GEOSINTETICE Geotextile

CURS ANUL II MASTER INGINERIE GEOTEHNICA Prof. Loretta Batali

Geotextile - definitie
Geotextilele sunt materiale textile permeabile realizate din materiale polimerice sau naturale utilizate la construcţii în contact cu pământ sau alte materiale.

Geotextile - functii
Geotextilele pot fi utilizate cu următoarele funcţii: Filtrare Drenare Protecţie Separare Armare Control antierozional Container

Firul se obţine prin asocierea filamentelor sau prelucrarea fibrelor. Filamentul: fir continuu obţinut prin extrudarea directă din polimerul adus. Fibra rezultă din tăierea filamentului la lungimi diferite. Polimerii sunt prelucrati sub formă de filamente. în stare de fluid vâscos. a elementelor respective. folii şi elementele profilate din material plastic. şi mai rar. poliesteri (PES). prin topire sau dizolvare. Filamentele sunt supuse unui proces de etirare.Geotextile – materii prime Polimerii cei mai frecvent utilizaţi pentru realizarea geotextilelor sunt: polipropilena (PP). . poliamida (PA) şi polietilena (PE). fire şi fibre. Fibrele constituie materia primă pentru producerea geotextilelor neţesute după tehnologia de interţesere („needlepunched”) sau pentru realizarea firelor prin filare (toarcere). Asocierea filamentelor pentru constituirea firelor (fir multifilamentar) se face prin răsucirea. în anumite combinaţii. Pentru geotextilele speciale: benzi tăiate din folii sau benzi extrudate.

e – neţesut interţesut. f – neţesut termosudat . c – multifilamente ţesute. b – monofilamente ţesute calandrate.Geotextile – materii prime Diverse tipuri de ţesături pentru geotextile a – monofilamente ţesute. d – benzi.

Geotextile – tipuri Dupa modul de fabricare: geotextile neţesute geotextile ţesute geotextile tricotate geotextile reţea geotextile speciale .

consolidate prin diferite procedee. consolidarea prin coasere-tricotare. Procedee de consolidare : consolidarea mecanică prin interţesere. consolidarea chimică. consolidarea termică. . formate dintr-un aglomerat de fibre orientate după o anume direcţie sau la întâmplare. similare cu cele ale mediilor poroase naturale.Geotextile netesute Geotextilele neţesute sunt pături fibroase. Acestea pot fi aplicate independent sau asociat. Rezulta proprietăţi filtrant drenante foarte bune. Au structura tridimensională. cu structură tridimensională.

Consolidarea termică se realizează prin fixarea (îmbinarea) la cald a filamentului. Consolidarea chimică constă din realizarea unor legături între fibre cu ajutorul unui liant chimic. în formă de spic. în punctele de contact ale acestora. care agăţând fibrele le reorientează şi le încâlcesc. sau fibrelor constituente. Consolidarea prin coasere este o consolidare mecanică realizată prin executarea unor şiruri de cusături în lungul păturii fibroase . de regulă o răşină sintetică.Geotextile netesute Interţeserea este o consolidare mecanică realizată prin introducerea în stratul fibros şi apoi extragerea din el a unor ace speciale.

Geotextile tesute Geotextilele ţesute sunt materiale cu structură bidimensională. se obţin geotextile cu desime şi grad de acoperire diferit şi implicit. ce rezultă din încrucişarea şi întrepătrunderea a două sisteme de fire: urzeala şi bătătura. cu permeabilităţi diferite. În raport cu numărul de fire şi de încrucişări pe unitatea de suprafaţă. există trei scheme principale de ţesere: pânză. În tehnologia textilă. constituite din fibre dispuse într-o reţea regulată. . diagonal şi atlas.

în avans sau regres cu unul sau mai multe fire. la fiecare rând. În ele se realizează o împletire continuă a firelor din bătătură cu fiecare fir din urzeală. la un grad de acoperire egal cu al celorlalte ţesături. Ţesăturile tip atlas au un aspect neted. . structura ţesăturii fiind rectangulară. caracteristic. Schema de ţesere are cele mai puţine încrucişări de fire pe unitatea de suprafaţă. Ţesăturile tip diagonal sunt caracterizate printr-o structură în diagonală determinată de schema de ţesere.Geotextile tesute Ţesăturile tip pânză sunt cele mai simple. cum ar fi termofixarea prin calandrare sau fixarea prin acoperire cu o peliculă. care presupune trecerea firelor din bătătură peste două sau mai multe fire de urzeală. După ţesere pot fi supuse unui proces de finisare.

sporite în raport cu cele ale ţesăturilor. În raport cu modul în care se realizează legăturile dintre fire. realizate prin împletirea unuia sau a mai multor fire. sub forma unor bucle înlănţuite.Geotextile tricotate Geotextilele tricotate sunt materiale cu structură bidimensională. precum şi marea lor deformabilitate la solicitări de tracţiune. Specifice pentru materialele tip tricot sunt flexibilitatea şi supleţea lor. materialele pot fi deşirabile sau indeşirabile. .

Geotextile retea Geotextilele reţea sunt materiale textile cu spaţii (ochiuri) mari de ordinul a câţiva cm2 realizate din benzi. . fire sintetice sau naturale asamblate prin procedee speciale diferite de cele clasice de ţesere sau tricotare.

dependentă de cea a benzilor constituente. Materialele sunt destinate lucrărilor antierozionale şi asigură astfel însămânţarea suprafeţelor tratate şi protecţia acestora până la dezvoltarea vegetaţiei. Geotextilele însămânţate sunt produse neţesute care au încorporate în ele seminţe de graminee perene şi eventual unele adaosuri (turbă). din material plastic. Ţesăturile din benzi sunt materiale realizate din benzi late de câţiva mm.Geotextile speciale Rogojinele sunt împâslituri groase şi foarte rugoase. de regulă cu o structură închisă. realizate din fire sau filamente destul de rigide. până la 2-4 cm şi o flexibilitate limitată. Principala caracteristică a acestor materiale este rugozitatea pronunţată. . Au în general grosimi mari. Materialele pot avea grade diferite de rugozitate.

Tip geotextil Netesut Tip consolidare Termosudat Intertesut Caracteristica -deschiderea porilor variabila -permitivitate variabila -deschiderea porilor variabila -deschiderea porilor e mai mica -pot fi susceptibile la colmatare -permitivitate medie-mare -deschiderea porilor poate fi controlata prin procesul de tesere -firele se pot deplasa -deschiderea porilor relativ mare -permitivitate mare -firele se pot deplasa -deschiderea porilor relativ mica -permitivitate medie -rezistenta la strapungere buna -deschiderea porilor poate fi controlata prin fabricatie -rezistenta mare la strapungere -nu sunt curente Tesut Benzi Fire monofilamentare Fire multifilamentare Tricot Fire multifilamentare .

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici de identificare natura şi performanţele materiei prime. . produsul în sine. tipul polimerului. elementele dimensionale ale rulourilor). tipul firului sau al fibrei. elementele privind modul de livrare şi ambalare a produselor (lăţimea de fabricaţie. trebuie cunoscute de la început. alcătuire. cu specificarea tratamentelor de consolidare şi finisare. tehnologia de realizare. grosime care deşi sunt caracteristici fizice. elementele dimensionale: greutate. tipul textil – definit după criteriul de fabricare. definit prin mod de fabricaţie.

ρf (a fibrelor) (STAS 5886/68.05-1. Masa unitara. nylon: 1. µa (SR EN ISO 9864:2005 ) masa pe unitatea de suprafaţă se exprimă de regulă în g/m2 .Caracteristicile geotextilelor Caracteristici fizice Densitatea specifica.14. polipropilenă: 0.90-0.22-1.38. polietilenă: 0.) poliester: 1.91.96.

Grosimea nominală este grosimea determinată pentru presiunea de 2 kPa.5° .Caracteristicile geotextilelor Caracteristici fizice Grosimea. 20. t (SR EN ISO 9863-1:2005 şi SR EN ISO 9863-2:1999 ) Grosimea se defineşte ca distanţa dintre cele două feţe ale materialului. exprimată prin măsura în care materialul se îndoaie sub propria Geotextil greutate L 41. 200 kPa). sub o presiune dată (2. Supletea (ASTM D 1388-96) Supleţea reprezintă măsura interacţiunii dintre greutatea (masa) geotextilului şi rigiditatea sa.

ρ = densitatea totală a geotextilului. În cazul geotextilelor porozitatea este legată de capacitatea materialului de a lăsa să treacă lichidele. ⎛ µA ⎞ n = ⎜1 − ⎟ ⎜ ρ ⋅ t ⎟ × 100 ⎠ ⎝ µA = masa pe unitatea de suprafaţă. n Porozitatea se defineşte ca fiind raportul dintre volumul golurilor şi volumul total.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici fizice Porozitatea. t = grosimea geotextilului .

.pentru geotextile tesute .Caracteristicile geotextilelor Caracteristici fizice Procentajul de suprafata libera .raportul dintre suprafaţa liberă (dintre fibre) şi aria totală a probei.

Deschiderea caracteristică de filtrare corespunde unei dimensiuni specificate a pământului care trece prin geotextil .pentru geotextilele neţesute. Mărimea golurilor în acest caz se poate determina atât prin calcul. . a căror mărime se determină direct sau indirect prin următoarele metode: optice.Se determină distribuţia granulometrică a unui material cu granulozitate neuniformă (în mod normal. golurile – On – sunt reprezentate de porii acestora. spălat printr-un strat unic de geotextil utilizat ca o sită.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici fizice Deschiderea echivalenta a porilor. pământ). O (SR EN ISO 12956:2004) . fără încărcare. Deschiderea porilor se exprimă în unităţi de lungime. cât şi pe bază de măsurători directe.pentru geotextile ţesute şi speciale: golurile – Ot – sunt spaţiile libere considerate de regulă dreptunghiulare. . bine conturate de către reţeaua solidă a produsului. mecanice. sucţiune. hidromecanice.

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici fizice Deschiderea echivalenta a porilor. O 1) 2) 3) 4) 5) alimentare cu apă duză (e) de pulverizare dispozitiv de fixare material granular epruvetă 6) 7) 8) 9) 10) 11) grilă suport recipient tub de racord regulator de amplitudine hârtie de filtru dispozitiv de colectare .

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici fizice Deschiderea echivalenta a porilor. O % Diametru (microni) Domeniu granulometric necesar pentru granulozitatea în procentaje cumulate a materialului granular utilizat .

Caracteristicile geotextilelor
Caracteristici fizice
% Deschiderea echivalenta a porilor, O

Diametru (microni)

Caracteristicile geotextilelor
Caracteristici fizice
Material granular trecut (%) Deschiderea echivalenta a porilor, O

Valoarea O90 (microni)

Caracteristicile geotextilelor
Caracteristici mecanice Compresibilitatea - capacitatea geotextilelor de a se deforma sub acţiunea unor solicitări mecanice normale şi este în general mai mare decât a pământurilor, în special pentru materiale împâslite; o excepţie o constituie geotextilele ţesute şi cele neţesute termosudate. - Pentru geotextilele neţesute consolidate prin interţesere sau pentru cele ce conţin răşini, compresibilitatea reprezintă o caracteristică importantă, legată de permeabilitatea acestora şi de capacitatea de a reţine particulele de pământ.

Determinarea comportării la compresiune.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Compresibilitatea SR EN ISO 25619-1:2009: Geosintetice. Partea 2: Determinarea comportării la compresiune pe termen scurt . Determinarea comportării la compresiune. Partea 1: Proprietăţi de fluaj la compresiune SR EN ISO 25619-2:2009: Geosintetice.

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Compresibilitatea .

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Compresibilitatea Metoda combinata – incarcare normala + forfecare .

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Compresibilitatea .

fie că geotextilul este utilizat cu funcţie de armare (caz în care reprezintă principala caracteristică mecanică). prin rezistenţele şi deformaţiile la întindere după cele două direcţii de încercare: longitudinal (pe direcţia de confecţionare) şi transversal (pe direcţia perpendiculară celei de confecţionare).capacitatea geotextilelor de a prelua eforturi de tracţiune.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la intindere . . drenare sau separare (caz în care este o caracteristică secundară). De aceea este obligatoriu de determinat pentru marea majoritate a aplicaţiilor. . fie cu funcţii de filtrare. în timp ce acelea neţesute au o capacitate mai mare de deformare.caracteristică fundamentală.Geotextilele ţesute sunt mai rigide. .Comportarea la tracţiune se exprimă în kN/m de lăţime. .

Tf). . . εf).ε). Rezistenţa la întindere a diferitelor tipuri de geotextile – curbe tipice .modulul de elasticitate (panta porţiunii iniţiale a curbei σ .alungirea la rupere (deformaţia maximă.efortul maxim de întindere (rezistenţa la întindere a geotextilului.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la intindere Din încercări rezultă: .

lăţimea epruvetei este mai mare decât lungimea sa. ca şi o metodă de comparaţie normalizată a geosinteticelor. inclusiv geotextilelor ţesute. deoarece anumite geosintetice au tendinţa de a suporta o contracţie (îngustare) sub sarcină în zona dintre reperele de măsură. Principala diferenţă între această metodă şi alte metode utilizate pentru măsurarea proprietăţile mecanice la tracţiune a textilelor este lăţimea epruvetei. neţesute. . geotextile tricotate şi împâslituri.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la intindere SR EN ISO 10319:2008 – metoda benzilor late Metoda este aplicabilă celor mai multe geosintetice. În această metodă. O lăţime mai mare diminuează efectul de îngustare al acestor textile şi furnizează o relaţie mai apropiată de comportarea scontată a textilelor pe teren. geocompozite.

cel mai adesea prin coasere. Îmbinările trebuie testate din aceleaşi puncte de vedere ca şi secţiunea curentă a materialului. prin raportul dintre rezistenţa cusăturii şi cea a geotextilului intact. Tcusatura E= ⋅ 100 Tgeotextil .Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta imbinarilor (SR EN ISO 10321:1999 ) De multe ori geotextilele trebuie îmbinate. Rezultatele sunt exprimate în procente.

exprimată în procente. .Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta imbinarilor (SR EN ISO 10321:1999 ) ξj/s = 100 x (Tj/s/Tmax) unde: ξj/s este eficacitatea cusăturiiîmbinării. Tj/s este rezistenţa medie a cusăturii/îmbinării. exprimată în kilonewtoni pe metru. Tmax este rezistenţa medie la tracţiune a materialului neîmbinat/necusut. exprimat în kilonewtoni pe metru.

