Atitudinile

=

Exista doua atitudini majore: extravertita (spre lumea exterioara obiectiva) şi

intravertita (spre lumea subiectiva). Ambele sunt prezente, dar de obicei una domina şi este conştienta, pe când cealaltă este subordonata şi inconştienta. Funcţiile psihologice: gândire, sentiment, senzoriu, intuiţie Gândirea = este intelectuala, prin ea intelege omul lumea şi pe sine. Sentimentul = este axiologic, este valoarea obiectelor în raport cu individul. Din aceasta funcţie decurg experienţele de plăcere, durere, teama, furie, bucurie, tristeţe, dragoste. Senzoriul = este functuia perceptive, prefera fapte concrete, reprezentări despre lume. Intuiţia = forma de percepţie pe calea proceselor inconştiente. Prin inuitie omul depăşeşte faptele şi ideile şi construieşte modele ale realităţii. Prin intuiţie omul ajunge la esenţa realităţii. Conceptul de "emoţie" este asemănător celui de "timp": dacă nu ne întreabă nimeni, ştim ce este, dacă suntem însă întrebaţi, nu ne găsim cuvintele... Problema este atât de obscură, încât nu există definiţii şi clasificări definitive, deşi atât filozofii, cât şi psihologii s-au aplecat asupra acestui subiect dintotdeauna. Conceptul de "emoţie" este asemănător celui de "timp", dacă nu ne întreabă nimeni, ştim ce este emoţia, dacă suntem însă întrebaţi, nu ne găsim cuvintele pentru a formula un răspuns. Problema este atât de obscură, încât încă nu există definiţii şi clasificări definitive pentru "emoţie", deşi atât filozofii (ca Aristotel, de pildă), cât şi psihologii s-au aplecat asupra acestui subiect dintotdeauna. Probabil că principala dificultate a definirii şi înţelegerii emoţiilor ţine de faptul că acest concept nu este la origine un termen ştiinţific, cu o definiţie precisă, ci un construct popular. Cercetătorii au sarcina dificilă de a descoperi ce vor să spună oamenii atunci când fac apel la aceste experienţe subiective numite emoţii şi care sunt mecanismele de funcţionare ale acestora. O altă dificultate în calea unei ştiinţe precise a emoţiei o reprezintă limbajul în sine. Nu toate limbile au acelaşi set de termeni pentru a identifica emoţiile. În cazul limbii române este cunoscut cazul cuvântului "dor", care, după analiza unui mare gânditor cum a fost Constantin Noica, are trăsături unice şi este de netradus în alte limbi. Cum cuvintele sunt vehiculele prin care exprimăm emoţiile, putem vorbi de "emoţii româneşti", "emoţii americane", "emoţii franţuzeşti" etc. Emoţiile, fiind parte specifică a naturii umane, sunt prezente în limbaj în construcţii diverse, unele extrem de complicate ca mesaj şi sub aspectul analizei sensului, ca "mă doare sufletul", "îmi plânge inima" etc. Obişnuiţi cu ele, înţelegem sensul lor, dar trebuie să recunoaştem că este foarte greu să ştim care sunt simţămintele unei persoane care ni se plânge că "o doare sufletul". Emoţia este o experienţă strict personală, greu de cuantificat în vreun fel. Dacă o să încercaţi să citiţi dicţionarul (îl puteţi încerca pe cel afişat pe coloana din dreapta a site-ului) pentru a vedea cum este definită emoţia în diversele dicţionare ale limbii române, veţi observa, credem, pe de o parte că definiţiile diferă de la dicţionar la dicţionar, iar pe de altă parte că acestea nu sunt lămuritoare. Dacă dorim totuşi să identificăm acel ceva care pare a fi numitorul comun al definiţiilor, cred că am putea spune că emoţia este e reacţie mentală conştientă însoţită de modificări fiziologice şi de comportament. Nu lămuritor definitiv, dar suficient cât să ne facem o idee. Cum nu ne-am propus să lămurim noi problema definirii emoţiilor, vom continua prin a oferi diverse clasificări ale acestora, pentru a ne face o idee asupra modului în care psihologii se raportează la emoţii. PAUL EKMAN ŞI EMOŢIILE UNIVERSALE

motivând că emoţiile reprezintă modele de reacţie mentală întipărite în sistemul nervos. care constă din 8 emoţii fundamentale şi 8 emoţii complexe. manifestărilor acestora şi în studiul mecanismului minciunii). dar au o durată mai mare. pe baza rezultatelor unor îndelungate cercetări pe toate continentele. CLASIFICAREA EMOŢIILOR DUPĂ DANIEL GOLEMAN Psihologul Daniel Goleman (cunoscut în special pentru cercetările sale privind inteligenţa emoţională). Emoţiile fundamentale pot fi observate pe cercul al doilea din imagine şi incluse în tabelul de mai jos. care sunt mai puţin evidente/intense ca emoţiile. pe când emoţiile complexe sunt cele trecute pe fundal alb: optimism. dragoste. Dincolo de predispoziţii sunt temperamentele. mânia. înfiorare. Primul care a constatat caracterul universal al emoţiilor a fost Charles Darwin. tendinţa de a-ţi aminte anumite emoţii şi care defineşte/determină comportamentul general al persoanei în anumite conjuncturi.Psihologul american Paul Ekman de la Universitatea California (expert în studiul emoţiilor. Universalitatea acestor manifestări poate fi tratate drept un puternic indiciu că aceste 4 emoţii sunt emoţii fundamentale. arată că există 4 expresii faciale care pot fi recunoscute de orice persoană aparţinând oricărei culturi de pe planetă: frica. face următoarea clasificare a emoţiilor: Tristeţea Frica Bucuria Iubirea Surpriza Dezgustul Ruşinea Mânia Furia Supărarea Anxietatea Fericirea Acceptarea Şocul Dispreţul Vinovăţia Resentimentul Mâhnirea Nevozitatea Uşurarea Prietenia Mirarea Aversiunea Jena Exasperarea Îmbufnarea Preocuparea Mulţumirea Încrederea Detestarea Supărarea Indignarea Melancolia Consternarea Binecuvântarea Amabilitatea Repulsia Remuşcarea Vexarea Mila de sine Neînţelegerea Încântarea Afinitatea Umilinţa Animozitatea Singurătatea Îngrijorarea Amuzamentul Devotamentul Regretul Irascibilitatea Disperarea Teama Mândria Adoraţia Plăcerea Ostilitatea Deprimarea Spaima senz Dragostea uală Ura Groaza Răsplata Mila Fobia Satisfacţia Panica Extazul Goleman afirmă că pe baza emoţiilor se formează predispoziţiile (ori. . ce ţin de natura umană. CERCUL EMOŢIILOR DUPĂ ROBERT PLUTCHIK Psihologul american Robert Plutchik a creat în 1980 "cercul emoţiilor". starea de spirit). dispreţ şi agresivitate. remuşcare. supunere. tristeţea şi bucuria. am spune noi. dezaprobare. folosind această idee pentru a susţine teoria evoluţionistă. formate din câte două emoţii fundamentale.

GERROD PARROTT În cartea sa "Emoţiile în psihologia socială". publicată în anul 2001. Gerrod Parrott stabileşte următoarea listă a emoţiilor: . psihologul W.Emoţii fundamentale Bucurie Încredere Frică Supriză Tristeţe Dezgust Mânie Anticipaţie Emoţiile opuse Tristeţe Dezgust Mânie Anticipaţie Bucurie Încredere Frică Surpriză LISTA EMOŢIILOR DUPĂ W.

jenă. disperare. nefericire. vină. dragoste. milă Alarmă. neajutorare. euforie Entuziasm. remuşcări Alienare. plăcere. anxietate Ruşine. respingere Dezgust. agonie. durere. agitare. indiferenţă. frică.Emoţie primară Emoţie secundară Afecţiune Emoţii terţiare Adoraţie. compasiune. optimism Încântare Uşurare Uimire. satisfacţie. nelinişte. înfiorare. durere Depresie. isterie Anxietate. frustrare Mânie. umilire. ostilitate. singurătate. izolare. înfrângere. gelozie Tortură Suferinţă. panică. euforie Satisfacţie. surprindere. groază. îngrijorare. tristeţe Bucurie Mândrie Optimism Încântare Uşurare Surpriză Surprisă Iritare Exasperare Mânie Furie Dezgust Invidie Tortură Suferinţă Tristeţe Tristeţe Dezamăgire Ruşine Indiferenţă Simpatie Oroare Frică Nervozitate . şoc. jubilare. extaz. dispreţ. furie. teroare. ferocitate. atracţie. resentiment. triumf Speranţă. melancolie Dezamăgire. tensiune. nervozitate. sentimentalism Dragoste Dorinţă (sexuală) Excitaţie. plăcere Mândrie. regret. repulsie. insultă Simpatie. acreală. dorinţă. jovialitate. stupefiere Iritare. zel. pasiune. tandreţe. infatuare Pasiune Veselie Entuziasm Satisfacţie Pasiune Amuzament. afecţiune. ţâfnă Exasperare. batjocură. dispreţ Invidie. grijă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful