COLEGIUL TEHNIC METALURGIC SLATINA - OLT

PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE CALIFICAREA : MECANIC ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII NIVELUL 3

ÎNDRUMĂTOR PROIECT Ing.Fota Cristian

ELEV Capleru(Ghindescu) Maria

2011 - 2012

TEMA DE PROIECT : ARBORI. MONTAREA ARBORILOR 2 .

specifice Bibliografie 3 . Capitolul 3: MONTAREA ARBORILOR COTIŢI Capitolul 4: ASAMBLAREA ARBORILOR COMPUŞI DIN MAI MULTE BUCĂŢI Capitolul 5: ASAMBLAREA ARBORILOR COTIŢI Norme de tehnica securităţii muncii la asamblarea osiilor şi arborilor Norme p.CUPRINS Argument Capitolul 1: GENERALITĂŢI Capitolul 2: MONTAREA ARBORILOR DREPŢĂ.s.i.

. hidraulice. proiectate şi executate independent. pneumatice). roţi. ce pot fi studiate.controlarea activităţilor altor maşini – maşinile de conducere şi control. pneumatice etc. Atât maşinile cât şi mecanismele sunt constituite din părţi elementare cu funcţii distincte denumite organe de maşini (şuruburi. maşini textile. Maşina energetică transformă o formă de energie disponibilă în energia mecanică necesară acţionării maşinii de lucru.ARGUMENT Maşina este creaţia tehnică a omului. arbori etc. în cazul motoarelor (motoare termice. Organele de maşini se împart în: . agricole.) sau transformă energia mecanică în alt tip de energie. electrice. în cazul generatoarelor (generatoare electrice. . arbori etc. Maşina de lucru transformă energia mecanică in lucru util.organe de maşină speciale (valţuri de laminoare ).organe de maşină de uz general (şuruburi. prin aceasta realizându-se: . alcătuită dintr-un complex de corpuri materiale cu mişcări relative determinate. de construcţie).schimbarea poziţiei obiectului – maşinile de ridicat şi transportat. Legătura între maşina energetică şi maşina de lucru se poate face direct sau prin mecanisme denumite transmisii (mecanice. Mecanismele sunt părţi componente ale maşinilor servind la transmiterea mişcării sau la transformarea ei în altă mişcare necesară. .). electrice etc. hidraulice. hidraulice. .). 4 . pneumatice. servind la transformarea unei forme de energie în lucru mecanic (maşina de lucru) sau la transformarea unei forme de energie în altă formă de energie (maşina energetică).).schimbarea formei şi dimensiunilor obiectului – maşinile tehnologice (maşini unelte.înlocuirea activităţii intelectuale a omului – maşinile cibernetice.

dintr-o bucată sau mai multe bucăţi(asamblaţi). arborii şi osiile sunt prefăzute cu suprafeţe de sprijin numite fusuri. 5 .CAPITOLUL 1 GENERALITĂŢI Arborii şi osiile sunt organe de maşini care au rolul de a asigura transmiterea mişcării de rotaţie. arborii pot fi drepţi sau cotiţi. conică sau sferică. În vederea rotirii. roţi de curea .). fiind montate în elemente de sprijin. biele. a momentului de torsiune prin intermediul organelor fixate pe ei (roţi dinţate. Fusurile au formă geometrică cilindrică. Din punct de vedere constructiv. numite lagăre. discuri de turbină etc. volanţi.

cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic decât al treptei alăturate.) în mişcare de rotaţie şi să transmită momente de torsiune în lungul axei lor. semicuplaje etc. Porţiunile de calare sunt zonele pe care se montează organele de maşini susţinute de arbore. conice sau sferice. Porţiunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui în lagărele cu rostogolire sau cu alunecare. Diametrele acestor fusuri se aleg după diametrul interior al rulmentului.ARBORI. Acestea se pot executa cu suprafeţe cilindrice sau conice. De regulă. 6 . fusurile arborelui se execută conice având conicitatea egală cu cea a alezajului rulmenţilor oscilanţi cu bile sau cu role butoi. pentru simplificarea montajului şi pentru obţinerea de umeri de sprijin pentru fixarea axială a lagărelor. Arborii au rolul de a prelua forţele de la organele de maşini montate pe acestea şi de a le transmite reazemelor (lagăre cu rostogolire sau cu alunecare). Pentru lagărele cu rostogolire. Suprafeţele conice se utilizează pentru porţiunile de calare pe care au loc montări şi demontări frecvente ale organele de maşini susţinute de arbore (roţi de schimb etc. Cele mai utilizate sunt porţiunile de calare cu suprafaţă cilindrică. sau mai lungi – în cazul montării a doi rulmenţi sau a unui rulment având corpurile de rostogolire dispuse pe două sau mai multe rânduri. mai uşor de prelucrat. Fusurile conice se folosesc pentru a avea posibilitatea reglării jocului din lagăr – prin deplasarea axială a arborelui – iar cele sferice doar în cazul unor arbori elastici. roţi de lanţ. Pentru lagărele cu alunecare. fusurile se execută cilindrice. 1): corpul arborelui (a). 1 Părţile componente ale unui arbore cilindrice. Părţile componente ale unui arbore sunt (fig. roţi de curea. Arborii sunt organe de maşini cu mişcare de rotaţie destinate să susţină alte organe de maşini (roţi dinţate. porţiunile de calare (b).) şi când se impune o centrare foarte precisă a acestora. conice sau sferice. fusurile se execută cilindrice relativ scurte – în cazul montării unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rând. porţiunile de reazem (c) numite şi fusurile arborelui. Uneori. acestea sunt dispuse în apropierea capetelor arborilor şi pot fi executate cu suprafeţe Fig. rumenţilor cu role cilindrice de mărime mare etc. cu deformaţii de încovoiere foarte mari.

Arborii cu b secţiune constantă se utilizează când sunt solicitaţi numai la torsiune. pe lungime. forţe axiale etc.2. Criteriul de clasificare Forma axei geometrice Destinaţia Tipul arborilor Arbori drepţi Arbori cotiţi Arbori flexibili Arbori de transmisie Arbori principali ai maşinilor unelte Secţiunea arborelui pe Arbori cu secţiune constantă Arbori cu secţiune variabilă în lungime trepte Forma secţiunii transversale Arbori cu secţiune plină Arbori cu secţiune tubulară Forma suprafeţei exterioare Arbori netezi Arbori canelaţi Rigiditatea Arbori rigizi Arbori elastici Numărul reazemelor Arbori static determinaţi Arbori static nedeterminaţi (cu două reazeme) (cu mai mult de două reazeme) Poziţia axei geometrice Arbori orizontali Arbori înclinaţi Arbori verticali Criteriul de clasificare Tipul osiilor Natura mişcării Osii fixe Osii rotitoare Forma axei geometrice Osii drepte Osii curbate Forma secţiunii transversale Osii cu secţiunea plină Osii cu secţiunea tubulară Numărul reazemelor Osii static determinate Osii static nedeterminate (cu două reazeme) (cu mai mult de două reazeme) Poziţia axei geometrice Osii orizontale Osii înclinate sau verticale Observaţie: Cu caractere aldine s-au notat arborii şi osiile care vor fi tratate în acest curs Tabelul 1 Arborii drepţi sunt frecvent utilizaţi în transmisiile mecanice. montajul uşor al Fig. . 2. d) se folosesc când se impun condiţii severe de greutate (când diametrul interior al arborelui tubular este jumătate din cel exterior. a cutiilor de distribuţie. 2. putând fi constantă a (fig.Clasificarea arborilor şi osiilor. Arborii netezi (fig. aceasta asigurând următoarele avantaje: apropierea arborelui de o grindă de egală rezistenţă la încovoiere.2. unele trepte de trecere se execută conice. b) se folosesc în construcţia reductoarelor. secţiunea transversală a acestora. b…e). c) se folosesc în construcţia cutiilor de viteze. a diferenţialelor autovehiculelor etc. . greutatea acestuia se micşorează cu 25%. iar arborii canelaţi (fig. momentul de torsiune fiind constant pe întreaga lungime a arborelui. este prezentată în tabelul 1. arborele apropiindu-se şi mai mult de o grindă de egală rezistenţă la încovoiere. În cazul arborilor de dimensiuni mari. depinzând de repartiţia sarcinilor (momente de torsiune.. Când arborii sunt solicitaţi la torsiune c şi încovoiere. prezenţa unor umeri de sprijin pentru fixarea axială a d organelor de maşini susţinute. iar 7 . pe baza principalelor criterii de clasificare. a) sau variabilă (fig. momente de încovoiere. Arborii tubulari (fig. se utilizează secţiunea variabilă în trepte.) în lungul axei lor şi de tehnologia de execuţie şi de montaj aleasă.2. 2 Arbori drepţi acestor organe de maşini fără deteriorarea altor suprafeţe ale arborelui.

transmisiile automobilelor. 8 . 3. la vagoanele de cale ferată. Se întâlnesc. Osiile rotitoare (fig. a) sau curbată şi se întâlnesc la maşini de ridicat. iar în cazul unor dimensiuni foarte mari din fontă.rezistenţa la încovoiere cu numai 6. OLC 60 STAS 880) sau oţeluri aliate de îmbunătăţire (40 Cr 10. • oţeluri carbon de calitate de cementare (OLC 10. Principalele domenii de folosire a arborilor drepţi sunt: reductoarele de turaţii cu axe fixe. 41 CrNi 12 etc. de natura organelor de maşini susţinute şi de tipul lagărelor (cu alunecare sau cu rostogolire). OL 50. în cazul arborilor puternic solicitaţi şi cu restricţii de gabarit. maşinilor unelte. axa geometrică b dreaptă şi secţiunea aproape constantă pe toată Fig. MATERIALE ŞI TEHNOLOGIE Materialele din care se execută arborii drepţi şi osiile se aleg funcţie de condiţiile de rezistenţă şi rigiditate impuse. pentru arbori puternic solicitaţi şi pentru arbori care funcţionează la turaţii ridicate. • oţeluri carbon de caliate de îmbunătăţire (OLC 45. respectiv la punţile nemotoare ale autovehiculelor. tractoarelor. la turaţii de funcţionare foarte ridicate. STAS 791). Pentru arborii drepţi se recomandă: • oţeluri de uz general pentru construcţii (OL 42. Oţelurile aliate se recomandă în cazul când pinionul este executat din astfel de oţeluri şi este corp comun cu arborele. Arborii drepţi se execută. utilaje tehnologice. toate transmisiile cu angrenaje etc. Osiile fixe pot fi cu axa geometrică dreaptă a (fig. pentru arbori puternic solicitaţi şi/sau durată mare de funcţionare impusă lagărelor sau canelurilor. maşinilor agricole. 3. la osiile autovehiculelor etc. cu precădere. arborii cutiilor de viteze cu axe fixe ale unor tractoare prin interiorul cărora trece arborele prizei de putere). pentru arborii care nu necesită tratament termic. de regulă. OL 60 STAS 500/2). 3 Osii lungimea şi se rotesc împreună cu organele de maşini susţinute. de regulă. OLC 15 STAS 880) sau oţeluri aliate de cementare (13 CrNi 30. STAS 791).25% [16]) sau atunci când este necesară trecerea prin arbore a unui alt arbore (exemple: arborii coaxiali ai unor cutii de viteze planetare. la susţinerea roţilor intermediare. b) au. din oţeluri carbon sau aliate. 28 TiMnCr 12 etc.

zgârieturile. în timpul funcţionării.. fie cu pastă abrazivă. lagărele nu se încălzesc mai mult de 60.ajustarea cuzineţilor după fusurile arborilor. verificarea lor.se montează definitiv arborele în lagăre. Pregătirea montării arborilor constă în studierea desenului cu schema de montaj.. montarea propriu-zisă şi verificarea montării. 9 . De remarcat faptulcă la montarea arborilor în lagăre trebuie să se respecte jocurile – radial şi axial – prescrise în documentaţia tehnică. . Operaţiile de ajustare se repetă până când numărul petelor de contact de pe suprafaţa cuzinetului corespunde preciziei impuse la asamblare.se spală fusurile şi cuzineţii. dacă conţine 15. urmată de o finisare cu pânză abrazivă. inclusiv a lagărelor. . pentru a se asigura o ungere bună în timpul funţionării. care trebuie să fie netede..25 de pete pe o suprafaţă de 25 x 25 mm².70°C . În general. Se consideră că montajul a fost corect executat dacă. se usucă cu aer comprimat şi se ung cu unsoare. Montarea propriu – zisă constă în executarea următoarelor operaţii: . fără zgârieturi. se consideră că suprafaţa este corespunzătoare. în special a fusurilor şi a părţilor de calare. folosindu-se o pensulă. Petele de rugină sunt curăţate fie cu pânză abrazivă.CAPITOLUL 2 MONTAREA ARBORILOR DREPŢI La montarea arborilor se parcurg trei faze importante: pregătirea. . loviri sau urme de coroziune. se elimină prin ajustare fină. loviturile. se execută o dată cu probele de funcţionare a maşinilor. Verificarea montării arborilor..verificarea cuzineţilor dacă sunt fixaţi corect în corpul lagărului. Bavurile..

4 — sferic.Fig. d – fusuri. 10 . 2 — intermediar. Forme constructive de arbori şi osii: a — arbore drept. b — arbore cotit. (1 — frontal. c—osie. 3 — conic.1.

Cuzineţii superiori trebuie să adere. Pe suprafaţa de lucru a stratului de compoziţie nu se admit zgârieturi. Se verifică calitatea compoziţiei de lagăre. stratul de compoziţie turnat trebuie sa adere bine la suprafaţa cuzinetului (bimetalic). de asemenea.2) Deplasarea axială a arborelui cotit pe lagăre se verifică prin rotirea acestuia la 180° şi măsurarea jocului cu un comparator.02 mm pentru 100 mm din lungimea fusului. iar la ciocănire să emită un suntet clar.. Se verifică poziţia arborelui cu ajutorul unei nivele de 0.70% din suprafaţa activă. Pentru preîntâmpinarea pierderilor de presiune a uleiului din lagăre. Verificarea aderării se face cu vopsea. adică în patru opoziţii. Montarea propriu-zisă a arborilor constă în aşezarea în lagăre şi rotirea lor de câteva ori. Abaterile de la paralelism între axele fusurilor manetoane şi axele fusurilor palier nu pot depăşi 0.. În cazul când se folosesc garnituri de reglare între cuzineţi.CAPITOLUL 3 MONTAREA ARBORILOR COTIŢI Pregătirea montării constă în controlul fusurilor ca să nu reprezinte zgârieturi. Dacă există se îndepărtează prin şlefuire cu pânză de şlefuit. Aşezarea cuzinetului inferior după fusurile arborelui se verifică cu vopsea (negru de fum diluat şi petrol lampant)..001 mm. metalic.. La controlul excentricităţii se folosesc patru comparatoare (Fig. la compresoare cu piston. Jocul dintre cuzinetul superior şi fusul arborelui nu trebuie să depăşească 0. Valoarea jocurilor este stabilită în documentaţia de montaj în funcţie de condiţiile de lucru şi de felul maşinii la care se montează arborele cotit. Cuzineţii lagărelor trebuie să adere etanş pe suprafeţele fusurilor. sufluri.1 mm. măsurarea făcându-se la fiecare 90°. foarte bine. ca.20 mm. se execută răzuirea. În cazul unei aderări necorespunzătoare. Materialul acestor garnituri poate fi textolit. Poziţia orizontală a fusurilor manetoane se verifică cu ajutorul nivelei. acestea se execută după conturul planului de separaţie. 11 . de exemplu. stratificări etc. Suprafaţa de aderare trebuie să fie repartizată şi să reprezinte cel puţin 60.. alamă sau aluminiu. între baia de ulei şi marginea cuzinetului trebuie să rămână o distanţă de 15.

2. iar lagărele să nu se încălzească peste 60. iar capătul celuilalt arbore se introduce în celălalt capătul al manşonului. În acest scop se recomandă folosirea prismelor cu înalţime reglabilă.. .. la care arborele cotit nu trebuie să prezinte bătăi radiale ce se pot transmite pistoanelor. însă la sfârşitul montajului arborelui să lucreze ca un arbore dintr-o singură bucată. astfel încât axele să fie în prelungire. O atenţie deosebită trebuie să se acorde executării îmbinării. 3)din mai multe bucăţi se poate realiza prin: . Uneori se 12 . . fără caneluri şi cu ştift.cu flanşe strânse cu şuruburi. Controlul excentricităţii fusurilor: 1 — arbore cotit.70°C. Asamblarea arborilor compuşi (Fig. . Asamblarea unui arbore compus cu ajutorul manşonului canelat se începe prin aşezarea şi fixarea celor două părţi 1 şi 2 ale arborelui.Verificarea montării se execută odată cu proba de funţionare a maşinii. 2 — comparator. Fig.cuplaj conic cu ştift.cuplaj cu manşon cilindric.cu şuruburi lucrând la forfecare. CAPITOLUL 4 ASAMBLAREA ARBORILOR COMPUŞI DIN MAI MULTE BUCĂŢI Tehnologia de asamblare a arborilor cap la cap nu diferă de cea a arborilor drepţi. . Apoi se montează manşonul 3 pe unul din capetele canelateale arborelui. pe prisme-suport.cuplaj cu manşon şi arbore canelat.

Deoarece. montarea se face în condiţii mai bune prin încălzirea prealabilă a manşonului. În acest caz. manşonul se va încălzi în ulei fierbinte. după care se va efectua din nou montarea. După montarea definitivă a manşonului canelat se vor verifica dimensiunile r şi ŕ care determină poziţia manşonului canelat faţă de canelurile arborilor. 13 . prin presarea manşonului la presă sau lovituri de ciocan. Pentru montarea cuplajului manşon se folosesc adeseori ciocane cu cap moale. Alezajele din arbori destinate pentru ştifturi se execută. rotindu-l cu câteva caneluri. printr-un cuplaj-manşon fără caneluri. Asamblarea arborilor de dimensiuni mari.poate întâmpla ca. se vor schimba poziţia manşonului 3. după montarea definitivă a acestuia. ajutorul ştifturilor. canelurile şi plinurile din arbore şi manşon să nu coincidă. şi se face. pentru poziţia respectivă a arborelui faţă de manşon. cap la cap. fără caneluri se foloseşte adeseori ajustaj blocat sau chiar presat uşor. În cazul arborilor cu lungimi şi diametre mai mici. Pentru un ajustaj aderent pe diametrul de centrare al canelurilor. Ştifturile folosite la aceste îmbinări sunt cilindrice. se realizează în aceeaşi succesiune ca şi în cazul folosirii unui cuplaj cu manşon canelat. Pentru ca manşonul să nu se deplaseze axial se fixează cu ajutorul unu i şurub de blocare 4. la îmbinarea cu arborii a cuplajului-manşon. montarea este mai simplă. iar presarea lor se face cu presa manuală sau cu ciocanul. de obicei. înainte de montare. corespunzător dimensiunilor din manşon.

Braţul 4 se presează separat pe arborele 5. Fusul 1 se presează în alejazul din braţul 2. 4 – şurub.b. Arborele cotit din figura 4. Asamblarea unui arbore cotit la care îmbinarea se face cu strângere se execută în ordinea următoare: bolţul se montează. apoi se verifică paralelismul între axa alezajului şi axa bolţului.Fig. în alezajul braţului 2. 14 . Aceeaşi ordine de montaj se respectă şi în cazul arborelui din figura 4. după care ansamblul se montează pe fusul arborelui 3. CAPITOLUL 5 ASAMBLAREA ARBORILOR COTIŢI Din cauza forţelor mari care apar în timpul funţionării arborilor cotiţi asamblarea lor se face prin strângere. urmează presarea braţului pe fusul arborelui şi verificarea paralelismului bolţului cu arborele şi perpendicularitatea acestora pe braţul 2. Controlul finalal arborilor cotiţi asambalţi se face cu un dispozitiv special prevăzut cu comparatoare. pentru înregistrarea abaterilor de la coaxialitate ale arborelui faţă de manetoare şi abaterilor de la perpendicularite ale braţelor arborelui cotit. Îmbinarea ambelor subansambluri se realizează prin presarea fusului 1 în alezajul din braţul 4.c are o tehnologie de montaj asemănătoare. 3 . 3 – manşon. 5 – ştift. Se verifică perpendicularitatea şi paralelismul ansamblului. prin presare. cu deosebirea că fusul 1 este prins în unul din braţe prin strângere pe con cu ajutorul piuliţei 2.Asamblarea arborilor prin cuplaje rigide 1 şi 2—arbori.

S. . integritatea elementelor de protecţie şi siguranţă). . 15 . .Înainte de începerea lucrului se vor verifica instalaţiile electrice (existenţa împământării. Hotărâri de Guvern.Se va purta echipamentul de lucru şi echipamentul de protecţie specific.Se vor evita sursele de foc deschise. . Normele metodologice de aplicare a legii.Vor fi respectate prevederile legislaţiei de sănătate şi securitate a muncii în vigoare (Legea 319/2006).Vor fi însuşite şi respectate instrucţiunile de protecţie a muncii afişate la fiecare post de lucru în parte.Se va verifica integritatea sculelor folosite la asamblarea cuplajelor (existenţa mânerelor.Vor fi eliminate materialele inflamabile şi explozive. NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII LA ASAMBLAREA ARBORILOR NORME P. . SPECIFICE .Se va face dovada existenţei instructajului specific de protecţie a muncii prin prezentarea „fişei individuale privind instructajul de protecţie a munci”. partea activă a ciocanelor să nu prezinte bavuri). .Asamblarea arborilor cotiți . . Ordonanţe de urgenţă.Este obligatorie respectarea instrucţiunilor proprii de protecţie a muncii specifice locului de muncă. .Se va cunoaşte planul de evacuare şi modul de comportare în caz de incendiu.I.

V. 3. E.D. 1995 16 . E.curs . „ORGANE DE MAŞINI ŞI MECANISME2. „UTILAJUL ŞI TEHNOLOGIA MESERIEI”.Se va utiliza echipamentul de protecţie specific. BUCUREŞTI.Se vor respecta instrucţiunile PSI afişate la fiecare post de lucru. .D. BUCUREŞTI. V. P. BIBLIOGRAFIE 1.P.. Manual pentru licee industriale. E. 1998 2. D. Manual pentru licee industriale.P. .Se va face dovada instructajului PSI (modul de utilizare şi manevrare a extinctoarelor). MĂRGINEAN şi colectivul. 1997 Tehnologia asamblării si motajului . DROBOTĂ. şi colectivul.

D.P. GH. E. TĂNASE. „MANUALUL MECANIC”. 17 .4. 1974 colectivul. şi LĂCĂTUŞULUI BUCUREŞTI.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful