã. o pondere de 35. În anul 2010.1 4.4 16.5 Mobilier.8 4.procente 40.60 .0 4.7 15. iar cheltuielile pentru servicii au înregistrat o pondere de 29.5% din totalul cheltuielilor bãneºti de consum.4 1) Date provizorii 41. gaze ºi alþi combustibili 15.4% 1) Date provizorii.4%.8% în anul 2007 la 61.9 Transport 5.5 0.9 7.8 Locuinþã. cafenele ºi restaurante 1.0 4.5% Produse alimentare Produse nealimentare Plata serviciilor 35.8 Hoteluri. cu 0.0 7.1% 35.total gospodãrii 29.4 3.8 În perioada 2007-2010.0 4.7 puncte procentuale faþã de anul 2007. în anul 20101) . Structura cheltuielilor bãneºti de consum.6 Sãnãtate 3.1 6.3 3.8 5.3 3.1 6. electricitate. apã.9 Comunicaþii 5.1 5. tutun 6.7 Bãuturi alcoolice.6 4.5 6.7 5. În medie.9 1.6% în anul 2010). cheltuielile pentru consumul alimentar au deþinut. dotarea ºi întreþinerea acesteia (de la 61.0 0.6 Educaþie 0.9 6.8 4.CHELTUIELILE POPULAÞIEI á Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor 2007 2008 2009 20101) . pe ansamblul gospodãriilor.2 Diverse produse ºi servicii 3. dotarea ºi întreþinerea locuinþei 4.8 1. pe total gospodãrii.70 1365.

acesta se ridicã la 4.5 1.905 0.082 4.9 61. la vin ºi þuicã ºi rachiuri naturale cu 4.754 3.905 1.1 În perioada 2007-2010.1 55. Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã atât de resursele financiare ale gospodãriilor.8 58.833 1.0 30.2 kg lunar.1%.1 70.3%.111 1.6 86. Carne proaspãtã Preparate din carne Grãsimi Lapte Ouã Zahãr Cartofi Legume ºi conserve din legume (în echivalent legume proaspete) Fructe Apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice Bere Vin Þuicã ºi rachiuri naturale kg kg kg litri buc.758 3.488 7. iar cea cu aspiratoare de praf ºi maºini electrice de spãlat rufe cu 15.9%.8 20.186 13 0.213 2008 3. De asemenea.5%.7 20. 30 ROMÂNIA ÎN CIFRE .1 132.639 7. respectiv 12.247 6.230 20102) 3. 0.total Frigidere ºi congelatoare Combine frigorifice Maºini de gãtit cu gaze Maºini electrice de spãlat rufe Aspiratoare de praf Maºini de cusut Biciclete Motociclete ºi motorete Autoturisme 1) Date provizorii. precum ºi de oferta de bunuri de pe piaþã.165 0.2 litri þuicã ºi rachiuri naturale.168 13 0. kg kg kg kg litri litri litri litri 2007 2.4 80.081 0.9 27.CONSUMUL POPULAÞIEI Consumul mediu lunar 1).036 3. 2008 86.7 23.775 3.238 6. de 3.1 28. 0.0 28.068 1.3 0. Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã bucãþi / 100 gospodãrii 2007 Aparate audio Televizoare .586 7. ceea ce înseamnã un consum mediu anual de 50 kg pe o persoanã.8 93.7 0.0 41.067 13 0.0 83. consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivel relativ scãzut comparativ cu standardele din þãrile dezvoltate.942 0.106 1.859 1. 1.614 7.1 86.3 24. Din anul 2007 pânã în anul 2010.151 13 0.3 63.9 litri apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice.969 0.557 4.312 4.1 95.9 litri vin. 2) Date provizorii. înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã a crescut la majoritatea produselor. Consumul mediu lunar de carne proaspãtã pe o persoanã a fost.8 94.2 82.103 1.382 3.6 95. cât ºi de acumulãrile din anii precedenþi.1 67. înzestrarea gospodãriilor cu televizoare a crescut cu 11.4%).7 138.6 27.6 20101) 82.1 26.3 23.552 4.1 litri bere.224 2009 3. la principalele produse alimentare ºi bãuturi U. Împreunã cu preparatele din carne. Comparativ cu anul 2007 aceste niveluri au fost mai mari astfel: la apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice cu 14. consumul de bãuturi alcoolice ºi nealcoolice a reprezentat în medie lunar pe o persoanã 4.1 kg.259 1.3 75.933 0.1 20.M.201 0.627 3. înzestrarea gospodãriilor cu frigidere ºi congelatoare a scãzut cu 7. din ce în ce mai performantã tehnic.759 3.228 6.218 á 1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale).0 73.305 3.2%. În anul 2010.219 6.5 1.7 38.7 21.8%.821 1.2 134.1% respectiv cu 2.115 1.050 1. la bere cu 2. În România.112 0.1 124.0% pe seama creºterii înzestrãrii gospodãriilor cu combine frigorifice (cu 33.1 2009 85.1 36. în anul 2010.070 1.

7 48.7%) faþã de mediul urban (46.9 20.3 39.4 23.5 31.3 62.5 47.1 26. 31 Breviar statistic . Locuinþe terminate. ponderea cea mai mare din fondul locativ existent la sfârºitul anului 2010 o reprezintã locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã (97.8 2007 32.7%).1 Total locuinþe terminate Rural Urban 15.4 2009 22. cu 14. ponderea locuinþelor date în folosinþã a fost mai mare în mediul rural (53.0 mii mai puþine decât în anul precedent.3%).LOCUINÞE á Evoluþia fondului de locuinþe 2007 Fondul de locuinþe (mii) proprietate majoritar privatã (mii) Camere de locuit (mii) proprietate majoritar privatã (mii) Suprafaþa locuibilã (mii m2) proprietate majoritar privatã (mii m2) Locuinþe terminate .5 mii locuinþe.6 2008 31.total .6 32.5 34. Dupã forma de proprietate. pe medii mii 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 67.8 17.8 2006 23.4 2010 În anul 2010 au fost date în folosinþã 48.din fonduri private 1) Date provizorii. 2008 8329 8138 21638 21294 322205 316685 67255 61171 2009 8385 8192 21841 21494 326413 320786 62520 56764 20101) 8428 8233 22011 21661 329997 324306 48526 45642 8270 8079 21428 21082 317834 312309 47299 43000 Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani. Pe cele douã medii de rezidenþã.5 2005 18. înregistrând 8428 mii locuinþe la sfârºitul anului 2010.

În anul 2010. cu 46. În anul 2010. Structura cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor.5 78.4% mai mare faþã de anul 2007 ºi a reprezentat 78.3 46. privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR Indemnizaþii de ºomaj 1) 2007 2008 2009 469 291 2010 470 268 á Media lunarã (lei / persoanã) Indemnizaþie de ºomaj 321 401 Indemnizaþie de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt 180 238 În procente faþã de salariul minim brut pe economie Indemnizaþie de ºomaj Indemnizaþie de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt 82. pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã ºi stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeri aparþinând unor categorii defavorizate pentru calificarea.7 78.7% în anul 2010. în totalul cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor. privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã. 32 ROMÂNIA ÎN CIFRE . 76/2002. recalificarea ºomerilor. valoarea medie lunarã a indemnizaþiei de ºomaj a fost de 470 lei.2% în anul 2007.2 78.3 44.7% Indemnizaþii de ºomaj 1) Plata absolvenþilor Plãþi compensatorii 0.2 48. în anul 2010 34. pentru stimularea absolvenþilor. Indemnizaþia de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt (268 lei) a reprezentat în raport cu salariul minim brut pe economie.6 46. faþã de 46.3% din salariul minim brut pe economie. Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.6% 0. ponderea cea mai mare au deþinut-o cheltuielile ocazionate de plata indemnizaþiei de ºomaj (63. 44.7%). 2) Inclusiv plãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirarea perioadei de acordare a indemnizaþiei.8% 63.9% Alte cheltuieli 2) 1) Conform Legii nr. pentru combaterea marginalizãrii sociale.7 1) Conform Legii nr. 76/2002.

ASIGURÃRI SOCIALE â U. Serviciul Român de Informaþii. 399 593 Pensionari de asigurãri sociale . în creºtere cu 85. 3 2 lei / pers. 236 245 245 1) Cuprind pensionarii de asigurãri sociale de stat. în scãdere cu 62 mii persoane faþã de anul 2007. 434 631 750 Pensionari beneficiari de ajutor social 2) mii pers.7% faþã de 2007. Numãr mediu anual Pensia medie lunarã Numãr mediu anual Pensia medie lunarã Numãr mediu anual Pensia medie lunarã Numãr mediu anual Pensia medie lunarã Numãr mediu anual Pensia medie lunarã Numãr mediu Pensia medie lunarã mii pers. 111 161 2 188 Pensionari I. 4794 4819 4877 lei / pers.2% faþã de anul 2007. pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale a fost de 717 lei. lei / pers.O. (invalizi. În schimb. pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat a fost de 739 lei. 159 253 Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori) mii pers. 33 Breviar statistic . 932 866 lei / pers.V. Secretariatul de Stat pentru Culte ºi Casa de Asigurãri a Avocaþilor.R.agricultori mii pers. 2007 5726 389 2008 5685 573 2009 5676 686 4718 711 799 300 2010 5664 717 4767 739 737 309 4927 778 2 192 9 244 Pensionari de asigurãri sociale 1) .M. numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale a fost de 5664 mii persoane.8 ori faþã de cea a anului 2007. mai mare de 1. Ministerul Administraþiei ºi Internelor. În anul 2010. În anul 2010. orfani ºi vãduve de rãzboi) mii pers. 4643 4664 lei / pers. 2) Ajutor social tip pensie plãtit din fondul de asigurãri sociale. numãrul pensionarilor de asigurãri sociale de stat a înregistrat o uºoarã creºtere de 2. 16 14 11 lei / pers. În anul 2010. pensionarii proveniþi din Ministerul Apãrãrii Naþionale.total Pensionari de asigurãri sociale de stat mii pers.

1 122.8 261.0 314729.0 2008 325.3 70 60 50 40 0 á 125. 31/1998.5 345232.8 52. 1) Inclusiv cheltuielile efectuate pentru tratamentul balnear al agricultorilor.1 2009 286. Bilete . 34 ROMÂNIA ÎN CIFRE 2010 .U. Sursa: Ministerul Muncii. conform O.6 57.8 74.6 50.3 47.1 48.4 63.3 61.1 63.3 83.9 71.0 68.M. nr.3 Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna septembrie 2011.4 250.6 ~ 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Biletele pentru tratament balnear ºi odihnã acordate prin asigurãrile sociale U. Familiei ºi Protecþiei Sociale.2 49.1 55.total Tratament balnear Odihnã Cheltuielile efectuate pentru tratament ºi odihnã 1) mii mii mii mii lei 2007 313.4 214.6 315977.0 51.ASIGURÃRI SOCIALE Indicii pensiei medii reale 1990=100 % 130 120 110 100 90 80 74.6 56.2 44.7 112.G.7 62.2 46.

4 ori.2 76656.8 297426.3 23877. Familiei ºi Protecþiei Sociale.4 104262. Familiei ºi Protecþiei Sociale.2 7004.4 94034.6 405027.3 1304.7% în totalul cheltuielilor de asistenþã socialã efectuate de la bugetele locale.5 145442. principala sursã de finanþare a acestora a reprezentat-o bugetul de stat.8 Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna septembrie 2011.4 433181. În anul 2009.8 1320183.4 1737806.0 78231.1 2894505.1 163. Cantine de ajutor social 1) 2007 Numãrul unitãþilor ºi al secþiilor Numãrul locurilor 121 30722 2008 125 29805 2009 125 25927 Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna octombrie 2011.8 375.3 2125. comparativ cu anul 2007.ASISTENÞÃ SOCIALÃ á Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei mii lei 2007 De la bugetul de stat Alocaþii de stat pentru copii Alocaþia familialã complementarã Alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã Indemnizaþia pentru creºterea copilului Stimulent pentru creºterea copilului Contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtate aferente indemnizaþiei pentru creºterea copilului Alocaþia pentru copii nou-nãscuþi Trusoul pentru copii nou-nãscuþi Sprijin financiar pentru constituirea familiei Alocaþii de încredinþare ºi plasament familial Ajutoare de urgenþã Ajutoare financiare Ajutorul pentru persoane refugiate De la bugetele locale Ajutoare sociale Ajutorul pentru acoperirea unei pãrþi din cheltuielile de înmormântare Ajutoare de urgenþã 4322980.9 16470.2 288685.3 1436236. Sursa: Ministerul Muncii.8%. o pondere de 95.7 23942.5 12786.1 87812.9 21359.8 2009 5542953.9% din totalul cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat ºi bugetele locale.1 131432.2 366540.1 39886. În anul 2009.4 2069. Bugetul local continuã sã rãmânã sursa de finanþare pentru ajutorul social.4 22211.9 1561.2 61790.8 9494. acesta deþinând în anul 2009.8 396615.9 57501.0 330. Totalul cheltuielilor cu alocaþiile ºi celelalte ajutoare acordate populaþiei s-a situat pe o curbã ascendentã în perioada 2007-2009.1 44448. Sursa: Ministerul Muncii.6 2082807.2 58596.7 30311.8 180735. totalul cheltuielilor cu alocaþiile suportate de la bugetul de stat a reprezentat 59.8 155733. 1) Finanþate de la bugetul local.5 393058.0 24448. iar ajutoarele de urgenþã acordate din bugetul de stat ºi bugetele locale au înregistrat o scãdere de 46.5 29709.3 6629.2 2008 4721902. 35 Breviar statistic .4 422119.5 18716.0 414584. cheltuielile cu alocaþia de stat pentru copii au crescut de 1.6 2586442.8 37877.

Serviciile de îngrijire aferente sistemului sanitar au fost furnizate printr-o reþea de unitãþi sanitare (spitale. 2) Inclusiv centre de sãnãtate cu paturi de spital.B. în anul 2010. cu 59 mai multe decât în anul 2007. astfel. dispensare ºi alte instituþii) aparþinând sectorului public ºi privat. Paturile din unitãþile sanitare numãr paturi 2007 Paturi în spitale . din aceastã reþea fãceau parte un numãr de 506 spitale. 3) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie. numãrul acestora a fost de 7261 unitãþi.SÃNÃTATE Principalele unitãþi sanitare numãr unitãþi â 2007 Spitale Ambulatorii integrate spitalelor ºi de specialitate Policlinici Dispensare medicale Centre de sãnãtate 2) Sanatorii T.total Alte tipuri de cabinete medicale Farmacii ºi puncte farmaceutice Laboratoare medicale Laboratoare de tehnicã dentarã Creºe 447 403 263 208 46 5 9 4 66 27 133 11048 8370 11008 2273 6906 2296 2158 272 2008 458 444 269 213 47 5 8 4 66 30 158 11279 9038 11499 2391 7215 2555 2130 280 2009 474 461 268 211 47 5 9 4 68 28 171 11390 9998 12140 2450 7586 2828 2226 287 20101) 506 478 308 208 43 5 10 4 71 26 187 11465 8974 12481 3002 7261 2921 2208 288 1) Date provizorii. policlinici.C. Dezvoltarea sectorului privat a dus la creºterea numãrului de farmacii ºi puncte farmaceutice. cu 355 mai multe decât în anul 2007. 2) Paturi în creºe 1) Date provizorii. Sanatorii balneare 3) Preventorii Unitãþi medico-sociale Centre de diagnostic ºi tratament Centre medicale de specialitate Cabinete medicale de familie Cabinete medicale de specialitate Cabinete stomatologice . În anul 2010. 2008 138184 420 2726 918 13729 2009 138915 390 2818 908 14161 20101) 131822 370 3075 835 14668 138025 420 2823 909 131352) 36 ROMÂNIA ÎN CIFRE .total Paturi în preventorii 2) Paturi în unitãþi medico-sociale 2) Paturi în sanatorii T. 2) Numai unitãþile din sectorul public.C.B.

cu 200 locuitori mai puþin faþã de anul 2007. În anul 2010.2 medici. sistemul sanitar a beneficiat de 204.SÃNÃTATE á Numãrul cadrelor medico-sanitare persoane 2007 Medici 2) Locuitori la un medic Medici la 10000 locuitori Stomatologi Locuitori la un stomatolog Stomatologi la 10000 locuitori Farmaciºti Locuitori la un farmacist Farmaciºti la 10000 locuitori Personal sanitar mediu Locuitori la un cadru mediu Personal mediu la 10000 locuitori Personal mediu la un medic 1) Date provizorii. faþã de 207.4 48199 447 22. 6. 6.5 12497 1718 5.4 132464 162 61.8 În anul 2010.4 2.3 mii cadre medico-sanitare înregistrate în anul 2007.6 20101) 51930 413 24.2 13000 1649 6. 2) Exclusiv stomatologi.6 2009 50386 426 23. La un stomatolog au revenit 1649 locuitori. la un medic (excluzând stomatologii).6 mii cadre medico-sanitare. la 10000 locuitori.2 136353 158 63. cu 350 mai puþin decât în anul 2007. iar la un farmacist au revenit 1589 locuitori.6 2.5 11704 1837 5. 2008 50267 428 23.9 2.3 126169 170 58. În anul 2010. reveneau: 24.3 2.4 11901 1807 5.6 129673 166 60.4 11651 1849 5.8 11996 1790 5.9 personal sanitar mediu.1 13491 1589 6. 37 Breviar statistic .3 farmaciºti ºi 58.4 11108 1939 5. au revenit în medie 413 locuitori (447 locuitori în anul 2007).1 stomatologi.

gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã a înregistrat valori diferite pe sexe (76.sector privat Total Pe sexe Masculin Feminin Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie (mii) 4405 4325 4177 650 11 1790 5 792 19 220 3 46 21 907 381 653 12 1752 4 785 26 189 2 55 23 891 411 666 12 1720 4 838 30 115 2 63 28 775 322 4029 674 12 1691 5 867 30 54 1 70 32 673 240 77.0 79.sector privat Primar ºi gimnazial .4 82.3% pentru fete.6 78.3 Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã (%) 79.5% mai micã decât în anul ºcolar/universitar 2007/2008. Învãþãmântul superior este în continuare extins.sector privat Postliceal ºi de maiºtri .sector privat Liceal .EDUCAÞIE Invãþãmântul pe niveluri de educaþie 2007/ 2008 Total 2008/ 2009 2009/ 2010 8244 2010/ 2011 7588 â Numãrul unitãþilor de învãþãmânt 8230 8221 Total în învãþãmântul: Preºcolar . Noua configuraþie a reþelei de învãþãmânt a fost corelatã cu dimensiunea populaþiei ºcolare ºi cu condiþiile oferite de baza materialã existentã. datoritã.sector privat Profesional ºi de ucenici . în anul ºcolar/universitar 2010/2011).7 77.2 82. ajungând în anul ºcolar/universitar 2010/2011 sã fie cu 8.0 76.0% pentru bãieþi.7 79. în perioada 2007-2010. 38 ROMÂNIA ÎN CIFRE . sectorului privat. deºi a înregistrat fluctuaþii în aceastã perioadã.7 Preºcolari Elevi Studenþi Numãrul preºcolarilor.6 76. Ca urmare a mãsurilor din cadrul reformei sistemului naþional de educaþie. numãrul unitãþilor de învãþãmânt a scãzut cu 642 (respectiv cu 7.sector privat Superior . Pentru toate nivelurile de educaþie. în vederea asigurãrii unui proces educaþional de calitate.8%). în special. Populaþia ºcolarã a scãzut.3 77. elevilor ºi studenþilor care revin la un cadru didactic 17 17 14 14 28 28 17 14 25 18 14 23 Elevi Studenþi Numãrul elevilor ºi studenþilor care revin la 10000 locuitori 1322 1293 1274 421 414 361 1252 314 Procesul de restructurare a sistemului naþional de educaþie ºi noile reglementãri legislative din sfera educaþiei au condus la reorganizarea reþelei unitãþilor de învãþãmânt din România. respectiv 79.8 80.

3% artistice Structura pe grupe de specializãri a studenþilor înscriºi în învãþãmântul superior. *) Sub 0. 39 Breviar statistic . unde în anul ºcolar 2009/2010 s-a înregistrat o creºtere cu 48.1% ºtiinþe economice juridice universitar .farmaceutice 8. La sfârºitul anului ºcolar/universitar 2009/2010.0 17. cel mai mare numãr de absolvenþi s-a înregistrat în învãþãmântul liceal (peste 204 mii persoane).1 204.2 202. . . .8 191.3%) ºi tehnice (23.. 2007/ 2008/ 2009/ 2008 2009 2010 Numãrul absolvenþilor pe niveluri de educaþie (mii persoane) Învãþãmânt gimnazial 207.0 Învãþãmânt liceal 218..9 89.8 204. în anul universitar 2010/2011..2 Învãþãmânt superior 232.4% 27.1% 23.. ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru studenþii care studiazã ºtiinþele economice (37. ºtiinþe economice (25..1 100.8%). excepþie fãcând învãþãmântul primar ºi gimnazial.3 Personal didactic (mii persoane) 277 275 37 38 139 138 62 61 6 5 1 1 32 32 2010/ 2011 . în anul universitar 2010 / 2011 1. pe grupe de specializãri.9 214..1% faþã de anul ºcolar 2007/2008 ºi cu 9.EDUCAÞIE á Structura studenþilor.. cu excepþia învãþãmântului postliceal ºi de maiºtri.8% Grupe de specializãri: tehnice medico . unde numãrul cadrelor didactice a scãzut cu 10. În învãþãmântul superior din sectorul privat. reflectã alegerea celor mai mulþi studenþi din România de a studia la specializãrile: universitar-pedagogice (27.9 Învãþãmânt profesional ºi de ucenici 113.4% faþã de 2008/2009.. din învãþãmântul superior.1%).6 19.0 199.3% 25. urmat de gimnazial (199 mii persoane) ºi învãþãmântul superior (peste 191 mii persoane). . Total Preºcolar Primar ºi gimnazial Liceal Profesional ºi de ucenici Postliceal ºi de maiºtri Superior 268 38 135 60 3 1 31 253 37 125 60 *) 1 30 … = Lipsã date (Anul ºcolar se încheie dupã examenul de corigenþã din toamnã). Personalul didactic din toate nivelurile de educaþie nu a înregistrat variaþii semnificative în ultimii patru ani.5. numãrul absolvenþilor a scãzut. Corelat cu diminuarea populaþiei ºcolare.4% faþã de 2009/2010.1% faþã de anul ºcolar 2007/2008 ºi cu 7.pedagogice 14.1%).8 Învãþãmânt postliceal ºi de maiºtri 13...

3%). înregistrând o diminuare de 1.CULTURÃ 2007 Numãrul bibliotecilor . numãrul instituþiilor de spectacol (teatre. Reþeaua cinematograficã existentã la sfârºitul anului 2010 a cuprins 68 unitãþi cinematografice. Dupã forma de proprietate.proprietate privatã Vizitatori (mii) 12366 396 72 100 3 156 20 4 679 81 12255 2008 12359 367 75 128 4 156 20 5 688 79 10687 2009 12229 350 74 185 5 161 20 6 694 77 10169 20101) 11829 324 68 240 7 153 19 6 687 81 8939 â 1) Date provizorii. În anul 2010 a crescut numãrul spectacolelor cu circa 140 mii faþã de anul 2007. Aceastã creºtere a fost determinatã de repunerea în circuit a unor muzee ºi colecþii publice. 2) Sursa: Centrul Naþional al Cinematografiei. numãrul bibliotecilor care au funcþionat a înregistrat o diminuare cu 537 (4. iar numãrul spectatorilor a crescut cu douã milioane.0%). iar numãrul spectatorilor la cinematograf a crescut cu circa patru milioane. bibliotecile proprietate privatã reprezentând numai 2.6%). proprietate majoritar privatã. cu 8 unitãþi mai mult faþã de anul 2007.3%). majoritatea bibliotecilor sunt unitãþi de stat (circa 97. în creºtere faþã de anul 2007 (cu 5. 3) Inclusiv teatrele ºi instituþiile muzicale. concerte ºi instituþii asimilate) a fost de 153. în scãdere cu patru unitãþi faþã de anul 2007 (5.7%. Reþeaua muzeelor ºi colecþiilor publice care a funcþionat în anul 2010 a cuprins 687 unitãþi. Numãrul spectacolelor ºi concertelor în anul 2010 a fost de circa 19 mii. În anul 2010. În anul 2010.proprietate privatã Numãrul cinematografelor 2) Spectacole (mii) Spectatori (milioane) Numãrul instituþiilor de spectacol 3) Spectacole ºi concerte (mii) Spectatori ºi auditori (milioane) Numãrul muzeelor . comparativ cu anul 2007. Numãrul muzeelor ºi colecþiilor publice proprietate privatã a rãmas neschimbat în anul 2010 faþã de anul 2007. 40 ROMÂNIA ÎN CIFRE .9% faþã de anul 2007.

5%.4%. de 3. 5) Sursa: Societatea Românã de Televiziune. 3) Sursa: Societatea Românã de Radiodifuziune.8% faþã de anul 2007. programul de emisie al staþiilor de radio publice a crescut cu 20. . 41 Breviar statistic . 4) Sursa: Consiliul Naþional al Audiovizualului. comparativ cu anul 2007. = Lipsã date. 2) Sursa: Biblioteca Naþionalã a României.9% faþã de anul 2007.CULTURÃ á Producþii mass-media 2007 2008 2009 20101) Ziare. Ziare. cu circa 42. numãrul orelor-program de emisie ale staþiilor de televiziune publice a crescut semnificativ datoritã creºterii numãrului de posturi de emisie. În anul 2010. O creºtere a timpului de emisie. . 2400 Emisiuni la radio 122 170 2690 2708 … 131 181 144 176 147 174 Emisiuni la televiziune 35 52 36 56 53 57 50 54 . În anul 2010. în timp ce programul de emisie al staþiilor private a crescut cu 2.total Difuzate de posturile publice (mii ore-program) 3) Difuzate de posturile private (mii zile-program) 4) Difuzate de posturile publice (mii ore-program) 5) Difuzate de posturile private (mii zile-program) 4) 1) Date provizorii. datele vor fi disponibile în luna septembrie 2011. înregistreazã ºi posturile private de televiziune. reviste ºi alte publicaþii periodice 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 80 81 80 75 51 2124 2044 2261 2180 2690 2615 2708 2657 Titluri . reviste ºi alte publicaþii periodice 2) Titluri .total Alte peridiocitãþi Cotidiene 2400 2320 2005 2006 2007 2008 2009 Notã: Pentru anul 2010.

4247 2. câºtigurilor salariale reale ºi ai cursului de schimb mediu anual % 150 an curent / an precedent Indicii preþurilor de consum . Sub impactul eliminãrii graduale a subvenþiilor de la bugetul de stat.5 0.8952 4.25 106. deprecierea ratei de schimb a monedei naþionale etc.33 109.8%). au avut o influenþã semnificativã asupra preþurilor producþiei industriale. nivelul preþurilor producþiei industriale a reflectat creºterea costurilor.99 106.6 0.5 0.89 109.2925 3.09 102. ajungând în anul 2007 sã se înregistreze cel mai mic nivel (4.0 0.63 108.7 0.9153 4.2248 2.1%.84 107.5 0. În anul 2010 inflaþia a fost de 6.78 104.22 104.4 0.total 125 Indicii câºtigurilor salariale reale1) Indicii cursului de schimb mediu anual .6 0.7 0.36 106.2439 Evoluþia indicilor preþurilor de consum. precum ºi performanþele economice relativ mediocre înregistrate de operatorii economici. 42 ROMÂNIA ÎN CIFRE .97 106.5 0.22 108.59 103. creºterea costurilor salariale.5 0.lei/dolar SUA 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 100 75 1) Anul 2010.5 lei / euro lei / dolar SUA Cursul de schimb mediu pentru luna decembrie 3.5289 3.78 Total Mãrfuri alimentare Mãrfuri nealimentare Servicii 0. De asemenea.lei/euro Indicii cursului de schimb mediu anual . Tendinþa de reducere a ratei inflaþiei s-a manifestat din anul 1998. reevaluarea gradualã a activelor circulante ºi a activelor fixe.8 0.6 0.6 105.85 103.9026 2. date provizorii.3 0. â 2007 2008 2009 2010 Total Mãrfuri alimentare Mãrfuri nealimentare Servicii Indicii preþurilor de consum (%) (anul precedent = 100) 104.PREÞURI Mediul economic românesc s-a confruntat cu dezechilibre majore cauzate de fenomenul inflaþionist.57 Rata medie lunarã a inflaþiei (%) 0.

28 135.45 127. apã caldã ºi aer condiþionat Distribuþia apei.31 115.13 c 129.42 177.55 177.52 144.43 145.52 156.92 139.90 127.27 130.30 140.23 134.17 155.37 146.19 113.61 2009 138.84 148.87 128.89 108.c.a.87 111. gestionarea deºeurilor.95 2010 147.74 173.65 128.79 147.47 136.59 129.88 117.58 141.67 135. Repararea. întreþinerea ºi instalarea maºinilor ºi echipamentelor Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã.86 124.68 133.82 122.51 122.72 149.39 111.39 117.19 c 139.92 190. fabricarea articolelor de voiaj ºi marochinãrie.57 169. salubritate.03 134.82 125.16 131.98 164.19 127.63 131.72 152.47 127.33 133.53 146.76 147.56 180.37 114.a.07 117.65 123.37 148.75 165.40 145.37 145.59 140.70 125.42 155.25 158. a remorcilor ºi semiremorcilor Fabricarea altor mijloace de transport Fabricarea de mobilã Alte activitãþi industriale n.96 147.42 116. utilaje ºi echipamente n.73 173.04 219. 2) Total Industria extractivã Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale Extracþia minereurilor metalifere Alte activitãþi extractive Activitãþi de servicii anexe extracþiei Industria prelucrãtoare Industria alimentarã Fabricarea bãuturilor Fabricarea produselor din tutun Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte Tãbãcirea ºi finisarea pieilor.c. harnaºamentelor ºi încãlþãmintei. tratarea ºi distribuþia apei c = Date confidenþiale.95 121.42 133.59 c 138.45 141.15 129.03 215.14 110.49 144.95 139.29 137.92 116.69 137.20 117.25 133.36 149.99 146.PREÞURI á Indicii preþurilor producþiei industriale pe total (piaþa internã ºi piaþa externã) 2005 = 100 Activitatea (diviziuni CAEN Rev.52 112.82 140.87 123.78 121.85 144.02 115.70 128. 2007 117.71 149.23 170. gaze.65 130.92 113.60 176. exclusiv maºini.13 138.00 115.00 132.39 158.64 148.12 136. cu excepþia mobilei.66 130.88 112.33 178.75 110.48 130.55 146.01 159.96 146.36 121.41 110.16 122.28 124.55 125.79 110. apã caldã ºi aer condiþionat Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã.78 122.04 139. utilaje ºi instalaþii Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice Fabricarea echipamentelor electrice Fabricarea de maºini. prepararea ºi vopsirea blãnurilor Prelucrarea lemnului. Fabricarea autovehiculelor de transport rutier.20 107. gaze.65 150.74 150.85 127.64 121. activitãþi de decontaminare Captarea.27 190.96 143. fabricarea produselor din lemn ºi plutã.69 135.46 132. fabricarea articolelor din paie ºi din alte materiale vegetale împletite Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi a înregistrãrilor Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a preparatelor farmaceutice Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Industria metalurgicã Industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal.88 c 117.23 142.86 127.88 136.86 147.09 2008 136.48 115.92 43 Breviar statistic .69 142.39 164.92 112.33 149.98 169.

silvicultura ºi piscicultura au contribuit cu 6. a fost de 513640. În anul 2010. 3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã.0 milioane lei).5 -67114.6 135472.3 118486.2 251295.4 130602.3%.CONTURI NAÞIONALE În anul 2010.0% din PIB (30728.5 381108.3% în anul 2008 faþã de anul 2007).0 313223.8% din PIB.9 401081.1 milioane lei ºi a reprezentat 88.5 514700. revenind 23967 lei pe locuitor.2 50160.0 420917.1 20102) 30728.0 37923.3 47650. 1. â Produsul intern brut.9 244241.1 39809.1 126036. 44 ROMÂNIA ÎN CIFRE .7 128858.6 milioane lei). În anul 2010 comparativ cu anul 2009.8 344937.0 45481.1%.3 31713. în termeni nominali.4% la formarea PIB (135472.1 57716.4 499783.6 milioane lei).8 447847. produsul intern brut.0 362749. vânãtoarea. respectiv 26. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã. vânãtoare ºi silviculturã Industrie 4) Construcþii Servicii Valoarea adãugatã brutã (VAB) Impozite nete pe produs Produsul intern brut (PIB) Consumul final efectiv Consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþiei Consumul final colectiv efectiv al administraþiei publice Formarea brutã de capital Formarea brutã de capital fix Variaþia stocurilor Exportul net Venitul naþional brut (VNB) 3) 2008 34126.3 368356.3 135920.2 101148.6 116793.3 498007.4 368495. în termeni reali. agricultura.4 -57788.1 23992.5 56164.9% la formarea PIB (45481. 2) Date provizorii.0 458535.9 491189.2 507315.9 milioane lei).5% din total (244241.9 121842.9 164279. s-a micºorat cu 1.5 416006.3% în anul 2007 faþã de anul 2006.0 244919.4 -3382. 1) Date semidefinitive.5 49350.1 19127.7 513640. Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive.4 160896.4 Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev.3 3213.8 205292.0 54628. Scãderea a fost dramaticã în perioada 2009-2010 faþã de procesul de creºtere economicã înregistrat în anii anteriori (6. iar produsul intern brut pe locuitor a scãzut cu 1. 7. evoluþia produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut urmãtoarele caracteristici: serviciile au înregistrat cea mai mare contribuþie la formarea PIB. nivelul produsului intern brut. În anul 2010. pe categorii de resurse ºi categorii de utilizãri milioane lei preþuri curente 2007 Agriculturã.2 -30274.7 125645. pe locul secund s-a situat industria.1 36927.6 -4566.5 -27702.8 405422.5 402246.1 20091) 31734. construcþiile au contribuit cu 8.6 455924.9 39496. valoarea adãugatã brutã înregistratã a fost de 455924. respectiv 47. gaze ºi apã.8 milioane lei.

0 102.5 739.2 161.2 -206.4 128. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã.4 120.8 123. iar valoarea celei mai importante componente a sa .7 Notã: Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive. În anul 2010.4 180.7 134.4 110.1 milioane lei.5 20091) 90.0 116.9 117.0 117.7 133. Indicii produsului intern brut (%) 2005 = 100 2007 RESURSE Agriculturã.0 117.CONTURI NAÞIONALE â În anul 2010. 2) Date provizorii.9 891.8 2008 105.4 115.5 123.2 110.9 180.2 -3120.9 156.1 208.7 115.7 119.3 97.9 312.0 165.a fost de 368495.2 114.7 162. În anul 2010.consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþiei .0 96.3 20102) 89.7 99. sumele ce au fost alocate pentru formarea brutã de capital fix.5 119.2 134.6 114.9 119.6 113.1 130.7 113.1 milioane lei. consumul final efectiv a fost de 405422. exportul net de bunuri ºi servicii (sintezã a activitãþii de comerþ internaþional) a reprezentat echivalentul a -27702.4 114.1 122. 45 Breviar statistic .7 113. vânãtoare ºi silviculturã 3) Industrie 4) Construcþii Servicii Valoarea adãugatã brutã Impozite nete pe produs Produsul intern brut (PIB) UTILIZÃRI Consumul final efectiv Consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþiei Consumul final colectiv efectiv al administraþiei publice Formarea brutã de capital Formarea brutã de capital fix Variaþia stocurilor Exportul net 87.4 milioane lei.4 120.9 94. 1) Date semidefinitive. au însumat 116793.3 168. 3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. componentã principalã a acestui agregat.0 90.6 113.2 milioane lei.3 291. gaze ºi apã.1 123.3 114. Evoluþia negativã a formãrii brute de capital fix a fost determinatã de diminuarea volumului investiþiilor.2 138.5 124. din punct de vedere al utilizãrii produsului intern brut.

6%.5 35..2 99.2 105.1 . = Lipsã date.3 23935 7.5 -7.9 107.5 95.3 98. 1) Date semidefinitive.1 94..1 108. rata de investiþie s-a diminuat în anul 2010. Criza mondialã a forþat investitorii straini sã iºi retragã investiþiile din statele Europei centrale si de est.1 29.dolari (pe baza paritãþii puterii de cumpãrare) 3) .8 -1. . anul 2009. Ca urmare.3 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2003 2001 2002 2004 2005 2006 2007 2008 Notã: Perioada 1990 – 2008. .6 Notã: Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive.1 97.9 101.8 6. având valoarea de 25.0 7.lei (RON) .2 106.4 91. .milioane lei preþuri curente .9 92. date provizorii. 2007 Produsul intern brut .2%). date definitive.5 107.7 105. date revizuite.modificãri faþã de anul precedent (%) Produsul intern brut pe locuitor .2 103. perioada 1995 .2005.0 34.0 25.8 20091) 498007. 3) Previziune Eurostat.1 2008 514700.1 103.9 107.7 â 102. 46 ROMÂNIA ÎN CIFRE .3 19315 6.CONTURI NAÞIONALE Variaþia creºterii produsului intern brut anul precedent = 100 % 110 105 100 95 90 85 87.6 105. date semidefinitive ºi anul 2010. .5 12638 12000 46.6 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul 2009 (29.2 2009 2010 80 20102) 513640. precum România.1 23196 -6.4 104. 46. 2) Date provizorii.la puterea de cumpãrare standard Rata valorii adãugate brute (VAB / Producþie) (%) Rata de investiþie (FBCF / VAB) ( %) 416006.. cu 3..9 11917 107003) 47.3 23967 -1.modificãri faþã de anul precedent (%) .5 11486 10400 47.

8 puncte procentuale.6 48.4 puncte procentuale peste nivelul mediu al sectorului privat din economie.3 puncte procentuale. comparativ cu anul anterior. acest indicator s-a majorat cu 0. cu 30. comparativ cu anul anterior. în scãdere faþã de anul anterior cu 1.CONTURI NAÞIONALE â Contribuþia principalelor activitãþi la crearea produsului intern brut (%) 2007 Agriculturã.9 47.valoarea adãugatã brutã a sectorului privat din industrie a reprezentat 83. comparativ cu anul anterior.6% din valoarea adãugatã brutã totalã a ramurii.3%. comparativ cu anul anterior.2 90. ponderea sectorului privat a fost de 97.5 9.5 100.6%). acest indicator s-a majorat cu 11.5 88.1 10. 2) Date provizorii.7 23. . 1) Date semidefinitive.3 puncte procentuale. a avut urmãtoarele caracteristici: .9 49.0 5.0 20102) 6.0 10.0 26. Scãderea produsului intern brut a fost determinatã de evoluþiile slabe ale volumului de activitate din sectorul privat.0 Notã: Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive.5 11. cu 28. sectorul privat a deþinut 69. 47 Breviar statistic .1 puncte procentuale peste nivelul mediu al sectorului privat din economie. valoarea adãugatã brutã din sectorul privat.8 89.1 49.9 100.2 puncte procentuale.2% din produsul intern brut. 3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. .8 24.în construcþii.0 20091) 6. . pe ramuri de activitate. nivel ce s-a situat cu puþin sub nivelul mediu al sectorului privat din economie (cu 0.2 100.8 11. valoarea adãugatã brutã din sectorul privat al ramurii serviciilor a fost mai micã cu 2.0 10. În anul 2010. gaze ºi apã.sectorul privat din agriculturã a continuat sã deþinã ponderi semnificative în valoarea adãugatã brutã a ramurii (99. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã. acest indicator a înregistrat o creºtere cu 0.1 puncte procentuale.3 88. În anul 2010.4% din valoarea adãugatã brutã a ramurii.6 puncte procentuale).4 8.4 24.0 100.6 puncte procentuale.3 9. ponderea sectorului privat a fost de 68. situându-se peste nivelul mediu al sectorului privat din economie cu 14. vânãtoare ºi silviculturã Industrie 4) Construcþii Servicii Valoarea adãugatã brutã Impozite nete pe produs Produsul intern brut (PIB) 3) 2008 6.în servicii.

2 72. gaze ºi apã. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã.4 97.6 27.6 96.4 49. vânãtoare ºi silviculturã 3) .9 99. vânãtoare ºi silviculturã3) 2010 2) Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev. Datele pentru anul 2005 sunt revizuite.5 31.total Valoarea adãugatã brutã în: .8 8. 2) Date provizorii.7 70.3 29.6 88.7 91.8 8.6 47.1 74.0 49.6 Structura valorii adãugate brute din sectorul privat.9 49.3 68. 48 ROMÂNIA ÎN CIFRE .8 11.9 49.3 20102) 69.0 49. 1) Date semidefinitive.5 29. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã. iar pentru perioada 2006 .4 2007 13.7 51.servicii Notã: Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive. pe activitãþi ale economiei naþionale % 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 9.CONTURI NAÞIONALE Ponderea sectorului privat în produsul intern brut ºi în valoarea adãugatã brutã a activitãþilor din economia naþionalã(%) 2007 Produsul intern brut .0 92.5 72.0 85.industrie 4) . 1) Date semidefinitive.2008 sunt definitive.0 2009 1) 12. gaze ºi apã.8 2008 13.6 28.6 83.4 49.agriculturã. 3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 2) Date provizorii.1 Servicii Construcþii Industrie4) Agriculturã.5 2006 12. 3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã.7 2005 10.3 7.6 97.construcþii .6 50.1 20091) 70.7 8.6 47.3 10.4 94.7 51.1 50. á 2008 71.1.1 28.3 82.6 86.

2 68.3 În anul 2010. pe elemente de structurã (%) 2008 = 100 2009 Total Construcþii noi Utilaje Alte cheltuieli de investiþii 1) Date provizorii.9 61.9% 34. pe principalele activitãþi ale economiei naþionale.2 69. incluzând energia electricã ºi termicã.2 3.1 70. pe surse de finanþare.8% 8.2% 44 Investiþiile nete realizate. silviculturã ºi pescuit 49.6 64.3% Agriculturã.8% 8.5%). în anul 2009 CAEN Rev.1% Surse proprii Credite interne 5.4% Capital strãin Alte surse Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011.3% Credite externe Buget de stat ºi bugete locale 7. 49 Breviar statistic .0 53. pe principalele activitãþi ale economiei naþionale.6% CAEN Rev.1 60.2%) ºi în domeniul serviciilor (40. în anul 2009 1. 20101) 61.6% Industrie Construcþii Servicii 12.INVESTIÞII á Indicii investiþiilor nete.7 85. gaze ºi apã (42. o concentrare mai mare a fondurilor de investiþii s-a produs în ramura industriei. Investiþii nete.

În anul 2010. comparativ cu anul 2009. producþia de cereale a fost mai mare decât în anul 2009. plante oleaginoase ºi fructe. în anul 2010. sfeclã de zahãr. deþinând. În anul 2010. 2) Inclusiv producþia din grãdinile familiale.2% din totalul producþiei. producþia vegetalã a scãzut la: cartofi.AGRICULTURÃ Producþia ramurii agricole 1) milioane lei preþuri curente â 2007 Total Vegetalã Animalã Servicii agricole 2) Date provizorii. sectorul producþiei vegetale este predominant. faþã de 32. În cadrul structurii producþiei ramurii agricole. la unele culturi. leguminoase pentru boabe. dar mai micã decât în anul 2008. legume ºi struguri ºi a crescut la: cereale pentru boabe. Producþia agricolã vegetalã mii tone 2007 Cereale pentru boabe din care: Grâu Secarã Orz ºi orzoaicã Porumb boabe Leguminoase pentru boabe Cartofi Sfeclã de zahãr Plante oleaginoase din care: Floarea soarelui Legume 1) Fructe 2) Struguri 2) 7815 3045 21 531 3854 36 3712 749 1047 547 3117 1086 873 2008 16826 7181 31 1209 7849 63 3649 707 1942 1170 3820 1179 986 2009 14873 5203 33 1182 7973 53 4004 817 1764 1098 3902 1323 990 2010 16664 5774 34 1314 9008 62 3284 838 2382 1267 3875 1420 740 1) Inclusiv producþia din grãdinile familiale. culturi intercalate ºi succesive. 66. 2008 66994 45742 20536 716 2009 59928 35735 23442 751 20102) 64621 42773 21115 733 47700 28723 18292 685 1) Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã”.1% serviciile agricole. sere ºi solarii. 50 ROMÂNIA ÎN CIFRE .7% cât reprezintã sectorul producþiei animale ºi 1.

în viu mii tone greut. în viu mii tone greut.total din care: De bovine De porcine De ovine ºi caprine De pasãre mii tone greut. 1) Sursa: Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.total din care: Lapte de vacã ºi bivoliþã Lânã Ouã Miere extrasã Peºte 1) Notã: Producþia de carne rezultatã din sacrificãri. 51 Breviar statistic . Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile dupã data de 15 iulie 2011. în viu mii hl mii hl tone mil.M.AGRICULTURÃ â Evoluþia producþiei principalelor cereale mii tone 18000 15000 14873 12000 9000 6000 3000 1400 8985 5526 7815 3854 3045 773 36 2006 531 21 2007 1209 31 2008 7181 5203 1182 33 2009 1314 34 2010 7849 7973 9008 5774 Cereale pentru boabe . buc tone tone 2007 1503 2008 1426 2009 1443 333 642 110 416 61048 54875 21025 6522 16767 15106 306 605 104 410 59006 53089 22075 6692 20037 16250 264 585 104 489 56383 50570 22352 6211 19937 15202 Lapte . în viu mii tone greut. conform metodologiei Eurostat.total Grâu Secarã Orz ºi orzoaicã Porumb boabe 15759 16826 16664 ~ 0 Producþia agricolã animalã U. în viu mii tone greut. Carne .

proprietate majoritar privatã 1) Date provizorii. Efectivele de animale Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Pãsãri .proprietate majoritar privatã Albine .total .total . á 2007 2008 2009 20101) mii capete mii capete mii capete mii capete mii capete mii capete mii capete mii familii mii familii 2819 6565 8469 865 862 82036 81610 982 982 2684 6174 8882 898 820 84373 84355 998 998 2512 5793 9141 917 764 83843 83828 1057 1057 2390 5450 9480 958 844 77089 77005 1169 1168 Efectivele de animale din proprietatea majoritar privatã (la 1 decembrie) mii capete 10000 8000 6000 6543 8460 6163 8871 5786 9132 4000 2809 2000 0 5438 9279 2384 2010 Cabaline 2676 2007 Bovine Porcine 2008 Ovine 2505 2009 Caprine 916 757 898 813 52 ROMÂNIA ÎN CIFRE 957 841 865 858 .M.AGRICULTURÃ Efectivele de animale (la 1 decembrie) U.

total rãºinoase fag stejar diverse specii tari diverse specii moi 1) Date provizorii. o suprafaþã de 6515 mii hectare. pe specii lemnoase. 2007 6485 6315 1920 4395 170 2008 6470 6309 1938 4371 161 2009 6495 6334 1935 4399 161 20101) 6515 6354 1941 4413 161 Fondul forestier ocupa la sfârºitul anului 2010. iar speciile de foioase 4413 mii hectare (respectiv 69. fagul 33.5%).5%). În anul 2010 suprafaþa pãdurilor a fost de 6354 mii hectare. rãºinoasele reprezintã 40. speciile de rãºinoase acoperind 1941 mii hectare (respectiv 30.0% ºi diverse specii tari ºi moi 17.volum brut Specii lemnoase Volumul de masã lemnoasã recoltat . cu 30 mii hectare mai mult faþã de anul 2007 (respectiv 0. pe principalele specii mii m3 . În anul 2010. Volumul de masã lemnoasã recoltat.3%.2%. 2007 17238 7491 5182 1485 1668 1412 2008 16705 6766 5208 1653 1760 1318 2009 16520 6635 5489 1403 1845 1148 20101) 16992 6895 5651 1526 1770 1150 În anul 2010 s-a recoltat un volum de masã lemnoasã cu 472 mii m3 mai mare faþã de anul 2009 (respectiv cu 2. stejarul 9. Comparativ cu anul 2009.2%.SILVICULTURà á Suprafaþa fondului forestier.5%). pe categorii de folosinþã mii hectare Categorii de folosinþã Fondul forestier .4%).9%) ºi cu 246 mii m3 mai micã faþã de anul 2007 (respectiv cu 1. suprafaþa fondului forestier a înregistrat o creºtere de 0. 53 Breviar statistic .total Suprafaþa pãdurilor rãºinoase foioase Alte terenuri din fondul forestier 1) Date provizorii.6% din volumul total recoltat.

comerþ ºi alte servicii. ºtiinþifice ºi tehnice Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport Învãþãmânt 2) Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) Activitãþi de spectacole. repararea autovehiculelor ºi motocicletelor Transport ºi depozitare Hoteluri ºi restaurante Informaþii ºi comunicaþii Tranzacþii imobiliare Activitãþi profesionale. repararea autovehiculelor ºi motocicletelor Transport ºi depozitare Hoteluri ºi restaurante Informaþii ºi comunicaþii Tranzacþii imobiliare Activitãþi profesionale. activitãþi de decontaminare Construcþii Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul. I 20101) 426320 1022 46012 586 2048 43954 166090 29705 22073 15768 11649 49140 14523 2476 7983 4001 9290 1) Date provizorii. 2) Total Industrie extractivã Industrie prelucrãtoare Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã. gestionarea deºeurilor. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã. numãr á 2007 499533 903 56200 392 2146 48562 209297 30707 22089 19009 13339 53666 17368 2161 8100 4420 11174 2008 534525 1083 57305 506 2366 59389 214137 34489 23653 20049 14767 59181 19480 2681 8677 4990 11772 2009 519441 1234 54652 609 2358 60135 197611 35064 26170 19638 15107 60415 18205 2979 8859 5142 11263 Sem. apã caldã ºi aer condiþionat Distribuþia apei. 2007 497690 879 55218 342 2080 48377 209120 30612 22063 18958 13334 53625 17252 2160 8094 4407 11169 2008 532688 1061 56407 451 2295 59195 213945 34385 23631 19991 14760 59132 19340 2680 8670 4978 11767 2009 517870 1215 53909 556 2290 59990 197440 34969 26151 19588 15101 60369 18074 2978 8850 5131 11259 Sem. comerþ ºi alte servicii. 2) Total Industrie extractivã Industrie prelucrãtoare Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã. ºtiinþifice ºi tehnice Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport Învãþãmânt 2) Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) Activitãþi de spectacole. pe activitãþi ale economiei naþionale numãr Activitatea (secþiuni CAEN Rev. gaze. gaze. activitãþi de decontaminare Construcþii Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul. 54 ROMÂNIA ÎN CIFRE . culturale ºi recreative Alte activitãþi de servicii organizate ca societãþi comerciale. culturale ºi recreative Alte activitãþi de servicii organizate ca societãþi comerciale. apã caldã ºi aer condiþionat Distribuþia apei. I 20101) 424766 1006 45290 533 1979 43826 165934 29606 22046 15714 11640 49090 14383 2475 7970 3989 9285 1) Date provizorii. Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie.ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII Întreprinderile active din industrie. pe activitãþi ale economiei naþionale Activitatea (secþiuni CAEN Rev. salubritate. construcþii. salubritate. gestionarea deºeurilor. construcþii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã.

3 130.6 158.4 128.0 135.6 103.8 Industrie prelucrãtoare 82. 55 Breviar statistic .1 137.2 157.7 137.5 135.0 126. apã caldã ºi aer condiþionat Notã: Date recalculate conform CAEN Rev.1 121.8 96. apã caldã ºi aer condiþionat (+11.9 147.5%). gaze.2.0 188.3 146.0 2009 135.4 88.7 123.2.8 131.2 136.8%).6 104. recalculate conform CAEN Rev. a remorcilor ºi semiremorcilor.9 2008 157.pe marile grupe industriale Industria bunurilor intermediare Industria bunurilor de capital Industria bunurilor de folosinþã îndelungatã Industria bunurilor de uz curent Industria energeticã 2007 130. fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice.6 123. fabricarea articolelor de paie ºi din alte materiale vegetale împletite.7%).2 122.5 115.2 Total .1 120. Cele mai importante creºteri au cunoscut ramurile: fabricarea echipamentelor electrice.9 91.INDUSTRIE â Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%) 2005 = 100 CAEN Rev.3 223.5%. creºtere susþinutã atât de industria prelucrãtoare (+53. producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã.4%.9 Total Industrie extractivã 111. fabricarea autovehiculelor de transport rutier.2 185. indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a crescut faþã de media anului 2005 cu 51.4 124.6 100.6 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã.9 129. În anul 2010.8 135. apã caldã ºi aer condiþionat.pe secþiuni Industrie extractivã Industrie prelucrãtoare Total .7 125.1 136.7 96. 44 Indicii producþiei industriale 2005 = 100 % 140 130 120 110 100 90 80 70 2007 2008 2009 2010 126. gaze.3 164.9 100.8 116. Indicele producþiei industriale (serie brutã) a crescut în anul 2010 faþã de media anului 2005 cu 23.1 Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale. prelucrarea lemnului ºi fabricarea produselor din lemn ºi plutã. cu excepþia mobilei. ca urmare a creºterii industriei prelucrãtoare (+28. gaze. cât ºi de industria extractivã (+15.3 2010 151.9%) ºi a producþiei ºi furnizãrii de energie electricã ºi termicã.4 105.7 153.5 146.0 126.

9 142.4 125. a remorcilor ºi semiremorcilor 138.5 141.7 65.9 122.7 179.INDUSTRIE Indicii producþiei industriale (%) Serie brutã 2005 = 100 á Activitatea (diviziuni CAEN Rev.1 92.0 Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice 161.4 23.8 128.7 114.6 97.7 104.7 2.3 84.6 .2 70.9 125.7 98.2 Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 120.1 96.industria bunurilor de uz curent 111.9 73.0 104.1 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier.1 Industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal.1 128.5 121.8 74.4 Industria metalurgicã 103.6 128.0 204.5 238.1 67.1 170.5 .3 78.5 121.0 Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice 131.8 Tãbãcirea ºi finisarea pieilor.2 99.7 Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului 94.0 100.3 156.8 109. 115.9 Total 120.0 2009 116.1 145.3 158.7 138. utilaje ºi instalaþii 147.1 Fabricarea produselor din tutun 115.2 83.7 112.1 102.6 167.0 83.5 71.9 88.c.3 Alte activitãþi industriale n.6 108.4 137.0 Tipãrire ºi reproducerea pe suporturi a înregistrãrilor 96.0 .2 98.3 130.5 56 ROMÂNIA ÎN CIFRE .2 94.9 129.9 103. apã caldã ºi aer condiþionat 96.2 145.8 100.2 115.3 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã.0 107.2 52.3 112.2 92.industria bunurilor intermediare 131. utilaje ºi echipamente n.5 141.a.a.9 Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice 104.8 148.5 Fabricarea produselor textile 101.6 96.1 135. fabricarea produselor din lemn ºi plutã.3 101.6 Industria extractivã 100.2 71.4 96.0 170.0 Fabricarea bãuturilor 123.6 Activitãþi de servicii anexe extracþiei 108.4 Repararea. cu excepþia mobilei.2 103. apã caldã ºi aer condiþionat 96.3 155.4 4.6 134.1 114.9 121.3 Industrie .1 101.4 82.2 166.8 99.8 136.4 Industrie prelucrãtoare 126.4 123.6 Extracþia minereurilor metalifere 18.9 Prelucrarea lemnului.5 79.industria energeticã 97.7 181.3 Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 94. gaze.5 91.3 96.3 114.industria bunurilor de capital 138.4 103.9 Fabricarea altor mijloace de transport 128.7 55.3 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã.2 52.6 121.7 121.5 95.7 129.5 94. harnaºamentelor ºi încãlþãmintei.8 112.2 109.2 Fabricarea echipamentelor electrice 140.c.8 Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 114.9 . exclusiv maºini.industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 116.5 96.8 111.5 95.0 87.6 Fabricarea de maºini.total pe marile grupe industriale: .1 Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 88. 135.2) 2007 2008 123. fabricarea articolelor din paie ºi din alte materiale vegetale împletite 133.2 89.8 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 147.6 102.5 82. prepararea ºi vopsirea blãnurilor 95.7 114.5 163.8 111.0 107.6 136.9 2010 123. gaze. fabricarea articolelor de voiaj ºi marochinãrie.4 113.1 Industria alimentarã 129.7 111.0 82.8 Alte activitãþi extractive 152.3 66.4 143.1 72. întreþinerea ºi instalarea maºinilor ºi echipamentelor 111.8 179.2 103.7 Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a preparatelor farmaceutice 108.1 135.1 Fabricarea de mobilã 117.

energie electricã 47460 27300 17399 27300 6858 4651 9075 3264 17399 3021 8531 3904 109 2008 481663) 287793) 163243) 287793) 7011 4619 8982 4233 163243) 2030 8417 3567 79 2009 42729 28034 11235 28034 6477 4390 8964 4242 11235 640 6892 1614 56 20102) 42755 26992 10936 26992 5969 4185 8419 4581 10936 567 5822 1834 66 1) Combustibil convenþional cu puterea calorificã de 10000 Kcal/kg.0 20101) 60.7 1.produsã în termocentrale .8 11.2 11.4 5.6% (comparativ cu 26.6 0.8 52.7 41. importurile de þiþei reprezentând 53.gaze naturale 5) .populaþie Export Consum propriu tehnologic în reþele ºi staþii 1) Date provizorii.0 7.6 0. faþã de anul precedent.0 7.cãrbuni . 6) Inclusiv energie eolianã. dupã care.1 11.8 0.8 60. 3) Date rectificate faþã de cele publicate anterior.8 64.5 59.9 65.9 61.6 10.0 62.9 16. În anul 2008.5 17.7 11.2 3. 2) Date provizorii.2 0. care sunt cuprinse la þiþei.3 62.0 30.import Producþie 4) din care: .9 36.0 2.producþie 4) . 5) Exclusiv gazolina ºi etanul din schelele de extracþie.9 2009 58.7 10.0 42.total Consum .total . Ponderea importurilor în total resursã de energie primarã a scãzut în anul 2010 la 25.iluminat public .7 58.0 0.5 57 Breviar statistic .2 0.6 37.produsã în hidrocentrale .0 20.8 28.2% din totalul importurilor.energie electricã 6) Import din care: .7 11.þiþei .în economie .4 15.4 3.9 36.ENERGIE á Energie primarã mii tone echivalent petrol1) 2007 Resurse din care: .gaze naturale .9 53. 2008 65. Balanþa energiei electrice miliarde kWh 2007 Resurse Producþie .cãrbuni .5 38.9 7.3% în anul 2009). 4) Inclusiv produsele energetice obþinute ºi consumate în gospodãriile populaþiei.3%) faþã de anul 2008.7 47.þiþei .5 50. în anul 2009 au cunoscut o tendinþã de scãdere (-11. În anul 2010 resursele de energie primarã s-au menþinut la un nivel relativ constant faþã de anul 2009.6 0.2 7.7 58. resursele de energie primarã au înregistrat o uºoarã tendinþã de creºtere.nuclearo-electricã Import Destinaþii .4 6.

CONSTRUCÞII Indicii lucrãrilor de construcþii (%) serie brutã 2008 = 100 á 2009 Total Construcþii noi Reparaþii capitale Întreþinere ºi reparaþii curente 81.9 62.2 20101) 70.0% Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011.2 91.3% 25.3% Clãdiri rezidenþiale Clãdiri nerezidenþiale 23.3% Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã.8 1) Date provizorii.0% 19.7% 25. 58 ROMÂNIA ÎN CIFRE .4% 14. Lucrãrile de construcþii.4 89.8 86.7 77.1% 2009 34. dupã modul de execuþie 2008 18.7% 2009 Construcþii noi ºi reparaþii capitale Întreþinere ºi reparaþii curente 82.9% 38.9 92. 80.1% Infrastructuri de transport Alte construcþii ºi lucrãri inginereºti Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011.2% 25. rezultate din cercetãri statistice infraanuale. pe categorii de obiecte 2008 13.

pasageri-km 2007 1986 55 5326 69 16 88 7476 2008 1907 47 5105 67 15 78 6958 2009 1845 46 5137 51 11 70 6128 20101) 1834 43 4904 53 12 64 5437 Transportul pe cãi navigabile interioare Nave fãrã propulsie pentru transportul mãrfurilor 4) numãr Nave pentru transportul pasagerilor 4) numãr Mãrfuri transportate 5) mil. tone Parcursul mãrfurilor mild. pasageri mil. tone-km Transportul naþional ºi internaþional de pasageri mil. Transportul feroviar Locomotive 2) Vagoane pentru trenuri de marfã 2) Vagoane pentru trenuri de pasageri 2) Mãrfuri transportate Parcursul mãrfurilor 3) Transportul naþional ºi internaþional de pasageri Parcursul pasagerilor numãr mii vagoane numãr mil. 437/2003 al Parlametului European ºi al Consiliului privind raportãrile statistice referitoare la transportul aerian de pasageri. pasageri Parcursul pasagerilor mil.M. mãrfuri ºi poºtã. pasageri mil.pentru transportul mãrfurilor Mãrfuri transportate 7) Transportul naþional ºi internaþional de pasageri 7) Transportul rutier Mãrfuri transportate Parcursul mãrfurilor Transportul naþional ºi internaþional de pasageri Parcursul pasagerilor 1) Date provizorii. 1365/2006 al Parlamentului European ºi al Consiliului privind statistica transportului de mãrfuri pe cãi navigabile interioare. 5) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 8) Date obþinute conform noii metodologii (unitatea de observare este autovehiculul care are licenþã validã pentru transportul persoanelor). 1199 72 29 8 *) 23 12 2 31 49 1221 75 30 9 *) 21 12 2 27 50 1232 65 25 12 *) 20 9 1 24 36 1208 67 32 14 *) 15 7 1 26 38 numãr mil.5. tone numãr numãr mii tone mil. tone-km mil. tone Parcursul mãrfurilor 5) mild.pentru transportul pasagerilor . 59 Breviar statistic . tone-km Transportul maritim Nave pentru transportul mãrfurilor 4) Mãrfuri transportate 6) Transportul aerian Aeronave civile înmatriculate cu certificat de navigabilitate aerianã .TRANSPORTURI â U. pasageri-km 62 22 8 357 60 231 12156 71 27 9 365 56 2978) 201948) 84 25 9 293 34 89 26 10 175 26 2628) 2458) 171088) 158128) 4) Datele se referã la nave înmatriculate în Registrele Matricole ale Autoritãþii Navale Române. *) Sub 0. tone-km mil. 3) Parcursul tarifar al mãrfurilor. tone mild. 7) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul CE nr. tone mild. pasageri-km Transportul prin conducte petroliere magistrale Mãrfuri transportate mil. pasageri mil. 2) Mijloace de transport feroviar existente în inventar la sfârºitul anului. 6) Serie de date statistice în conformitate cu Directiva 42/2009/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului privind raportãrile statistice referitoare la transportul maritim de mãrfuri ºi pasageri.

internaþional . comparativ cu anul 2009. Transportul aerian a înregistrat o evoluþie constant crescãtoare în perioada 2007-2010.naþional .TRANSPORTURI În cursul anului 2010.mãrfuri încãrcate . Transportul rutier a înregistrat o scãdere din punct de vedere al cantitãþilor de mãrfuri.tranzit cu legislaþia Europeanã. â Transportul portuar de mãrfuri mii tone 2007 Transport maritim .mãrfuri descãrcate Pe cãi navigabile interioare .0% faþã de anul 2007. în conformitate Transportul de pasageri al aeroporturilor mii 5500 5000 4500 4000 3500 3000 2500 2000 4568 2156 3894 4484 4524 5115 2183 3937 1000 500 0 2005 2750 2006 2747 2007 4593 2008 2009 2010 pasageri îmbarcaþi pasageri debarcaþi 60 ROMÂNIA ÎN CIFRE 5013 1500 .3% faþã de anul 2009 ºi cu 51. cu 40. majoritatea modurilor de transport au înregistrat scãderi. 2008 50458 20857 29601 30295 7526 22646 123 2009 36094 19687 16407 24743 6382 9843 85181) 2010 38122 21181 16941 32088 9048 14770 82701) 48928 20298 28630 29425 12710 16661 54 1) Include date privind transportul între porturile din Bulgaria (transport de tranzit pentru România).

M. 61 Breviar statistic . Pasageri Mãrfuri (inclusiv poºtã) Miºcãri aeronave mii pasageri tone numãr 2007 7831 22268 133646 2008 9077 26686 150120 2009 9093 24499 160047 2010 10128 25540 163222 Numãrul autovehiculelor înscrise în circulaþie mii bucãþi 2007 Autobuze ºi microbuze Autoturisme Mopede ºi motociclete (inclusiv mototricicluri ºi cvadricicluri) Autovehicule de marfã 1) Date provizorii. 2008 42 4027 2009 41 4245 20101) 41 4320 36 3554 56 587 72 645 80 662 85 667 Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor (Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatricularea Vehiculelor).TRANSPORTURI á Transportul de mãrfuri al aeroporturilor tone 18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2005 2006 mãrfuri încãrcate (inclusiv poºtã) 17758 15851 13902 15099 15709 15637 8928 6324 6740 7169 8790 9903 2007 2008 2009 2010 mãrfuri descãrcate (inclusiv poºtã) Transportul de pasageri ºi mãrfuri al aeroporturilor U.

CIF) milioane euro milioane dolari SUA milioane lei 1) Date provizorii. importurile ºi soldul operaþiunilor de comerþ internaþional cu bunuri 2007 Exporturi FOB milioane euro milioane dolari SUA milioane lei Importuri CIF milioane euro milioane dolari SUA milioane lei Sold (exp. Exporturile.2% faþã de anul 2009). iar importurile CIF au fost de 46802 milioane euro (în creºtere cu 20. soldul balanþei comerciale FOB-CIF în aceste condiþii fiind de -9509 milioane euro. astfel: exporturile FOB au înregistrat valoarea de 37293 milioane euro (în creºtere cu 28.1% faþã de anul 2009). 62 ROMÂNIA ÎN CIFRE 37293 46802 60000 51322 -9509 1) 2010 . FOB .importuri CIF) 1) Date provizorii. â 2008 33725 49674 123812 2009 29084 40579 123344 20101) 37293 49413 157160 29549 40471 98579 51322 70414 171319 57240 84286 210133 38953 54344 165171 46802 62007 197171 -21773 -29943 -72740 -23515 -34612 -86321 -9869 -13765 -41827 -9509 -12594 -40011 Volumul valoric al comerþului internaþional al României a înregistrat în anul 2010 o creºtere faþã de anul precedent.COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI Exporturile.imp. importurile ºi soldul operaþiunilor de comerþ internaþional cu bunuri 57240 milioane euro 40746 22255 32568 30000 20000 10000 0 -10000 -20000 -30000 -10313 25850 40000 29549 33725 50000 29084 38953 -14896 2006 -9869 -21773 2007 -23515 2008 2009 2005 Exporturi FOB Importuri CIF Sold (exporturi FOB .

medico-chirurgicale ºi similare. pãrþi ºi accesorii ale acestora Mãrfuri ºi produse diverse Produse necuprinse în alte secþiuni din N. 63 Breviar statistic . 1) Date provizorii. carton ºi articole din acestea Materiale textile ºi articole din acestea Încãlþãminte. ciment.C. ceramicã.COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI â Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni. cauciuc ºi articole din acestea Piei crude. echipamente electrice. exclusiv mobilier Pastã de lemn. sticlã ºi din materiale similare Metale comune ºi articole din acestea Maºini ºi aparate. conform Nomenclatorului Combinat Cod NC Export FOB Import CIF I Animale vii ºi produse animale II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XV XVI Produse vegetale Grãsimi ºi uleiuri animale sau vegetale Produse alimentare. E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I 2007 29549 51322 252 870 440 1037 68 144 362 1288 2295 6139 1130 3873 1454 3086 233 762 993 579 178 866 3932 3629 1358 512 236 944 4815 5675 6552 12851 3577 7102 2008 33725 57240 278 1191 1198 1259 106 227 583 1669 3142 7850 1428 4727 1711 3313 232 693 949 599 162 967 3544 3476 1239 552 216 1076 4940 6501 8061 13715 4139 7131 2009 29084 38953 326 1116 1125 1003 88 160 704 1544 1784 3883 1070 4300 1436 2542 189 559 919 376 165 898 2900 2737 1024 443 179 634 2922 3794 7671 10539 4882 2890 milioane euro 20101) 37293 46802 434 983 1637 1137 165 217 889 1577 2060 5169 1660 4667 1885 3250 238 641 1223 396 235 963 3134 3041 1170 519 225 673 4455 5116 10137 13335 5753 3457 XVII XVIII XX XXII E I E I E I 232 823 1362 1027 82 113 314 943 1389 1231 94 119 351 652 1252 792 97 92 436 787 1425 763 133 111 Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor. blãnuri ºi produse din acestea Produse din lemn. ceasuri. instrumente muzicale. cinematografice. piei tãbãcite. bãuturi ºi tutun Produse minerale Produse chimice Materiale plastice. fotografice. pãlãrii. umbrele ºi articole similare Articole din piatrã. aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul ºi imaginile Mijloace ºi materiale de transport Instrumente ºi aparate optice. ipsos. hârtie.

aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul ºi imaginile” cu 1. 2) Date provizorii. echipamente electrice.9 puncte procentuale. „Mijloace ºi materiale de transport” cu 1. „Metale comune ºi articole din acestea” cu 1. În evoluþia importurilor pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat. .8 103.majorarea ponderii la secþiunile: „Metale comune ºi articole din acestea” cu 1.6 puncte procentuale.1 puncte procentuale. .3 20101) 107.5 puncte procentuale. 64 ROMÂNIA ÎN CIFRE .0 98.majorarea ponderii la secþiunile: „Maºini ºi aparate.3 89. pe grupe de þãri1) milioane euro 2007 Total Europa Uniunea Europeanã (UE-27) AELS Alte þãri din Europa Asia Orientul Mijlociu ºi Apropiat Alte þãri din Asia Africa Africa de Nord Alte þãri din Africa America din care: America de Nord America Centralã ºi Caraibeanã America de Sud Oceania Þãri nespecificate 3) extra UE 29549 26041 21269 536 4236 2017 1126 891 506 378 127 934 639 134 162 43 8 2008 33725 29507 23765 630 5113 2273 1339 934 843 485 359 1012 624 205 183 68 22 2009 29084 25706 21600 655 3450 2030 1097 921 706 527 179 598 366 138 95 20 26 20102) 37293 32826 26914 578 5333 2526 1308 1218 989 608 381 906 648 111 147 22 24 Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor.diminuarea ponderii la secþiunea: „Produse chimice” cu 1. 2007 106. „Produse minerale” cu 1. aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul ºi imaginile” cu 0.1 puncte procentuale.2 2008 103. în anul 2010 comparativ cu anul 2009.4 2009 89. „Produse chimice” cu 0.0 104.4 puncte procentuale.COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI Principalele modificãri structurale intervenite în evoluþia exporturilor pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat în anul 2010 comparativ cu anul 2009 constau în: . „Maºini ºi aparate.2 Exporturile. 1) Þara de destinaþie pentru exporturi. au avut loc urmãtoarele modificãri structurale: .1 puncte procentuale. echipamente electrice.8 puncte procentuale. â Indicii valorii unitare ai comerþului internaþional calculaþi din valori exprimate în euro (%) anul precedent = 100 Export FOB Import CIF 1) Date provizorii. 3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi þara de origine la import.diminuarea ponderii la secþiunile: „Materiale textile ºi articole din acestea” cu 1.8 puncte procentuale.

în anul 20101) (structurã calculatã din date în mii euro) Germania 16.8% 1) Turcia 6. 65 Breviar statistic . Importurile (CIF) cu principalele þãri partenere.5% 5.7% Franþa R.3% Ungaria 4.6% Ungaria 8.8% Franþa 8.6% Italia 11. Chinezã 5. în anul 2010 1) (structurã calculatã din date în mii euro) Germania 18.1% Italia 13. P.7% Alte þãri 51.9% Date provizorii.COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI â Exporturile (FOB) cu principalele þãri partenere.9% 1) Date provizorii.1% Alte þãri 48.

5% din valoarea totalã a importurilor anului 2010. 3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi þara de origine la import. principala destinaþie o reprezintã statele membre ale Uniunii Europene. pe grupe de þãri 1) milioane euro â 2007 Total Europa Uniunea Europeanã (UE-27) AELS Alte þãri din Europa Asia Orientul Mijlociu ºi Apropiat Alte þãri din Asia Africa Africa de Nord Alte þãri din Africa America din care: America de Nord America Centralã ºi Caraibeanã America de Sud Oceania Þãri nespecificate 3) extra UE 51322 44265 36587 459 7220 5212 771 4441 266 165 101 1433 802 79 552 117 28 2008 57240 47756 39838 513 7405 7357 441 6916 285 225 60 1710 1023 78 609 131 1 2009 38953 32598 28472 450 3676 4976 287 4631 293 170 92 1066 583 76 394 19 2 20102) 46802 39360 33924 531 4905 6006 341 5665 289 154 136 1124 665 64 395 22 1 1) Þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de origine pentru importuri extracomunitare. acestea deþinând 72.COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI Importurile. care în anul 2010 deþin 72. Principala zonã de provenienþã a importurilor o reprezintã de asemenea statele membre ale Uniunii Europene. 2) Date provizorii. Ca orientare geograficã a exporturilor.2% din valoarea totalã a exporturilor. 66 ROMÂNIA ÎN CIFRE .

5% 14. Comerþul internaþional cu bunuri.5% 1. 51322 3237 32774 8015 315 57240 3297 37928 10312 373 38953 1112 27736 5989 407 46802 1419 32480 7221 495 67 Breviar statistic .9% Importuri CIF 46802 milioane euro 72.COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI á Comerþul internaþional cu bunuri.1% 15.5% Uniunea Europeanã Alte þãri din Europa 1) AELS Alte þãri Date provizorii.0% 1.2% 72. pe grupe de þãri. pe moduri de transport milioane euro 2007 2008 2009 20101) Exporturile (FOB) pe moduri de transport Total din care: Transport feroviar Transport rutier Transport maritim Transport fluvial 29549 1420 19114 6175 277 33725 1787 22434 7560 420 29084 1188 20506 5654 335 37293 1774 26082 7170 450 Importurile (CIF) pe moduri de transport Total din care: Transport feroviar Transport rutier Transport maritim Transport fluvial 1) Date provizorii.3% 10. în anul 2010 1) Exporturi FOB 37293 milioane euro 12.

Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor. rezultate din cercetãri statistice infraanuale.9 71386. pe grupe de mãrfuri 2008 19.6%. S-au înregistrat scãderi la vânzãrile predominante de produse nealimentare.9 79.6 2009 135883.9 88.1% 45.5 55479.4 În anul 2010. 2009 85.1% 36.5%. bãuturi ºi tutun Cu vânzare predominantã de produse nealimentare Comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule. bãuturi ºi tutun.2 Total Mãrfuri alimentare Mãrfuri nealimentare Comerþ cu amãnuntul al carburanþilor 2008 158191.4% Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011.8% 18.5% 35.7% faþã de anul 2008. precum ºi la vânzãrile predominante de produse alimentare. 1) Exclusiv vânzarea.5 Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011. pe grupe de mãrfuri 2008 = 100 CAEN Rev. indicii volumului cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principalã de comerþ cu amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor au înregistrat o scãdere cu 18.5 86. pe grupe de mãrfuri milioane lei preþuri curente á CAEN Rev.5 83.4 20101) 81.1%.COMERÞ INTERIOR Comerþul cu amãnuntul 1). 68 ROMÂNIA ÎN CIFRE . cu 16.3 80.6 25181. Comerþul cu amãnuntul.1 61603.1% 2009 Mãrfuri alimentare Mãrfuri nealimentare Comerþ cu amãnuntul al carburanþilor 45.2 49098.2 Total Cu vânzare predominantã de produse alimentare. întreþinerea ºi repararea autovehiculelor. la comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule în magazine specializate.3 81. a motocicletelor ºi comerþul cu amãnuntul al carburanþilor.0 31325. în magazine specializate 1) Date provizorii. cu 18. cu 20.

3% 21.2% 2009 36. 2 Total din care: Hoteluri ºi restaurante Activitãþi ale agenþiilor turistice ºi a tur-operatorilor.0 90.2 69 Breviar statistic . pe activitãþi 2008 32.0 În anul 2010.6 75.2% 20.SERVICII DE PIAÞÃ á Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie 2008 = 100 CAEN Rev.4 2009 14252.6% 21.5 87. 2 Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatorii economici (inclusiv transporturi. rezultate din cercetãri statistice infraanuale.5 162289. alte servicii de rezervare ºi asistenþã turisticã 1) Date provizorii.8% mai mic faþã de media anului 2008. Venituri din activitãþile de servicii de piaþã milioane lei preþuri curente CAEN Rev. 2008 16865.2 97. activitatea de servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie a înregistrat un indice de volum cu 4. Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie.4% Alte servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011. depozitare ºi comunicaþii) Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011.4% Restaurante Hoteluri ºi alte facilitãþi de cazare similare Activitãþi ale agenþiilor turistice ºi ale tur-operatorilor 18.3 154458.3% 24.1 20101) 95.6% 25. 2009 84.

0% faþã de anul 2009). 70 ROMÂNIA ÎN CIFRE . 20593 3586 17539 20726 3359 17785 17325 2668 14969 16051 2767 14129 Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României mii 14000 12000 10000 8000 7140 8906 7722 6037 10980 8862 7575 7498 13072 11723 10905 6000 5839 4000 2000 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sosiri Plecãri În anul 2010.proprietate majoritar privatã 6972 1551 6304 7125 1466 6478 6141 1276 5652 6073 1346 5683 Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii) Total din care: strãini din total: . iar numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate a însumat 10905 mii persoane (în scãdere cu 7. numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7498 mii persoane (în scãdere cu 1.0% faþã de anul 2009).proprietate majoritar privatã 1) La 31 iulie.TURISM Cazarea turiºtilor 2007 Existentã 1) (mii locuri) În funcþiune (mii locuri-zile) proprietate majoritar privatã mii locuri-zile) 2008 2009 303 61104 54164 2010 312 63808 57192 â Capacitatea de cazare turisticã 284 294 57138 48995 59188 51395 Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii) Total din care: strãini din total: .

dupã mijloacele de transport utilizate (mii) Total Rutiere Feroviare Aeriene Navale 10980 8762 247 1944 27 13072 10381 259 2404 28 11723 9335 214 2147 21 10905 8261 195 2416 19 Notã: Din anul 2009 la cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României sunt incluse ºi cãlãtoriile efectuate pe jos. Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã. 71 Breviar statistic . Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor.TURISM â Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României 2007 2008 2009 2010 Sosirile vizitatorilor strãini în România (mii) Total din care: Austria Bulgaria Italia Germania Republica Moldova Turcia Ucraina Ungaria 7722 218 818 398 473 1110 284 720 1743 8862 210 1114 433 522 1429 303 730 1950 7575 180 877 375 443 1043 258 724 1836 7498 177 786 331 395 1216 265 672 1735 Sosirile vizitatorilor strãini în România. dupã mijloacele de transport utilizate (mii) Total Rutiere Feroviare Aeriene Navale 7722 5753 275 1460 234 8862 6885 253 1462 262 7575 5925 208 1277 164 7498 5906 222 1216 154 Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate.

proprietate majoritar privatã 1) La 31 iulie.proprietate majoritar privatã 6972 1551 6304 7125 1466 6478 6141 1276 5652 6073 1346 5683 Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii) Total din care: strãini din total: . 20593 3586 17539 20726 3359 17785 17325 2668 14969 16051 2767 14129 Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României mii 14000 12000 10000 8000 7140 8906 7722 6037 10980 8862 7575 7498 13072 11723 10905 6000 5839 4000 2000 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Sosiri Plecãri În anul 2010.TURISM Cazarea turiºtilor 2007 Existentã 1) (mii locuri) În funcþiune (mii locuri-zile) proprietate majoritar privatã mii locuri-zile) 2008 2009 303 61104 54164 2010 312 63808 57192 á Capacitatea de cazare turisticã 284 294 57138 48995 59188 51395 Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii) Total din care: strãini din total: . numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7498 mii persoane (în scãdere cu 1.0% faþã de anul 2009). 70 ROMÂNIA ÎN CIFRE . iar numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate a însumat 10905 mii persoane (în scãdere cu 7.0% faþã de anul 2009).

0 46.3 10.4 19.3 255.2 0.8 1.7 33.2 8.3 4.3 0.8 56.9 38.6 5.9 1.8 1.4 1.4 82.0 45.9 2.STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â Populaþia la 1 ianuarie (milioane locuitori) Þara 2000 2008 Total UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 1) Date provizorii.1 5.8 5.3 4.9 0.1 10.4 3.0 23.5 5.4 59.4 16.3 30.4 254.2 1.4 10.5 3.7 5.7 5.7 7.2 30.5 0.5 5.2 11.4 2.6 61.11) 8.8 5.2 3.7 2.1 42.6 31.9 29.2 11.8 8.71) 8.1 5.3 5.0 2.7 5.7 2.51) 11.7 2.4 2.9 5.2 1.6 61.7 2.81) 4.3 0.3 5.5 60.5 31.41) 41.3 19.8 0.4 38.2 10.5 1.7 4.0 2.0 10.01) 21.8 11.4 2.7 5.5 60. Sursa: Eurostat.4 10.3 482.7 2.2 5.7 5.0 40.5 31.51) 4.0 82.4 3.2 4.1 1.5 1.7 5.9 5.8 1.4 0.0 23.3 3.9 4.3 5.4 0.3 64.2 10.2 1.0 247.2 11.3 1.0 19.2 4.2 21.3 19.0 499.0 11. 2009 2010 2000 2008 2009 2010 din care: femei 501.4 2.5 38.5 3.71) 81.8 0.7 0.2 4.0 2.2 30.6 38.0 41.3 9.3 2.2 10.9 5.5 0.5 82.8 0.3 5.7 5.3 0.71) 8.3 3.6 10.8 5.5 1.5 2.5 0.6 10.2 8.7 33.6 62.6 21.3 1.3 10.2 0.3 5.3 0.8 0.5 0.3 64.2 0.4 2.4 2.8 7.0 73 Breviar statistic .4 64.7 33.2 497.3 0.9 10.2 60.8 22.3 0.0 9.0 2.9 5.0 20.2 8.81) 4.3 256.4 2.6 10.5 31.2 8.7 1.4 15.8 9.5 0.5 5.8 0.2 58.0 22.5 5.9 3.3 5.3 4.3 0.3 11.8 1.4 0.7 10.3 0.4 16.2 10.4 5.2 8.2 41.4 4.5 5.8 7.7 2.6 2.9 5.8 5.4 16.5 1.0 45.3 10.1 10.3 31.7 2.8 0.0 8.5 0.4 2.

61) 2000 0.7 -3.5 3.0 0.7 Sporul natural (la 1000 locuitori) 2008 1.8 11.5 1.3 1.9 0.4 4.8 10.8 12.6 9.6 4.1 11.5 0.9 10.4 4.31) -2.9 -0.8 11.0 11.4 9.1 -2.5 2.4 2.4 11.1 2009 1.6 4.1 2.0 11.03 3.2 -4.01) 11.3 1.2 0.6 10.4 -3.2 3.5 10.71) 10.3 11.9 0.3 9.8 1.0 -1.0 9.2 1.5 9.2 -0.5 1.2 12.9 9.6 -1.5 10.8 12.1 -4.3 12.81) 12.3 10.4 11.2 9.1 1.9 9.1 3.3 9.6 11.4 10.1 2.4 11.0 0.01) -0.2 13.71) 9.5 3.9 -1.2 -5.9 10.4 11.3 10.4 1.6 10.0 5. â Nãscuþi-vii (la 1000 locuitori) 2008 10.9 1.2 2.0 11.5 8.4 12.9 10.3 12.0 11.4 5.5 11.9 9.9 -0.0 13.2 0.5 2.2 11.81) 8.6 9.2 9.72) 2.0 9.1 8.8 11.9 -3.5 14.2 6.81) 10.4 -0.3 0. 2) Serie întreruptã.31) 10.9 9.0 8.1 0. 74 ROMÂNIA ÎN CIFRE .6 1.81) 10.6 1.3 2.2 -0.0 2.0 4.6 Sursa: Eurostat.9 1.4 -0.51) 9.8 13.9 9.6 -0.11) 10.5 -0.9 2009 10.7 11.82) 11.0 13.6 10.5 1.3 -3.1 9.5 10.6 11.STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ Þara 2000 UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 1) Date provizorii.7 10.5 -1.2 10.21) 10.7 11.2 0.8 4.9 -0.1 11.71) -1.51) 16.5 -2.6 0.1 -3.5 11.71) 9.3 16.4 4.8 12.9 -0.1 -0.0 4.0 -3.3 -3.3 10.3 9.

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â Durata medie a vieþii (ani) Þara Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 2000 78 78 72 75 77 76 71 77 79 78 78 77 79 71 73 78 77 78 73 76 77 71 73 76 78 80 71 2007 80 80 73 77 78 78 73 79 81 79 79 79 81 72 71 80 79 80 75 79 79 73 74 78 80 81 73 2008 80 80 73 77 78 79 73 80 81 80 80 79 82 72 71 80 80 80 76 78 79 73 75 78 81 81 73 2009 80 80 73 77 79 79 74 80 81 80 80 79 82 73 72 80 79 80 76 79 80 73 75 79 81 81 74 Sursa: World Population Data Sheet. 75 Breviar statistic . 2010.

0 2.6 0.5 12.8 3.8 2.4 2.7 1.7 2.9 3.7 2.3 3.0 2010 2.2 2.9 2.3 3.2 4.6 10.9 5.0 2009 1.9 2.2 2.7 1.5 0.2 4.3 6.7 12.7 76 ROMÂNIA ÎN CIFRE .5 4.6 0.0 1.6 7.2 4.6 1.6 -1.7 2.6 3.0 6.7 -1.2 1.9 3.9 3.2 2.2 5.2 2.5 1.7 3. â 2000 1.0 2.0 0.0 4.STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ Rata medie anualã a inflaþiei (%) Þara UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria Sursa: Eurostat.2 3.8 45.4 2.7 0.2 1.1 2.0 0.1 4.0 1.6 2.1 0.9 4.4 3.1 3.3 10.7 3.1 3.6 0.9 4.4 3.9 5.3 11.7 3.0 2008 3.0 -0.8 0.9 1.6 2.9 2.7 1.2 8.9 0.2 2.1 0.9 2.3 4.6 1.7 10.2 1.1 4.8 3.3 2.1 2.9 2.5 15.9 -0.2 1.3 4.3 6.8 4.1 0.8 1.1 3.1 1.9 4.3 10.3 -1.2 1.7 1.8 1.2 1.

7 66.8 7.3 69.3 65.3 6.8 9.4 11.64 ani).6 71.2 55.0 69.7 2009 64.0 59.STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â Þara 2000 UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România 3) Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 62.9 5.4 11.1 13.7 5.9 63.0 71.3 74.9 18.1 62.4 9.7 8.8 6.9 7.9 60.2 58.4 7.7 57.2 7.1 65.6 60.7 55.9 4.2 4.5 65.5 9.7 54.7 65.7 61.8 72.5 60.9 12.0 77.7 64.0 61.3 66.6 62. 1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM).7 11.2 67.3 4.1 5.4 18.8 9.4 3.3 6.9 8.3 10.5 4. 3)Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).6 4.8 60.2 68.8 9.2 Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 .2 59.9 6.0 3.4 8.8 4.3 73.6 6.3 5.0 4.8 16.0 67.6 69.4 7.8 8.6 11.6 69.0 68.0 5.0 65.5 50.3 77.5 59.0 56.1 59.4 2008 7.2 61.8 7.0 9.4 71.7 67. 4) Date provizorii.6 7.6 55.1 62.0 3.4 8.6 6.7 68.9 8.6 8.1 69.7 17.2 9.6 5.6 6.0 5.4 2.1 7.8 66.9 59.1 7.1 4.4 71.3 56.34) 14.8 65.4 2010 64.0 7.4 70.4 67.1 13.8 65.5 5.9 3.84) 58.0 57.8 6.5 7.4 61.3 64.8 7.6 9.3 Rata de ocupare (%) 2007 65.4 62.8 56.6 6.1 64.7 76.6 72.3 10.1 64.0 66.1 65.6 56.4 61.7 4.1 7.2 72.6 61.5 59.5 11.1 71.3 64.6 64.72) 59.6 3.7 62.0 59.6 58.3 12.7 68.8 4.4 11.2 71.9 18.6 13.2 4.1 3.3 63.8 4.0 8.7 5.3 6.3 6.6 3.3 57.5 7.0 5.3 68.4 8.2 56.8 7.4 64.9 75.9 61.1 8.3 6.3 58.5 7.3 60.2 70.8 71.7 8.7 8.9 77.3 6.5 59.9 72.3 20.5 60.6 70.7 76.8 57.1 5.3 4.0 56.3 4.6 74.2 9.0 68.4 3.1 4.8 62.7 63.6 4.4 69.8 9.5 58.4 55.3 6.9 16.2 11.7 7.4 2000 8.1 7.2 54.2 6.2 57.7 6.2 7.5 6.8 2009 2010 9.0 13. 77 Breviar statistic .1 58.6 64.4 Rata ºomajului 1) (%) 2007 7.2 63.9 67.3 2008 65.7 73.7 2.6 60.2 53.0 74.9 55.8 4.8 17.9 78.2 62.9 70.5 6.6 56.1 69.9 5.5 6.2 68.4 65.0 4.9 8.0 62.4 69. Sursa: Eurostat.4 16.7 6.2 71.9 58.6 65.5 68.1 7.7 7. 2) Serie întreruptã.7 5.8 71.4 7.2 10.1 12.1 6.7 16.3 6.

.... ... 36871. 3368..0 … â Notã: Câºtigul salarial mediu brut anual pentru activitãþile de industrie ºi servicii comerciale.... . 78 ROMÂNIA ÎN CIFRE ..0 … 32164..0 .0 . ....1 ..STATISTICà INTERNAÞIONALà Câºtigul salarial mediu brut anual (Euro) Þara UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România 2) Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 2000 . .. . ..0 .. 5777.8 4172..9 40962.. . inclusiv cele cu sub 10 salariaþi. 20091) .. .. 31644.. 10789.5 5062...0 .0 … … … 5221. 2) Cuprinde toate clasele de mãrime..... . . .. ......0 … … 40615. ..0 ..0 10736....0 11658...2 31901.0 .0 ... .0 ..0 ..0 37319.0 7514. .. . 16334.5 2007 . . .1 . ..0 .6 37676.. . Sursa: Eurostat. 48499. 17432..0 16711.0 17286..0 3583..... 12619.3 26712....0 .1 ..0 … … … … … … … … … 7855.. … = Lipsã date... 46050.4 8952. ..... 3767... 2626... 1) Date conform CAEN Rev..0 20081) . ..0 31620. .. 35875....0 14721. 35406.. 15695.0 1436. 27398. 53165.. .0 8400....... .0 7184... 6690.0 .2 ..5 1732.2...2 .. 45284.. ... 8208..0 . .. 36126...0 9197.0 9908.

842) 0.00 2009 2.82 0.68 .18 0.41 0.2) 1.53 0.212) 2.46 1.962) 0.37 0. 3) Serie întreruptã.24 0.474) 0.86 1.622) 1.45 1.81 0.84 1.05 0. 1.47 2.07 2.51 0.68 1.46 0.12 1.583) 1.61 3.47 1.80 1.81 1.45 1.44 0.97 2008 1.61 0.. 4) Date semidefinitive. 1.962) 0.532) 1.78 2007 1.78 0.021) 1.15 2.57 1.54 1.821) … 1..48 1.581) 1.87 1.91 .85 0.582) 1.. 1.422) 3.23 0.53 0.91 1.27 3.47 0.15 … = Lipsã date.272) 0..77 0.761) 1.STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea în Produsul Intern Brut (%) Þara UE-27 1) Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 1) Estimãri.44 2.60 1.65 .59 1.47 1. 2000 1.751).76 0.872) 0.64 0.662) 1.34 2.35 3. Sursa: Eurostat.90 0. 2) Date provizorii.42 2.97 0.682) 0.671).57 1.52 1.2) 1.54 0.40 0. 0.10 3. 79 Breviar statistic .45 .52 1.17 1.65 1.21 0.92 2.59 0..45 1.58 0.85 2.24 2.01 2.462) 3.29 1.38 3..96 2.50 1.52 0.86 1.29 3.581) 0.72 2.772) 1.701) 1..653) 1.11 2..

2 7. 4.8 8.2 7.3 6.1 19.7 6.0 7.3 6. 3) Serie întreruptã.3 4.2 1.22) 17.0 4.1 6. .5 30.6 2008 9.03) 1.1 6. .9 8.82) 17.1 5..42) 3.1 2009 9.8 23.8 . â 2000 7.6 5. 80 ROMÂNIA ÎN CIFRE .2 6.4 .8 4..8 5.4 7. 4.22) 2.9 .4 13.4 6.0 7.8 4.8 10..5 13.5 12.8 1. 3.2 .8 31.0 4.0 .4 29.. 3.5 22.8 14.9 2..5 15...3 19.8 2.7 5...5 3.1 21.1 6.8 7.11) 8.8 7.32) 13.4 7.3 13.3 5.2 1.3 7.4 22.8 1.9 1..5 2.8 6..3 6. 2) Date provizorii.64 ani (%) Þara UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 1) Estimãri Eurostat.6 10.8 4..0 5..0 16.0 9.6 2.3 3. Sursa: Eurostat.4 32.42) 5.5 20.. 3.0 23.5 2.4 20.9 2007 9..5 0.9 10.5 6.6 6.5 7.6 10.8 3.1 7. 2.7 8.9 14.4 20.5 ..0 6.9 7.3 6.7 … = Lipsã date.STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ Gradul de participare la procesul educaþional sau de instruire a persoanelor în vârstã de 25 .4 6.1 1.5 17.1 4.

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%) Þara UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România 1) Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 2007 54 60 60 19 35 39 78 53 69 49 71 25 57 43 51 44 75 54 83 41 40 67 35 46 58 45 79 38 2008 60 69 64 25 46 43 82 58 72 62 75 31 63 47 53 51 80 59 86 48 46 71 36 58 59 51 84 48 2009 65 70 67 30 54 53 83 63 78 63 79 38 67 53 58 60 87 64 90 59 48 77 42 62 64 54 86 55 2010 70 73 73 33 61 54 86 68 81 74 82 46 72 59 60 61 90 70 91 63 54 80 44 67 68 59 88 60 1) Sursa: Ancheta în gospodãrii privind accesul la tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor. 81 Breviar statistic . Sursa: Eurostat.

5 39.4 97. â 2000 120.3 71.2 125.0 103.0 93.2 83.11) 136.3 61.8 111.4 112.5 108.9 108.5 46.3 68.9 61.7 82.8 64.5 51.7 175.61) 106.7 53.7 114.1 76.0 40.6 48.9 72.5 110.5 103.91) 80.PIB în PCS pe persoanã ocupatã (UE-27 = 100) Þara Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 1) Date provizorii.0 57.8 71.6 58.2 65.2 99.3 84.8 2007 113.5 39.7 90.0 121.7 79.9 103.9 105.9 37.6 114.9 72.4 58.9 110.5 120.6 47.3 177.3 Sursa: Eurostat.1 98.4 113.2 71.9 89.1 88.8 125. 82 ROMÂNIA ÎN CIFRE .4 85.6 109.6 126.7 23.0 108.5 51.2 112.4 55.4 109.0 2008 114.9 72.3 57.3 104.STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã .5 111.5 91.1 42.9 73.3 65.2 125.1 61.8 84.4 2009 113.0 107.6 127.5 61.91) 130.9 126.9 179.6 136.9 120.3 170.9 96.6 104.7 113.0 111.3 65.3 72.9 110.1 103.7 114.3 108.0 75.2 76.0 88.5 43.9 114.81) 127.8 109.1 114.5 31.

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â Indicii producþiei agricole (1999-2001=100) Þara Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România 1) Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 2000 97 102 96 97 99 100 103 102 100 100 100 99 99 100 106 110 99 101 99 100 101 88 92 99 102 101 93 2007 99 96 67 90 85 102 115 105 92 97 84 96 92 127 111 95 91 95 99 93 95 97 91 95 102 93 84 2008 103 94 92 96 82 106 112 103 95 102 82 95 95 130 114 101 96 98 99 97 100 118 103 97 103 94 105 2009 100 97 86 94 80 107 114 105 97 103 80 92 94 127 117 101 89 100 102 94 98 115 92 95 99 97 95 Sursa: FAO Statistical Database. 1) Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã“. 83 Breviar statistic .

Sursa: Eurostat. 6) Date revizuite. 4) Serie întreruptã. 2) Previziuni Eurostat. 5) Date semidefinitive. … = Lipsã date. 84 ROMÂNIA ÎN CIFRE .STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ Produsul Intern Brut/locuitor (în PCS1)) Þara 2000 UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 19100 25000 24000 5400 13000 16900 25100 8600 22300 22000 22600 16000 25000 22300 7000 7500 46700 15900 25600 9200 15400 22700 5000 9600 15200 18500 24300 10600 2008 25100 31100 28800 10900 20200 24400 30800 17000 29500 26700 29000 235003) 33300 26000 14100 15300 70000 19800 33500 14100 19500 28700 12000 18100 228004) 25900 30800 16200 2009 23600 29300 27400 10400 19200 23200 28400 15000 26600 25400 27400 221003) 29800 24400 12200 12900 64000 19000 30800 14300 189003) 26500 10700 2) 17200 207004) 24300 28000 15300 â 1) PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare ºi este o unitate de valutã convenþionalã care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri. 3) Date provizorii.

3 3.4 -14.1 0.0 -14.3 -2.0 2.2 2.5 0.2 -3.3 -1.2 1.4 … 3.0 2.2 -3.7 0.9 -8.1 -5.2 4.5 -3.1 -1.0 -5.6 -4.7 3.4 4.8 1.8 -4.7 2010 1.1 7.0 -6.2 -2.8 3.1 -0.0 1.6 -4.5 1.7 -4.9 0.8 2009 -4.9 -5.0 1.5 -32.5 9.9 -2.53) -1.5 -0.9 -0.3 -5.2 85 Breviar statistic .4 5.0 -15.9 -6.3 -0.5 -4.2 -0.2 -2.5 2.55) -8.3 0.3 1.7 -3.5 -1.3 -6.62) 3.STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â Rata de creºtere a PIB (%) (anul precedent =100) 2000 3.5 3.9 -4.5 10.3 8.6 -5.6 -3.1 -1.1 1.9 1.0 5.3 3.0 -4.4 -3.6 -9.5 -7.9 -7.8 2.7 1.1 -3.0 -2.3 1.46) 1.8 4.3 3.2 0.7 2009 -6.9 3.8 -5.9 -9.6 -1.2 1.5 4.7 -5.3 3.2 Capacitatea / necesarul de finanþare al administraþiilor publice .2 2.33) 1.5 -5.15) -4.3 -4.8 3.3 5.0 -3.7 -5.3 -10.2 2.1 -10.7 -5.7 -2.2 -4.9 4.3 -2.2 -3.43) -7.7 -2.9 -3.7 -4.1 3.7 -2.1 -2.7 -9.2 -13.7 -1.1 5.4 -6.53) -4.9 3.4 -9.9 -1.1 -11.1 -5.9 3.7 -5.5 2010 -6.7 -2.7 6.7 -5.8 -4.6 0.9 1.4 5.4 -4.6 -7.9 3.7 3.1 -3.9 3.2 -4.9 2008 0.7 -3.% în PIB 2008 -2.5 3.6 5.2 -18.03) -7.7 5.4 -7.0 4.7 -3.2 2.9 2.6 -3.33) 4.8 -7.1 -9.0 -11.7 -2.3 -10.8 -8.0 1.42) 1.6 -7.4 -4.2 -3.1 3.7 -7.3 1.7 3.4 -0.1 -0.0 6.6 -4.7 0.7 0.1 -1.03) -3.0 3.6 -5.9 5.5 -7.4 -8.

93 96.342) 121.60 101.49 2010 … 102.65 88.37 114.16 83.60 85..75 85.90 112.04 127.74 139.66 116.21 69. 113.87 81.33 108. .67 82.62 110.88 93.11 155.14 97.85 96.97 117. 102. 115..77 75.74 96..40 71.54 86.612) 99.01 125.50 77..33 102.64 109.22 90.10 178.18 103. 102.88 148.02 120..752) 98.27 62.12 116.82 89.STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ 2005=100 â Þara Indicii producþiei industriale (total industrie.33 73.95 116.513) 161.64 88.17 98. … = Lipsã date.77 112.44 195.49 109.06 96.10 121.10 85.62 2010 … 109.84 100. Sursa: Eurostat.882) … 88.052) 87..67 81.862) .37 103.33 98. 86 ROMÂNIA ÎN CIFRE .07 123.02 . 117.342) 102.2.26 123.78 84.35 95.22 152.93 82.73 122.28 104.15 93.06 104.602) 109.19 104.883) 96.62 95..23 102.66 106...53 123.99 99.55 113.03 98.53 103.36 143.65 111..21 158..13 125. 83..47 112.40 1) Date conform CAEN Rev.. 107.77 105.24 115.243) 155.54 166.39 79.78 104.542) 72.88 90. 109.95 120.01 101. 2) Date provizorii.05 40.77 118.89 125.94 125.72 99..69 109.602) 101.182) 143.27 81.22 63.13 97. exclusiv construcþii) 1) 2008 2009 .94 104.71 98.422) 104.48 77.11 97..072) 94.02 Indicii lucrãrilor de construcþii 1) 2009 .69 113.712) 28.49 105.302) 134.453) 93.88 … 122.94 110.92 116.85 112.03 98.09 .73 89.53 98. 3) Estimãri Eurostat.77 102.99 107.652) 104..56 114.122) 94.41 136.322) 97.16 107.412) 83.983) 102.33 104.88 116.02 90.81 115.45 92.372) 125.41 92.72 .79 2008 .64 UE-27 Austria Belgia 2) Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria Notã: Serii brute.15 93.34 93.10 97.36 81.52 99.52 87.

56 114..64 88.21 158.85 112..49 109.11 155.40 1) Date conform CAEN Rev.94 110.75 85.93 96.55 113.06 96. 83.90 112.612) 99.322) 97. 102.54 166.15 93.33 104..94 104.52 99.422) 104..26 123.513) 161.39 79.27 81.862) .52 87.Statisticã internaþionalã 2005=100 á Indicii lucrãrilor de construcþii 1) 2008 .54 86.13 97.73 122.64 Þara Indicii producþiei industriale (total industrie.13 125.882) … 88.71 98.10 97.94 125.79 UE-27 Austria Belgia 2) Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria Notã: Serii brute. .33 73.67 81.302) 134.93 82. … = Lipsã date.95 120.47 112.16 107. 115.41 136.243) 155.17 98.77 118. 109.36 143.06 104.342) 102.453) 93.02 ..052) 87.88 148.49 105.. 86 ROMÂNIA ÎN CIFRE .10 85.122) 94.81 115.03 98.33 102.33 98.12 116.85 96.48 77.. 107.84 100.22 63.542) 72. 102.50 77.77 102.73 89.752) 98.18 103.19 104.49 2010 … 102.82 89.02 120.78 84..28 104.27 62...89 125.602) 109.21 69.65 111.16 83.652) 104. exclusiv construcþii) 1) 2008 2009 .69 109.99 107..77 105.66 106.92 116.95 116.15 93.88 116.87 81.712) 28.883) 96.01 125.01 101.07 123. 117.23 102.99 99.372) 125.602) 101.22 152.04 127.09 . 113.60 85.02 2009 .342) 121.53 98.40 71.36 81.69 113.. 2) Date provizorii.45 92.88 90.65 88.53 103.88 93.37 114.412) 83.11 97.72 99.14 97.182) 143.67 82.62 110.33 108.10 121.77 75.35 95.072) 94.78 104.62 2010 … 109..983) 102.53 123.10 178.22 90. Sursa: Eurostat.97 117..2..66 116.41 92.05 40.44 195.37 103.77 112..34 93.88 … 122. 3) Estimãri Eurostat.02 90.64 109.74 96.03 98.72 .24 115.74 139.62 95.60 101.

: 0213181871.ro Birourile de Diseminare ale Direcþiilor Judeþene de Statisticã (http: // www.insse. 0213177770.insse. vã rugãm sã apelaþi la: Biroul de Diseminare a Datelor ºi Publicaþiilor Statistice al INS (Tel.ro M A I 2 0 1 1 . cumpãrarea publicaþiilor ºi contractarea de abonamente.: 0213181842/ interior 1073. (http://www. 0213181824/ interior 1278.[ nume judet ].ro)/ e-mail: datestat@insse.Pentru informaþii. 2479). 2254) ºi la e-mail: rrs@insse.ro) Editura ”Revista Românã de Statisticã” sau Librãria ”Ion Ionescu de la Brad” (Tel.