Rezistenta la plesnire (la intindere multiaxiala) . care utilizează o membrană gonflabilă care deformează geotextilul sub forma unei emisfere. . . până la plesnire.Pentru unele utilizări ale geotextilelor trebuie cunoscută rezistenţa la încărcări perpendiculare pe planul său.capacitatea geotextilului de a suporta încărcări ciclice fără a ceda.Există 2 metode de a supune geotextilul la eforturi perpendiculare pe planul său: încercarea Mullen.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la oboseala . încercarea ce utilizează o probă rectangulară care se deformează cu ajutorul unei membrane de cauciuc aflată dedesubt.

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la sfasiere Geotextilele sunt supuse la astfel de eforturi în timpul instalării. . aplicabilă geotextilelor ţesute.încercarea Elmendorf. Rezultă forţa necesară pentru propagarea sfâşierii (norma ASTM D 226196).încercarea cu probă „despicată”. Se utilizează una din următoarele încercări: . . în care se determină forţa medie necesară pentru propagarea unei tăieturi iniţiale. .încercarea cu probă trapezoidală prin care se determină forţa necesară pentru iniţierea sfâşierii (ASTM D 4533-91). în care pe o probă cu o tăietură iniţială de 75 mm se trage de cele două părţi ale tăieturii. cu ajutorul unui aparat tip pendul (ASTM D 1424-96).

poate duce la perforarea geotextilelor.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la impact (soc) .Pentru determinarea rezistenţei la impact se utilizează un con metalic fixat într-un aparat de tip CBR şi care este lăsat să cadă liber pe geotextil. uneltelor etc.SR EN 13433:2007 Gradul de penetrare constituie o indicaţie asupra comportamentului geosinteticului în cazul căderii de pietre cu muchii colţuroase pe suprafaţa sa. . Metoda este în general aplicabilă tuturor geosinteticelor .încercarea de perforare dinamică . .Căderea unor corpuri de tipul pietrelor.

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la impact (soc) 1 cap/mecanism de eliberare conform exigenţelor 2 laboratorului 3 tijă de ghidare 4 con 5 ecran metalic 6 plăci de fixare 7 epruveta 8 surub de ajustare a nivelului 9 strat de protectie pentru con .

Încercarea este aplicabilă în special geotextilelor neţesute. Se înregistrează forţa de străpungere.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la poansonare statica .deplasare SR EN 14574:2005 . Determinarea rezistenţei la perforarea cu piramida a geosinteticelor aşezate pe un suport .Geosintetice.Pentru determinarea rezistenţei la poansonare statică se utilizează un poanson cu dimensiuni standardizate şi un aparat CBR (SR EN ISO 12236:2007). deplasarea la străpungere şi curba forţă . Un poanson se aplică cu o viteză de deplasare constantă. .Epruveta se fixează între două inele de oţel. pe centrul epruvetei şi perpendicular pe aceasta. .

cu secţiune plină. care este. menţinut într-o maşină de încercare la tracţiune/compresiune. de forma unei piramide inversate. până la străpungerea epruvetei. la rândul lui.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la poansonare statica SR EN 14574:2005 . Determinarea rezistenţei la perforarea cu piramida a geosinteticelor aşezate pe un suport O epruvetă este dispusă întinsă pe o placă din aluminiu aşezată pe un soclu din oţel. Se exercită o forţă în centrul epruvetei cu ajutorul unui piston din oţel.Geosintetice. Încărcarea înregistrată corespunzătoare străpungerii este considerată reprezentativă pentru eficacitatea protecţiei epruvetei . legat la un traductor de forţă.

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la frecare . N Bloc Forţa de forfecare. Forţa normală.Pentru caracterizarea frecării dintre geotextil şi diferite materiale pământoase sau sintetice se poate utiliza fie un aparat de forfecare directă (utilizat în general pentru eforturi normale mari). fie un montaj de tip „plan înclinat” (pentru eforturi normale reduse). T Geotextil Pământ Schema încercării de forfecare directă Încercarea cu planul înclinat .

Partea 2: Încercarea pe plan înclinat .Geosintetice. Determinarea caracteristicilor de frecare. Partea 1: Încercarea la forfecare directă SR EN ISO 12957-2:2005 . Determinarea caracteristicilor de frecare.Geosintetice.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la frecare SR EN ISO 12957-1:2005 .

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la frecare .

.unghiul de frecare internă a pământului. c – coeziunea pământului. α .Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la frecare ca E c = × 100 Eficienta coeziunii c tan α Eφ = ⋅ 100 Eficienta frecarii tan φ ca – coeziunea pământ – geotextil. φ .unghiul de frecare dintre pământ şi geotextil.

nisip Tipul geotextilului ţesute din fire monofilamentare ţesute cu urzeală din fire tăiate neţesute consolidate termic neţesute consolidate prin interţesere Nisip de concasaj φ=30o α = 26o (84%) α = 24o (77%) α = 26o (84%) α = 30o (100%) Nisip rotunjit φ=28o α = 24o (84%) α = 26o (92%) Nisip fin φ=26o α = 23o (87%) α = 25o (96%) .Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la frecare Valori orientative ale unghiului de frecare şi ale eficienţei (în paranteză) pentru interfaţa geotextil .

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la smulgere Solicitarea la smulgere din terenul în care se află încorporate este proprie utilizării geotextilelor ca elemente de armare în diferite tipuri de lucrări. Pământ Pământ Geotextil .

Geotextile şi produse înrudite.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la smulgere SR EN 13738:2005 . Determinarea rezistenţei de smulgere din teren .

forţa de smulgere (corectată cu forţa de calibrare). Determinarea rezistenţei de smulgere din teren Pr = Pr Fp Wg Fp Wg rezistenţa la smulgere. în kN . în metri . în kN/m . .Geotextile şi produse înrudite.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la smulgere SR EN 13738:2005 . lăţimea epruvetei.

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Rezistenta la smulgere Axa x = efort normal Axa y = rezistenţa maximă la smulgere .

Deformaţia este înregistrată pe o placă de plumb şi se măsoară dimensiunea amprentelor.Geotextile şi produse înrudite. Măsurarea deformaţiei locale a suprafeţei interioare a geotextilului şi determinarea eficacităţii protecţiei . Determinarea eficacităţii protecţiei unui geosintetic la deteriorarea prin impact Se urmăreşte evaluarea capacităţii unui geotextil de a proteja un alt strat (de regulă geomembrană). pe o perioadă dată de timp. Determinarea eficacităţii protecţiei pe termen lung a geotextilelor în contact cu barierele geosintetice Aplicarea unei încărcări cu ajutorul unui material granular sintetic standard pe o epruvetă de geotextil care este aşezată pe un suport simulat standard.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici mecanice Gradul de protectie SR EN ISO 13428:2005 Geosintetice. SR EN 13719:2003 .

conform SR EN ISO 11058:1999 (fara incarcare).02 – 2. .Caracteristicile geotextilelor Caracteristici hidraulice Permitivitate (permeabilitate perpendiculara pe planul geotextilului).2 s-1. este preferată utilizarea permitivităţii ψ în locul coeficientului de permeabilitate k. legătura dintre cei doi parametrii fiind definită de relaţia k Ψ= t [s-1] t – grosimea geotextilului Pentru determinarea permitivităţii se utilizează metoda cu gradient constant şi cea cu gradient variabil. ψ Această caracteristică este determinată pentru geotextilele utilizate cu funcţie de filtrare. Întrucât geotextilul se deformează sub încărcări. Permitivitatea geotextilelor variază într-o plajă largă de valori: 0.

ψ Exemple de aparate pentru metoda cu gradient constant .Caracteristicile geotextilelor Caracteristici hidraulice Permitivitate (permeabilitate perpendiculara pe planul geotextilului).

ψ Exemple de aparate pentru metoda cu gradient variabil .Caracteristicile geotextilelor Caracteristici hidraulice Permitivitate (permeabilitate perpendiculara pe planul geotextilului).

2 x 10-8 3 x 10-8 2 x 10-6 Coeficient de permeabilitate în plan (cm/s) 6 x 10-4 2 x 10-3 4 x 10-3 4 x 10-2 Valori tipice ale transmisivităţii geotextilelor pentru un efort normal de 40 kPa . θ Transmisivitatea. θ este produsul dintre coeficientul de permeabilitate în planul geotextilului kp şi grosimea geotextilului.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici hidraulice Transmisivitate (permeabilitate in planul geotextilului). t: θ = kp ⋅ t Tip de geotextil Neţesut termosudat Ţesut Ţesut monofilamentar Neţesut interţesut [m3/sm] Transmisivitate (m3/s m) 3 x 10-9 1.

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici hidraulice Transmisivitate (permeabilitate in planul geotextilului). Determinarea capacităţii de curgere a apei în planul lor . θ SR EN ISO 12958:2004 .Geotextile şi produse înrudite.

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici hidraulice Transmisivitate (permeabilitate in planul geotextilului).Geotextile şi produse înrudite. θ SR EN ISO 12958:2004 . Determinarea capacităţii de curgere a apei în planul lor .

θ SR EN ISO 12958:2004 . Determinarea capacităţii de curgere a apei în planul lor .Geotextile şi produse înrudite.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici hidraulice Transmisivitate (permeabilitate in planul geotextilului).

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici hidraulice Transmisivitate (permeabilitate in planul geotextilului).Geotextile şi produse înrudite. θ SR EN ISO 12958:2004 . Determinarea capacităţii de curgere a apei în planul lor .

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici hidraulice Rezistenta la penetrarea apei (incercarea la presiune hidrostatica) SR EN ISO 13562:2001 .

Se impune o sarcină hidraulică constantă care este menţinută o perioadă îndelungată de timp. .Caracteristicile geotextilelor Caracteristici hidraulice Colmatare O metodă simplă de încercare este punerea în contact a unei probe de pământ şi a unei probe de geotextil într-un cilindru.

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici de durabilitate – SR EN 12226:2000 Deteriorarea in timpul instalarii SR EN 10722-1:2007 .Geosintetice. Epruveta de geosintetic este apoi scoasă din aparatul de încercare. este examinată pentru a verifica orice deteriorare vizibilă. Rezultatul este exprimat ca modificare (în procente) a proprietăţii de referinţă . Mod de încercare pentru evaluarea deteriorării mecanice sub încărcări repetate. Deteriorare determinată de materiale granulare O epruvetă de geosintetic este amplasată între două straturi de material granular sintetic şi este supusă unei încărcări dinamice. apoi este supusă unei încercări mecanice sau hidraulice pentru a măsura modificarea proprietăţilor mecanice sau hidraulice.

Caracteristicile geotextilelor Caracteristici de durabilitate Rezistenta la abraziune – SR EN ISO 13427:2004 Aplicarea unei încercări ciclice pe un platan prin intermediul unui strat de agregate. care transmite încărcarea la geotextil. . După 200 cicluri între 5 şi 900 kPa se extrage geotextilul şi i se determină caracteristicile mecanice şi hidraulice pentru a fi comparate cu cele iniţiale.

Sensibilitatea la fluaj a polimerilor creşte considerabil în ordinea: poliester.EN ISO 13431:2004 Se defineşte ca deformaţia obţinută în timp sub încărcare constantă. pentru poliamide de cca 40%. . de la 10 la 100 ani. De aceea. poliamide. polipropilenă şi polietilenă. sarcina admisibilă pentru poliester este de cca 50% din rezistenţa de rupere la întindere. pentru geosinteticele care sunt supuse la încărcări pe o perioadă lungă de timp. iar pentru polipropilenă şi polietilenă se recomandă sa rămână sub 25%.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici de durabilitate Fluaj .

60. Rezultatele sunt exprimate sub forma unei curbe deformaţie specifică (alungire) – timp.000h sau mai mult. iar dacă se doreşte extrapolarea rezultatelor pe durate de viaţă de ordinul 30.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici de durabilitate Fluaj din tractiune – SR EN ISO 13431 EN ISO 13431:2004 prevede o durată de testare de 1000h. Încercări de fluaj pentru geotextile realizate din diferite tipuri de polimeri – curbe tipice . 120 ani. de 10.

Temperatura care provoacă fragilizarea geotextilului este cea la care 50% din probe cedează la impact. impact Rezistenta la factori de mediu (intemperii) – SR EN 12224:2001 Rezistenta la degradarea biologica – SR EN 12225:2001 Rezistenţa geotextilelor (sau produselor înrudite) la atacul bacteriilor sau fungilor. .Caracteristicile geotextilelor Caracteristici de durabilitate Rezistenta la degradare termica Se pot testa probe la impact la diverse temperaturi.

Ghid privind durabilitatea geotextilelor şi a produselor înrudite SR EN 12226:2001 .Geosintetice. Încercări generale pentru evaluarea după încercarea de durabilitate SR EN 12447:2003 .Geotextile şi produse înrudite.Geotextile şi produse înrudite.Geotextile şi produse înrudite.Caracteristicile geotextilelor Caracteristici de durabilitate SR CR ISO 13434:2003 . Metode de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei chimice în vederea utilizării la depozitele de deşeuri . Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide şi alcaline SR EN 14414:2004 . Metodă de încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la hidroliză în apă SR EN 14030:2002 .

7 Msa specifica: 135 – 2000 g/mp Grosime: 0.25 – 7.9 – 1.5 mm Rigiditate: 0 – 25000 mg x cm Compresibilitate: 0 – foarte mare Rezistenta la tractiune (benzi late) : 9 – 180 kN/m Rezistenta la tractiune a imbinarilor: 50 – 100 % din rez. la tractiune . la tractiune Rezistenta la oboseala prin tractiune: 50 – 100 % din rez.VALORI CURENTE Densitate relativa: 0.

VALORI CURENTE Rezistenta la plesnire: 350 – 5200 kPa Rezistenta la sfasiere: 90 – 1300 N Rezistenta la impact: 14 – 200 J Rezistenta la poansonare: 45 – 450 N Frecare cu pamanturi: 60 – 100 % din unghiul de frecare interna al pamantului Rezistenta la smulgere: 50 – 100 % din rezistenta la tractiune Porozitate (netesute) : 50 – 95 % .

2 s-1 Permitivitate sub sarcina: 0.01 – 3 s-1 Transmisivitate: 0.01 – 2 x 10-3 m2/min Deteriorare la instalare: 0 – 70 % din rezistenta geotextilului Comportare la fluaj – fara probleme daca se utilizeaza < 40 % din rezistenta Comportare la fluaj cue fort normal: fara probleme daca se utilizeaza < 50 % din rezistenta .VALORI CURENTE Procent de suprafata libera (tesute) : 0 – 36 % Deschiderea porilor: 2 – 0.02 – 2.075 mm Permitivitate: 0.

biologica. daca nu sunt concentratii f.VALORI CURENTE rezistenta Abraziune: 50 – 100 % din rezistenta geotextilului Colmatare pe termen lung: trebuie evaluata pentru conditii critice Durabilitatea permeabilitatii: 0. radioactiva_ in general fara probleme.4 – 0. mari Degradare UV: majora daca geotextilul nu e protejat Relaxare: fara probleme daca se utilizeaza < 40 % din .8 din permeabilitatea initiala Degradare termica: temperaturile inalte accelereaza degradarea Degradare prin oxidare si hidroliza: trebuie determinate pentru durate de viata lungi Degradare chimica.

Geotextile cu rol filtrant -utilizari Utilizarea geotextilelor cu rol de filtru: la diferite tipuri de construcţii: ziduri de sprijin.. impiedicand in acelasi timp transportul particulelor solide si cresterea excesiva a presiunii apei din pori . la puţuri: filtre sau piezometre. filtrarea: geosinteticul este utilizat pentru a permite trecerea lichidelor din pamanturi sau umpluturi de materiale granulare. depozite de deşeuri. construcţii hidrotehnice etc. drumuri şi căi ferate.

UTILIZARI ALE GEOTEXTILELOR SEPARARE Intre stratul de baza si teren la drumuri nepavate si zone aeroportuare Intre stratul de baza si teren la drumuri pavate si zone aeroportuare Intre stratul de baza si prismul de balast la cai ferate Intre zona de stocare a deseurilor si stratul de baza granular Intre geomembrana si straturile granulare de drenaj Intre terenul de fundare si ramblee de incarcare a terenului Intre terenul de fundare si ramblee de cale ferata Intre terenul de fundare si materialul de umplutura la diguri si baraje de pamant Intre terenul de fundare si ziduri de sprijin rigide sau flexibile Sub dale de circulatie Sub parcaje Sub terenuri de sport Intre straturile drenante la saltelele de drenaj din materiale uniforme Intre diferitele zone ale unui baraj din materiale locale Intre straturile vechi si noi de asfalt .

carstice Armare de baza la diguri fundate pe piloti Pentru treceri peste zone cu fisuri .UTILIZARI ALE GEOTEXTILELOR ARMAREA PAMANTURILOR SLABE Drumuri nepavate pe terenuri moi Piste aeroportuare pe terenuri moi Cai ferate pe terenuri moi Depozite de deseuri pe terenuri slabe Terenuri de sport pe terenuri moi In zone carstice Inchiderea depozitelor de deseuri La structuri de sprijin armate cu geotextile Ramblee La realizarea de taluzuri abrupte La armarea digurilor de pamant si barajelor de materiale locale Stabilizarea temporara a pantelor Oprirea sau diminuarea fluajului versantilor Armarea pavajelor flexibile cu imbinari Armare de baza pentru terenuri slabe.

UTILIZARI ALE GEOTEXTILELOR FILTRARE In loc de filtre inverse granulare Sub stratul granular la drumuri nepavate. pavate sau piste aeroportuare Sub stratul de balast la cai ferate In jurul materialelor granulare de drenaj In jurul conductelor de drenaj Sub depozitele de deseuri care genereaza levigat Pentru filtrarea umpluturilor hidraulice Pentru retinerea sedimentelor Pentru piloti in camasa de geotextil In spatele structurilor de sprijin Sub straturile de consolidare a malurilor In jurul coloanelor de balast sau de nisip In jurul coloanelor perforate ale piezometrelor .

Geotextile cu rol filtrant –utilizari Utilizarea geotextilelor ca filtre in spatele zidurilor de sprijin a – zid de sprijin cu dren subteran. c – sustinere temporara. b – zid de sprijin cu barbacane. d – zid de sprijin din gabioane .

b – tub invelit in geotextil pozat in strat de nisip. d – strat granular invelit in geotextil.Geotextile cu rol filtrant – utilizari (c) (d) Utilizarea geotextilelor ca filtre in sistemele de drenaj a – tub drenant pozat in strat granular invelit in geotextil. fara tub drenant . c.

Geotextile cu rol filtrant –utilizari Utilizarea geotextilelor ca filtre sub stratul de protectie de mal .

Geotextile cu rol filtrant –utilizari Utilizarea geosinteticelor cu rol filtrant la cheuri .

ziduri de sprijin. drenuri pentru accelerarea consolidării. depozite de deşeuri.Geotextile –utilizari Cu rol drenant. căi ferate. . bariere anticapilare. saltele drenante. drumuri. geotextilele se utilizează la: sistemele de drenaj ale diferitelor construcţii: baraje.

Geotextile cu rol drenant–utilizari Utilizarea geotextilelor la diguri din materiale locale. cu rol de drenaj .

Geotextile cu rol drenant–utilizari Utilizarea geotextilelor ca barieră capilară .

Geotextile cu rol drenant –utilizari Geotextile utilizate ca drenuri pentru accelerarea consolidarii .

Geotextile cu rol drenant –utilizari Drenuri verticale din geotextil .

la depozitele de deşeuri. geotextilele se utilizează la: între stratul de agregat şi teren la fundaţiile de drumuri şi căi ferate. între deşeurile depozitate şi sistemul de etanşare – drenaj.Geotextile – utilizari Cu rol de separare. . între terenul de fundare şi corpul digurilor şi rambleelor. între straturile vechi şi noi de îmbrăcăminte bituminoasă. la lucrările de reabilitare a drumurilor pentru a împiedica sau întârzia transmiterea fisurilor din stratul suport în îmbrăcămintea bituminoasă nouă.

Geotextile cu rol de separare – utilizari .

Geotextile cu rol de separare – utilizari Geotextil utilizat cu functie de separare pentru straturile de fundatie ale drumurilor .

Geotextile cu rol de separare – utilizari

Geotextil utilizat cu functie de separare pentru straturile de fundatie ale drumurilor

Geotextile –utilizari
Cu rol de protectie, geotextilele se utilizează la: pentru protejarea geomembranelor sau a altor materiale contra poansonării statice sau dinamice

Geotextile –utilizari
Cu rol de armare, geotextilele se utilizează la:

la drumuri, căi ferate, ramblee sau depozite de deşeuri fundate pe terenuri slabe, la realizarea de structuri de sprijin din pământ armat, la realizarea de taluzuri abrupte armate, la lucrări de reabilitare a pantelor alunecate, la armarea îmbrăcăminţilor bituminoase la drumuri.

f.Geotextile cu rol de armare – utilizari Utilizari diverse ale geotextilelor cu functie de armare a – pante armate. d – armarea terenurilor sub fundatii. c – structuri de sprijin din pamant armat. b. e – armarea straturilor bituminoase. g – armare la traversarea de cavitati .

Geotextile cu rol de armare – utilizari .

Geotextile – utilizari Cu rol anti-erozional. geotextilele se utilizează la: Protectia pantelor contra eroziunii de suprafata ● versanti si taluzuri ● canale ● transee de drenaj ● cursuri de apa ● protectii de mal ● terenuri castigate din mare ● revegetalizare ● plase contra caderii de stanci ● diguri sparge-val ● stavilare ● ramblee .

b – pe pante. c – la protecţie de maluri. d – la pile de pod .Geotextile cu rol anti-erozional – utilizari Utilizarea geotextilelor pentru protecţia contra eroziunii a – sub straturi de anrocamente la protecţia secţiunii unui canal sau curs de apă.

. protecţia fundaţiilor sub apă. construcţia digurilor. geotextilele se utilizează la: consolidarea şi protecţia malurilor. protecţii costiere. construcţia pragurilor în albie.Geotextile – utilizari Cu rol de container. piloţi în terenuri moi.

Geotextile cu rol de container – utilizari a – apărări şi consolidări de maluri. d – fundaţii sub apă. c – piloţi în terenuri moi. b. e – diguri .

METODE DE PROIECTARE - - Proiectare pe baza costului si disponibilitatii Cea mai simplista Se imparte bugetul alocat la suprafata ce trebuie acoperita – se alege geotextilul cu cele mai bune proprietati care indeplineste conditiile de cost Slaba dpdv tehnic Depasita de actualele standarde si norme .

METODE DE PROIECTARE - - Proiectare pe baza de specificatii Se utilizeaza standarde/norme in care sunt prevazute anumite valori pentru caracteristici pentru fiecare functie in parte Nu avem in Romania decat indicatii asupra caracteristicilor importante pentru o anumita functie. . nu si valori.

METODE DE PROIECTARE - Proiectare pe baza de specificatii Exemplu: Pennsylvania Department of Transportation .

s-1 Rez. la plesnire. Rez.01 70 % la 150 ore . cm/s Permitivitate.2 310 70 % la 150 ore Separare Tip A 1200 50 min 3000 450 ≥ 10kpamant 1070 70 % la 150 ore Stabilizare Tip B 1500 20 620 1600 70 % la 150 ore Armare Tip C 1500 20 900 2000 70 % la 150 ore Control antierozional Tip A Tip B 900 400 15 .01 70 % la 150 ore 15 min 960 180 ≥ 10kpamant 0. imbinarilor.50 2200 360 ≥ 10kpamant 800 70 % la 150 ore 15 min 960 180 ≥ 10kpamant 360 70 % la 150 ore Control sedimente Tip A Tip B 900 400 15 -50 2200 360 ≥ 10kpamant 0. N Rez. UV (%) Filtrare 700 20 min 1300 250 ≥ 10kpamant 0.METODE DE PROIECTARE - Proiectare pe baza de specificatii Exemplu: Pennsylvania Department of Transportation Caract. N Permeabilitate. la tracţiune (N) Alungire la rupere (%) Rez. kPa Poansonare.

METODE DE PROIECTARE - - Proiectare pe baza de specificatii Exemplu:AASHTO (American Assoc. cu potential mare de deteriorare a gtx 2 – conditii normale 3 – conditii slabe de deteriorare . Of State Highway and Transportation Officials) 3 clase in functie de conditiile mediu 1 – conditii severe.

la sfasiere. N Rez.- Proiectare pe baza de specificatii Exemplu:AASHTO (American Assoc. N Permitivitate Deschiderea porilor Rez. Rez. N Rez. la tractiune. UV Clasa 1 Alungire la Alungire la rupere < 50 rupere ≥ 50 % % 1400 900 1200 500 500 810 350 350 Clasa 2 Alungire la Alungire la rupere < 50 rupere ≥ 50 % % 1100 700 990 400 400 630 250 250 Clasa 3 Alungire la Alungire la rupere < 50 rupere ≥ 50 % % 800 500 720 300 300 450 180 180 in functie de functia indeplinita . Of State Highway and Transportation Officials) Caract. cusaturilor. N Rez. la poansonare.

Daca FS < FSmin se alege un alt geotextil 9. Se definitiveaza alegerea geotextilului . Se calculeaza FS 7. Se compara FS cu valoarea FSmin 8. Se obtine valoarea admisibila din incercari sau fise tehncie 6. Evaluarea aplicatiei/situatiei 2. Se calculeaza valoarea necesara 5. Se decide asupra functiei primare a geotextilului 4. In functie de pericolul aparitiei situatiei critice (cedarii) se stabilieste factorul de siguranta minim 3.- Proiectare pe functii Pentru functia principala Factor de siguranta FS = VALOARE ULTIMA VALOARE NECESARA VALOARE ULTIMA FS Valoare rezultata dintr-o incercare de laborator care modeleaza situatia actuala Valoare obtinuta din calcul Sau: VALOARE NECESARA = 1.

influenţa efortului asupra rezistenţei polimerului la întindere pe termen scurt. nivelul de efort impus în geosintetic. ca de exemplu: variabilitatea caracteristicilor materialului geosintetic. mediu sau lung.- Proiectare pe functii Coeficienti partiali Coeficienţii de siguranţă trebuie să ia în considerare numeroase elemente. probabilitatea ca perioada supunerii la efort să fie mai lungă decât cea prevăzută în proiect. . probabilitatea ca materialului geosintetic sa fie expus la raze ultraviolete pe perioada execuţiei.

efectul deteriorărilor ce se produc de-a lungul duratei de exploatare. variabilitatea coeficientului de frecare dintre umplutură şi materialul geosintetic. în special în prezenţa apei .- Proiectare pe functii Coeficienti partiali posibilitatea ca temperatura să varieze altfel decât a fost prevăzut în timpul determinării proprietăţilor mecanice ale materialului. care poate varia cu condiţiile de teren. realizarea unghiului de frecare internă a materialului de umplutură într-o lucrare de pământ armat. efectul deteriorărilor produse în timpul instalării. variabilitatea mărimii particulelor materialelor granulare în contact cu materialul geosintetic.

. FSDB este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea biologică. Tult este rezistenţa la întindere ultimă obţinută din încercări. FSDC este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea chimică. FSFL este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de apariţia fenomenului de fluaj. care va fi utilizată în proiectare. FSDI este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea din timpul instalării.- Proiectare pe functii Coeficienti partiali Functie de armare Tadm = Tult 1 FSDI × FSFL × FSDC × FSDB Tadm este rezistenţa la întindere admisibilă.

5 2.0 1.0 – 1.- Proiectare pe functii Coeficienti partiali Functie de armare Domeniu de utilizare Separare Protecţie Drumuri nepavate Ziduri de sprijin Ramblee Îmbunătăţirea capacităţii portante Stabilizarea pantelor Pavaje Căi ferate FSDI 1.5 1.0 1.0 1.0 – 1.0 1.0 – 3.5 1.1 – 2.0 – 1.5 2.0 – 1.0 (Koerner) FSDB 1.5 1.0 – 1.5 1.2 1.0 1.5 – 3.2 1.5 1.5 – 2.0 – 1.1 – 2.2 – 1.0 Coeficienţi parţiali de siguranţă FSFL FSDC 1.0 – 1.0 – 4.0 – 2.5 2.5 1.0 1.0 – 1.5 1.5 – 2.5 1.0 – 3.0 – 1.1 – 1.0 – 1.5 1.1 – 1.5 1.0 1.0 –1.3 1.0 – 1.0 – 1.3 1.5 – 2.2 .3 1.1 – 2.0 1.5 2.0 – 1.5 1.0 – 4.1 – 2.1 – 2.0 – 1.1 1.2 1.0 1.0 1.3 1.0 – 1.0 – 1.1 – 2.0 – 2.

qult este debitul ultim determinat din încercări. . FSFL este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de fenomenul de fluaj. FSC este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de fenomenul de colmatare. FSI este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de pătrunderea materialelor adiacente în deschiderile materialului geosintetic. FSCC este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de colmatarea chimică. FSCB este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de colmatarea biologică.- Proiectare pe functii Coeficienti partiali Functie hidraulica q adm = q ult 1 FSc × FSFL × FSI × FSCC × FSCB qadm este debitul admisibil care va fi folosit în proiectare.

0 – 1.0 – 1.2 – 1.5 1.0 – 3.0 – 10.0 5.0 2.2 – 1.1 – 1.0 – 4.0 – 1.0 – 50.5 1.2 1.2 1.1.0 – 3.2 – 1.0 – 1.0 2.0 2.5 1.0 – 4.0 5.0 2.2 1.3 FSCB 1.0 1.5 1.0 2.1 – 1.0 – 4.0 – 1.5 – 2.0 – 3.0 2.2 1.0 – 1.5 – 2.3 2.2 1.2 1.0 1.0 – 10.0 – 1.3 (Koerner) .0 – 1.0 – 1.- Proiectare pe functii Coeficienti partiali Functie hidraulica Domenii de utilizare Filtre în spatele zidurilor de sprijin Filtre asociate drenurilor Filtre pentru controlul eroziunii Filtre la depozitele de deşeuri Drenaje gravitaţionale Drenaje sub presiune FSC 2.0 2.0 – 1.0 Coeficienţi parţiali de siguranţă FSFL FSI FSCC 1.2 1.5 1.0 – 4.2 – 1.2 1.0 – 10.0 1.0.5 1.

deschiderea porilor suficient de mica + durabilitate Reguli empirice .PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE FILTRANTA Functia de filtru presupune curgerea lichidului perpendicular pe geotextil si retinerea particulelor de pamant in amonte Parametri: permeabilitate suficient de mare.

1.PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE FILTRANTA Permeabilitate: unii autori impun o permeabilitate a geotextilului egala cu un multiplu de permeabilitatea pamantului (0. 1 sau 10) .

pentru pamant cu > 50 % particule cu diam. < 0.AASHTO: .pentru pamant cu < 50% particule cu diam.30 mm – Carroll: O95 < (2 – 3)d85 . < 0.multe reguli empirice .PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE FILTRANTA Deschiderea porilor: daca este prea mare – eroziune interna .60 mm .074 : O95 < 0.074 mm: O95 < 0.

PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE FILTRANTA Deschiderea porilor: .

PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE FILTRANTA Deschiderea porilor: .

relativ fine Pamanturi necoezive carora le lipsesc unele fractiuni granulare si care lucreaza sub gradienti hidraulici mari Argile dispersive Apa subterana cu alcalinitate mare (precipitati) Ape cu turbiditate mare sau micro-organisme .E de asteptat o colmatare partiala . necoezive.PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE FILTRANTA Durabilitate: se va colmata geotextilul? .Situatii care pot duce la colmatare excesiva: Pamanturi uniforme.Trebuie evitata colmatarea excesiva .

microorganismele: .geotextile tesute cu procentuld e suprafata deschisa > 10 % .geotextile netesute cu porozitate > 50 % . sedimentele.Pentru cazurile care pot duce la colmatare excesiva se pot alege geotextile relativ deschise care sa lase sa treaca particulele fine.PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE FILTRANTA .

Conceptul de filtrare in adancime pt.Formarea unui filtru natural in amonte Particule blocand deschiderile gtx. in amonte Efect de bolta in amonte Particule de pamant blocate in structura gtx. gtx. groase .

Geotextile cu functie filtranta pentru retinerea sedimentelor .

2 e-11.Geotextile cu functie filtranta pentru retinerea sedimentelor .1α -Rata de siroire (apa + sedimente): Q = CIA Q – debitul de siroire (mc/h) C – coeficientul de siroire I – intensitatea ploii (m/h) A – aria (mp) H = (Qtα)1/2 t – durata ploii de calcul (h) H – inaltimea necesara a gardului .Lungimea maxima a pantei care poate fi asigurata (retinuta) de un singur rand de geotextil: Lmax = 36.

PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE SEPARARE
- Rezistenta la plesnire Se considera un geotextil deasupra unui strat de baza cu particule (pietre) de diametru mediu dd Daca pietrele din stratul de baza au o granulozitate uniforma, geotextilul va putea patrunde in golurile dintre pietre.

33dd f(ε) – functia deformatiei geotextilului 1 ⎛ 2y b ⎞ f (ε ) = ⎜ ⎜ b + 2y ⎟ ⎟ 4⎝ ⎠ b – latimea golului y – deformatia in gol .Rezistenta la plesnire Tnecesar = 1 p' d v [f (ε )] 2 Tnecesar – rezistenta necesara a geotextilului p’ – efortul pe geotextil (putin mai mic decat presiunea din pneuri) dv – diametrul golurilor din stratul de baza ~ 0.PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE SEPARARE .

Rezistenta la plesnire Tult = 1 p test d test [f (ε )] 2 .Pe baza metodei Mullen Tult – rezistenta ultima a geotextilului ptest – presiuena la rupere determinata in incercarea Mullen dtest – diametrul dispozitivului de testare (30 mm) .PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE SEPARARE .

Rezistenta la plesnire .PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE SEPARARE .

PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE SEPARARE .Rezistenta la tractiune .

33dd Tnecesar = p' (d v ) 2 [f (ε )] .Rezistenta la tractiune: se mobilizeaza un efort de tractiune atunci cand un element granular este fortat sa patrunda intre doua alte particule d+2d −3d lf − l0 2 2 (100) ≈ 33% ε= (100) = l0 3d 2 [ ( )] ( ) ( ) S=d/2 lf – lungimea deformata a geotextilului p’ – presiunea aplicata dv = 0.PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE SEPARARE .

Rezistenta la perforare (poansonare) .PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE SEPARARE .

PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE SEPARARE .Rezistenta la perforare (poansonare) Fnecesar = p' d a S1S 2 S 3 Fnecesar – forta de poansonare necesar a fi preluata p’ – presiunea exercitata pe geotextil (presiunea de umflare a pneurilor) da – diametrul mediu al particulelor ce pot perfora geotextilul S1 – factorul de protruziune S2 – factor de scara S3 – factor de forma .

diametru 25 – 600 mm) h – inaltimea de la care cade obiectul (0.masa obiectului care cade (densitate relativa 2.PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE SEPARARE .5 – 5 m) da – diametrul obiectului .Rezistenta la impact E=mgh=13.35 x 10 -6 3 da h m.60.

Rezistenta la impact .PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE SEPARARE .

Geotextilele imbunatatesc comportarea drumurilor nepavate si permit utilizarea unei grosimi reduse a stratului de agregat Agregat h0 ∆h h Geosintetic H .PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE ARMARE LA DRUMURI NEPAVATE -La drumurile nepavate geotextilele se utilizeaza intre stratul de agregat si terenul natural. .a rmare. filtrare si drenaj. avand functii de separare.

PROIECTAREA GEOTEXTILELOR CU FUNCTIE DE ARMARE LA DRUMURI NEPAVATE B pec pec h0 α0 γh0 p0 γh p Geosintetic α h L B L Stratul de agregat este presupus a determina o distribu¡ie piramidala a presiunii aplicate pe suprafata lui. Prezenta armaturii geosintetice determinå cresterea ariei de distributie a presiunii . pec.

-Se considera un vehicul cu roti duble. P P = 4Acpc Ac – aria de contact a unui pneu pc – presiunea de umflare a pneului L × B = 2A c 2 B= P pc P 2 pc . care este inlocuit cu o incarcare pe osie.pentru vehicule in miscare B= .pentru vehicule stationare .

L – laturile dreptunghiului echivalent suprafetei de contact a pneurilor h0 – grosimea stratului de agregat fara armare h – grosimea stratului de agregat cu armare α0 – unghiul distributiei piramidale fara armare (~26°) α.cu armare p= P + γh 2( B + 2h tan α )( L + 2h tan α ) p0 – presiunea la baza stratului de agregat fara armare p – presiunea la baza stratului de agregat cu armare P – presiunea echivalenta pe osie B.p0 = 2( B + 2h0 tan α 0 )( L + 2h0 tan α 0 ) P + γh0 .35°) γ.greutatea volumica a stratului de agregat .unghiul distributiei piramidale cu armare (27 .fara armare .

tasarea stratului aflat sub roti determinå refularea pamantului in spatiul dintre roti si din afara acestora. Presiunea pe terenul de fundare de catre portiunea de geosintetic aflata sub rotile duble este p*. pg este reducerea de presiune datorata utilizarii armaturii geosintetice .pg. p* = (π + 2)cu + γh. materialul geosintetic va fi supus la întindere. Presiunea aplicatå pe terenul de fundare de cåtre roti si stratul de agregat este p.roti duble agregat p teren de fundare p geosintetic Terenul de fundare fiind considerat incompresibil. De aceea. egala cu: p* = p .

2htanα. (P) si (P') si poate fi calculata cu urmatoarele formule: 2a = B + 2h tanα 2a' = e . unde e este ecartamentul dintre rotile duble.B .e 2a (P') 2a' 2a β pozitia initiala a geosinteticului geosintetic β β r β s s (P) e Forma deformata a armaturii geosintetice este considerata a fi compusa din doua parabole conectate intre ele la nivelul pozitiei initiale a armaturii. .

este mai mare în parabola de sub roti. (P'). b' = jumatate din lungimea parabolelor (P). respectiv (P'). Relatia dintre sageata armaturii geosintetice. (P) decat in cea centrala. si deci efortul de tensiune. s si adancimea fagasului lasat de roti. este egalå cu: ε = b + b' − 1 a + a' unde b. In acest caz. alungirea ε.Cazul (1): parabola centralå. in timp ce cealalta jumatate contribuie la refularea in afara rotilor. (P') este cea mai latå (a' > a). Jumåtate din pamantul ce se taseaza contribuie la refularea pamantului intre roti. r este: s = ra ' a + a' Alungirea geosinteticului. ⎡ ⎤ 2 2⎞ ⎛ b − 1 = 1 ⎢ 1 + ⎛ 2 s ⎞ + a ln⎜ 2 s + 1 + ⎛ 2 s ⎞ ⎟ − 2⎥ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎝a⎠ ⎝a⎠ ⎟ 2⎢ a 2s ⎜ a ⎥ ⎝ ⎠ ⎣ ⎦ 2 ⎤ ⎡ ⎥ ⎢ 1 + ⎛ 2(r − s) ⎞ + ⎜ ⎟ ⎥ ⎢ ⎝ a' ⎠ ⎥ b' − 1 = 1 ⎢ ⎥ ⎢ 2⎞ ⎛ a' 2 ⎛ 2( r − s ) ⎞ ⎟ ⎥ ⎢ a' ⎜ 2(r − s) ln⎜ + 1+ ⎜ ⎟ ⎟ − 2⎥ ⎢ 2(r − s) ⎝ a' ⎠ ⎟ ⎜ a' ⎥ ⎢ ⎝ ⎠ ⎦ ⎣ . considerata uniforma pe toata lungimea geosinteticului.

(P) sunt mai late decat parabola centrala. efortul este mai mare in parabola (P ') decat in (P). (P') (a > a'). In acest caz. P: ε = b −1 a se foloseste relatia anterioara. mai putin de jumatate din pamantul care se taseaza contribuie la refularea påmântului intre roti. 2ra 2 s= 2 2a + 3aa '−a ' 2 Deformatia armaturii geosintetice si.deformatie . Reducerea de presiune pe teren determinatå de prezenta armaturii geosintetice: pg = Kε ⎜ ⎟ a 1+ ⎛ a ⎞ ⎝ 2s ⎠ 2 K este modulul secant al geosinteticului. deoarece efortul normal transmis lui (P) de catre roti este ridicat si determina o frecare importanta. deci.Cazul (2) parabolele de sub roti. geosinteticul nu se deplaseaza. dedus din curbele efort . dedusa pentru a' > a. Cu toate acestea. in acest caz. Deci. alungirea este diferita in (P) si in (P ').

14r − 2412.52 log P − 292. P . N .numarul de treceri ale încårcårii.coeziunea nedrenata a terenului [kPa].Determinarea grosimii stratului de agregat A: Metoda Giroud Metoda Giroud se bazeaza pe valoarea indicelui CBR.7 log N + 496. respectiv a coeziunii nedrenate. cu . . r .incarcarea pe osie [kN]. cu .63 h este grosimea stratului de agregat.adancimea fagasului. grosimea stratului de agregat se calculeazå astfel incat CBR = 5%. Daca terenul prezinta un CBR < 5%. (π + 2)cu = 2 B + 2h tan αP L + 2h tan α − ( )( ) Kε ⎜ ⎟ a 1+ ⎛ a ⎞ ⎝ 2s ⎠ 2 h= 125.42 0 cu .

.

Metoda germana Ev2 necesar la acest nivel agregat geogrila teren Ev2 masurat h [cm] 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0 10 20 Ev2 [Mpa] 30 40 50 Armat Nearmat Diagramå tip Beckman pentru determinarea grosimii stratului de agregat .B.

PROIECTAREA ARMARILOR GEOTEXTILE PENTRU TERENURI MOI Pentru fundarea rambleelor pe terenuri moi. saturate se poate adopta urmatoarea solutie: Geotextil de rezistenta mare asezat pe teren Strat drenant Drenuri prefabricate verticale Construirea in etape a rambleului .

determinarea geometriei generale a rambleului Elemente de proiectare Pt.Pt. necesare Pt. determinarea lungimii necesare de ancoraj Pt. determinarea rez. determinarea frecarii necesare pe baza contra alunecarii pe talpa . determinarea modulului necesar si al deformatiei Pt.

Capacitate portanta qadmisibil = cNc/Fs qadmisibil = γHadmisibil c – coeziunea Nc – factor de capacitate portanta .

c=0.Stabilitate globala FS – factor de stabilitate c – coeziunea. la compresiune monoaxiala Larc – lungimea arcului de cerc de cedare R – raza cercului Ti – forta de tractiune maxima admisa in straturile de geotextil yt – bratul de parghie pentru diferitele straturi de geotextil W – greutatea masei alunecatoare X – bratul d eparghie pentru greutate .5qu qu – rez.

US Army Corp of Engineers: deformatie 10% la efort maxim E = Tnecesar/εf = Tnecesar/0.10 .Deformatie elastica -Un modul prea mic ar determina valori prea mari ale deformatiei .

unghiul de frecare al pamantului δ.unghiul de frecare pamant – geotextil σv – efortul vertical mediu (γH) E – eficienta la smulgere (0.Smulgere L necesar = Tactual 2E(c a + σ v tan φ) Lnecesar – lungimea necesara de ancorare in spatele suprafetei de cedare Tactual – forta de tractiune actuala in geotextil c – coeziunea ca – adeziunea pamant – geotextil φ.8 – 1.2 pentru geotextile) .

unghiul de frecare al umpluturii rambleului L – lungimea zonei supuse la refulare tanδnecesar = E(tanφ) E – eficienta frecarii (0.5γH tan δ )L δnecesar – unghiul de frecare necesar pamant – geotextil H – inaltimea rambleului ka – coeficientul impingerii active φ.8 pentru geotextile) .Refulare laterala Pa = τL = (σ vmediu tan δ )L tan δ necesar = (Hk a ) / L 0.6 – 0.5γH 2 k a = (0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful