P. 1
Infectii neonatale

Infectii neonatale

|Views: 91|Likes:
Published by Manolescu Ionut

More info:

Published by: Manolescu Ionut on Mar 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/05/2012

pdf

text

original

.:

', ,:

VIII. Infec

neonatale

! ;;i

'
INFECTII NEONATALE
Infecfii fetale qi neonatale in cadrul sindromului TORCH

il

:-ti

a,,.'.:.

e

Infecliile congenitale gi perinatale date de o serie de virusuri au fost incadrate in 1971 de cdtre Nahmias qi coraboratorii sub denumirea de TORCH sindrom (T= toxoplasmoza, O= other - alte virusuri (HIV, hepatitice, etc), R - rubeold, C =
citomegalovirus, H = herpes simplex virus).

In 1994 Stamos gi Rowley afirmau c6 doar primele 4 virusuri igi meriti incadrarea in aceastd denumire, deoarece herpes simplex virus se transmite mai ales in timpul naSterii decat intrauterin, iar aspectul clinic nu prezinti semle comune cu celelalte infeciii. Cand o infeclie congenitali sau perinatali este suspectat hebuie considerat diagnosticul separat al fiecdrui agent infeclios in parte.

A.
aproximativ

Considereii generale Epidemiologie g patogenie,

infectiilor din cadrul sindromului TORCH este de vii. Incidenta infecliilor mateme gi fetale cauzate de microorganismere din Sindromul
2,5Yos din nou-ndsculii

Incidenla generali

a

TORCH:

Microorganism
Citomegalovirus Rubeola intraepidemic Rubeola interepidem ic Toxoplasma Gondii Herpex simplex

Infectie materni/1000
40-150 20-40
0,1

Infectie fetalill000 n.n.
4-30
0,5 0,5-1 rare

1,5-6,4
10- 15

dupa Alperr G, Ptatkin SA.

i,

peaiot

Vii niiiTijT

lasaO

prognosticul pe termen lung este afectat. Infecliile intrauterine pot genera:

Depistarea acestor infectii de la na4tere este extrem de impofianta pentru

I ! n

Avolturi repetate,
Nou-ni,scut mort, Prematuritate,
269

Cqpilo

lul VI I I. hrfeclii

neonata I e

2.

lntArziere in crestere intrauterind I MalformaJii congenitale. Ciile de transmitere: 1. Hematogeni. (transplacentare) cea mai liecvente;

L-l

Ascendentd prin lichid amniotic infectat din tractul genital,

mecanism

probabil penhx herpesul neonatal; 3, Intrapa-rtum; - plin fecale materne - pentlu enterovirusru.i, - prin sectelii cu senge, operalie cezariand

Ht/.
Infectia materni
lnvazre hematogenA
V
I

-

virusuri hepatitice,

- Nu existA infectie
fetalf, s1u placentard

Infectie

fetali

<1Infeclie placentar6

i ---------------*
Fdrd efecte asupra cregterii
$i

I
Fdrd infecJie fetald
I

I

Efecte asupYa creqterii gi

viabilitArii
I

viabilitatii

+ Moarte embrionare $i resgrbtie

prematur

Copil

Copil
la termen

IUGR
de dezvoltare

Anomalii
congenitale

Copil
normal

mentali

Eiadicarea persistent6 postnatale

infectiei postnatale

ilt;'.il,.

r:

Degradare tisular-i care determind sechele

/

Firl

/
semne de

boald sau deces

:.-1

,: :l: ' :

Afectarea fetali;i neonatalA depinde de interacliunea mai multor factori: a) varsta la care mama este infectatA: avorturile gi nou-nascutul mort la na$tere apaj mai frecvent cAnd infeclia fetala se face la v6rste de gestatie mai mici; b) virulenta $i tropismul celular al agentului patogen:

c)

Doafia de intrare fetaid:
270

,.(.1

.l

injurii fetale mai mari decdt infectia recurenta, probabil datorita protectiei determinate de transferul placentar precoce de anticorpi; e) dacl fetusul qi nou-niscutul au primit transfer de anticorpi de la mami. Mecanismul dezvoltarii malformatiilor intrauterine.u u.rur" a unei infectii poate fi explicat prin: Perturbarea embriogenezei; Distrugerea tisulari a unor organe deja formate. Impljlgljjrl e n atur d s o c i al d Vaccinarea antirubeolic6 scade p6nd la 0 incidenla rubeolei congenitale. Existb o rati mare de hepatita B la mari grupe populalionale din Asia. obiceiurile alimentare a unor popoare de a consuma came cruda creste infectia cu Toxoplasma Gondii.
Infecliile virale determini epidemii sezoniere
zostenan.

,,

-"**;r""""r--,n*,ffi

-

enterovinrsuri si virusul varicelo-

B. Ahorulare diagnosticd Se pune diagnosticul de infecfie intrauterini sau intraparfum atunci cand evaluarea clinicL materno-fetalA sugereazd: - semne sau simptome materne determinate de un anumit agent patogen;

-

expunerea materni doveditd

la anumili agenli

patogeni: Toxoplasma Gondii,

enterovirusuri; - screening de rutini de laborator pentru gnrpa de risc; - descoperirea intempldtoare a unor infeclii in urma testelor de laborator de rutin6. Dificultatea diagnosticului vine din necesitatea de investigare a dou6 gazde: mami gi fetus/nou-ni.scut. Manifestdrile de boal6 pot fi:

asemdndtoare altor boli: SDR, sepsis bacterian. Semne sugestiye Ia nattere ! intdr-ziere in cretterea inh.aurerina, n Hepatomegalie, I Icter,

I I ! I

absente,

subtile, nespecifice,

?l

E

Miclocefalie,
e.

.a

t_I tlIOrOCeIa

Leziuni oculare, Leziuni ale pielii. Majoritatea nou-nisculilor cu infectii intrauterine qi intrapartum sunt din nefericire asimptomatice de-a lungul perioadei neonatale. dou6 treimi din cei cu rubeold congenitali, trei sferturi din cei cu toxoplasmozd, aproape toti din cei cu hepatitA B qi citomegalovirozl.

E E

:

271

D Orofaringe. Ig A. Corioretinita I l. Ex. Rubeold: tr D Ochi: cataracta. TORCH l.Ig G. ORL I Miocarditd 9. Ag P:+.-:. Hidrops non-imun T e tle S emne clinice speciJice Toxoplasmoz6: Culturi virale: ry:c$g: tt "Jg!!! otg! fl Ll D Hidrocefalie. Radiografie craniani d.Blott. acuti :..zuta Peteiii Hernie inghinal6. cu Culturi din LCR. Ag HBc Ac t{bs. Ig M. calcificf. Sdnge pentru HIV. Culturi de la nivelul tegumentelor. LalclllcancereDrale. Tomografie comPuterizat5 e. B. f Ex. Keratoconiunctiviti 12. Corioretiniti. tr ! Urin5. Hidrocefalie 7. pigmentiri retiniene tr E Cord: malformalii congenitale ! cardiace (ex: stenozd AP) Ureche: surditate. oftalmologic t. Punctie lombard c. Hepatosplenomegalie 3. Ig M=inf. Hemes simplex: fl Vezicule la nivelul pielii I Keratoconjunctivitd E Tulburnri ale SNC D fl IgM+igA=inf HepatitdB/C/D: Ag tiBs. disfunctiile psiho-motorii supravegherea pe termen lung a fie depistate pnna L 1 an de viat6. Hemoleucogramd b. Petesii $i echinroze 5. Microcefalie 6. :.ri Seroloqic: lJr: Citomeqaloviroze: Rubeold'. lcter 4. tulburdrile vizuale. PCR- sA parte surditatea. AcHBE. Calcifi cdri intracrariene 8. acutn Toxoplasma: Ig G.. Malformatii congenitale de cord I0.'. Ag llbe..'. i VI I L lnfeclii neontt trrI c Semne clinice comune tn Sdr..' ! Microcefalie periventricular-e sensibilitate gi senzitivitate scd. Glaucom I3.. lntdrzierea in cre$terea intrauterind 2. T e st e tle h b o1419L199P4fi99 a. Test Western . necesita Un diagnostic suficient de precoce al infecliei inlrauterine $i intrapartum Pe de alti pot nu s r I I cunoagterea am-AnunlitA a profilului clinic agent patogen in parte 9i paraclinic a fiecdrui I I 212 . de aceea este necesar'a de laborator 9i unui nou-nAscut cu suspiciunea de infeclie sau infeclie doveditd prin teste firi expresie clinicd.:_. AcFIBc I/12 ADN test ELISA.

fluxul de sdnge de la nivelul placentei. realizAnd infectarea acestuia. mononucleare perivasculare. in al ll-lea trimestru rata de transmitere este 290/o.5%0. Riscul infecriei fetale este in relafie cu vdrsta de gestatie la care s-a produs infecfia. de la 0. lapte nepasteurizat. legume nespelate. Afectarea sistemului nervos se concretizeazi intr-o meningoencefalita difuza sau focald. insolitd de necroze tisulare. Transplacentar (congenital) . consecinla pierderii de substanle cerebrald. Ilcidenla la nou-ndscut nu-i pe deplin cunoscula. TOXOPLASMOZA CON(IENITALA: Epide m iologie S i patogen ezd. M6ini contaminate dupd contactul cu pisica.5 6. 27] . riscul fiind mai mic cand infecfia matemd apare in plima parte a sarcinii. Incidenfa primoinfectiei la gravide in difelite zone ale globului valiazd intre 12. de paraziti vehiculati de torentul sangvin. Ca regulA. Rata estimatA a infectiei congenitale variaz6.t'tLtal. 3. ToxoplasmaGondiiesteunpaIazitobligatoriuintracelularcepataziteaz6mai multe specii de animale. Curentul sangvin transpoftd transplacentar trofozoitiii la fZt.( opilDlul I lll l. Omul se infecteaze cu Toxoplasma Gondii pe mai multe c?ri: l.de la mama cu infeclie acutd in evolulie. dar severitatea infectiei fetale este invers propo(ionald cu varsta de gestatie la care apare: in primul trimeshx rata de transmitere este 14%. la fit. Patoqenie: 40% din gravide pot transmite infeclia la fdt. Transmiterea prin transfuzie sau transplant de organe este foarte rara. Se citeaze gi cazuri de microcefalie. . Gazda definitivi este pisica. Digestivi: ! Mancare contaminata cu chiqti. Apeductul lui Sylvius ti foramen Monro sunt obstruate de procesul inflamator gi de calcificlri ulterioare. AceastA fansmitere se produce in momentul cAnd mama prezintd infec{ie acutd. in al III-lea trimestru rata de transmitere este 59%. infeclia congenitali nu rezulti din reactivarea unei infectii anterioare. ! ! fl n D I ! O I ! 0oo daca infeclia s-a produs in trimestrul lll: Toxoplasma Gondii manifesta tlopism evident pentru SN si ochi. Rata de aparitie a secheielor severe la nou-nbsculii infectali este: 4l% dacd infeclia s-a produs in trimestrul I. ca urmare a unei encefalite necrozante multifocale. qi fructe r2. Adesea sunt implica(i gi ganglionii bazali. rezultAnd hidlocefalia. 8% dacd infec{ia s-a produs in himestrul II. diferenlele in rata de transmitere sunt consecinla urmitorilor factori: virulenJa sugei de Toxoplasma Gondii.ttc rtt t. infiltrate inflamatori.5 1. neprelucrati termic.5o/"0 din nou-ndscutii vii. nr. posibilitatea susceptibilitdfii genetice a fitului.

Cei asimptomatici se pot prezenta cu una sau mai multe anomalii cum sunt: Pleiocitozi .ecrote qi i"namulii Licalizarea renal6 produce glomerulonefritd splin6' tub digestiv' bIC.. Hidrocefalie. i*i I. cre$terea incidentei microcefaliei mai mulli copii cu QI scdzut 1izill piintte copii din mame cu titru de anticorpi copil cu infeclie antitoxopiasma crescut.Li Li a" iu nuqt"r". Corioretinite. producAnd inflamatii ce pot evolua pAne la surditate La nivel pulmonar poate genera pneumonie interstitial4 la nivelul miocardului prin poate determina . Hidro/microcefalie. Anomalii ale LCR' Convulsii. in diferiti studii multicentrice pe copii urmariti cu 60% 5i cu 30% constatat dublarea frecvenlei surdit6Jii. La l0% din nou-nisculi boala poate evolua fatal' Na$terea prematurl reptezinti 75-50Vo in infecliile cu Toxoplasma. LimfadenoPatie.*a ""l"rhrt principal la nivelul retinei pi coroidei. Microftalmia apare ca urmare dezvoltarii ochiului sau atrofiei secundare a acestuia' intente Toxoplasma se mai poate localiza la nivelul mastoidei sau la nivelul urechii t. Hidrocefa]ia a debutat chiar dupn 7 ani la un subclinicdL in perioada perinatali. prm Doar 10% din nou-nascutii cu infectie congenital6 prezinte manifestfui severe asocieri diverse: r eDra- in tn HePatosPlenomegalie. II. Calcifi cari inracraniene. in tnfecfia este mai severd sau chiar fatali cand infeclia mateme se produce se matem6 primele 2 luni de sarcini in timp ce infeclia asimptomatica apale cind infeclia produce in rimesuul III de sarcini. Semne clinice: 60-70% din infecliile neonatale nu prezintd semne clinice' I. Toxoplasma Gondii se poate localiza in aproape toate organele: tiroid5. Microcefalie. 274 LI . mai ales tulbureri sau pini la 7 ani s-a . etc. 1. placentA. Anemie. mugchi. HiPerbilirubinemie directe. Anemie. Proteinora.. an HePatosPlenomegalie. Infectia simptomaticd prezintd simptome de gravitate medie nespecifice' de tipul: Icter Precoce 9i Prelungit. organe genitale. Altedatedinliteraturaauevidentiatcimajoritateacopiilorcuinfecliesubclinic6 vor dezvolta corioretiniti.hie' alT anl Corioretiniti" Calcillcdri intracraniene' de vedere dupl se pot observa deficite neurologice cu debut tardiv.l" tttf*tiil" * Toxopla. modificirile Gondii (GJ Ilogan I95l) se produc in secundare ca iridociclita $i cataracta a intAr-zierii sunt considerate a fi complica{ii ale acestora.t.

nespecifi c .{'opitolu! friugrcostic: l'il L l n/at. lichid amniotic.dublu sandwich" sunt cele mai sensibile in determinarea Ig M li Ig A.ultrasono grafie fetal6. Cordon ombilical.. tr Reaclia Immunosorbent Agglutination Assay (ISAGA) n Reac{ia ELISA . Teste de diagnostic pentru infeclia acutd: 1. B. 6. qi repet areala 15 zile. Postnatal: A. Ig E n n Reacfia Sabin-Feldman Reactia de imunfluorescentd indirecd ambele sunt de referinla gi azi in determinarea titrului de anticorpi specifici antitoxoplasma. cu compararea nivelului lg cu probele marnei qi probele nivelelor - anterioare. Ig M este pozitiva in 7A% din cazurile de toxoplasmozd congenital6.. ISAGA. ELISA . . Ig G..ti ! nr:onotalc l. Titru scdz.8 luni. Serologie: Detectarea in sdnge a anticorpilor specifici de tipul: Ig M. cuifuri virale din lichidul amniotic Ai sAngeie fetal. Titrul crescut peste 1000 tll/ml (400-12 000). Matern Prenatal .creier. - aparfine obstetricianului. sAnge din cordon ombilical. dar gansele de a evidenf ia parazitul folosind tehnicile directe sunt reduse. lg A. Izolare u p arazit ul ui: Aduce un diagnostic de cerlitudine. mugchi scheletic 275 - la necropsie. 2 4. tr Reaclia de aglutinare sensibilizatit n Reacfia ELISA sunt specifice gi sensibile in determinarea Ig G. fl Reactia de hemaglutinare indirectd tr Reacfia Latex n Reactia de fixare a complementului se folosesc mult mai rar. Se poate izoia din: - Fragmente de placentd. Are sensibilitate de 90. Transferul pasiv de Ig G scade cu o ratd de aproxim ativ 51Yollund" n Reaclia de polim errzarc in lanf (RPC) se folosegte pentru diagnostic rapid din sdnge. n Detectarea Ig G este de cele mai multe ori indicator de infeclie cronicd qi nu de infeclie recent6.ut < 300 ul/ml.apartine obstetricianului. tr Determinarea Ig M.dublu sandwich". L 2. fi'agmente de lesut .r00% cazuri. arnn iocentez6. DupS 2 luni are loc o descregtere rapid[ a vaiorilor Ig M" Cregterea titrului in infec{ia acut6 poate fi suprimatl prin terapie precoce. LCR.

Cupitolul VIII Infeclii neonalalt'

Rata izol1rliparazitului din sdngele periferic qi LCR la aproximativ 5Ao/o din nounlscu{ii asimptomatici qi simptomatici cregte in prima sbpt[mAna qi scade ulterior' Tehnica indirectS: se inoculeazdmaterial biologic qoarecelui de laborator'
Diagnostic nesPecific:
Echografie

Examen radlologic qi computer tomografic cranian calcific[rilor cerebrale gi aprecierea dilataliei ventriculilor'

- poate pune in evidenfa calcificirile cerebrale, hidrocefalia' localizatea permit

Trutament:
Pro-filactic. gravida Prevenirea toxoPlasmei acute dobdndite pe perioada sarcinii de

1) Z)

seronegativ6; prevenirea transrniterii congenitale de la mamb laf:at (profilaxie secundard) 3) Screening la gravide. Tratament la nou-nds cut. biogurile folosite in tratamentul nou-ndscutului cele mai cunoscute: P irimetam in6: 2 mgkgc I zi; Sulfadiazind: 5 0 mglkgcl zi;

Spiramicina: 100 mg/kgclziin2 ptize, atal.

Mediiamentele, doza, dUrata tratamentului nu sunt bine stabilite" Experli din SUA gi Fran{a (Dr' J. Couvreur) recomandS:

BOALA
Infeclie simptomaticd

" tr n ; tr

pltit*t"*i"6
Spiramicini

TRATAMENT
+ sulfadiazind 6 luni
apol
1 1un5

Pirimetamini + sulfadiazind I lunl alternativ cu Spiramicin[ 1 lunl pf,ni la 1
an sau 1,5 ani

apol

2. Infectie subclinicd

Piti*.tt"tine + sulfadiazind
apol

6 saptlmdni

Spiramicind
pAnS la 1 an.

6 sbpt[mdni alternativ cu 4

siptdm0ni Pirimetamind
3. Nou-nascufi sdnStogi, seronegativi, din mame cu infectie dovedita 4. Nou-nascufi sdndtoqi, din mame cu titru serologic inalt, fard infeclie
dovedita

+

sulfadiazind

o tr !

piti*etamind + sulfadiazina
Spiramicina
1

1 luna

lunl
apol

Pirimetamind + sulfadiazind 1 lund

s*."" t.r.p.M*t;iiliirra i* Ent (irss rlLaffoi .i?t;:r'::;vm'
n tr n tr
Pirimetarnirfi" 2 ntglkgclzi in primele 2 zile, apoi urmath de 1 mg/kgclzi 3 zile pe s[pt[m6na pdna la Sulfadiazina 50 mglkgclde doul ori pe zi,l an.

L1t:til

!:"!!!tJ:

I
I

mglkgclzi timp de 6 luni,
an sau 1,5 ani.

Leucovorin (acid folinic)l0 mg de 2 ori pe saptamdnd tratamentului cu pilimetamin[ gi 1 saptamAnd dup[.

pe toatd

durata

Corticosteraizi I rngkgclzi inflamatorii, cAnd LCR prezintd

>I

1,5 mgkgclzi in

prezenla proceselor g% proteine sau cdnd nou-n6scutul

prezintl' corioretinit5 severd, pdn5 la rezolulia sernnelor ocularegi inflarnator.ii.

Agenfi antitoxoplasmici de viitor: Antibiotice macrolide: tr Azitromicina

n

Claritromicina.

':-

$
.#

1t

II\FECTIA NEONATALA CU H.I.V. VIRUSUL IMUNODEFICIENTEI UMANE
Epidemiologie
gi p utogenie :

":.

g
.,+.

,ii

L
'ii
*.

g

neonatolog.

Incidenla este variaLrila pentru diferite t6ri: n in SUA pan5 la 31 decembrie 1993 erau 5528 copii sub 13 ani cu SIDA qi pAnS-n 1998, 50% din ei au decedat. 90% din aceste cazrris-au infectat pe cale vertical[. Un screening in Massachussets Ia nou-ndsculi a ardtat cd, seropozitivitatea este 2o/o0. in oraqele mari rata este de 8%0. n in Romdnia pAn5-n octombrie 1998 au fost imegistrate 4849 cazuri SIDA la copil, 250 fiind cu transmitere verticald. tr in Romdnia la sfArgitul anului Z00i(statistic5 OMS) numSrul persoanelor HIV pozitive -6500(2500 adulii,4000 copii);in noiembrie 2402-90A0 cazuri. tr O estimare mondi alh a pandemiei, se cifre azd,la 40 milioane de adulli si copii infectati HIV La nivel mondial se afirmd ci in fiecare zi se nasc 1000 copii HIV pozitivi. De aceea infeclia HIV pune probleme serioase qi provocatoare pentru obstetrician gi

nivelul celulelor sistemului imun ce poartd pe suprafala receptori de tipul CD4,de exemplu macrofage sau limfocite.o condilie a producerii infecliei este asocierea CD4 cu o a doua moleculd de tipul CXCR4 la nivelul lirnfocitelor T sau CCR5 la nivelul macrofagelor. Fixarea HW de CD4 este dependentd de complexul gp120 - gp41 care faciliteaza gi p5trundera la nivei celular. Aici se produce replicarea virala care poate avea ca efect moattea celulei (ciclu litic) sau celula poate produce virus ]a o ratd constantd pentru o perioadd mai lunga Caracteristicile virusului insuqi pot fi relevante. Infectia initiala aparc aproape intotdeauna cu tipuri de HIV monocitohopice, dar cu timpul se dezvolt5 tipuri limfocitotrope. Cu aceastd mutalie este permisd de asemenea qi formarea de sincitii si
)"7-t

Hrv-l este principala cauzd.de infecfie HIV oriunde in lume. HIV este un virus citopatic ARN, limfotrop, care igi desfrgoari replicarea

la

';1t=.-.,:.. l

{
,! g

a ;t

.J
;.rrl.
alte

-g,sr"t.-

,nacrofagele purl6toare de CDn ar fi relativ rezistente la efectele citopatice rolul unui inamic viral major. Ele pot fr de asemenea importante in transportul

s. ,*."r,*-6 ryHt;., ,i,rla *
cum ar fi
SNC.

" i ;X!-l!!!l:4r:Jgy!-*-ro ale HIV qijoaca

HIV

spre

pgtini pacienfi pot sd nu prezinte sclderea CD1. Se pare c[ unii din acestia ar poseda un subiip viral mutant care induce mai slab citoliza celulelor CD4, astfel incdt
sistemul imun celular este func{ional in prevenirea infecliilor opoffuniste. Sugar-ii pot sd nu se incadreze in acest model. Unii pot prezenta viremie inalta in momentul diagnosticuiui infeuiiei. Nu se gtie dac6 aceasta scade in timp pe mdsurd ce sistemul imun rdspunde la infectie, cdci de obicei ei sunt tratali cu antiretrovirale deoarece

pirli

ale corpului

majoritatea cazurilor sunt simptomatice. Tentativele de terapie trebuie

sd

fie

individualizate. Cdile de transmitere: Transmiterea congenitali qi perinatal5 constituie pentru copii principala cale de

Aproximativ g0% din cazurile pediatrice de SIDA provin prin transmitere vefiicald, de la mam6. Rata transmiterii mami-fit qi nou-ndscut variazd intre 16-40%Riscul global de transmitere este 25%. A. Transplacentar: HIV poate infecta placenta in orice moment al sarcinii. HIV a fost izolat la produsul de conceplie gi la 14-20 poate sdpt6m6ni de gestalie. Mecanismul transferului placentar este necunoscut, dar HIV placentare. Nici prezen{a infecfiei nici infecta trofoblastul gi linia celulelor macrofagice cantitatea de virus ia nivelul placentei nu se corele azd cu infecfia congenitald. Aceasta sau din sugereaz6 ci placenta se comportd ca barierd protectoare impotriva transmiterii, contr6, ca un potenlial focus de transmitere. B. Intrapartum: studiul a 100 perechi de gemeni ndscufi din mame HIV pozitive a ardtat: -gru*anul A a fost infectat in 50%din nagterile naturale gi 38% in naqterile din cezariand. -geamdnul B a fost infectat in 19%in ambele cazuri. Concluzi a ar frcS existd gi infeclie intrapartum, iar timpul de expunere la secrefiile infectate ar putea influenta infeclia. Primul geamin petrece mai rnult timp ?n canalul genital qi este supus la mai multe proceduri invazive decdt alZ-lea geamdn"

contaminare.

Nu doar calea naqterii influenle az6. ttansmiterea. S-ar putea ca durata de la ruperea membranelor pdnd Ia naqtere s5 fie un factor 9i mai important' Astfei s-a ajuns la conclu zia ch nou-niscutul cu teste pozitive pentru HIV ?n primele 3 zile au fosi infecta{i in utero, iar cei cu teste pozitive peste 1 saptamdna de viala a cel au fost infectafi intrapartum. Aceastd ultimd cale se pare c[ intervine in infectarea pu{in 50% din cazurr. Orice procedurS, inclusiv electrozii aplicali pe scalpul fetal 9i recoltarea probelor cu s6nge qi de pH in timpul perioadei intrapartum care ar putea expune fhtul la contactul secretiile matetne - sunt de evitat. c. Prin lapte ntatern: in larile unde alimentalia natural[ este aproape exclusivl rata transmiterii poate fi cu p|nd b l4o/o mai mare decflt cea considerata a fi datoritl transmiterii in utero sau intrapartum' in prer.n{a infec{iei materne acute post partum riscul ad[ugat este de 29%' Nouinfec{ia ndsculii care nu au anticorpi materni transferali pasiv, sau a cdror mamd dobdndesc risc mai mare de a dobdndi HIV prin lapte primara in timpui lactafiei sunt supugi unui alimentatia matem, decat copiii care au fost expuqi atAt ia virioni cit qi la anticorpi". Astfel, care dispun de formule naturala se contraindica la copiii din mame HIV pozitive, in larile
sigure de lapte.

.i l

s * . Dintre aceqtia.t: ta '. Infeclii respiratorii recurente sau persistente (sinuzite.t:.J.$ ++ qr: . Semne clinice: 1. Meningite bacteriene. t= i1*t.rapid progresivi". Semne sugestive pentru HIV pot fi: 1. Scdderea sub percentilul 5 pentru curba greutate . q '!*l . iar 60Yo prezintl. 2. s: t:a 3. Sepsis. Diaree cronic6. Infeclii cu CMV. Se estimeazd. peste 30 zile Trombocitopenie persistentA < 100 000/ml. Simptome severe: .s :F * .- is . Infecfie cu virusul varicelei diseminate. c6.talie la doui m6sur6tori consecutive la 30 ztle interval. 2. Cardiomiopatie.Capilolul VIIL Infeclii neonatale Infectia HIV pediatrica: Majoritatea SiDA la copil apare la sugar gi copilul mic: tr 50% din infeclii apar in primul an de viafi.20% din HIV congenital sau perinatal duc la deces in primul an de viat6." tnaintea terapiei antivirale 50-gA% din copiii infectali cu HIV prezentau afectare a SNC carccterizatd clinic prin encefalopatie devastatoare. . in primul an 80o/o din cazuri sunt simptomatice (vdlsta medie de debut . *.?. majoritatea determinate de Pneumocistis Carinii. I :ti . Simptome minore: Limfadenopatie. Mycobacterium Tuberculosis. Osteomielite.si e s *. 279 i. ScSdere ponderala persistentd peste 10% din greutatea de la naqtere. 3. :! "a '. F. Candida. .t- . Febrd persistentd peste 1 lun6.. Abcese de organe inteme. 5. . ScSderea cu cel pufin 2 percentile pe curbele de creqtere greutate * vArstS la un copil peste I an de viatFt 3. Infecfii cu Candida persistentl peste Zlun| peste 6 luni de viafi. $' +F. s. Febr[ documentat5 peste 30 zile intermitenti sau constantd.. Pneunronii. Pneumonie. { F{ Septicemii. 4. simptome severe pAn[ la 18 luni. tr 80% din infectii apar ?n primii 3 ani. Unele cazuri cunoscute ca fiind infectate perinatal pot rbmdne asimptomatrce pentru 7-15 ani. Salmonell4 Toxoplasma Gondii. otite). Simptome moderate: Anemie < 9gYq Neutropenie < 1000/mmc.9 luni).* t * q * . Aceqtia sunt definili ca . VHS.'. Asimpotomatic. HepatitS. Hepatosplenomegalie. Dermatit6.infecfii severe bacteriene multiple sau recurente. Diaree cronic6. :*t".€ gt. Meningite. intdrziere in dezvoltare sau diminuarea functiilor cognitive.

:i1t:::::l^. .eat-*e tardiva intrapartum' teste pozitive dup6 aceasta sunt considera{i a avea infec{ie la varsta de 14 zilelanou-ndscutul cu test negativ Testarea Hrv se poate repeta la vdrsta de 2 rapid pane la naqtere deoarece sensibilitatea iestelor virologice creqte ptezenla a dou6 teste Diagnosticul pozitiv de infeclie cu HIV este pus de de s6nge' E'xcluderea virologice pozitive penf. specifici.' HIV efectuate pe probe diferite cu2 sau mai multe explorari diagnosticului de infeclie cu Hrv poate fi fbcut6lacopiii mai mare de 1 lunh qi una la o virologice negative. al HIV in celulele Hibridizarea in situ pentru detectarea AND specific culturile sunt sensibile 9i specifice. nou-n[scut sunt de valoare Tesele ELISA qi Western-Blott. cu HIV qi rezultatul probelor via{6 gi copilul nu are simptome sugestive pentru infecfia virologice este negativ.::. dar scumpe $i dificil Detectarea AgP24 a. din care cer pulin 2 efectuate ra o v6fsth v6rstd mai mare de 4 luni.le cordonului contaminSl'ii cu sAngele matern). ELISA Pentru IgM 9i IgA sPecifice. Infeclia HIV poate sSptdmAni. Stimulare specifica in vitro pentru a produce Ac. t.sulfometoxazol copiii seropozitivl. a semnelor pus pe ac. la pneumocistis carinii de la 1 lunS de via{a (trimetoprim .L^r:: r-+^-. .+i+iolo cronice intersti{iale o a doua problem 6 la cazurile cu SIDA este apari{ia bolii aspectul clinic este iar pulmonare prin infiitrat difuz rimfocitic cerular qi plasmatic. la mult' Culturi celulare in vitro.C apit vu pneumonie cu Pneumocistis Carinii' De aceea se . diagnosticul poate fitotugi nasculi din mame seropozitive: Alte teste: detectare viral[ la copiii infectali 1-6 tunl c6nd aceqtia Prezinta ( olul VI ry. iar cei cu teste virologil.qv'u. putand evolua spre detresd respiratorie sever6' Diagnostic: la copil 1 an qi chiar mai redusr deoarece IgG materne trec placenta gi pot persista clinice de laborator cu Totugi.0":it1: Pllvulrrvrrrv qi steroizi). periferic RpC pentru determinarea acidului nucleic viral in sdngele sensibilitate de 35% la 48 hqi93%lat4 zile de via!6.este reaclii' semnificalie pentru FIIV. folosite la adult.re sensitivitate sc6nfi6 9i poate detect[rii disocierii acide a AgP24' Detectarea infectate- de executat' fi inlocuitl cu varianta cu examenul culturilor' RPC este mai ugor de practicat 9i se coreleazd. variabil. Testareadiagnosticdtrebuieflcutiin3etape: ombilical datorita riscului . .. fi exclusa definitiv luni de daca testul ELISA este negativ la 18 . in primele 48 de ore au Se considera ca nou-n[scutul cu test virologic pozitiv in prima lund de viaf6 9i infecfie intrauterina precoce.^+ A.la 3-6 luni.bine grevati de sensibilitate qi specificitate este IgM gi IgA specifice sc6zute.L..inainte de 4gh de la nagtere (nu din .indici ::i:T. in prezen{a simptom.ang.to'.lnJ rtllJ "eory | (1 | a Serologic: y -_-a --. .la 1-2 luni. AgP24 in s6ngele Periferic.

v.ftfijT1. AZT . Cdnd infectia s-a produs dupa 16 saptam6ni nou-nhscufii nu au prezentat nici un defect congenital' Deci patologia fetald' este frecventd cand infeclia --r--. Didanos ina.forma farmaczutica: sirop 10 mg/ml i: 6 F: ii:. RETROVIR.o.\ primele 16 . Recunoagterea prompta 9i tratamenful complicatiilor specifi ce (infecfii oportuniste.:i.tr' # *t . dar se pare c6 a sc6zut Consecinfa infecfiei cu virus rubeolic este sindromul rubeolei de sarcind.doza: nou_niscut: 2 mgkgc la6 h p. aprecierea riscului de infeclie fetalS gi a defectelor congenitalevariazlde la un studiu la altul' intr-un studiu pe 100o de gravide.aptalllfrl?. s . zalcifa bina. Incidenfa acestui sindrom nu este bine cunoscuti.* jjt g F E s.:. a . Infeclii neonatale atenfie special6 datorit[ posibilitafii transmiterii congenitale qi perinatale a patogenilor de tipuf Mycobacteriurn tuberculosis.aparein yt rrrrerv r\. f.5 mg/kgc 5 F '?.ra z . dirijate gi supravegheatd de specialist infectionist in HIV. ta t2h de ra nastere. -. futonavir ' . Numirul actual de cazuri de rubeolS congenitalS este ?nsd estim at a ft mai mare decat numrrul raportat. rcl sdptamani Mecanismele patogenice ale efectului teratogen indus de rubeold nu sunt bine cunoscute' cea mai frecventi ipotezd este cea care sugereazd implicarea directd a replicdrii virale in clonele celulare fetale in timpul organoge nezei. iar intre srpt5m6na 13 16 numai surditate. r. Terapie antiretrovirall de tipul: Inhibitorii nucleozidici de reverstranscriptazr: Zidovudina . disfuncfii cardiace). Se pot practica: YIil.. A scdzut la 25% in trimestrul I gi a crescut la 100% ?n trimestrul III. mai ales la cei cu anomalii sNC. Miller a ardtat cd ntainfectiei fetale a fost de g5% dacr infectia s-a contactat in primele 12 stryttmrini.a. # Er .P. 281 . :s". transmiterea informafiei genetice prevenirea replic5rii virale.Qnpitglul Tratament: In prezent nu exista vindecare penfru infeclia cu HIV. cand infecfia s-a produs in primele 11 sdptdmani de sarcinr nou-nascutii au prezentat malformalii cardiace gi surditate. stavudina. 7. Interferon gama sau anticorpi monoclonali. i a: tr Alte droguri : Lamivu dina.cel mai eficace drog la copii.::ffiifi#inare: Terapia trebuie si fie individuafizate. Saquinuuir. congenitale care poate apare cdnd virusul rubeolei se transmite in utero in timpul infectiei primire materne. Toxoplasma Gondii. Terapie genicd ce vizeaz6. 1. La nou-n[scut trebuie Optimizarea nutriliei. etc. Terapie intravenoasE cu gamaglobuline. o n Vaccinuri imunizante anti HIV. {4: la celule gi . Profilaxia pentru agenti oportuniqti (pn. :'j: :f :*i $:t ij itl RUBEOLA CONGENITALA: Ep idemiolo gie gi p ato g e n e zd : mult in unele fari (SUA) datorita introducerii vaccin6rii antirubeolice in 1969. Carinii)..5 mg4ig la 6 h i. ls €lj ffi # fr. Inhibitorii de proteaze: Indinavir.

R.R.R. leziuni osoase (Rx) A fnnrqneli nnterioarl mafe 1 suvrrvr*'-' oeneralizatL . steno z6 de AP 4^ VLrrqr no+oronfi ci rnicroftalmie 4V a 1 *ofirrnnqfie Y PCiDR PC PC 1a -l LL. UVLVVL@ wt vr"vv---l- ? hpnqfncnlennmegalig T.Capilotut VIfI Infeclii neonatale Manifestdri clinice: fetale qi persista pentru o virusul rubeolic poate infecta unul sau toate organele ar {rebui consid eratl o boal6 cronica lunga perioada de timp.llrrrriri rlp enmnoftamgnt lurvu^ l\r. in tr n TrombocitoPenie.iNRUBE. r It 'I rAit\ VR de origine centrali T. HePatita' Defecte structurale Permanente: tr Malforma{i congenitale de cord perioada neonatald pot aparc qi infecfii obsenib ntui d. 1't uryrvbrv li-locio 1 cnqcfic. llrvr^rrrh 5.R. mioPie severi 1A hor-nie inohinalS ''.itnngniC[ ') -"*rr*X L. T. criptorhidie I): T 55' 1985') L. F-^svvvLL' 23. T. 1. oAonnrrqfic oO Lo^ofifi P*t (l at6 I n o-omie hernolitic[ y nrr VR r. T.R.nnie r. T.C.C T. T. P : p er nx an e nt d : c omrtn d R: r ar d D : de z]r.e g e nda'.uteme de luna a 2-a de via!6' n CataractL' Defecte aP[rute in timP: tr Surditate tr Diabet zahatat' f[ri semne clinice qi acestea nu se MANIFESTAzuCLINICE. tulbttdti d. T.C. de malformaliicorrgenitalesaunou-tliscutaparentsandtos" Manifeslarile clinice sunt grupate in 3 categorii: A.OLACO}IGENITAI1A Inciden{a Semne Si simqtome T.C. C. de aceea rubeora congenitarit L nou-nascut mort la nou-nascut cu multiple cu ur1 spectru larg de manifestdri clinice. e : tr anzit ori e 281 .*'-"tenti 9.i vr*v de canal arterial r c .^-.R. T. T. Fenomene tranzitorii: B. --::>I /. frnrnhoe..-.R. 1< I J..IUGR T.rr I t hhdrr'. olt at. I WLOr s4r *rbire tqlh d v rrrvr 1 ( r. ? orrtditete qenzorialS PCiDR PDC PDC PDC PC PC 14.-_ PR/DR PDR PR PR $uPPl 25.C..

Semne de pneumonie interstifial[. ?n evolu{ie: Tulburlri cronice 1. Splenomegalie.1 j .. tl Hepatita. Retardare mentald progresivi. Adenopatie. tr Anemia. Cataructa gi microftalmia aparla 1/3 din canxi. Meningoencefalita apare la 10-20% din cazuri. Radiotransparenfd osoasd. 4. o retardare tr D n Purpur[. tl Opacifierea corneei.:tai 1 . Izolarcavirusului se face din: -nasofaringe.Capilolul WII.. InrautSlirea laparilia bruscd a defectelor de auz. : :.. 3. Semne clinice la nastere: N n tr tr n tr tr IUGR. Este singura care poate apare ca manifestare rzoLatda rubeolei congenitale. il tr tr Cataractd" Surditate Malformaliile congenitale de cord apar la cel pulin 50% din copiii infectali primele 8 s6pt5m6ni de geitatie qi include: ?n - PCA SAP Stenoz6.::l -secrefii conj unctivale. Surditatea senzoriald sau central5 este cea mai frecventi sech el6 (80% din copii infectafi). Tulburiri de comportament. poate determina mentald gi motorie gi se poate prezentaca o encefalitd cronicd progresiva" Alte semne mai pulin comune sunt: n Premafuritatea. HTA secundard prin stenozd de arterd renald sau aort6.:aa. Rash.. 283 . posibil datoritd expunerii fetale la viremia transplacentard in absenf a anticorpilor matern i prote ctori. 6. :. Petegii. Trombocitopenie. Diagnostic: Diagnoticul de rubeoi5 congenitalS trebuie suspectat pentru orice nou-ndscut din mamd cu rubeold doveditd sau blnuita in timpul sarcinii sau Ia orice copil cu IUGR sau cu alte stigmate de rubeoli congenitald. Infeclii neonatale Sindromul de rubeola congenitali este in acceptiunea clasicl o triada formata din: Malforma{ii cardiace. Endocrinopatii: DZID. in plus fafa de sindroamele cbngenitale infecfia mamei in apropierea nagterii este frecvent asociat[ cu boli neonatale fatale. Glaucom.. de vene pulmonare. 5. 2. etc. Semne de meningoencefalitd.

Diagnosticul serologic poate fi oblinut prin monitorizarea IgG. monitorizare continu[ a defectelor de auz precum 9i a celorlalte defecte ce pot aparc ca urrnare a infecfiilor intrauterine. Teste nespecifice: -sdnge. dar scade p6n[ la 0 afectarea fetali. Hiperbilirubinemie. de surditate. Vaccinarea femeilor fertile care nu au prezentat rubeolI in copilirie. Seropozitivitatea la femeile ferlile este intre 50-85% in Europa de Est qi peste 90% in Africa. cu excep{ia acelora care prezintd culturi negative (culturi ce sunt foarte rar negative inainte de 3-6 luni).proteinorahie crescutd. Trombocitopenie. Anemie hemoliticS. Persistenla IgG specific in titru crescut la 6-12 luni de via{6 este o dovadh de probabil[ infecfie intrauterin5. Nu exista o teraoie virall eficientl pentru rubeola congenitali. Cale de transmitere: Transmiterea de la mam[ la fdt se face transplacentar gi gravitatea injurilor fetale este mai mare in cazul infecliei primare gi la cele apdrute in prima jumltate a gestaliei- Imunitatea materni nu impiedicl transmiterea transplacentari. . Infeclii neonatale -unna.j:" rli :. Copiii cu rubeold congenital[ trebuie considerafi contagiogi in primul an de viafb.. in LCR . INFECTIA CU CITOMEGALOVIRUS: Epidemiologie Si p ato g enezd: Citomeglovirusul este ubicvitar in populafia umani gi este cea mai frecventi cauzd intdrziere in cregterea intrauterin[ la nou-nlscufi.: Capilolul WII. : h ipertransparenli metaftzar 6. Patologia fetald poate fi determinatd de replicarea virald continufl in 284 .Cuza-Yod[" Iagi. incidenlaafost de 1 la 5000 nagteri in 1998.. Alte examene complementare: Radio gr afi a o as e I or lungi Examen oftalmologic Echocardiografie Computertomografie. afectind aproximativ I% din nounlscu{ii vii.. Este cea mai cunoscutd catzd virali de retardare mentala gi este printre primele cauze. . trurrsaminaze serice crescute. Diagnosticul prin detectarea anticorpilor specifici IgM este indoielnic. Echo grafie trans fontane lar6 Tratament: Profilactic: Vaccinarea copiilor antirubeolicl i protejeazd de rubeo16 qi elimind riscul de infeclie primarS inc6 din copildrie.. pleiocitoza. . Aceqti copii necesitl eforturi de recuperare. Imunizarea pasivi cu imunglobuline nu garanteazdprotec{ie fetala. . Izolarea nou-ndscutului trebuie instituit6 imediat ce infeclia a fost suspectatI.. -LCR. de in Maternitatea.

gr av 6. dar nou-ndscutul rdmdne asimptomatic in cele mai multe cazuri. Mundestdri clinice: Cel rnai frecvent nou-ndscutul este asimptomatic. defecte dentare. Jumdtate din acegti copii dezvoltb deficit sever dup[ primul an de viald. intdrziere in creqterea intrauterind. imunitatea maternS. 285 .. Disfunclii hepatice. defecte motorii. Doar 5-15% din aceastd categorie prezintd riscul de a dezvolta complicatii: tr tr tr tr n tr auditive. In infectiile matertre recurente.n6tor cu mononucleoza la primoinfecfie. Atrofie optic6. Din punct de vedere al evoluliei gi prognosticului se poate remarca: Aproximativ 25Yo din copiii simptomatici mor in primii ani de vialdprin: Afectare neurolo g icd. precum gi de iup*itutea de ap6r'are a gazdei. Cea mai frecvent6 complica{ie pe termen lung este deficitul de auz. itoPenie' Icter cu bilirubind directd crescutd. Doar 10% din nou-nrscufi sunt simptomatici in perioada neonatald. Fenomene de CID. Calcifi cari intracraniene. qi anticorpii transplacentari pot stopa transmiterea virald la fat. Prognosticul pe termen lung la 90% dincopiii asimptomatici este bun.Cupitolul VII I. Cele mai frecvente semne clinice sunt: J::#f Hepatosplenomegalie. Infeclii neonatale organele afectate. corioretinitd. retardare psiho-motorie. tr s-rc% la copiii asimptomatici. vasculite gi alte leziuni mediate imun. Reactivarea infectiei materne tnsolitd de prezenfa cervicala a virusului conduce la transmiterea intraparturn. tr 50-60% la copiii simptomarici. Suprainfectii bacteriene. Hemoragii. CorioretinitS. persistentl poate inkriba viremia. Transmiterea infrapartum prin secretii cervicale qi postpartum prin laptele de mamd gi produse de sAnge nu sunt de neglijat. Semne clinice mai rare: Hernie inghinala la b[iefi. Prematuritate. microcefalie. Semne de severitate: Microcefalie. Mai rar poate apare un sindrom asem5.

maternd recurent6) I I I I 40% transmite infecfia + 0-I% copii infectafi care pot prezenta semne clinice de boal6 sau sechele la fetus 1045% copii cu semne clinice de boal[ medii I severe 85-90% copii infectali asimptomaticr I 10% se normal dezvoltd 90% sechele dezvoltd 5-L5% sechele dezvoltd 85-95% se dezvolti normal Diagnostic: Dia gno sticul matern aparline obstetric ianului. DupI aceast[ perioad[ se considerd cd infecfia s-a produs infra sau postpartum. pentru a le demonstra trebuie dovedit cd urina din primele doud sdptS. La nou-n6scut: Cea mai sensibil[ gi specificd metodd este izo\area CMV in culturi din urin6. 286 . pentru confirmarea contaminirii intrauterine culturile hebuie sI fie pozitive in primele 2 siptimfini. Infeclii neonatale Schematizat. efectele infecfiei cu CMV in sarcin[ sunt: Consecin{a infecliei cu CMV tn sarcind Gravide cu expunere mare la infecfie I I Gravide cu expunere micd Y I 45% susceptibile 15% susceptibile 85% imune t-4% infecfie primard 0. congenitali .Capitolul VIil.5 inf.lo/o (inf.mini nu con{ine anticorpi anti CMV.

Riscul de contaminare neonatalb este mai mare la infectia prinrard QA-35%) decAt la cea secundar[ (5%).. Se va avea in vedere cd acest drog prezintl efecte secundare toxice de la moderate la severe.-1 tr tr leziuni cutanate.. cel mai frecvent transmiterea este intraparfum.-r. Cel mai incriminat este tipul 2.$ . la nivelul tractului genital - doar 5a/o din infecliile neonatale cu VHS. -:' '-r:' - *! "s i "' . Curativ: studiile cu numeroqi agenli antivirali au fost descurajante. Teste nespecifice: . Manifestdri clinice: Infeclia dobdnditd in utero este clinic diferitd de cea dobanditr de la nagtere.u . in prezent se cerceteaz|.. rard..=1. gamaglobulin6. Proteinorahie . Expunerea neonatala Ia infecfia genitald secundard este mult mai frecventd decAt expunerea la o infec{ie primar5. virusul se reactiv eaz6"periodic de-a lungul viefii. INF'ECTIA CU VIRUS HERPES SIMPLEX Se cunosc 2 tipuri de VHS: tipul S 1 gi tipul2. # . Infectia in utero: Nou-ndscutul poate prezenta: S .cea intrauterin5 este matern. precum imprevizibile a nou-ndscutului de a produce Ig M specifici virali. Tratament suportiv. cicatrici287 ... Vaccinare antiCMV Controlul sdngelui gi pentru CMV.. > l2A msoA..eficien. citozinarabrnozid. Epid emio lo gie i p oto g enie : Incidenta: l/2000 - Transmiterea: .' . - 1/5000 naqteri pe an.1.s Trombocitopenie. 4zo i$"jitoz6. Infeclia primard gi cea recurentl nu pot fi diferenfiate clinic. Bilirubina indirectd crescutd.ta ganciclovirului la copilul cu infeclie intrauterind simptomatic[.4. alfainterferon.. . Tratament: Profilactic: M[suri de igiend a gravidelor gi personalului sanitar.i datorita capacitafii .. AIli agenfi studiafi: idoxuridin. Infeclia genitalr cu vHS este complexd deoarece: Multe infectii sunt asimptomatice..'=': -' -ii'*'^' t'' $:r'n f' .r.-". IgM din cordon> 20 mgyo.specificitati $i sensibilitati a celor mai nrulte metode.

n tr Capitolul WII. Metodele de determinare directa cum ar fi imunfluorescenfa asigur6 cel mai rapid diagnostic dar nu poate fi folosit dec6t cdnd leziunile sunt prezente. B. la SNC sau forma diseminata. 288 . Cazurile pot evolua fatal.poate fi imprr. diagnosticul prompt necesitd un mare grad de suspiciune clinicl la cei cu simptome de sepsis sau meningoencefalita. Instabilitate termic6. implicdnd afectare multiorganici . Crize de apnee. int6rziere in dezvoltare.tit[ in 3 entitdli clinice: A. micro/hidrocefalie. Cu tot tratamentul antiviral mortalitatea gi morbiditatea sunt mai crescute in formele diseminate decAt in celelalte forme. Proteinorahie crescutl. Localizatd la piele. CID. Glicorahie ugor scdzut6' Izolarea virusului din LCR se face foarte rar. de multe ori fiind necesard biopsie cerebrald (la necropsie) pentru determin area anticorpilor monoclonali pentru VHS sau culturi care sd confirme diagnosticul. $oc. fcter. Infectia perinatalS . l1 + 0. Semnele neurologice pot apare in orice formd de boali gi constau ?n: I tr tr tr n Microcefalie. C. deoarece in acest moment parametrii pot Diagnosticul clinic precoce al encefalitei cu VHS este dificil in faza de debut fi normali. Diseminat[. Forma d isem inat d. ' . Hepatomegalie.2 + 9 zile pentru cea localizatd la SNC. Orbire. Tetraplegiespastici.apartine obstetricianului. Localizata la SNC -35%. Mai tdrziul.t. mimeazi cl inic s eps isul bacterian : Iritabilitate. ochi. Diugnostic: Evaluarea sravidei . gurd .1' corioretinitA. La nou-ndscut: Diagnosticul prompt al infecfiei cu VHS este necesar pentru a institui terapie antiviralS cAt mai precoce la nou-niscufii infecta{i. defecte auditive gi oculare. Convulsii.cR prezintfl: Pleiocitozd medie.5 zile pentru cea localizatdla piele. Infecyii neonatale Deoarece leziunile veziculare sunt absente la peste 70% din copiii cu forma localizatl.Z3%" Vdrsta medie de aparifie: 16. Supraviefuitorii pot prezenta sechele neurologice severe: intArzieri in dezvoltare.42%. Convulsii persistente rezistente la tratament.

. Testele de screening la femeile gravide gi la purtdtori ar putea determina grupele cu risc de a face infectie primard sau recurentr in sarcini. Tratament suportiv. O capsul5 amorfb dintr-un singur strat imbraci organismui. gram negativd. :.. Determinarea IgM dd multe rezultrte fals pozitive qi de asemenea rdspunsul IgM poate fi absent sau intArziat neputdnd fi folosit pentru inilierea terapiei antivirale (tabel 1 ).ar de 10 ori mai pu{ine decAt la bacteriile Gram negative. Copiii infectafi pot fi seronegativi dacl infectia maternd este prim ard. inticorpii transplacentari fiind prezenli numai dacdinfectia maternd este recurentd. este o spirochetd mobil6. Transmiterea Treponemei pallidum de la individ la individ se produce prin contact 289 . Receptorii de fibronectind par s5 medieze atagarea treponemei la celulele epiteliale sau mucoase.: Cultura virald este cea mai sensibilS metodb implicat.Zh.-:. Tirnpul llecesar pentru oblinerea rezultatelor culturiior este depinde de concen tr alia virald..la 8 ore timp de 14 zile. necultivabild. iltre 18 ore si 3 zile si Curativ: Aciclovil i. sifilitice. d. carateum). Au fost descrise mai multe proieine ataqate la membrana externd. Este difici16 diferentierea de alte subspecii de pailidum (pallidum perlenue. agentul etiologic al sifilisului.v. Infecfia cu Treponema pallidum (luesul congenital precoce) Treponema pallidum.apoi 1 dozd."". Prevenirea contamindrii nou-ndscutului de la mamd este problematica deoarece infeclia primard.inperfuzie lent[ l.. Testele serologice ELISA sunt utiie in diagnosticui herpesului neonatal. pallidum peftenue. un flagel periplasmic situat la capbtul fiecdrei celule. Testele Papanicolau gi rzanknu-s specifice pentru vHS. Ultrastructural Treponema pallidum are o membrand celulard. sensibile qi rapide pentru depistarea virusului in LCR sau in alte probe recoltate la nou-n6scut. microaerofilici gi mult prea sublire pentru a fi observabild la microscopul luminos.la exterior. Tratament: Profilactic: lzolar e a nou-nds c utu lui. ca qi majoritatea infecfiilor recurente. Prevenirea expunerii neonatale la vHS se face prin indicarea cezarlenel cand se obiectiveazd leziuni. Agenful patogen patrunde in organism la nivelul unor leziuni mucoase sau ale tegumentelor.. Dar herpesul genital ?n antecedente nu este o indicafie de cezartand. este asimptomatici.. . Aceast[ proprietate a fost implicat[ in cronic izarea infectie Transmiteres: direct cu leziunile infecfioase in timpul actului sexual. .. 10 mg/kcidozd. un perete celular gi o membranl citoplasm aticit multistratificat[. Nu existb strategie profilacticd.i C apitolul VIIL In-fbc tii neonatale permite depistarea tipului de virus Din nefericire nu existd metode specifice.

40% respectiv 10% de a naqte un copil cu sifilis congenital. Cei mai mulli anticorpi antitreponema produgi in cursul infecliei sifilitice rcac\ioneazd incruciqat cu antigenele treponemelor nepatogene (cultivabile. Mamele cu sifilis primar. Infeclii neonatale tiansmiterea parenterala a acestor spirochete prin transfuzie este rard datoriti testdriior selologice de rutind a sdngeiui qi produselor de s0nge. Infeclia materni concomitentl cu Treponema pallidum $i HIV-1 poate favonza transmiterea transplacentarb a fiecdruia dintre patogeni lafrt. * activarea complementului. SIFILISUL CONGENITAL Epidemiologie: Numarul cazurilor de sifilis congenital raportate la CDC (Centers for Diseases Control) a crescut treptat intre anii 1980-19991. 44. Rareori infec{ia se transmite la naqtere prin contact cu leziunea genitalI. Noua definire a cazurilor a fost implementat5 cu scopul de a oferi un ghid pentru raportarea dar nu gi pentru diagnosticarea sifilisului congenital.* al sifilisului. cu producere de gama-interferon. in schimb. Cel mai impoftant factor de risc pentru infeclia fetala este stadiul *ut. Transmiterea in utero poate aparc cel mai devreme la 9-10 slpt[mdni de gestalie. frcflndu-le sd disemineze qi s[ produci o cronicizare a infecfiei. mediatl de macrofage gi distrugerea intracelular[ treponemei ^ opsonizate. Unele treponeme reugesc si evite aceste mecanisme ?n timpul fazei acute a infecfiei netratate. generdnd sifilisul congenital. reflectind o cregtere real[ a cazurilor de sifilis matern primar gi secundar qi o schimbare incepdnd cu 1989 in ceea ce priveqte definirea cazurilor de sifilis congenital.olul VIil.componentele serice.5.5 kdaltoni par s[ fie specifici pentru Treponema pallidum. Infecfiile naturale gi experimentale cu Treponema pallidum elimini rispunsul imun umoral gi prin complexe celulare. * secre{ie de citokine. 290 . Riscul infecliei fetale poate fi de asemeni mai mare in stadiile mai avansate ale sarcinii. secundar. * activarea limfocitului T qi proliferarea sa. Secundar sunt activate o varietate de rispunsuri imunologice ale gazdei: . 17 qi 15. ce intr6 in comp ozilia florei normale oro-gastro-intestinale sau genitale). cu mase molecular e de 47.t infiltrarea situsurilor de inoculare cu leucocite polimorfonucleare (PMN) ce conlin peptide treponemicide. De asemeni se produc Ac la celulele organice. * fagocitozl. utilizarea ocazional[ de droguri intravenoase produce sifilisul prin intermediul acelor contaminate cu sAnge infectat cu treponema pallidum. latent precoce sau latetrt tardiv prezint1 un risc de cel pulin 5To/o. De asemeni existl posibilitatea transmiterii intrauterine de la o maml infectatllafat. Detectarea lor prin reacfia Western Blot indicb infeclia sifiliticd.fibronectini 9i colagen. Anticorpii care au fost direc{ionafi impotriva membranei lipoproteice integrale.

cu leziuni cutanate veziculo-buloase.gi * proliferare endovascularS qi perir. indiferent de starea copilului. a treponemei pallidum nu apare in toate caztrile. Ia lest FTA-ABS-19S-IgM pozitiv In concluzie. Evidenfiere in LCR a celularitetii crescute sau proteinorahie (frrlt altd. pe cAnd cei cu manifestari aproape de pubertate sunt cu sifilis Fetii mofti la nagtere sunt de obicei macerati. cordon ombilical sau Cazuri prezumptive ' 'n orice evidenliere a sifilisurui congenital la examenul fizic " Orice evidenfiere a sifilisului congenital pe radiograftade oase lungi ' Test VDRL pozitiv al LCR . indiferent de simptomatologia sau de rezultatel e analizelor ulterioare.asculard infiltrat cu mononucleare focale. alfii au fost raportafi inconstant sau la sfhrgitul urmiririi lor. Manifestdri clinice: Alterdrile patologice 9i morfologice din sifilisul congenital se datoreaz1r6spunsului imun gi inflamator la invazia fbtului de cdtre spirochete. noua definilie lasd si fie inclugi un numir de copii neinfecta{i in categoria .itolul VIIL Infeclii neonatale Cazuri confirmate Un copil la caie a fost id. Cei mai mulli din nou-nascu{ii cu sifilis congenital sunt asimptomatici la nagtere. Placenta poate fi mai voluminoasa gi mai palid[ (placenta sldninoasa) decht in mod normal. Mul{i copii nediagnostica}i la naqtere au fost tratali prezumptiv dar nu au fost raportali deoarece diagnosticul nu a pufut fi'confirmat.rrtifi microscopul cu camp ?ntunecat. * imaturitate vilozitar[ focald sau difuzd. cu hepatosplenomegalie gi abdomen destins. Deoarece transmiterea vertic ald. in vasele vilozitare. Vechea nomenclafur[ subestimeazd adevdrata incidenla a sifilisului congenital. orice nou-ndscut care are un test de reaclie a treponemei pozitiv ' " Titruri serologice cantitative netreponemice mai mari dec6t rnam5. Copii carc denroltd manifestdri clinice in prirnii 2 ani de viala sunt considerali cu sifilis congenital precoce. prin anticorpi fiuorescenli sau cu alte coloralii specifice in fragmente din leziuni. fi pusl in evidentd in placentd 291 folosind coloratii . bogate in Treponema pallidum. Cele mai proeminente anomaiii histopatologice sunt vasculitele cu producerea de necrozd gi fibroza.. Principalele modificEri histopatologice sunt: * proliferare focalS avllozitFtilor cu necrozd. Treponema pallidum poate imunohistochimice. placentd. modificdrile CDC iau in considerare nagterile cu feli morli precum qi nou-ndscufii cu mame netratate penhu sifilis ca fiind posibil infectafi. merg6nd spre obstucfie vasculari.cazurilor prezumptive". cauzEt) Orice copil a cirui mamd nu a primit tratament pentru sifilis la naqtere sau care nu a fost tratatd corect (ex: tratamentul car"e nu s-a fdcut cu penicilind sau s-a administrat penicilina sub 30 zile inainte de nagtere). congenital tardiv.

folosind unda velocitarl Doppler.:ir::. Hepatita sifiliticS fulminanta se poate manifesta cu: * hipoglicemie.lichldul din vezicuie abund[ cu spirochete active gi este foarte infecfios" 292 Erupfia veziculo-buloasl este Sunt de variate tipuri. Afectarea hePaticd: Hepatosplenomegalia apare in 50-90% din nou-ndscu{ii cu sifilis congenital precoce(irin himatopoeza extramedulara gi prin inflamafie subacutd hepaticd qi splenicd).. Prematurii sunt mult mai afecta{i dec6t nou-n[sculii ta termen. Arteritele obliterative 9i vilozitalile P@'.ntu'poateconfirmadiagnosticuldesifi1iscongenitalchiar. aratd.. L e zi wn ile c ut 0n eo -muc o0se : plante. penfigus palmo-plantare qi splenomegalie. ' H. este frecvent intAlnita la felii rnorli la nagtere gi la nou-ndsculii simptomatici la naqtere.i sifilis. un proces inflamator profund ce afecteazd matrtcea cordonului ombilical qi este acompaniata de flebite gi tromboze. pundnd retardul in cregterea intrauterind pe seama factorilor materni neinfec{ioqi sau chiar a altor patogeni./ '/ / Febrd.Cir oza hepaticd este rar intdlnitd. ii Capitolul WIL Infeclii neonatale placentare focale sunt asociate cu cregterea rezisten{ei la perfuzarea placentei. Simptomele pot fr generale Si nespeciiice: Iritabilitate. Limfadenopatie * * encefalopatie. Severitatea bolii clinice poate varia de la mediu la fulminant. existen{a unor raporturi mai mari ?n sarcinile complicate cu in cazurile ce nu prezint modificdri histopatologice.:. Afecturea limfaticd: congenital.mai pronunfatI pe palme qi . detresS respiratorie qi leziuni ale pielii. putind prezenta doar hepatomegalie. gi splenice pot persista mai mult de un an dup[ t. Funiculita necrozant6./ . comparativ cu celelalte.''l-: r-r:. Limfadenopatia generalizatd este gasita la 20-50% din nou-nIsculii cu sifilis Nodulii rnariti sunt fermi qi izolafi. Nou-niscutii infeciali congenital pot fi mai mici decdt vArsta gestafional[ (SGA). Insuficien{a a cregterii qi dezvoltirii Triada rinitS. Anomaliile hepatice tratam en acidozd lactic6.apar la 30-6A%cazuri' caracteristicd. M6surare antenatald a raportului sistoloidiastolic uterin qi ombilical.. * CID.i:.Ia 33o/o din cazuri se poate produce prin hemalizd sau hepatiti.::. { . Unele studii contrazic aceste opinii. Semnele clinice de sifilis congenital apar la aproximativ 213 din nou-nascu{ii afecta\i in timpul celei de-a treia pdn5 la a opta sdpt[mAna de viald qi pdnd in cel mult 3 luni.patita sifiliticl este frecventi qi poate fr agravatb prin administrarea de penicilina. * $oc. Icterul cu hiperbilirubinimie atdt directd cdt gi indirectd..

E. frecvenf a sc6nfi6 a acestora este intdlnita la copii asimptomatici. Osteocondritd.#' li. avdnd ca rezultat ragade (ex: cicatrice radiald Panot in sifilisul congenital tardiv). Afectarea gfltului duce la r6gugeal[.eulo-papulare ovale. Ocazional pot apare: ri t * :' D Dactilita Absenfa centrilor de osificare ale extremit5lilor inferioare. Cel mai fi'ecvent rash const6 in leziuni ma.Osteitd Modificirile cele mai precoce apar in metafizd qi constau in prezenla benzilor radioopace transverse (semnul Wagner). . Alte leziuni pot fi anulare.$ . radiologic dupl cel pulin 16 siptdmAni de la infecfia fetalA. chiar afonie. buzelor qi anusuiui. simetrice. Infeclii neonatale CAnd vezicula se rupe.1 . fiind urmat de condritd. umede. Reacfiile periostale pot consta din: t Un singur starf de {esut osos (formare de os nou) t Mai multe straturi . palatului. ce sunt mult rnai proeminente pe fese.le devin apoi de euloare brun5.:apic ql lirrmeazd crustd. purulentd gi chiar hemoragic6. Condilomul apare de obicei mai tdrziu in copilirie. Anomalii radiologice: Sunt detectate la 20-95% din copii cu sifilis congenital precoce. alterndnd cu zone de radiotransparen!d. 3. ale oaselor cu osteoporozl. . eroziunile focale implicdnd tibia medio-proximali (semnul Wimberger).r: . coapse qi tdlpi. spate.*r . # .periost in foi de ceapi'. t:u descuanlare superficiala. plate. Metaftza poate deveni fragmentatd. Aceste leziuni devin fisurate gi hemoragice.4* eudop aralizra Parrot). ffiaeeratl. Sunt mai afectate metafrzele qi diafizele oaselor lungi. Osteocondrita devine evident[ radiologic dup[ 5 saptamdni de la infeclia feta[6..ts. Rinita apare in 10-50% din copii infectafi qi precedi de obicei aparitrra erup{iei cutanate cu I-2 sdptlmAni.g' . devenind :nai tAtziu mai consistenti. 2. ca nigte negi. afecteazd cel mai adesea zonaperioral[ (n6ri. Secrefia este inilial apoasd.i. extrem de contagioasd. Anomuliile hemato logic e : (ps afectat 1#' . la pacientii netratati.Capitolwl VIII.i& -#* *4. care se usucd . Nodulii cranieni Fracturi patologice . colfurile gurii) gi zonele perianale.Periostitd. limbii. in special cele ale extremitatilor inferioare. petegiale sari -purpuriee I'ot apare leziuni ale mucoasei. circinate.:t * $ t 'e Anemia Leucocitoza Leucopenia . Aceste leziuni crescute. in lipsa tratamentului cariilagiui nazalulcetazd. t Forma lamelari sever[ (ex: periostita lui pehu) Periostita devine aparentl.rr Trombocitopenia 293 .&j Implicarea arficula{iilor ce conduc la irnobilitatea membru^h-ri . Modificarile radiologice includ: 1. necrozd Si perforafie septala (defonnarea in qa a nasului din sifilisul congenital tardiv). rhmdne o suprafala rogie. Leziunile sunt de obicei multiple. de la nivelul nlrilor. rogii.

- vlrsitqri..:l: t.Pneumonie interstilial[. Sifrlisul meningocerebral cronic se atrofie opticfl tardiva cu hiirocefalie comunicanti progresiv5" { t x & i manifest6 in copillria conduc la hemiplegie sau apoplexie' paralizie de nervi cranieni gi infarcte cerebrale ce Afectare oculard: .I "7glotolt il si .t ' J.malabsorblia.fontaneli anterioarl hiprtensivi' . .i"f.z{ Afe ct ar e a n e ur ol o g ic fr : t 5 manifestare SNC' 60%din nou-nascu{ii cu sifilis congenital nu au Meningita sifilitic d acutlse tnsolegte de: # i. Sifitisul congenital tardiv : tardiv sunt date de cicatricile care Manifestarile clinice ale sifirisului congenital precoc"e sau de inflamafia persistentl lapersoanele r6m6n dup6 terapia sifilisului congenital netratate.rir Cupitolul WII l@ttii negativ' inlocuirii mdduvei 'mbs pe linia eritroblastica' maturdrii osoase cu lesut de granuralie sifiritica sau blocarea periferice' se datoreazi scurtbrii supraviefuirii plachetelor Trombocitopenia .it.::aii.. t {: i.sernn Kernig Pozitiv' confinut proteic moderat crescut qi Examenul LCR arat6 o glicorahie normal6.'l: .q.'-. .hiPoPituitarism. < 200 cerure/microl) ..glomerulonefrit[' cu sifilis congenital' .miocarditS.+iir.pneumonie alb[.diaree4 .hidropsul non-imun apare la 1 din 6 nou-nascufi Pot aPare de asemeni: . .aseminStor cu cele intfrlnite pleiocito zL cumorfonucleare (noilnar dezrrolt[ la copii netratafi qi e in meningita aseptica.sindrom nefrotic .hemato Poezd extramedular[' Afectare renald: . 294 l'.corioretinit4 glaucom.$ancru al PleoaPei' Afecture Pulmonard: . i * :F torticolis.Pancreatit4 .. . . uveit5" .

Teste speciJice s erolo gice : -FTA-Abs jtestul de absorbfie a Ac antitreponemici fluorescenfi) -MHA-TP (testul de microhemaglutinare pentru Treponema) .'. Reaclii fals negative 5% din cantri. Diagnostic: - Screening prenatal : ecografia prenatald fetal[: hiperdensitate placentard. dezvoltarea rnugurilor dentari qi pot fi prevenite prin tratamentul cu Penicilin[ in perioada neonatalS in copil5ria precoce. Misurdtorile rapide ale reaginelor plasmatice din cordonul ombilical pot genera : . hepatomegalie. Ragadele sunt cicatrici liniare ce apar la locurile leziunilor cutaneo-mucoase ale gurii. .VDRL -RPR (rapid plasma reagin). . Detectarea Ac specifici IgM in serul fetal.inoculare la iepuri. VDRL gi CSF sunt utili zate cascreening la toli nou-n6scu{ii cu suspiciunea de sifilis. . 295 . etc. PCR sau inocularea la iepuri s-ar putea confirma infecfia inainte de L7 slptamAni de gestatie.evidenlierea spirochetelor din lichidul amniotic la microscopul cu cdmp intunecat. Diagnostic paraclinic Teste nespeciJice: .. DupI nagtere diagnosticul se pune dup6 demonstrarca prezenlei treponeinei sau ADN-ului sbu in fesuturi sau lichidele organismului.'- a--. bollii palatine qi slaba demoltare a maxilarului.cdnd testul FTA-Abs IgM este neconcludent. anomalii fetale: hidrops. Dacd diagnosticul de sifilis nu este sigur. + _ -:_:--r Cupitolul VtrIL Infeclii neonatale Anomaliile dentiliei sunt secundare leziunilor precoce ce afecteazd..$. Deformarea bazei nasului. nasului qi anusului. ascitS.:t'+j.imunfluorescen{E indirecti. Keratita interstiliald apare la aproximativ 10% din pacienfi qi este diagnosticatd {iecvent intre 5-20 ani. Detectarea spirochetei sau a ADN-ului sdu in s6ngele fetal poate confirma infecfia apiruta dupa 24 sdptdmAni de gesta{ie. . a:. Reac{ii fals pozitive: 105 din cazuri .. Surditatea prin afectarea nervului acustico-vestibular (VIID afecteazd 35 din pacien{i sau gi se datoreazd. Manifest5rile scheletice sunt cauzate de periostita persistentd sau recurentd qi de ingrogarea osului afectat. este mai bine sd se inceapl tratamentul gi sI se fac6 teste serologice seriate. reprezintd consecinlele tardive ale rinitei. osteocondritei capsulei otice qi degenerdrii cohleare care rezult6. Mai fideld ar fi determinarea din serul s6ngelui din cordonul ombilical. DacI titrul VDRL sau RPR al nou-n6scutului este de 4 ori mai mare decdt cel matern este foarte probabil diagnosticul de sifilis congenital.

r^oi (Not[: -fiatarea mameror nefratirii copilului ca rezultat poribilitutea tratate cu eritromicina in timpul sarcinii. .i s + ! & Radiografia osoas6: Examenul LCR Hemoleucograma :!.*r. -VDRL mai mare cu 4 ori dec6t cel matern.1' WII' Infeclii neonatale e au contactat sifilisul cu Putin Capitotut timp t. @oate fi pozitiv la nou-nbscufii cu punclii lombare c6tre LcR 'DRL difuziei pasive de Ac tgc nont .i Anomaliile LCR: P P p transcutane).exist6 alslabuluipasajtransplacentaraleritromicineitntimpulsarcinii). .-: -^ plgMspecificlaAg4TkilodaltonialTreponemeipallidum. qi apoi tertana fracfia r*a tgc separ6nd frac{iile IgG qi Ig M Jir.\r:.-.. Testul este cunoscut ca FT-Abs-19S-IgM' d6 rezurtate fals pozitive (is%) li fals negative (10%) datoritd i .tiuligtii dermatologi indic6: Noile protocoal" a...examen microscoPic Pozitiv' 296 .'*!. Tratamentul sifilisului congenital Tratament Preventiv : -evitarea eipunerii mamelor la ifilis' sarcinii' -monitor rri"userologici in timpul ra femeile alergice la penicilinl' infectate c6t mai pr.lues netratat. trombocite Teste hePatice Ac HIV-I' te dificil de stabilit" DiagnosticuldeneurosifiliscongenitalestedttrclloeslaDrtll" I I t d Pleiocitoza mononuclear6 ? 25 ceVmicrol) Proteinorahie crescut6 (<170 mgt!') in absen{a neurosifilisului datorit' .. Nr.Ti-Ti.ffi. : 'I AIte * * * * * * teste diagnostice : * .r0.fiatament cu 4 saptlmAni antepartum. truiu*nr.fo**i.2002 se dupd vor incrude in tratament nou-ndscurii Criterii de tratament: materne : Criterii .tratament incorect' Criterii neonatale : . .rmatoid cu FT-Abs -IgM' .tratarnent lnadecvat -fEr6 penicilina.LCR .. .luborate T::fffi'::.serologie Pozitiva.:::i:#fu urmdtoarele criterii : . . de rp.|i** Se poate evita (Ac fetait l** impotriva IgG materni)' interferenlei cu factorul re. .. .0s.semne clinice de lues congenital.

aspecte clinice si evolutive Tr. - clinice de hepatira.apoi la 8 ore. Mecanisme de transmitere.ngil*:it.Un examen LCR anormal obliga la examenul LCR-ului la 6 luni pana la nou - Monitorizarea : - VDRL pozitiv in LC& obliga la tratament pentru neurosfilis. Familiala Tr. .D.Teste treponemice reactive dup[ 18 luni sunt teste de diagnostic de lues congenital. . transaminaze crescute in ser de 2-3 ori valoarea normala. l0-L4 zile. fuberculoza).i:t Rar Nu + Obisn.E.D. norm al. vezi tabel.ndscut infectat dar tratat corect.000U1/kg/corp in 2prizela12 ore in primele 7 zile.C.Nou. Parentenla Purtatori Cronicizare YHA + ++ VHB .t10A + # # + . TNFECTIA CU VIRUS HEPATITIC Agenti etiologici: In 1991 se cunosteau 5 tipuri de virusuri hepatitice A.*: normalizare.irpto*. sexuala Tr. Da 800h 2-5o/o Hep. . evaluare La 3-6 luni.Teste netreponemice pozitive la 18 luni indica necesitatea reevaluarii copilului. Da >500 + Obisn.& Tratument Penicilinu G cristalind cu administrare inffavenoasa Dozi : 100. iar la virusurile de tip B. ..H + vHv + + ? VHD + ? VHE .. excluderea altor cauze de boala hepatica (hepatita bacteriana. Durata 10-14 zile .# 0bisn. Infecfia acuta cu virus hepatitic se defineste clinic prin urmatoarele tt-o'01:.C.ndscut cu anticorpi prin transfer de la mama si nou .dacl tratamentul se ?ntrerupe mai mult de o zi se reia schema de la inceput . Ctroza Hepatom 0.E este pe cale sanguina (prin produse de sange infectat). Hepatite Virale. va aveatitrul de anticorpi in sc6dere.ndscut seropozitiv sau din mame seropozitive la nagtere trebuie monitorizali clinic si serologic timp de 2-3 luni pana la negativarea testelor sau pana ce scade titrul anticorpilor. Transmiterea: Modul de transmitere a virusurilor hepatitice este diferita : Ia virusul hepatitic A transmiterea se face pe cale oral a. .B.La titruri stabile sau in cregtere dupa 6-12luni copilul se reevalueaza gi se trateazd cu o cura de Penicilina G Iv.''. numlrul lor fiind in creqtere continud.r3al Capitolal VIU.Fulm. Mama-fat Tr.lo 10-Is% l-264 ++ + 297 o. lues. . Infeclii neonatale ': .:i . Da : Nu Nu l-200A $rr-:ii.

-5'1...C apitolul VIII lrfryti!"tglot4t A daca este Transmiterea se face fecal-oral si mama poate transmite virusul hepatitic cu infec{ie acuti in ultimul trimestru de sarcin6' Nou-nascutul poate uneori cu evolu{ie letala. in (20 saptamani) in timpul careia atai agtms cat si anticorpii t{Bs 298 . apar la 2-4 sdptdmani ...i -z din Ag de ..I'i:.tt"".5 ml intramuscular. a.. . Epidemiologie : virusul trepatitic B circula in sdnge sub forma de particule Dane.t*ill.'1. AgHBx este probabil un marker independent la infectie.t +::?:: ::ii. 0.-. 1.++o. in nu se gaseste niciodata sub forma libera' tane circulatorii...^1 ramane un interual . . o .i. se afla un antigen de suprafata tp*11: l*P:..1' r. si un m\ez (nucleul)' Da uuvrsrsrs ^'::.'-. localizarea primara a celulele parenchimatoase hepatice. r:'..I : 1 l'il"+'r.'+:.4ianani...::.'i'.: -.1'. % din purtatorii sanStogi dezvolta hepatita carcinom hePato-celular.:u:sut lnrecrlelr"-..urv in nu sunt detectabili. AglIBs. ! =i'.---^+ )^+^^+^Lili liber velv ra.11.---. . saptamani de AglIBs poate fi detectat in sAnge cu teste foarte sensibile. este de 400 de milioane in anul 2000 si ca 1 milion de oameni cronic4 ciroza sau cavza bolilor hepatice.::r:r^11i1=+. Titrurile de anticorpi .'!r ': '{ : i.. de obi . . ^ ^ ^-+i -^-..* -i'. :' i:-.. t tbLUe. .:i ::ri.l - 1+*'i:. Diagnostic : Infeclia cu virus hePatitic A : Infec{ia cu virus hepatitic A la nou-ndscut.-J.:. 1. AgHbe este detectat tarzit in perioada "offii'|1i..T::i AgHBc se gaseste mai ales in nucleul hepatocitelor infectate.rtrr . 1r . i \l .tios. 1:-c-..".. .i'":u'* 1. timp de I-2 detectat la pacienlii vindeca{ila expunerea ra virus hepatitic B qi nu mai poate fi Anticorpii initiali sunt r'r&rvvr'':'.SIruJ ..:::i:':.. dupa.._.i:. je .-' ..cu aparitia A gFIB s. no ^a-^^ sdnge in timp ce.'.."...t&i+.g..mai i.." *sr-F. anti-A. 'r .::^ La suprafata invelisului exterior..+... l t.-.-ii : i+1'. determinarea antigenelor anti-A in scaun.ia -..glt:t:. r. ce T'Yllllll"i: .. Partea de miez a virusului este compus A n\r polimeraz ADN al HB..{j: incubatie. si prezenta anticorpilor determinarea IgG si IgM sPecific' : de gestatie va primi Nou-nascutul din marye cu hepatita A in ultimele 2 saptamani gtobulina specifica anti-virus hepatitic A.. ..'1 LID n este un produs polipeptidic ale aceleiasi gene care codiftt" vr rbrr.:n:u1. enzime Tipuri de antigen : dependenta cu actiune de transcriere inversa si o proteinchinaza' t*::. i '.i .. molecula de ADN partial dublu spiralata.. o. F{Be din Anticorpii HBe apar imediat sau in timpul disparitiei antigenului 1i1^o* ^.r:. oMS estimeaz[ ca numarul de mor in fiecare an din glob..:+f. pe cauza de deces in lume. du..:.". particula Dane este constituita dintr-un invelis exterior lipidic."Tryt-1t1j3-^_ miez ^-+i-o^i glicopioteina complexa antigenica.rj.. este rara.' i c oinc izand .". l...i.-? ../v fAgHBe de prezenta sa in ser indica potentiuiui irrf. '. .rpu airpuritia AsrBS din circulatie n.j -. fi asimptomatic sau sa prezinte simptome de hepatita acut6. i1.nlil : Ja:i::4 i]t::. *: 4:?: ..qu i-11 i ji. ..b. Tratament Infectiu cu virus hePatitic B : si reprezintd a 10-a Virusul hepatitic g ia forma de cea mai grava hepatita neonatala purtdtori cronici de virus B. : -. infectie fiind Virusul hepatitic B trece rar frin placenta....... ::4.. .. Age ar HB..::. !-i.r. impotriva AgHbc.. d:1::lTl ' cursul infectiei si persista multi anti-HBc cresc m..:.

LCR. alte imunodeficiente.dar I . Dupa ce titrurile de anticorpi HBs devin masurabile. VIII. dacamamele sunt AGHBe pozitive. putand persista timp de 5 ani sau pe toataperioada vietii la unii pacienfi.Zyo din purlatorii cronici pierd spontan AgFIBs in fiecare an. sex masculin. saliv4 lichid sinovial.titrurile continua sa creasca in primele 6-12luni. secretie gastrica la nou-nascut. infeclie concomitenta cu virus HIV. Purtatorii cronici sunt AgHBe pozitiv in aproximativ is-so % din cazuriiar restul au anticorpi anti-HBe. .droguri. riscul de infectie la nou-nascut este de 10 %: mama purtatoare cronica de AgHBs si AgF{Be creste riscul la70-g0%. Transmitere sexu ala : 3Ayo din cazuri.. Transmitere neprecizata :26-30 %. produse de sange. hemodializa. microcontaminari._--i-. riscul de purtator cronic este sclzut si rata de infectie - 299 .5 . bila. .mama purtatoare de AgFIBe si anticorpi HBe riscul de transmitere este foafie mic al infectiei si riscul de purtator sanatos este de 10-20%.infectie materna cu virus hepatitic B in trimestrul 1 si II al sarcinii. lichid Transmiterea verticala : in timpul naSterii \Yo.. sindrom Down. Infeclii neonat al e aoultr. in proportie de 5-15yo. titru crescut de anticorpi HBc. fecale. mama puftatoare de AgHBe.mama purtatoare de anticorpi AcHBs riscul de transmitere la nou-nascut este 0. Reactivarea infecfiei cronice cu virus hepatitic B se produce rar in timpul sarcinii. AgHbs se afla in laptele matern in proporlie de TIYo lamamele puftatoare. dar nu s-a demonstrat nici o diferenta intre ratele Oe ag la nou-nascutii alimentati la san sau cu lapte praf. 70 g}%din nou-nascufii infectati devin purlatori cronici in comparatie cu 25-50 % din copii infectati sub 5 ani si 5yo din - Factor de risc pentru starea de purtator cronic persistenta de AgHBs peste 20 de saptamani. urina. tatuaje. C upitolul schimb anticorpii anti-HBc specifici tg aceasta perioada contagios. lapte matern. persistenta de AgFIBe peste : l0 saptamani. .prin cosm etica. Transmitere parenteral-iatrogena : 35o/o. nta deinfectie la nou-nascut este de 80 90%. Transmiterea: AgFIBs a fost izolat din sange.. Varst a tdndr1reprezintb un factor de risc important pentru dezvoltarea de purtdtor cronic.. la nou-nascut este de 30%. Transmiterea orizontal a : 5vo. Cei mai muiti purtatori cronici rdman infectati taata viafa. instrumental nesteril. prin expunerea tegumentelor si mucoaselor nou-nascutului la sangele infectat. Factori de risc pentru transmiterea virusului hepatitic B la nou-nascut : infectie matetna cu virusul hepatitic B in trimistrul III al sarcinii. Transplacentar : rar. seminal. secretii vaginale. prin sange si derivate de sange. Transmitere parenteral-neiatrogena : 3o/o.

I t I d M =- c' ry-rtl ly ! !-..oza'sau carcinoamc hepatocelulare' : I l.utmatoateledozelaolunasitreilunidelanastere. virusul'i B patrunderea in evita rezNeamucoasei si a permite facuta cu brandete pentru a riscul de sange' de unii autori pentru a reduce ri .u i"'t$J}:iilff"flX"lffiHl timPul sarcinii' irnunoprofila'xie : ' q Vaccinarea antihepatitica B si Recombivax HG" vaccinarea 2 tipuri de vaccin . a prezentaAgFrBs.' antihepatitica doze la 1 si 6 luni. cu de u$oara si anicterica cu cresterea'roderata cu hepatita B in urtimur trimestru Nou_nascutii froveniti din *ur.'ui.iJ Looo de copii vor specifica F{B se face monoprofrlaxie e qi aJministratrea de imunglobulinh Initierea vaccinarii anti hepatitice de purtator cronlc o/o inpr.'nngsri* B si de sunt disponib'e intramuscular.:::. a mame. bilirubina' ..i. consta Imunoprofilaxia dup6 expunerea a2-a dozala o luna mai tdrziu' e 24 deore de la expune re.futo:r-grfi.inuou nu se cu'oaqte nici un risc primul trimestru J.l l1 la Diagnosticul de laborator ct."ut"Ii ti"i::: de AgFlBt duc tulminanta...a dezvoltlrii statusului de ss-bs este eficienta in proporlie intr-un screening la aceqti coPii' cu risc crescut sa fie incluse recomand a ca toate femeile AgHBs cDc.cu stare generara arterata. d1:u nramele transamin devin pu..rt .uasterea prln cezaana afost sustinuta recomancla acest lucru' :T*tffi1il"il. to*qi doar 3 5-65%din toate femeile pentru AgHgs In ptt'J* " "'o*anda ""t"ing 'a si deci nu s-ar justifica screeningul' retestate mai tarziu in cu risc inatt de inrectie trebuie ( I I :il3tffi:#::T:::'.. Majoritatea . progresiva' cate in final i7:-Jin prezintasi Ag#e si ulterio.u.1u}:* pre'oce pentru a pozitive cu AgHBs trebuie sprlali necesar trebuie transruffiJ.sangele sarcira nu tibr__Irouie sI primeasca profrlaxie. - teste serologice sPectltce. specific'. nori"a"uliltr indifere't de serologia si urmStoarele na.*uu.::. l'! " t ":1 99 n at c' t e- M""if-. nLpt'iRc!: transam\naze' pozitive' si daca nu roc zz000de naeteri ta femei AgHBs deveni purtatori cronici' tu nuqt.tere ..nir. .i*p. prim a dozala 30c r$ 4 -t I .inu. pri-u dozain primer la gravide' administrarii de im*ngrobulina se cunosc efectele secundare Nu daca este iar aspirar.ur. "i .'#'J}:3. * infectat.or. anicteLigelta cu cresterea marcata hepatita acuta icterigella sau hepatita sarcina pot prezenta ru rr.ur. o dozain primele24 administrarea a3 dozede vaccin primara consta in sexual oredelanastere..ina. recomanda evitarea HBs.r. ( -determinareaAgHBs'egfmt'anticorpilorlss'FIBe'Htsc.t-ri clinice : t'ectia asimptoniatica este ll Celemaimulteinfectiicur'irusBsuntsubcliniceSauln usoara hepatomegalie si cu a tra'sarni.o.i'ii. dar majoritatea autorilor pentru rnaternal sau fetal' co'trai'dicatie "u.r_E.u.^: sau pot prezenta aze. degi vaccinarii in in z doze de imunogiobuiina la.'.1iilor gastrice indeparta secretiile infectate.i1il"1i:lT?i:i:1e tuturor B' pe'tru p.vaccinare anti F{B..o.teste h...azeior.u ... cu puftator cronic de urrtig.ul acestea sunt purtltoare de lo.... "'"1::ntact este o Gravidele susceptibile cu expunere-la. sange_contaminat.rou-nurrutilor dezvolia hepatita cronica..r.

in 25% din cazuri apare icterul. Sugarii care devin purlatori cronici de anti F{Bs in ciuda profilaxiei eorecte este posibil sa fi fost infectati in utero sau e posibil ca mamele lor sa fi avut o cantitate crescuta de virusi sau sa fi fost infectate cu mutanti de virus care nu raspund la vaccin" Sugarii imunizati nascuti din mame antigen pozitive trebuie testati la 6 luni sau mai tarziup*t u AgHBs si anticorpi antil{Bs.-rie perrnisa pentru nou-niscutii care au inceput noLt- Cnpitolul . Celelalte d. Diagnostic: Testele serologice permit detectarea anticorpilor HVC. Testul inrunoenzimatic EIA-3 este utilizat in screenins si are o sensivitate de peste Cel mai util test este testul cantitativ de revers transcr iptazaPCR-RT-pCR. Infectia cu virus hepatitic de tip C : Virusul hepatitic C da un procent important de hepatite acute si cronice. droguri administrate intravenos. Cei care au teste negative pentru ambele trebuie sa primeasca doza a 4-a de vaccin si sa fie testati la o luna dupa vaccinare. iar hepatita fulminanta este rara. prezenta FryCARN la mama la nagtere este cel mai impoftant factor asociat cu transmiterea verticala. Mare parte a nou-nbscufilor dezvolta o infeclie cronica cu virus C. Nou-nascutii cu greutate sub 1500 g care primesc prima doza de vaccin in prirneleT2 de ore de viata. transplant d. Virusul C se transmite mai ales parenteral prin transfuzii de s6nge. in SUA Epidimiologie : vefticala de la mama la copil este scdzuta aproximativ 10% (intre 0-25%). 97%. Rata de transmitere Manifestari clinice: Infeclia cu virus hepatitic C este in mare parte asimptom atica.5 mi intramuscuiar. dar nu permit diferentierea intre infectia acuta si cronica.oza de 0. Rata de kansmitere de la mama la copil este mai mare cu o medie de 5-36% daca mama este si HIV pozitiva.- alimentatia inrunoprofllaxia. ry{s!tii!ee!44: la san treb'. expunere profesionala la sAnge infectat.TIL ndscutilor indiferent de statusul lor antisenic.idele pentru infeclie cu virus de a . mai scazute decat cei cu greutate si varsta de gestatie similara care au primit prima dozala o luna. respectiv 6 luni. Nou-nascutii din mame AgHBs negativ nu necesita administrarea de imunglobulina FIB. Nou-nascutii premafur raspund in general bine la vaccinare a anti HB daca prima doza se da la o luna varsra post-natala sau la externarea din maternitate. tip C. 301 Tratarnent : Nu este recomandat screening de rutina la toate grar..oze vor fi administrate la l-2 saptamani. Transmiterea prin lapte de mama este necunoscuta.1-4yo din pacienlii infectali au risc de carcinom hepatocelular. loturi contaminate de imunglobuline de administrare intravenoasa. testarea ar trebui facuta numai la femeiile cu risc crescut. aproximativ 4 milioane de oameni sunt infectafi cu virus C. CDC-ul si Asociatia Americatra de Pediatrie recomanda vaccinarea tuturor Nou-nascutii din mame cu AgHBs pozitiv vor primi imunglobulina FIBs si vaccin AgHBs' Administrarea de imunglobulina este eficienta daca se face cat mai curand de la trastere dar si in primele 12 ore in d. o frecventa mare int6lnindu-se si in Europa de Est si Africa unde 15% este seropozitiva cu virus c.vor avea nivele anti-F{Bs protectoare. orgun.

RNO .FETALE $I I\OSOCOMIALE nouNou nlscutul prezinta o susceptibilitate crescutd la infecfii. gi dezvoltari tehnicilor de ventila{ie asistata chirurgicale. " in secliile de nou-n6scu{i se ingrijesc nou-nlscufi la termen. la antibiotice gi alli agenli anti-microbieni ce pot :i i:r: lr'. ce apar in prima lund dupd externarea din maternitate spital pentru a preintampina o epidemie ( infeclii nosocomiale.-oji'lrrltlnslobLrlinaa1lou-nascutilordirr anti l-tVC] !oat: manie int-ectate. Aceste infeclii pot apal'e de la mamS' echipamentele de spital 9i personalul de ingrijire' l0l . omfalite. la infec{ii deoarece Nou-nasculii cu greutate mica prezintitsusceptibiiitate crescuti cu sugarii sau toate componentele sisiemului imunital sunt deficitare.iar severitatea acestor deficiente creqte pe m6sur6 ce virsta de mic5. in special o altl patologie internat in sec{iile de nlscutul cu greutate sub 20009 sau nou-nSscuful cu terapie intensivS. p. sub 72 la termen va prezentarar infecfii ore.infecliile ce apat'la nou-n6scut sub 48 ore de viat6' Transmiterea se face la nouInfee{ii nosocoririale . INFECTII MATH.l:l:4y. la flora de spital rezistentd influen{a qi mai mult compozilia microflorei normale. incluzind utilizmea surfactantului qi a unor tehnici rnembranelor hialine.!. qi rapoftate personalului din streptococul de grup A sau de exemplu: infec{ii ale pielii date de stafilococul aureus sau de B. comparativ gestafie este mai adullii..:al .iI anticor"pilor Iajc persista mai multe luni se recomanda ca llou-nascr. De aceea. se considera infecliile care apar de la flora qi ndscut peste 3 zlle de viafa. Deoarece pasajul transplaceirlar .infecfii de spitat. in ultimul timP ca Supraviefuirea nou-nasculilor premafuri mici s-a imbunatalit in tratamentul bolii rezultat a unei mai bune tngrijiri. centru Unitalile de ingrijlre cu risc crescut (Terapie Intensivd Neonatala) reprezintd' de supraveghere gi prevenire a infecliilor nosocomiale' Definifie Infecfii materno-fetale . sub 7o/o drn cazuti.qi acestea pot s5 nu fie manifeste greoaie supravegherea lor ulterioar[.:l' i'vazive. In aceastd situa{ie se recomandi ca infecfiile bacteriene. periodica Nou*nascutii si copii gasiti infectati cu virus C necesita monitorizare datorita riscului crescut de boala hepatica severa. ingrijirea acestor noude ore qi chiar sub 24 ndsculi trebuind sd se facd pe o perioaJa scurt[ de spitali zare. altele decdt infecliile sd fie considerate tracului urinar .ltii sa ntl fie testati pentru anticorpl antivirusCsublan. in epoca ingrijirilor actuale.. bacteriemii)' colonizare a nouSe recomand6 ca pe biletul de externare sd se specifice eventuala ndscutului pentru a putea fi urmdrili ulterior ' de terapie Nou-n6scutii cu greutate foarte micd la naqtere pot r[mine in unitd{ile fiind expugi astfel la diverse proceduri intensiv6 pentru c6teva s[pt5m6ni sari luni. .Ilg::I t:g!4 q It De aselTtenea Iltl se @. nou-ndscutul la externare' fiind in cursul spitalizdrii. diaree.

11ffi.?: . Virusul hepatitic B gi foarte rar hepatita A. Neisseria. Virusuri: cu o mortalitatea neonatald c?escut6. colonizare vaginald cu streptococ de grup B sau cu gram negativi.i" r . Febri maternd peste 38'C. 'r . cel mai frecvent sub trei pelvigenitalS. Seratia marcescens./ / '/ '/ / . Modul de transmitere: in timpul travaliului gi al naqterii prin trecerea prin filiera Factori de risc pentru aceste infecfii: { Corioamniotiti. Sunt infeclii cu debut precoce. . eni fo ar t e .. Stafilococ epidermidis. Nagterea prematurd. Infec{ii urogenitale. Stafilococ aureus. Sheptococ de grup A. Bacteriurie cu streptococ de grup B..r.. Varicela. Germ Enterobacter spp. -:i.:' o*'.#:r.:-.'. Microorganism e anaerobe. Capitolul VtrIL Infec{ii neonatale INFECTII TF:ANSMISE iN rriupur TRAVALIULUI $I NA$TERII zlle. : i[:5ffi'"ff..r-:'"'i'. 1.I{r:. uneori chiar de la na$tere.:. Aproximativ 15% din Jlneumonii qi infeclii sistemice sunt transmise de la mam[ gi acest tip de infectii se asociazd 303 { '/ '/ '/ Herpes simplex. Enterovirusuri (coxackie)."'{i#!l?^'li. "-:.-'ffi{:'ffi./ Etiologie Membrane rupte peste l8 ore. . Gestafii multiple. '/ . Infecliile perinatale pot fi localizate sau generalizate. l. .1".r:. .

ia.rfp.||?rtf de ta o tara ta atta: t-z% prennarurl.:'5 lffiffi3i.*.. intre 7 sbptdmani -3 luni' nehrliti- n ::' + 5 6 fi . :.i: 4.ir. lafemeile cu coionizarcvag\na16 f.flTJ*:i. i"t-J cu o incidenl[ de 1-211000 naqteri' € + '*- 3*:i:il:"if'"J. constanta. vtJ *..fl'r[ffi.au raf in secliile De ra mam6 la nou-nSscut ..A. b. 3-4 saptam'ni.fta prirnere 20 ore de viafa.. dar poate ei 'a:l fi 9i intermitenta-' ^{ ? nou-nasculi pin6 iffi. t.'.T:" poate nreningit a n"onutula de2-4 /1000 naqteri' Debutul aceast' form[ are o in. in cursul primei sbptbmdni neo-natal qi f. a t' . " crescut[.digestiv fi genitourir.. i .C apit otul I/III Jnfe4ii neonatate gruP B Infec{ia cu streptoccc de cauz6. qi nou-n'scufi u*r*i -t " s-lii. Iniecli3 pout* . $oc. la 5-8% la nou-ndscu{i 't 7 F Transmitere' de nou-n6scu{i' cursul naqterii s."I'J ho.8 * ? 's n 4 * s '81 cop*or tratamentul antibiotic' AsPecte clinice mai murte luni dupa naqtere .. r o Hemocultura diagnostic de certitudine" 304 i g..':fl L*.1*^ yi-g:T'i: de coloni zare la femeile insbrcinate r*rrrgri..meningiti' manifest atd cubacterimie oM"i. : ::'1:ffililft?i**' or?*H:":"ffffiTff. de via!6' fi gi tardiv.'n"tu ^:'. Pneumonie.ite grade. chiar ei dupa I a Forma ffi o o o i.i::. cu membrane ruPte Peste gesta{ie. APnee. o Uroculturi. + Altemoduridemanifestare:osteomielitd'artritaseptic6'celuliti' Diagnostic" Diasnostic de labgrator' oHemoleucogramscomplet6cuformuldleucocitar6.urr. '.s' :: a o AsPirat traheal. # . 18-ore.ri""ori de graviditate .custabilirea numbrului de neutrofile. o Punctie lombar[..urqii colonizarea poate . cu o medie ^.. pourJ 1oyo.. c1 9 rrobabilitate in s.."\::T:lT:: { t ? a i i * : F r ' tT:::T#Tffi#.eningit[(5-10%dincazuri).Forma cu debut tardiv: intre ocultl sau.de sepsis grup B este cea marcomun' de debut in Infec{ia cu sfieptoeoc de precoce'. o RadiografiePulmonarf.IJ. in mdinile contaminate' la personanl a' i"grijire colo ^* de t I r-- Riscur ". sruq ? .

Bacteriurie matern[. Portaj matern rectal sau vaginal de streptococ de grup B-riscul de sepsis neonatal este scdzut in absenla prematuritilii sau membranelor rupte.v.v. Prematurftrtea.'r!€-. hemoculturile sunt negative qi neutrofilele in limite normale. Tratament Profilaxie beneficieze de screening pentru colonizare vaginald sau rectalb cu streptococ de grup B (valabil gi pentru germenii gram negativi). inifial apoi 2500 III Ia 4 ore.4mgkgc/ doz6.+<:. E coli cauzeazd. Sau ampicilinA 100 mg/ kgc la 12 ore gi cefotaxim 50 mg/ kgc dozd i. i. Frafii cu infeclie cu streptococ de grup B la nagtere -riscul pare s6 fie ridicat.dac[ culturile sunt negative dupd 24 ore dar semnele de boala persistd.coli qi alli germeni gram negativi este de obicei reprezentatd de hactul genital matern. Alte surse: personalul de ingrijire din secfiile de terapie intensivi . Infeclii neonatale Identificarea antigenelor de suprafald a streptococului prin teste de latex-aglutin-are nu sunt recomandate de rutin6. sistemele sofisticate de ventila{ie. la 12 ore. alimentafie parenterall. la 12 ore gi gentamicinr. inifial apoi cdte 1g la 4 ore sau penicilina G 5000 UI i. * a= : ::'t '-'- C apitolul VIII. p6na la naqtere. Durata terapiei se stabilegte in mod individual .copilul sub 36 de sdptdmdni are risc dublu de a face infeclii cu streptococ de grup . procedurile invazive. la 24 ore dac6 starea generald este grav6.v. r ' Infecfia cu E.coli Infeclia cu E. 305 . Terapia se continud. Protocol de trqtament intrapartum bazat pe factori de risc" de membrane rupte.creqte riscul de infecfie la n.T-21zile in funclie de tipul qi severitatea infecfiei. Terapia se intrerupe dup6 24 ore dacd semnele de boald au dispdrut.v. Tratamentul mamei-se face cu ampicilinllgi.n. Epidemiologie Sursa de infeclie cu E. pdnlla B%. ampicilin 100mg/ kgc/ dozd. i. apa din barbotoare gi incubatoare. Tratamentul nou-niscutului suportiv-suport respirator dacb este nevoie. 40% din septicemiile gi 7 5% din menigitele neon atale.coli sau alli germeni gram negativi ocupd locul doi din infecfiile apIrute la nou-niscu{i putdnd cauza septecemii sau meningite neonatale. DacS nou-ndscuful este asimptomatic gi dacd mama a prezentat factori de risc 9i nu a prirnit antibiotice se recom anddefectuarea hemogramei gi o hemocultur6.v.

5o/o sau tetraciclin6 0. Nou-niscut cu greutate foafte mic[ ia naqtere. edem - Unguent oftalmic cu eritromicind0.5 la 1000 sarcini. Curativ pentru conjuctivita gi pneumonie -eritromicind 50mg kgcl zi la 6 ore'. Diagnostic sugestiv dar nespecific-eozinofilie peste 300-400/ mmc Ai IgM crescute.prezenla incluziunilor citoplasmatice.5oA la nagtere.Ti::tri#rfj'fi ia. Tratament Poate conjunctival.Germenele implicat in producerea bolii este Listeria. secre{ie minimd care se dezvoltd in prima sau a doua sapiamani de la naqtere sau mai tdrziu. afectdnd mama qi f5tul. = . 14 ztle. Infecfia cu Chlamidia trahomatis Suspiciunea de septicemie sau meningitd tratament empiric ampicilind 9i un ampicilina qi cefalosporinl-cefotaxim.u""'em . in 1 992 s-a descris o epidemie de listerioza in Franla.tolul Wil. . : i":ffiifii.t Defecte ale tegumentelor gi mucoaselor-mielomeningocelul. tacterie ubvicuitarf. Diagnostic: i Hemoculturd. in propor. in special dupi terapia topica. apnee.It'.. 306 Incidenfa listerio zeiincursul sarcinii j-steria are este greu de decelat. Ruptura Prematura de membrane.. Infec{ia cu Listeria monocytogenis afinitate pentru placentd" determinAnd avorfuri spontane. eozinofilie medie. in 3lYo din cazuri qi nou-nlscutul in 25oh din cazuri. hipoxie uqoar6. Tratament Pro-fiIaxie: T*rT. . Incidenla este crescutd mai ales la prematuri . cu recurenlI in timp la citeva siptdm6ni. pneumonie care poate apare intre 2 siptimAni gi 19 saptam6ni dupd nagtere manifestata prin tuse spastici prelungitd. Diagnostic -de tertitudine prin izolarea chlamidiei din lesuturi coloralia Giemsa in celulele descuamate din epiteliul conjunctival. Listerioza poate apare intre 1 .Infecfia maternl genereaz[' naqtere o prematura in 50% din cazuri. ' r ' Infecfia perinatal6 matern6. tahipnee . Testele serologice sunt in general greu de efectuat 9i nu sunt disponibile . amniogli "oiidsau Durata tratamentului . Keratoconjunctiviti in infeclia cronicd care poate conduce la orbiie. Alti auto ri apreciazd cb listerioza constitue 25% din totalul infectiilor neonatale.*"*ente. Ulterior conform antibiogramei.tie de 25% din cazuri. . deoarece I .10-14-21 zile. Infectii neonatale F act ori pr e disp oz anli . responsabilS de infeclie at?t la om cit qi la animale.ctiviti neonatal il carese manifest[ prin congestie ocular6.

Antigenele specifice din LCR. i'. corizd..up"rioure lichid gastric.. in doz[ de 4 gpe z'i. Examenul r'adiologic va preciza opacitdti micronodulare diseminate sau confluente sau opacitdti liniare sau difuze. peste 33.cdi aeriene . boala abortivd. r. prelev6ri din ptu*nta. sindrom respiratorie. s6nge. faringe. Diagnostic -La gravidd. lohiculturS.vulsiv. urini se pot detecta prin contraimunelectroforezlinmai pulin de o o16. cu secre{ie abundenti Se asociaza . Forma tardivi. glicorahie scizutd.i *zi!a-'a-. conjunctivit[ purulent6 gi rar formd ictericl cu afectare hepaticd sau form6 co. Se considerr cd tratamenful precoce al gravidei face posibilr nagterea unui fit sdn6tos. t::l. Semne clinice evocatoare pentru listerioz[ : la giavid6: episoade febrile ap[rute de ia nagtere. fibrinogen peste 3mgo/o. proteinorahie crescutd.? . i. culturi din urin[.' ?r +!l . ieucoree.. afectare pluriorganicd cu hepatosplenomegalie. Instituirea imediatl a antibioterapiei la toate grupele de risc. pusfule.F JF .!. nl s F'. Trstament Profilactic: . A fost raportat un caz de septicemie qi meningita neonatal6 aparut la 3 zile de la administrarea unei transfuzii de s6nqe. .000 sau leucopenie sub 4000/ mmc.. Mama qi nou-ndscuful sunt contagioqi prin urind gi secrelii genitale timp de l-2 s[ptdmAni. inaparente sau uespecifice. Examenul LCR: celularitate crescutd cu pMN si monocite. fals travaliu. la maml . pneumonle sau septicemie. s6nge. infecfii urinare. de icter precoce gi paloare. cel mai adesea in LCR. de culoarea berii brune. lichid amniotic modificat. semne indirecte de infeclie :leucocitozd. contextul infecfios matern. . prelev5ri din lichidul amniotic.nt5 cu afectarea SNC. din coproculturi. 301 rS :. Infeclii neonatale Transmiterea-se face transplacentar cel mai f Contominorea frFti poate avea loc gi postpartum de ia mamd sau de la personalul medical pufidtor de listeria. Simptomele pot fi absente in25% din cazuri.|frH:tlu^. Presupune controlul bacteriologic ai serologic al tuturor gravidelor ce prezintd stdri febrile. semne de certitudine -prezenlabacteriei pe frotiu. Ieucoree. infeclie urinarr. .Fi T.^TTi:rjrl^ r":. Curativ.n la nastere . hemoculturd. Se manifestl mai ales ba meningitd purulent5" pneumopatie. este transmisl s p l ac e ntar. La nou-ndscut debut precoce se produce mai ales la premafuri. dureri abdominale sau pelvine. Semne clinice" La gravidd listeria genereazl avarttardiv inz5o/o din cazuri . suferinlb neurolo gic[. degi placenta este afectata" Antibioticul de elecfie este ampicilina.. La nou-ndsculi prelevdri din nas. hemoculfura pune diagnosticul dupd nagtere. la nou-ndscgt: ' Ampicilina 2O0mglkgclzL iv sau im ?n 2prize in primeleT zile gi apoi in 3 prize la 8 ore.: han Capitolal WII. detres 6 prezintl. eruplie cutanatd generalizatd ce nu respectd palmele gi plantele.

Doala avrLva) Lol direct cu mama sau persoane cu boal6 activl.5Yo la chimice).Capitolul Vttt.soh .5 qi 3% dindecesele perinatale. naqtere' conjunctivita poate s6 aparS in primel e 2-5 zile de la gram negativi intracelulari din secrefia evidenfierea diploclcilor oculare. r Confort termic./ .vvrrs se transmite transplacentar. c6nd se asociazd meningita' Tratament suPortiv: . in normalizarca examenului' septicemie 15-Zl zile arnpi * genta sau pdni la LCR. din care 50Yo prezintd sechele neurologice" llt Infecfia cu Neisseria Gonorrae Infeclia produce la nou-nSscut cel mai comun infeclii monitorizare fetala.! n ' ' . t ftttii ""onotott la 12h. rar infec{ia . Aport caloric 9i hidroelectrolitic parenteral. Diabet matern. HIV. rar include abcese Diagnostic: Tratament: ocular6. **Uryi'. F t Ventilafie asistatb. Exsangvinotransfuzie cu s6nge heparinat in cID' Evolu1ie gi Prognostic Infeclia cu Listeria Produce '/ intre 0. Jiseminati: ceftriaxon 25-50 mg/kg o dozi pe zi 7 zlle Infecfia cu mycobacterium tuberculosis dupa nagtere prin contact uv I Infeclia se transmite de la mamS la nou-n6scut. '/ . artrit6. de obicei --^-^-1^^^-*n. Pentru oftalmia neonatorum: cefotaxim I 00mg/k g' dozbunicS' fn irrf.r( 4}%supraviefuitori.Fnrr *^+^_* .i"td $i vdrsta de gestalie a nou-n[scutului' la 2 amPi + genta: 5-7 zile. "*. OxigenoteraPie.fi "^'^ in me d iu de sP itar . unguent cu eritromicini A. Nivel socio-economic scdzt'tt.iclin[ ceftriaxon 25-50 mgl-kg iv dozb unicl' sau vaginalS._ TBC materna a decela riscul Anamneza matema deline un rol important pentru Risc crescut pentru - fffi11" persoane cu TBC activ6.uu t. c# sunt de obicei"asociate cu meningitd sau endocardita' vaginite. produce conjunctivite Profilactic: instilalii cu nitrat de Ag 1% (aten{ie! Poate toate nagterile pe cale 0. (./ !5o/o mor dupl naqtere. ::' . l8h. 24h in func{ie de gentamicina' 2. { 20% din copiii infecta{i mor in uter.tru. 'rf.5 mqikgcldozlt S. 25% se nasc indemni. aPoi amPicilinb Pdnd Durata tratamentului: sdptdmdni."tl sau cefotaxim.i de . Rar infec{ie sistemicd cu bacteriemie. Mai poate produce ale scalpului.

'q! *' s' d. limfadenopatie. endometritS. separafea nou-nlscufilor de mama cu TBC activd. Examenul radiologic este de obicei negativ la nou-n6scut.. Infeclii neonatale alte manifestdri: mastita.azid6. izoniazid1 + at INFECTII VIRALE Infectia cu Herpes Simplex Epidemiologie .ilr **. Transmiterea posnatalI se face de la personalul de spital sau alli purtatori asimptomatici gi prin leziuni ale s6nilor. :Fl . Identificarea BK in sput6..l.T. Jji:H*??. u ' l:ff:il letar-gie. copil suspect de infeclie congenitald sau perinatald. cu gor! de protectie. La nou-ndscut. p6nd la negativar. iritabilitate. jl !r n.:"i.*' .l}mgkgclzi.: q -. lichid gastric..?.. .hm l l. " * "' : . medie 4-g sdptamdni.. o Izolatea bacilului prin culturi din sdnge. rifampicind pe o perioadd de 9 luni.: l :T iir :.. Manifestlri clinice la maml: 309 & Si 3T: &. secrefia gurtrird. Mod de fransmitere-pentru virusul2. Capitolul VilI.. Manifestdri clinice.ea sputei.-.?". nleningita TBC La nou-niscutul-asirnptontatic sau simptomele pot aphrea de la na$tere.tg:. E3 &+ Infecfia este dat[ de virusul herpes simplex lgi 2.test la tuberculini cu 5 uniteli. adduga gi etambutolul. urin5" aspirat traheal.gravida sau lehuza cu TBC activd se trateazl cu izaniazidl.a.tf##:"-.+-.-10 luni. este un test performant pentru orice :starea ra tubercurinr restur pozitiv ' rtn.oboseala.. nou-nlscut. 95% din infectiile neonatale rezulta prin infeclia intraparfum. La perioadd de 4-6luni. erupfie papuloas[ la nivel ra "'"T"Ti:. la schema de tratament se poate ' Nou-nrscutul cu risc se trateazl cu izoni.. cel mai posibil la 8 sdpt[mdni dupa nagtere. alimentatie deficitara. hepatosplenomegalie. Riscul de transmitere intrapartum cregte dacd mamaare membranele rupte peste 6 ore gi in monitorizdrrle din scalpul fetal. Tratament?rofilactic " identificarea gravidelor cu risc.sc6dereingreutate..poatepreZentafebr[. tuberculozd miliard. sau Nou-ndscutul streptomicind + rifadin * cu formd meningeand va primi tratament cu dexametazond. *:' . Pentru virusul I modul de transmitere este aerogen. virusul 2 fiindprincipala cauzd de infeclie neonatald. icter. vaccinare BCG la nou-nascut. LCR. calea cea mai comuna de fransmitere este in timpul expulziei de la mama cu infeclie genital[. {i: -r:!. testul este negativ. Curativ.". insa pozitivpea testului necesitd tr-rberculind necesitd investigare radilogica a gravidei.

a noua propo4ie de 40% qi poate apare in "uua $asea la nivelul mucoaselor qi pielii' 10% Infeclia se manifestd prin vezicule localizate neurorogice. Tulburdri de coagulare.q cu leziuni active . instabilitate termic6../ '/ ffi:'. :1"' TrombocitoPenie.14 zrrB 2l zlle lacei cu forma diseminatl' Infecfia cu virusul varicelo-zosterian Incidenfa-0.\i cre s cute .:#. sad alte via!6 Simptomele upui in primele 3 ztle de resPiratorie.cu o mortalitate Infeclia generalizati apare in proporlie de cu afectare pulmonari.11iff.' ./ .3goh.1'1. Reacfia otti*"r"a gidefixareacomplementuluinuauvaloareininfecliaacut6' on' :'-fuimnm}ff ' " ?1J.. Mortal iiatea este de aproximat iv l5Yo' de tip microcefalie. cori oretinitd. porence-falie.1 ' celule gigante multinucleate qi nespecific dar util' incluzii intranuclo-eozinofile test " Identific. supravieluitorii prezint6 sechele neurologice itate. de 57%' Manifestiriclinicelanou-niscut ra nivelul pielii. dificulta{i de inv 6!are' sp astic itate.t':.:' tr. hipotonie' de viala cu letargie.iI' t ''"'?.1% din femei au infeclie de .:I:. ':r c' '*){lit' q i"'. ochilor.LCRcurezultatedupa Elisa pcR (reaclie de imunfluorescenll) are sinzitivitate de 95%' Testul z4_4gore. simptomele convulsii. : . T--':'::-j:if' .-':.l'r#l:'" ti eviden!' leziuni oculare T rata rne nt-Pr ofil ac *.::::1':.5-5 / 10'000 de nou-n6sculi Transmitere-transplacentar-rar'perlnatatinproporliede25o6..l. keratocon-junctivita. r:. qoc ManifestSrile includ : sindrom de detresi determinari viscerate6NC) s' + s.-':: ^^L:r^* la nou-n6scut..Yli''e.:T ?l tr1 T*rar.recurent[ asimptomatica' propo4ie de 0.ffi^i*i..0 t-0. evitarea expunerii nou-nlscutului la mama extragerea prin operalia cezarianl. leziuni 1a nivelul s6nilor.n -. interzicer ea al1pt1n i dacd mamele au sau personalul de ingrijire cu interzicerea contactului direct cu p6rin{ii herpes oral dacb leziunile sunt deschise. ra cei cu forma tegumentarl qi sPilarea corectb a miinilor' Tratament curativ g Aciclovir 1 0.1 5 mgr kgcr zi ra ore..:.hePatic[. .dins6nge. a t"* 22% ./ '/ .::.poate fi localizati Infeclia via{[' t .F ': g. . gurll' ln ..rY.i.l'g55 ' ..:t:.c6ndmamaprezintd infeclie acutb in primele 10 zile de la naqtere' Mortalitate : 30Vo in infeclia perinatal6' 310 E:E !.1. c orioretinita.. l . I 0. . catarcli' din acegti copii pot dezvorta mai tdrziuturburari retinopatie.€ T:+i1-€1:T+qe.areavirusuluiprinculturitisulare.c e c Diagnostic de laborator' Giemsa Tzanckreleva: Examenul citologic din vezicule prin coloralia a . * convulsii pot apatein ziua 10-15 sNC-cu manifestari de encefalita.. +-*'::.: 4.

:. . r. Teste serologice de tip Elisa sau imunfluorescenlb..1_. .. depresia sistemului imunitar. fr' s: i# 'f ..:.-. sau Infecfia nosocomiald poate afecta bolnawl gi personalul sanitar indiferent dacl infecfia apare in spital sau la externare Infecfie nosocomiala dovediti : existenfa dovezii cE infeclia nu era prezentI in momentul intern[rii. 1.+. 1:!4{. l1: &\ '*r gazdd": . . Izolarea gravidelor gi lehuzelor cu variceld in camere cu presiune negativ[.4*!ffi"-iEry"-1r1.. '. nou-ndscutul este expus contactului imediat dupd naqtere" Diagnostic de laborator Detectarea ceruleror gigante multinucleate cu incluziuni intranulceare.-. Infeclii neonatale Varicela congenitald .. ft: . Nu se considerl infeclie nosocomiald o infecfia asociatd cu o complicafie. o nou6 infeclie gi o infecfia hansplacentarS la nou-ndscutul care devine evidentd la scurt timp dupr na$tere. factori intrinseci.+.: r '.1. . : -=+.€ -. mucoase.: ..! .jir"Hi-.G:. c o extindere a unei infeclii prezente la internar e. . care tin de . Tratament profilactic.k.apare cdnd infectia maternd are loc in primul trimestru de sarcind gi este asociatd cu anomaiii ale SNC qi anomalii oculare. 311 protectiei barierelor nafurale-tegumente. o o o lzolarea virusului din leziunile cutanate sau hact respirator-dificila. -. { { { Yaccinarea femeilor care nu au avut variceld: Tratament curativ izolarca nou-ndsculilor cu mdsuri stricte de izolare limitarea vizitatorilor.rard ..1. diseminatd dacd..:li'-.: :r r :... Varicela contactatd postnatal in general este o formd medie. r. rar severi. in leziunile pielii-metodd nespecifici.. nu s-a schimbat agentul patogen sau dacl semnele nu arat6. dar orientativl. -:t"lTry.+.&t. i . Capitolul WII. . Cea mai mare ratd de infecfii nos'ocomiale o au secfiile de terapie intensivi neonatalr.."':' . in camere separate gi --' INFBCTII NOSOCOMIALE Definifie: Infeclii dobdndite in spital in urma unor manevre de investigalie gi terapeutice datorita mediului spitalicesc.6stul FAMA. ..Setnne clinice. dacd..liii=' .!-_Y&*. : . i F+: ++. '. ::r. teste de fixare a complementurui-neconcludente. Infecliile nosocomiale neonatale sunt infecfii care apar dup6 trei zile de la nagtere. Incidenta . vdrsta de gestafie. in funcfie de unitatea spitaliceasci. _ .ii t1+--ar{r-H4*.derea ii {t' dezvoltarea florei endogene.&4...S.& iF # . .1"i:ri:.T:l:tr .*9.2-10oA. Modul de manifestare_sporadiC sau epidemic Epidemiologie Factori de risc pentru infecfii: 1.41 rs. Temenul de infec{ie nosocorniald a derivat din cuv6n tul nosocomeo care in greaca veche inseamni locul in care suntaduna{i gi ingrijifi cei sureiinzi iar in greaca modern[ prin nosocomeion se defineqte spital.*.. scS.i+E:5 .

5oc pentru administrare.rl Capitotut VIII W4.. exsangvinotransfuzia gi transfuzia cu leucocite din miduvi 9i a activitalii imunglobuline are loc o creqtere pro*pte a polimorfonuclearelor chimiotactice a acestora la locul de infeclie' bacterii de pe suprafala Nou-ndscutul este mod particular vulnerabil la colonizatrea cu r'eg$**bi r. ' transfuzii de produse de sdnge. I ! ' " laptele de mam6. streptococ alfa si beta pulmonare la nou-niscut Folosirea steroizilor pentru fiatamentul bronhodisplaziei creqte riscul de infecfie. boall cronicb pulmonard.. ventilalie mecanicd ' e oxigeflareaprinmembrandextracorporealI r qunt ventriculo-Peritoneal.scutul SGA. imunitatea: admistrarea la . hemolitic.t .1l .+.r.it. pentru prezen\a bacililor Gram negativi' bacterilogic.# ca la copilul mare' tegumentelor qi *u.. . catetere arteriale ombilicale.v. duratd prelungit6 de spitalizare. anomalii congenitale. tratamente-terapia cu steroizi i.1 ' '. o Nou-n6Scufu1 cu traumatism la naqtere care necesitfi terapie o intensivi ulterioarb. Sursa de infec{ie1 d in afar a sp italulu i-fami lia. pentru nou-ndscut qi 6m2 pentru lehuzi)' funclionalitate defectuoasd a secfiei..rit. inainte de stafilococului aureus.. ' ingrijirearesPiratorie. nosocomiale. . 6 1l I ' severitatea bolii. 19914913 Z factori extriseci: utilliz area materialelor dispozabile de investigalieelectrod pe scalp..our. ' alimentaliaparenterala-intralipidul. laborator' transfer din alte seilii sau sectoare din spital: radiologie. consultalii de sPecialitate.*. factori de risc V6rsta de gestaiie gi greu tttea la naqtere sunt cei mai importanfi imunitar' pentru infecfiile norlorolniale.$ita a personalului sanitar despre infec{iile "orrr. datoritd depresiei funcliei sistemului 32 de sdptimdni prin placentd' Existi un minim de transfer de anticorpi IgG sub Neutrofilele au chimiotactism 9i fagocitozS redus6' prematuri.Dupa adminstralea de imunglobuline. 312 .*. 20-30% din purtitor de stafilococ auriu.ior deoarece nu are o flord protectoare niscutul care nu suge la san' Laptele de mam6 poate fi un vehicul de infec{ie pentru nou 30-min' qi testat Laptele de mam[ ar trebui pasteurizat la 62. 2.i . o Nou-nf.utilizarea blocan{ilor de H2 4mz mediul inconjrriAtot-uglomerarea paturilor in salon (standardl. .!. contaminarea echiPamentului. Nou-nascutul cu alt1t patologie ce :utmeazl terapie intensiva prelungit6.pli. 'iliPt"ii P"*i:..din sPital: n personal este mdna nespalata corect sau cu supurafii. i&:. i'v' de Metodele care ar putea ... Nou-ndscutulcuriscdeinfectienosocomiall: o Prematurii in special cei cu prematuritate extremS.. gr. v izitatorii' ..

Sursa de infectie.n. umidificatoare.*'#. adenovirusurile. Rata de colonizare de fond a sec{iei poate sd dea intre 3-6% infeclii cu stafilococ.1.r s ' '.virusul sincilial respirator. Modul de manifestare a infecliei la n. aureus pdn6 in ziua a 5 a este intre 40-90Yo cu o medie de 70 o/o mai ales la nivelul ombilicului. in Epidemioloeie Colonizarea nou-nlscufilor cu S.deficitul n. ventilatoare. stafilococul patogen.pentru virusul sincilial respirator.cale fecal oral6 pentru enterovirusuri. enterovirusuri. streptococ patogen.ff 3. produse de sdnge. c api lare. utilizarea s[punului cu hexaclorofen. fagocitozd deficitarl la noundscut. rotavirusuri E. Reducere a ratei de coloni zare se poate face prin spllarea corect[ a mAinilor inainte manevrarea nou-n6scutului . Cel mai frecvent germene izolat la nou-niscut in perioada 1986-1993. rotavirusuri.k*"Jlt:if. ac c i dent .aspergilliusniger.'. precum gi prin rdspdndirea orizontal6 printre nou-nIsculi.:g::?fi :H'*. E. contaminarea se poate produce la acelagi nou-ndscut prin contactul diferitelor parfi ale organismului.avreus. in anticorpi. gi dupa u PurtStorii nazali-t}%. impetigo. Etiologie: .n -localizat6 cel mai frecvent. Infecfia cu Stafilococ aureus. - b act al p ato gene-5. 313 . arteriale. virald-virusurile hepatitice. germenii Gram il3. urm[rirea imboln5virilor din spital dar mai ales dupi externare p6nd la v6rsta de o luni. Nou-ndscufii cu piodermita. proceduri medicale. bscteriund-bacterii condiyionat patogene: s. coli enteropatogen. gram negativi. .perfu zi i. lapte de mam6. Prin contact direct cu sursa de infectie (mdinile personalului). solufii terapeutice. dezinfectante contaminate' echipament medical. I ' r Capitolul VIIL tnfec{ii neonatale purtdtorii de germeni patogeni( personalul sanitar sau mama). Dieestiv. V as cular. Modul de transmitere: Aerogen. bont ombilical.coli enteropetogen. Epidermidis. micotigd-candida. aparilia infecliei cu stafilococ un rol important il au atdt ratele ?nalte de colonizare gi factorii de virulenfd neidentifica{i cdt gi gazda datoritd por{ii de intrare prin leziuni cutanate. nou-ndscutij bolnavi. mai rar generalizatL.':'se*atia'Proteus' b acterii tnalt p atogene : Salmonell4 Shigella.c ateter izSri v eno as e.

.'erl r* 'l. lesutului moale.:'::. FFeaf+ttse -'r.Boalaaredebutbruscinprimelezilede vialicu eritem peribucal care se generalizeazd apoi apar bule mari. .*: @ededimensiunivariabi1epetoat5suprafafacorpu1uicucon{inutclar.'i'-.n. General-antibioterapie 7 zile .zi '3 I1 ".# . C o mp Iic ali i-trombo feb I ita s eptic 6. artt rtl. abcese ale . N. cu descuamalii in lambouri. Omfalita poarta de intrare -suprafii. lichid clai.:i:i:j:i Fi'"l*li":r i... Tratamenl-antibiotioce administrare sistemicd incizie qi drenaj dacdeste cazul. l.ta de sec{iune a bontului ombilical..- Wt. sau Este de obicei asociat6 cu septicemia qi poate cuprinde mai multe oase lungi scurte concomitent.-. miros fetid al bontului.*i. rr.'f4 ". Lab or at or-leucopenie cu neutropenie.. tratament general in formele grave.ti' j ij. Pne umonio stafilo co cicd Formd gravd de boala prin frecvenfa complica{iilor ulterioare qi severitatea sindromului infectios.$ ctat6.i..oxacilina. Contagiozitate foarte mare. 314 Tratament: * .ii i :. Piodermita Apare clinic sub formi de pustule. flegmoane. ..local cu alcoot atU 80%.ilr :. cu zone denudate zemuinde" ' Tratament-bai dezinfectante cu solulie de permanganat de potasiu 1/ 5000 sau l/10. conjunctivitS.lir . care se sparg.r *g:ig:'l'. 'r 'r. Tratament.'::::''aSimptomatic5.. Staie generall totdeauna buni. $h.Cupitolul VIil. .": :.1 .r. confluente cu. omfalitd.i . Dupd rupere rimdne o ulceralie.. metilcilin[ sau vancomicinS . necesitd izolare. Tratamenf-local cu pudre cu antibiotice .* .'r Eal!?.':: i ff..'.':.:1.:1.i. Durata tratamentuluiT zile. m eningitd' Tipul fagic 2 care poate da impetigo bulos gi sindromul pielii opirite...!illy.cateter ombilical Manifestdri clinice-hiperemie gi edem periombilical. gentamic inI*meticilinl sau vancomicind 20-30 mgkgclzi. Impetiso bulos. tahicardie.1 . microabcese.. vd neo ul nielii op drite-bo ula Ruttet-:-der Sin :*-' .'t- i . s epti cem ie. Infeclii neqngta!: 4. s eptic emie' Radiografia pulmonard -imagini buloase qi leziuni pleurale' Compltca[ii: #:@:.r'd r.illiln i."* ir. o steomiel it5. . Apare in ziua a treia de viafd evoludnd in Lruptive pane la 4 s6Ptimdni.":::.apoi pusee puruient.i{.:: s.i l.{*. t. stare alterat6.febr1.': {' .pustulealepielii.if.cateterizdri de vase etc. Nu se recomand[ solulii pe bazh de iod.000 administrarea sistemicd de antibiotice 7-10 zile..4fq. Ff:::i:... abcese.1 !r:{:+fn:.. Osteomielita Infeclia se produce pe cale hematogend gi este asociatS cu o serle de proceduri invazive. pneumoni e. generala Manife st dr i clinic e-sindrom major infecfios cu febr6...i4i+ri -antibiotice intravenos pentru 3-4 sdptdmdni gentam ic in * oxacilin. 4l *.?* *A-*r*.

sau mai mult. primul semn fiind tumefierea pdrlilor moi. Infecfia E.:: 't..: ': ... Colonizarea prelungit[ rectali. Manifestdrile clinice ale infecliei cu gram negativi includ : pneumonia. Au fost identificate culturi de Citrobacter diversus la pereciri de mame gi copil ca gi la personalul de ingrijire.. Alli germeni implicali temporar in caz de infecfii cu G negativ sunt: Seratia marcescens? Citrobacter.1 .L-. produce 80% din septicemiile neonatale qi 80920 din meningitele nou-nhscutului. oxacilind+amikacinS.li . Epidemiile din secliile de ingrijire a nou-ndscufilor sunt asociate cu: :ii: FJ. Examenul radiologic po$e arhta reacfie periostalf. colapsul cardiovascular gi meningita.coli se face in prinrele 3 zile de viafd iar colonizarea prematurilor este mai tardiv6. :. ....1 . dupa o sdpt[mdnf. . tumefierea pirlilor moi a membrului afectat: pSerdoparalizie.l{. 3l _< Kl -ffi. Mlsuri p4eventive in infectia cu stafilococ: -hemoculturi pozitive. 1rd Tratament antibioterapie-4-6 sfptdmAni-: oxacilini*gentamicin[. Colonizarea nou-ndscutilor cu E.festarett clinicri poate fi asinrptonraiicA salt nou-triscutrul Iloate i)rezenta. insolita de colonizarea de pe m6ini au fost implicate in epidemii de meningitd cu E. imobrlizare gipsata a membrului afectat pentru 3-5 sSptamdni. acinetobacter.coli.F $r ii: :' . febr6.-. Injbcrii neonotale l\4rtni.l . coli gi Citrobacter diversus. infec{ia se asociazi cu manifestari infecfioase la personalul de ingrijire infectat. {t' R1 4i Klebsiellacare sunt cel mai adeseaizolali in absenfa unui episod epidemic. Salmonela.{'apitolul VIll.coli cm E" coli. vancomicini . r : -1. . L ab or at or 'n . diareea. enterobacter qi e#.: s. stare generald alterat5i.] . ''al j 'l j Infec{ia cu Gram negativi Cel mai frecvent implicate in infecfiile neonatale sunt E. s a iritabilitate: . tr: iil '*i 'i:i :' l' in absenla acestor surse de mediu.

.r.. 2.1fi[i:1li1ffi'"*"'l Infecfii cu pseudomonas aeruginosa Sursa de infeclie: Manifestari clfnice Pot fi ..::. . Transmiterea este fecal-oral6. pdnb la forme deshidratare acutd antigenice Diagnostic..E.coli .r ^--^^-o in .rf :]':ii ::lr:t i Conitolul VIil. medii ...*r. . inCUbalie 12-56 ore cu SCaUne diareice apoase. arimentalia artificiald. S dizenterie. dupd aparilii primului caz .. in epidemiile Infectia cu E. Infeclii neonalale *_!_ Proceutul de colonizare cu E'coli lapte de mamd.coli enterotoxigeni cu acliune aseminStoare cu a toxinei auturrtrrrlcrr ! in 48 ore' 12-56 Ofe CU . rr at am ent t.coli se :.l.. cu autolimitare 'r tablou asemlndtor formelor medii de 2.lfirri pur6" . X I. dlafelCe apgase.de transmitere--drrect prin maini ale personalului de ingrijire qi indirect Modul sursa cJe K n1 prin obiecte contaminate' Manife stdri spor adic e s au epidemice' de coli care produc diaree la nouSindrom diareeic produs de E.coli enteropatogen care este cavzd majora de epidemii din secliile de noufavorizanli fiind aglomerarea.. izolarea sursei de infecfie.. . an. coprocultura pentru identificarea E. b"r?""i .ruun.:{t. cu E.il3til:.. Kl este mat la nou-ndsculi alimentali cu - - infeclie .urrosc 3 tulpini ndscut.er--^-:Jx rapid.il. .^. : azic'. in spital factori 3. " ' igieni riguroasi a mAinilor..coli 9i tipari Imunfluorecenli pentru anticorpi. .purtdtorii sanitogi qi bolnavii.. grave cu sindrom toxicoseptic' cu Clinic:de la forme ugoare.ria germenul aproape tn culturi nrrri IInfeclia cu greu de .coli enteroin vaziv-rar la nou-nisculi l.xlx.contaminarea fiind rapid6 9i rdsp6ndegte a n l controlat impune inchiderea secliei de nou-n6scu{i. E. s( c T holerice.

_ jl:: Cupitolul WII. parainfluezae. antiseptice gi dezinfectante. meningite. o fecal-orall. Infecfia cu Seratia marcescens Sera{ia este un gennene gram negativ care poate coloniza colonul qi produce endotoxine. in general dd infeclii sistemice Ia nou-niscut gi prematuri indelung spitaliza{i antibiotice cu spectru larg. Infecfii virale nosocomiale cAnd existi Cei Epidemiile de infecliile virale prezintd rate mari in secliile de ingrijire neonatall infeclii la personalul de ingrijire. Nou-niscutul se poate coloniza ?n proporlie de 30%. antibioterapie gentamicinS+amikacind sau colistin+meropenem. Transmiterea: 1 aerogenb. sursa de infec{ie este reprezentatd de mama cu boala severd gi de personalul de ingrijire.. 311 . in cele mai multe cazuri. a hemoragiilor digestive. alimentare dificil[ in lipsa manifestdrilor clinice . Rotavirusurile gi virusul hepatitei A pot Infecfia cu rotavirus poate fi moderat[ sau severd sau cu EIIN. Tratamenf-combaterea qocului. Infeclii neonatale Infecfia cu Klebsiella pneumonie Klebsiella pneumonie este un gernene Gram negativ care intra in compozilia florei normale a cavit[fii bucale gi intestinale devenind patogen c6nd rezistenla organismului scade. sau trata}i cu gi Caracteristic este freventa mure intracraniene.i qi bolnavii din secfie. reechilibrare volemici gi hidroelecfrolitic6. asimptomatic[ sau poate fi asociatd cu diaree uqoarS. Manifestdrile cele mai obignuite date de aceqti viruqi sunt :hepatita. ombilicale Prognostic rezewat. mai frecvenfi virugi implica{i sunt virusul sincilial respirator. fi implicate in infecfiile nosocomiale. digestive. meningoencefalita. Cele mai comune manifestdri clinice sunt conjunctivita gi pneumonia. etc. Adenovirusurile au fost deasemeni asociate cu'epidemii in sec{iile de ingrijire a nounh-scu{ilor. miocaldita. rotavirusul. Klebsiell a prezintd o remarcabila rezistenfd la antibiotice. S-a constatzt o stricti legituri intre infecfia cu klebsiella qi tratamentul prelungit cu antibiotice cu spectru larg Manifestdrile clinice pot fi: respiratorii. septicemii. Virusurile Echo qi Coxackie pot fi implicate in producerea infec{iei la nou-nbscut. Manifestdrile infecliilor cu virus sicilial respirator la nou-niscutul sub trei s5ptdmdni sunt atipice gi includ apneea gi letargia . Sursa de infeclie purtitorii sdnato. infecfii urinare. Evolulie severd gi mortalitate ridicatA.

su{ l)o Tratamentul infecfiilor nocosomiale Terapie cu antibiotice. inilial o terapie empiricd cu ampicilind qi un aminoglicozid dacd sunt suspectali in producerea infecliei streptococul de grup B. abcesul cerebral sunt rare. d . palmele gi plantele sunt aproape ?ntotdeauna afectate. puimonare qi diseminate.i datorit[ efectuiui favorizant al dezvolthrii Mt co tlorei gastro-intestinale potenfial-patogene la nou-nascilti. Aceastd forma nu prezint[ o implicare sistemicfl qi raspunde la terapia antifungicd topicd Alte manifestdri:. Cefalosporinele de generalia a li"-tt (erentprlr. in cazul unui nou-niscut aflat in tratament sau in cazul microflorei din unitatea respectivl. enterococi gi listeria. in etiologia infecliilor neonatale. in lume au fost descrise pe o perioadd de 20 de ani. ( ill l)c g Infecfia cu fungii l?rce trncidenta infectiilor cu fungi ya.Dacb stafilococul aureus este suspectat de a fi produs infec{ia se utilizezb oxacilind sau meticilind sau vanconticina in caz de fulpini meticilin-rezistente" Amikacina este utrlizatd in cazurile cu germeni gram negativi rezistenli la gentamicind qi tobramicind.Ussli t:ptgyl' lnfecliile nosocomiale cu virusul. Rar copiii cu mame ce au o candidozdvaginal[ contacteazd. 44 de cantri de aspergilozd cu manifestdri cutanate. Alli fungi asociali cu infecfii nosocomiale sunt aspergillius care poate cauza boala cutanatS. Epidemiile severe de infeclii cu candida din sectoarele de ingrijire au fost asociate cu transmiterea prin mAinile personalului din sec{ie.? . Sei Me Manifestdrile clinice ale candidozelor diseminate sunt de cele mai multe ori nespecifice. speciile de candida ocupd a patra a pozilie dupa streptococul de grup B. osteomielit4 menigitf.:]=:.iazh dupa diferiti autori intre 4"6%o Ei 9.endocarditd. Se pot utthza cefalosporine de tip cefota. hepatitei A srrnt rare datorita faptului ca virusul are o durata reiatil scurtd de viata.0st [csF orgr imF Doud treimi din acegtia au fost coloniza\iin prima s[ptimAnd de via!6.r \4arepine) pot infectiile severe cu gram negativ rezisteute la alte antibiotice. Gram negativi gi stafilococ.6 %o.1 . cel pufin 6 sdptdmAni.' .. Ceftriaxoruil este btne si nu fie utilizat in perioada neonatald datorit6 acliuni cornpetitive cu bilirubilia pentru alburnina . La naqtere nou-niscufii prezintd erupfii maculo-papulare. Tratament-indelungat cu amfotericinh B 40-50 mgkgcldozltotald. Factori de risc in infeciiile sistemice cu fungi sunt: I'ra1 l rr {-e z. Cefalosporinele de generalia a treia nu sunt recomandate in tratamenful de rutini din cavza cregterii rapide a rezistenfei.(_:'p!r_lv! _ extrenr de u1U!_.rim in asociere cu un aminoglicozid in cazul c6nd suspiciondm o meningitd cu gram negativi. r. pulmonari sau diseminati. 318 fi utilizate in llt ill' :*Sr:--. candidoze mucocutanate. Ceftazidin'tul se uttlizeazd in cadiul infecfiilor cu pseudomonas. administrarea medicamentelor intravenos qi contaminarea unui recipient cu doze multiple de glicerinS.'.

igienizarea m6inilor. meropenemul $i tienomul ar trebui s[ fie rar utilizali in neonatologie. . 3. Poliliei Sanitare.:?*f. Medicul care constati infecfia nosocomiald este obligat: si consemneze in foaia de observafie acest lucru. Se au in vedere urmdtoarele elemente: 1. Strategii universale. laborator . Infeclii neonatale Imipemenul. i. bo lnavilor. Medicul stabilegte indicafiile qi metodele de dezinfec{ie zilnica sau terminala gi realizeazb controlul efi cienlei dezinfecfiei prin autocontrol periodic bacterilo gic. cu operarea piciorului sau genunchiului. fluocitozind. 319 . Cu toate acestea meropenemul este mai pulin toxic gi uneori este singurul antibiotic activ pe germenii Gram negativi rezistenli la alte antibiotice. ganciclovirul in infecfia cu citomegalovirus.. 1. sd indice investigafiile de ^.i#-:Eitt. sb fie capabil s6 distinga intre patogenii adevdrali qi patogenii de contaminare. 2. -F+. adevirat. asigurarea condiliilor igenico-sanitare gi efectuarea dezinfec{iilor profilactice. circuitul personalului etc. circuitul vizitatorilor la nou-ndscut cu condifia triajului sdndtefli vizitatorilor. Tratamentul infecliei cu germeni anaerobi. folosirea echipamentului de protecfie.: Capitolul VIII. suspendarea vizitelor in caz de carantini). cu controlul sterilizdrii la stafie. rar intalnili in neonatologie se poate face cu clindacin Si mefronidazol. metronidazolul utilizat mai mult in infec{iile SNC Tratamentul infecliilor fungice se face cu amfotericind B. spdlarea m6inilor-metoda cea mai importantd de prevenire a infec!iilor nosocomiale in secliile de nou-n6scufi Recomanddri-spFlare primar[ a mAinilor la intrarea in secfiile de neonatologie.fluconazol" Infec{iile virale-cel mai prefarat este aciclovirul pentru infeclia cu virus herpetic qi varicela zoster. vizitatorilor. spdlare cu apa gi sdpun flra atingerea robinetului. Precizarea diagnosticului de infeclie nosocomial4 tratamentului gi mdsurilor de combatere. asigurarea condiliilor pentru efectuarea corect6 a sterilizArii cu mai multe stalii de sterilizare. Necesitatea grupului de prevenire a infecfiilor nosocomiale care supravegheazir (liberalizarea vtzitelor continuu din punct de vedere epidemiologic activitatea secfiilor. Sugestii de diferenfiere. prin teste chimice zilnice qi bacterilogice lunar. De exemplu nr. cu circuite func{ionale bune gi dotare corespunzhtoare a stafiei. total de neutrofile qi pacientul rdspunde la antibioticele active pe ge(menele izolat indic[ m6surile de profilaxie gi katament.-' . documentate. 5.r :'--. 4. Conceptul de profilaxie a infecfiilor nosocomiale trebuie imprimat personalului. in infeclia cu virus sincilial respirator Prevenirea infecfiilor nosocomiale Strategiile de prevenire a infecfiilor nosocomiale necesitd eforturi tehnic- organizatorice gi economice. ribavirin. Stabilirea circuitelor funclionale: circuitul bolnavilor. solicitarea altor laboratoare gi a b..

rr. consistenfa.. Apa sE fie sterilS 6.: E.*.$. confinutul antimicrobian al sipunului fo los it inOepirt area bijuteriilor de la mAini qi curdlarea de cel pulin 2 minute a mdinilor 9i la antebrafului cu s6pun care sd confinb substan{e antiseptice este strict recomandatd lucru qi dupi contactul direct cu fiecare noupersonalul de ingrijire la inceputul zilei de t}}...Solu{ii qi schimbat6la24 ore' acetic 2o/o pentruupu iitt incubator gi umidificator.+ti:-'t* .' 5 i t t * ratei de spdlare a mdinilor.'t. iir . cutanate. boli transmisibile (hepatit6' caz. m6qti' Folosirea halatelor in sectorul de neonatologie este un obicei inrIdrcinat nefiind inlocuit. Sunt puline infec{iile care cer precaulii din punct de vedere al contactului directl infec{ii cu varicela necesiti o camerl 320 t . bonete. M5nugile-trebuie purtate in cazul contactului direct cu sfrngele sau alte fluide ale organismului sau in cazulmanoperelor chirurgicale.:ii-fi 'l*. in absenfa unor epidemii halatele nu sunt cerute nlcl pentru personal nici Pentru vizitatori.s ? .s :! + in'i1. apoi se dezinfecteazd sau steril izeazt pentru urmltorul Incubatoarele-spdlare zilnicS cu detergent 9i solufie antisepticd' de acid Tuburile de cauciuc qi umidificatoarele schimbate gi sterilizate la 24 ore.r'L + 'ia .& '7. zona zoster. Halatele sunt indicate pentru urmdtoarele situalii: contact direct. Izolarea nou-ndscutului cu infecfii. . gi Braun u . dar al{i doi autori Raju qi Cobler au arhtat o imbunitalire de la28 la .ri:.Capitotut VIil.. Pentru RomAnia purtarea halatelor in spitale este obligatorie.f 'r'l* I rr-r FS. 8 '{ "$ i*E{-.. 4.'.q.. Z.. enterocolite. interzicerea accesului in sectie a persoanelor cu infeclii respiratorii. . Manugile trebuie schimbate de la un pacient la altul. Infeclii neonatale folosite Spumele de tip antiseptic ai gervefelele impregnate cu solulie antiseptici nu trebuie cu api qi sapun ci mai degrabd ca niciodatd ca substituente pentru spdlarea standard ajutEtoare pentru sP[lare. I . .u folosite ca parte integrantb in precauliile transmitere a agenlilor patogeni pe cale aerogenf. Materiale consumabile de unicd folosinfS' S.t: ! leziuni TBC actwd. 7. & . Componentele importante ale procesului de spdlare a miiniior includ.ro*undat folosirea unei camere video pentru inregistrarea spSldrii m6inilor pentru sh-icta urm[rire a episoadelor de contaminare in serviciile cu risc ?nalt de infec{ie. Astfel. bficacitatea introducerii acestei camere pentru un program educalional nu a fost 630/o a cuantificatd. Acegtia nu trebuie sb vind in contact cu nou-ndscutul at0t timp c6t sunt infectali.9. . 3.H. durata spal5rii. Supravegherea personalului: hiajul stlrii de slnitate a personalului. de Bonetele qi magtite sunt de ur.t folosit pentru spblarea mdinilor trebuie s6 aibd o componentd antimicrobianS... gravidelor in Imuniz6ri antigripale anuale sunt administrate personalului de ingrijire qi lunile octombrie gi noiembrie. * ts. Folosirea echipamentelor de protecfie: halate. Echipamente medicale-echipamente pentru un singur caz.FIIV). de studiile efectuate au ariltat lipsa eficien{ei utilizarii halatelor in prevenirea infec{iilor spital. herpetice orale sau genit ale .

O. A. it'l[i:':TJ]:t. irr tirnpul epidemiilor copiii izolati czue iunt irifestati ruu roio. nitrat de argint lo/o. Clorhexidin. controlul suprafe{elor. 8. Cremd cu sulfadiazinf. in cursul nagterii administrarea unei doze de cefotaxim 125mg sau 25-50 mg /kg la prematur este indicata. Agenfii ce conlin iodine nu se recomandd din cauza absorbliei transcutane funcliei tiroidiene. ombilic. In contrast. La nou-ndscut a cdrora mame prezentau gonoree activd.K. nu sdpun sunt recomandate pentru baia nou-n[scutului. aceste culturi sunt ajutdtoare in timpul epidemiilor pentru identificarea copiilor care sunt colonizali cu stafiloc meticilino rezistent. SSpunul cu hexaclorofen nu se mai recomandd pentru bdile zilnice datorita neurotoxicitafii.rizati cu agenti patogeni sunt in directa legatura cu personalul de ingrijire qi este foarte dificil de menfinut o izolare in spatiile de ingnlire cu personal pufin. Culturiie de rutini de pe suprafata corpului-piele. eritromicind. C. care se pot gdsi ?n sdngele rnatern gi pot contamina nou-ndscutul Insriiirea ochilor-profilaxia oftalmiei gonococice de la na.Supravegherea in cele mai multe spitale se face prin investigalii bacteriologice ale personaluiui. Protocolul de ingrijire al plagii ombilicale trebuie sd includd neapdrat tratamentul cu antiseptic' de verde brliant.41 JLI .syo. poate fi colonizat cu S..aureus la aproximativ 70o/o din n.Apa calda qi o loliune.v. proflavine hemisurrat ei vioret de gentiani. Dac6. mucoase. Atentie nitratul poate da iritatii chimice. S[punul cu clorhexadin-gluconat este slab absorbit gi poate fi utilizat. Ratele inalte de colonizare sunt asociate cu cregterea ratei de infecliei la copiii ndscufi la termen cu spitalizare prelungitS. lngriiirea cordonului ombilical. etc. Un program de supravegehere pote fi o componentd impoftanth de prevenire a infectiilor. vaccinul antihepatitic) locul de injeclie trebuie bine dezinfectat cu alcool pentru a impiedica introducerea unor microorganisme HlV. bacili G negativi.-silvadene lYo .i suprimariii ."$t'l-ie " n s Unguent cu bacitracin6. Cand injectiile intramusculare se fac in sala de nagtere ca parte specific[ a profilaxiei (vit. continuarea acesfui proces epidemic s-ar datora transmiterii de la purtS. separati de copiii colonizati pentru a evita transmiterea veftic al6 a agentului patogen. Suprave gherea sectorului.hepatitic B.5o/o. Multe alte infectii necesita o izolare de contact care poate fi realizat5 prin separarea de tip f'zic" tip paravan. Copiii proaspdt primit in sector trebuie izolali in cohofte.tere cu unguent cu teti'aciclind A. din aspirat traheal.tor sau alte surse multiple sau igienei defectuoase a mAinilor. . care au peste 48 ore de la naqtere. herpes simplex. coproculturi nu sunt recomandate in perioadele frr[ epidemii pentru cd acestea nu pot prezice care copii au riscul cel mai mare gi sunt costisitoare.n.Capitolul l"I I L In/ecyii neonatale izolatd cu ventilatie cu presiune negativd. ingrijirile profilactice ale nou-niscutului Ingriiirea tesumentelor-baia nou-niscufilor dupa naqtere trebuie intdrziatd pdna cdnd se stabilizeazd temperafura nou-ndscutului .transmiterea continud sa aparh in prezenfa acestui tip de izolare.

din nou-nrscurii 'ii (Avery . Neonatali (care lin de gazdit)" . tntr-o succesiune constantd factorii etiologici. |1250 din uou-nascutii prematuri.Y^. Arvin .v. focarul septic Primar.n. poatta de intrare. fbcut[ cu discernSmdnt. Tin de imaturitatea imunologic[ a nou-n[scutului $i-n special ndscutului Prematur 9i mic perttrr-r \tG.!. aa durat[ gi prognostic realizand un context clinic grav. dovedit[ Bacteriemia repr eztnt6.n. sincitial respirator' 12 luni de via{6.Folosirea Pe ten se recolnandh tratamentul de rutind cu s. cu evolu{ie imprevizibila (Behrman. de terapie ChimioProfilaxie nosocomiale in secliile Utilizarea de rutind a antibioticelor in prezenla infecliilor riscul de dezvolta rezistenla intensivi este descurajantd pentru microorganismelor la antibiotice' la n. migrarea agentului patogen itt circuiatia generala' upu. Kliegman. la urmdtoarele momenftil infec{iei eu virusul.e.{###Jli'{#7* ImugoUIofil?xiq de Pediatrie indici rJtilizarea de lg intravenos esre controversat[ Academia Americana grupe de copii: utilizarea imun[lobulinelor i. descarcar e'a tranzitorie de l . aureus poate fi demna de luat in seam6 dar nu pentru cd dup-a folosirea indelungatd determinb rezistenta' a. trata\i cu antibiotice Nu s-a constatat nici un fel de diferenle in aparilia infecliei rezistenle la antibiotice de tipul profilacti c falFt de n. c o " " prin culturi Pozitive' ?{:{. . la constituirea caruia iau parte. stark .itia determinar ilor septice secuudare.1ee8). netratali. decdt administrarea antibioticelor SEPTICEMIA NEONATALA Defini(ie Septicem ia rePr ezint[ rdsPunsul : imun la infecfie.1991)' vii 1-4% din nou-nascufii 1i3 din aceqtia dezvolta 9i meningita' Literatura romAneascd: 1% din nou-nascr"rtii la termen. ter{iare.'l-) a nou- . mai utila ar fi Se impune ca administrarea de antibiotice s6 fie de rutinl' urm[rirea nou-n5scu{i1or. etc. in schimb s-au constatat fbcut antibioterapie de inceput cu acest cefalosporinelor de generalia treia acolo unde s-a tip de antibiotice. l25a0dinnou-n5scutipotasociagimeningit6' Factori favorizurtti: I.1996)' getmeni in torentul circulator.#iil*rr-lr!^ (clorrerry.

IL Materni: Infecfia maternd (septicemie.manevrele B. c4teterizilri de vase ombilicale.3 . postparfum: infec{iile nosocomiale repre zintilo problemS. -manevre: puncfii venoase.t : . riscul Sepsisul neonatal poate apare la l-2% din copiii provenili din aceste mame. in cazwile cu membrane rupte.: t -/.it. Ruptura prematuri de membrane > 18 . manevre. gi aceastd cifra creqte dacd existd qi ruptura prematurd de membrane. creqte riscul de infeclie amniotica.Coli' Listeria. .'in sala de naqtere ..Capitolul Rata sepsisului neonatal este de B ori mai mare la nou-nlscutul cu G intre 1000-1500g decAt a celor cu G intre 2000-250009' Meningit^ apare de la 3 -17 ori mai mult la copiii sub 25009' Infec{ia cu streptococ betahemolitic de grup B este de 26 ori mai fi'ecventl la copiii sub 10009. o ca\ea ascendententa(corioamniotitb infeclia produsului de concepfie): Streptococ de grup B. III. Condilii inadecvate de transport a nou-nScutului.Coli).i . F. . catetere.24 ote- matur[rii pulmonare. . Condifii de ingrijire gi manevre la nou-niscufi (infec{ii nosocomiale): Administrarea A.& 'i"" . -apa din barbotoare. o WII l"ftrlil "79!otglt Sexul masculin este mai predispus. ?n momentul nagterii. mai ales in secliile intensivi unde infec{ia poate ajunge la 5o/o 9i peste' Factori implica{i in producerea infecfiei nosocomiale: r durata mare de internare in secliile de terapie intensivl.'f rd. bacteriemie maternA. E. -incubatoatele. de terapie 2). E. o 'l' '. Infeclie ante gi Perinatali: o calea hematogeni (Listeria). care duc la selectarea de tulpini rezistente la antibiotice. infecfia urinar5. -alimentafia parenterali prelungitS. -protezare respiratorie cu sterilizare insuficientd a aparaturii. Piocianic -mixerele de 42. Naqterea Prematurl.zYoin cazul asocierii gi a napterii premature antenatald de steroizi. condilii de igieni a personaluluiD. Sepsisul matem este relativ rar gi de aceea singurul indicator al infectiei inkauterine este de multe ori doar febra matern6. Utilizarea antenatal| a steroizilor in vederea o vaginala). .*: s' -$. supraaglomerare in secfiile de nou-ndscufi 9i prematuri. Personalul de ingrdire: c I 5-ZA% din personal sunt purtltori de germeni (stafilococi coagulazonegativi rezistenli la antistafi lococice uzuale). Circuite nefunclionale. -supraaglomerarea secfiei de terapie intensiv[. C. creqtela ls. tntrebuinfarea abtzivi gi nera{iona16 a antibioticelor. tuburi endotraheale. in seclia de teraPie intensivS: de reanimare gi protezate rcspnatorie. dar (sub 37 s6ptam6ni).. prin trecerea fbtului prin canalul pelvigenital (colonizare vaginal5 cu E. Mecanismul de Producere: 1).

. Virusuri: . Virus Coxackie' Fungi: Candida altiicans. cel mai frecvent implicai iretiologia sepsisului neonatal in secliile de terapie intensivl din SUA' r Au fost identificate cel pu{in 5 serotipuri din acest gennene' meninge' c Con{ine acid sialic la gruperile 1A.. bacterii anaerobe' Herpes simPlex virus. mai o/o dinmeningitele cu debut precoce gs-90 ales tipul 3 ce prod. enterococ d.. . . stafilococ coagulazo . -digestivd.VIII. E. e. stafilococ b. -cutanatd. deosebit Listeria Monocitogenes c6 Listeria prezintS tropism Este dificil de detlrminat incidenla real6 pentru intrauterin' pentru placent[. Hemofilus influenzae. explicAnd avortul spontan 9i decesul Alli germeni imPlicali in sePsis' a..:.negativ aureus. Produce aproximativ 80% din septicemiile nou-niscutului' r Are acid sialic cu tropism pentru meninge' A[i germeni gram negativi: r Klebsiella. 18 9i 3. 40-g0% sunt tulpini meticilin-rezistente. n o Enterovirusuri. dar doar 1-7%dnnou. Virus ECHO. Pseudomonas' Proteus.. ePidermidis' c. Germeni bucterienf: Streptococ de grup B' . Coli tiPul K1 r Este a doua cauzdin SUA 9i prima in Rominia' . . Infeclii neonatale mauevrdri frecveiite ale nou-tiascuruiui' tratamente prelungite cu antibiotice cu spectlu lalg' recent implicat in bacteriemiile stafiricocur coagurazo-negativ este un gelxrene Factorii de risc esentiali pentru nosocomiale. o l5-20%din femei pot fi colonizate cu streptococ grup B betahemolitic. -ornbilical6. cu tropism pentrusau tardiv.i -f -:i I . Etiologie. Citrobacter diversus f. o Salmonella.n[scufipotfaceinfecliicustreptococdegrupB. . Factori favorizan{i: r prematuri. -l!r!gt"!- o acest agent sunt: -abordarea liniilor venoase centrale -administralea de IntraliPid' poarta de intrare la nou-nlscut este greu de obiectivat: -resPiratorie.

vezicule clinice caracteristice (meningite bacteriene) . B). lo gi ce.-negativ Stafilococ aureus Agenfi patogeni comuni: E. 325 f'. o n corioamniotitd RPM febra materna orizontal5. -catetere venoase.*. Calea transmitere de verticalS alimentatie parenterall (Intralipid). tentd griteroasd a tegumentelor.E' Obligatoriu: . -prelevlri bacterio t sl -l:- -antibioterapie.-externare din de obicei premafur Debut domiciliu I sdpt -1 luna n.Capitolul VIII. o o . Semne de alarm[: . influerLzae E. care nu place asistentei.. orizontald Stafi lococ coag. lr -t . vdrsdturi. nou-ndscufii din secfiile de terapie intensivS cu antibioterapie prelungit5 gi DR severe. .n la termen TI VG Factori de risc 50% prematuri sunt . Perioada de stare (Berhram $i Pellermann): Sindrom infeclios sever. Coli Kl Listeria Enterovirus Stafilococ epidermidis Candida Pseudomonas Klebsiella Serratia E. temperatura central6 scdzutd gi greu de incdlzit. r e candidozdbucald dermatit[candidotic6 pustule abcese Munifestdri clinice: A). c o refuzul alimentafiei. -hipotensiune. & d. -intervenlie chirurg ical6. Caracteristicile infecliilor in funclie de perioada debutului gi germenii implicali Caracteristici Debut precoc€ Debut tardiv Infec{ie primele 72 orc la Infecfie nosocomial6 1 sapt.pot apare la interval variabil. grup B tip J a Klebsiella Listeria Enterococi Pneumococi H. S. . geme spontan sau la manevrlri. -alterarea stlrii generale. Infeclii neonatale 3 3 SGA.nu merge bine". -pr otezare re spiratori e.Coli Proteus Elemente rash (Listeria) rash. '+. coti Str. o stationare/scidere ponderali. grup B verticalI Str. de la c6teva ore la cdteva zile de la naqtere: o nou-n[scufi care .

. S. -oculare.colaps cardiovascular' o alunBirea timpului de recolorare capilari) hipoiensiune ites<60mmmHg sau MAP<3 'mmHg). creqterea uqoara a necesitltii sepsis. tutiqo. -reflex de suPt sl . -hipotonie. -i"*n. i . Digestive qi abdominale de retraq[9-.*"''':'''#Tl-'. Digestive: *meteorism abdominal + edem al peretelui abdominal (EUN) *v6rs[turi alimentare . -geam5t. aPar qi afect[ri: Rar -osteoarticulare. Generale ae septicem& neonatal5 n. ludetresb C ardiov ascul are : . lipdt strident. yartazhde la crlzede apnee.. edem gi/sau scleredem' Capitolul Vm' ie rnai frecvent ca febra)' Irf"ttii "tonotol' r"ic e . -hiporeactivitate.t"titu (hipott*i' -tuiburari -apatle. . O).. -convulsii.:. '] : 11 . o .ce nu evolueazlbine" @e de reglarq t. .{..*"... * '.* T Semne viscerale comun in90% din copitt cu Respiratorii: detresd respiratorie ca simptom de moderata.. -hePatice -endocardice. Respiratorii -apnee. '. -fipit strident. . tulburiii qfalit d (25 -50%)' de tonus. o tegumente Palide.bilioase' * hePatosPlenome galie' m enn go enc Meningitd s au convulsii' iritabilitate. -ctanozL. extremitdli reci.1!orac icil -dificultad de alimentare.e severi cu instituirea ventilaliei asistate' . :: 'i: {r.n. Neurologice -iritabilitate. -tahipnee. marmorate' .

+ *:l 2. administrarea excesivi a ocitocicelor 4.Capitolul WII. nagterea dificill sau prelungiti. -cianozd. -hepatosplenome galie. -tahicardie/bradicardie.2. o r de septicemie : Prelevlri bacteriologice din sdnge. 3. LCR. conduct auditiv extern. -aritmie. 5. v irsdturi. *leucopenie: <5 000/mmc. -tegumente marmorate. -hipotensiune. asfixia neonatalS. hemoragia intraventriculard. -tegumente umede gi reci. -hernoragii. acceptabile actorilor clinice si existen de luborator trebuie coroborate cu c De aceea. -durere la mobilizare. -purpur6. Diagnostic de laborator: Nu existl nici risc. -diaree/constipa{ie.. -omfalitd. tegumente. urin5. -celulitS. )zl a ^F. Aceste valori aratdrisc crescut de sepsis bacterian. -eriteme. Infeclii neonatale Semne de septicemie neonatali -meteorism abdomiual. ombilic. de neutrofile <1000/mmc xneutrofile imature/neutrofile totale > o.# ir 1. febra matemd. Din pdcate exist6 qi alte sifualii in afara sepsisului bacterian asociate cu un num[r anormal de celule albe. intraparfum. -stazf. . -sclerem. *nr. S uspiciune un test de laborator care sI aibl o specificitate gi senzitivitate pentru predicfia unei infecfii. . gastrici. faringe. Hemoleucogramd: * leucoc it oz6: >33 000/mmc. . -pustule. scaun. Hematologice -icter. -pseudoparalizie. -petegii. secrefie gastrici. -alungirea timpului de recolorare capllarL. Musculo-scheletice -pozifii ciudate" ale membrelor. Cardiovasculare -paloare. -edeme Cutanate -purpura.. l + i/ p + & .

? indicatia acestor manevre in cazul copiilor asimptomatici nu este ciarl' la O ildicatia acestor manevre in cazul copiilor cu DR severh r[mAne iatitudinea medicului practician' 3 numirul de elemente in LCR Poate fi: . culturi din secre{ia gastrici: specificitatea redusd a acestui test constl in aceea cI inflamator fetal' in plus. C este bine s5 se facd 2 prelev[ri cu cdte 0'5 ml singe/mediu. }-3}elem/mmc la un nou-ndscut cu risc crescut f5r5 sd fie infectat . toxenrie trtatertta.-di4-LQZuii i p ar aln eti Leucocite < 5000/mmc Neutrofile imuture / neutrofile totale > 0. . cultura negativd nu exclude Puncfia lombari: 3 se practic d.Prelevareadin contaminarii cu coliformi din zona perineului. n HiperbilirubinemiemixtS.5 goh in Primele 2 zile' Orosomucoid crescut.in suspiciunea de meningita. A G o G Asocierea de anemie cu trombopenie' CRP > Zmgo/o (uneori rezultate fals pozitive)' H aptoglobind crescutd. Fibrinogen> 4. Dificil de recoltat. r Alterarea factorilor coagul6rii. (Cloherty. 3 20% din hemoculturi pot fi negative' pot avea valori crescute Culturile din urini au valoare scdzutS in perioada neonatalS' dar in sepsisul neonatal duP[ a7-a zi' meningita' culturile din LCR .indica infeclie intrauterin[" i t. c Acidozl. Stark) t Hiper/hipoglicemie.5 goAinPrimele 8 ore > 3.Capitolul VIIL Infectii n991atg!e a-boah henrolirrcS7. fals scdzute: ClD.metabolic[ greu reductibil[. 6AYo din elemente sunt polinucleare 1 sbptamAnd celularitatea se reduce dupl poate r5m6ne crescutd la nou-nascutul prematur. . Ig IVI din cordon> 20 mgoA . 328 . valori fals crescute: anemla hemoliticd.in cazul asocierii semnelor de meningita.depreferatdinsAngeleperifericsaudin vasele ombilicale vena femuralS arc Pericolul trebuiesSfiefoartesterilS).2 t-Jrnt dt or CKP pozitiv Haptoglobinu crescutd VSH > 15 mm/h in Ptima orrt de viald' Dacd toate aceste teste au ialori normgle irl tia cle 99o/o din cazuri. . imediat duPd (dar manevra naqtere. vsH> 15 mrnrhin prirna ord devia{a. reflecta un mediu uterin infectat gi nu neapbrat un rispuns neomogenitatea aspiratului gastric poate conduce la erori" SE P TI C EMI E C O]'{ F I RMATA : Hernocultura. l) ir tl t) sr a e It i considerati indicatori de in-fe$tg in 9-8%.

Calitatea este un element al diagnosticului etiologic.r':'#i "&:. 6 ? li } o e detresdrespiratorie. Se recomandd program de screening pentru depistarea coloniz6rii cu Str. III. Evaluarea qi tratamentul sepsisului neonatal incep in in utero in caztil identifi cdrii factorilor obstetricali pentru risc infecfios. Coli la toate femeile gravide cu VG intre 35-37 sipt[mdni: 1. examene de laborator: semnele de recoltlrii hemoculturii Este necesar Diasno stic uI diferential : suspiciune + semne de certitudine.n.. Z. Capitolul VIil. II. c DR de catzd metabolicS. . Coli Kl. Manifestiri digestive din cadrul ELIN post hipoxice-.semne nespecifice. inainte de inceperea tratamentului cu antibiotice. Semnele 9i simptomele de sepsis sunt nespecifice qi de aceea infec{ia trebuie inilial avut6 in vedere la orice copil cu: $ jxi * 4 *.70 mgYo)" Detectarea antigenelor.g. prezintd o boal6 parenchimatoasS pulmonari cu hemoculfuri negative. Adm in i str ar ea llc a llrf. -membrane ruPte > 18 ore. grup B gi E. examen clinic . d. . Dissnostic pozitiv: I. cu PenicilinS G sau AmpicilinS. r Antibioprofilaxie pentru cele care au culturi pozitive cu streptococ B pdna in momentul nagterii. puncfia lombar6 este bine s[ fie fEcutf. g*p Bbetahemolitic qi a E.llvl -febri maternd > 38 C' amnicilind i.pentru identificarea unor infeclii urinare. poate fi eronatd dac6 este traum aticd sau copilul prezintE gi hemoragie subarahnoidiana 9i intraventricularS. culturi din secre{ii vaginale. DR de cauzl neurologicS. Alte examene: examen radiologic toraco -abdominal: 3 poate ardtaafectSri ale parenchimului sau modificiri ale siluetei cordului... de diferenliat o pneumonie cu streptococ grup B de BMH. .. Antibioterapie: alegerea antibioticelor se va face in funclie de germenii cei mai des intdlni{i.v ov aliu-A tnfu 'Llljl ade Idei ie cu str f. d""r il stadiul inilial cdnd simptomatologia este nespecificd qi c6nd predomind o anumitd manifestale viseeral5. postnatal: A).i matemi gi fetali. scor Apgar < 5 la 1 minut 'l 329 . 3 3 proteinorahia crescuta (>1 . Tratsment. Infec{ii neonatale glicorahia schzut6. uroculturi sisternatice . !* I g € Curativ. 3 g. . sau profilaxie cu antibiotice daci nu avem rezultatul culturilor pdn6 in momentul naqterii la urmtoarele gruPe de risc: -naqtere Prematur6. c DR de cauzdpulmonard: BMH. anamnez[: factorii de risc infec{io. Aglutinar ea partieulelor de latex se poate folosi pentru detectarea infecfiilor cu streptoco. in special cdnd mama a fdcut tratament antenatal cu antibiotice sau n. Profilactic: . Aceste teste pot completa alte teste de laborator.

""*tlil']". doz| sau la 12 h- unicd (cefatoxim) 50-100 mg/rgclzi la 12 slpt. ..nilor izola\t in s ePs isul ne onatal' infecfiile cu gram negativi.1 it. gram pozitivi . in aeSi suspiciunea de infeclie nosocoTlul?' r^ 4ama?r\ r...*':i:X*:f electie.: .i-: : - -.Capitolul Vttt' t. vancomicina rars....5 mgkgcldozl.instituie terapia La aceqti copii se recorteazf.. incriminat. larg: culturiior sunt antibiotice cu spectru Antibioticele folosite inaint. *. .*utotitafii qi de afectarea renal6' . frtuftlococ Stafi 1o c o coagulazo Pozitiv (aureus.ooO lJllkgclzi in 2 prize la L2 h (1 s6Pt) 9i la 8 h (dupi 1 slPt) SO-1SO mglkgcl24 h in 2 Prize la 12 h (1 s[Pt) 9i la 6-8 h (duPi 1 sipt).rnine antibioticul de I\rf^*noam fjff"L:ffJfi:. pr. crescand riscul de hipeJiu*finemie.Si". i'v la 12 ote' 18 ore' 24 ore in Aceste combinalii acopera *ujoliud." ""':J"r"^11-13.i gram negativi obignuifi :'*:.t$litJ.':j . ePidermidis) c c o agulazo -ne gatl Nafcilina Oxacilina 50-100 15 Vancomicina mg7kgcldozd I prematur. in asocierea meningitei' t ''$.:: 1 a:i 1* + in: factorii de risc' cu antibiotice' hemoreucograma gi se.:lt. 2.:gclzi la tZ lent ..rultatul e Ampicilind: 150 mglkgclzi' i'v' la 12 ore funclie de gradul o Gentamicinl'..2.t :r:.t' ."'l[. cefalosporinele de genera{ia a III-a sunt eficiente inmodific[ legarea bilirubinei cefalosporinele dar au activitate redus6 pe Listeria. StrePtococ Penicilina G Ampicilina roo-ts6. E. .5 mgligcldozA.1' *. lffia'iJillliJil:fi:il"fi (15 113t:'l^'ii:-F:?:Tt?'^T:#til"fr ot g . .' i ii 3.f"tii noon i . culturile. Enterobacter o Seratia Enterobacteriacee Ampicilina + Aminoglicozid (genta sau amikacini) + CefalosPorinS 7. r &.v' .'l . Listeria Ampicilina la l}h (1 s[Pt) qi la 6-8 h (duPd mglkgclzilal?h 1 sSpt). :* 'i-.. t+ 4.# ... o..l 9jr. I termen" la lZ h la 8 h la nn' la la $.:Fr..Coli o Klebsiella .lJ: $ "9F.. Sunt recomandate mai ales de albumina. . gi la 8 h duPl aceea' i CefalosPorini 330 30 mgllK.f-'nui d.|a iezistenli la * gentamicini este indicata Amikacina' :1:Tl'li:#"Tffi orr nnfihiotice isul in sePsisul no u-nlscutului A Agent Patogen gruP B Streptococ gruP D utihinlinttl Doza 1..r:..

Imunoterapia: cu sdnge proaspSt. gamainterferon uman . pane h hidratare.Tratament simptomatic" suportiv: 3 Menfinereaconfortuluitermic(incubatoare) 3 Aport hidroelectrolitic qi nutritiv.. 30 me/ksc/zila 18-20 h Durata tratamentului: -10-14-21 zile. 15-35 mglkgcldoz6.t t :' r# "&' 3 3 imunoglobuline: 500.#- - -.^F-E Cupilolul WIL Infeclii neonatale Agent patogeye Antibioticul generalia a IV-a (Maxepim) Meronem Dozs rntravenos 20-40 mglKgc/zi lent intravenos in doud prize 5. D). 1 0-3 0 ml/kgc" droguri vasoactive qilsau inotrop *: Dopamind/Dobutamin[ (5-2A mcg/kg/min).-. apoi alimentare parenterald. Herpes virus Genta*Ticarcilini Amfotericinl B Acvclovir o. la 12h. Anaerobi Clindamicina Metronidazol 15-20 mgkgclzi la 12 h in I s5pt" qi la 8 h dupa aceea. Candida 8. plasm6. Pseudomonas Ceftazidim sau 70-100 mgkgcldozil La lzh.Tratamentul iocului septic C cu solulii macromoleculare. . B). apoi la 8 h 150-225 meksclzila 12 h 25-35 mg/kgc -dozd global6 7. . .rE. : C).in infecliile virale: 331 s1tpt1trn6ni (mai indi catd la prematurul .c. 3 Monitorizarea: 3 3 rFC rFR rTA o Diureza r SaHbO2 o Gazele sangvine.adecvat. E).Terapia CID: plasmd proaspdtd congelatd sau exsanguinotransfuzie 50-80 mllkgc. . Oxigenoterapie in func{ie de Pao2. albumini umanl 5oA.48h. sau 1a24. r Ionogramb r CreatininS.5 mg/rgclzi. 10-20 ml/kgc sau solufii hidroelectrolitile (Ringer lactat).in afectarea osteoarticulard. 6. uree. funcfie de atingerea meningeeand -4-6 slpt[mdni .1 000 mgik gcl doza la 2 mic).

. reducerea incarcarii cu bacterii.. t * { grup B. transfuzi. E exogene poate reduce sau preveni simptomatologia creqterea gastro-intestinal6 la prematuri. ca o Supravegherea unui copil cu sepsis e grevatl de complica{ii consecinfa a imPlic[rii: o SNC . Laptele de mamr poate confribui la $: imunit6tii nou-nascutului gi s la dezvoltarea structurilor mucoasei intesiinale. Nu se foloseqte in mod curent in de terapie au indicatd mai.s 'i .i $ i of o gTto$ti. * x & T t ! . septicemia fiind a3-a de reanimare neonatala gi recunoa$terea precoce a factorilor BMH qi malformafii cauz1de mortalitate in sec{iile de terapie intensivl neonatala" dupa congenitale. tu iange proaspit (opsonine. 3 administrarea oralr de Ig A. . ales in neutropenia severd .'gerrnenele imPlicat. qocului septic o hipoxemiei secundare'bolii pulmonare parenchimatoase . E.. € -t uf . . in infectiile nosocomiale cdzdnd ris cul infecf Ettoluli q s :{.-.i i .* g:azdaimplicatS (nou-niscutul premafur sau la termen).i 1'.t ':l .v * E ! aa'l ))L .c : - Depind de ^ .Coli. x iilor nosocomiale' profilaria este cheia tratarnentului. ac. Listeria qi-n Sepsisul neonatal poate fi devastator in infecliile cu Streptococ infecliile nosocomiale cu Stafi lococ coagulazo-negativ qi sechele neurologice.. qi pulmonare. la care metodele clasice eguat. t : cl a a *. neutrofile). + 5 aa 4 r! . Anti Str' B. . in ciuda progreselor aduse in terapia antimicrobian5" de risc.i t t Infecpii neonatale j C 3 transfuzia de granulocite. :n :* t. imbundtillirea perfuziei periferice + sepsis' Este sus{inerea sistemului imunitar.. hipertensiunii pulmonare persistente' terapia Mortalitatea r6mdne crescut6.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->