Tăierea împrejur a inimii Trei momente sunt de la Naşterea Domnului când Hristos este nevoit să împlinească şi să desăvârşească, în propriul

Său trup, perceptele legii Vechiului Testament. Luate în mod cronologic, ele sunt următoarele: Tăierea împrejur (la opt zile de la Naştere), Întâmpinarea la Templu (la patruzeci de zile de la Naştere) şi Botezul (lui Ioan). Ultimele două sunt cinstite în Biserica Ortodoxă ca praznice împărăteşti, însă toate trei se află într-o strânsă legătură. Un singur verset din Biblie aminteşte de Tăierea împrejur cea după trup a Domnului, anume la Luca 2, 21, când se relatează următoarele: “Şi când s-au împlinit opt zile, ca să-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, cum a fost numit de înger, mai înainte de a Se zămisli în pântece”. Importanţa acestei sărbători este deosebită, cu toate că este menţionată în Biblie cu aşa de puţine cuvinte. Prăznuirea ei coincide cu începerea anului mirenesc, la 1 ianuarie. Circumcizia era semnul legământului între Avraam şi Dumnezeu, fiind relatată la Facere 7, 9-14 şi aplicată la toţi oamenii de parte bărbătească din Israel, fie născut evreu, fie cumpărat ca rob – vezi Fac. 34, 8-17 (răzbunarea nelegiurii lui Sichem, fiul lui Hemor, care necinstise pe Dina, sora fiilor lui Iacov), Ieş. 4, 23-26 (tăierea împrejur a copilului lui Moise de Sefora) şi Iosua 5, 2-8 (circumcizia tuturor bărbaţilor israeliţi ieşiţi din robia egipteană şi născuţi pe cale). Cunoscut pentru blândeţile sale, Moise este numit în schimb de soţia sa, Sefora, drept “Soţ crud!” şi aceasta din pricină că atunci când venise îngerul Domnului ca să-l omoare la un popas de noapte, ea a luat o piatră ascuţită şi a tăiat împrejur pe fiul ei şi s-a atins de picioarele lui Moise, zicând “Tu îmi eşti soţ crud!” (vezi Ieş. 4, 2326). Acelaşi legiuitor Moise a cunoscut de fapt adevăratul sens al circumciderii, adevăratul organ ce trebuia tăiat împrejur fiind inima. Dar cum poţi tăia împrejur o inimă? Aceasta se găseşte în interiorul trupului, nu în exterior. Pesemne că mădularul bărbătesc era simbol al desfrâului poporului iudeu, care se depărtase de Dumnezeu precum o desfrânată ce-şi căutase amanţii. Mai presus de acest înţeles, tăierea împrejur era simbolul legământului, adică tocmai al unirii, nu doar al celei trupeşti, între bărbat şi femeie, poporul iudeu şi alt popor, ci mai presus de aceasta, era simbolul unirii omului cu Dumnezeu, a poporului ales cu Făcătorul a toate. Castitatea şi fecioria legământului se putea păstra doar printr-o tăiere împrejur a inimii. Femeia lui Moise, care nu era evreică ci madianită, şi care nu ştia de legământul lui Dumnezeu cu Avraam decât probabil de la Moise, şi asta prin cărţile scrise de el poporului iudeu, circumcisese pe fiul ei atunci când primejdia venise asupra lor. Moise nu era împietrit la inimă, ci crud şi fraged. Vorbele soţiei sale dovedeau, luate în sens invers, realitatea duhovnicească pe care Moise o trăia şi prin prisma căreia judeca duhovniceşte legile lui Dumnezeu. Dovada acestor concluzii este că el a lăsat scris, în mai multe locuri, că inima trebuie, în primul rând, tăiată împrejur: Lev. 26, 41-43 – “Atunci îşi vor mărturisi fărădelegile lor şi fărădelegile părinţilor lor, cum au săvârşit ei nelegiuiri împotriva Mea şi au păşit împotriva Mea. Pentru care şi Eu am venit cu mânie asupra lor şi i-am adus în pământul vrăjmaşilor lor; atunci se va supune inima lor cea netăiată împrejur şi vor suferi ei pentru 1

Sf.A. F. 15. 8-11. mai presus tăierii împrejur a mădularului bărbătesc. Şi Eu Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Iacov. Şi musulmanii îşi circumcid copiii de parte bărbătească. ca să fie el părinte al tuturor celor ce cred. dându-le Duhul Sfânt. însă la adolescenţă.nelegiuirile lor. 15. fiindcă “unii. ci când era netăiat împrejur. şi de legământul Meu cu Avraam Îmi voi aduce aminte şi de pământ îmi voi aduce aminte”. Pavel scrie în epistolele sale în mai multe rânduri despre această chestiune arătând de fapt scopul şi rostul ei pentru om.A. 10. acela de a primi duh. Despre aceasta el afirmă: “…fericirea aceasta este ea numai pentru cei tăiaţi împrejur sau şi pentru cei netăiaţi împrejur? Căci zicem: “I s-a socotit lui Avraam credinţa ca dreptate”. evanghelistul numeşte această dispută drept una provenită de la cei din “eresul fariseilor” (cf. Adică face o nuanţare clară. Iar semnul tăierii împrejur l-a primit ca pecete a dreptăţii pentru credinţa lui din vremea netăierii împrejur. al tăierii împrejur a inimii. Câteva versete mai încolo. Aşadar. de ce ispitiţi pe Dumnezeu şi vreţi să puneţi pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici părinţii noştri. nu puteţi să vă mântuiţi. altceva era necesar mântuirii. nici noi n-am putut să-l purtăm? Ci. credem că ne vom mântui în acelaşi chip ca şi aceia (tăiaţi împrejur)” – FA 15. 16 -“Deci să tăiaţi împrejur inima voastră şi de acum înainte să nu mai fiţi tari la cerbice” şi Deut. curăţind inimile lor prin credinţă. cf. Nu li se impunea creştinilor nicio greutate în plus. Şi părinte al 2 . pregătindu-i pentru viaţa sexuală ce va urma. Ap. 28. 12. reunindu-se la primul sinod. diferiţi de cei care preschimbaseră acest legământ cu unul superior. pentru a li se socoti şi lor (credinţa) ca dreptate. ca să trăieşti”. Despre tăierea împrejur au vorbit şi apostolii. Şi nimic n-a deosebit între noi şi ei. rezultă că suntem chemaţi să sădim în copiii noştri această iubire de Dumnezeu încă de când aceştia sunt cruzi şi fragezi la inimă. El numeşte tăierea împrejur drept pecete a credinţei şi fidelităţii faţă de poruncile Domnului. de a-şi converti în primul rând inima. 1-2. învăţau pe fraţi că: Dacă nu vă tăiaţi împrejur. coborându-se din Iudeea. în jurul anului 50. au rânduit ca Pavel şi Barnaba şi alţi câţiva dintre ei să se suie la apostolii şi la preoţii din Ierusalim pentru această întrebare” – F. dezbătând în principal această temă. 15. 30. ca şi nouă. 5). arătându-le că tăierea împrejur exterioară este un jug pe care nici strămoşii lor nu l-au putut purta: “Şi Dumnezeu. ca să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău. prin harul Domnului nostru Iisus Hristos. Hotărârea sinodului apostolic a fost clară şi definitivă. după rânduiala lui Moise. le-a mărturisit (neamurilor). Lev. Acum deci. Dar cum i s-a socotit? Când era tăiat împrejur sau când era netăiat împrejur? Nu când era tăiat împrejur. Ap. 6 – “Va tăia Domnul împrejur inima ta şi inima urmaşilor tăi. Deut. Dacă circumciziunea este aplicată tocmai din a opta zi de la naştere. Petru a fost primul care a vorbit celor de faţă în sinod. “afară de cele ce sunt necesare” – F. numindu-i într-un fel străini de adevărata credinţă. care mai apoi “trecuseră la credinţă”. distingându-i pe cei care încă mai aplicau perceptele vechiului legământ de adevăraţii creştini. netăiaţi împrejur.A. 3 – “Iar în ziua a opta se va tăia pruncul împrejur”. Cel ce cunoaşte inimile. de legământul Meu cu Isaac. Sf. Şi făcându-se pentru ei împotrivire şi discuţie nu puţină cu Pavel şi Barnaba. şi dacă sensul acestei tăieri împrejur este acela de a iubi pe Dumnezeu din toată inima şi din tot sufletul.

14. Ap. barbar. întru tăierea împrejur a lui Hristos. Pavel menţionează: “Şi sunteţi deplini întru El. Şi mărturisesc. v-a făcut vii. noi cei ce slujim în Duhul lui Dumnezeu. 2. În Hristos circumciderea şi netăierea împrejur îşi pierd rostuirea. Tăierea împrejur a trupului la care se referă Sf. Iar pe voi care eraţi morţi. iertându-ne toate greşealele” – Col. ci paza poruncilor lui Dumnezeu. dezbrăcat de cel vechi: “Unde nu mai este elin şi iudeu. 2-4. atunci cu adevărat circumciderea rămânea un act pur formal. ci şi care umblă pe urmele credinţei pe care o avea părintele nostru Avraam. Desăvârşind sensul adevărat al circumciderii. Ap. devenind totul întru toate. scit. sensul şi menirea. nici tăierea împrejur nu poate ceva. 2-3. Îngropaţi fiind împreună cu El prin botez. potrivit acestui înţeles. Judecând duhovniceşte Legea Vechiului Testament. Cum? …Zice Apostolul: “Întru tăierea împrejur a lui Hristos”. 18-20. adică purtător de Dumnezeu. Cei ce voiţi să vă îndreptaţi prin Lege v-aţi îndepărtat de Hristos. că el este dator să împlinească toată Legea. În altă epistolă a sa el zice: “Păziţi-vă de câini! Păziţi-vă de lucrătorii cei răi! Păziţi-vă de tăierea împrejur. 4. Ap.. Cel ce L-a înviat pe El din morţi. deoarece acum El ia locul acestora. Astfel Sf. În harul Noului Legământ tăierea împrejur este mereu legată de Hristos. 7. Care este cap a toată domnia şi stăpânirea. Acesta este omul nou. îndemna pe oricine să respecte legea în care a fost născut şi pe care a fost chemat să o împlinească: “A fost cineva chemat. ci toate şi întru toţi Hristos” – Col 3. Ci ea se adresa duhului. Fiecare. 2. Sf. Tăierea împrejur nu este nimic. în fărădelegile şi în netăierea împrejur a trupului vostru. În acest sens. 11. prin dezbrăcarea de trupul cărnii. Pavel. În El aţi şi fost tăiaţi împrejur. într-un Duh” – Efes. În El ea îşi defineşte rostul. exterior. ci credinţa care este lucrătoare prin iubire” . Pavel. A fost cineva chemat în netăiere împrejur? Să nu se taie împrejur. dacă însă eşti călcător de lege. mărginire a trupului nostru. Credinţa lucrătoare prin iubire este cea care desăvârşeşte tăierea împrejur şi netăierea împrejur: “Iată eu. Sf. cu El aţi şi înviat prin credinţa în lucrarea lui Dumnezeu. în aceasta să rămână. Hristos nu vă va folosi la nimic.] Căci în Hristos Iisus. oricărui om ce se taie împrejur. Prin El noi am dobândint har şi viaţă: îngropaţi fiind din pricina păcatelor. E acea tăiere împrejur “nefăcută de mână” omenească. şi ne lăudăm întru Hristos Iisus şi nu ne bizuim pe trup” – Filip. Pavel interpretează silogistic eventuala neîmplinire a perceptelor legii. fiind tăiat împrejur? Să nu se ascundă. aplicat trupului şi mădularelor acestuia exterioare. cu El ne-am botezat şi am înviat. lucrându-le toate prin credinţa în Hristos.” – 1 Cor. Dar nu numai al celor care sunt tăiaţi împrejur.Gal. 5. pe când era netăiat împrejur” – Rom.celor tăiaţi împrejur. iarăşi. tăiere împrejur şi netăiere împrejur. Mântuitorul a surpat “peretele din mijloc al despărţiturii” – Efes. 3 . 2. împreună cu Sine. dacă păzeşti legea. sufletului şi inimii noastre. Pentru că noi suntem tăierea împrejur. căci dacă ar fi fost aşa. rob ori liber. cu tăiere împrejur nefăcută de mână. vă spun vouă: Că de vă veţi tăia împrejur. îşi află desăvârşirea. 9-12. 10-13. 3.. 18. zicând că “tăierea împrejur foloseşte. nici netăierea împrejur. aţi căzut din har [. Pavel este acea înfrânare. în chemarea în care a fost chemat. făcându-l pe om hristofor. 6. şi netăierea împrejur nu este nimic. fiindcă “prin El avem şi unii şi alţii apropierea către Tatăl.

ne putem da seama cu uşurinţă motivul pentru care şi Mântuitorul a fost circumcis a opta zi de la Naştere. Odată cu tăierea împrejur. El fiind fără de păcat. al optulea. Sf. după cum fusese numit de înger. netăierea lui împrejur nu va fi. Primul act de supunere a Fiului 4 . socotită ca tăiere împrejur? [.. de fapt. Ştefan vorbindu-le iudeilor despre Hristos şi certându-i la final din pricina orbirii sufleteşti pe care o aveau.tăierea ta împrejur s-a făcut netăiere împrejur. încât a fost numit cu nume omenesc. El Cel nemărginit. nu în literă. de păzire şi de întregire a legământului omului cu Dumnezeu. De asemenea. A fost lăsat tăiat de mâini omeneşti şi înconjurat. când toţi cei care vor purta în inimi numele mântuitor al lui Hristos vor găsi acea dulceaţă şi izvor al harului dumnezeisc şi-şi vor mântui sufletele. Din pricina conştiinţei iudeilor. Ap. precum le zisese îngerul mai înainte părinţilor săi. nu S-a rusinat a Se supune intru toate legii lui Moise luand trup omenesc. 51. 16. 25-26. de Sfântul Ignatie Teoforul. Pavel l-a tăiat împrejur pe Timotei la Derbe. este tăiere împrejur. de Tertulian şi de Clement Alexandrinul. O interpretare mai duhovnicească spune că aşezarea circumciderii la opt zile după Naştere şi împlinirea în trup a acestei porunci vetero-testamentare de Cel care a şi dat-o. 3). Acest eres al docheţilor a fost combătut însă de Pavel în epistolele sale. Ci este iudeu cel întru ascuns. Deci dacă cel netăiat împrejur păzeşte hotărârile legii. de Sfântul Irineu. Arhid. Ioan Botezătorul a fost tăiat împrejur a opta zi de la naştere. aşa şi voi!” – F. precum Şi părinţii voştri. punându-i-se în mod minunat numele de Ioan. fiindcă iudeii ştiau că tatăl lui era elin (vezi F. Sf. voi pururea staţi împotriva Duhului Sfânt. care cuprinde toate.A. 2. Hristos a înlocuit în El şi tăierea împrejur şi netăierea. cu şase luni înainte. Cel Căruia îngerii nu-I pot rosti numele în Ceruri. Tuturor toate s-a făcut. în duh. le-a descoperit duhul în care trebuiau cercetate scripturile şi poruncile Domnului.A. nici cea arătată pe dinafară în trup.. oare. şi vechiul ei rost. ci de la Dumnezeu” – Rom. iar tăierea împrejur este aceea a inimii. Asemenea Mântuitorului. 7. mai înainte de a Se zămisli în pântece. “Iubiti credinciosi. pe care Insusi i-o daduse pe Muntele Sinai. Întru atât S-a smerit. a cărui laudă nu vine de la oameni. a stat mărturie celora care Îl suspectau de trup aparent. A suferit durerea tăierii.] Pentru că nu cel ce se arată pe din afară e iudeu. Bunul nostru Mantuitor. Cel ce S-a smerit pe Sine luand trup omenesc. arată chipul veacului ce va să fie. 28-29. resimţind în trup afectele omenescului. şi Sf. spunându-le: “Voi cei tari în cerbice şi netăiaţi împrejur la inimă şi la urechi. El care de bunăvoie a primit a Se întrupa pentru mântuirea noastră. Întru această definiţie a tăierii împrejur putem găsi în inimă acea Împărăţie nemărginită ce-şi are neclintite porţile prin credinţa lucrătoare în iubire. Socotită într-o oarecare măsură ispăşitoare de păcate. pentru ca omul să cunoască îndumnezeirea prin har. adică “mântuitor”. Din tot acest nor de mărturii privind adevărata tăiere împrejur pe care Dumnezeu a cerut-o de la oameni. Chipul împlinirii ei arată. Mântuitorul a primit numele Iisus. tăierea împrejur nu putea să aibă şi acest efect asupra Mântuitorului.

Iubiti credinciosi. inchipuiesc cei 33 de ani pe care i-a trait Domnul pe pamant. Iar primul act de supunere fata de Lege a fost primirea taierii imprejur in cea de-a opta zi. O. apoi. asa cum spune legea lui Moise: „Iar in ziua a opta se va taia uncul imprejur” (Levitic 12. Grigorie de Nyssa). ci ca un om biruitor asupra pacatului. pe care Iisus Hristos l-a primit pe cruce pentru noi. pe care Domnul l-a primit ca sa Se arate innoitor al Testamentului. al muceniciei. Trei botezuri a primit Domnul nostru Iisus Hristos pe pamant: intai botezul Legii Vechi. caci El nu era supus pacatului? Intai. pana ce a rastignit pacatul pe lemn. odihna veacului al optulea. iar nu trup inchipuit. ziua Sabatului pamantesc. Asadar. care nu se va mai sfarsi in veac. Iar cele 33 de zile pe care le-a petrecut Iisus in Betleem. Apoi.fata de Tatal pe care il cunoaste omul a fost intruparea Sa ca prunc mic. desi El nu avea pacat. mai inainte de a se zamisli in pantece” (Luca 2. pentru ca „asa a fost numit de ingeri. pana la ducerea Sa in Templu. Ziua a saptea este ziua odihnei Domnului. pentru ca sa ne dea noua chipul celei mai adanci smerenii. dar era mai inalt decat botezul cel vechi. pentru ca el facea legatura intre Vechiul si Noul Testament. S-a smerit primind scutece si lasandu-Se pipait de maini omenesti Cel ce sade pe tron de vapaie si nu poate fi vazut de 5 . care va sa fie. cu toate ca prin aceasta nu se putea ierta pacatul lui Adam. pentru ca sa se arate supus si implinitor al legi. adancul smereniei lui Hristos! S-a smerit luand trup de lut. iar ultimul botez si cel mai desavarsit pe care il poate primi crestinul pe pamant a fost botezul sangelui. Dar pentru ce a fost taiat imprejur Iisus. S-a smerit nascandu-Se in iesle de vite si in pamant strain. Si pentru ce S-a taiat imprejur a opta zi? Pentru ca ziua a opta. Deci. prin nastere din nou. 21). inchipuieste ziua vesniciei. 10-14). Iar a opta este simbolul veacului viitor. ale lucrarii. de la Ioan. care nici acesta nu era desavarsit. S-a smerit facandu-se prunc mic si neputincios inaintea oamenilor. iar nu calcator al lui. de aceea se si repeta din sapte in sapte zile. al taierii imprejur. pentru ca nu putea ierta pacatele. de unde am cazut. Dar taierea imprejur la poporul evreiesc nu avea numai rolul unui legamant intre Dumnezeu si om (Facere 17. in ziua hotarata de lege a fost pruncul taiat imprejur si I S-a pus numele de Iisus de catre batranul Iosif. S-a smerit lasandu-Se pazit de un batran Cel ce era in cer pazit de multe legiuni de ingeri.3). Al treilea. ca sa ne arate ca numai daca ne vom face ca pruncii nevinovati. vom putea intra iarasi in ceruri. ci a voit sa fie pipait si insangerat Datatorul legii de pazitorul si purtatorul legii. pentru ca sa se arate ca El a purtat trup omenesc cu adevarat. taierea imprejur era botezul oficial al Vechiului Testament. dupa Sfintii Parinti (Sf. care mereu trece ca si omul. botezul pocaintei. ci ea inchipuia insasi ispasirea pacatului stramosesc. Pentru ca S-a aratat nu numai ca un om. Primele sase zile sunt ale Creatiei. Mare a fost smerenia Domnului! Deci nu S-a rusinat Preabunul Dumnezeu de trupul nostru cel cazut! Nu S-a rusinat nici de trupeasca taiere imprejur. ziua vesnicei praznuiri cu Hristos. cand a fost purtat pe brate de Sfantul Simeon. iar nu ca barbat desavarsit.

Cu el se lauda Petru in Roma. o porunca a avut de la Dumnezeu si a calcat-o si pe aceea. iar crestinii cei numiti cu numele Lui au primit un botez desavarsit prin Duhul Sfan. Cel ce a venit sa piarda pacatele oamenilor si sa le inece in scump sangele Sau. Carele de mic a gustat rane pentru noi. cu el se lauda Biserica Dumnezeului Celui viu. Si aceasta rana nu putea fi vindecata decat cu alifia smereniei lui Hristos. ca sa rusineze pe omul calcator de lege. Astazi. ca sa ne invete pe noi desavarsita ascultare. Datatorul legii implinitorul ei se face. Unsul Domnului ne descopera numele Sau. cel necunoscut. Sa laudam astazi pe Mantuitorul. ca sa ne invete pe noi ca fara de botez nu ne putem curati de pacat. Iisus Hristos a primit un botez neputincios. pentru ca a venit sa-l mantuiasca pe om de vapaia focului de veci. intru slava lui Dumnezeu Tatal” (Filip. ca sa se faca si ei desavarsiti. 12). Sa laudam astazi pe Fiul lui Dumnezeu. de care El nu avea nevoie. Astazi Emanuel se arata oamenilor. Astazi Cel ce da nume tuturor zidirilor a primit nume mai presus de tot numele ceresc si pamantesc. crestinilor. Cu el se intaresc 6 . iar cei nedesavarsiti au primit un botez desavarsit. Cu el se mangaie popoarele crestine. ca „nu este intru nimeni altul mantuire. dar nu le arde pe ele. Insa acolo arhanghelul l-a rostit si o Fecioara l-a auzit. Neascultarea cu ascultarea se vindeca. iar Fiul lui Dumnezeu pe pamant venind. Care a binevoit a ne descoperi noua preadulcele Sau nume. care inseamna „Mantuitorul”. dat intre oameni. 4. Sa laudam astazi pe Iisus Hristos. Cu el se imbarbateaza Pavel inaintea Cezarului. mandria cu semerenia se lecuieste. in care trebuie sa ne mantuim noi” (F. ca un pacatos.A. Betleemul il invata pe de rost. S-a smerit primind trupeasca taiere imprejur. 2. Bisericile intru numele Lui se inalta. Cel desavarsit a primit un botez nedesavarsit. Se cuvine deci si noua. nu ne putem mantui. iar magii il duc mai departe. iar aici Iosif il rosteste. adica Iisus. Cu el se intremeaza apostolii la propovaduire. crestinii numele Lui il poarta in inimi. al celor ceresti si al celor pamantesti si al celor de dedesubt” (Filip. 31). celor numiti cu scump numele lui Iisus Hristos.heruvimi si de serafimi. Astazi. Iar pentru adancul smereniei Sale I-a dat Lui Dumnezeu „nume care este mai presus de tot numele“. Dar pentru ce S-a smerit asa de mult Mantuitorul nostru? Pentru ca prea mare a fost mandria omului. 2. pastorii il aud. Astazi Fiul lui Dumnezeu se numeste intaia oara de oameni Iisus. Popoarele incep sa-L cunoasca. 9-10) „si sa marturiseasca toata limba ca Domn este Iisus Hristos. Omul in rai fiind. toate poruncile cele omenesti le-a implinit. O. ca sa vindece nesupunerea lui Adam. precum s-a numit oarecand de Gavriil in Nazaret (Luca 1. „Ca intru numele lui Iisus tot genunchiul sa se plece. 11). Feciora il repeta. pentru ca nu este nici alt nume sub cer. Astazi Cel ce S-a atins de muntele Sinai si l-a facut sa fumege se atinge si se pipaie de mainile omului pacatos. Fiul lui Dumnezeu om se face pentru om si prunc sub lege se arata. cat de scump este sub soare numele Preadulcelui Iisus! Cu el se pecetluieste Evanghelia lui Hristos. Astazi. ca sa se sfinteasca. Dupa cum insusi Sfantul Petru marturiseste. Care ne mantuieste prin sfant numele Sau. neamurile cred in El. ca adunandu-ne astazi la sfintele biserici sa laudam pe Domnul Cel ce S-a smerit pentru noi. Astazi Cel fara de pacat a primit botezul taierii imprejur ca un prunc sub pacat.

15). suntem vrednici de judecata.53). ca aceia nu mai duc lipsa de nimic pe acest pamant strain! Iubiti credinciosi. Am calcat legea. adica S-a supus Legii Vechi fara sovaire. Cu acesta s-au intrarmat mucenicii cand era aruncati in vapaia focului si la fiarele salbatice. in iubita lor singuratate. se inmulteste roada campului. intra bucuria Sfantului Duh in casa. Fericiti cei ce au aflat dulceata numelui lui Iisus. cu acesta se mangaie preotii si intru numele lui Iisus scot dintre oameni vrajba. Numele lui Iisus il poarta mamele pe buzele lor. cu el. Toate zidirile lui Dumnezeu traiesc. ca un scut.A. sfintelor canoane. rugaciunea. postul. se imblanzesc vrajmasii. se alunga seceta. Cu numele lui Iisus inmoaie saracii inimile celor nemilostivi. nici stihiile vazduhului. ca prin aceasta sa ne invete si pe noi sa ne supunem fara cartire si indoiala legii darului. Numele Preadulcelui Iisus l-a purtat Sfantul Ignatie in inima sa. miluieste-ma pe mine pacatosul (pacatoasa)“. ca si cu o sabie ascutita. poruncile Bisericii date de Hristos. se mantuiesc sufletele noastre. ci spre judecata zilei celei mari legaturilor celor vesnice. prin boli. numai pentru ca sa nu sminteasca pe evrei? Caci ei si asa tot nu au crezut in El. prin neincetate rugaciuni si prin deasa lui repetare. ura. Prea acesta ca pre un margaritar ascuns in tarina inimii l-au descoperit sfintii toti. pentru ca s-au impotrivit voii celei dumnezeiesti. Dar in legea darului. Ba nici diavolii nu ispitesc pe om fara stiinta si ingaduinta lui Dumnezeu. Nu avem aspuns. prin munca vesnica. nici stelele cerului. duhul cel necurat si tot pacatul. fratilor. precum si legilor tarii in care traim. sporeste painea pe masa. ci faptura cea noua” (Gal. se imblanzeste mania lui Dumnezeu. Si dupa cum nu a crutat Dumnezeu nici pe ingerii „care nu si-au pazit dregatoria lor. prin deasa repetare. suntem obligat sa pazim toate poruncile Evangheliei.credinciosii in primejdii. se conduc dupa anumite legi dumnezeiesti. invataturilor sfintilor si parintilor care ne-au nascut. rugaciunea cea scurta a Mantuitorului nostru Iisus Hristos. de osanda – fie aici. sub intuneric ii tine“. Fericiti si de trei ori fericiti sunt crestinii care repeta mereu. care am primit „legea intru randuieli de la ingeri” (F. Pre acesta il au toiag de sprijin strainii in pribegia lor. cu acesta se slaveste Biserica cea mantuitoare. desfranarea. Nimic nu se conduce asa. Pre acesta il repeta neincetat calugarii in smerita or pustie. in crestinism „nici taierea imprejur nu este ceva. ispite. adica „Doamne Iisuse Hristoase. ci mereu le calcam prin pacat? Nu. Iisus Hristos a primit taierea imprejur ca sa implineasca o porunca a Legii Vechi. Adica dogmelor Bisericii. 7. 6. la intamplare – nici ingerii din cer. nici netaierea imprejur. care stim pe de rost Evanghelia. dar nu le tinem. se impaca oamenii. trebuie neaparat sa primeasca taiere imprejur. isi pazesc fecioarele comoara cea ascunsa a fecioriei lor. milostenia. fie dincolo. nici fapturile pamantului. Adica. in fruntea carora sta dragostea. Fiul lui Dumnezeu. poruncilor Evangheliei. Cu acesta. in locul taierii imprejur. sau cat mai des. Cu acest nume se lauda popoarele crestine. se izgonesc diavolii dintre oameni si duhurile pacatelor din inimi. Cu el se ard vrajmasii. oare cum ne va cruta pe noi crestinii. Nu! Domnul a primit taierea imprejur. Cu acesta. Cu numele lui Iisus se vindeca bolile. se apara pustnicii de duhuri necurate. Si daca Iisus Hristos nu a avut pacat. Niciun pacat 7 . nevoi.

ca „stapanirile sunt de la Dumnezeu” (I Petru . cu Fiul si cu Duhul Sfant vom petrece. Ne impotrivim parintilor. Am luat viata pruncilor nostri. iar dincolo foc nestins. 5). Sa ne supunem celor mai mari. Sa ne supunem si stapanirilor. unde-n veci cu Tatal. nu iertam pe aproapele nostru. dezbinare. dupa lege. Copiii sa asculte de parinti. ne va ajunge indata blestemul lor. ne lipsim de binecuvantarea lui Dumnezeu in viata. invataturile Bisericii. pilda cea buna a celor ce ne-au nascut. Fiecare sa-si pazeasca dregatoria sa. osanda vesnica. 28). ne va ajunge desigur mania lui Dumnezeu si in veacul acesta si dincolo. precum si ei au fost crescuti de parintii lor. Amin. Nu am ascultat de preot. Dar sa ne supunem cu cuviinta. cu toate ca acesta nu-i era tata. vom aunge in veacul cel de-al optulea. Deci ce trebuie sa facem ca sa scapam de toate acestea? Sa pazim cu sfintenie legile lui Dumnezeu. sau chiar ii certam si ii lovim. Am lipsit de la biserica fara pricina. poruncile Sfintilor Parinti. precum Pavel s-a supus. 2. De vom petrece asa.” 8 . sa avem dragoste spre toti. adica in Imparatia Cerurilor. fie fata de societatea in care traieste. Si nu numai atat. Tinem minte raul. „Caci toata calcarea de porunca si toata neascultarea a pimit dreapta rasplatire” (Evr. vom strabate noul an cu pace si toata viata noastra cu spor duhovniesc si bucurie. precum Fecioara s-a supus mergand sa se inscrie la Betleem.nu va ramane nepedepsit. adica moartea grabnica si grea. Crestinii sa asculte de preot precum ingerii in cer asculta de Hristos. nu vom vedea fata lui Hristos. sfaturile mai-marilor nostri. sa avem mila fata de cei mai mici. 17). iar nu in afara legii lui Hristos. Parintii sa iubeasca si sa creasca bine pe copii. ne-am impotrivit poruncii lui Dumnezeu care zice „cresteti si va inmultiti si stapaniti pamantul” (Facere 1. mergand pana la Roma. Fie fata de Hristos si Evanghelie fie fata de familie si de aproapele. asa cum Pruncul Iisus a ascultat de batranul Iosif. ne asteapta boli grele.2). „Caci nimeni nu se incununeaza de nu se va lupta dupa lege” (II Timotei 2. Fiecare sa-si implineasca datoriile sale pe pamant. ca dragostea noastra niciodata nu piere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful