Partea I TURISM MONTAN Aspecte generale privind turismul montan - o problema importanta si de certa actualitate pentru dezvoltarea turismului

romanesc este legata de turismul montan precum si de statiunile montane ca centre ale unor prestatii turistice specifice si totodata componente cu reale perspective in dinamica activitatii de turism din tara noastra. - apreciat deseori ca un perimetru cu o activitate restransa muntele nu a reprezentat o prioritate pentru progresele de valorificare a resurselor naturale de turism , fapt atestat in tara noastra de echiparea relativa modesta atat calitativ cat icantitativ, atat in infrasturctura cat si in alte domenii, unitati de cazare, de agreement, de alimentatie si in acelasi timp prezenta neconvingatoare in statiunile turistice cu real specific montan. - in acest context pornind de la necesitatea reconsiderarii zonei montane in prezentul curs vom incerca o jalonare de ansamblu a principalelor directii de actiune in vederea inscrierii produsului turistic montan intre componentele de competitivitate ale turismului romanesc. 1.1 Statiunea montana- locul desfasurarii si dezvoltarii activitatii de turism - localitatea turistica este destinata primirii turistilor pentru sejururi de scurta si lunga durata - in limbajul curent o asemenea asezare poarta numele de statiune a) turistul gaseste aici un loc de cazare b) mai gaseste in acelasi timp toate serviciile si produsele turistice necesare sejurului sau - privita din acest punct de vedere si definite din punct de vedere economic statiunea turistica este o unitatea spatiala bine organizata si dotata cu echipamentele care ofera un ansamblu diversificat de produse si prestatii servicii turistice assimilate unei localitati si reducand totodata diferiti agenti economici - din punct de vedere social, dar si cultural statiunea turistica ofera o gama de activitati bazate pe valorificarea unor resurse naturale si anrtopice , care permit diferitelor categorii de turisti sa se intalneasca, a se cunoasca si sa comunice intre ei. - din punct de vedere turistic orice statiuni reprezinta nucleul desfasurarii efective a unor activitati de turism in care se creeaza o noua valoare, dar unde se inregistreaza totodata si efectuarea unor cheltuielidar si obtinerea de venituri -literatura de specialitate ofera o paleta extinsa de concepte si definitii fie cu un caracter general sau particular al statiunii turistice - in acest context OMT si Academia Internationala de Turism definesc statiunea turistica ,ca o localitate, reprezinta un ansamblu de elemente de atractie turistica si care este dotata in acelasi timp cu mijloace de cazare, de alimentatie si de agreement pentru turisti pentru o anumita perioada de timp. - in tara noastra specialistii au adoptat: Def.1: “statiunea turistica montana este o localitate prin care turismul reprezinta ramura preponderenta ca volum de activitate economica cat si un grad de concentrarea populatiei locale care dispune de potential turistic si din aceasta, statiune turistica atrage populatia nerezidentiala ca beneficiara a produselor si

in functie de indeplinirea criteriilor prevazute in normele de atestare a statiunilor turistice.localitati sau parte a unei localitati care dispune din belsug de factori naturali de cura (ape minerale. acesta aflandu-se intr-o stransa legatura cu functiunile economice . . de aceea el a devenit astazi una dintre principalele destinatii de . protejarea si conservarea atractiilor turistice naturale si antropice. 2. dar si culturale ale activitatii respective. dar si cu structurile necesare valorificarii si practicarii turismului” . dar si cu structuri turistice si dotari specifice (partii de ski.sunt localitati sau parte a unei localitati smplasate pe litoralul Marii Negre.2 : o alta definitie este data de hotararea guvernului nr.de asemenea. asezare geografica.baza activitatii unei statiuni turistice o constituie servicii de cazare. in functie de elementele de diversificare si de natura resurselor turistice o alt clasificare care este deseori abordata in literature de specialitate.se poate spune a in tara noastra statiunea turistica face obiectul unei atetari oficiale.criteriile de clasificare ale statiunilor turistice pot fi multiple si se pot grupa dupa functia turistica. . . ele se impart in doua categorii: a) statiuni de interes national b) statiuni de interes local .” Def. dar si satisfacerea la nivel optim a necesitatilor de odihna si recreere al populatiei. dar si de structurile si dotarile specifice corespunzatoare. saruri). 3. transport. statiuni de litoral. grupeaza statiunile turistice in urmatoarele categorii: 1. modul in care corespund cererii turistice conditioneaza si fluxurile turistice sub aspectul marimii si structurii lor.serviciilor turistice pe care le ofera. dar si de alti factori ambientali recunoscuti stiintific si totodata de toate structurile si mijloacele de dotare necesare alimentarii produsului turistic balnear.in functie de caracteristicile specifice fiecarei statiuni in activitatea practica sunt identificate urmatoarele tipuri de statiuni turistice Tipuri de statiuni turistice a) statiuni balneare b) statiuni limaterice c)statiuni termale d) statiuni pentru sportul de iarna . Partea II Mutatii si tendinte in evolutia turismului montan -muntele a fost din totdeauna cea mai sugestiva dovada a maretiei naturii. care beneficiaza de toate resursele naturale.2 Tipologia statiunilor turistice (subiect de lucrare) .77/1966 pentru aprobarea normelor privind atestarea statiunilor turistice: “localitatea cu functii turistice specifice dotate cu resurse naturale si antropice. juridice si politice. in schimbul crearii cadrului propic pentru valorificarea. alimentatie. statiunile montane.de asemenea. statiuni balneare. dar mai ales in activitati de turism. sociale. 2. dimensiunea localitatilor. agreement.calitatea acesteia.localitate sau parte a unei localitati care dispune de ambiata Montana pitoreasca si nepoluata de factori naturali de mediu. transport pe cablu) care presupun produsul turistic de tip montan.

preferintele turistilor se distribuie astfel: -in sezonul de iarna: -80% practica ski-ul -60% patinajul -4% sanius.vacanta fiind considerat in esenta pentru multe popoare ca un simbol al spiritualitatii -dezvoltarea de ansamblu a turismului in general si transformarea lui intr-o miscare de masa a facut ca muntele sa se impuna tot mai mult prin atentia investitorilor si promotorilor turismului montan -astfel in prezent efectele dezvoltarii turismului montan in plan ecomonic. pentru practicarea drumetiei sau pentru satisfacerea unor curiozitati -spre sfarsitul secolului XX se constata o crestere spectaculoasa a numarului amatorilor sportului de iarna. in majoritatea statiunilor montane din Europa. la inceputul secolului XX muntele era solicitat pentru sezonul estival. cat si in tara noastra o evolutie continuu ascendenta cu importante mutatii mai ales in privinta motivatiei de traseu -in acest sens . probleme tot mai frecvente de adaptare si orientare. cuantificarea si evaluarea lor ramane extrem de dificila -in literatura de specialitate in randul informatiilor prin care se atesta locul turismului montan in economia locala si nationala este detinut de indicatori ponderea PIB-ului -dintre ramurile care beneficiaza cel mai mult de pe urma turismului . ridica specialistilor din domeniu. sunt tot mai mult apreciate datorita importantei lor 2.2Locul turismului montan in economia locala si nationala -activitatea turistica are implicatii numeroase si forme diferite asupra mediului uman daca efectele economice directe sunt evidentiate in general. iar practicarea acestor sporturi a devenit motivatia de baza a circulatiei turistice in sezonul de iarna -privitor la intensitatea motivatiilor in turismul montan. de la o zona la alta -in functie de siturile de referinta. iar motivatia de baza a clientelei consta in dorinta acesteia de a beneficia din timp de conditiile climatice pentru odihna si tratament. de satisfacerea segmentelor de turisti din sezonul de iarna 2. actuala diversificare a motivatiilor si practicarii unor sporturi de iarna in zonele turistice montane. alpinismul -in sezonul de vara: -65% drumetia -25% alpinismul 10% practica diferite sporturi de vara -imaginea zonei montane difera radical de la o tara la alta in carul aceleiasi tari. bob -10% drumetia. social si cultural desi sunt foarte greu de cuantificat. potrivit unor anchete realizate de institutul de studii pentru amenajarea muntelui din Franta.1 Aspecte ale motivatiei in turismul montan -cererea pentru turismul montan a cunoscut atat pe plan mondial.

la scumpirea imobilelor si chiar la ingreunarea accesului -in timp. productia materialelor sportive si dezvoltarea cailor de acces catre zonele montane 2. imbogatirea infrastructurii locale. dar si schimbarile structural demografice la nivel national si local -prin dezvoltarea turismului montan s-au putut crea nu numai locuri de munca. economice. si in general a sporit nivelul de trai material si cultural al populatiei in zonele montane -dezvoltarea turismului montan a avut efecte nemijlocite in sub aspect socio-cultural. dar si de prelungire a frecventarii statiunii -fiecare statiune trebuie sa isi elaboreze o strategie proprie de stabilire a criteriilor la alegere conform rezultatelor din studiile de piata realizate in Franta prin care se . principiile satisfacerii nevoilor clientelei -inaintea proiectarii unei statiuni de turism montan sunt necesare studii aprofundate asupra comportamentului si asteptarii clientelei in vederea luarii masurilor de atragere a turistilor. infrastructura generala si fluxurile turistice -acesti factori sunt esentiali in selectarea stilului ce urmeaza a fi amenajat si in elaborarea si realizarea amenajarii statiunilor -de la un munte la altul.3Efectele turismului montan asupra fenomenului socio-demografic -sustinerea dezvoltarii turismului montan a avut la baza crearea de noi locuri de munca. dar dezvoltarea turismului montan a exercitat totodata si unele efecte negative cu referire mai ales la cresterea rapida a preturilor (pentru produsele agricole). dar s-au dezvoltat intensiv serviciile publice si comerciale. solutiile de amenajare si gestiune a zonelor montane pot sa difere foarte mult in functie de conditiile geografice.montan putem mentiona constructiile. turismul montan a contribuit la modificarea unor reguli sociale -au aparut profesii noi. toate conducand practic la cresterea nivelului de trai. dar totodata de imaginatia sau experienta cercetatorilor -teoria si practica ultimelor decenii in domeniulk amenajarii turistice montane au scos in evidenta principii ale conceperii unei statiuni montane dar au constat in acelasi timp si anumite tehnici de determinare a capacitatilor de primire ale statiunii astfel incat aceasta sa isi realizeze scopurile pentru care au fost create -experienta cercetatorilor francezi este luata drept model de referinta in literatura de specialitate si in practica turistica -astfel conform serviciului de studii pentru amenajarea turistica a muntelui. atat pe plan european cat si in tara noastra. sociale. Partea III Principii de proiectare si dezvoltare a statiunilor turistice montane -destinul turistic al zonei montane depinde de mare masura de dorintele si nevoile clientelei potentiale dar si de imaginea pe care o au diferitele situri in zona montana -in acest sens implementarea unei statiuni montane reprezinta o decizie conditionata de interdependenta complexa dintre cadrul natural. de la o tara la alta. la baza conceptiei unei statiuni montane trebuie sa stea urmatoarele principii: -1. s-au modificat structuri sociale.

de durata sejurului si de dorintele nelimitate ale turistului de a obtine o satisfacere cat mai mare prin: a)un schiat confortabil si piste regulate pentru schiat b)schiat fara constrangeri pe piste omogene cu schiori de nivel asemanator c)schiat in deplina securitate pe piste bine organizate si usor de schiat d)schiat la soare -multi turisti pretinzand bronzarea -2.luarea in calcul a persoanelor care nu practica schiul.pretentiile schiorului determinate la randul lor de costul ridicat al sejurului. a cetei. scop in care trebuie organizat: a)itinerarii pentru plimbare si drumetie b)cadru rural atractiv c)realizarea unor contracte culturale d)activitati sportive inafara schiului e)diferite forme de divertisment cat si activitati pentru intretinerea sanatatii si a formei fizice f)asigurarea unui nivel ridicat al calitatii tuturor serviciilor turistice 2. 120 zile/an.evidentiaza urmatoarele criterii: a)zapada asigurata b)preturi competitive c)lipsa cozilor la mijloacele mecanice de urcat d)ambianta e)calitatea peisajului si a arhitecturii f)soare g)calitatea terenului schiabil -inainte de abordarea acestor aspecte este absolut o problema luarea in considerare a urmatoarelor aspecte ca: -1.principiul urbanizarii . a avalanselor si soare cat mai mult timp 2)conditii de ordin morfologic se refera la capacitatea muntelui de a avea cat mai multe partii de schi cu o legatura coerenta intre ele 3)conditii de ordin geologic presupun absenta riscului de remodelare a spatiului pentru schiat !!! Realizarea accesului la partia de schi trebuie sa fie asigurata atat din punct de vedere tehnic cat si din punct de vedere financiar 3.principiul amenajarii optime a partiilor -schiul este exploatabil din punct de vedere comercial pe partii cu o panta medie cuprinsa intre 10 si 45 ° -majoritatea schiorilor prefera pantele sub 30° pe cand incepatorii prefera pantele sub 45° -de aceea reteaua de partii trebuie sa fie variata pentru a se separa de schiori cu nivelul de pregatire diferita -acest lucru reduce riscurile de accidente si creeaza satisfactii la cat mai multi turisti 4.principiul asigurarii calitatii factorilor naturali -pentru asigurarea calitatii factorilor naturali trebuie indeplinite unele conditii de ordin: 1)climaterice care presupun zapada. lipsa vantului.

alimentatie. alimentatie. cat si pentru acces efectiv la partia de schi d)dimensionarea . dar si a pietonilor b)separarea functiilor (asigurarea circulatiei schiorilor. toate aceste trebuie sa asigure: a)acces la partie. a locului de unde se organizeaza partiile -situl trebuie sa fie cu o configuratie cat mai extinsa si o orientare cat mai deschisa d)calitatea sitului care este data de modul de expunere a partiilor de gradul de urbanizare a unei statiunii. agrement) c)deplasarea comoda a turistilor d)legatura stransa a turistilor cu domeniu schiabil -in acest context cele mai importante principii de urbanizare se refera la: a)reducerea deplasarilor schiorului.in general amplasarea partiilor se face in jurul unitati de receptie. constituit din specialisti francezi. festivaluri. dar si a pietonilor si a vehiculelor c)posibilitati de expunere la soare d)crearea unui centru atractiv pentru distractii e)urbanizarea “in potcoava”. specialisti din tara noastra cunoscand particularitatile si specificul zonei montane pe baza urmatoarelor principii: a)asigurarea accesibilitatii in statiunile montane in cele mai moderne mijloace de transport b)amenajarea domeniului schiabil dar si crearea condtiilor optime pentru practicarea altor sporturi de iarna c)crearea mijloacelor de transport pe cablu atat pentru acces agrement. dar si posibilitati de de stationare b)servicii urbane de calitate (cazare. iar realizarea lor trebuie sa preceada finalizarea celorlalte echipamente (de cazare. agrement -pe baza principiilor stabilite in luarea in considerare a serviciului pentru amenajarea turistica a muntelui. etc) -partiile si telefericele reprezinta oferta de iarna. structurarea si amplasarea dotariilor pentru serviciile de baza (cazare. Partea IV Amenajarea domeniului schibil si crearea mijloacelor de transport pe . dar si a unitatilor de comerciale si de servicii f)trebuie sa existe legaturi flexibile intre diferitele constructii din statiunea montana prin ridicarea unor galerii pietonale g)circulatia si stationarea mijloacelor de transport trebuie sa se faca prin spatele cladirilor de cazare. agrement). de capacitatea de impadurire. locul amenajarii.-in toate situatiile amenajarii statiunile turistice montane. agrement) in functie de caracteristicile domeniului schiabil si de transport e)conjugarea optima a activitatilor turistice pentru sporturile de iarna cu dotarile si amenajarile de agrement f)implacarea statului ca autoritate si coordonator garant de credite pentru realizarea ofertelor de prestigiu (concursuri internationale. dicteaza atat optiunile cat si modelele de urbanizare -pentru aceasta cauza totdeuna se au in vedere: a)configuratia domeniului schiabil b)marimea domeniului schiabil amenajat sau potentiat d)configuratia sitului. alimentatie. circulatia usoara a schiorilor . alimentatie.

pentru asigurarea unui echilibru complex. iar realizarea lor trebuie totdeauna sa preceada finalizarea celorlalte echipamente (de cazare.este coordonata strategic ace trebuie apreciata ca avand prioritate absoluta in amenajarea turismului montan deoarece partiile si telefericele reprezinta esenta ofertei de iarna.schiori de plimbare 5% .schiori de scoli de schi 15% schiori alpini 60% . agreement. amenajarea si extinderea suprafetelor pentru practicarea schiului de fond si al celui de plimbare care are tot mai multi adepti 4. alimentatie) .in functie de anumite norme de utilizare trebuie sa se respecte 3 cerinte fundamentale: a) gradul de toleranta este un element de caracterizare a mediului b) gradul de confort reprezinta limita de densitate a turistilor si a constructiilor turistice pentru a se putea evita supraaglomerarea c) pragul fizic reprezinta o limita pentru expansiunea turismului in zona. economic.in orice proiect de amanajare turistica o etapa importanta este determinarea marimii optime a acesteia . asigurarea unor partii si a unor raporturi ideala intre structura partiilor (ca grad de dificultate si structura cererii) . adica o cota de exploatare a zonei montane . orientarea spre Nord a partiilor de schi este absolut obligatorie la altitudinea de 1600-1800m Determinarea capacitatii de primire a statiunilor montane si corelarea dimensiunilor echipamentelor sale . incadrarea partiilor de schi in normele tehnice in normele tehnice internationale elaborate cu federatia internationala a schiorilor 2.din cauza schiorilor alpini 10% foarte buni 30% buni 30% avansati 30% incepatori 3. usoare si medii deoarece practica a demonstrate ca structura turistilor sositi iarna intr-o statiune montana se prezinta astfel: .in functie de aceste coordinate sip e baza unor norme si indici de corelatie vor fi dimensionate amplasate si structurate toate elementele functionale ale unei statiuni montane in conditiile respectarii urmatoarelor cerinte: 1.5-1) in functie de gradul de incarcare a zonei .neschiori 20% . social si ecologic al zonei montane specialistii au conceput tehnici de determinare a capacitatii optime de primire dintre care retinem: Q= S x K N Q reprezinta capacitatea optima S suprafata supusa amenajarii K coefficient de corectie (0.se apreciaza ca trebuie sa predomine partiile foarte usoare.cablu .

N norma de suprafata pentru o persoana .dupa parerea specialistilor cele 4 componente ale produsului turistic constituie in fapt factorii de marketing specifici statiunii montane care trebuie sa tina seama de tendintele manifestate de cererea turistica .pe plan mondial A=3 pana la 6 m loc de cazare b) gradul de satisfacere a cercetarii turistice se determina pe baza relatiei Cs= Qt Nl Cs gradul de satisfacere al acelui indice Qt capacitatea instalatiilor de transport pe cablu Nl.numarul de paturi de cazare .diferenta de nivel parcurs de un schior . structura si diversitateaamenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna .tipul de functionare a instalatiei (telefericului) h.3-1) T.acestea sunt: a) domeniul schiabil si dotarile aferente b) serviciil de cazare si de alimentatie c) serviciile suplimentare d) protectia mediului . indicatorul metri/ partie/loc de cazare 3.gradul de mobilitate a schiorului Lp.pe plan mondial Cs= 1.25 Factorii de succes a unei statiuni montane (atractivitatea statiunii) -succesul unei statiuni montane va fi dat de componentele principale al produsului turistic continut in amenajarea zonei montane . fie indici de functionalitate a) gradul de mobilitate al schiorului se calculeaza cu formula A= Lp Nl A.capacitatea partiei la un moment dat Qt.coeficientul de incarcare a instalatiei(0.numarul locurilor de cazare . locuri) ea se va face in stransa corelatie cu marimile calculate anterior .in ceea ce priveste determinarea capacitatii de cazare a statiunii (nr.capacitatea orara a telefericului Kt. numarul si calitatea tehnica a mijloacelor de transport pe cablu correlate cu capacitatea de cazare 4.un alt model de amenajare turistica a zonei montane are in vedere corelarea capacitatii partiei in raport cu debitul instalatiei de transport pe cablu pe baza formulei: Q= Qt x Kt x Th Z Q.factorii de marketing specific statiunii montane sunt urmatorii: 1.diferenta de nivel al partiei Z. lungimea si calitatea partiilor de schi 2.utilizandu-se in acest scop o serie de mai multi indicatori fie de corelatie.lungimea instalatiilor Nl.

partii pentru schi fond si patinuar) 5. alimentatie.odata cu reorganizarea activitatii de turism prin infiintarea oficiului national de turism si mai ales dupa al II lea Razboi Mondial. Predeal. Borsa.in practica atractivitatea unei statiuni montane depinde pe langa elementele de atractie naturala si de echipamentele pe care le ofera si animatia ce asigura turistilor participanti la sejururile montane . Partea V Oferta turismului montan in tara noastra . au avut contributii remarcabile la echiparea turistica a zonei montane . Paltinis.in tara noastra numeroase grupari asociatii si societati de turism care au functionat incepand cu secolul XIX. sanius. minigolf) 6. ecitatie. Stana de Vale .de activitatea acestora se leaga de fapt propagarea si dezvoltarea turismului montan . concretizate in cabane.atractivitatea maxima se apropie de 500 puncte . bob.in principal zonele montane amenajate sunt considerate cele care imbina o buna accesibilitate pentru turistii cu o puternica atractivitate a elementelor naturale de atractie precum si elementeleor de cazare. trambuline pentru sarituri. natatie. Semenic.in acest fel zona turistica a muntilor Carpati si-a sporit atractivitatea prin echipamentele si amenajarile specifice menite sa atraga cat mai multi turisti . s-au realizat numeroase investitii pentru dezvoltarea statiunilor montane: Sinaia. volei.(partii pentru schi. tirul cu arcul. agreement.in acelasi timp au fost construite alte puncte de distractie turistica in zonamontana. zone de agreement .astfel principala trasatura a ofertei montane romanesti o constituie discrepanta intre valoarea si atractivitatea potentialului turistic si gradul actual de valorificare care inregistreaza sensibile minusuri cantitative dar mai ales calitative .toti acesti factori se constituie concret in elementele care confera atractivitatea statiunii montane .evaluarea atractivitatii unei statiuni montane se poate face tot pe baza diferitelor modele respectandu-se obligatoriu urmatoarele etape: a) selectarea factorilor de mk ai statiunii b) stabilirea importantei relative a fiecarui factor prin acordarea unei note de la 1 la 10 c) determinarea nivelului calitativ al fiecarui factor si apoi cuantificarea (marimea) acestuia d) insumarea contributiilor fiecarui factor cu nivelul sau calitativ e) insumarea contributiilor tuturor factorilor de marketing care trebuie sa dea o valoare sub 500 puncte . hanuri.oferta turistica montana din tara noastra prezinta caracteristici conferite de particularitatile fizico geografice ale Carpatilor care ii diferentiaza de alte lanturi montane europene . originalitatea ofertei produselor si serviciilor turistice precum si calitatea lor . popasuri turistice. volumul si gradul de confort al capacitatilor de cazare 7. structura si diveristatea amenajarilor pentru sportul de vara (tennis. baschet.

alaturi de unare.conditiile climatice favorizeaza practicarea turismului tot timpul anului .exista 40 de zile annual cu cer senin si temperaturi medii intre 0-6°C -stratul de zapada depaseste 20m anual la inaltimi de peste 1500m . lacuri glaciare.zona montana. cheile. vulcanice. Gurghiu. Marea Neagra contribuie intr-o foarte mare masura la diversitatea potentialului turistic al Romaniei .Romania ocupa locul III in Europa cu peste 10900 pesteri) e) peretii stancosi ai Carpatilor favorizeaza practicarea alpinismului (in Bucegi.I Potentialul turistic montan . resurele hidrografice . Creasta Cocsului in Gutai.sunt foarte diversificate de la animale sinegetice de interes vnatoresc la pasari de munte precum si un fond piscicol (pastravul si linul) .muntii Carpati ocupa o treime din suprafata tarii (66 700 km²) -oferind o mare diversitate de atractii tursitice originale si deosebit de valoroase .de asemenea podisurile de culme intre 1000 si 2000 m multitudinea depresiunilor intracarpatice confera lantului carpatic o larga accesibilitate din toate colturile tarii . relieful specific zonei Carpatilor .grosimea stratului de zapada favorabile practicarii schiului se muntine 4-5 luni/ an C.totodata in zonele depresionare din interiorul muntilor se intalnesc izvoare de ape minerale D. Harghita h) domeniile schiabile intre 800-2000 m sunt lipite de avalanse de zapada si ferrite de viscole puternice B. in Ciucas ( Ciupercile.se remarca prin: a) peisaje alpine situate la peste 2000m b) peisajele cu relief glaciar unde se remarca lacurile glaciare c) platourile. precum si crestele vulcanice din muntii vulcanici Caliman.printr-o serie de caracteristici.potentialul turistic al zonei carpatice este dat de o multitudine de obiective naturale sau antropice variate si valoroase A. una dintre cele 3 componente definitorii a structurii peisagistice din tara noastra.Babele si Sfinxul). Tigaile Mari) g) relieful volcanic ofera obiective naturale interesante cum ar fi Detunata Goala in Metaliferi. elemente de fauna . muntii Carpati se diferentiaza atat de Alpi cat si de Balcani mai ales prin: a) altitudini ce depasesc 2500 m pe alocuri b) ca latime au intindere maxima de 160 km Carpatii Orientali (intre Baia Mare si Tacica) c) o intindere minima de 35 km Carpatii Orientali in Fagaras (intre orasul Victoria si comuna Nucsoara) .muntii nostri adapostesc numeroase rauri si parauri. stancile si pietrele muntilor ofera de asemenea un peisaj deosebit d) pesterile. Conurile vulcanice in Tibles. Turnul lui Goliat. de baraj natural si artificial . defileele.

economice create de mana omului dupa al II lea razboi mondial . sunt Retezat. Costesti. cetatile Ponorului. Sarmisegetusa Ulpia Traiana.de aceea si dezvoltarea turismului montan reclama in permanenta protejarea si conservarea resurselor naturale si antropice a integritatii mediului ambient inteles in toata complexitatea sa I. Rodnei. gospodari.E. Sighisoara c) manastirile . Sucevita. Bran. Vidra. Baia Mare e) elemente etnografice si folclor incepand cu arhitectura populara. roci de constructii. instalatiilor mecanice de urcat (transporturi pe cablu).in zona montana din tara noastra probleme legate de degradarea mediului apar cu deosebire in zonele cu circulatie intense . Petrosani.predomina barajele Vidraru. primitori. Probleme legate de degradarea mediului . Rosia Montana.astfel in zona montana prezinta un deosebit interes: a) vestigiile arheologice de la Bretcu. lucrari forestiere) d) prezenta resturilor menajere lasate de turisti e) multitudinea vetrelor de focpe vai sau zone deluroase .biserici din lemn din Maramures si alte zone din Ardeal .adevarate monumente istorice si de arta raspandite in intreg lantul Carpatic. Muntele Domogled. Parnag.drumurile Trans Carpatice. b) degradarea padurilor prin defrisari necontrolate c)degradari ale peisajului natural datorate exploatarilor economice (miniere. Caransebes.mediul ca si calitatea lui reprezinta conditia fundamentala a desfasurarii eficiente a activitatii de turism . cusaturi populare. Ciucas putem usor remarca unele din consecintele lipsei protectiei patrimoniului natural ca: a) fenomene vizibile de eroziune in zonele inalte ale platformelor montane datorate pistelor de acces catre partiile de schi. Arbore .astfel ca pe Valea Prahovei.Transfagarasanul 2050 m strabate un tunnel de 890m g) asezarile urbane si rurale situate atat pe principalele vai cat si in interiorul muntilor pana la 1200-1300m/alt cu oameni harnici. Alba Iulia d) muzeele si castelele memoriale: Peles. Partea VI Protectia mediului in zona montana . porturi specifice f) obiective turistice tehnico. Resita.parcurile nationale cele mai vestite. Hunedoara. mestesugurile artizanale. Codrii Caprioarei (Rarau) II. cele mai vestite fiind Voronet. creatii si credinte populare. Sinaia.catedrale catolice din Miercurea Ciuc. Baile Herculane b) constructiile feudal: castele si cetati cu valoare istorica si arhitecturala intalnita la Codlea. Potentialul turistic antropic -completeaza in mod armonios frumusetea cadrului natural . pasunatului intens etc. Deva. Bicaz si Izvorul Muresului . dar si in zona muntilor Ceahlau. Bran. Oravita. Pietrosul Rodnei. Moldovita.

desi au fost declarate ca atare. “cel ce polueaza. fenomen cu aspecte directe asupra mediului inconjurator h) lipsa de control asupra bunei desfasurari a activitatilor turistice si asupra normelor de protectie a mediului i) lipsa unei educatii si culture pentru turismul montan mai ales in randul tineretului II Rolul statului in protectia mediului . plateste” 5.de aceea in tara noastra preocupari de declarare ale unor zone protejate au existat inca de la inceputul secolului XX. inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza direct si grav sanatatea oamenilor 6. de respectful acesteia pentru natura. crearea sistemului national de monitorizare a mediului 7.statul nu a fost indifferent la necesitatea protectiei mediului motiv pentru care in anul 1995 emite legea protectiei mediului nr. dintre acestea un interes aparte il detin parcurile nationale care conform statisticilor sunt in numar de 12 .f) taieri nerationale de brazi si alti copaci g) intretinerea necorespunzatoare a potecilor si traseelor turistice. iar obligatia expresa de a proteja mediul revine autoitatilor administrative centrale (ministerul apelor si padurilor). iar in present exista 586 de obiective si arii protejate adica 4.8% din tertoriul tarii. unitati administrative locale si tuturor persoanelor fizice si juridice .in aces fel prin lege statul roman recunoaste tuturor cetatenilor dreptul la un mediu sanatos. prevenirea riscurilor ecologice si a producerii daunelor 3. utilizarea durabila a resurselor naturale 8.protejarea patrimoniului turistic e influentata in mare masura de constiinta ecologica a populatiei.astfel in articolul 3 al acestei legi sunt impuse urmatoarele principii: 1. iar activitatea turistica in interiorul lor nu se defasoara dupa niste principii ecologice bine precizate . pentru arhitectura. aceste zone protejate nu functioneaza in prezent. precautie in luarea deciziilor 2. pentru locuri istorice pentru monumente de arta. crearea unui cadru de participare a organizatiilor neguvernamentale dar si a populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor 10. toate create de-a lungul timpului . 137 prin care defineste cadrul general al conservarii naturii pe baza principiilor si elementelor strategice in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile . mentinerea si ameliorarea calitatii mediului prin reconstructia zonelor deteriorate 9. conservarea biodiversitatii si a ecosistemelor specifice mediului natural 4. dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea calitatii mediului .s-a putut constata ca educarea turistilor este necesara nu numai pentru protejarea naturii ci si pentru siguranta lor deoarece in munti necunoasterea unor reguli sau a unor potentiale pericole poate avea urmari grave . iar cele mai multe situate in zona montana.

Capatanii. Crivaia.concret. centrul turistic de escala in principiu situat pe mari artere rutiere 4. echipamente si servicii turistice care au o functionalitate independenta. Culoarul Rucar Bran care pot fi considerate areale turistice d) complexul turistic reprezinta o grupare a mai multor obiective turistice relative omogene care include cel putin o localitate sau mai multe regiuni turistice (ex. Muntele Mic) impreuna cu Poiana Marului impreuna cu nucleele Pestera.. Trei Ape g) punct turistic de un element de atractie turistica suficient de interesant pentru a motiva deplasarea turistilor si care dispune de o minima echipare turistica (ex. Postavaru. Tipologia unitatii taxonomice amenajate pentru turism montan .baza tehnico meteriala a turismului montan s-a dezvoltat in mai multe etape ale unor statiuni turistice in masivele montane care includeau cele mai valoroase resurse turistice si in acelasi timp dispuneau de o accesibilitate relativ lejera . Rodnei.aici pot fi incluse Vaisoara. de distributie din atractiile turistice se concentreaza in imprejurimile localitatii (Brasov. echipamente si servicii capabile sa motiveze deplasarea si sejurul turistilor .turismul montan dispune de largi posibilitati de dezvoltare printr-o valorificare superioara a potentialelor zone carpatice prin amenajarea unor masive montane inca neexploatate dar si printr-o consolidare si imbunatatire a intregii oferte turistice montane la care trebuie adaugata activitate sustinuta de promovare si de satisfacere inalta a cerintelor turistilor pentru turismul montan. Partea VII Specificitatea turismului montan . Zanoaga pot forma reale complexe turistice e) centre turstice sunt reprezentate de un conglomerate urban sau rural care include in teritoriu sau unele atractii turistice.in literatura de specialitate sunt facute unele clasificari ale unitatilor teritoriale in functie de marimea si importanta lor definite dupa cum urmeaza : a) regiune turistica reprezentata de o mare suprafata in care intreaga viata economico.sociala e marcata intr-o masura importanta de activitate turistica : Muntii Carpati b) zona turistica reprezentata de un teritoriu intins care include mai multe subzone sau localitati cu atractii antropice. . Muntii Lotrului. Miercurea Ciuc) 2. fiind valorificat tot mai mult potentialul turistic al acestora I. Semenic. o anumita omogenitate si confera zonei un caracter unitar c) areal turstic reprezinta o parte componenta a unei zone relativ omogena din punct de vedere al resurselor turistice dar si a infrastructurii existand o legatura stransa intre localitatile sau centrele pe care le includ ex.pana in prezent eforturile de investitii turistice in zona montana au fost concentrate cu precadere in muntii Bucegi. Valea Prahovei.centrul turistic de sejur coincide cu statiunea turistica 3. centrul turistic de excursii care primeste vizitatori de o zi f) nucleul turistic reprezinta o lucrare teritoriala care include un numar restrans de obiective turistice si prezinta o functionare modesta din cauza slabelor dotari . Balea Lac. centrul turistic poate fi socotit: 1. Voineasa. Poiana Brasov.

gradul de confort.p.modalitatile de amenajare a domeniului schiabil atat pentru schi alpin cat si pentru schi fond 4. Padina cu scoruri cuprinse intre 3 si 4 2.corelarea lungimii telefericelor cu capacitate de cazare .Cheia de Prahova) II Clasificarea statiunilor turistice montane . toti acesti factori detin fiecare ponderi diferite in activitatea statiunilor turistice montane . statiuni cu interes national : Cheia. Borsa.structura si diversitatea agrementurilor 6. Stana de Vale.climatul general este temperat-continental cu influente reci si umede in Nord precum si prezenta unor forme de relief mai inalt 2. activitatea de promovare pe plan extern. Busteni. care au intalnit scoruri intre 2.v fizico geografic si al starii drumurilor de acces 2. potential turistic respectiv varietatea si calitatea tuturor resurselor turistice naturale antropice 3. Arieseni. Vidra. pe baza stabilirii unei importante relative a fiecarui factor s-a putut concretiza un scor final care sta la baza calsificarilor statiunilor montane din Romania astfel : 1. Poiana Borsa si Fantana .corelarea debitelor telefericelor cu capacitate de cazare . Paltinis. lungimea si calitatea partiilor de schi. fiind asezata la confluenta raurilor Valea Cerbului si .clasificarea statiunilor turistice montane are drept criterii de baza atractivitatea statiunilor.50 si 3 3. Sambata su scoruri intre 2 si 2.mai include Baile Borsa si satele cu Gura Repede. Pestera. corelarea lungimii partiilor cu capacitate de cazare . numarul si calitatea telefericelor 5. Predeal cu scoruri cuprinse intre 4 si 5 b) statiuni cu perspective bune de lansare in turismul international ca Semenic.d.este considerate de catre specialisti pe cat de oportuna tot pea tat de necesara pentru definirea tuturor strategiilor posibile de dezvoltare .situata in judetul Prahova. domeniul sciabil potential. Voineasa. statiuni de interes local sau nuclee turistice. Vatra Dornei c) statiuni noi amenajate in zone de mare atractie turistica care pot fi promovate pe piete internationale precum Capra. Statiuni de renume in turismul montan 1. Parang. Sinaia. Borsa . Busteni . accesibilitatea d.50.este situata in judetul Maramures fiind asezata la poalele muntilor Rodnei si Maramures . Partea VIII Principalele statiuni turistice din tara noastra I. iar principalele criterii de evaluare a atractivitatii factorilor de succes sunt urmatoarele : 1.pe baza evaluarii atractivitatii statiunilor turistice montane din tara noastra. Durau. Izvorul Muresului etc. Muntele Mic. echipamentele turistice de baza concretizate in capacitatea de cazare. un mare potentialde dezvoltare dintre care mentionam : Harghita Bai. statiuni de interes national si international au obtinut scoruri in valoare mai mare decat trebuie si sunt la randul lor de 3 categorii : a) statiuni lansate deja in turismul international ca Poiana Brasov.

este situata la cea mai mare altitudine din tara. Predeal. precum si potentialul turistic exceptional permit prcticarea unei mari varietati de forme de turism ca : odihna.este situata la poalele muntilor Cindrel si a culmilor montane Paltinis.climatul general este temperat continental cu influente reci si umede ce dau specificul climatului alpin si montan .situata in judetul Brasov. se afla la o distanta de 390km de Bucuresti . alpinism. recreere.1410m. cca. afluent al Raului Mare.profilul consacrat al statiunii este turismul pentru practicarea sportului de iarna . Poiana Brasov . speologie. orasul Predeal se afla la 1100m . iar in S-V la poalele muntilor Baiului si Postavaru -clima temperat continentala -numarul mediu al zilelor de vara este cuprins intre 25-30.face parte din judetul Sibiu .se afla in judetul Neamt. iar cele de iarna intre……… . .dispunde de un potential turistic nepus in valoare 6.valea Prahovei.principalele inaltimi depasesc 1700-200m .dispune de o paleta extinsa a elementelor de atractie turistica -climatul general este temperat continental predominand climatul montan . 1 patinuar.este situate de-a lungul cursului superior al raului Prahova la poalele muntilor Bucegi.exista 13 partii amenajate . care la punctul rapizi formeaza Cheile si Gandul . Clabucet. Paltinis .climatul general este temperat continental cu influente reci si umede datorate circulatiei .altitudine medie 900m -sattiunie Buseteni se afla intre Bucegi si Baiului . la o altitudine de 780-800m si la 9 km de Izvorul Muntelui din Bicaz .1400m .altitudinea e cuprinsa intre 950 si 1050 m .manastirea Predeal a favorizat aparitia statiunii Predeal .situat in judetul Braso. pe teritoriul comunei Ceahlau incluzand si satele Paraul Mare si Bistricioara.este asezata la poalele muntilor Postavaru si a muntilor Poiana Brasov . Durau . 10 echipamente de transport pe cablu. turism de week-end 3. este cea mai moderna si cea mai solicitata statiune montana din tara noastra .prin fata statiunii Paltinis curge paraul Daneasa. culmea Poplaca la 1447m si varful Onesti .favorizeaza practicarea unor forme variate de turism : odihna si recreere. statiunea fiind inconjurata de sate turisice pitoresti si primitoare 5.este situata la poalele muntilor Ceahlau.potentialul turistic favorizeaza practicarea celor mai variate forme de turism 4.elemente de atractie turistica naturala. Predeal . trasee de schi fond si o scoala de schi. include si localitatea Poiana Tapului .clima temperat continentala cu influente reci si umede aduse de masele de aer nord boreale .

din 1908 capata statut de asezare urbana. iar in 1845 se construiesc primele cabinete balneara .domeniul schiabil este intr-o continua dezvoltare 9.este situata de-a lungul raului Prahova la o altitudine de 800m . muntele Runh .desi dateaza de la sfarsitul anului 1790.potentialul turistic este nevalorificat . 2telecabine.este situata in judetul Suceava.dispunde de echipamente turistice variate . Vatra Dornei . Semenic .climat continental moderat cu ierni blande si veri umede .climatul general este temperat continental cu influente mai reci si umede aduse de masele de aer alpin -.situata in judetul Prahova .este situata in judetul Bihor . 2 telescaune. la confluenta raurilor Dorna si Bistrita Aurie ..climat de depresiune submontana cu ierni lungi si reci (130 zile cu ninsoare) se caracterizeaza prin existenta a 37 de iszvoare minerale carbogazoase.situata in Caras Severin pe teritoriul comunie Garama la altitudinea de 1400m .distanta pana la Bucuresti este de 440 km .se intinde intr-o poiana larga intre culmile mai joase ale muntilor Vladeasa si Piatra Craiului .dispune de o partie de schi amenajata si altele neamenajate . incluzand si localitatile Todireni. scoli pentru schi alpin si snowboard .dotarile pentru sporturile de iarna ofera posibilitati multiple pentru turistii amatori . puncte turistice in zona montana 1.trece Bistrita Aurie cu o lungime de 12 km .e inconjurata de munti josi de altitudine mijlocie din Carpatii Orientali ca masivul Suhard. in tara Dornelor. o partie pentru sanius si o partie pentru bob .climat temperat continental cu influente mai calde umede mediteraneene -potentialul turistic si elementele de atractie turistica permit in continuare dezvoltarea zonei printr-o valorificare mai complexa 8.aici se afla scoli pentru schi fond .o mare atractie a statiunii o constituie Izvorul Minunilor .e considerata Perla Carpatilor .are o capacitate de cazare superioara . Sinaia . namolurile de turba.atestata documentar din 1690 odata cu ctitorirea manastirii Sinaia -este situata la poalele muntilor Bucegi in SE si muntilor Baiul la SV .dispunde de mari posibilitati de dezvoltare II. . Izvorul Muntelui . Alte statiuni. nuclee.favorizeaza promovarea tuturor formelor turistice 10. abia in 1806 sunt puse in valoare apele minerale. Stana de Vale .dispunde de peste 12 partii de schi .dispun de de un real potential turistic nevalorificat avand noi perspective de dezvoltare 7. Rotu si Algescu .

Nucleul turistic Mogasa si Suiod . situat in judetul Hunedoara in muntii Valcani la 910 m altitudine . Nucleul turistic Straja . prin mijlocul ei trecand Bicazul 3. situata in muntii Harghitei . Pestera Padina .se afla situata la poalele muntilor Hasmas. Nucleul turistic Sambata . Nucleul turistic Muntele Mic si Poiana Marului se afla in Caras Severin 10. este intr-o continua dezvoltare 9.oferta de cazare este necorespunzatoare .situat langa Petrosani la poalele muntilor Parang . telescaun si 2 teleschiuri 15. Harghita Bai . Nucleul turistic Ranca .centrul turistic Azuga este intr-o continua dezvoltare 8. Nucleele turistice Arieseni si Baisoara .Vidra .se afla in judetul Prahova la poalele muntilor Ciucas 5.fosta ani in sir gazda sarbatorilor zapezii .situate pe soseaua Novci Sebes 14.in Baisoara functioneaza mai multe partii de schi 12. Izvoarele .in zona montana mai functioneaza in prezent o serie de alte puncte turistice de interes local cu mari perspective de dezvoltare si promovare pe plan national si international . Nucleul turistic Balea Lac din Fagaras .situate pe Valea superioara a Ialomitei.cele mai cunoscute sunt Cobilita in muntii Calimani la 828m altitudine . Voineasa .Fantanele situat in judetul Cluj cu o partie de schi.punctul turistic Valea de Pesti.se afla la poalele muntilor Hasmasu Mare si Depresiunea Ciucului 2.se afla in Maramures la poalele muntilor Gutai 4. un telescaun de 3 km lungime si 3 teleschiuri . situata la altitudinea de 680m 6.cu profil balnear.amenajata dupa 1981. are 4 partii de schi.situat intre Bargau si Calimani la 1200 m altitudine 16.la 700 m altitudine 13.situate la poalele muntilor Straja din grupa muntilor Valcani in judetul Hunedoara.1441m altitudine ..situat pe Transfagarasan 17. Lacul Rosu .dispune de o partie de schi. Nucleul turistic Rusu Parang .situata pe Valea Oltului la 1400m altitudine 7.Statiunea Cheia . in judetul Prahova. Nucleul turistic Tihuta .situate in muntii Gutai la 1246 m altitudine 11. un teleschi foarte solicitat la sfarsit de saptamana .

zona montana reprezinta pentru tara noastra un element marcant al potentiatlului turistic de care dispune constituindu-se astfel ca un produs turistic competitiv pe piata interna si internationala . Cumpana.un mod util de analiza pentru stabilirea directiilor de dezvoltare il constituie matricea SWOT I.necesitatea dezvoltarii turismului montan decurge din multiplele posibilitati pe care le detine muntele in satisfacerea motivatiilor turistice deosebit de diverse dar mai ales din tendinta de crestere a cererii pentru practicarea sporturilor de iarna precum si de posibilitatea obtinerii unor incasari ridicate/zi turist si realizarii unor eficiente economice si sociale ridicate . vizitarea cetatilor si monumentelor istorice. Pncte forte ale turismului montan a) un potential turistic montan deosebit de valoros de o mare complexitate si o varietate a resurselor naturale si antropice precum si o natura virgina in mare parte b) un important domeniu schiabil garantat de prezenta zapezii la altitudini joase (10001500m) si circa 5 luni pe an favorizeaza practicarea sporturilor de iarna c) imbinarea armonioasa a resurselor turistice montane cu factorii naturali terapeutici (izvoare minerale.din punct de vedere al structurii. Partea IX Oportunitati si limite ale dezvoltarii turismului montan . turul manastirilor . Gentiana. namoluri terapeutice) fapt ce permite amenajarea si dezvoltarea unor statiuni cu profil complex si atractiv d) mare accesibilitate in zonele din masivele montane si o retea intensa de comunicatii rutiere si feroviare care ingaduie accesul in oricare dintre masivele montane din toate directiile e) existenta unui patrimoniu cultural. practicarea sporturilor de iarna) i) cerere turistica potetiala foarte importanta si in continua crestere j) preturi si tarife relativ scazute fata de puterea de cumparare a turistilor k) retea de comunicatiesi de mk deja operationala atat in tara cat si in strainatateincluzand agentiile romanesti dar si ofociul pentru promovarea turismului (peste 20 de birouri in strainatate) . al valorii si a posibilitatilor de valorificare turistica . religios si istoric foarte valoros f) un mediu natural in general lipsit de surse majore de poluare g) experienta importanta ina menajarea si dezvoltarea unor statiuni montane pentru odihna. Capra. al volumului. izvoare termale.alte centre turistice montane : Rausor. recreere si tratament.. saline. dar si pentru practicarea sporturilor de iarna h) conceperea si promovarea pe piata externa si interna a unor produse turistice originale deja consacrate (circuitul dracula.exista si nenumarate dezavantaje in acest domeniu care au impiedicat dezvoltarea potentialului turistic montan pe masura posibilitatilor de care dispune sau in comparatie cu amenajarile renumite din Alpi II Punctele slabe ale turismului montan din tara noastra a) repartizarea spatiala inegala a resurselor turistice montane .

toate aceste elemente de analiza trebuie luate in considerare la elaborarea conceptiei globale de valorificare superioara a zonei turistice montane din tara noastra.b) amplitudinile moderate ale muntilor Crapati precum si morfologia reliefului montan nu permit in general amenajarea unor partii pentru marile concursuri de schi c) lipsa unei evaluari precise a intrgului domeniu schiabil potential sin tara noastra d) slaba dezvoltare a retelei de unitati turistice de cazare. Implementarea relativ lenta a practicilor manageriale modern in conducerea turismului la toate nivelele 3. Concurenta puternica pe piata europeana a turismului montan manifestata in tari ca : Austria. agrement] e) slabele performante tehnice ale amenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna si mai ales necorelarea acestora ca lungime si capacitate cu capacitatea de cazare a statiunii f) inegala repartitie a investitiilor turistice. Absenta unei politici de investitii care sa modernizeze structura materiala in domeniul turismului montan .dintre limitele cele mai pregnante intalnite in turismul din tara noastra mentionam : 1. fapt ce ar contribui la o atragre mai importanta a investitiilor b) o liberalizare mai accentuata a activitatii economice privita ca o conditie a accelerarii procesului de privatizare si incurajare a liberei initiative . Polonia 2. Slaba implicare a autoritatilor locale in dezvoltarea turismului montan datorita lipsei de experienta 4. a eforturilor de amenajare a unei zone montane g) proasta intretinere a cailor de acces rutier in zona montana mai ales a drumurilor secundare precum si a traseelor montane. . Italia. Elvetia. a partiilor de schi h) proasta gestionare a domeniului schiabil amenajat i) zona relative redusa a produselor tursitce promovate atat pe piata interna cat sip e piata externa j) neconcordanta evidnta intre nivelul platilor si tarifelor practicte si calitatea serviciilor oferite k) vizibila degradare a mediului natural in ariile de circulatie interna fie prin eroziunea solului dar mai ales neglijenta si liposa educatiei turistilor III Oportunitatile si limitele turismului montan din Romania a) o crestere relativa a interesului pentru tara noastra din partea tarilor europene dezvoltate. alimentatie. Franta. Germania. Lipsa infrastructurii corespunzatoare pentru dezvoltarea turismului montan 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful