1. COlIOD~AHU P.

MANOlESCU

1. CODRU C. BUZAnJ

,

MANUAL PENTItU

ŞCOLI

DE

MA I ŞIRI

Ing. I. CORODEANU Ing. P. MANOLESCU

Ing. C. BUZATU Ing. I. CODRU

MANUAL PENTRU

ŞCOLI

DE

MAIŞTRI

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ BUCUREŞTI

CUPRINS

Capitolul f. Eledrostatica
I. '\atura electricităţii şi struc:ura materiei . . . . . . 2. Electrizare, sarcini electrice, eJec!roscop 3. legea lui Coulomb 4. Cîmp electric 5. Potenţial electric. Diferenţă de potenţial ...... Ei Linii de forţă şi suprafe'ţe
echipotenţiale

7

3. Legarea pilelor şi a acumulatoarelor •.•..•.•

42 44 44

7
7 10 12

Capitolul 1 V. Magnetism şi electromagnetism

1.
2.
3. 4. 5.

13
16 17 18 18

Corpuri conductoare, izalante si semiconductoare 8. Densitatea de sarcină elec1.

trică

9. Fenomene electrosta tice şi eleclrocinetice 10. Electricitatea statică în industrie Il. Condensa torul electric 12. Legarea condensa toarelor electrice 13. Străpungerea dielectricului. Rigiditate dielectrică 14. Condensatoare industriale şi 12 bricarea lor .....

6.
7.

19 21 22 24 24
27 27

naturali şi magneţi artificiali. Cîmp magnetic. Cîmp magnetic datorit curenţului electric. Spectre magnetIce ......... Ind ucţia magnetică. Linii de forţă magnetică ..... Flux de inducţie magnetică, Inducţia magnetică şi intensitatea cîmpului magnetic da torite curenţilor electrici Forţe electromagnetice si forţe eleclrodinamice .. '... Magneti;area şi demagnetizarea oţelului. Histerezis

Magneţi

45
47 49

50
52

55
58 59
61

8. Electromagneţi 9. Circuitul magnetic . . . . 10. Forţa portantă a electromagnetului . . . . . . . . .

Capitolul V. Inductie electromagnetică'

63

Capitalul j 1. Circuite de curent continui!

1. Producerea

1. CUfen tul electric
2. lF"rla (tensiunea) electromo-

;O;He 3. Rezistenţa electrică 4. Legea lui Ohm. o. hgile lui Kirchhoff 6. Legarea rezistenţelor . . . 7. Legea lui Joule-Lem:. Energia declrică ........

28 28 30

31 33

8.

P~:jerea electrică

35 36
38 38 39

toare de fluxului magnetic în spire 2. Producerea forţei electromotoare de inducţie prin tăierea de către un conductor a liniilor de forţă magnetice . , 3. Curenţi turbionari (Foucault) 4. Inducţie proprie 5. Inducţie mutuală 6. Cuplajul bobinelor

forţei electromoinducţie prin variaţia

63

66 68 69 71 73 75

Capile/ud 111. Pile. Acumulatoare
electroliţi. Eleclillliza ......... 2. Pile şi acumulatoare _

1. C"fentul prin

Capitolul VI. Unităţi de măsură Capitolul V Il. Circuite de curent alternativ monofazat 1. Producerea curentului alternativ

79 79

3

4

CUPRINS

2. Caracteristicile principale ale mărimilor electrice alternative sinusoidale 3. Efectele curentului alternat~

84

2. 3. 4. 5.

1\\a [eria le j\\ateriale "'\ateriale 1\\ a t eria le

conduc toare semiconductoa·re·. izolanle magnetice electrice

132 141 142 147 150 150 156 157 158 160 162 165
168

4. Reprezentarea vectorială a mărimilor electrice alternative sinusoidale 5. Condensatorul în cazul curentului alternativ 6. Circuit de curent alternativ cu rezistenţă, inductivita te şi capacitate în serie . . . 7. Circuit de curent alternativ cu rezistenţă, inductivitate şi capacitate în paralel 8. Puterea şi energia electrică în cazul curentului alternativ . . . . 9. Imbunătăţirea factorului de putere cu ajutorul con densatorului 10. Rezonanţa electrică

M
Capitolul Xl.
87 90 90

Măsurări

1.
2. 3. 4. 5.

95
99
101 103 107 107 109 111 113 114 116 117

6.
7. 8. 9. 10. 11. 12.

Capitolul V 11 J. Circuite de curent alternativ polifazat

Generalităţi. asupra apara· lelor electnce de măsura' Eroarea apara leloL Clasa de precizie , . . . . . . Marcarea aparalelor de mb:· sural . . . . . . . . Măsurarea curentului. Măsurarea tensiunii. . . . ,\'\ăsurarea rezistenţelor . . Măsurarea puterii . . " Măsurarea energiei electrice Măsurarea factorului de pc tere (cos a) . . . . . . . Măsurarea frecvenţei . , . ~eguli practice penlru fole· slrea aparalelor de măsura' N\.ăsurarea electrică a mi.· rimi lor neelec [fice

170 171 171 172 174 îl 4 175 177 192 2i.5 217 218 221 221

1. Producerea
zaţi

curenţilor

trifa-

Capitolul XlJ.

Aparataj electric

2. Gruparea forţelor electromotoare şi tensiunilor trifazate 3. Relatiile între tensiuni si curenţi'în cazul legării în triunghi şi al legării în stea. 4. Legarea la reţea a receptoare10r trifaza le în stea si în triunghi ' 5, Puterea şi energia electrică în cazul reţelelor trifazate simetrice 6. Sisteme bifazate

Clasificare, . . . . . . . 2. Conducte electrice ~\parate de protecţi~. R~l('~ YAparate de conectare . . 5. Aparate de reglare .. , 6. Cutii de distributie 7. Celule de în a te~si~il~ 8. Aparate pentru Iimilare2 curenţilor de scurtcirc li:' 9. Montare, exploatare, înlre-

1.

Generalităţi, definiţii. .

lti';

ţinere

Capitolul XII J. Transformatoare

223
223 226

Capitolul 1X. Fenomene electrice în gaze rarefiate şi în vid

1. PrinCipiul
2. 3. 4.

1.
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

electrice în gaze Razele X (Roentgen) Emisia termoelectrică Tuburi electronice Tuburi ionice Emisia fotoelectrică. Celula foloelec trică . . . . . . . Tubul catodic. Televiziunea Tranzistoare

Descărcări

117 119
120

121
125 126

127 129
130 130

5. 6. 7. 8.

Capitolul X. Materialele electrotehnice 1. Noţiuni generale, clasificare

de funcţionare al iransformatorului electric Utilizarea transforma toarelo:· Construcţia transformatoare· lor Tensiunea de scur tcircuit 5: mersul în Daralel al ira nsfO!:ma toareloi ...... . Autotransformatorul Transformatoare de măsur;, Transformatoare de sudur{c. Jntreţinerea transforma t02' relor
Maşini

227
231

232
233
235
23-6

Capitolul X 1V.
1.

asincrone

237

Generalităţi

2:37

CUPRINS

5

2. Producerea unui cîmp magnetic învîrtitor 3. Descompunerea unui cîmp magnetic alternativ în două cîmpuri magnetice învîrti, toare 4. Principiul de funcţionare al motorului asincron o. Alunecarea motorului asincron 6. Cuplul motorului asincron 7. Construcţia motorului asincron 8. Pornirea, schimbarea sensului de mers şi reglajul turaţiei la motoarele asincrone trifazate 9. Utilizarea moloarelor asincrone trifaza te 10. Motorul asincron monoiazat. l J. Genera torul asincron

Capitolul XV IJ. Motoare de curent
237

alternativ cu co lector. Întretinerea şi defectele maşinilor electrice , . . . " " ' . . . . .

2!1Z

241 242 244 246 248

1. ;\\otorul monofazat serie. 2. j\!olorul monofazat cu repul51e

292
292

3. Motorul trifazat serie cu colector " '. ..... 4. Motorul iriiaza t deriva ţie cu

293
294 294

5. Întreţinerea şi defectele maşinilor electrice

coleelo'r

.

Capitolul XV JJJ. ,Convertizoare
251 251 253 254 255

şi

redresoare

296
296

1. Con\'ertizoare rOlative . 2. Redresoare

297
306

Capiio/ul X. J X. !luminatu! electric 1. l\oţiuni generale: mărimi şi
unităţi

Capitolul

X V.

Maşini

sincrone

L Principiul de funcţionare al generatorului sincron 2. ;\10torul sincron 3. Ciilizarea masinilor sincrone 4. Construcţia m'aşinilor sincrone o. Mersul în paralel al genera(oarelor sincrone
C api/olul XV J. continuu
Maşini

255 259

2, 3. 4.

260
261 263

5.

sisteme Izvoare Corpuri Calculul puri de Calculul iectoare

fotometrice de bază, de iluminat de lumină de iluminat. iluminatului cu coriluminat . . . . , iluminatului cu pro-

306

309
314 316 319

Capitolul X. X. Alimentarea cu energie electrică industriale a intreprinderilor

320
:320
3:21
324 ,326

de

curent
267

1.

Generalităţi

1. Principiu! de producere a curentului continuu în generatOful de curent continuu 2. Reacţia indusului 3. Comulaţia 4. Excita ţia genera toarelor de curent continuu si caracteristicile lor externe 5. Mersul În paralel al generatoarelor de curent continuu 6. Principiul de funcţionare al motorului de curent continuu 7. Porpirea, reglarea turaţiei şi schimbarea sensului de rotaţie la motorul de curent con tin u u ...".. 8. Diferite tipuri de motoare de curent continuu şi caracteristicile lor mecanice 9. Constructia masinilor de curen t con tin li u '

267
273

274
276 281 281

2. Producerea şi transportul energiei electrice 3. Staţii şi posturi de tr~nsîor­ mare 4, Distribuţia energiei eleclrice o. Factorul de pu tere

345 350

Capitolul X X J.
ilor electrice

Protecţia

rnstal aţi­ care dispo-

1. Cazurile anormaJe în
2, 3. 4. o. 6.

283
285 289

trebuie să intervină zitivele de protecţie. Curenţii de scurtcircuit Protecţia moloarelor elec trice Protecţia reţelelor electrice Protecţia transforma toarelor Protecţia instalaţiilor contra su pra tensiunilor

350 353 354

356 357
357

Capitolul X. X J J,

Protecţia contra accidentelor de e1ec!rocutare

359

1. Accidente de electrocutare

6

CuPRINS

2. Producerea accidentelor de electrocutare şi mijloace pentru prevenirea lor 3. Protecţia contra electrocutării prin legarea la pămînt

360

363
~5

Capitolul X X II 1.
M~

Tracţiunea

elec-

1. Structura generală a sistemelor automate 2. Elementele sistemelor automate 3. Sisteme automate. 4. Stabilitatea sistemelor de reglare automate şi calitatea
reglării

391. 396 416
425 426

L
2.

generale. Clasificarea principalelor tipuri de
tracţiune electrică Tracţiu nea electrică feroviară Tracţiunea electrică urbană

Noţiuni

5. Telemecanica 365 366 370
372

Capitolul X X VII. Procedee eJectrotehnologice şi de prelucrare prin ultrasunete 433
1. Cu p toare electrice 2. Procedee electrochimice 3. Prelucrarea metalelor prin metoda anodo-mecanică 4. Prelucrarea (găurirea) metalelor prin scîntei electrice. 5. Incălzirea în electrolit şi prin pierderi în dielectric . . . 6_ Incălzirea prin radiaţii infraroşii . . . 7. Prelucrarea prin ultrasunete
433 438 440 441
4'12 442

3.

Capi/olul XXIV. Sudarea electrică 1. Noţiuni generale. Clasificarea procedeelor de sudare
electrică

372 373
oi J

2. Sudarea electrică prin rezistenţă de contact 3. Sudarea prin arc electric.

Capitolul XXV.

Acţionarea electrică

a utilajelor industriale 1. Principii generale ale acţionării electrice 2. Alegerea motoarelor electrice ~n raport cu regimul de lucru 3. Echipamente şi scheme electrice de acţionare. .

381

443 445 445 449 453 457 461

:381
382
386

Capitolul X X V II 1.
telecomunicaţii.

Semnalizări

şi

Capitolul XXFI.
matică

Noţiuni

de auto391

1. 2. 3. 4. 5.

Semnalizări Noţiuni de Noţiuni de Noţiuni de Noţiuni de

acusiice telegrafie telefonie radiofonie televiziune

CAPITOLUL 1

ELECTROSTATICA

1. NATUR A ELE CTR ICIT.'lll ŞI STRUCTURA 11ATERIEI

Din

fi z ică

se

ştie

cea mai

mică

parte dintr-un corp care

păslreaw

proprielif/ile corpului se numeşte molewlă, iar moleculele sint constituite din ufomi. La rindul său, atomul este constituit dintr-un nucleu (miez) cen-

tral incărcat cu electricitate pozitivă ş i una sau lUai multe particule, mult mai miri, În cărcat.e cu electricitate negativă , numite eledroni. Electron ii se deplasează in ju rul lluc.leului pc anumite orbite (traiectorii închise) . Electronul conţine sarcina electrică cea mai mică ce poate exista În nn t ură. Sarcina electric ă se mă so arti cu o unitate de măs\lră numită coulomb*. Un electron arc totdeauna o sarcin ă naga tivă de 1,G.IO-U c... In
mod normal, sarcina pozitivă a nucleului dinfr-un alom este egalll. cu sarcina J!eyalivii a efec{roni!o/' din a celaşi alom, astfel Încit atomul, ca ş i corpul din

ca re face parte este neutru din punct de vedere electric. Da că fa ţă de starea neutră, atomii unui corp au Ull nu măr mai mare de electroni, corpul esle incărcal negatil/. adică are o sara nă eleclricl1 negativll. D acă, dî mp otriv ă. faţa de st area neu tră llum:tru! electron il or este mai mic, corp III ei'le incărcat pozitiv, adicii are o sarcillei eleclricd pozitivă.

2. ELECTRI ZA R E , SAnCE\1 ELECTRICE, ELECTR OSCOP
Dncă 5e frescă cu o hucatli de s tofă, de exem pl u, Ull baston de sticlă acesta capătă proprietatea dc n atrage unele obiecte uşoare . Se spune că bastonul de sticlă s-a eleclrlml prin f recare. A celaşi lucru se petrece Cll un baston de răşină.

*' Se cîteşte cu/omu ~j se no leazii cu litera C. Aceas tă unita te de mă sură face parte din sis/emul internaţional de uni!iill SI, obliga toriu in ta ra noastră (\'ezi capitol ul VI).
n

1O-l9

=_'_ şi 10
19

in general

X-d=_'_.
)<"

F.LECTROTEH:"iICA GE"-"ER.U.A

Eledl'izarea hastonului de sticlă prin frecare corespunde pii~l'dl'l'ii uIlui anumit număr de electroni. carc trec pe bucal.;\ de stofă cu care a fost frecat. De asemenea , eleclrizarea prin frecarea hastonului de răşină corespunde tren'n i pe baston a unui număr de electroni de pe stofa eu cafe a fost frecat . Electrizarca (Încărcarea unui corp cu sarcini electrice) se poaLc o bţin e şi prin contactul direct cu un corp electrizat. Acest Cel de elcctrizare se numeşte
măduvă de soc slIspendalil printr-Ull fir ro de miltas(', de un cirlig spri jinit pc un suport de lemn (fig. 1-1 ). Acest. di spoziti v se numeşte pmdul eleclâr. Dară se fTeacă cu o bucală de piele lI ll baston A de sticlii şi se. a propie de vobiţă, !'(: constată că bobiţa este olmsiI de ba ston. După ce h obita atinge ba.stonul ca cste respin să dt: t!.c{'sta. E x plic:a tia. este următoa re a: cind bastonul fit! sticlă a fost frecat , rJ s-a ÎlI curral c u electrici late (s-<I electriza t , s-a Încărcat cu o an umi tă ~a.rcină ckctridl ) ; in aI'casti, ~tarl' , ci exerc i tă o forţă de atracţie aSUPl'H bobiţ{'i. La .atillgl.'rrl\ cu bastonul (dl~ctri zare prin contart), babiţa s-a Înd'il'raL şi ea ('U elpdrkitate fiind apoi res pinsă de baston. In figura 1-2 S(~ cons id <,ră douii pcndule elcctri(·c. Dacă se incarcă {'U electricitale ambele hobi ţ{' (se ating cu bastonul de sticlă frecat). ele se respin g, aşezindu -se in poziţiile (1-(1. St:. :lUng "cu m bobiţe l e altor dou:'i pendule (' U un ba~tOIl de r'-tşin;1 frec:l! .')oi şi S(' :lp ropi<'. Şi de datn .u:casta bobiţe l e se resping. Dacă se apl'opie o bobit5 eledrizatrl cu bastonul de stid:l . de una el('clri7.:Jt[t c u bastonul ar. r :'tşină. se observă că ele se atrag (poziţiile b- bh Deci, electricitatea proveni t ă de la bast on ul de stidii este djfe rÎt5 de :l.{Tca provenită de la bastonul de răşină. Primul fel de electricitate s-a nu mit ~licloasi-' sau po:iLi/Jă (notatii cu 5el1lJlul + ), iar al doilea fel de (>I{'clrÎ{'i1ate -.,- ră!)inoas.ă sau negali/l li. (notatii cu semnul - ). Din aceste ex peri enţe rezultă următOl\rea conclu7.ie: corpurile incii/cale cu eleclricilale de acelaşi (el se rrsping, iar refe inciircale (II eledrid/ff[r de Il umf' di fNit, se atrag.

eleclri:are priI! contact . SI> ('olls i Mră bobiţa !3 din

,
F ',

, ::

8

Fig. 1-1 . Pendul eleclric:
A _ bUlOn de sticlA "ar; de I1lstnl ; B _ bOb!ţA elin mAelu\'iI de sooc : F _ fir elt' mâta .....

Fig. 1·2. Atracţia şi respinge. rl'8 corpurilor electrizate:
<1 -

11 _ /.1 _

(L

-

p07.1\;e d" !'e$l'ln,g,..,." :
poze;ţ;e

d e atrac\le.

corpul este incărcat tot eu sarcini negative. Determinarea se poate face şi dacă se apropie. tnlrcrupind legatura la pi'imÎnt ~i indep 1:i rtind sf('ra A. de exemplu ('u sarcini negative. Dacă sfera B este atin s ă cu un corp electrizat sarcinile electrice. Elp. se observă o depărtare mai puternică a foiţe lor.. Se l'a txplica fa paragr.drotcopul J e. Foiţelc şi sfera sint. Se cOllsideră o sferă A incărrată p oziti\·. 1-3). Dacă se leagă sfera Jlrlntr.e mai pu lerni61.ste elcctrizarea prin infllHmli1. 1·4. de a~e­ menca. metalice. astfel că foiţele ~c npropie lina de alta. iar sarcinile pozitive din cOlldudo ru! il rbmîn 1<"1 extremitatea opu să.ive ale acest{'Îtl . Un alt mod de t'lcdrizarc <.l. 7. .3. S cu dopul izolant D.• E. (e. J . Elcctrlz.-ine neutru di n punct de vedere electric. aLingind ac:um corpul /!'leC"trizat de ~rera electroscopului. F o iţele ~e înde p ă rteaz ă cu atît mai mult CII cît t'kctrizarca {'s l. sarcinile primite trec. ajung la foiţe şi ex e rcită Între aceste forţe de r('~ping('".area pr1n i nflu en ţA .lUa metalică. corpul respectiv de sfera clectro~copuluj (prin illfluenţă) . s Fig. spre pămînt. corpul R rămine Încll rcal negati\'. Dncă. Sarcinile libere negative (electronii liberi)'" din ('onductorul 1] ~ dirijează spre extremit aLea din apropierea sferei II. prin care trece nrgcaua metalică V. răspindindu-se prin vcrge. EI f :. terminată in interi or prin [oiţele şi in exterior prin sfera B. . fUTă să se atingă. un n u măr de e1eclroni liberi din pămînt siut atra ~ i prin riT de conductorul li.te comtÎltlit din Y<l!ul de ~ ticlă v f f fIg. 1--1). aşezat pe un sup ort jzolanl (fig.un fir metali c tU p5mîntul. fiind atraH' <l{' mTl'Înilc pozit.. Dacă a('cast ă din urmă extremitate ~e leagă la pltminl printr-un fir rondudol". r. Elecfr()'~c:oplJl (' ~ te un 'IJlarat (' U care ~ t' pot dt'h:rmina gmdul şi fe lul de dectrizare al unui corp (fig. care se apropie de conductoru! neutru n. Eleclriz3rca În mo<lul arătat a corpului il ~c numeşte dedrizarc prin influenţe} ~au prin illlluc!Ît eleclric!}. Pentru a determina daci:i Ull wrp C"ste deetrizat pozitiv ~au negativ ~c Incarcă mai intîi cledroscopul cu un anumit reJ de sardni.ECTROSTATICA 9 Pină acum s-a stabilit că elcclrÎz3rcn corpurilor poate fi obţinută prin frecare sau prin cO/l lacl .. Dacă foiţele SI!' apropie mai intii şi apoi Ee depărtează r:orpul este Încărc at cu sarcini pozitive. Elt'ci roscop.

) in care se corpurile . 3.le. al .1 ) in care : r este distanţa dintre cele două corpuri. a) (arţa este-de a t racţie.81 newloni.. 1·5. sau apă CQnstantă di e.forjă . Cind corpurile se gă sesc &::0"'" 4.ECTROTE:Hl":JC A GENERAL--\. de at racţie corpuri are de re l a ţia ·. 1) se numeşte legea lui Coulomb ş i se poate exprima astfel: ForJa de afrac/ie sau de respingere dintre două corpuri incllrcale cu sarcini electrice este direct propor(iona lă cu produsul sarcinilor şi in/lCf's proporlionall1 CII pătratul distanţei dintre corpllri . sarcinile electrice ale corpurilor. r 01 Relaţia (1.. dacă sarcinile sini de nume diferit (fig. În C (coulombi). iar dacă sini de acelaşi fel (fig. 1-5.. F - forţa. E - ( literă grecea scă care se citeşte epsilon) o mărime numită per- mitivitale.clrică şi găsesc cafe depinde de mediul (aer.b) (orta este de respingere. permitivitatea are va loarea I unităţi de permitivitate .10 Et. Q. Fig.'9'1()9 în vid. Fortele de atrac' tie sau de respingere Intre două corpuri electrizate. 1 kilogram . • Se citeşte mutorl. iar valoarea ei este dată ( 1. (nu fac e parte din $1) = 9. 1-5. in m. LEGEA L U I COULOMB Se consideră două corp uri punctiforme Incărca te cu sarcinile electrice Ql şi Q2 (fig. direcţi a dreptei care • uneşte sau de respingere intre aceste corpurilt. etc. măsurată in N (newtoni)*. Experienţa arată că forţa (de dimensi uni foarte reduse) 1~5) .

.ate:l tQ a vidu lui se numeşte ptrmitivifafe .. 8 6 7 .1). 2. Forle elcd rice. 3. Fig. ulei d. 6 .6 •.ii: 3 unui r~f(lfil.""" 100 0_ N. . t04::r!! 1 . .re permilivit.- '<> • I ParafÎnă Sticl ă Hirtie.iit r Q· ql _-..6 2.5 2. ·9 .5 4 . ?J Rezol v are./. ~0'1Oc: "~1 5 ' -~ . .=-4 '1 0-"1:. .'. <\p~ d isWată . . fii nd de a ce l a şi semn. ' ·6) : qj = +JO _4C 1t=-2· IO-4C · q. l'umililÎtă!i ~Iu ti nl Hl e unor Ulateriale O/::numlrea m:1lerinlulul . !O' Sarcinile q şi q. 8() .. F .\Hcă Porţelan [)eDUmin.. .' . <le unde: Conform legii luI Coulo mb : F- .. .. i q r. Să . t n virfurile unui p ătra t cu la tura 1= 3 m se găsesc corpuri punc tiforme urmă t oarele sarcini eledrice (fig.-4:: '4. 1·6. Cu notatiile din ilgura J·6 se pote scrie: r-=2r2. q2=+3 'J O ~J inciirca te cu Aplicaţia 1.8 CunoscÎud permitivitatea relativă sr se poate deduce ab~olutli permitivitatea cu ajutorul relaţiei: t-e:r.oa mDter1:>lulul I fr .8 . e! le o for ţă de respingea.5.to..3 2. .2 .ELECTRO STA TtCA II Raportul <'r dint..se determine forla care ac l ione ază asup ra unui corp punctîform situat Tn aer In centrul pătr a tulu i şi tncărea ! cu sa rcina eleetrlcă q= +5 ·I O-te.. transformator A" Cauci uc moa le 1 1.ă a material şi penuitivitatea Tobe/o 1_ 1 materialului (tabela 1. _• I = " 'r 4 5.

8 N= 28. douli forle F31 Fu sint perpendicu lare inlre ele. o directie şi un sens ~i se notează cu i .seSC: Fz=2QO N. sensul iorleJ Fa. Tl1lmilâ de obicei tot cîmp electric.=3OO-100=2oo N. F. 4. care esL{' o formă de existenţă s matcri!'i. F: de respingeN!. CIMP ELECTRIC Fortele ('arl' Sf' exercită inl re corpl1rile' ine~rcate cu electricitate se tran<le la un corp la celălalt cu o v itezit foarte mare. Un corp încărcat cu electricitate creează în jurul său un cimp electric. In fiecare punct al său cimpul electric poat~ fi reprez. Cimp electric. F= V F~ I+F~2 V2Q02+2OCF =282.se !upâ direcţia şi şi F. caracterizată prin proprietalea de a Ir:lllSmite 3ttiunea unor torpuri electrizate asupra altor corpuri eledrizate. =400 N. egală cu v itez. Prin compunerea fortelor F. Conform semnelor sarcinilor electrice. 1-7. iar rezultanta (or este. F.Et.. sensul iortei F. .are o intensitate (valonrc). cate esle mai mare decît Fi' găseile Prin compunerea fortelor FI cu Ft se dupil direcjia şi rezultanta: F.8 kgf.EC'I'ROTEHNICA GENERALA In mod analog se g<l.a luminii.t=F4-Fz= 400-200=200 N. cu F.=WO N. a se presupune un corp punctiform cu sarcina electrică +Q. +Q a) bJ . sini lorle de atraclie. tn figura 1-7.entat pr intr-o miirimc vector i ală. ~mit p Fig. iar FI fort! găseşte rezultanta: F31 =F 3-F. Se cere să se determine timpul elettric in punctul P la distanţa r de sarcina Q. Această măr i me vecto ri ală . şi Cele.

. DIFERENŢĂ DE P OTENŢ IAL Se COns ideră in cîmpul dt-dric al sarcinii + Q o altă ~arcin1 de acelaşi semn + 9 la distanţb.electric rezultant.~ & ' ·re (1. ia/' dacă salC'Îna Q l'ste negH tidi (fi g . 1·8.toarea conduzie : Valoarta {arfei care se exerciM GS/lpTClllnui corp electri:al situat într·un cîmp electric esle egală cu intensitatea cimpuilli eleeiri. D e aici rczultă ră.l se obţin~ rezultanta core srunzăloar~ tutl'ror sa r. rci tlii Q1 cu cimpul electric 'i. 1-7.. rimpul rezultant ni primelor două sa rcini se Q . Conform legii lui Coulomb.pentru corpur ile rleclrizate din figura '-5 se poate scrie şi astfel: 1-"1 = Ql01_&1·Q2 = $I ·Ql' 4.loarea surrini! electrice a acelui carp .!...d.3) In ca re: SI este intensitatea dmpului electric produs de sarcina Ql in punctul u nde se g. corpul eu sarcina electrică +q \"3 (i resp ins ('u o anumită f ortă .1) .relaţia (1.Q< (fig.~). mllltiplica/il W /'(i. a) sensul vect oru hl i i este.a. datorit / / sarcjn ii -Q2' Dac ii sint mai mul t decît dou.mpu l electric i intr-un p'i pu nct oarecare P rezultă din compunerea cîmpului eJec· / / tric t.rda. $2 intensitatea cimpului electric produs de sarcina Q2 in punctul unde se găseşlc sarcina Ql' Rezultă deci ur m3. c:' . se nsul e~.:s punzătoare ('clor trei sarcin i eIecl.ste sensul rorţei F' care s-ar exercil9. Se observă di legea lui Coulomb .l! eşle Sarcina Q2. 1. <. Sf'nsul miirÎmii vcctorÎ:de i. . ice.. :ezul. cinilor.m. 1-\ b). ~ -:~). c. d:ltorit ~ . r (fig. pină Fig. şi anume pînă la o dis- . POTENŢIAL ELECTRIC. crea l de o sa rcină Q in t: -un punct P a) este dată de relaţi. I 1 t compune cu cimpul clertri!' al :::arfin ii a l.le rxemplu ':-Ql şi . 1-7. Cîmp CÎn . a~ll p r:l Tn cazul mai multor sarcini elert.tc ItJ~pre aceast1'i ~arri uă 8. 5. dimprl' slIrcina Q.i sarcini / !i electriC'e..c În punctul unde se gi/scştc corpul.: 4~ef2 ~~-Q_ ..ri('(' se compune cu cimpul electric al sarcill ii a patra ş. -Qz tant~ co r.ELECTROSTA'TICA 13 la Inţens italea cimpului elect ric distanţa r de a('e a ~t" (fig.. unei particlll~ indircat(' ('11 o ~ard nă poziti vă ca re s-ar afla in punctul P. dacă sarcina Q est e pozitivn (fig.

4) Dacă in Joc de sarcina de q coulombi se Iamb. Potentialul ~e măsoară cu o unitate de măsură numită voii (V) .iaUi respectivii.. suh influenţa cimpului electric produs de +Q (teoretic distanţă inflnită). Fig.. To corpul cu sarcina +q la distanţa r de +Q are o anuenergi e eleclricd polf'll{iald." se tanţu foarte consideră ELECTROTEHNICA GEN:ERALA mare. În punctul Pl' la distanţa r l de Q. ÎIl . Q-q 't "1 =V1 "q (1. direcţia forţei această Prin mită m('canic. Q" alunci potenţialul intr-un punct este suma algehrică a potellţialelor tuturor sarl'Înilof. care permite efectuarea Iutrului respectiv.4) arată că prin simpla Inmulţire a potenţialului electric dintr-un punct cu sarcina electrică q din acel punct se poate obţine energia electrică poten\. energia potenţială este: consideră O sarcină de 1 con- Q'l Expresi<t : v~ Q- 4 .. egală cu : (1. 0:. consednţă. Energia "Jectrică potenţială in acest punrt P I este : WI = 4r. 1-10. °l. ~ Dacă se calculează această energie se găseşte că ca est. trică Sarcina eleccimpul electric al sarcinii +Q.. această deplasare pe se efectuează un allumit lucru p r .5) În tact' VI este pO[(~ L[ ~ialul electric in PI' Fig. Relaţia (1. In fîgura 1-10 se co nsideră o sarcină e lectrică +q într-un cimp clectrk produ!' de sarcina +Q.-r se numeşte potentialul elte'rie produs de ... +q 1-9. Diferenta de potential electric Intre punctele. __ . Dacă există mai multe sarcini Ql> Q~ .:P [ şi P2' .arcina Qin punctul P la distanţa r de Q.

7) Expresia: U=V I -V2 se şi uumeşte diferenţa de pateu/ial sau tensiunea eleclncd Între punctele FI obţine: Pz. electrică }·2.--. Notind distanţa dintre cele două puncte cu d. 1·11) se găseşte un corp punctiform încărcat cu q=2 . D<:oal. 4'".ELECTRQSTATICA 15 sarcina se găseşte in punctul Pa la triel! potenţială este: W2= in ('are V2 este potenţialul Dacă distanţa r2 de Q.. Tn punctul P (fig. obţine q din FI la infioit. că ÎIltensitatea medie a cimpului electric pe distanţa d este dată de relaţia: (1.5) şi (1.10. inseamnă că WI . se poate demomtra pe baza formulelor anterioare.Wz va fi lucrul mecanic care se obţine la deplasarea sarcinii din punctul P I in Pa. Din relaţia (1. ca şi uni· tatea de potenţial. diferenţa Si! se determine precum şi intensitatea cimpului electric in B Potenţialul de potential VB-VA "fntre punctele B şi A arătate pe fişi A.8 coulombi.-2 . este egală cu diferenţa de potenţial V dintre cele două puncte multipli· cată cu valoarea sarcinii q.8) ceea ce arată că diferenţa dintre energiile potenţiale WI şi W2. Ţinînd seama de relaţiile Deoarece W l este lucrul mecanic care se la deplasarea sarclUU (1. iar Wa este lucrul mecanic care se obţine la deplasarea sarcinii q din Pa la infinit. energia elec· Q.6) electric in Pa.6) se poate scrie: (1. i n punctul A este. din relaţia (1. care se transformă in lucru mecanic prin deplasarea sarcinii q Între cele două puncte P I şi P2. R e z o 1 var e.9) Unitatea de maHlr[1 a diferenţei de potenţial este tot voltul. Mediul înconjurător este aerul..eec distanţa d se măsoară in metri. Aplicaţie sarcina gură.9) rezultă că unit:oltea dc măsură a cîmpului electric este voit pe metru (V/m).7) se (1.q 4 xe" 'r~ (1.

c urba C rep rezintă o asemenea liJlic de f orl ă. se găseşte: ~B = J80 V /m..c---.16 ELECTROTEHNICA GEN~A:'A In mod analog.: 2. imp eleclric s-ar trasa Ycdol'ul cîmpului corespullză tor punclului respectiv.-=---. .= 180 . In figura 1-13 sint reprezentate în trăsături pline liniile de forţa ale cimpului unei sarcini pozitive. 1 4" .t şi 4. Liniile de rodii suprafelele echipoten· fiale ale unei sa rcini pa. ~iti\'C . ]·11. LI N II DE l'OHŢĂ ŞI SUPHAFETE ECHJP O TE NŢIALE Dacă pentru fiecare punct dintr-un ('. 90 = /m~ P ?m 8 A Fig. O.rk . . Urlie de fartă. . 10 figura 1-12. = 180 - A esle: 90 V. 10v. Intensitatea cimpu lui eledric In A este: 4. :!2 4::·1·9·1 0' In mod analog. Fig. L iniile de rorţ.. şi Fig. potentialul în punctul B este. 1-1 2.i au sensul cimpu lui electric.:'1· 9 ' 10' Diferenj a de polential di llire punctele B VJI V. 1·13.. V. s-ar constata cii aces t y ('('tor rămlnc tangent la nişte cu rbe numite linii de {orlâ ale dmpului cleC' t.

putînd deveni conductor p rin ekplamrea clccLronilor menţionaţi.care sînt particule cu sarcini Ilegative.trotehnlc01 !:eneral.l\:TE (adică ŞI SE. die/eclrÎce. şi. In ace:st caz semieonduct. nu există astfel de electroni liberi. sau izolanIe. porţelanul. nefixaţi În atomi şi care au continuu o miş­ care dezordonată. Pentru o sarcină pllndifonnii.ial şi deci apare Ull cîmp cJectrk. Există impurităţi. .d.cest fel semkonductorul devine conductor pri n lkplanli"<'a arMată a acestor 2- Elec. tn :l. 7. numite rele conducătoare de eleciricitate. influenţează foarte mult condudivitatea semiconductoarelor. rare este ocupat de un electron din atomul y crin.ondiţii.m. La allc corpuri. Conduct. din această cau z ă. care să poată fi puşi in mişcare de o d iterenţă de potenţial. Aecsle sarcini negative libcl'l' sînt neulralizale de un număr corespunzător de sarcini pozitive.17 Suprafeţele fată de carc liniile de. Dac:! \Illre două punde ale unui asemenea corp (un fir meLalic d(' exemplu) se realizcazrl o diferenţă de potenţ. suprafeţde echipotenţiale sînt sfere cu ccntrul in punctul unde se găseşte sardna electridi (fig. a. de exemplu. . 1-13). Sticla. gazele ş . Există şi corpuri solide numite semiconductoare (ca.i\IICU?\DUCTO"\HE U nele corpuri neutre din punct de H'dere electrit: conţin electroni li beri_ sarcini negative libere ).ivitatea lor creşte neliniar o datil ru temperatura.\ rrslt>3 sint [('prezentate de particule atomice cu nucleu pozitiv şi electroui ("u O sarcinii l otaW negativă mai mică dccît sarcina pozitivil a Jlurleului. primesc electrOlli din semiconductor. echi\'alelll ("Il o ~arC"ină pozitiYiî . Cînd un electron ('~L c ~C()S dintr-lin ntom cir semiconductor în acest atom rămîne un gol. Asemenea corpuri se numesc bllne cond ucăloare de electricitale sau cond!(c- !oau. lemnul uscat. numite impurităţi.l. s-a constatat că miri adaosuri din alte substanţe.forţă sînt perpendÎl:Il1are au toale punctele lor Ia aee!uşi potenţial. care pot avea proprietăţi conductoare sau izolante 'In funcţie de anumite {". Pămîntul este de asemenea conductor. lZOJ. cauciucul. De asemenea.ornl se numeşte de lip II. Unele impurităţi au proprietatea {"a sub influenţa anumitor cauze'" să dea semicondurtorului electroni .<l. COHPUHT CONDUCTOAHE. gcrmaniul. seleniul.o mişcare generală după direcţia cîmpului eledric.A. sînt izolante. ca şi moleculele unui gaz. electronii liberi sînt împinşi Într. care sub influrn\ a anumitor cauze. IJ ntlt' ap:ll"(' <llt gol ş. siliciul). Adaosurile pot acţiona în două moduri. se numesc sup/'(/{t:{e echipoientiale (adică de acelaşi potenţial). :'<Ietalele şi unele lichide sînt conductoarc.

electrizat negativ. La uo corp avind forma uoei pere (fig.--.--.· 0 '.lB ELECTROTEHNICA GENER.. iar cealaltă cu sarcina negativă. IXşi XVIII). cu atit mai mult.a d sarcinile ar fi de semne contrare. In consecinţă. ele s-ar neutraliza). la o sferă Însă. Fig. prin A şi B s-au reprezentat două pH~ci metalice la disd. 1-15. Repartizarea sarcinilor electrice pe o sferiÎ conductoare. . repartiţia este uniformă (fig. una încărcată cu sarcina pozitivă +Q. !lIaterialele condllctoare. . ·-. CII cit virful este mai ascuţit.tică sinl descrise la capitolul X. DENSlTATE DE SARCINA ELECTRI CA Un conductor electriza. Scmiconductoarele au o foarte .Q. ca de exemplu la construcţia rerlresoarelor. FENOMENE ELECTROSTATICE tanţa ŞI ELECTROCINETICE In figura 1-16. . 9. o lipsă de elee- .--. libere. tranzistoarelor etc. electrizată pozitiv.----. Placa B)re un surplus de electroni.'\LA goluri corespunzătoare deplasării unor sarcini pozitive şi se numeşte semiconductor de lip p. In adevăr.- faţa ne regulată. aceste sarcini nu se repartizează uniform pe suprafaţa conductorului (adică cu aceeaşi densitate de sarcină electrică) . iar placa A. Repartizarea sarcinilor electrice pe un conductor in formă de pară. La corpurile cu supra- --. 1-14). un conductor electrizat are sarc:îni electrice numai la suprafata sa. (D. Fig. ele s-ar l'espinge pînă ciqd ar ajunge la suprafaţa conductorului. Acolo unde corpul prczintă virfuri sarc:înile electrice se Îndesesc (densitatea de sarcină electrică mare) şi uneori sint chiar expulzate din corp. semiconductoare şi Îzolante utilizate în pra. largă utilizare în practică .t nu poate conţine În interiorul său s'arcini electrice de acelaşi semn. 1·14. (a se vedea cap. sarcinile se indesesc spre virf. 8. 1-15). dacă ar exista asemene'a sarcini.

In afară de C'onoematoarele elet"trire obişnuite. produc un cimp electric.\'n.EJ. 1'I.nn conductor care leagă aceste borne constituie un curent eleclric. surplusul de electroni de pe placa B (Ia potenţialul V8) se va deplasa sub influenţa forţel or electrice. cind electronii slau in nemişcare. ('lectroeiJl('lice .nemafos Înseamnă mişcare). după care revin in f'ehilibru. ELECTH1C!TATEA STAT ICA fN I?\DCSTHIE fenomenel!'. conductor. Cu fenomenele electrost<l tice se ocup ă eledrosfu!ica. J-16. u (J ro.rmanenţă in sensul săge\:ii e din figură. Cireulalia eledronilor printr·un in capitolele următoare. Fenomenele in care eleetronii liberi. la placa . intre aceste pMci ar exista mereu o diferenţă de potenţial V ~ . sau au mişcări limitate. 10. printr-un fir conductor C. ineârcale cu sarcinile +Q şi -Q.(· mare impOitantă practkll. iar cîmpul electric dispare.. Dacă cele nouă plă ci se Jeagă inlre ele. ca în figurii. Curentul electric şi sursele pentru producerea lui vor fi studiate Fig. circulaţia de electroni În COIIductorul C încetează. diferenţa dintre potenţialele Y . au o mişcare permanentă inlr-un conductor se numcsc fenomene efertrocineJice. nelegate prin conduclorul C..4. in ech ilibru.i in p ractică se intilnesc şi alte aparat(' cleC'tro~t3li('('. iar electronii rămin nemişcaţi . filtrel\' elec LrosLatice după Deşi . Lotuşi ~i r.ECTRO$TA'l'ICA 19 troni faţă de starea ncutră. o parte din ş tiint :1 «'let·t6C"ilfttii . cum va rezulta din capitolelc urmatoare . j"r circulaţia continuă a clectron ilor printr.'nomende elert rostatice joaca un rol imp ortant. dl' (·xcmplu. In jurul plăcilor se crecază un cimp electric. ('H .. Plăcile A şi R din figura 1-16. prin eonductorul C. A B Dacă ar exista lin dispozitiv care să mel1ţină permanent surplusul de electroni pe placa B ~ i lipsa de electroni pe placa A.4) unde va completa lipsa de electroni. se mentioIl1'8r-:1 ('..4 (cu potenţialul \/.. sub influenţa unui CÎmp electric.u proprietatea de a trea perman{'nt o difcrenţă de potenţial intre horncle (extrem ităţile) lor se numesc surse electrice. (amîndouă plăcile se neutralizează). ia r eleclron ii vor cirtula în pe. \('esla cOnstitu e un exemplu de fenomellelecfrosf<lfic. ndkă de mişcare a elecIricilă/ii (pe greceşte Id. Dispoziti\ ele care o. care dnt studiate in paragrafele următoare ~Ie aceslui capitol. exisUi fenomene electroslafice. După ce surplusul de electroni de pe placa D co mpletează lipsurile de pc placa .. In afară de fenomenele electrocinetiee.t şi V IJ se anulează .

umezirea aerului j căptuşirea filtrelor de pînză din conducte en o plasă metalică legată la pămînt. _ neut ralizarea sarcinilor cleetrice. maselor plastice ş. electricitatea statică se poate. are o anumită alunecare cu frecare faţă de roţile pe care se înfăşoară.HNlCA GL. în general. care se scurge prin corpul maşinii la pămiui.. Preseripţiile pentru prevenirea incendiilor ce s-ar putra produce din cauza eleetricităţii statice prevăd. utilizate in instalaţiile pentru eombustibili lichizi. text ilelor. . _ deseărcarea la pămînt a electricităţii statice produse de curelele de t ransmisie.-ERALA !)entru desprăfuirca gazelor. cu ajutorul unor piepteni metalici şi prin mărirea eOllduetibi~ lităţii electrice a eu relelor (de exemplu. iar roata de curea.. mai inainte de a putea produce seîntei j _ reducerea potenţialului electric al sarcinilor care nu pot fi evitate . în fabricile din industria caucineului. ?llăsurile de protecţie sînt.conductoare). Din canza acestei freeări . aceasta dupii cum se ştie . Electricitatea statică aeumulată la tensiuni mari poate provoca comoţii puternice muncitorilor şi importante daune materiale.a . Cînd cureaua atinge a doua roală . forma prin freeări san şocuri ale materialelor dielectrice.a.ELECTROTE. cu electricitate statică pozitivă. care se deplasează Îu sens invers.) poate da naştere la efecte dăunătoare in industrie. rezervoare. Uneori Însă electricitatea statică (produsă prin fenomene electrosta~ tice. in special. în general. uleiului. pompe etc. iar jumătatea cealaltă de curea. Asemenea tensÎlllli pot produce cleseărcări sub forma unor scîntei mari. următoa rele: _ legarea la pămînt a carcaselor maşinilor. In timpul funcţionării un/!i transmi sii prin curea. a pielii artificiale. T ensiunea curelei fal-ă de pămlnt poate atinge cirea 80 kV la viteze de 15 m!s. următoarele: . se Înearcă la rei eu electrieitate negativă.. aparatelor şi utilajelor in care se fărimiţează substanţe producătoare de praf Cli pericol ~e explozie j legarea la pămînt a transmisiilor şi a arborilor respectivi j legarea la pămînt a conductelor ce transportă aer eu praf. dispoziLiveie de încălzire şi uscare a lemnului in dieledricul unor condensatoarc speciale ş. 1n cele ce urmează se arată cîteva cazuri mai tipke (it' producere nedorită a rJeetricită ţi i ~ t a­ ticc În industrie. conductele de transportat lichid etc. prin urnezire sau Hngcre cu unsnri . Sc menţionează ca surse de electrici t ate s tatic ă trans~ portoarele pneumatiee. se consideră nepericuloase transmisiile p rin curea cu yi t ezc sub 5 m!s pentr u puteri de maximum 8 ep. o jumătate de eurea se neutralizează. In afară de t ransmisiile prin curea. _ legarea la pămînt a părţilor metalice din conducte. a hirliei. cureaua se incarcă cu electricitate s t atir-ă nega ti vă pc faţa sa interioară.. mai ales în locurile ru pericol de incendiu şi explozie. in general.evitarea apariţiei sarcinilor eledriee.

deş i condensatorul rămîne legat la s ursă . 1 _ ! - r n • I~ · 101 . 1-1 6). prin circuit nu mai trece nici un curent.~i a acumlllatoarelOL . dleleetrie : bom ~ .7 sator electrIc. măsoară În roulomb pe voIt. unde neutralizează sarcinile pozitive. FIg. Prin circuit trece un curent rfig. I·J8. In practică. Intre tensiunea U de la bornele armăturiior şi sarcina Q de pe nrrnături exist[l relat. pentru a ocupa un spaţiu cit mai mic şi apoi este inchis Într-o cutie metalică prevăzută cu borne de ieşire. armăturile condensatorului sînt de multe ori executate din cite o fişie de staniol . 1-17) şi funct.io nează pe ba:w principiului arăta t la paragraful 9 (fig. Da că se leagă bornele printr-un conductor. condensatorul rămtne incărcat. Conden· sator electric: 3 _ armAturl . După Încăr­ carea acestora. ** Să nu se confunde cu capacitatea pJ!elor . Legind un condensator la o sursă de curent continuu* (fig. În care C este O rna(Jmc fizică numită capacitatea electrică** a eondensatomlui ŞI se. Ansamblul lor este împăturit. 1·17. unitate numită (arad (in sistemu l • Sursele de curent continuu sint analizate în capitolul II. eondensatorul se descarcă. CONDENSATORUL ELECTR1C Condensatorul electric este un aparal format din două plăci conductoare (armătnri) separate printr-un izolant (dielectric) (fig. lnciircarea unui conden· ·eledric numai atit timp cit durează incărcarea armăturilor. prin conductor trece un curent electric format de deplasarea sarcinilor negative de pe armă ­ tura negativă spre armătura pozitivă. 1-18).E. armăturile condCllsatorului se încarcă fiecare cu cantitatea de electricitate Q (pozitivă pe O armfitlU'ă $i negativă pe cealaltă). ca izolallt se foloseşte de ob icei hirtie impregnată cu ulei. DezIcgindu-1 de Ia sursă.LECTROSTATICA '1 11.!:"!.

ELECTROTEEU'ITCA GENERALA SI). I I {}. ~ pcrmitivitatea dielectricului . de distanţa dintre ele şi de natura dieleetricului.11) C.+.+U. d distanţa dintre armături (grosimea dieledricului). Relatia 1·11 se deduce plecind de.Craiova şi Institutul de cercetă ri şi proiectări electrotelmice Bucureşti există asemenea instalaţii proiectate in ţara noastră şi realizate in cea mai mare parle cu materiale de la noi. Capacitatea condensatorului depinde numai de dimensiunile armătn­ rilor. . la instalaţiile de înaltă tensiune.___. În m.l0) in care (în s.~. lj I ' I I f-" Un Fig. I"'Y.U --l . ('l . 1-19).istemul SI): C este capacitatea. --+.O'11i4 . Condensa[oare în serie (fig.~L -· 1 1 1 1 i_n 1 c ~ ~ ~ ~lG (1. 12. La fabrica Electroputere . Capadtatea echivalentă C a mai multor eondensatoare CI' C2.--=:0'1' . S suprafaţa uneia dintre armături în m 2 .+-+···+. intre care dielcetricul are o grosime c..onshmtă) se calculează cu ajutorul relaţiei: c=~ d (1. in F (farazi).•• Cn legate in serie este dată de relaţia: alcătuind .. Condematoare lega le în serie Legarea cOlldcnsatoarclor in scrie se foloseşte pentru obţinerea UDor tensiuni mari de exemplu. r .. LEGAHEA CONDEN$ATOARELOR ELECTRICE Condensatoarele c1ectriet~ pot fi legate în serie.+U". Capacitatea unui con densa tor plan (format de două urmături plane paralele.'°'1 -O. Q " C l C 17 ~ (-. în derivaţie sau mixt. baterii de condensatoare. la relatia dintre diferentele de potential (tensiunile electrice) : U =U. 1·19.

. : (Li 3) h egarea in riei esle. C~C.2. . 1~20). U~ =Q".C CI C: --1. ..11). 1·20. Condensatoare legate în derivajie. CII .i la legarea in serie a condensaloarelor (bJ Deoarece: U=_C{ . (1.ELEcrftoSTATICA Se observi! apoi d. . C" Din rela ţii le (b) şi (d) rezultă relajia (1. Cum : iu.+C. .. se calculează cu ajutorul relaţiei. C U2 = . In cazul condensatoarelor legate În se observă că sarcina elect rică a bale- ('l (bl relatia (1.13). Condensaloare in derivafie (fig.+C2+" . rezultă uşor derivaţie a condensatoarelor se derivaţie.Q2. foloseşte cînd este necesară mărirea capadtăţii. rezult ă : c. legate În derivaţie. ('J "'" (dJ .=Ql + Q! ..••• +Q". C. Capacitatea echivalentă C a unei haterii formate din condensatoarcle CI' C2 .12) sali. ('l Fig.

70. r igiditatea dielectrică se va mii sura in volţi pC' metru (Y/ m). 32 65 ·1()lOO Hirtie impregllllt:( .atea.ondema l ol' cre~lc mereu.. Valoarea cea mai mică a raportului dintre diferenţa de potenţial şi grosimea la care poate fi străpuns dielectricul se llumeşe rigiditatea dieleclriCIT. telegrafie. a dtornl mul eri :Ile ~Iald'l:llul .l ~lgldIlUC:t (electrică • In liv/an I I I Sti~la Mi~" I RÎg:idIlU"". dar şi de grosimea dieledricului.\I:tt. In "v{em Petrol.o. radio. televiziune. Altfel spus.:. capacitaten ec. HIrtie. In tabela 1-2 se di"o valoarea rigidităţii diclcct. este mai comod insiI ~ă ~e măsoare in mii de yolţi pe centimetru (kV/cm).e de pe o armătură pe cealaltă. pentru ameliorarea ractorului de putere în cazul reţelelor de curent alteruativ (după eum se va e. In practică. Străpungerea diclectricului depinde nu numai de valoarea difen~nţei de potenţial. cu atît el poate fi străpuns la o d ifell'n~ii de potenţial mai redusă. rigidi tatea dielectrică este valoarea minimă a cimpului electric la rarc poate fi străpuns un d ielectric av î nd grosimea egală cu unit.Ou 400-1000 600-. adicl' ÎIl combinaţie de legături serie şi derivaţie obţinindu-se mărirea atit a tensiunii cit şi a capacităţii.50 14. se produce la un moment dat o sLrăpungere a dielectricului (trecerea bruscă a sarcinilor electric.:: rt10ldlluten dirl~c Lridi... . hivalentă a batcriei se determină din apr~JX: in aproape. 13.rialu.ELECTROTEHNICA GENERALA Condensatoarele pot fi legate şi mixt. diclcctric". Ta be/a J. Cu dt grosimea dielcdricu lui este mai mică. Dacă se măsoară diferenla de potenţial in volţi şi grosimea die lectricului în metri. RJGTDITATE DJELECTRJCA Dacii diferenţa de potenţial aplicată la bornele unui <. Îll urma căreia dielectricul sr dctcriorizcază de obir." .ei.rice pentru unele IlIULeriale. prin diclectric).'tre in jnslala~iile de telefol1il'.plica la capitolele V Il şi XX) etc. STRApUNGEREA DIELECTRICULUI. CONDENSATOAHE INDUSTRIALE Ş[ FABR [CAREA LOR Coudensatoa rele Îşi găsesc intrebu i nţ. tn acest caz.

co.\·aria~ilă.e din ahlllunm ~ au dlo cupru. 1·22.ralillata.F (m icro~ farni)··. Fii.te reprezen tat un condcn~ator Ctl a nnăluri din staniol. Figura 1~2:l reprczinlii un l'ond(. carc pTin rotlrC patrund mtre alt e plrlci tot ITwlali('l' .-rum 1-22 e:. Pl' mfl!'ură te pl:idlc mobile sc introdu~' Între plftdle . .a.F=IO" F. d:Jr cu diclcdric din hîrtie parafinatll. Didedrirul at'estui ro n. in funcţie de matelialele folosite. s înt de mai multe tipuri.. In figura 1-21 s{' arată aspcctul unui condensatar cu armături din stanioi ~i di(·lccl. •• pF =--IO"""l~ F. deoaf'l'ce SI> m:m'şle sli pra r:l \n annătllnlor earc !>c g:lscsc faţ a In faţa.lJ~a tor Cll capa.(. fixe. OJm!ensator eu armiituri din staniol şi dlelectric din hirtie pa. PI ăril<. Fi~. uar fixr:. Cundensiltor cu armatu rl din stanlol şi die!eclric din mică.nstitui t dintr-o ~('fie dl' pl ăti mdalitc moh ilc.> ('o ll~titui(' :umă lurilc şi ~inl fabric-al. fu fî1-.. avind o rapadtatc M 2!).te aerul. dieJeetricul este realizat din hirtie parafinată sau din foiţă de micii.. De multe ori. v. .ELECTROSTATICA . a"Înd o capacitate de 200 pF (picofarazi)*. condensaloarelc. ('a~3~itatc~ creşte.d~nsntO(· es.ric din mică. D in punct de vedere constructiv. [·21.citnlt! . de formă ş.

şi anume: de 150 V şi O. sute pînă la cîteva mii de picofarazi. • Circuite le de curent al!eflla liv lrifaza! sînt studiate "în capitolul VIII.26 ELEerUOTEHNICA GENERALA ln ţara noastră se fabricu divers-e tipuri de condensatoa re. de 380 V de 3 x110 !J. . pentru insta laţiile deradio. de 1 000 V cu capacităţi de la citeva Fig. pentru instalaţiile telefonice.F in ulei.5.5fLF cu armături din aluminiu şi di~lectric din hirtie parafinată. pentru ameliorarea fact orului de putere îll reţeTele de curent alternativ trifazat* şi altele . 1·23. Condensator cu capacitate varia bilă. tot cu annături din aluminiu şi dielectric din hîrtie parafinată.

. cantitatea de electricitate care trece printr-o secţiune a conductorului este in medie egală cu zero.auzc oarecare din afară. Cu alte cuvinte. In sis temul SI.u·e Q t!stc cantitatea de electricitat. Cmelltlll electric este cara<'teriz<lt prin inlensilalea şi prin sensul său. Dacă. CII/'en/1l1 electric 1 este cautil'ltca de electricilate care t.r-un conduclor există elcclroni liberi in mişcare In mod normal.ul exterior al une i surse de energie se couside r.rece printr-o sectiune trausvcrsală a conductorului in unitatea de timp. Q in coulombi (e). După 1 =. CUHENTUL ELECTR IC cum se ştie.5 pt'riodic sensul de circu latie). int. in circuit. se mă­ soară 1 in amperi (A).1 că sensul curentului este de la polul pozitiv spre polul negaiiu (Il sursei. sau allemulilJ (cind îşi schimh. ~enSLlI dc c ir culaţie al curenlului sau.e iar I timpul. (2. Curentul electric poate fi COlltinull (cînd arc mereu acelaşi sens). iar t in secuude (s). adică dezordonată.9. Intensitatea curen/ullli electric sau. 27 . prin intermediul unei c. pe scurl.1) in c. .CAPITOLUL II ClHCUITE DE CUHENT CONTiNUU 1. $e /lslll curentului. in orice moment numărul de eleclroni (cantitatea de electricitate) care trec printr-o secţiune transversală a cond uctorului intr-un sens este egal cu numă r ul de electroni care lrec in sens contrar. Curentul clcetric se măsoari'1 in praclieă eu ajl1torl11 aporatului numit Clmpermelru . in cOllSccinţă . pc scurt. esle a{eş. fI! mod canl/en/ional. se imprimă sar· cinilor electrice o deplasare intr-un sens printr-o secţiune a conductorului va tr<~('e o anumită cantitate de electricitate sau prin conductor va lua naş­ tere U11 curen t electric. OpllS senSlIllii În care se deplasea:ă eleclronii prin comiuclor..

printr-o linie lungă şi liubţ. Acestea. care poate fi o pilă electrică. Densitatea de curent nu se poate măsura cu aparate. l-orţa electromotoare este produsu de O surs:.r-un !.cu litera E. după cum condudorul se opune mai puţin sau mai mult trecerii curentului.ircuit închis. de 3. se ca lclllea ză R=p . folosind relaţia (2.irc (polul pozitiv) şi o linie scurtă şi groasă (polul negativ) Fort.2) 2. deci şi prin conductor. densitatea de curent se măsoară în A/m2 • tn mod curent ea se măsoară Însă in A/mrrî2. . [ (2.28 ELECTROTEHNICA GENERALA Densitatea de Cl/rent l3 este raportul dintre ('menLul 1 condllctorului prin care trece curentuL şi secţ. ea se determină prin calcul.a.3) in care p este o mărime earaclenstică a materialului din care este I'ons lruit conduetoruI. va lrece un curent mai mare sau mai mic . Dacă la bornele unei surse de energic elect rică se leagă Uil conductor formind astfel un circuit eledric Îllchis. In sistemlll SI forţa electromo1.2) in sistemul SI.se reprezintă simbolic.oarc se măsoară in v olti (V). un acumulator. REZISTENTA ELECTRICi\. prin intregul circuit. . crcind o diferen ţ ă electric Între două puncte oa recare ale circuitului. FORfA (TENSIUNEA) ELECTROi\lOTOARE Forta sau tensiunea eleciromofoare este mărimea fizi că ducă şi să menţină potenţial capabilă să pro- un curent electric int. denumită rezÎslivilafe (tabela 2-1).a electromotoare se notează de obicei . o maşină electrică rotativă ş. folosind relaţia: COll- stantă s.. Rezistenţa electrică R a unui c_onductor de hlllgime [ cu sectiune.iunea s a (2. sau generator de energic electrică .. Acea~ t ă proprietate a condudoarelor de a se opune mai mult sau mai pU\inla:trecerea c ure ntului electric e!ite caracteri zată prin miirimea denumi t ă rezislw(a electrică o COI) - dudorlllui. in c urent con t inuu.

0003 0..00u21 0.4) in care 'l.0036 0. Rezislivitatea PIZ la tcmperatura 12 . v aria ţie a rezistivităţii eu t emperatura (ta- R t2 la temperatura '2 se determina printr-o ITJaţie asemă­ (2.cmul SI se măsoară .t'nţa unui conductor creşte cu t emperatu ra. 1.00001 0. 0. rezistenţa scade pe măsură re temperatnra ereşte (eoeficientul C( este negativ).1 in ohm i ( 0. 0. Constan tan Crom-nichel 0. cum este cărbunele şi cum sint anumiţi eledrolîţi . s )' .51 .ri (m). in temperatura Il' este dată de relaţia: funcţie de rezistivitatea Pil la (2. P .. in 20°C Dcn u" '. .1 . Argint .anganiniî Nicheliniî Olel Z inc . .0175 0.OO. l - in met..063 0. . M.00018 .0 165' 0.029 '0. este coefirien t ul de bela 2-1 ).3i In sist. uni• tatea rez i sl. R n " " ') me " n pa l'a t' ( m..ivilăţji rezul tă astfeJ În ~t m flcziELi vitatca şi. III ol!nl·111clru p:.4 .). rezistenţa unui condu ctor variazil cu temperatura. 24 .44 0. Rezisten ţa năto are .003 9. 012 0..000005 0. !Il De obicei . .CIRCUITE DE CURENT CONTINUU Tarie/a 2-1 Valoarea re zistivităjîi şi a (oeficienţiJor de variaţie a rezistiyitajii cu temperatura pentru diferite materiale uzuale.tr3l IfH~ lru f !:!m" _ _ . 0. Alumini:.0052 O.1 0..t~il materja lulul Omrn' /m . rezi ~ t.. Cupru ..0040 0. 1n general. in pr<ldiefl. s('('ţiun il c condueio:udor se dau in mm:?:.5) In unele cazuri. prin urmaIT'.. 0.0.

\l. II..7) iar R 10 această re laţi e. Să se calculeze rezisttnjll llnui conductor de cupru cu o sectiune de 16 rom !Il unei linii elecfric:t lungi de 250 m. condllclaliJa G a con- G =~ =~ . U - in V... Curentul electr ic 1 care trece printr-o reziste nţă R la c. E . şi dintr-o rczistenF\ R legatii la borne le a şi b ale sursei (fig.. avilld o forţ:j elc. L EGEA L U I OIlM Curentul 1 care t rece print. şi r in D. 2-1)* se ca lculeaz ă cu ajutorul re laţiei: (2.În A .ELECTROTI:::HNICA GE~J-. m Deci : 4. R - in Q.. ='.6) in care y =.cirOlllotoare R ş i o rez i st.enţă i nterioară f. Se foloseş te formula (2. in A.OI75 Q rom: .3) în care {=2 X250=500 m: s= 16 mm! . . p=0..1 I ' (2.!. este conduclil!iiall!{{ matelialului din care estc făcut conductorul. 2-2) se cal- (2.!.A Inversul rezistentei unui conduct or se ductorului: R p f numeşte.ele căreia diferenţ ă se aplică o tensi une electrică (o culeazrl folosind relaţia: de pote nţjal ) U (fig.8) ill care.. Aplicaţie.!. in sistemul SI $e măsoară : 1 "' AceSt circuit este denumit circuit şimplu .r-un circuit inchis fo rma t dintr-o surs[\ de energie e lectrică. .. In sistemul SI con ductanţa se măsoară in sitmeas (S).in V. in sistemul SI se măsoară : 1 .a pet.. p R e z o 1v 3 re.

6=1.9) R I_Gu'l. Tensiunea la bornele circuitulu i. leg'a tc în diferite moduri.).. Curentlll care trece prin circui t este. Căile de curent intre diferitele noduri se numesc laturile reţelei. conţin ind . LEGILE LUI KIRCHHOFF una sau Ulai multe surse de energie electrică şi mai multe rezistenţe. 5.76 V.6 A.ă sînt: forţele eledromotoare.lS '1.J~ _<--R Fig.76 V. 2·1. Aplicaţie.I·1.numesc noduri ale reţelei. Un acumulator'" electric avind o iorţă eleclromoloare E=2 V şi o rezis· i enj a i nterioară r=0. ~ Acumulatorul electric este un aparat care poate lnmagaziml eledricll.6=1 .. R. se a) U=RI=J. rezistenţele diferitelor laturi şi curenţii prin aceste laturi.l Q. 2 1. Să se determine curentul care trece prin circ uit şi tensiunea la bornele circuitul ui. Circuit eledric simplu. 2-2. alcătuind relele electrice. Căderea de tensiune intr-o rezistenţă este egală cu tensiunea aplicată la capetele (bornele) ei: (2.15 f) alimentează cu energie electrică un CÎrcuit 11 cărui rezistenţă este R=l. Punctele in care se intilnesc cel puţin trei căi de curent (rezistenţe) se . Mărimile rare intervin într-o reţea elcctric. Căderea de tensiune inlr·o rezistentii lUI F:g. e z o I var c.cmCUl'rt. şi De multe ori. circuitele electrice sint mai complicaL('. AcumulatoareJe sint descrise la capiiolu! III. apoi reda energie . b) U=E-r/=20-O.Ţ CONTINUU 3! Produsul RI esle căderea de tensiune produsă de tr('{'crea curentului [ prin rezistenţa R. VE CUllO. poa te calcula în două moduri: aceeaşi cu tensiunea la bornele acumulalorului..

respectiv căderile (l e tensiune. pentru circuitul ABCD din figura.-~- ~r.4.ii carc in acelaşi sens CII sensul de parcurgere al cÎrcuitului (fig. Suma curenţilor wre ilzll'ă inlr-1Zll nod este egală cu suma Cl/ren/ilor tau ies din acel nod. Retea elec\r ic~. (1)* .zUi" al surse!.Ol'1()ware c ci<dere dte tensiune paziti'·il. Z-3. 2-4. circuil inchis al llI/fi relele elrl. b şi 2-3 . Pe.ca U. parclIrgindu-l in sensul ABCDA. -1JUU. pentru nod ul 11 (fig. d ). forţele eledromotoare. couform polarităţ ii lor (de la la +). 2-1.·:.. 2-3. de ten. (arătat de săgeata punrlată) sc PO~l tc scrie .:r. . .LĂ l. Dc exemplu.1j .În c~lzltrile cOll tr<ll"r. 2-3.RI (2. L:. ~ F -+=-E b} ------f ----" + fiI ------..in ~ suma for!elo/" ele/. Fig. . a _ f(wţ<i ~ d.lune n"gaH. orice.' .LECTROTEHNICA GENER.e pozilive căderile dc teminne produse tie C:Uf(.E.iiI c) a lui Kirchhoff : pozitivă.se trec prin consideră rezistenţ. .i e!ectromotoare negati. ci Pentru a aplica această lege se aleg-e un !:iCIlS oarecare de par('urgf'f~· a circuitului şi şc respecEi următoarea GonvGnţie. Of' cind săgeata Pentru o u şoară memorllre se poate considera că o forta electromotoare este po:zith' a sensului de parcurs (ales arbitra r) iesi! din polul po. ~e considerI\ negative (fig. Dt> exemplu. Conventia de semne Îolosite la aplicarea legii a lI·a cădere _ !M \ tl c!<>e\.'Il\.ege a l. .ircultlllni (fig .11 ) .Se' cOllsiderli pozitive forţe!e eledroillotoare al diror llcns. 2-4) 5C poal:c scric : (2 .E a) Fi~. esLe În sensul parGurgt:rii c.10) Leg. 2-3. .E .frrJmoloare este eyală cu suma căderi lor (le tensiune. c).

+ R2+ . ele permit să se determine ceklalt. 13) sau: R=~ R/. . S(' pol scrie . ".delor electrice. R2. 6.C IRCUITE DE CU R l::. LEGAREA REZISTENTELOR H ('zi s tenţe lc electrice pot fi legate (conectate) În serie. '. deci : U=U 1 + U2 + · .l""UU 3J b 'giJe lui Kirc hh off serYesc la calcularea rel.". a) Rezistente in serie (fig.12) (2... :\otÎlldu-se cu 1! numfirul de noduri şi cu 1 numărul de laturi dintr-o rt'ţert .c mărimi ne c unoscute . . + Un. Pentr u aceasta. numărul neClllloscu lrlor h :chlLie să nil dt'păşeilsc:i numărul ccuaţiilor independente care pot fi scrise cu lC'gile lui Kirchhoff.NT COl\"Tl. Căderea de tensiune totală În cele II rezi ~tt'nte legate in serie este egal ă c u sum a di derilor de tensiune din fi ecare rez i s te ţ. echivalen t". În d c rivaţ. In cazul cind nil :>c cunosc curenţii.t (legea a TI-a a lui Kirchhoff). esle ( gală cu suma actslor rezislenJe: R=R. sa lI .c u legea r: Il 1 ecuatii inde pendente (scrise pentru nodurile distinctt» .ie (pa ra i!' !) ş i mixt.cu legea :'1 II-a: f-n + l e c uaţii independente (scrise pentru circuile în chise distincte). · · . deci nici sensuri le lor. /fII ~-=/'-i"1=~~ ') v .R legale În serie. 2·5.. CU1l0Sci!ldu-se o p~lrte din mărimile care intervin intr-o reţea. dacă pentru vreu ll ul din curenţi se obţin e o valoare negativă. 1 . 2-5) . se aleg la inceput sensuri arbitrare j după rezolvarea sistemului de ecuaţii. Cum curenlul J eslI' acelaşi in loatc rezistcnţele legate În serie. ~-g I I ". + Rn i_ n (2. şi anume. Lega rea t n serie a rezisten jelor : IZ _ reo:lslenl" lega te In s erie: Il retlatent. sensul real al lui va fi contrar celui ales iniţial. In total se pot deci scrie 1 e cuaţii distincte şi se pot determina 1 necunoscu te.s(enla echiualenlil R a mai muUor rezistente Rl.. <1 Fig. rezultă că re:7.

Legarea În deriva tie a re~is­ Fig. 2-7. 1=11 + 12 + .rece prin cele 11 rezistenţe legate in paralel f'lite egn l CIl s uma ('. 2-6.. Cu rentu l tolal cart' t. de unde rezultă : 1 -= - R R.. : ti _ rerezisle nţclor zistenţel e...+~ + . 1 1 +-+ . FIg. + R t Rf sîn t egale. cu ajutonl l rdaţiei (2. Legarea mix til a rezis len jeJor. urenţil or ('ar(' tre c prin fiecare rezistenţ ă : R~nR..... (2. + 1. +~ R: R.. + R. In cazul a d o uă rez iste nţe legate Îll paralel. 2-6). (in paralel) (fig.::hh'alentă .15) se dedu ce expresia re ziste n ţei echivalente: R .17) rez istenţe c) Retislell Je legate mixt. Cind cele E LECTROTEHNfCA GENERALA 11 rezistenţe sînt egale cu Rl' rezulta: (2. Cu m tensiunea U la bornele se poale sc rie: R RI este aceeaşi pentru toate re- ~=J!. " legate . Din aceasta relaţie se deduce rezistenţa echivalentă R. -I R f sau : R = i_ 1 b R' j l=n I (2.1:J) R HIlel esLe egal cu suma inverse/oI' acestor reti:sleflll!. .16) rezu l tă (2. 2-7). tenlelor : 1> _ rezlsten\e legate In derivaţie zistenţa e.. ..14) b) Rezisfetl(e iTI derilla(it.. Se pot face co mb inaţil intre in deriva ţie ~i rezi ste nţe legate in seri e (fig..' R t ad ică: in/lersul re :isfentei ec/Jivale1!/e ~ (/ mai multor rezisfmje legali! iIl pa- Cind cele /1 rezistenţe R. R=RI .

W ~ măsoarii iu jouli (J ). cu care este in serie.. (2 . sînt în paralel.al in figura 2-7. R (2.18) trebuie inm ult.ru a obţine energia W in c. R . Deri: Q _ O. (2. expri mă legea J ou le -Lenz.rii e nergiei (energia nu se pierde.secu nde (s).d in Energia e le ctrică (tota l ă) p rodusă (debitată) de o sursă cu o [orPi elcc. se deduct': şi lif t. cu care se adună.in amperi (A).1 ). Pent.in oh m i (O). nu se ci se transformă) .. LEGEA Cind printr-o dtltorită JO ULE-L ENZ . rezistenţa se încăl zeşte tr ansformării in că ldur ă a energiei electrice W. Pc baza pri ncipiului conSCl'v[. in cazul reprezent.. In sistemul S I.h:. As tfel . Se ca leulează rezistenţa lor echivalentă Ra4' aceasta !'>c adună cu R!. Rezultă deci: 7. 1 . cinrl prin sursă t.orbitc de o rezistenţă electridi se mai poate scrie: W =RJ'lI = UJL = PleCÎnd de.alorii Inici (cal). Ra ş i R. ENERGIA ELECTR ICA rezistenţă Il trece un curent I."iT CONTINl1t1 R ezis tenta echivalentă se calculează în ace.21) treează . 2<1 RI'I. dat ă de relaţia I IV _ RI'I.20) relaţia \inÎndu-se s('ama de (2. tromotoare F:.: (2. Ac-castă relaţie.s caz din a proape in aproape .In . I . adică 0. obţin ind R' : aceasta este in paralel cu R. tre bu ie ca energia produsă de o sursă să fie egală .. este.it CII echivalentul in calorii 31 Ullu i joule.J 8) a ('nergiei electrice :. rezistenţa echivalentă J(' a acestora este In serie cu R. termenul al doilea d in relatia (2.CmCVIT& DI: CURE. într-un timp 1.1 9) Tinindu-se seatnii de legeu lui Ohm. expresia (2.rece un curent J.18) in care I es te timpul cît a t recut curen tul prin rez istentii. 24. Ia relapa " ' = U/l care Q-It.

ali (\V). PUTEREA ELECTRICĂ Puterea este produsă e l ectrică este energia electrică raporta Ui.22) EIl = RI2f energie prod usli +rJ2/.24). 6'1O~ . puterea clectricâ totală produsă de o s u rs ă este : (2. (2.21).20) ş i (2.25) dedusă din expresiile (2. În interiorul surseI şi In practică.23) 8. din de vedere util. energia consumată de circuit este energia absorbită de rezistenţa R a circuitului legat la bornele sursei ş i de ff'zistenta r din interi orul sursei.38 ELEX::I'ROTEHNICA GEl'IERALA cu energia absorbită (consumată) de circuit . de exemplu. pentru mă­ surarea puterii se roloseşte adesea un multiplu al a cestei u nită ţi şi all u m~ kilowattul (kW): 1 kW = looO W = l ()3 W . Se poate scrie: (2.f.27) 1n sistemul SI puterea se măsoară în ". w I Puterea din relaţiile: electri că absorbită de o rezistenţ ă R se poate calcula cu una (2. (2. .26) dedusă din relaţia (2. Puterea electrică debitată de o sursă absorbită de acest circuit este: Îll ci rcuitul legat la bornele ei ş i (2. la timpul in ca re ea (2 . In cazul circuitului diD figura 2-1.18). In practică . rn mod analog. energia electrică se măsoară cu ajutorul contorului eleclric se exprimă in kilowatt-ore (kWh): I kWh=3. energie uWizat1i = in circuitul de sursii exteriOr + punct energie pierdută.24) sau absorb it ă: p~ -.

f'zislenta eleclridi a lămpii este [rf'falia (2.. Re z o I var e.272 =8066 n.. -.-" P /~ l' R. Această putere esle absorbită:l ntr . O lampă electrică cu incandescenlă (bec electric) de 60 W şi 220 Veste aprind 4 ore pe zi.0... măsura puterea electrică se numeşte watf- ApliC4iie. T CO?<""TlNL"U .27ZZ . sau: J W=7. la 10 ori).25) : 60W =--. esle: P=60 W=O. Lampa are aceast ă rezistentii electrică numa1 la Inca ndescentă.-' Obser.Q ltmă timp de: 1=4 h}ziX30 zile=120 h Energia consumat va fi: W=P/=O..2 kWh. • kWh ' Curentul care tr ece prin lampă se deduce din una din relatiile (2.60. conform enunlulul problemei..xJ(ie.J()6 J. Puterea lămpii. 37 Aparatul folosit pentru a mtlru..06 kW. I n stare 22<F 60 220 rece.CIRCUITE DE CURE.. re zisten ta fiIamentului este mult mai mică (de circa .25)1: U' P U R..= 0•272 220V /= - P U A • i R. lămpile: cu mamenl metalic. Care este energia consum ată tn timp de o lună (30 de zile) ? Să se determine curentu l care trece prin lampă :şi valoarea rezistentei electrice a lămpii aprinse.= 25 92 .06 kW ·120 h=7.2 kWh·3 6 ·106 .-O.

Curentul este. să rurile 1. :. P rin accasta metalul S(' distruge..umezelii .apar renome ne de clectt·oliz:i. 3-1). adică acoperirea obiectelor CII un strat subţi re de met<ll 1)(' calc elrctro li ti c ă (ni ehela rt' . cum sint \evilc de apă. Eleclroliza.). tÎrrulă prin + lip ăm int . Fig...ii de l racţiunţ' tlcclrică:c u troleu. solu ţiil e săr uril or. La loc urile cl ţ p ătru nd e re şi d(' ieş ire u c. E lectrodul legat la polul pozitiv a l s ursei se II l1m e~ te QllDa. Descompunerea unui cl('ctrolit cu ajut?rul curen tului eledric se numeşte elec/rolizii.IZA Unele lichide cu m sint acizii . e1ec[ro:i. galvanizare elr. d de :lcr comprimat.01.urcut ului iti aceste piese mclalkc . V \" "J/ .CAPITOLUL III PUE.n\ii dt· dil'prrsie (v:lgabon zi) ('arc. Aceste corp uri se numesc COJl duc/o are de c/usa a doua sali elec/roli ti.l'OARE · \ 1. Trecerea curentului prill aceste lichide este Însoţită de p l'Od ucere a unor fenomen e ch imice. Ei pol lreel~ prin diferite pi~sc meta lice in (·ont<lct CII pămintul. mantaua dt· p lumb a rablu• rilor. In pn\ctieă.·urent ro nliull u. iar cel legal la polul IlcgaU\.orÎ ~rave neajunsuri. printre carc galvGlIosleyia.i mit! eleclrolifi că. Electroliza arc numeroase aplicatii practice. p/"ovoci tl dn-~ ltn<. în jurul clcdrozilor apar produşi ('himki t·l·ZlIltaţi din descompunerea t'lectrolitulIl Î.ellţa -"I f. CURENTUL PRIN ELECTROLlTt.lpar ("\tre. ELECTROT. 3-1. acolo unde l' xistă i nslalaţ. _ (:U MULA. conduc curentul electric. ÎIl loc să ('Îrculc prin şiur. bazele-. La t rccerea curentu l ui.in prC7. prod uci n ci u-se aştI-numita coro. în .ite. trecut prin eleclrolili cu ajutorul u două picse lllclalic(' scufun datc in clectrolit şi denumite.calod (fiţ:· . An .

e "isco. Electrozii ci sint: zineul la ca tod (este chiar cutia elementului. pila producc energic clectrieă pînii la Ltzarca clectrozilor (Ia consl. 1 Ah = a 600 C. 3~2).rucţ iile obişnuite se uzează elee lrod ul nC'g:alh·). Pilcle la care eleclrolilul este lichid se numesc elemente sau pile IImede. apan~ În pilă . Pilele e lectrice sau elcmentele galvaniee primare sinl conslruite din doi c1etlrozi (cărb une şi un metal.pn. clcclrolitu l intră iu rcae~ie chimică cu elecLrozii şi in circuit apare un curent dc(·lric.are Face cu pila să nu mai runcţioll czc.E. pilcle se n\l~ mesc uşca/e. 1.45 . . pe :-. adică. Pentru a inl ătura polarizarea pilei.). Capacitatea constitu ie o mărime caracteristica la pile (şi acnmulaLoarc).25 .0 forţă eledromoloare . Un clcmcnt Leclunchc uscat arc următoarele caracteristici : fo rţa c.. E lecLrolitol este o soluţie de ţipirig (clorură de amon iu). şi dirbunele la anod. lot astfel rcnome~ nele chimice pot produ ce energic electrică. cii. energia chimicli lransformindu~se in energic electrică. in jurul e1eclrodului respecti\" se pllnc un depo!arizunl.unwlaloare. Caparitatt'<1 Imei pile se mii~oarfi in amperore (Ah).. Dacă circuilul exterior pilei este inchis printr~o rezis tenţ:ii {legată la bornele pilei)..lcc.. Depolarizanlu l este bioxidul de man ga n (p i rolllzilă) :JmesteC'nt ( ' li grafit ş i aşezat intr-un săc uleţ imprejuru l catoduilli (fig. Depolarizantul este o substanţă care intră in reacţie chimică CII produsul care cauzează polarÎzarea pilei. se paraţi prin unul sau doi electro liţj.~ (~:l o past5. pe unul din eleclrozi apare un produs chimic rău conducător de electricitate. In ţara noastră S(' consll'uies!': atit. pc măsura uzurii pilei Între 0.tromoloare 1. 500 Ah . de rorm:'i cilindridl). este cazul elementelor galvanice.uu: 39 2. pile ş i (j(. Darii ('lcl'lrolilul est.5 V. rezistenţa interioar ă variazii. şi elf'lDcnte uscate (pentru iluminat şi Leleco tnusicaţii ). c. 111 limpul trecerii curenluluÎ pUa se poate polari:a. Acest. capacitat". PILE ŞI ACU~fULATOARE După cum curenlul electric produce efecte chimice. astfl'lincît nil curge. Cea mai utilizată piUi este l)i\a Leclanchi.. ACUMULATO. eurcntul prin circuit şi tensiunea la borne rămînînd intre anumite limite prescrise. sa u dOIlă mdale diferite).3 şi 50.. elemente galv:lllitt umede (pile LecIanche pentru telecomunicaţii ş i laboratoare). care se impart in două calegorii.eama energiri chimicc. Prin capadtatea unei pile (acumulator) se inţele g" cantitatea de electricit:Jtc cure trece prin circuitul exterior legat la bornele pilei (acumulatorului) pînă la epuizarea 'lCcstcia. Astfe l. Datorită fenomenelor eleclroehimice ce se produc la contactul dilltre eleclrozi şi electrolit. (în funcţil' d" tipul elementului) de la 0.

Legate apoi intr-ou circuit electric.:lnt: 11 ele<. 7 dcule\ de ptnw penuu depolarlumt : 3 _ perle de slicl~ pel'llt'U CelllraI'e şi Izolare..id) ~ i acumulatorul cu fero-nichel (acumulatorul alcalill). 5Înl legate la boroa negati\'o. identice intre ele. $ _ tnvl!liş Izolan\ e?:w.:i.o:. Se spulle C. Îumagazinca1. 1 _ dop: t _ born" potitlvt. Pila Ledanche (sec. in care sînt scufundatc citeva plăci (fig. Reacţia chim i că reversibilă care . de asemenea identice . care conţine o soluţ i e diluată de acid suHuric (cledrolitul). In această fază se spune că acumulatorul Fig. uscate sînt standardizate prin STAS 808-71.Ui la baza funcţi onării a('uOll1latoru lui este: PbS04 + 2H20 .-. iar cele negative (catozi i).\ cumulatoarele ccle mai folosite sint: acumulatorul cu plăci de plumb (acumulatorul ac. "se incarcă". 3-2.!e<)trod al! z inc (~tO<l). ci<lului scade . Acumulntoarelc eleclrice (sau elemente ga lvanicc secundare) sînt a · parate care.- Deoarece la descărcare se produce apă. sac) de plumb Înc:'ircat cu diferite substanţe ad. acumlllaloarcle produc energic.ă energic cu ajutorul unOf reacţii chimice.40 ELECTROTEHNICA GENERALA Elementele gah·allke. ('U Limpul dellsitatea . denumi t baeul aeumula lor ului.. Scăderea densităţii acidu lui este aproximati\" proporţională cu descărcare3. Acumulatorul acid (CII plăci de plumb) se compune dinlNIO vas de ebolliti\ sau sticla.moci + PbS04 calod Inc<in:are I Pb OS!: anotl + 2HzS04 + Pb ('alod f . tiune) . in această fază acumulatorul "se descarcă" . 9 _ electrod de cărbune (an()dJ : 111 _ deP<llarI7. prin măsurarea densităţii acidu lu i. De aceea.'· tr<>U ţ: n _ c. .. Plăcile acumulalorului. elecLricii (aproape toL atî ta cît s-a consumnt la incărcaJ'ea lor) pe baza unor reacţii chim ice care se produc in sens invers decit la inc ăn'are. unele pozitive şi altele negative. sint legate la borlla pozitivă. Plăcile pozit.: 1 _ boml llegaUvă.ive (anozii). se poate aprecia gradul .i\·c (anumiţi oxizi de plumb).:lor (carton): 6 _ cap'!c dt' carton. 4 _ tub de aemlre. 3-3). sint formalr: dintr-un cadru (ramă. legate la o sursii dt! energie e l ectrică.

.ui acumulator.. 4 _ plăci ne).or depinde de regimul de descărcare.~ de ICl:Uură a aCI!"~e !a C\I.\re al un.~:O. cu cît (":lpa('il~ l ca acumulat()rului este Jllai mare: in calculele practice !'('" po:th' lua r.umulatorul ui la descărcare. esle eapadtatca acumulalorului (În Ah) la rcgimul de descărcare de 3 ore. ntru fi"are " c"Jla~u lu! .IcumuJalor lrebuie făcută cu respectarea strictă a indicaţiilor datt· tk fabrica conslrudoarc . Cu cit descărcarea se face intr-un timp O1.lMCI. 1..hj~d Si puntea de lejjl. eu iJtit mai mieă. capacitatea acumulatorului scade..u pentru deDun er~a impurltfiţ!!or .aU"" .25 penlru acumulatorul iocărcat şi de 1. RI'zibtenţa interioarri FI a ullui aClunulator es L e. 5 . Pentru încărcarea unui acumulator se consumă O energie elcctridi \V{ mai mare decît energi :l c.. Capacitatea unui acumulat.Oare fnt.24 . .I.d \!ve: "1 _ ~er>nra\.i scurt.. plăcile negalh'e .18 pentru arumulatorul descărcat.. Densitatea prescrisii este de 1..orlOciu! de umplere: 3 _ bom/\ ucga' l' 1\ şi P\l.. Raportul : (3.~m "e: 6 _ pUtel po.PlLE...ţ Şi uaJ)<lc. ACt. In general încărcarea şi clescărearea unui . = O.. 1. deei cu un {'urent mai nl!lre.2) ..re p!kl : ~ Inel p . 2 . Acumulatorul acid (secliu n~): 1 _ v .lun'i a acute:. Pentru ('3lcule pr:leti("t~. forţa eIcctromotoat"o.ATOARE de dcscârc:. cu pI' _ eile p . o restituie ac. Fig.17 .2 n unde r.bornA pOT.. 9 _ sP:I\...lCl"triC{1 1rd pc care. 3-3. .! li un1li clement de acumulator se eonsiderii 2 V.

LEGAREA PILELOR Pilele şi ŞI A ACUMULATOARELOB acumulatoarele pot fi legate (grupate) tn serie.8. Acumulatorul alcalin este mai uşor şi ma i rf'ZisteDt decit acumulatorul cu plăci de plumb. O parte din acumulatoareIe cu plăci de plumb sînt standardizate prin STAS 443-52. ~ R- E /"le -. legat la bornele bale riei. E=ne.aren sau descăr­ carea acumulatorului. Electrolitul este o soluţie de hidrat de potasiu (KOH) cu o densitate de 1. in A. pentru tensiune se ia \'aloarea medie de 1. EI admite şocuri de curcnt. R rezistenţa circuitului exterior.3) Această grupare se roloseşte atunci cind este necesar să se siune mai mare decit forţa cleclromotoare a unui element. re rezistcnţa interioară (totală) a bateriei.2 (24 Beaume).ELECTROTmNlCA GENII:RIdiA se numeşte randamentul energetic al acumulatorului. alcătuind o baterie. se poate scrie: a) Pentru gruparea in serie a n elemcJlte identice (fig. Rand amentul energetic al acumulatorului alealin este Însă de numai circa 0. Acumulatorul QlcQlill cu Cero-niche l sa u cu nichel-cadmiu este form at dintr-un vas executat din tablă de oţel nichelată sau cadmiată. 1 curenlul care trece prin circuitul exterior. independent d(~ Îndirc. şi poate fi descărcat complet şi lăsat in această situaţie fără să se degradcze. obţi nă o ten- . în n.2 V. ~ . E forţa clcdromotoarc a bateriei formate. Q-q.+-'-. q capacitatea unuÎ acumulator (sau pilă).rezistenţa interioară a unui acumulator (sau pilă). acuOlulatoarele alcaline s înt din ce in ce mai mult întrebuinţate în industrie. Q rapacitatea bateriei. la iluminntul indh"idual şi la tracţiune-a clcctrică cu electrocare. el rămîn e neschimbat. În n. Electrolitul nu ia parte la reacOe ~i.5 ş i in construcţia sa necesită nichel care este un metal relativ scump. 3. rt"=nr. in practică. in Ah. 0. In prezent. el are o valoare de circa 0.forţa electromotoare a unui acumulator (sau pilă). in V. l= " 1= -R-+-. in V j r . tn calculele pract~ce.+-:-' e I (3. in A. Notindu-se cu : e .<:i 4't6-52. in Ah. 444-52. curentul printr-un acumulator (sau pilă). în n . 445-52 . del'ivaţie şi mixt...-.7 .

"{~e..4) i= m:+r J. /".r '" • Fig. sau cind rezistenţa interioarii a unui element este prea mare. e) Penlru gmparea mi:t:!ă a m grupe în deriva/ie {ormale din cUe 11 elemente ÎI! serie (fig.~ R : r. 3-6. + Il. m m " R f Fig.PILE.m ' r+ .r..=~.5) ~ ---.!!.r [: rr -. Fig.'.:=J!e. m l~m.!... In toate aceste ca zuri..---. ACUMULA70ARE b) Pen/rll grllparea ill derillCl{ie a 111 elemente identice (fig. m (3.. 3-5): E=e. Q=mq. E l f /le I! (3. 3-5. Această grupare se foloseşte atunci cind e. 3-4.ste necesar să se obţină un curent mai mare decît cel pe eare-l poate ela un singur element. tellsiunea la bornele bateriei se siml relaţia: calculează folo- (3. Q=mq. ~ R + "'~ . Gruparea elementelor în serie.. u f. Elemente grllpate mixt. m ) l l=mi= R!'I J = R:~. 3-6): J:.6) . rt = . i . Gruparea elementelor in derivafie.

In afară de aceşti magneţi naturali. 4-1. tot de [ier.• CAP1TOLCL 1\' AlAGNETISM ŞI ELECTROMAGNETISM 1. i'xistă şi ma'gneţi arlifici. S-a constat că polii d~ acelaşi nume se respinQ. MAGNEŢI NATURALl ŞI MAGNEŢI ARTIFICIALf. suspendat in mijloc. care se numesc poli magnetid. Dusolă . după . Spectrul magnetic al unui mag· net ln formă de bară.iuereuri care conţin fier şi au proprietatea de a atrage mai mici. de obicei.. din piese de oţel. maglle/i natllrali. Cealaltă extremitate constituie polul sud.anumite procedee tehnologice. S-a consta1. avind o formă rombică. alungită. iar polii de nume diferit se atrag. spre un pund numit polul nord magneti c pămîntesc.'\t că forţele exercitate de un magnet au o intensitate mult mai mare la extremităţile magnetului. are proprietatea de a se indrepta cu aceeaşi extremitate In direcţia aproximativă a pol ului nord geografic. potcoavă etc. 4-2. iar mioereurile respective. fabricaţi. ~taglleţii artificiali au diverse forme: bară.ali. care se sprijină pe virful unui ac vertical (fig. 4-1). bucăţi s Fig. Fig. CIMP MAGNETIC tn natură există m. Pc această proprietate se bazează runcţionarea busolei. Busola cuprinde de obicei o Iarnă magnetică. Proprietatea aceasta se Jlumeşte magnelism. . Extremitatea care se îndreaptă cu aproximaţie spre polul nord geografic constituie polul nord al magnetului respectiv şi se vopseşte de obicei în negru. Un magnet in formă d~ ac.

' de conductor. busola B fiînd deasupra conductorului. se constată că acul magnetic este supus unei forţe care-l indreaptă totdeauna într-o anumită poziţie faţ.MAGl'. oamenii de ştiinţă au căutat să explice cum se transmit forţele magnetice de atracţie şi de repulsie de la un corp la altul. ca in figura 4-5. s-a putut dovedi că in jurul magneţilor se formează UD cimp magnt1ic. arată că Între magneţi-şi curenţi trebuie să existe o anumită legătură_ Această legătură reiese din Insăşi explicaţia ştiinţifică a proprietăţilo r magntice. dar ceva mai mic. SPECTRE MA GNETICE se aşază un ac magnetic in apropierea unui conductor străbătut de un curent electric. polul nord se va indrcpta spre stinga. Dacă Fig. Din această constatare se poate trage coneJuzia că şi curentul electric creează in jurul lui un cimp mag netic._IS:lr!1 Ca şi in cazul forţelor electrice din cîmpul electric. Dacă in loc de o singură spiră sInt multe spire paralele ale aceleia şi bobinc (solcooid) parcurse de curent. Astfel. avind proprietatea de a transmite cu o viteză foarte mare interacţiunile dintre magneţi."ETISM ŞI EU:~:TF~MAGNE. care re prezintă o formă aparte de existenţă a materiei. 4-4) se presară pilitură de fier. asemănarea intre spectrul magnetic al bob inei şi acela al magnetulu i din figura 4-2 este mai accentuată . ca in figura 4-2. 4-3.. iar in cazul din figura 4-3. se observă că pilitura se orientează după anumite direcţii. constituind un spectru magndic. Cimpul magnetic poate fi concretizat dacă deasupra unui magnet În formă de bară se aşază o foaie de hirtie pe care se presară pilitură de fier. busola B fiind sub conductor. CiMP MAGNETIC DATOnrr CURENTULur ELECTRIC. se observă că piJitura se aşază ca şi CUm spirala ar Ii un magnet. care este următoarea . Faptul că atit magneţii. polul nord se va indreapta spre dreapta. 2. b. a. . fillă Dacă pe o loaie de hirtie strbpunsă de o spiră parcursă de curent electric (fig. magnetic Pozitia acului de curentu l electric. De exemplu in cazul din figura 4-3. cit şi curenţii electrici creeazii in jurul lor cimpuri magnetIce.

. in jurul eliruia se rote~c eledronii cu mare v iteză pe anumite arbite. " "'~'. care erau la Început aşezate ordollflt. La un material care nu are proprietăţi magnetice. Spectrul magnetic produs de o bobină (solenoid) parcursă de curenl. . polul sud respectiv . V.. astfel cli micile circuite electrice se găsesc in plane paralele. 1 .::---. .i!. atomii sint orientaţi. 4·6. 4-6).arc parte constituit> tot un magnet.~. 'L!Il' 'l'N. - ~ . . Aceasta explică şi faplui că dacă se di\"idc un magnet in mai multe părţi. fie că este produs de un magnet (unde lOe produce dcpla~arca electronilor in interiorul atomilor. jar săgeţile respective (rig. după cum electronii care CÎrcuJă intr-UD conductor constituie un curent electriC" tn acel conductor.. (p . constituie un mic curent electric in jurul acestui nucleu..orp sînt cOllslituiţi dintr-uli \Iudeu ilIcărcat cu o sareină pozitivă.. Orienlar(.f.i in acelaşi sens (fig.1 . 4-6) i ndică prin virful lor polul nord. &. ea se poate demagnetiza.3 aiomilor la un magnet. -." . deplasării . după cum s-a arătat). aşa incit efectul lor magnetic se adună. ~ '\' eL 1. '\' ~ '7. planele circuitelor sint aşezate la intimplare (fig.::-~+- Fig. Fig.. ELECTROTEHNICA GENERALA Se ştie că atomii ullui ~. ·1-7).. 1.. ... 4-5. Dacă O piesă de oţel magnetizat5 este lovită puternic. ~. Fig. revin în pozi1îî dezordonate din cauza loviturii. .. . Intr-un magnet. Fiecare din aceste circuite se comportă ca 1111 mic magnet.( •. Orienlarea atomilor la un material nemagnetlc. Spectrul magnetic produs de o spini parcursă de curent. ' . -' .. ~·4.~-e-~-€-~~ ~~~. cU polii de acelaşi nume indrcptaţ. " . deoarece circuitele electrice constiluite din electrollii atomici . Fiecare c1cclron.'!JJJJI)h :l P· Fig. Din cele expuse rezultă că UII dmp magnetic ::ce datorC>lză lotdeauna unor sarcini electrice (electroni) fie că este produs de un curent electric (care corespunde deplasării electronilor de-a lungul unui circuit electric). . -(7 li( 'l'A' !Ii + v. efectul lor magnetic total 3nulindu-se. fiec. 4·7. in circulaţia lui in jurul nucleului. -.. şi prin cealaltă extremitate.

MAGNETlSM ŞI ELECTRO. O dată cunoscut sensul liniilor de forţă . parcurs de un curent electric 1. după cum se arată in figura 4-8. 4·9. INDUCPA !'dAGNETICA.MAGNET[SllII 3. în cazul unui conductor rectiliniu (fig. liniile de forţă se găsesc in plane perpendiculare pe direcţia curentului şi sint cercuri concentrice cu centrul in punctul unde conductorul străpunge planul. . se poate determina şi sensul vectorului B al jnducţiei magnetiee. Sensul unei linii de forţă este considerat acelaşi ca şi sensul vectorului B . 4·8. aceasta se aşază după direcţia liniilor de forţă . UNII D E FORŢA MAGNETICĂ Cîmpul magnetic se poate caracteriza în fiecare punct al sau printr·o care se notează prin sim· bolul B . al căror sens se găseşte astfel folosind regula burghi ului (fig.ici magnetice se consideri! cel indicat de polul nord al acului magnetic. Dacă acest plan este materÎalîzat printr· o foa ie de hirtie pe care se presară pilitură de fier. Fig. Directia şi sensul vectorului B. În diferite puncte ale liniei . 4·10. Curbele faţă de care vectorul B rămine tangent se numesc linii de forfă mgnefică ale cîmpului magnetic. aşezat în cîmpul magnet. după cum se arată in exemplele care urmează. 4-10) : sensul liniilor de forţă magnetică este sensul în care trebuie rotit un burghiu drept pentru ca acesta să Înainleze in direcţia şi sensul curentului. Sensul inducţ. 4-9) foarte lung c. şi Fig. mărime vectorială. Spectrul magnelit al unui curenl rectilini u foarte lung. Direcl. CUI'MI '1" h c Fig.ic respectiv. Regula burghiului cînd curenlul es te rectiliniu.ia inducţiei magnetice este direcţia pe care o capătă un ac maguetir. numită inducţie magnetică. Sensul liniilor de forţă magnetică se poate determina cu ajutorul regulii burghiului.

. '1-13). \ II ~.. 4· 14.--. In caZllJ solenoidului sensul liniilor de forţă şe determină cu regu la burghiului astfel: l/ll burghiu care se roteşte ÎJI sensul curentului se dep lasează in sensul liniilor de forţă magneticu (f ig. / * .--" /1 . urik 4-11 şi 4-12 unde.. Fig. pentru simplificare..az. Extremitatea unde liniile de forţă magnetică ies din hara magnetic-A sau din s01enoid eonstituic polul nord.48 ELECTROTEHNICA GlCNERALĂ De asemenea... \ • \ I I 1 I 1 \ \.. /' Fig.. C!itc ~ufic icnt ~ă ~c cunoască sensul curentului şi apoi ~ă se aplice regula burghiului...1r.. . tu figura 4-14...lgnetică in cazu! unui solenoid illelar (în formă de tor) parcurs le curent. \ \ \ fi 1 \ 1 . Sellsu] liniilor de forjă m:... .I-~Nt~. R.egula burghiului cind curenlul este circul:.-/ -' I "' . Pentru a se afla care este polul noni fan sud În cazul unui ~olenoid deci sensul liniilor de forţă in intcriorul. Fig. 4·11.1/ \ \ I I " / f r-'".s-au] trasat Fig. iar extremitatea unde liniile de forţă magnetică intră În hara maglletkă sau În solelloid constituie polul sud. s-au trasat llumaÎ rîte patru li~ii de forţă în fiecare ('. ~ .. .. 4 -12. se poate preciza sensul liniilor de forţă şi cu ajuLorul acului magnetic în cazul unui magneL şi aJunui solenoid.. aşa cum se arată în fj . . J '.~ k / I • I ".. . I I \ \ fI II I I \ .'iolel10idnlui paTcurs de eurent." I II 1 I I •: .-#1 S ''''Joi' I I I I ... . \ ".--~/~ S' '~s· l \ '. Sensul liniilor de forţă magne tic ă la un magnet in formii de bară. \ ~" I ' I I '\ \ \ • I 't I I lui t j \ I III \ I 1 \ \ II II I I .. Sensu l liniilor - de forţă magne tică la un solenoid parcurs de curen t. 4·13.--..

eu tiimbolul T.lAGKI-:TIS"t liniile de forţă magnctică produ~e dc un solcnoid În for mă uc tor (ind) parcurs de lin curent.MAG-1'<ETlSM ŞI ELECTHOJl. Jn fclul acesla. Lilliilr <le for\r. Iinîîb de forţă magnetică ies din magnel. S-au IrM. .lt citeva linii de forţă in interiorul magnetului. atunci expresia: (' . ută prin magnet perpendicu lar pc axa HI (adică sec~iunea drraptă). Se ob se rvă că p rin faţa _\RClJ liniile de forţă magnetică intră in ma gnet.4" B"C:' n". ca ~i în (:azul din figunl." D' . 4-15_ Fiultul magJ1('lic În interiorul unui ma~l1et.tI Hen ş i A'R'C'D' precum ~i pe orice se{'ţiune făC'.tura 4.ecţiunii . polul ilonI al ma guelului. 4-12. rste S.4.15 s-a reprczcntat un magnel în formă de harti. Valoarea inducţiei magnclice este propor~ională C'U desimea liniilor de for1ă. Sensul lor ~e poate aria folosind regula burghiului. Fig. FLUX DE ll'D U CTJEprAG~ETJc. In com ecin ţă.:\ In fij. sin t pcrpelldiculare pe felell' ." B"C' D" (pe care ye('forul n estr p(' l'J)('nd icIlJ~r in :oricE' punct). Dacă intensitatea '·('ctoru lui inducţie magnetică in interiorul ma!(ndu lui l'~ll: D. iar prÎn faţa A'B' CD'. Ind uqîa magnetică sc măsoarli cu unitatt'lt de măsură numită lesla.'1'B'(. faţa AB CD constituit: polul su c] . iar fatA ... liniile de fortă pot da o imagine şi awpra felului cum variază \"aloarea inducţieÎ magnetice în di\"eHe locurÎ. iar suprafaţa l'.1 ) . cum este de exemplu ~('ctiuncn .

tn figura 4-17 se cons ideră o bobină inclară parcursă de curenlul electric 1 avind razll cercului mcdiu e ga l ă cu r. iar indu ctia magnetic ă In tesln. 4-16.1 ) Fig. Caml bobinei inelare.:: magnetic prin suprafata S" cleearece liniile de forţă respective trec prin suprafata S. spiră avind in interiorul ei de liniile de forţă ale unui cimp de inducţie magnetică B (in rigură s-a reprezentat. se numeşte (lu. fluxul magnetic raportat la o spiră este : in figura 4-16 s-a considerat o bobină cu n spire. 5. Flu)(u! mag· netic al unei boblne. pentru simpl ificare.· adică inducţiei . fieca re su prafaţa S. rezultă pentru fluxul magnetk o unitate de măsură n umită webn ( Wb). Dacă suprafaţa S se măsoară în metri pătraţi. se notează de obicei cu litera mare grecească Il> (se citeşte " fi·') .t de inductie magnetică in raport cu suprafaţa S. Fluxul de inducţie magnetică.1) rezul tă: valoarea B~ . iar fluxul magnetic total. Dacă această bobină este străbătută tp=B oS. INDUCŢIA MAGNETICĂ ŞI INTENSITATEA CiMPULUI MAGNETIC DATORITE CURENŢILOR ELECTRICI tn aplicaţiile practice csle util să se cunoască inducţia magnetică datorită electrici. S (4 .ie de forţă. in cftcva cazuri care se intilnesc mai fre cvent. numai linia din axul bobinei). In orice punct al acestui cere mediu care reprezintă ~ i o Iin. Din relaţi a (4. Se întrebuinţează de multe ori şi expresia : "nu:. sau pe $curt (luxul magnetic. ma gnetică vectorul induc tiei curenţilor . pentru intreaga bobină ( 4.2) de n spire este: 4>=n·B·S.ELECTROTEHNICA GENERALA magnetice mulliplicată cu valoarea suprafeţe i pe care inducţia magnetică este perpelldi cu lară.

17.3) Fig. Pentru a aria sensul acestui veetor se aplică regula burghiului.te tangent la acest cerc. I In aceastfi relaţie intervine şi ractorul ro. (4. Cl"' se nolc. lungime a IJobinei. valoarea inducţiei magnetice este: B =iJ.ECTROMAGNE'l'ISM 51 lnagnetice B e!.azf! de obicei CI1 H. rnportul dintre permeabilitatea n1agnelidi.. " . se ohţine iTI/emita/ea cimpului magnetic. J (4. fn general .l a. se poote scrie : '" . a unui mediu. Dacă se nolcuz:1 ru n numărul de spire şi cu llungirnea cercului mediu (21":1').o..4) (4. . _ " este numărul de ~pire pc unitatea <It. care este tot o mărime vectoria15. Dacă lL.'. 4-17.5) unde : n.ii. se imparte valoarea indudiC'i magnetice la valoareo permeabilităţii magnetice a mediului rl. fiind practic egală cu permcnbilitatea vidului . permeabilitatea magnetică a unui mediu oarecare se notează cu litera grecea)'..MAGNETlSM ŞI ~::J.. In cazul bobinei indarr: din figura 4. I. Cînd mediul este aerul. mediului şi aceea a vidului flo' adică: . sensul vectorului inducţiei magnetice este sensul il] care se deplasează burghiul alunci cind este rotit în sensul cu rentului.că !L (se citeşte .specU'\-.. Valoarea acestei permcabiiităţi este: 4~ \Vb iLo = 101 A'm· Se numeşte permeabililale mugllelicci relativiI !-l . care poartă numele de permeabililatea magnetică ti vidului.o. Jnduclia mag~· 1ic:! Inlf-o bobina inelar. permeabilitatea magnetică se notează tot cu jJ. miu t) şi depinde de proprietăţile magnetice ale acestui mediu .= .1 .

FORŢE ELECTROMAGNETICE ŞI FORŢE ELECTRODINAMICE F care se exercit ă asupra:u nui cu rent situat într-un cimp magnetic se numeşte {arId elt.ctromagnetică.: Direcţia şi se nsul vectorului ii Caml bobinei drept e. 4· 18." grosimea ş i cu cIt punctul considerat este mai depărtat de extremită ­ ţile bobinei. Inducţîa magnetică Intr·o bobină dreaplă. Sensul se găseşte Colosind regula burghiului. Dacă intensitatea curentului se măsoară in am peri. I. F se . 1 in amperi ş i 1 in metri. Direcţia acestei forţe este perpendi cuIară pe planul constituit de vectorul inducţi e magnetică B şi de dire c ţia curentului 1. iar lungimea in metri. coincid cu direcţia axului bob inei. rezultă pentru H o uoitate de măsură numită amper pe metru (A/m) sau am per spirc} pe metru (Asp/m). direcţia vectorului inducţi e magnetică ii şi intensitatea cimpului ii.6) Cind B se măsoară in tesla. consideră o bobin ă dreaptă de lungime l. cu n spire. 6. cu cit bobina este mai lu ngă in raport . I " Aceasta este cu atit mai e xact. şi parcursă de cure ntul 1. Explica ţi a denumirii acestei unită ţ i rezultă din ultima relaţie. Intr-un punct dc pe axul bobinei. valoarea forţe i obţine in newtoni. Valoarea intens it ăţii cîmp ului magnetic este totdeauna proporţională cu in tensitatea cure ntulu i care o produce.ELilCTROTI:HNlCA GENERALA coincid cu direcţia ş i sensul vectora lu i B. Dacă direcţia curentului este perpendiculară pe dire cţia liniilor de forţ(magnetică. iar ya lorilc sint date de re l aţile. după cum rezultă şi din relaţiile arătate mai inainte. . Fig. Corţa electromagnet ică este dată de form ula : Fo rţa (4 . In figura 4-1 8 se H=-l =n.

4·19. A.Gr. verticală.'tlAG:-i!.ale cimpului magnetic B să intre În palmă.qăsea ţcă in sensul curentului I. a se arată procedeul care trebuie aplicat pentru a se-putca determina sensul acestei forţe .ă magnetică ale curentului. în partea infer ioară a conductoruJui. Aflarea sensului fortei electromagnetice. S-au punctat cercurile care rep rezintă liniile de for[.TLSM ' ŞI ELECTROJl. dcoarec~ liniile de forţă ale cimpului magnetic dat de curent au sens -con trar faţă de liniile de forţă magnetică ale cimpului magnetic de inducţie B. au acelaşi sens ca şi liniile de forţă ale cîmpului magnetic produs de cure tul I.ETISM In figura 4-19. s-ar fi indicat dintr-un punct (Punctul ~ reprezenta virful un ei săgeţi. va fi.ceste linii au sensul orar. Dacă sensul curentului ar fi fost invers. figură printr-o cru ec. în cazul dat. a Fig. In partea superioară a Conductorului. in care se ·găseşte curentul. adică de jos in sus În cazul figurii. funcţionarea maşinilor eleetrice .getui mare desfăcut. b): Se aşază mina stingă astfel indt liniile de forfi'! . efectul lor se adună . Forţele electromagnetice intervin in ( cap . iar vîrful degetului arătător să se . Regula este următoarea: Sensul for/ei eledromagntfice F este dinspre liniile mai dese inspre liniile mai rare. iar cru cea ar reprezenta coada săgeţii).. dimpotrivă. • a) b) Se maÎ poate afla sensul ~forţei electromagnetice şi cu ajutorul regulii miinii stingi (fig . Forţa F fiind perpcndiculară pe planul Iormat de B şi I. 4-19. liniile de forţă ale cimpului magnetic de indu cţic B . R ămîne să se determine dacă forţa P. conform regulci burghiului. ele se rărest. Se presupune că ve etorul inducţie magnetică B este orizontal şi d rijat de la dreapta la stinga ca În figură. adică din spatele hirtiei spre faţă. Curentul 1 este perpendicular pe plan ul hirtiei şi se presupune că are sensul din faţă inspre spatele hîrtiei. XIV-XVII).tJl." ţinind de. virful lui .cstc dirijată in sus sau în jos. iar liniile de forţă rezuI bnte se indescsc.arată sensul for lei F. Acest sens al curentului este indicat Îp.

[.uolvGre_ Inductia mag netică datorită curentului /. 1 7 1'0. Aplicaţia 4-/ (fig. Forţa la carc csl~ supus un curent care ~e găseşle intr-un cimp magnetic produs tol de lin cu rent se numeşte forft1 eledrodinamică. 4-21. la distanta a=IO cm UIlU] de altul. va fi: 4 -or .= .Îrcuit este proporJionaltl CII produsul i1Jtensifă!ilor relol' doi C/ll"rn(i. Fode electrodinamice Între doi curenli paraleli. de lungime 1= 100 cm. care se exe rcită asupra fiecărui <'.7) 1 . r. 4-21)_ Două condudoare / şi 2. dacă curenţii sînt intenşi. şi produsă fntr-un pune! oarecare al condudorului 2 este: FurIa exercitat ă asupra conductorului 2 pa rc urs de curentul 1.1 asupra condue!orului I parcurs de curenlul 1.-2"1":-12 Aceeaşi fort ă se \'a exercita tele sint de respingert'. incit să rezistc Ia acţiunea forţe lor electrodinamice.2 N_ ~ For­ ' • 2-'-='0. Din accastă cauză. MaşinjIe electrice trebuie astfel calculate. . sînI parcurse de curenţii 11 =/.'or(a elec:lroditlomică. rectilinii. adică: (4./ 10 F= B . şi -1000'1000. Ce fode se exercită între conducloare? R.=1000 A cu sensurile din figur~.EL!:CTROTEHNICA GENERALA . In figura 4-20 se consideră două circuite situate in aer şi parcur~ de curenţii Il ş i Iz. Fig_ 4-20_ Circuite electrice Între care se exercită forte eleclrodinamice. pot apărea forţe electro dinamice care să deformeze spircle şi să deleriorczc materialul. r • Fig. paralele.-/-/l= _ _ / -1. In caz ul din figură fona eleelrodinamică F tinde să apropie cele două circuite_ Maşinile electrice au bobinaje constiluite din spirc slr:lbăl ule de curenţi electrici ..

.Mi\GNETISM ŞI E. l.10) Datorită cîmpului magnetic produs de curentul care străbate bobina. numărul de spire pe un itatea de lungime a bobinei. H = n. 8 (4 . ~8 este permeabilitatea magnetică a oţel u lui ..s al ole.9) I Fig. Dacă se lasă să treacă un curent electric 1 prin bobină. 4·22. atomii miezului de oţel se orienlează aşa cu. GNETtSM 7. Se ştie că \·ectornl intensităţii cimpului magnetiC' are yaloarea. prin faptul că permeabilitatea magnetică a oţelului este mult mai maTe decît aceea a aerului. b _ ciclul <l e hlsterezl.=nJl. a se consi deră o bobină de lungime l cu n spire.\agnetizarea otelului: a _ bobinA cu miel de oţel . (4. şurată In figura 4·22. ie magnetică. Apariţia in oţel a acestei inducţii magnetice de valoare mare se cons tată experimental prin magnelizarea oţelului adică .efI . (4..l.. In miezul de oţel apare o inducţie magnetică mult mai mare decît dacă bobina ar fi goală.MAGNETIZAREA ŞI DEt\lAGNETIZAREA HISTEREZIS OŢELULUI.8) se obţine: B. în interiorul bobineÎ apare o indu eţ.lulUl Inlocuind În relaţia (4. iar II . inră· in j urul unni miez de oţel.m s-a arătat În paragraful 2. f.I:CTROM ..8) in care. ad ică n.

Aceasta se obţine micşorî nd intCllşihlte<! curent ului din bobină. se c onstată că miezul de oţel pierde proprietăţile magnetice..ă aproape complet.casta. ci arc.lu l are magnetică . se Ilum (·~te fllrba de ma!}nefi:are a oţelului . nu r.. sau {r. oricit s-a r miiri intensitalea cîmpului magnelic FI in dlwţ.. dimpotrivă. figură CU I ba Oa il. Această c reştere a intensităţii cîmpului magnl'tie ~e obţine prin creşterea curentului J pînă la valoarea la care se obţine intensitaLea cimpului magnetic de valoare IIm. Curba OaA eare :traLă cum variaz[l induc ţia magnetică. b se aratf\ ('u m variază inducţia magneti('ă B în oţ. Se spune cii oţelul a ajuns la salura{ie magnetică. Curba OaA arată ac ca~ tă variaţie atunci cînd intensitatea dmpului magnetic 11 creşte de la zero la () anumită valoare maximă Hm.Bm pentru valoarea -Hm a intensităţii CImpului magnetic corespun7. rind FI s-a anulat (oielul moale).rţa coercifit'ă. adică II. se deduce di inducţia magn('tică B nu (Teşte proporţional ('u II .a demagnetizat complet. Ac{!asta în seam nă că se schimbă sensul magnelizării în oţeI. deci pentru a anula inductia Br.. se numeşte cimp caera/ir. pe eare le aVUSeSe atunci cind H cn~scuse de la O la + Hm.c foarte repede (portiunea dreaptă a curl. Cînd oţ.nă. i:l magnetică (deci m:lgnctizarea oţelului) rămîne la O anumit ă valoare maximâ egalu cu Bm.I~:la arată că de~i cauza care produce maglletizarea. variaţia indue ţ iei magnetice n În fun ctie de H conform curbd OaA .se vede tii la î nceput n creşte ffi:li incet. păstrează un important magnetism rcmalH'nl ( o~('l ll i dur). se demagnelizea : ă. ia r dincolo de Jluudul A. Cn cîL inuucţia magnetică in oţel este lIlai In:Jre. Daca se întrerupe curentul in bObi. otel ul ş .. illll uc pa magndidi .ător punctu lui A '. magDetizea7. Ate. oţJo·. Intensitatea cimpului magnetic .Îmine const.. V.5ti ELECTRQTeHN!C. fn fig ură se observii că În momenlul cînd H a atins valoarea negativă -Ha illduclia magnetică in otel s-a anu lat. lllereu va lori mai mari.)poi erqt.antă. in loc să revillă la zero.d OaA). pentru ca apoi lTcştC'l"ca sii fie din ce in ce mai înceată. Aceu!ta se datorcşte faptului că permeabilitatea Il. În ceea ce priveşte. Se oh ~en·{t e{t de data ac. prin mi cş orarea intensili"iţii cîmpului magnetic de la va loarea +Hmla ze ro .. inducţia magnetică B s. care a rămas în otel. se vede că inducţia magnetică devine negat i v ă. Apoi olel ul se salurează din nou. o\el uJ !Ilai p{\slrează o anumită magnetizare c orespunzătoOlre induc i iei magnetice B" care poart ă numele de ma!lnelism r cmallcnf.luri se d c. este necesar să se producii în otel o valoare negativă penlru intensita!eJ cîmpului 1llDgnetic H. Se c ontinuă apoi experienţa. de la valoarea Ia care ajunsese. . altele. in funcţie de variaţi a illte nsită~ii t:Împului magnetit.cade. a disp i'iru l . + Pentru a iacc sii d ispară acest maglletlsm rema nent. In figura 4-22. ci yariaza dupi"i o anumitii lege (atunci cînd H vadazii). pină la zero. Unele. adică Ulm variază magnelizarea oţehtluÎ . Dacă se obsuvă pe. astfel incit atunci cînd II revine la \"al oarea zero. cu aUt oţelul se magnetizează mai intens. dar nu mai arc ac("!ea.şi valori.. adieă dc\"inc un magnet mai pute rnic.el in funcţie de variaţia intensităţii cîmpului magnetic H (carc este cauza inducţi ei magnetice). Aceasta se obt ine schL'llbtnd sensul curentului în bobinii .\ GENERALA oţelul devine un magnet. pînă ce atinge valoarea .Ho pentru care induclia magn e tică s-a anulat. adică acolo unde era pui ul nord ge formează un pol sud şi invers. Scăderea induc jiei magnetice continuă dadi H scade mai departe. Dacă se micşorează mai departe fi .loarea aceslu i magncti sm remanenl depinde de calita Lea otelului. pă~lreazii o anumită val oa re n.

inducjia magnetică creşte de la \ij'O.adică B r.. !nl1rzia l de o cau7.. variind in mod continuu valoarea intensit!jii cîmpului magnetic între -.c hysterezis..~ " Il ." . apoi in ciildur ă . In figura 1·23 se dau citeva curbe de magnetizare pen tru fontli şi unele calitl'iji de ole! utilizate 111 practică .iro:a zero la villoilrt-a . dupa ramura d il curbei din figură. ad icil inainte ca otelul să mai fi lost magnetiza1.ld şi invers). In forma de potcoavă. inducjia magnetică.i. aceasta arată că oţe· lui . 4·24.i.o.H"" la \"iIioarea zero) se consta t ă cii şi inductia magne tică incepe s. de la valoarea Iii care ajunsese pentru . lmealllnă că el este totu~i magnetiza! la maximum. lia magneticil minimă -B"..:lr. aşa c. ci mai păstrează valoarea -B r .~.lrebuie ca intensitatea cimpului mal!"dic si. s~u r.. indllcjia magnetică variazii mereu după acelaşi ciclu. In momen tul cind ~ auzfl care producea magno:t(z8rea .undea inductiei maRnetice + B •• In siirşit.. ddul menţiona! se num~!e ciclu de hislu. Bar!'! de otel In cimp mag ne!!c . astfel tncit se in· chid~ ciclul în punctul A.:i..are şi demag. \' s lH V 0-' V o. 'iJ" o .. induclia magnetica nu se anul e ază. Curue de Illagnetiure. D~ ctle ori se magnelilează sau se demagnelizează o bucatâ de olel.!i creascii. curba de magne· corespunde traseului OaA. ci a piisiral valoarea + 8.4 #1 ~(6/ F. Această rămînere In urmă a efedu· lui f.1 J QI iJ. . Faptul că pe curba A lo de demagnetizare. şi -N".a valoarea mfn!mll -Biti. / 0.!i :lpoi se face să crească intensitaiea Cîmpului m~gnelic de la valoarea .lI. Din această cau.!i intirziere. pentru ca inducjia magnetiai IIl!gafl:vd ~ "" anuleze (să dispară din nou magnelismul din olel). Fii!..7 0. care inseamn.:ag nelizarea _ a rămas În urma cauui."'""1 . S 6 1 8 IO'. Bara de ofel.1 se magnetIza sau demagne!iza {l\e!u\ trebuie să se consume o an umită e!1("r ~je. De asemenea. un magnetism de sens contrar (polii magnetîci s·au inversat) aceluia care wrlS. care sA Invingii acellstii cauză care se opune.4Jlllm!&1f .ifI" v. tnseamnii că efectul . adică H... ienomenul este.. In con· ~eci nl.>i:s treazii.M.Hm la 7. avînd o permeabililale magnetici mult ti13..lii de cauză se observă de altfel de-a lungul intregului ciclu de magneii1.urba de Ilis/uezis. adică H s·a anulat. de l.. Energia care se consumă se tra ns · form :.. Supraiaja î n chi să de cicl ul tle lljslerezb e..~ t e proportională tocmai cu aceas tă energie. ceea ce se poa te constata e xperimellt~1. In ligur::t 4-24 s·a considerat o bucată de olel in cimpul ma~netic produs d~ un mag· 17ai mare.-\G~I':'I'ISM ŞI ELECTROMAGNICTlSM ind .'0 ( f ~clnd sli va rieze curentul din bobină..f' ""'! • V 1 J '. nUITai cii in sens invers de felul in care a fost magnetizat prima dati! (polul nord a deve nit p )1 <.~ ~}4 rl> 0. ajunRii ta valoarea pozitivă +Hc. de la cU\'Întu! gtf"("e. nu a dispărul. i~r olelll) se magnetizcaz~ şi se demagneiizeazli ~uccesîv . după cum s-a ~ntal. iar curba respeclir:d.. pentru . i IC ! ) 1/ 0'1 CI olel {~ 1/ 1/ &r V .jd< . fl('jizare A beA 'dA. 8 ". care corespunde cll~bti A berI 'dA.s.. fenomenul poartă numele de hislerezis. care ~e opune acestei mal"(netizări sau demagneliziiri. c. :-'umai prima dată. dar in momentul clnd intensitatea cimpului magnetic s·a anula! din nOII.H". Prin creşterea mai departe a in1 ensităţii cimrl1lJui magnetic de la I lie: la valoarea maximii +H . Dac. 4·2:. După ac(>as!a. adică mag nt-tizarea .

Ncmaitrecînd curent prin Înfăşurările electromagnetului. Un ('xcmplu de folosire a ell'dromagncţilor este sonCI"1 ~\ d('drieă. eromul. Prin faţa din stînga a barei de olel intră liniile de Corp magnetică. 8 . Astfel de corpuri se numesc paramagnclicc . antimoniul) au permeabilitatea magnetică cu foarte puţ-in mai mică decît aceea a vidului . tu momeulul cînd ann<Hura a fost atra~fi . cireu itul se intrerupe În dreptul şurubului S. şi aceasta sub efectul dc arc <lI lamci " revine in poziţia iniţiată . se comportă ca şi cum ar l1Isa să treacă mult mai uşor Hniile de ior ţă prin oţel decît prin aer. . L tu ri.ELECTROTEHNIC A GENERALĂ mai mare decît aerul. paladiul) au o permeabilitate magnetică care depăşeşte cu foarte puţin permeabilita~ea magnetică a vidului. elertromagnelul îşi pierde (".MAGNETI o bar[\ de oţel moale Înconj urată de. linîîle de iorţă sint mai dese. iar prin iata din dreapta liniile ies din bara de oţel. Un astfel de magnd. poartă Ilumele de eledrolll((fJnel . Matcrialc-le magnetice utilizate in practică sint descrise la capitolul X. argintul. De aceleaş i proprietăţi fNomageticc se bueurii.uprul. cu polul nord la dreapta şi polul sud la stînga. Deoarece oţelul moale arc Uil mag"uetism rcmuucnt neglijabil. Hpa~ă pe butonul n. Cind se. c. schema (:0. şi cobaltul sau nichelul. inseamnă dl de cîte ori nu mai treee curent clectri(" prin înfăşurat·e. de CXf'm plll.ale se bazenză funetionan'a a num('ro~\s(' tiD puri de electromagncţi jnduştriali. Alte corpuri (aluminiu]. platina. forţa de atracţie asupra armătur i i incetează. ELECTRO. un curent electric devine magnet.o infăşnrare parcursă de. zincul. pulind atrage pÎcsc de oţel C o forţă proporţională . fn sfirşit o a treia categoric (aurul. care alrage ~lrmăt\ll"a A de oţel fixată p rin inte rmediul lamei de o ţel L il) punclul O.gura .lI cu pătratul ind\lcţiei magnf'tice (82) . În bara de otel. se numesc {er01mlgnelice. magnetică Din punct de vederc magnetic. Din această cauză. hara devine un magnet. Fierul şi aliajele sale au o permcabilitate magnetică mult mai mare decit aceea a vidului . Din această cau:(:ii. Sonerie diu nou contaet cu şuruhul S şi restahilind a s.diamog/leli ce . materialele !ie pot imparţi in mai multe categorii. Asemenea materiale.s slrudi\"fi a UJll'i soncrii electrice ..liitătilc lui magndicl'.J-2~J este reprezenLa!:. Pl' aceaslă propriet. iar valoarea inducţiei magnetice este mai mare deci! în aer.tfe eledrică. Aceste corpuri se numesc. ~(' Incnidt' circuitul alimentat de bateria de pile P şi un curent electric trece prin Inffişurările A c1cetromagnctului E. făcind 1·:25.

şi utilaje e lectrice. care atrage iarăşi armătura ş. 4·26. liolidar c u arborele O Ş(' fixează lIil t ambur T.m. O a lt ă aplicaţ i e o constituie. : atit timp cît se a pasă )le bUlon. armătura are o mi şcare perm:'tuentft de du~te·villo. a vind pe o anumi tă porţ iune o inrăşurarc constituită din II spirc pnr('urse dc curentul 1. q.şurările eleclromagnetului. St' Iasă să treacă llIl curent electric În i.lobina b a unui electromagnet E.'lJlHrale.fi atrasă. care in consecinţă va lovi clopotul C ori de cite ori va . rid ic ind -o. de pxe mplu . de exemplu. :-Iring'{' cu pu lert' band a /3 as upra tnmburului 1'. r ElecLromagnclii î şi gălic:-. Principiul de funcţioua re al ac-estei frîn e este arăta t in figura 4-26. Cind frÎnarea trebuie sit in(~elez c.li. in juru l căruia 1. greutalea G a('~ionează asupra extre mităţii diu sti nga a pirghiei P. Cind se r i d i că mina de pc huton. Prin intermediul unei pirghii armălura este solidari"! cu o piesă m i că dt' metal /1. 9.d. din cauza marii permca- . oscilind in jurul p unctului . Frînii cu eleclromagnet. p ot folosi c l cclromaglleţii pentru rid icarea şi deplasart'a diw rselor greutăţi. După Cllm se ş tio:. ŞI ELECTIIOMAG NE:TISM 59 eOllLiuuitatea circu itu lui. i n timpul frînării. La paragraful 10 al acestui capitol se arată cum H'. CInCUITUL MAGNETiC In figura 4-27 se consideră o piesU de oţel inl.r aplica!ii prattÎ('C' il} rtalizarc" diferitel or . Din nou trece curent prin infi". Liniile de forţă ale acestui cimp se vor str in g<' În interi oru l piesei dt' ote l. de c1cctromagnet. frina ("li eledromagnet. Fig.a . Se presupune d'1 arbordc O antrenat. Acest eJedromagnet a trage armătura S3 11 in fo rmă d e tijă . Tn ~Icest scop.(' gă!<e~tl' hand" dl' 01 e l B p rin ~ă de pirgh ia P În punrtele fJI ş i p~. Astfel se com pensează efectu l greutăţii G ş i se slăbeşte banda R din juru l t ambul'U lui . aet'st CUI1!Ut dă naştere la lIU cimp ma gnet ic. ca rc. funcţionarea sODl'rie i iDCi'le:iză.~AGNE:'l'IS:'II. de un motor t' 1 ~drie trebuie să fie uneori frina t rapid."lară.

se inlocuirile. se poate s~rie: (1. care sint cercuri concentrice cu centrul in O. Deoarece cu cit reluctanţ a este mai mare. se vede că mărimea num ită rcluctanţă se comportă ea o r('zisten~ă magne tică faţă de flux. I in care l este lungimea medie a inelului de oţli'l. Drumul pc eare-I parcurg liniile de Iorţă magnetică (fig.. Forţa magnetomotoare nu este o for ţ-ă mecanică.. 8 Dacă se notează cu S suprafaţa Înconjurată dc o spiră.11 ) ia r se numeşte {orfa (sau tensiunea) magnefon'otoau.1 2 ) de oţel. e xpresia: rQ=~ e5 se numeştc reluclanţa magnetică a miezului Făcîndu . pi1rtiM prin I!aloarea reluctanţei magnetice. <1> = ~. - rJ2 "J C. . (j. ci trebuie co nsi derată drept cauza care produce fluxul magnetic.1 = r". B=u.· . după cum legea lui Ohm este legea circuitului electric. nI I '5 = -. '1 ~27 ) Sf' nu meşte circuit magnetic.=nI Fig.. fluxul magnetic corespunzător unei sp in:.13) ceea ce arată c ă fluxul magnetic este egal cu forţa magnefomotoare in. 1= 27rr. cu atit fluxul magnetic este mai mic. Valoarea n inducţiei magnet ice de oţel este . "5 /lI I Expresia . Sensul inducţiei magnetice ca şi cel al liniilor de forţă magnl'tic2 din oţel.60 ELECTROTEHNICA GE. F ormula de mai Înainte se aseamănil ca formă generală cu formula corespunză t oare' legii lui Ohm.este: c1I = B·5= :.·ll $ ."fi:RALĂ bilit5:ţi magnetice a acestui material. Circuit mag· netic inelar.. se află folosind regula burghiulu!. poartă numele de legea circuitului magn eti c. (' . -[' . relaţia de mai inain te ca re dtl valoarea fluxului magnetic (J) în runcţie de forţa magnetomotoarc F ş j de rcluctanţa magnetic:1 R. . Din această cauză. 4·27. r fiind raza cerculu i mediu al inelului.

fu acest caz. tJ-"S Fig.14) Introducerea unui Întrcfier arc drept e.feet o mărire importantă a reludan!ci circuitului magnetic. XIV. adiră: şi reluct.el se numeşte {orfă porlanfii. circuitul magnetic este constituit din două medii diferite. FORŢA PORTANTA A ELE CTROMAGNETULUJ Printre diversele aplicaţ i i practice ale clectrolJwgnetiior există ~i utilizarea lor pentru transportarea pieselor de otel. adică: 1. Între altele. În special la maşinile electrice . un al doilea termen egal cu aer.'lletic se hazează pe legea circuitului magnetic.Î ce poate . fn acest scop. dar ori cărei Slcliuni drepte S prin inelul de otel. GNETISM Fluxul magnetic <l> d. Circuit magnetic inelar cu intrefier.se intrefierul circuitului ma gnetic respectiv cit ma i re(lus. În formula corespunzătoare legii circuitului magnetic reluctanţa este formată din doi termeni. 10.. Forţa maximă cu care Ull electromagnet poate atrage o armătură de oţ. şi anume o porţiune de oţel de lungimea 10 şi o porţiune de aer de lungimea la. Valoarea acestei forţe porlante indici:i şi valoart>:! greutăţi i pieH'. In acest caz.mţ. fn figura 4-28 s-a presupus că miezul de oţel este intrerupt pe o portiune mică avînd lungimea la. după cum se YU arăta la studiu! maşinilor electrice (cap. se micş o rează reluctanţa magn e tică. calculul fluxului maf.XVII). şi anume un tennen egal cu reluctanţa porţiunii de oţel. Porţiunea de aer din circuitul magnetic se numeşte infurie/'. făcîndu. elec.G'TROM. dat fiind că aceleaşi linii magnetice trec prin oricare asemenea secţiune.a porţiunii de Legea circuilltlui magnetic se scrie in acest caz: (4.trice este necesar să se obţină un flux magnetic cit mai mare.eterminal prin legea circuitului magnetic cores· punde nu numai unei spire a hobinei din figura 4-27. La maşinile. 4-28. La aceste maşini.MAGNIc'TISM $1 ELE.. Circuitele magnetice cu intrefier se Întilnesc în aplicaţiile practice.

in tesla. il) :1ccst caz următoarea F =~' I~ '4.62 fi ridil':ată de către e1ectromagneL In figura 4-29 s-a presupus un clec:tromagnet in iormă de potcoavă.ţ/ 107 Wb. Aplica/ia. Eledromag· Ilet pentru ridicarea de greutăli.olre armătura ~ i poli.5 T.ia magnetkă În inlrefierul dî.S! '0.:.'. 4-2. l. 4"" I O~ .ilgnelică B in intrelierul dintre armătura unui eleetrol\Iagllet şi polii sai este de 1. in de liniile metri pătraţi.$ 110 I. 15) in care: B este induc. egală cu 4.00 1 =li91 N. sl răbătute s Fi. permeabilitatea magnetică n intrefieroJui. avind îri faţa polilor săi o armătură de oţ. Forja portantă este ~ dată de: F _ __ _ f!!. suprafaţa secţiunii ' magnetice ale Ulltli pol. 4-29. Inductia m.orţa portanlă F Am rezultă iu ncwtoni.el. iar secjiuneasirăblit ulă de liniile magnetice în întrefier este S=IO cm2• Care este valoarea fortci portante a electromagnetuluj? Re l o 1 y are. Expresia carc dă valoarea forţei portante eslr.

adică fluxul magnetic prin aceste spirt! este nul. CUl"('nLul dispare (acul apuratuhli . se obse rvă efi..\ re\' ine la 2('ro) . 5·1. Dacă se scoate magn('lu! din bobin:t. suprafaţa unei spire.t n (Hg.. Da cii. fl uxul magnetic prin liecare spiră este constant ş i egal • Aparaiele de măsurat electromagnetică Fig. astfel că la sfîrşit fluxul TIWguctic prin fiecare spiră devine <l>~R. Dup ă cc magnetul a fost scos comple. lie inl roduce. spircle bobinci nu sint str:'ib:itutc de linii de fo rţă magnetică . inainli'" C'a magnetul $ă fie introdus in bobin:i. in timpul d<'plasfirii magtletului. prin bobină treec un curent electric (ucul indieatar al aparatului A se deplasează) . prin introducerea . se observă din IlOU trecerea unui ('!Iret cledri{". Explicaţia ac\'stor manifestări este următoarea. Pe măsura introc.l diu lJOb in.lllt·('rii maglletului numărul de linii de forţă care ~Jrăbllli' fie-carc sp iră cre!jte . PHODUCE RE FORŢEI ELECTROMOTOARE DE INDUCTIE PRIN VARIAŢIA FLUXULUI l\IAGNETIC lN SPlRE S<: ('onsidt'ră o bobill. de susil1 jos un magnet M in bobină. După ce mugnetl11 s-a oprit.S in cari: n este illdu cpa magnetică corespunzătoare cimpulu i magnetic din interiorul fiecărei sp ire. curf"ntuJ se unnlem:ă din 110U. ('are poale indiC'a treccrc~ unui curent electric şi sensul acestuia. de scn~ coutrar cu primul (acul aparatului A deviază in sens contrar faţă de prilll~l data). in inlerÎoflll boLinei. Inductia sînt descrise la capilolul XI. iar S. În momentul dnd magnetul estc complet int.CAPiTOLUL V INUUerl. Cit timp magnetul ramin<. 5-1) la bornele căreia este legal un aparat fi.rodus în bobină.1 ::oi Îuocpărtat. de ~xemplu. umli magnet Într·o bobină.\ EU~CTRO)I:\GNETIC"\ 1.

. Forţa eleclromoloare de iruluc(ie ce apare inlr-o spi ră este egalli CII II(jria(ia (luxlllui ma.re.1 ) H' poate sc rie : E = _ 11(J). Se nsul acestui curent [ este Rstfel.l1 . care se poate enunţ:l astfel: Efeclul finde fotdeall1l11 să se op ună c:all:cr care l-a produs_ în figura 5-2.)i iuainte .3) 11i . t' _ : ~. se numesc (or/il eltclrom%are şi curent de indllcJie . Pentru o lJOhină cU /1 spi re. Ac(>st fenomcn poartă numele de illducţie electromagneticel. GENERALA cu valoarea ar3tat~ lYl. D:ld fluxul se m...iisoarfl in \\"ebcri 5i limpul în secunde.u'c sc poate enunţa astfr-l. Iu timpul sco:.en: .. I) .. Sensul curen tului 1... In acest caz. te dă na'5terc fluxu l ui ((>2' se * Semnu l . c. fluxul magnetic respectiv tl>1 c reşte şi are sensul de jos in sus.qnetic din spiri'l in raport CII timpul.ELECTROTEHNIC. (.X. Din cele arătate se trage.. (j2) Hclatia (..) . ad ica ("Tcşlerij fluxului cl»l. fluxul 1Il00gnetie descreşte din IlOU pină la zero. a se consideră o ~pirii slriiblitulă de linii ue ror~a magnetică. de exempln de jos in sus şi se presupune e ă valoarea iodncţici magnetice creşte. fort·a eleclromotoare de inducţie Lolală E. \'aloarea rorţi' i elcctromotoare de indicţie este: (G . llrtnătohrca concluzie: Cind (luxul magnetic dinlr-() spiră pariau!.ltcrii magllduhli.2) reprezintă legea de bază a inductiei I'lcdrolllagncticc. ca in figura 5-1..:i: relaţia (5. = . care produce l/lJ curent electric. 0. forţa el ectromotOl1re se OlltillC in volţi. ·. fluxul magnetic variază un iform de la valoare a <111 la valoarea $2 in timpul care trect' de la momentul Il la 12.1 reprezintă litera mare grecească ce se citeşte ~della ". incit fluxul <D! prod us de J să se opună cauzei care l-a produs. . Variaţia fluxului produce in spiră o torţIl elcdromotoare şj un {'menl de ioducţic. va fi de 11 ori mai ma. adică: · M' 1~f=ll' . Dacă printr-o spiră. Sensul forţei cleclromotoare de inducpc in spiră se determină cu aju orul legii lui J.Rezultă că fluxul $2 trebuie să a i bă un sens contrar fluxului ~1 ' adică ele jos în sus.. Forţa eleclromotoare şi curentul care iau naştere prin indncţie electromagnelicf. In spinj ia naştere Q {or/tI elec/rom%are.. luaM CIl semn schimbat.

lNDUCTIA . ln jurul acestei in făşurări se găseşte oa doua Înfăşu- 5 . I fn figura [unrnoncaz ll b~H{'i de oţcl mai groase şi 0-3 este l'f1'prczcntal un aparat numit bolJinti de inductie. şi ob ţine eu ajutorul rc~u[ii burghiului.tloarea inducţiei magnetice scade. dar s{'. In jurul moale O se găseşte înfăşurarea P cu un numfir mic de spire izol:1le. eleclromoloare de induclie.i deci al forţt·j declrOlllotoare de inducţie). ~. In acest nuxul cJ>. iar in spir:l apare o forţă electromotoare de inducţie . unde fI)) este dirijat tol de sus in jO$. Sensul forle. du (. In mod analog /le procedeazri ş i in cazul din figura 5-2.. Pentru aceasta. trebu ie cn flUXlll Wt Si'1 inLărească fluxul $1' adi('fI s:l aibă acelaşi StllS de jos În sus .. care pe oaza fenomenului de inducţie electromagnetică. ca JOI> in sus. d.:cctrotehnlca I:enen. scade. b spira este ~ trăhăLută de linii de Corţii magnetică tot dt' S(> presupun(' că . adică scăderii flu xului 11>. precum ~ i În cazu! din figura 5-2.. unde fluxul magnetic <1>1 este dirijat de sus in jos şi creş te.rmina sensu l curentului de inducţ ie II!.\. Fig. se obţine sensul <lntiorar. . aplici nd regII!. la figura 5-2. : ~ q) r · -. Sensul curentului este astfel .E.aA. 5-3. Cunos("Înd sensu l fluxului $2> Sl~ poate dete. Încît fluxul $:! produs de 1 să se o pună cauzei ca re 1-:1 produs.' hurghiului.-rnOMAGNETlCA .:.ELt:c. eare arată forţa clectromoLoare d{' indll('ţie l'are-I produce. care produce lin cure nt de inducţie 1. 1'[1 1 are sensul orar.§.ade.0.ca fluxul $.--" I o) 1: e) Fig. 5·2. c. Bobină de inducjie.

cît şi infăşurarea S.d. flux ul magnetic care strilbate bobina nd2 1":0. =IO V ? Re z o l var e. O bobit'8 cu axa rectilinie..0.. Dacă S este su prafata spirei. Bobina de inducţie serveştc la transformarea unei tensiuni cont inue la bornele batf.. Din ac. este inchis. care are n= 300 spire şi un diame tr u mediu d=5 cro. întrerupînd astfel rircuitul: hara de' ot. .c- .reslabilindu-se circuitul ş. In momentul in care trece curent prin infă"u'rarea .' Cin"<i se j-nchid. pozi-pa iniţială. cimpul avînd inductia magnetică B=2T. prin intrerupătoruLJ.. un curent ~Jectric :trece: ue "Ia 'b aterie.: bQrna: E. Atit timp cît intrcrupătorui 1.OR DE FORTĂ MAGNETICE ln figura 5-4 este reprezentat un conductor de lungime 1. 2 .. 'deoa rece îşi găseşte o largă aplicaţie în funcţionarea maşinii o!' electrice şi a multor aparate. apare u n cimp magnetic prodns de curent.18 Wb.adică . tn circuitul infăşurărîi P se montează bateria B 'şi întrerupătoruI 1.a.mult mai mare de spire subţiri .etiLÎ ndu:se atrage armătura C.'G rare S cu un număr .9 = 300 .el se dc magnetizează iar lama L readuce armătura in·. 'şi din DOli la bat~rie. in infăşurarea S apare o forţă clcctromotoare de inducţie. lama" de _oţel L~ obor: Da G. I.'ul'f'nt ul 1 din înfăşurarea P se stnbiIcşte ~i s(' întrerupe periodic. c&ore se poate deplasa sprij inindu-se mereu cu extreruitaţile sale de barele verticale metalice b1 şi "-l legote electTle intre ele . iar liniile magneticE' ale cimpului străhat.' inţrei-\lpăt'orul I~. este: <Ilj=n· B ·S=n· B • - 4 4 Dar: E ~ --_ 1>'" '" 2. de asemenea izo-rate. care produce un curent de ind u cţie dat:.P. Aplica/ia 5·1.dicâ este foarte importarit Îl~ pra ctică.eastă cauză. Cind fluxul magnetic creşte.c. este sirlibliluiă de liniile de fortă ale unui cimp magnetic după directia axe! sale. in inf iîşurarea S fluxul magnetic variază perioqie de la zero]" o anumită valoare (dnd se stab'ileşte curentul 1 in infăşurarea' P) şi de la 'această valoare la zero (cind se anulează cureotul 1). PRODUCEREA FORTE I ELECTROMOTOARE DE 1l'<"1lUqIE PRIN TĂIEREA DE CĂTRE UN CONDUCTOR A LINIIl. Se presupune că acest cvndu.riei B Într-o tensiune alternativă la ' bornele cirenil ulu i S. In cit timp ireb uie să se anuleze cî mpul magnetic pentru ca in bobin/i să ia naştere o forjă elec lromoloare de inductie F. circuitul S este iuch!s. Otelul m oale O. infăş"urarea P.= 1.m. şijr~. iar cind scade. 'forţa electromotoare de inouctie arc UII anu mit sens. Fenomenul de inducţie electromagi.tiuI de reglaie D. inagr. fu consecinţă.este alternativd. . a tit infAşurarea P. are sensul contrar.

Dacă conductorul de lungime 1 s-a deplasat in intervalul de timp AI cu di ~ ta nţa t:1O in cimpul magnetic. .aie linii magnetl<::e de forţJ. ale carei linii de forţă coedurtorului.. datorită unei forţe clcctromotoare. un număr diu f"e in ce Ulai mare de linii de fOT~ă trece prin conturul inchis· de circuitul din care face parte conductoruI.Ill_B . de inducţie ce ia naştere in conductorul care taie liniile de forţA. iar: IDjJ-01 =. in circuit şi deci prin conductor trece un curent de inducţie J. in acel tondlidor apare o [orfă. ~tfel Incit fluxul magnetic prin acest conll.dicuJare pe direcţia de asemene·a că forţa F C8. 6J /li Deoarece: este viteza de deplasare a conductorului. apare in conductor forţa elcc- E = _ 6IP """ Cl)l ~ lPt _ B· ilS =B oi 6a M.S-4. cînd U/l conduc/or taie linii de [orlă magndieă. Conduclor care t. eleclromoloare de inductie a edrei valoare esle datd de prodl/sul dintre Ila/oarea indl/cliei magnetice.!l S. Pc mă sură ce conductorul pătrunde in cîmpul magnetic. el ti <ic~cris sup raraţa : t1S=[.6. . Se presupuoe con<hKtorul este perpendicular~ ~i (}îrecţia liniilor de fort·!\ .4) 1n consecinţă.ă: (5.INDUCŢlA ELECTROloiAONETICA 61 tor este introdus de jos În sus tică B. Din cauza variaţiei fluxului tromotoare de inductie: 6/ magnetic. rezlllt. In E=Bo[·v..dao Fluxul magnelic care străbate planul circuitului din care face parte conductorul a variat (a crescut) În intervalul de timp AI de la o valoare 11>1 la altă valoare \1)2.re deplasează pe ~Ianul format pe direcţia eonductorului fig.lr creşte.. Într-un cimp magnetic cu inducţia magnemagnetice sint perpeD. a lu~gimii conduc/orului.

Conform regulii cunoscute ducii for\a ekdromagnctic. Din această l':!UZfl. Conform legii lui Lenz. E=B ·l·t/"'. Aplicaţia 5·2. Sj~nsu l forţe i elcdromotoare de inductie se poate afla şi cu ajutorul re!Julii mîinii drepte: Dacu se aşu:ul mina dreaplu desfticulu. el va produ('1! în oţel un l'..5 T. cu o v j\ez~ 0=15 em Is inlr·un cîmp magne tic a tărui inductie magnetică este 8= 1. Dacă se măsoar. Dacă prin inrăşura re trece un curt: nt intensitate / varial. 1 '0. la rindul lui dă naştere la o fonii electrom agnetică ce se opune cauzei adică forţei F. Regula miinii drepie pentru aflarea sensului forţei eleclromoloare de inducţie.:'! în timp.\ indllc~ia magnelică in tesla. rort·" "Ie('- Fig. rarc depl ase ază conductorul in cimp. 5-5. in ('.! . YU trebui să Iie dirij'llă lu jos. ce se opune areslei depla:.lui ce poate fi produs) este dtlt de direc(. sensul curentului şi al fo rţei electromof.ircuite ia u naştere forte c1ectromotoare de indu cţ. iar (le gelul mare i ll direcJia {orlei de deplasare a candl/dorului.rc va fi din faţa planului hirtiei Înspre spatele acestui pl an.. 5-5).:ări. sensul (or(ei eJedromarJlulice de induclie (şi ' a wrwfu.15=0. 3.68 ELECTROTEHNICA GE. deoare('c for ta F este dirijat1'i În sus. tromagnetică. i\iasa de oţe l se comportă ca un mare număr de circuite inchis<:: st ră ­ bătute de un flux magnetic variabil. lungimea conductorului in metri ş i v iteza sa În metri pe secundă.o1vare.0225 v. aslfei incit li~ nWe mognelict sd in're ill palmă . In figura 5-4.imp magnetic şi deci un flux magnetic variabil în timp.oa.5 '0. CURENTI TvnRJONJ\HI (FOUC' AULT) tn figura 5-6 se reprez intă o piesă prismatică din o\el moale care este un [ir metalic izolat. forţa electromotoarc se obţine in v olţi."ERALA cimp şi a vitezei conduclorului. Un conductor de cupru cu o lungime (=10 cm este deplasa l ca în figura 5-4. ie. care produc la rindul lor curenţi înconjurată de electric a cărui . sensul forţei electromotoarc E este astfel încît tinde să producă un curent It care.(1 detltlului orăWlor (fig.l este rlirjjat~ in jos. Care este forta eJedromotoare de indut\ie E? Re7.

-i. 5-7. .1oule ·Lenz. Miez din lole .35 şi O. ut'ri ş i ftu\lll ~ fiind propo r ţ i ona le dă tD = I. sînt a r:'itaţ.' Fig. Aeest Clm~ llt f1u '\ul InHgcu curen l ul r(>/ipf' cliv. Fenomenul de induc\ie proprie.5) rig. 5. Trecerea curenţilor prin otel creeaza pierderi conform legii . care depinde de penneabilitalea magneticii a mediuilii (in caZlil aerului iJo) ş i din forma şi dimensi\Iuile geometri('c ah' {'irellilului.)rc L este u n fOlclQr d(' prop or~iona l it. se poate SI:rie: n:lşb'rc la un cimp magnetic. .alc. . In piesele de oţel ale maşillilor electrice se produc de multe ori astfel pierderi prin curenţi turbionari.6. Jo figura 5--6. in planul frontal su per ior al piesei. 5-7) elin tablă de aleI olint cu siliciu ("tabl ă silici on. :lst[tl iueît prin ~pi ră trece nelic Ill. Fig..să") . Pentru a le reduce. Produce· rea curentilor lurhionarî. Tnducţi a magnetică. În C.. miezul magnetic al maşinilor electrice ele curent altNnaliv se execllt5 d in foi subţiri de 0. d~ --1-.!> rom (fi g.i cu renţii turbionari şi sensul lor. IND UCTIA PR OPR IE In figura 5-8 se consideră o spira parcursă de curentul i.ode otel izola le.8.IN Dl JCŢ'L\ ELIOCTIIQMAG?\'ETICA 00 de inducţie numiţi IUl'bionari. (5 . din cauza formei lor de vîrtej (sau turbion).

Din cauza fţno'menului de inducţie proprie. Factotul-4 pooetă numele de indudiDilale proprie sau auloinductivilalta circuitului. după cum se ştie. relaţia (5.lobl $t .6) 1. intensitatea curentului a variat cu ru. Din această . fluxul magnetic (!) ca re trece prin fiecare spiri'i este: Fluxul magnetic .curentul i variază. Reluetanţa este invers pro p orţional ă cu perrncabilitate~l magnetică. curenLui creeaza un cimp magnetic. va apare in ea o forţă cleciromo· toare de inducţie. C<lnsiderlnd că to intervalul de timp !!tI. { rTlJ'- (5. orice variaţie · ~ curtnt dintr-un circuit dă naştere la o forţă elertromotoarc ele autoinducţic. iar curelltul i in amperi rczaltă pentru inductivitatea L o unitate de măsură numită henry (H). deoarece este produsă prin variaţia curentului din propriul său circu it. astfel in cît inductivicauză tatea este direCt proporţional ă cU permeabilitatea magnetică. spire şi invt"rs proporţională cu re Ju ctanţa. Dacă reluctanţa magnetică a acestui circuit este m. valoarea forţei elcctromotoaTc de autoinducţie este : .= . =n·$ = f1!..5) rezultă: Dacă străbătută " (5. conform regulii circu itului magnetic..=.= .j se notează eli L inductivitatea întregii bobiue. • Dacă rezultă: n2.fiind de un flux magnetic variabil. lPt n2 \ .i intenTal de timp. fluxul <Il var iază de asemene:!. numită de inductie proprit sau de uliloinducţie.:. ale cărui linii de forţă parcurg un anumit traseu numit.6.6) Dacă fluxul ~ se măsOară in weIM!rÎ.111 E = .o bobină cu miez de oţel are o incluclivitatc cu Inult mai mare decIt o bobină Hiră un. in acela. conform cu (5.5) arată {"ii. ?-semen~a miez. $pira . nuxul magnetic a variat cU : In consecinţă.7) lnductivitatea unei hobiue este deci direct proporţională cu pătratul numărului de."arc trece prin cele li spire va fi:j 11>.L Ili '-j tJ 6t Dacă o bobină de n spire este străbătută de curentul i . circuit magnetic . Din relaţia (5. care .

s. : J • ~_ : •' . un a re electric. ..:a'2=30<f.'.: :.Bobine cu miez comun din olel.--: .se mai menţine ' un timp. . . O bobinil dreaptă are n=300 spire. produs va fi: Il> ÎI.e .. lNDUCŢ1A MUTUALĂ Se. 5-9.~ aparli.s !~.intr. Dacă prin bobina 1 trece cure.6 T. u'-i.El Fluxul 4>1 trece şi prin fie care spiră a bobinei 2.insta ntaneu. _-. ci datorită fenomenului de autoinducţie . ccea ce face..variaţie : Acest fenomen tie inertie ·elec1rU:if ' se 'poate observa mai ales la întreruperea curentului ţHntr-un circuit. lnduclîa mag· netlcă in interiorul său de·a lungul axei sale lo ngitudinale este 8=1 .DluI Il' fluxtJ! mngnetir._. curentul nu dispare . _ . : . .contactele intrcrupătorul.' < . I 8 . L=~~O. . intiI'"" ziintl această . Wb. Fluxul magnetic prin bob inli 4 4 e... " ." ~=n'B -..942=0. 5. Prin toate cele ale acestei bobine va t. iar dlameirul mediu al bobinei este d=5 em. - . .11 8 H. este reJuctanţa circuitului m3gnetic.IT" :oi' ~_ .1..--------.7J l>e opune cauzei care o produce. care fR. Crnd infăşurarea bobinei este parcursâ o:k un curent 1=8 A. I=Ţ n._ .~42 In consednlă.rece deci fluxul magnetic: 112 spire . ol. consideră un miez de o ţel moale cu două Infăşurări c_ in figura 5-9. __.~ ~ ".\' ariaţieî rn'rcntuilli..052 =o." ". Bobina 1 a·re nI spire iar bobina 2 arc n2 spire. 0. Care este induclivitatea proprie L a bob!nei? R: e z o 1 var e..6 ':':'0. Cind se deschide UD Întrerupător.}. Aplica/ia 5· 3. FIg. _ . adică se opune . ~. .

dadi se COns id eră in general două circuite oarccan~ CI şi C! (fig.1.~ este: (~Ul) laI' fluxul magnetic prod us de curentul h elin circu itul eircuilul C\ este: e2 şi carc slri.."n2 / 2 =j\.l'Incallilitalea magnt'. 5-10. 5-10).ă de cun'. l\Tiirimca M poarUi Ilumele de Îflducliuitale nllllll~ a celor două circuite şi se mlisomă toL in henry ea şi indudÎ\·itatc'l 1. fluxul magnetic produs de bobina 2 prin Hecare-spiră a bob inei 1 este: Fig.8) Da că bobina 2 este parcurs.:ul tl>l!: I i\l_ n .ll) ~ ulHle 6. Dacii în figura 5~IO."n: - (I!.(J)I: reprezintă vai-Î<llia co respullzăto are fluxului magnetic $12.l.. .ticii a medill~ IUÎ..f.binei 1 va t rece ((('ci n1lxul magnet i(': . Prin tO:ltt' {'cle "1 spire ale b..nlul 1'1. 21 '*' = 1I!'V2=~ '" 1I.ă eJedromotoarc de ~ndllc!ie ml/luală: F.72 Conform acestei relaţii. de formn şi dimensiunile gE'oruetriec ale circuilelor şi de poziţi:t lor reri~ procă. curcnlul 11 variază de exemplu CII il/!. de curenţii 11 ş i ['l" fluxul mag-nelic produs de curenlul 11 din circuitul CI !Si eare străbat.\batc de alii Se observă eă expresia fluxurilor magnetice Wu ş i <t>!1 upure acelaşi {qcJor propor~ion3litate lU. Inducliil.1 apare in circuilul C? o forlă elcdromoloare in dusă de variaţia cure ut. mutu al A a două. (5.e circuilul c.= _A4>'~=_JJ~ • Ai 61 (:J.. fluxul ~n este proporţional ca curentul 1. Inductivitatea mutu ală depinde de... parcurse respecti . . s--a notal cu M ractorul de proporţionalitate intre curentul Il ş i nUJ. În iillernilul de timp 6. 2 · "/ In mod a nalog.pr.ului din circujtul CI 'l i dellumitil forţ. ci rcuite..

fluxul mag netic In a doua bobinii creşte de la zero la valoarea: w n=M ' /.~. 1 . Dacă in prima bobină. curenlul in a doua bobin.t..j creşle de la zero la 11 =10 A. In il doua bobină apa re o fortă e!ectromo toa re de Îndllt\ie mU lu alii E.-..04 H. goale tn interIor. I 15 fi..13) . CUPL\. atunci cind inlr· un interval de \imp M t =1iI5 5. fluxu l magnetic In prima bobină creŞle de la l('ro la va loa rea : ţfI21=M '/2"""0.A 73 <> rorţii elc<"trolllotoarc dr inducţie mu t.. 12) Ap/icDlia 5· 4. in intervalul de timp D.JNDUCŢ1A ELECTROllIAGNETIC. de unde: M = O. =5 V. o! v il re. Forla eleelromoloare de in ducţie mu tuali in prima bo b ină va fi : E. aI J3:<!:ii eli 6.n ă.t ia (:1. in circu itul C J 3Jll'l re (5.=M'5 Wb mu t uală ÎI1 care M este intluc1i"i tatea Conform I~li între cele dou ll bobine. =1 125 s.ua I ă: In mod analog.7) figura 5~g bob inelor d in s int: (5. Re 1. care apare in prima hobi. cun'nud cre ş l e de la lem la 11=5 A.!lă E. dacii {'"urcntul / " ..4=6 V..4 Wb. Cind curentul din a douil bobinll creşte de la zero la Iz= IO A.04 '1 0=0. in duc\iei c!eclromagnel icI' : E:=5'M_5' M . Să se de te r min e forl3 eJeel romo toare de Inductie!U\' 1 u .it.JUL BOBTNELOR rt>zu!tă că i ndndivilăţ il e Tin ind Seama de rela. Cînd curen tu l djn primii bobină creşte de la zero la 1. Se consideră dou ă bobine drepte./2 .=5 A.

ne..8) şi valoarea (5.. _ Intre două bobine există Însă practic scăpări de flux. relaţi a (5.. ~"rROTEHNlCA GENERALA Relaţia (5. ou. Relaţia (5..14) este nlabilă numai de bobina 1 trece şi prin bobina 2 şi dacă dacă intregul flux magnet i~ produs intrf!gul flux magnetic produs de bobina 2 trece prin bobina 1.13) inductivităţii rezultă: mutualeJIM(a tcelor J două bobi· .14) devine: M _kYL. şi se numeşte coeficient de wplaj magnetic al celor . in care k este subunitar două bobine..8) arată .1. mai ales · dacă bobinele nu au' acelaşi miez.". . adică nu avem scllpllri de flux. ln acest caz. Din relaţiile (5.

ilogramul penlru masă. derivate corespun ză toa re . masă şi timp. kilogramul pentru masă şi secunda pentru hmp.C. Intensitatea !umino<lsă este ex plicată la ca p. De asemenea.I:ă în metri cuhi (m3) elc o Din cele arătate rezultă că . viteza se măsoară in metri pe Secundă (mls). Toate aceste unităţi (in afară de cele pentru care s-a făcut menţiune contrară). In aCest sistem există şase unităţi de măsură numite -fundamentale.i fundame-. sînt suficiente. Denumirea i\IK S provine de la iniţialele celor trei cuvinte: metru."le măs03. in mod normal. care se numesc unităţ. Toate celelalte unităţi ale acestu·i sistem derivă din unităţile lui fundamentale. Cele şase unităţi de măsură fundamentale din SI sînt: metrul pentru lungime.. De exemplu. Ace st sistem are ca unităţ. numai uniUiţile fundamentale refe.. volumul . pen tru domeniul eleclricităţii şi magnetismului se constată că. Din ac eastă cauză. /. care este Jegal şi obligatoriu in ţara noastră· numit sistemul international lIotat· prescurtat "SI". care ('fite valabil pentru M toate domeniile ştiinţifice. . impreună eu unităţile. 550/1961. gradul l\"elvin pentru temperatură. secunda pentru limp .ntale metrul pentru lungime. fac parte dintr-nn anumit si4lem de uniIăţi. secundă. ** Se caută să se aleagă astfel un ităţile de măsură. In domeniul mecanicii de exe mplu. pentru domeniul mecanicii.CAPITOLUL VI Pentru mărimile electrice şi magnetice Întflnile s-au prevăzut unităţile de măsură corespunzătoare . sint suficiente patru un ităţi fundamentale (cele • Tn conformi tate cu H.. kilogram.sistemul : KS este cuprins in SI. Nr. . Încît legile ştiinţifice să poată fi exprimate prin relaţii cît mai simple. În mod norm~ll. candela pentru int ensi tatea luminoasă. sistemul MKS . din care se deduc celelalte unit:1ţi.ritoare la lungime.i duivllfe.\! . a fost conceput mai demull. XIX. amperlll pentru intensitatea curentului electric..

pl"ntru domeniile clcelricilăţii şi magnetismului a fost conceput sistemul de unităţi denumit l\IKSA. permeabilitatea magnetic ă a vidului este dati\ ele : ~o= 1O-7--. In tabela 6-2 se dau cele mai frecvente unităţi din sistemul internaţ ional SI precum şi legiitura cu si~temul CGSllo' deoarece aceste sisteme 5int cele mai utilizate . In tabela 6-1 se dau valorile permeabilităţii magnetiee a vidului (fl-o) ş i a permitivităţii vidului (to) tn diversele sisteme de unităţi menţiona te. de . car~. Aceasta este echivalent cu a spune că permeabilitatea magnetică are ca unita te permeabilitatea magnetică a vidului (\!(I).'\ GEJIo"ERALA trei din sistemul MKS şi UDa in plus). centimetrul JJt~lI lrll luugimt'. pentru relaţiile din acest domeniu s-a făcut convenţia: permitiv ilal.. IVb A-m Sistemul MKSA raţion alizat este cuprins in SI. pentru a se obţine o sim plificart'.oD\~enţic: permeabili ta tea magneti că a "irlului. Sistemul CGS an:' ca unităţi de măsură fund amentale . Astfel. EL~RO'l"'EHNlC. În primul. timp. permeabilitatea magn{'lică a vidului este dată de : 41": W b 110 =107 A'm . este ega lă cu 1 (Ull simpl u număr··).are o serie dt' unităţi deri\' Me necuprinse în SI. [1(1' este ega l ă cu un ~implu numflr şi anume 1.. evident. Sistemul de unităţi astfel constituit !.elulu i . A patra unitate fundamentală a fost aleasă amptrul. v a arăta raportul dintrc permeabilitatea magnetică a flc('~tu i mediu ş i aceea fi. cl~ctrolUagnctic nu este ins. numit sistemu l MKSA l!erafiollaLi:al (sau clasic). Permeabilitatea m a~11ctică fl. cu unităţ_ilc derivate corespunzătoare. Vin această cauză. va fi egalli cu alt număr..ea v idului <:0 (constanta dieleclrică). deoarece are avantajul de :l reda sub o formă simplificată relaţiile rare se referă la fenomenele din el("et romagnetislll. In cel de-al doilea. pentru intensitatea c urentului electric. Ex istă două sisteme MKSA. măsură . Sbtemul CG::. s-a făcut următoarea (. untle litera A corespunde celei de a patra unităţi fundamentale (ampcrul). gramul (notat cu g) pentru masii :j i secunda pentru. vidu lui *. de exemplu a oţ.. Tn:l'Îndu-se in domeniul dectri ci tăţii şi al magnetismului.c numeşte ::. Sistemul de un i lă~ i care util izează aceastA convenţie se numeşte sistemul CGS~ seu CGS eLeclroslalic şi are avantajul de a reda sub o formă mai simplificată relaţiile care se referă la fenomenele eleetrostatice . denumit sistemul MKSA taliollali:af. pc cind sistemul MKSA dasi<.a unui mediu oarccare.is(emtl{ CGSro sali COS electromagnetic. U Aceasta este echivalent cu a spune că permilh·itatea are ca unitate de măsură permilivitalea vidului ( fii).'! a vantajos d in punctul dt! vedt· re al simpli(icării relaţiilor in domeniul (eno mcnelor eleclrostaticii.

4QO'4l't"'1O -3 :-:c:-::-==::---: . 1010 .:ule I CGS }l" ehule Sbtemul CGS" ~ - .628 de unde: 1 18 '0. milihellry (mH).628 Deoarece: I se poate scrie: 400 Asplm=4 . Dintre aceştia. deoarece altfel apar gr('şeli. se mai folosesc şi o serie de mullipli şi submultipli zecimali. Care este intensitatea curentului electric. Numărul spirelor este 0=400. --1 '4~'1O-3=18 De 0. Cînd se introduc astfel de multipli şi submultipli in relaţiile utilizate. Re z o 1 \' a r f!.·1 0 -~ Oe. Intensitatea cîmpului magnetic in interiorul bobinei este H=JO Qe. trebuie să se facă transformărilc numerice necesare. 1 kV=1 000 V.F=10-·1 F. microfarad (flF). cei mai frc c\"enţi ..UNITATI Dt: MAsURA 71 Tabela Valorile ptrmeabilitătilor 6~1 magnctite Sistemul de şi a permitivitllii vidului unltilţl ---- rallonallzat) SI (:\ms.628 m.25 A. /lplica/ia 6-1.2=0. · 9· 109 ·tlt 1 9· !O 9 -- 1 9 .~ )II':S. ce trece prin inUşurarea bobinei. bobină. 1 mA=10 4 A. Ifliliamper (mA). lk\V = l()3W. măsuratli în amperi. .tive. intensitatea curenlului electric tn cimpului magnetic . 1 m'"=lO-3 V. Lungimea c~rculu i mediu al Inelului este.11 1 1 '" 10' îQ1 -- 1 9· 10=0 10 afara de unităţile electrice şi ma~netiee arătnte în tabelele de mai înainte pentru sistemele de unităţi ['('spcc.14 '0. l1 J. kiJo\"at (kV).1fe valoarea : intensitatea ~ 1= 400 1 A/m sau Asp/m. 1=3. 1 mH """ IO--"JH. tII amperi.\ d. se dau mai departe. milivolt (mV). Dacă se no\eazJ cu 1. O bobină indară are dia metrul mediu al inelului de 20 cm. I 0. kilowal (KW).-.628 = 2.

.to La fel ca tn SI La fel Intensitatea Juminoasii .o I il = 1()9 COS"".. · · . Tensiunea electrică (diferentă de potenţial). · Timp . . .1 " " In SI rn SI • Se precizeazii . L' f" f. ..a numită gauss) I Asp m = 4rdD-3Oe (Oersled) I H= J(fi CGS!'a Unghi plan Unghi solid I că R. . Fortă electromoloare (Ien.iitun UnlUUlfund~Qtalt' YArln>ell.. 100 em IkV~IOOO~ LaeJcainS Metru Kilogram Secundă Im Amper Grad Candelă Unltăji A K.10 '\\x (maxwell) I T = lOC Gs (unitate CG7:. (periaade pe secundă) Unităţi N J W H. Farad F Voit pe V/m metru UnitAti magnetice derivate Weber Tesla· IVb 1 F= 10"-9CGS"'a 1 V/m= JQ6CGSlJn Flux de inductie Inductie magnetică magnetică T n!ensitatea cîmpului magnetic Ind udantă Amper pe A/m metru sau AmperAsp/m spiră pe metru Henry CI Unităti suplimentare "" I Wb . Potenlial.do mecanice derivate ". SI Denumlrra . • . . Capacitate Cîmp electric . . . . Intensitatea curentului Temperatură 2 I . CanUlate de electrici tale Coulomb siune electromotoare) Rezistenja electrică. LU'. I W = 101 erJi/s La fd ca In I 1 N = lQo) dyne I J = 10' ergi electrice derivate C I C = l Q-! CGS.htemuJ CG~ .eJvin °K I A = 10-. m kg Simbolul eu .fime Ma . Newton Joule Watt Hertz. dian S'eradian I u d " I L.. Frecven\1i .78 ELEC'l"ROTEHNlCA GEl'o"'ERALA TaMa 6-2 Unltăji de măsurii SI Relatia de k'.1 cGSt. Voit Ohm V O I V = lot CGS:. o (sarcin ă electrică) . În SI Forjă EneTgie Pulere .

'In 1.a. în special pentru motivul că tensiunea electrică alternativă poate fi destul de uşo:r: mărită sau micşorată după nevoie. tracţiunca electrică ş. 7. PRODUCEREA ClURENTUI. Pentru motivele arătate.1).. Fig. Capetele spirci sint legate la doua inele metalice Il şi /2 solidare cu spira ş i pe care fteacă pcri ile eondudoa re P I şi P2 fixe in spaţiu.1. Spira invirti· toare în cîmp magnetic. de obicei in industria eledrochimică. Reţelele de curent continuu şi instalaţiile electrice respective se intilnesc mai rar in practică. astfel cum se va arăta la capitolul XIII. reţelele şi instalaţiile electrice. • CAPITOLUL VII CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT practică. • .UI ALTERNA TIV Se consideră in cimpul magnetic al undi magnet o spiră care se roteşte in jurul axei sale 00' cu viteza Ilnghiulară constantă cu'" (fig. studiul curentului alternativ are o deosebită importanţA. care se Întilnesc cel mai frecvent sint cele de curent alternativ. 7. * U ter3 mic3 grecească ce se citeşte "omega".

8 9 . fiind străbătută de '" ELECTROTEHN"ICA GENERALĂ a :a~ I 1& 1 2 J ' '" O . 1 "- >-4'-< ?t.• I 1 I I . 1 1 ."w/ O . 7·2.a) 1 . . ~ l' 1 Ij 1'" . 1 '--4'--'1 " I :d) 1 . 1 . . lnducerea curentului alterna ti v intr-o învirliloare într-un cimp magnetic sură cel mai mare număr de linii de forţă.-.. . . a- I I I e 1 1 :b) . Fig. ' ' spiră f-~-. fluxul magnetîc care o străbate scade. 1 1 Em 111 IZ 1 1 1 1 '17 1 ~p7 12 -[m 1 J[1 /cX.'port cu liniile de forţă ale cimpului magnetie.In figura 7-2.. In poziţia 1 (fig.!/ I ~I _1 .e) / I I "-4'-<1 . .ic prin planul spirei se anulează . .. . Spre â se putea dcoscbi cele două feţe ale planului spirci. l~ ~m 2 1 . adkă fluxul magnetic maxim.0 . . fluxul magnet." " .-f .I . a s-au reprezentat diversele poziţii ale spircl 111 r. Pe mă­ ce spiTa se roteşte (poziţia 2). . . / / / ict=wl 'f-. . .. I il bl bl 1 ai~r alb *r 4 5 (. 7 . • / 1 1 . Olccstea s-au desenat prin linii de gro~illli diferite. 7-2. . • . iar in poziţia 3. 1 1 . 0m I- J'ii Z 1 1 1 I -q" m 1-< "1. (l) spira este presupusă orizonlală..

\L:rE I{NATIV JoI0NO~·A7. ilJ ~jJirli ia naş/cre o forjă eJccLromoloare dc' i/Jdur(i<. [:lla a planului ~I irj'j.. in timpul rotaţ.'(' numeşte {IU.pl"(" gra fic prin eosinusoida din figura 7-2. liniile magnetice nu pflstn'azh accastă perpendicularitalc. p('nlnl ca În poziţia 7 Ui se ~md('ze din nOI\.! in momentul ' col"('spuntiitor unghiului 0:. dar creşte (pazili. dat fiind că sin uso idn l'~t.CHKUITE DE CURE'. flux magndie. Apoi ciclul !.iei spirt'i. aCl'a~l:l {orţii ckdromolnarc' t'slc'. Regula generaEi. în r:Hliani. In poziţia 1 a spirei (fig.. 7-'L a) fhrxlll magn('tie 1:~lc maxim.e () ('OSillllSllid~'i deplasat.2) magnetic <li î1l [unt'ţie de I1nghiul '. b.ului. Spira fiind stdibătută" de un JIu. ("an' l'sle identică ('u pozi\iH 1.~ i cu f timpul ("are a treclIt din momenlul rind spira era ill poziti:. IV) este egal:.flnetic esle egul cu produsul dintre Îndur..c rept'lă periodic. a pozi~jn 2. a de intrare in planul sp irei.] fi). radiaui pC' ~cundil. liniile de Curţii Încep ~ă . \"ariahiIă după o lege ~imil. \ ilez:"1 lIJlghhll~\rrl N :l ~Jlirl'i in.i tie ft-gca induclici clcrtromagnetice.}dl.lrc c~/c da/. formula care dă yaloarca fluxului magnetic În lOii te cazurile est<·: (7. To figura 7-2.1. Ia planul spirci.t \ ':lriatÎt'i nu:-. astfel indl formula nu mai este yalabilâ. i:lr llOghiu l ~. iar Y:I_ Qarea lui (c. suprafaţa spirei şi cosinusul unghiului pe care-l {ace directia liniilor 111C1glltfice CII normala (perpelldiculara ) la planul spirei .o pozi-ţie oa reca re cu planul spirei din poziţia 1 ca in figură . f. aJfa ~" . După poz i ţ ia lj. fluxul prin spirit . Deoarece fluxul magnetic are o variatie ('o s inus oida I ă (in general se SPl1lH~ sinusoidală. n fluxul r1imint: negativ .1 eu un unghi cx = "l"t /2).)I este I"(.i \". care d:i yaloarea fluxului magnetic ~ În toale cazurile este urmilloarea : {lu:!.AT 81 După pozitia .{ia magnetic(l.:!!! fl1Cl.\r:i ("u .Io. S.l' lr/a!Jllelic (Il/ema/il! siflu" . .i!nt'j il' \'l\1"i:.. ~e poate scrie: :X=Nf unde timpul l este comdderat in set-Uiule.J c{m.1I:-el':l . 1 ~i pin.\" lJltl.~T . pc scurt. ad idt {lllxlIl magneti c a devenit Ilegali v (poziţia 4) şi SClHlr elin ce în ce.:.oidal.. illtre prin cealalt.1 ) ~pirh. de :lnmeDra. zentată Variaţia fluxului • literă grecească ce se citeşte . s-a notat cu N normala.\P.X=(. sau. ia r S suprafata inchisi! de Formu]<l al"easta a nuxului magnetic este valabilă: ins. In consecinţ:1. Apoi liniile rle forţă Îşi sdlimhfl din nou r"ţ. ('u: <bm = B. pină cind in poziţia devine' minim (sau maxim Ileg'ativ). De cele mai multe ori. Dac[t se n otează cu IX· unghiul planului spin·j dintr.l numai dacii liniih' magnet ir~ s înt perpendiculare pe planul spirei. unde H esle va loarea inducţiei (7.nllernali\-. magndice. Se vede că unghiul pc care-l race această normală cu directia liniilor magnetice este '1:. ridică fluxul re devine pozili\' (poziţi" 8) şi ("1"f'~te pÎn5 <ljungl~ din nou maxim in poziţia 9.

d este in fază cu siuusoida forţei eIectromotoare e din figura 7-2 (' .3) a forţei electromotoare de inducţie. =wl este l'cprczcntatii . ".c/2 faţă de sinusoida care reprezintă fluxul magnetic. minim ~ i zero simultane. De obicei. .4) i =-Imsin( wl-q». dacă două mărimi alteOlative sinusoidale nu au punctele de maxim. /> şi 7-2. Dacă două mărimi alternative sinusoidale nu sînt defazate una faţă de alta." Legea de '(arLaţic a rortei':clcctrom~toare de inducţie c~te: e=Em siowf. Corţa electromotoare e. in care s-a ootat cu Em valoarea valoare dată de ' relaţia: maximă (7. c. se spune că sînt in {a:d. Din această Caud. adică se va produce un curent electric. sau de[azafă. =wf. cind intr-un sens cind tu sens contrar.5) in care Im este valoarea maximA a curentulu i iar Corţei iar siousoida curentului din figura 7-2. De exemplu sinusoida trasată punctat În figura 7-2. <." ţie livă Relaţia (Z.3) arată că forţa clectromotoare e variază sinus9idal Î~ 'rupede 7.> defazajul sAu in· urma electromotoare. va face ca eJedronii din circu it să se deplaseze de asemenea in mod alternativ. din cauza anumitor proprietăţi ale circuitului electric. d ar fi trebuit deplasată spre stinga cu unghiul 1 faţă de sinusoida forţei eleclromotoare . c că sinusoida care reprezintă forţa eledromoloare este deplasată spre dreapta cu intervalul . forţă eJedromotoare alternativă : f'leC'tromotoare in funcţie de tt. ci are un anumit unghi de defazaj 9·. in urma fluxulu i!D cu unghiul *12: Se poate spune şi invers: fluxul magnetic este În avans sau de(azat inaintea" forţei eleetromotoare e cu unghiul -::/2. ele se numesc defazatc. schimbindu·-şi în mod alternativ ~nsul. Se observă in figurile 7-2. Dacă curentul ar fi fost defazat inaintea Corţei electromotol!:re cu uoghiul 9. (7. • Literli g r ecească ce se citeşte "fiM. formula lui ar fi Cost: î-I m sin(<s>l+q». Se spune că forţa elertromotoare e esle În intirziere. in~m~ Corţd ~ pe scurt. după cum se va vedea.. tn general. de cele mai multe ori in urma forţei electromotoare. sinusoida curentulu i nu este in fază cu sinusoida forţei electromotoare. Dacă cele două perii din figura 7-1 se leagă Între ele printr-un conductor. care va fi tot alttrnatio sinllsoidal. d (trăsătură plină) deplasată spre dreapta cu unghiul 9 faţă de sinusoida fortei electromotoare e din figura 7-2. . se numeştt' forţă eJectromoloarc' alfema- sinusoidaU1 Variaţia 5:3U. Sinusoida curentului este reprezentată in figura 7-2. astIel incit expresia care reprezintă sinusoida curentului i este: (7.

un eonductor de rezistenţă R trece un curent continuu 1. la capetele condudorului există o tensiune a/.)j 1u apare o forţă eledromotoare rezultat. lema1ir>f. acest ulu i iUărimile . lntrerupÎndu. cUTentul.!t o arc spiTelor bobinajului.I : Valoarea mnximă a acestei tensiuni alternative este: astfel Încit formula tensiunii alternative devine : li = Um SillW 1. Un dispozitiv care poate produce curent alternativ pc baza fenomenelor explicate mai inainte este magnelolll. In fiecare spirft a acestui bohinaj ia oa~tere cite o forţă clcdromotoal'E:' alternativă de inducţie.ă se leagă printr-un condudor cele doua Fig_ {. o tensiune conlinmi: 1n mod analog. la capetele acestui con ductor existi. La bornele in lrc-g!lIIlÎ 1 hill. a dirui funeţionare' re ~ zultă din figura 7-3.'2. dacă printr-u n conductor de re zisten ţă R trece un curent allunativ i =Imsinwf. tntrc polii N şi S ai unui magnet permanent se roteşte cu ajutorul unei maniveJe (nedesenată) un miez de olt'! .. Se poate ' explica expresia fensiunii alternative pornind de la circuitele de curent continuu .s{' UTIlS. Dacă printr. in circuitul astfel format y:\ trt'ce un functionare al magnetocurent alternativ. (7. există şi tensiuni· alternative.llTE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 83 După CUlll există forţe electromotoare " alternative. care se Întîlnesc mai des sînt: tensiunea.ă d in suma tuturor forţelor elcelromotoare (' ore~punz. în jurul căruia se găseşte infăşurat bobinajul n din sîrmă izolată. forţa electromotoare fluxul magnetic. P rincipiul ac borne.6) electrice alternative sinusoidale. Dac.CIRCţ.

= (o)·t= 21( . apare o scinteie electrică ce poate servi. valorile unei mi'inmi electriee alternath-e Încep să se repete. 1n cazul curentului alternat:îv. care esle valoarea la lin moment dat. are o valoare maximii nHmibi alternativă amplitudine. De exemplu . amplitudinea este I m . I IJ 1. un interval de timp care corespunde unghiului: <.'. CARACTERISTICILE PRINC IPALE ALE i\fĂRli\lILOH ELECTRICE ALTERNATIVE SINUSOTDALT:: Fiecare marime electrir.: flOfl • 011('/'/1(7I1Id Il livij d aalMÎ .I. F iecare După mărime cJectrkă repre zentat ă prin sinusoida din figura 7-4. de exemplu. pentru aprindere:l comhustibilului din cilindrul unui motor Cll a rdere internă.7) o/le. Există ~i alt!.ă alternativă are o valoare instantanee.pul Fig. . 7-4 . Acest timp notat cu T se numeşte perioadă şi rezultă din relaţia: (0)' T=2rr: adică : T =~ . tipuri de magnetouri.circuit (printr-un dispozitiv special). Caracteristicile curentului alternativ. w (7 . pentru "urentul alternativ : i =lm sin (0)1 valoarea instantanee este i. indeplinind diferite functiuni.

. trebuie să se găsească o valoare care să po ată fi uşor măsurată şi să caracterizeze in acelaşi tlmp mărimea alternat iv ă respectivă. valorile efica ce prin litere mari. pulsnţia este: w=2. prin litere mari urmate de indieele m. XI) sin t astfel construite.~-· r [ w T z~ (7. cii O tensiun(' alternativă arc 220 V. perioadă..-: . in cit indică yalorile eficace.= / . numită valoarea eficace (sau efectivă).-:. Sinusoida corespunzind unei perioade se imparte În două al/emun/e. una pozitivă şi alta negativă. o perioadă T se împarte in două scmiperiO:ldc. Fiind variabile in timp.'cH·nţa sl:lndardizală de 50 Hz.=(. In practică este necesar ca mărimile electrice alternative sit fie măsurate.între şi se mii-soară in radiani pe secundă pulsaţiI' şi frervenţă există urmă­ trWrt'<l relaţie: P\'ulru fn. frecvenţă.41 (7. de exemplu. cind se spune.50 =31 4 rad/s.) poartă numele de pulsalil! (rad/s). se intelege valoarea u/lui curenl continuu care. respectiva tensiunii alternative (v .-. trecind printr-o rezistentt'i produce aceeaşi c«ntilale de cdlduriI (are aceeaşi eficacitate te rmică) pe care o produce curenlul alternativ În ace[(lşi interval de timp. Intre valoart>a maximă /111. pulsaţie. _0. corespunzind Liecare unui unghi . alternanţe.8) rezultă el'. Curentul declric din reţeaua oraşului Bucureşti are o frecvenţă de 50 H z.lrc mărime e lectri că alternativă se caracterizcazii prin valoare instantam't'. De obicei.8) Mărime:! (.707 1m. In vorbirea curentă. valorile instantan~e ale mi'irimilor electrice alternative se Doteaz ă prin litere mici. v2 1. este ega lă . Intre frecvenţa şi perioada T ex istă r. Prin ualoarea e{icace a intensităţii unui curenl alternativ.)/=.~~~~_ _ _OC="=CU='C'O E. cap. ('are este o qloare slanrlardizată.. a unui curent alternativ şi valoarea sa eficace 1 există relaţia: l~. se sub inţe lege valoarea sa eficace.' alorile maxime. Ampermctrclc şi yoltmetrelc care servesc pentru măsurarea curentului alternativ. amplitudine. Fiec. Pentru aceasta s-a ales o valoare.7 :. valoarea eficace a oricărei mărimi electrice alternative cu valoarea sa maximă divizată prin V2 .DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT Numărul eare :lrată de cite ori se repetă illtr-o secundă toate valorile dintr-o perioada poarta numele de {recDtntiI şi se notează cu măsurindu-se în perioade pe seCllndă sau hertzi (Hz). Din relatia (7. iar ..l. relatia: r-. 10) Prin analogic.

EFECTELE CURENTULUI ALTERNATTV Ca şi curentul continuu. şi intensitatea eficace .42 A. tensiunea maximii U". In cazul curentului alternativ.. Aces t a este efedul termic al curentului alternativ.ă ~ spirei «)=31~ rad/s.41 • A R. = 18. astfel incit forţa portantă nu -şi.1.are leaga perHle Rc=1.41 lm= E". 50 3. U = UtJ> =~~9.. deşi inducţia magnetică Î şi schimb~ periodic semn ul. ca şi în cazul cureutului continuu. un electromagnet cu curt'nt alte_ rnativ poate atraga piese de oţel. Înc.=314· 0.41 1=-= .84 V.84 =1 3. Din această c<'luză.&4 =9.5 O. 2 · 3.5'9.5 r.. trecind printr-un conductor.99 V._ s u prafaţa spire i Învîrtitoare"S=:40 emi..5=2Q 41= '1>.= 0.(}4 = O.. U fntre perii. (.= 9.14 I I T=. y:r fF2 = 0.!!. curentul alternativ. Pe efedul luminos al curentului alternativ se bazează funcţionarea lămpilor electrice.2= J4 .32 V 1. pătratul valorii stlle rămîne Însă mereu pozitiv. îl încălzeşte. În figura 7.41 • Wb E= E~= 18. Se cere. Se presupune.13 V."'2 =6 66 1'2 1. 2 I=.!. Um=Re'J m= I.=M ' tll". forţa eJectromotoare eieclrouioto3re eficace E In spiră. firul devine luminos. Inducţî a magnetică a acestui dmp este şi ea alternativă. E".. Raolvarl!: Din reJalîîle arătate tensiunea eficace mai tnain1e rezultă: 4>". frecve nta f şi perioada T. intelldtatea şi maximă 1". S-a arătat că forţa portantă a clectromaguetu lui este proporţională cu pătratul inducţici magnetice (Efi). c împ magnetic alternativ. rului c.+R ~ =RI=O. şi fluxul eficace'" prin spiră.= .=B -S=I. viteza ~nghiular.) 314 _ 2.02 s. cuptoare." maximă Em şi forţ a ELECTROTEHNICA GENERALA Apliooţia 7-1.5' O. Un electromagnet alimatat în curent alternativ produce in jurul său un.ălzi-­ toare. dacă se încălzeşte un firmetalic pînă la incandescenţă cu cure nL alternativ . I a curen tului În circuit.5+1.06=18. 5 (1. De asemenea. schimbă sensul. rez-stenla electncă a splreJ R~= O.. fiare de călcat.=50 Ht. radiatoare.. fluxul magnetic 4>u. Iar rezlstenla conduc t. că jnductia magneticiî a cîmpului B= =1. . . R.".06 Wb . O scric de aparate funcţionea z ă pc baza acestui efect termic. 1'2 ..06 = O 042 1. Curentul alternativ produce în jurul său un cîmp magnetic alternativ. 1.

. In miezul de oţel al unei bohine de curent alternativ se produc pierderi prin curenţi turbionari şi prin fenomenul de hiskrezis.4.u1tă că şi curentul alternativ produce efede mugnetice. nu poate fi utiliza:t la încărcarea acumulatoarelor. cu axa Ox este: sul saţia w săgeţii a=wl. in electroliză şi.7-5 se consideră două axe rectangulare xOy şi se trasează un vector OA . din cauza variaţiei -cimpului magnetic. variind periodic ca valoare şi ca sen!>. după timpul i. . Proiecţia vectorului OA =Im pe axa Oyeste Imcosr. 1-5.CIRCUITE DE CI. curentul alternativ produce e{ede fiziologice. Unghiul format de vectorul OA. la o anumită scară. rez. Reprezentarea cu axe de coordonate. atunci cind trece prin corpul unei vieţuitoare. trece curentul alternativ: i = Imsinwl. 4. in general. ALTERNATIV l'40NOFAZAT 87 Din cele d(' mai înai_ ilte. trasate intrerupt) cu o viteză unghiulară constantă egală cu pula c.erea de efecte chimice. . REPREZENTAREA VECTORIALA A l\l ĂRIMILOn. Se presupune că veriorul 0. o lungime egală cu Im. In figura. Curentul a"\ternativ. se roteşte in sens trigonometric în jurul originii O· (sen- vectorială Fig. ELECTRICE ALTERNATIVE SINUSOIDALE Se presupune cii printr-un conductOl. avînd.urentului.l. Ca şi curentul continuu. pentru produc.)'RENT .

de la (~a re s·au sOl'ouL unghiurile de defazaj. 7-6). pentru rcp\. . printr·o construrli(' grafi că simplă. uude ~: este unghiul dintre Jm şi Oy. sau unghiul 'il' eli vectorul Im. toldeauna Însă lm' gă ~ in­ du·se in avans fat.tiv: În intirziere CII unghiul 1p" raţă de curentul i. că. l' m şi 1"m.'. Amindoi vectorii 1". Direcţiile celorlalţi veetori rezultă in raport cu unghiurile lor de defazaj faţă de originea de faza (fig. Se presupune dc I'xcmplu. Pe această constatare se hazcază repn'zcnlarca "eelorială " mlirimilor electrice :lltcrnative. proiect.fi de 1". tn praetic:1.' l'rle complemclI· In cunscci n p.88 ELECTROTEHNICA GENF-RAI.Icceaşi viteză unghiulară (o.}..('zcnlarea simbolică a celor trei curenţi altanath'j i.3 = lm3siA(wl-~" ) reţea (fig. deoarece ar ('omplica inutil fig ura.. j' şi i" prin vectorii 1". se trasează orizontal. rJ. 7-7).! = lm. Reprezentarea v ectoria lă se poate aplica in mod analog şi pentru cele· lalte mărimi alternative . Cu ajulorul i'eprezellUirii vectoriale se pot inlonti de multe ori calcule lrigollomdrke mai complicale. şi I'n! se rotesc CII . reznltă : cos rJ.ia vectorului pe axa Oy este: adie ." (scllsul orar pc figură) .)/+9' cu axa O~:. Curentul in este reprezenLat prin ve dorul DA" ="'1/1.40' =['11/ carc face unghiul (. JU'oieclia vectoru lui Im P(' axa O!l este mereu egală CII valoa rea c urentului a lternativ i.)/ +q/ ) defazat cu unghiul 9' in 3":\lIS rată de i. este egalii cu valoarea instantanee a curentului alternativ i.' = sin IX. Se con sid erii un alt curenl alternativ: i' = 1' mdn«(. cu unghiul q:.. poartă nllmele de origine tie fa:ă ~i dl' mullf' ori. care face cu lm unghiul1p" in Sl'IlS llegati. poate considera ca vectorul l m relu'czilltă :Icest curent.. la un nod oarel'are dintr·!) "in prin trei condudoarc enrclltii alteruativi : il = l "'l sin (o)/ i. 11 u se mai trasează ş i axele de coordonate xOy.l in jurul originii O.!sin(wl +?'} . Se consideră un al lreile:! 1'L1l"(' llt alterna. se. Curenlul i' poate Ci de aSCIrH'I1('a reprezentat printr-ull alt \'c('lor 0. Deoarece in t impul rotaliei sale.. Deoarece un ghiul lar ('11 IX. Vectorul OA =lm corl'spunziitor cure ntului i.

!. carc reprezintă defazajul {'urt'ul"ului i f:l.ţ:1 ilt" originea ne faza.'.lm2-"in(wl+'i") + I ru:! sin din(CiII-'fl"). Reprezentarea vec· lurialii i...'irii axe de coordonate Fig. Se _compun grafic vcctorii . ar trebui să se gaseascii suma. Fig. Compunerea vecloriala il curenlilor altemaljvi. tn figur3 7-8.i.6.--o . \ \ \ . --- /"..oi 11112 obţinîn(1 rezlIltnnta ['m. Unghiul 9. care pleacă de la aee- i =i I +i:!+i a = Tmjsi!l<oJl ·{. \ . Se compune f'm cu 1m3. . 7·8. la un nod.2 .? m i l Fig. nod. -.llIx'n(ilor i" it ~i h. yectorul In'! a fost ale~ ca originc de.C1RCUITE DE CURENT ALTERNATIV M01'fOI'. 7·7. l. 7. . fnz~.şi ia s-au reprezentat prin vedorii 'Tl). {'uTentii il' .:uma :t!gehricfi ~ (. Acest calcul destul de complical.\UT şi laşi se caută curentul i în al patrulf'a conductor. r. 11112 şi !m3 01 lungimi corespunzătoare scftrii alese pentru intensitatea curenţilor. obţinindu-sc fCzultantâ totală 111/' Această rezultantă tolală n'prczintf~ curentul alternativ 'f1il care este . ved orulu i ... Valo:m'a maximă lm a eurellLlIllli rezultat se ohţine m1tSIlrînd lungimea lm şi ţ in ind St~am::1 de scara grafică aleasă pt'lltrn inlPnsitatl"a cure nţilo r. Curenti alter· nativ. se miisoară de asemenea pe figură. Prin calcul. S(~ poale illlocui prilltr-o constructie grafica.

condensatorul se d!!l)card şi apoi se reincarc[j cu armătura din dreapta pozitivă şi armătura din stinga lleglltÎvă .~ i~ tf'nţa adin(iJ. este legata la potenţialul nega-tiv al 'i. la un potenţial .{ ril· ernafiu prin circuitul din care faee parte. cu sarcini poziti"e. Se consideră.ă total ă consideră (7. iar armătura din dreapta. 7-9).a R. de asemenea. dena'rece numai in aeest caz unghiurile dintre vectori rămin constantI'. Ca urmare a circulaţiei elerlrollilor Între sursă şi armături.dtiv . Dacă valoarea eficace a tensiunii la bornele sursei este U. In acest timp. iar pu!snţia sn w. La un moment dat. iar nrmătura din stinga. CIRCUITUL DE CTJHENT ALTERNATIV CU REZISTENŢA. una dintre armături. electrOlJii vor circula prin cond ucloare iu sens in\'t~rs. num eşte ~i rf'. tormula care d5 valoarea eficace a curentului ce trece prin circuit este: Se rezistenţ. Concluzia finală e"te că lin condensolM lasă sd Ireacli curentl.m.11) . Pe 5. illductivilalea L şi capacitatea C sint legate in scrie (fig. la potepţ!alu l po. armăt.d.ura din stinga se va găsi la UII potential nega ti\'. 6. CONDENSATORUL JN CAZUL fUR&'\ITULUI ALTERKATIV • Se cons ideră. JNDUCTIYlTATE ŞI CAPACITATE iN SERIE un circuit cu o sursă de curent alternativ format dintr-o R in exteriorul sursei (iu cazul curentului altern at. din mai multe bobine de in ducti vitate tota l ă L şi din mai mu lte condcnsatoare de capacitate totală C. armiitura din dreapta se incarcă cu sarcini negative.ursei. se va produce din nou o ciretllalie ele electroni în sem: invers ş. lIn condensator legal la o sl\rl<O ([e ':un!nt alternativ .mărimi ~ceeaşi diagratiii'i vedorială toţi vedolii trebuie să corespundă UDor ' electrice alteruative cu aeel'aşi pulsaţie sau frecvenţă . .a. iar ce alaltă armătură. cca din dreapta de C'xemRlu. pozitiv.Î\· rezistenta R se. După altii schimbare a altern anţei. După ce se schimbă alternanţa tensiunii ' dată ne sursu. că rezisten ţ.

1-9.17) cos...presia : Lw .~ I ' !fc l{.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT 9l Expresi" : (7.-I-= X C'" (7. Readan\clc s(' măsoară de asemenea In ohmi. iar l/Cw este reacfan(a capaeifilld. .. Orcuilul de curent altema!i\' cu rezislenlă indudivilate şi capacitate In serie_ :r=z:=J . .Y R' R X'~ + snu R 1f?l + (Lw--)' / I l r reZllltă din : L" (7. aplicind formula generală." . fiind valabile şi in orice caz partic. Se presupune.w eS1:c reaclanJa induc!iva. din care T. 11 ). Î-IO).15) Formulele (7. .ular: dacă in circuit exisUi oumni rezistenţa R .12) !'oI! numeşte impcdalila cirCldlului şi se ml'isoarii in o-hmi.16) tglP = 0 (7. . (f. (7..:i Lermenii ('are cuprind R şi C etc.13) se numeştI:: reacfa n(a lolu/ă a circuitului. de exemplu. că există numai R (fig.14) şi (7. se obţine: 1=. Se poate scrie deei şi: 1= u z u V1V + x~ (7. In acest caz.14) ca rt: reprezintă o lege analogii legii lui Ohm in curent alternativ. u R (7. E E x. dacă exist:\ numai L.. ..15) sînt generale.. şi Unghiul de dcfazaj IP Înlre tensiunen U curentul 1 n 'OS?~7.? = 1. se anulen.- Pig. . se anulează ter menii care cuprind L şi C.

20) . Din relaţia (7. .) rezultă: adică valoarea eficace a tensiunii la bornele ullei rezistenţe este egald sul dinlre valoaua rezistenţei şi valoarea eficace a wrttlfl11ui prin CII produ- re:islen{ă. 7-10.. 7-13). Circuit de curenllliternati ll cu induclivilatt'_ iar: cosrp = 0. Fig. u Lo (7.19) Fig_ 7·13. ln figura 7.se r{"g:l se*tc legea lui Ohm din curcnt continuu. 7-12_ Variatia lensiunii U şI a curentului tn cazul unuÎ ci rcuit de curent alternativ cu rezistenţă. GE. vede că in cazul \Inei rezistenţe..11 . vcctorială Deoarece qJ= O. "' .. (7.LA Deci . Fig. rezulta că o l'e::istenji1 il nu defa:ea :ă curentul a/{ernfltiv care o parcurge. 1n figura 7-12 se arată 1iÎnusoidcle tarc reprc:. Circuit de curent alternativ cu rezls· tentă. tgcp = 00 ~i deci il.is!enI ă . L (fig.""ERA. forma generală devine. ---~/_.-..1(.: I ~ -.Întă variaţia valorilor instanlanee respedi ve ale te nl)iunii II şi curenttllui i. tp """o. {aţei de tensiunea aUernatil/c/ la bornele re:islen{ei.!1. Figl 7·11 Diagram ă in cazu! unui circuit de curen! allernativ cu re7. Dacă circuitul cuprinde numai o illdu('tiyitatc f. la borncJeunei rezistenţ e şi a rurelllului 1 te o parcurge ..se arată rcprcz('ntarca vcctorială a tensiuuii 1. Se.92 ELECTROT'EHNleA.

21 ) adică valoarea eficace a tem-iunii [a bornele IInei induclivilă(i este egald fll produsul dintre llalorile inducliuiMţii t.22) Iar: 4' 059 = O i tgţp =.15.23) Din relaţin (/. 2 (7. unde wesle pulsafia tensiunii. ia. Fig. Varîalia tensiunii U şi a curentu lui i in car-u! unul circuit de curent alternativ cu inductiv!lale. ) Î Fig.urcnlului f i tensiunii in ('azu l j n(lttcti"it ii \ ii. In figu ra 7-18 se ara tă sinusoide le care reprezintil variaţia \-aloril or jnstantanee a le tensi unii U ~i. 7-14. In fi gu ra 7-17 se a raHI reprezentarea vectorial.20) rClult.rl'lmn yedoria l ă corespunz:1t{lare pentru cur('nt ~i tem·june. il / ~. sinusoideJc .cmcUITE DE CUREN'T' ALTER:'AT1V 1IIOXOFAZAT 93 Din relaţia (7. in riţ!urn 7. in calUl unui circuit de curent alternativ cu inductivit~t e . Diagrama vectoriali!. "alo"n"" (·fÎ(':1rl' :1 nlrenlulu Î este: care (7. III figll!"a 7-14 Ş{' . Din rc1n(Îa (7 . Din relalia (7. rf'~ r~cti\'. tensiUnii U la uornele une i ~a pacităţi ş i a curentulu i 1 ce o parcurge.iei (. .19) rezu lt ă: U= LwI (7 .- 00 şi deci 0 """ -":':" .n urma tensiunii la bornele inducli uilă{ii .1C1ic-ii: va/oarul eficace a lemiullii alfemafiue la bornele /Inei c aparilă!i C este cyaM CII raportul dintre valoarea 1 a cLlunlului ce trece prin capacitatea şi produsul Cw . paloarea pulsaţ.23) rezultă cii o capacitate de{a: eu: /' curentul alterna/iu cure Q par curge ClI unghiul rt/ 2 III auans fafli de tensiune// allernafivi1 la bornele rupll cită(ii .lr:'ltfl diap.l. 22 ) rezult'i: } 1• ~­ I Cw' (7 . 7· 1[i.) şi valooua eficace a curentuln i / prin Înducti vitale. a curen t ului i.24) . Dl\l"fI C'irnlitul cI(' (un'llt fil\(>rnath' ('uprinde llulllni 'l ('apa6late C (fig. 7-1(.) .).l rii Q ÎlIdur(an( (/ de{a :ea:1i cl/unlul ullenwliv o !HHwrge CIt un!lfliul -::/2 .

7·16. se obţine vectorul D." I ] 1I 1.'iICA GENERALA Cunoscînd diagramele vectoriale pentru cazurile particulare reprezen - tate in figurile 7-11. care reprezintă tensiunea la bornele circuitului.F. Compunînd acest vector VL ~ V(J cu vectorul lJ R ..ntlllui I l.. vectorul rezultant respectiv are valoare:l []L~UC.r:/2 În urllln cure. s-a notat eu Ue =1/Cw valoarea eficace a vectorului care reprezintă tensiunea la bornele capacităOi (tem iune r\f'fazntu cu unghiul -. 'fTiunghiul dreptunghi A Re se numeşte triunghiul fmsillnilor. u i c wl T I --.. Din ace ~t triunghi rezultă relaţiile (i . inducti vita te L şi o capacitate C. inductivita le şi capacitate în serie. . Circ\l il de curent alterna tiv COl capacitale. Diagramă vec!orialii tn cazul unui circuit de cu· rent alternativ cu upacitate. FigI 7·18 Variillia tensiunii U şi Il cu rentului i în cazul unui circuit de cureni alternativ cu cllpac!tate. Vectorii {]L şi Ve gă sindu-se pe aceeaşi direcţie...J .15). Compunînd vectorii care reprezintă tensiunile U R. ll ) şi (7.1.. lj RI Fig. 7·19. se obţine tensiunea totală U la bornele circuitului. 11 il ~ ~ . după cum reiese din figură. Fig 17·17.ECl'ROTEH. 7-14 şi 7-17 5e poate trasa diagrama vectorială in eazulgeneral cind in drcu it se găsesc legate in serie (fig.re reprezintă tensiunea la bornele indudivităţii L (tensiunea care este defazată cu unghiul rd2 inaintea curentului 1). Fig. U L şi Ve. = Lw! s-a notat valoarea vectoTului c<. de asemenea. In figura 7-1g s-a notat cu ! valoarea eficace a vectorului reprezentind curentul care parcurge circuitul. Diagrama vedorială pentru un circuit de curent alternativ cu rezis· tenţă. iar cu V R= RI valoarea eficace a vectorului reprezentînd tensiunea la bornele rezistenţei (in fază cu cUTentul 1) cu' U J. 7-9) o rezistenp R..

o ioduc· t. legate iu paralel.!zlt or cu reiis1eriţa R =400 1) . I. Intr ·un citcuil se· lea gă ili serie un ind. JNDUCTIVITATE ŞI CAPA CITATE IN PARALEL 1n f igura 7-20 se arată un cirr.' f:o:u vedorul tensiunii U..82. luindu-se ca origine d-. R V şi este reprezentat de un vector În fazălcll lJ.uit eare cuprinde: O rezistenţă!R.w .~ z VR' +( L~ -_ Cwl " 1(}6 )' 100 ·314 400 ::-r====38::0.==: = 380 = O A 490 '78 VOO'+ 4 ( 1 '314 _ R COS ? = l = ~1~ +=[='_=3=14=~~=:O"'. care menline la bornele circuitului o tensiune eficace ' U= 380 V cu o frecv e nţă (=50 Hz. dup ă cum se Yed(' ş i pe figură.~=')2 = 4-90 = 0. O sursă de: cu rent alternathr cu pul saţi a w produl'. e z o J var e: Valoarea pulsaliei este: w=2"'i.====. Care este valoarea eficace I a curentului din circuit şi care este cosinusul ungIliulul de defauj 'P fnire-curenf şi' tensiune? - R.Aplicaţia 7·2. =2·3:14 ·50 = 314 rad{ s Valoarea ...islent ă neglijabilă şi un condensator cu -o capacitate C=I OO!-tE Acest drolil este alimentat de la o sursă de curent alterna tiv. o bobină av tnd o lnduc!ivita le L=I : H şi o re7. C1RCUrr DE CU RE NT ALTE RNAT1 V CU REZISTEl'ffĂ. Pentru a afla valoarea eficace 1 a curentului produs de sursă. Curentul care trece prin inductiv ltate este dat de : u h -. ~ ~iicace a curen~uJui este: V"-<_ -:r:======:: ~ U I ~.ivi tatc L şi un condesator de capacitate C. /=40=0'= ' .! la bornele acestui circu it o tensiune alternativ ă U de pulsaţie (0).: 100 ·314 400 7. Curentul care trece prin re zistenţă este dat (k"'": I R """ .. se trase ază diagrama vedorială din figura 7-21.

24 ) Unghiul de derazaj ? dintr!. . r. indudivitatc ş i capaf'itate in paralel).Circuit de curenl alternativ cu re:/Jsl enjă. induclivilale fi capacita te În paralel. Din acest triunghi rezultă valoarea rurcnlu[ui dat de sursii : (7 . 0-) -~r. astfel după cum se vede pc diagramă .' " ~ . le = UC{o) şi e!'le reprezentat de un \'C'dor cnre rac(' unghiu l 1':/ 2 inainll'a \-cctOlvhti R nnn . r.tă conductorul cu rezistenţa R . Triunghiul dreplunghif" 11 BC se numeşte triun ghiul \lIre/di/of. (-' -cool' t R- 1-w C-_:) . Yedorul ("are reprezintă ('urentul J produ s de sursă rezult. Dacă nu cXÎ!. _ ---' Fi~.tellţ ă. η2L Diagrama vcc10rlală a schemei din figura 7·20..'cetor care face IIn~hiul n /2 in urma vcctO~:III11i Curentul car€' [rerc pric capaC'itate Tezllltri din. ~ Î elite rcprCZl'utat de un .ă din compunerea veclorilor IEI.ă termenul care cl1prinde pc L elC'.. se anulea1.2. U. i·20.! 1 şi U rezultii din 1< <lcelaşi triun ghi drrptl1nghic : cos-v ~ V'.+. IL şi l e. dacă nu există induclivitalr<l 1. se anul ează termenul care cuprinde pc R. L-_ _ "-' _ fig.oJ 19:~ = '-ro " J Formulele (7 .. .» s int yalabile pentru cazul general (circuit cu rezh.24) şi (7.

:e ncrală .~ura 7-20 lipseşte intre punctele A B ('.{lllductorul de rezistenţă R (aceasta Înscamnă in realitate că intre aceste puncte rezistenţa electrir' ă eslc foarle mure. Dar ă : Înseamnă că: - 2 . şi U se obţine din: tg Dacă.ă de tensiunea U.'\LTERNATIV MONOFAZAT 97 şi Se presupune . inşe um nii că • iar c\!t"€'ntul este defazat in urma tensiunii.ia : Dt>. Curcntul total \'a fi dat dc: Unghi ul de defazaj rezultă din: 7 - :Stetro\eîlnlca :. curentul lotal \"a fi dat de rclaţ. Se presupunl' acum că în schema din figura 7-20 lipseşte intre punctele A şi B inductivitatca 1. asemeuea.. teoretic infinită) . unghiul de defazaj Între 1 C<lsrp =0. ~=OO..CIRCUITE DE CUREl"<' . iar curentul este defazat inaintea t ensiunii U. In acest caz.!2 fat.ă în schema din fi. R('Zultâ : că curentul 1 este defazat cu unghiul rr.

10 rezultă lnsă că În acest caz capacitatea (. La bornele acestui circuli se aplică o tensiu ne alterna ti\'3 de valoare eficace V=220 V ş i f recvenţ a 1=25 Hz. Pe unI dintre ramuri se g1lseş te un radia tor eledric cu o rezistenţă R=200 (1. R -Cw ceea ce arată ('ii unghiul de defazaj este negativ ş i deci curenlul 1 este defazat inaintea tensiunii U.V ~.1 .150 '[ 0. iar pe a treia. El!ALA . -j'- Valoarea eficace a curenluhll prin U rezistenlă este : 11 = . eare este valoarea eficace a curentului loialI? Care este valoarea eficace a curenţilor Ilo It şi lJ din fiecare ramură? R.98 ELEC'rROTEH.= .-. şi deci cureut ul 1 este defazut Aplietllia 7·8.2 ·[:)7 . DacA in schema din figura 7-20 nu este condensa lor intre pun ctele A şi B. este nulă.-\. Valoarea pu lsaţiei este: w=27t '{=2 '3...151 -2.=1.14 '25 = 157 radls Valoarea eficace a curen tului lotal este: I.13 A.F. pe a doua ram urii.2 H şI rezist ent ă neg lJjabllă. dar de su prafaţă foarte mică (teoretic de suprafatA nuIă).>·UCA OE. Din formul a 1. Un circuit electric cuprinde trei ramuri în paralel. R 200 220 .'.~ - L(i) II . ..CI» )'. aceasta echivalează cu sit uaţia cind ar exista totuşi un condensator cu armăturile tn A şi B.1_+(' /'Rt - Lw .V' +l ' _ -220 - 2W - 0. . .-f}0 Z Unghiul de defazaj rezultă d in: cos sau. e z o I var e. Lw R ceea ce arată că unghiul de dcfo..zaj este pozitiv In urma tensiunii U. Curentul total este dat de relaţia: J~ u1/"R'-. sau: tg CP=-. o ~o­ binli cu o induclivilate L=0.. tg 9~ .-.-.6. un condensator cu o capacitate C=150 v.

puterea activă este I!ga/ă CII produsul dinlrl! valoarea eficace a Il!nsiunii.26) unde: Il = V 2" U sinUll Put. Ci nd factorul de putere a re valoarea sa maximă. 8. 220 = 7.=l. se gă ­ efi puterea activă este : P=(J·j cos l' (7. Expresia cos q> se numeş te şi factor de plliere.e perioadă.IONOFAZAT 99 \ '<!Ioarea eÎieace a curenlului pri[] bcbinil este : J.11. . să (7.27) Îu C:He Uşi 1 sint valorile eficace ale tensiunii şi curentului.2 -!57 Yaloare3 eficace:a curent ului prin con densa lo r e:> le: J3 =UCw=220 -150 '1 0-6 '157=5. iar q:. Dacă se de-llumească plltere a/.şt.= . În cazul curentului alter. natill.CIRCUITE DE CLJlEXT ALT!o:RNATl\- j\.. adică cos q:. să media puleriî instantanee pe o H'.erea ilU.u ee j este: II şi prin care trece curentul alternativ de valoare p =u·j (7. 0. puterea devine <'gală cu produsul U -1..= - U Lto . . valoarea eficace a curentului şi cosinusul unghiului de de{a:ai intre curent ~i tensi un e.tantanee p are o valoare S-a convenit ca În curent alternativ variabilă în timp.28) Puterea aparentă este deci fie dată de o sursă pentru o egală cu anumită puterea activă maximit care poate tensiune U şi un anumit curent 1_ .wil se face această medie. PUTEREA ŞI ENERGIA ELECTRICA IN CAZUL CURENTULUI ALTERNATIV Pu ferea insfantanee p Într-un circuit la bornele căruia se aplică tensiunea alte rn Mivă inst:lntanee instanta. care poarti"t numele de puiere aparentă şi se notează de obicei: S = (j-I.18 A. este unghiul de defazaj intre curent şi tensiune. Tn consecinţă.

la definirea şi clarifica. işi datorc~tc numele aeestui colectiv de specialişti în domeniul electri c i t ăţii . Se vede că pClltru o anumită putere aparentă S. O .12 W . egal cu 1000 VA . Dar. Aceste unităţi de măsura au ('a multipli obişnuiţi kilowatful (kW). t ransformatoare ş. dă valoarea energiei respective.a.) dcfazează mult curentul absorbit. puterea reactivă Q şi puterea a par~!ltă S energiile activă IVp şi reactiva IVa In !louă zile? R e z o J var e. COIJsum atorii care au bobine cu inductivităţi mari (unele maşin.rea noţiunilor de pu tere şi enefJ:.ivă ~ e v or scrie. se obţine energia activ.-rie reacti" ii . lns ăş i unitatea de mă~ură internaţională a puterii reaetive.te puterea reactivă Q. conform cu relaţia (7 . De. Deoarece puterea multiplicată cu timpul t. Pu terea • Vezi paragr. paragr.. cît dUrcază această p utere. urmfi tor activ ă este: P=U·J·cos. XX.. puterea reactivă Q creşte atunci cind creşte sin <fi. egal cu 1000 W. se obţine puterea activă in waţi. Care este puterea activă absor bită de circuitul din aplicaţia 7·2? Dar P.100 ELECTROTEHNICA GENERALĂ Expresia: Q=u·j sin 9 poartă laţin: (7.. .i electrice.29) numele de putere reacfiuă. Dacă Aplicaţia 7·4. puterea aparentă in /lollamperî (VA) şi put erea reactivă in vari (var) .I. scade puterea activă P. deci cînd c reşte unghiul de defazaj <fi şi :icade facto rul de putere cos <p. făcînd prin aceasta să sc adă factorul de putere al sursei care alimentează reţeaua care nu poate da in consecinţă decît o putere activă P mic~ . aici interesul de a a vea un fado r de putere cît mai mare 1::.* Dacă se măsoară tensiunea U în volţi şi intensitatea J in ampt-ri.78 ·O. S şi Q e:xÎsUi re - deci: P' ~ S'-(f'. pc măsură ce crc. Budeânu. şi lâlollaru! (kvar). c.237 kW . kilovollampewl (kVA). Trebuie relevată contribuţ ia ~Hlllsă de un colectiv de specialişti romani şi in 5pecial dc acad. curentul in am peri şi t impul În secunde. Aceste u ni tăţi au multipli de 3600000 ori mai mari: kilowaUora (kWh) şi kilovarora (kvarh). egal cu 1000 vari . rezultă că energia activă şi react.. ent:rgia readivă în varsecunde (vars). I ntre cele trei puteri P. "unII . consumatori. respectiv : lV. astfel incit cer o importantă putere reactivă. în waţi-secunde (\Vs) sa u Jouli (J ). În urma tensiunii (unghi de dcfazaj mare).29)..31) WQ = Q ·l= U ·J sin 'P ·t se măsoară tensiunea În volţi. 5.?=380 ·O.8=237. şi cap.> =P·t=U·J cos 'P'll (7.

Se vede din figură efi wclorul curentului 1 este defazat Iaţ. cum . Se in drept originc de fază vectorul tcnsiunii U .UL COr-.4 V2\= 0.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV MONOEAZAT 101 Puterea reactivă es te : Q=U·J-sînq>=38Q·Q. 9.)... Diagrama v('eio· Tia!'. Energia adiv1\ este: Wp=P '/=237 ./2 înaintea vectorului ten5iunii D.-------~~.. Fig. Pentru a s(' \"eelea efectul condensatOlului [lsupra [actorului de putere. 7·22.ptor este d . u s fig . Curentul total 1 !it: ob~ine din compunerea vectorilor carc reprezintă curenţii II şi 1'1:..2% kVA.382 kWh. In paralel ea receptorul inducli\" se leagă un cont1ensat0r de c.lBUNAT:\. Se trasenzi:i apoi veclol'ul absorbit de reccptorul inductiv. li'. corespunzătoa re schemei din figura 7·22. Curcntul 1] absorbit de acest rC'C('.78·O. Puterea aparent1\ este: S = U'I=380'O.536 kvarh . curentu l h CI:' trece prin condensator este reprezentat printr-un vector ddazat cu ungh iul -. alimentează '1 :=0 '1 .ă de tensiunea cu Un uughi Ifl' TJlai mic decit unghiul de deCazaj 9 în cazul cind După a .12 ·48 ~ ' 3 600=40 974 336 Ws = II.7 8=296. se traseazfl o diagramă vcrtorial5. Energia reaciivă este : IVQ=Q '(= 177. fazat În urma tensiunii U cu unghiul rp.lpaeitate C ca in figură.48 .84 .c şUC".TDENSATOfl. " c J. ra În figura 7-23..84 var ~ QJ78 1\\-1Ir.ULUI ln rigura 7-22 este reprezcntati\ o sursă S de curent alternativ. 7·23.. Tmbllll<l lii\ irea fac10ruluÎ de putere cu ajutorul conde!lsa torului .------. care eli tensiunea U un receptor iIlducfiv (care conţine inducti\"i ta te şi i't!zistenţ5.'PHEA FACTO HULUI DE PUTERE CU AJUTOn.3600=30730752 var $=8.6=177.

8-7.'M=lfl-eos2 'PM sin '?=J!I rezu!ti~ COS2 '1' YI. Diagrama coresp u nzătoare . Aplicajia 7·5.>J/ = 16 '0..8 ? ________ __J le ti III.l'jclor economice eare rezultă in cazul unni faelor de putere.4. unde s-a lua t ca origine de fază tensiunea Ti şi s-a trasa t apoi vectorul curentului I.. de frttvenţă 1=50 Hz. . Curentul Te absorbit de condensator şi defaza t cu 9(f înainîea tensiunii (f.102 ELECTROTgHNICA G}:~EJL\ L/I. defazat cu unghiu! " in urma tensiunii U. Motor În parale! cu un condensalor. 7-20. .6 (fig.O. A .6=7. Re z o 1 var e.1=16 A la un faelor de putere cos ?M=O. C=J M 'sin t.8 0 - Deoarece: sin ! .8=12.8 V1=O. compus vec!orial cu curen tul l"M. se ob cos 9· tn consecinţă .' c---------J ii Fig.lf făcînd unghiu! <?M cu vector ul tensiunii U. CA: capacltale C şi ce putere reac!ivă Q trebuie să aibă con· densalorul montat în paralel cumo iorul.6 : . cos 'f' 0. absoarbe un curent de valoare eficace 1.6. Se considerii diagrama vecloria!ii din fi gura 7·25. nu există condellsator. figurii.. . 7-24). u ~ C veclo r ia lă " Fig.16 = 12 Â. In capitolul XX se dau amănunte asupra ~vant.2 şi in consecintă: BC=AC. dUPă cum tâ7eprezentat pe diagramă_ Observind figura 7-25 se poale scrie: I MCOS 'PM= 1 t cos 9 de unde: cos OJ. .8 A B=l ! 'sin9= [2 '0.A B = 12.~=O. Un motor eleclric M alimentat cu o tensiune alternativă U=220 V. va da un curent totall. S-a reuşit !leei cu ajutorul condcnsatorului să ţină un factor de putere cos 1p' mai mare decit factorul de putere iniţial. pentru ca factorul de putere al inslalajiel siî devină cos '1'=0. 7-24. . t . Imn.f 0.6 lt= __ ·f}>f= .€2=O. condensatorul permite îmbunătăţirea factorullli de putere .2=5.

. ' "~_ .' .)=2 .--.:tn figura 7-27 s-a trasat o di ag ramă vectorială pentru care s-a luai . Îmbunătăţirea factoru lui de putere se face de obicei la puteri mari În sistemele Irifa za le. ' . eficace a curentului este: .6 C~ . Deoarece: rezultă: .6 A.I _ _~URC'~_ ' U.. 1 .232 kvar cOf)~um ator il In practică. Se notează cu J valoarea eficace a curentului.--. de 10. REZONANTA ELECTRICĂ In figura 7-26 este repr eze ntată bobina B cu inductivilale proprie L şi rezistenta R lega l ă în serie cu un condensator de capacitate C. 7-27. '50=314. Diagrama vecloriaU a schemei din figura 7-2.-. 1 _ _ _ ____ ___ -'._ru_v_:~h . cu UEL valoarea eficace a tensiunii la .. 1 ·1U--5F=SI p.• obină şi condensa tor in serie.32) V (LW. ValoaJ rea. j U'6) 220 ·314-.= =8. (. Pulsaţia tensiunii este. _fIe 5 . bornele bobinei şi cu Ve valoarea eficace a tensi· U'I/l unii la bornele condensalorului. Fig.CIRCUITE DE CURENT ALTE:RN. i ca origine de fază vec torul Ţ al curentului. 1<=5.r==~ U=c==. Puterea reac1ivă a condensator ului este: Q= U ' Jc =220 '5...1..F. ..LI' 1/'+ c B -.f=2. Se aplică la bornele tntregului circuit o tensiune alternativă de valoare eficace U şi pulsa1ie (ol.' (7. R 1 I 'c _ (1 ~.6=1 232 var= 1.. ."TlV MONOFAZAT 103 Curenlul absorbit de condensalor este deci.. ' • u 7-26 B. ~ -..

? rerTe· :dnlil defazajul tn tre curenlul [ şi tensiunea U. impediOllla circuitului trete printr·un minim. tensiunile URL şi Ve la bornele bobinei şi conden~toru!u! cresc. iar curentul 1. OITe face să crească la maximum curentul re-Lulta d in re· C= _IL~' (7. se obtine veclorul tensiunii D.33) eSlI.ul curentului I fală de tensiunea Ur. Unghiul.şi capacitate in circuil. De asemenea. lUlghi ul de defar..32) se anulell 7. In momentu l cind C= O (distanlă [()arie mare intre armăturile condensaloru· lu i).32). Unghiul 9lU.. reprezint ă defau. lalia (i.' Îndeplinitll.' I! Cind condilia corespunzatoare relaliei (7. In momentul de maxim al curentului. d upij cun! s·a arătat).aj '" Intre curentul I şi tensiunea U este nul. \'a[oarea lui depinde numai de tensiunea U şi de rezistenta R. de exemplu. printr un maxim.. precum şi vectOf'ul [Jc =i!Cw fiielnd un unghi ~l2 In urma vectorului I şi care rcprezint~ tensiunea la bornele cooden salorului.34) rezultă că in momentul c î nd cueentul I Irete prin maxim. vectorul UL=Lwl făcînd un unghi 1:/2 inaintea vectorului Î şi care reprezintă tensiunea la bornele induciivilăjii L.. Frac· tia HeN din rela tia (7.32) dacă va[ia7. 1n cele ce u rmează se va' cerceta variaţia curentului di n relaţia (7. La un moment dai. cu cît re1. valoarea 1 II curentului creşte."'''''- C.:l cllpa· dtatea C. apoi vectorul Us=RT In fază cu Î şi care reprezintă tensiunea la bOrt"!ele relislen lei R. 1= 0..35) D!n telalla (7. Valoarea maximâ a curentului este cu aUI mai mare. da cii.. ca şi c1nd n·ar exista inducth'itale .is· leula R II bobinei este mai mică. adIcă : 1 1 LCll = . Pe măsură ce capacitatea C începe să crea~că (armlHu r ile conderua lorului se apropie). u R Valoare . in situaţia "fep:rezentat ă .sau LCll.lXTROTEH1"lCA GENERALA c\lTemului. ca.. Se tTaseată.e! (7. a ceastă fracţie ajunge fgRIlÎ CII expresia Lw. creşt e unghiu 1 9RL. Vedor ul URI_ al te nsiunii la bornele bobinei de indudivitale L şi relislenţă R re· zultă din compunerea \'e<: torilor [h şi Un. care era foarte mare la valori foarte mici ale capacitălii.33) In acest moment.ii. dintre curent şi tensiunea UnL la bornele bobine! rezultă d in: Lw 19 '?RL= . la bornele întregului circuit. creşte._. R scade şi deci . Valoarea acestui maxim este: {=-. Compunind \'eclorul tensiunii UI!L cu vectorul tensiuni Vc. . deoarece in circuitul oo\)inei unghiul ~ de . C_ r se ia coresp unzăt o r sdirli grafice alese pentru ilLtensjtat~lI (7.?tu.10< Lungimea vectorului EL.i. deoarece numitorul fracliei devine infinit.33): capacitătii (7. Pe măsurii ce rezistenta R scade.3<i) C.. tens/uMa U la bornele circuitului fiind menţionată constan1ă.defazaj 91:!." R O (numărăto r ul fracţiei este nul.CCll = 0.L la bornele bobind. dcoare<:e : L~ . &cadt pe măsură ce capacitatea C creşte. pa rante18 de la numlloru! expres.­ 1 tg 9=.

Cablul iniroduce în circuit.:3zuri condi ţ ia de rezonanta este înd eplin ită dacă: adic5 pentru o \'aloare a inducli\"italii sau ~ pulsaliei dată sau: L~_' e.50. o indudil' itllte L~O.63) Deoarece fenomenul de rewnanlă descris pro\"OilGl supralensi ulli.o1. pe lîngă o rezislelljlî R.şi lI'cJ.4 H ş i o capaci tate C=50 [LF se aplică o ten· siu DI' Ilr terntll ivă el! o \'aluar" eficilce U=!OO V.. astfel parametrii circuitului. h 6. DE CUJU:r.3 puls<lliei. . e) în tazul fl'w nanle i sa ~e dl'tl'rmine valoarea re. Pu!satia IH care e_ sie CiI= satisfăcut ă condiţia de rezonan\8 este: VLe = 1 VO.:iturile unui condensatof.. Din această cauză trebuie să se aleagă.-r . deci o valoare foarte mare a unghiului .LTERNATIV MONOYAZAT lOS. Fenomenul de rezonlln\ă îşi găseşte în practică aplicajii utile.1O ~ =223 rad ls. Şi fll ~ceste <. depăşind de asemenea cu mult valoarea tensiunii U la bornele circuitului. capacitatea condensaloruluj poate atinge valori care să conducă la îndeplinirea conditiei de rewllanţă.=35. care se comportă ca arlll.:area rigidilăjii die!eclrice a ilOlanţilor.·enomenul de rezollanj!i poate avea Însă .?RL tensiunile UTIL ~j Ve cresc foarte mult (se produc supralensiuni) . Această maşină ~e comportă în circuit ca o bobină cu o anumită induclivitate. 1 Fren'en\a corespunzătoare este: • CiI 223 (= . La burllelt> ullui circuit ascmilnător celui reprezentat în figura 7·2 avînd o rez isten tii R=!l 1). dar şi printr·o modificare corespunzătoare ~ inductivită\ii sau . La aparatele de radiorecept ie.5 Hz. incit sa se pro· ducă condiţîa de rezonanjă pentru pulsatia respectivă . pentru ca tensiunea Ut-Ia bornele inductivi!ăjii s ă iie de 10 ori mai mare ca te nsiunea Ula bor· nele circuiftdui. 11) in cnu! re?ollanţe. de exemplU.. La o valoare foarle mică a rezislent"i. din cauza depăşirii rigidi\ătii dieledrice.i să se determine valoarea eficace·I a curentului. încît să se găseasciJ cît mai departe de condiţia de rezonanta. Conditia de rezonanţă se porle obtine nu numai prht variatia capadtătii din circuil..CIRCUITE. Deoarece dis· tanţa dintre conducloare este mică . In momentul fn care a fosl îndeplinilă conditia (7. Se aranjează atunci astfel paramelrii din circu itele aparatului de r ece pţie.>. şi o capacitate importantă C. de exemplu. Capacitatea se datoreşte conducloarelor cablu!ui. Uneori rezonanta este folosită tocmai pentru Încer<. punctat in figura 7·27 (tensiunile (J'RI. Supralensiunile care iau naştere în cazul rezonantei pot provoca di~trugeri În circuit mai ales prin stdipungerea iwlajiei cab!ului. . în special în radioteh· nieă. I r!!Spectiv de: ~=~I (7.c. Se presupune.28 .dsteojei R.= . de rezonanţă Re z o 1 var e.şi efecie dăunătoare. este necesar să se prindă o und ă Cll o anumită pulsaţie (sau o anumită frecvenjii f) datorită unui anumit post de radioemiţiitor.33) se spune că a fost realizală CQndi(ia de rezonanta a circuitului. Aplica/ia 7·6. un cabl u alimenla t de la o maşilli'i generatoare de curent alternativ. ~e Illi mcşle fenomenul a tensiunilor. Se cere: a) sii se determine frecventa f il tensi un ii U pen tr u cazul rl'zonanţei.

U UL U L".lr măloarea relaUe: L~.E1.=1O. ' 10 ' 10 .106 .ECTROTEHNICA GENERALA Valoarea eiica-ce a curentului In cazul {= - rezonanţei este: U R 100 = .= 125 A 8 " să ~resupunind că R poale veria.4 ·223 =89. in ca. J U R U Lro R Se deduce: L~ n R=.~ --~ --~.= 0.zul rezonante! trebuie existe I.

monofazată.pire identkc 1. ca şi sursele s(n umcsc in acest eaz poli{azalc.!3) şi sint separate (izolate) electric una faţă dI:> alta."e explică principiul producerii a lrei forţe electromot oare trÎfazate ~Î a cure nţil or r('~p(' c livi. Intre O sursă monofa7. Intre o sursă lrifnată Şl rcc('ploarele de t' lIergie electrică sînt necesare mn(mul t decit două co ncluctoaTe. numite lri{a:alc. Sursele carc se Întilnesc curent in practică (gellcratoarelc electrice) a u trei rorţe:e lectrom otoare alternative. 2-2'. Tensiunea la bornele unei astfel de surse este o tensiune mOllofazată. . Ac ef. iar curenţii produşi sin t trifazati.".. după cum se va ară ta la paragrafu l 2.cite 120" (sau 2. de asemenea. şi 3-3' intr·un cimp de ind ucţi e magnetică 8. 1.~ ca şi tensiun ile la bonle.le Ellr~!. reprezentnh' tre i ş.CAP ITOL UL VlIl CIHClJlTE lJE CURENT ALTEIINATIV POLIFAZAT Pînii acum s-a considerat o sursă de energie electrică cu o singura forţă eJectromoloal'e alternativă. sursa însăşi numindu-se. ten~iuni1e la bornele surselor. Această forţă electromotoarc se numeşte mOllo{azalu. In continuare. Se presupune că aceste spire se rotesc in sensul ~ ăgeţi i cu o viteză ungI' iulară constantă . Forţele clectromotoare. I nfăşurărilc in ca re se produc fort-ele eleetromotoa re se numcsc şi Îllfuşurări de fază . Există im~ :}i surse cu mai multe forte elcdromotoarc produse in infăşurări renliza te în anumi le condiţi i.ată şi rcceptoare lc de energie electri că s int necesare două condudoare. care poate produce un curent alternativ. sÎnL trifaznte.1'. adic( cu mai m ulte f:n:c. SpiITle fac intre ele unghiu l'i de. iar curentu l alternativ produs se numeşte şi el monofazat. PRODUCER EA CU RENŢiL OR TRIFAZAT I în figura 8-1 sînt.

3) Cele tre i forţe clcdromoloare el> ('2 şi e~.4) 1 Sin( wf-rp. avînd aceea~i amplitudine Em fiind defuzate Între ele cu unghiuri egale <..1' dar cu o intîrziere corespunz{ltoare unghiului 2rc/3.. J' Fig. constituie lin sistem de trei forte eleclromoloare infazale .l) nativă: =Em sin wl. rare {' on~tituie Ull f. Înlr-un cîmp magnetic. :--Y~J--T""" zi" I lE . nativă_ In spira 2-2' se va induce de asemenea o forţă electromotoare alterDeoarece spira 2-2' trece faţă de cîmp prin aceleaşi poziţii ca şi . Dacă cele trei spire sint inchi'Sc pe circuite identice..!ep~zent~rea veetorială a celor trei forţe electromotoare. 8-2. Sinusoid ele a trei forte eJect romotoare trifazale. (8 . Trei spire Învîrtitoare I~ 120·.108 El.istcm de trei curenti . Fig.-u 27t/3 (sau 120°).} LriI::tzaţi ~imetrici. 8-1.:.j defa(8 . spira 1.» i!=Im sin i: =Im (wt-~- 2. in spira 1-1' se va induce o el forţă eleclromotoare alter(R.) (8. în figura 8-2 sînt prezen\ tate cele trri sinusoide reprezeutî!Ld aceste Iorţt' plectn'motoarc trifazate.. in figura 8-3 se arată . vor apăre:j t. ?Ji .i curenţi: iJ= Im şin (wl. u ! . J ~ .4~-. După cum ~ ştie. prin trei vectori El' E 2 şi E3 egali ca lungime şi făcînd Între ei unghiuri de cite 120".ECTROTElli'lICA GENER.1-"3' 'IT)' zată in spira 3-3' ~e va induce o forţă electromoloare in urmă faţ ă de et cu unghiul 4l"C/3. <Hlidi: .'\.rei _. imelrice. in spira 2-2' [or~a electromotoare alternativă C:! va fi defa::afă În urmă faţă df' el cu unghiul 2:::/3.2) e:! = E m sIn ( (.LA (Il. adică: alternativă e.

a trei mărimi trifazate simetrice este nulă . prin trei sinuf. în general. Dacă se compun vectorii 11 şi h se obţine o rezultantă egală şi de sens eontrar cu al treilea vector I2' deci rezultanta totală este nulă.r.oid{) ('('>respun"ăto:'J. Fig. trei curenţi trifazaţi simetriei 11' 12 şi 13 (fig. şi suma valorilor instantaoee a curenţilor este nulă.'. sa't prin trei vedori eg:lli şi r5cînd inil'(' ei unghiuri de cite 120". 8·3. fiecare vector care reprezintă un curenl trebuie ~. Compunerea a trei curenti Irifazaji simelriei. Suma a trei forţe eleclromoloarc trifazale simetrice. Astfel se consideră. . Deoa· rece suma veclorială a celor trei vectori este nulă. ~H.i.lib:nl. Cind sistemul {'~Ic 5imetric şi l c{" hili1ral. IrHa- Fig. GRUPAREA FORTELOR ELECTROl\fOTOARE ŞI _. mări mile n::.. 10 ultimul caz. de multe ori nu se Inai menţionează ÎtI mod expre~ aceast. veclorială Diagrama a Irei rorle electromoloare zate. a trei curenţi trisim('tric. iar in figura 8-6 o sursă cu trei forţe eleclromotoare trifazate el' e2 şi e3. sau. "dic-ă: fazaţi Dacă cei trei vedori ~I nt inegaii şi fo rmează între ei unghiuri diferite de 120°.pedi\'e formează un sisLcm trifazat ne!. ca şi forţele electromotoart>. de amplitudine Im. de exemplu.imefri~ şi dc:ech. 2. Dacă pe accl':lşi diagramă \'edorială se trasează şi forţele electromotoare *i curenţii. 8-4). pentru alimentarca a trei receptoare ar 'fi necesare şase conducloare.CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV POLIFAZAT 109 Curenţii pot fi re prez entaţi.ă fie defazut cu unghiul /fi faţă de forţa elcclromotoare care-I producf'.TENSIUNILOR TRIFAZATE In )igura 8-5 s-a reprezentat o sursă S cu forţa eleclromotoare monofazată el şi receptorul R. .

b. . Se eonsideră acum că ccle trei faze sînt aşezate ca in figura 8-8 . Legarea În triunghi a forţelor electromoloare frifazale.. a şi se con topesc cooductoarele alăturate două cîte două. dacă se presupune că pobinajclc sînt aşezate ca În figura 8-7. Legarea fazelor în modul ar5taL poartă numele de legare (Fau montaj) in triunghi. Legarea în stea a · forfelor eledromotoare Irifaza te."'IERALA In practică. a) \s~ Fig. în acest caz se obline o schemă ca in figura 8-8. in . Sursă Df şi f" f'J Fig. b şi 8-8.t. XV) cele trei bobinaje (faze) sînt astfel legate intre ele. cu Fig. realizindu-sc prin aceasta o mare economie de conduct oare (care de obicei sint dill cupru sau aluminiu).110 ELECTROTEHNrCA GE. 8·8. 8-7. b. ' în figurile 8-7. de curent monofazal linie mono - fazală.numit punct neu/ru se numeşte conductor neutru sau de nul. Aslfel. ~. e} Fig. i'. incît pentru alimcntarca receptoarelor este suficient un număr mai mic de conductoare. a ~i se contopesc cele trei eonductoare centrale. Sursă o./ te. Ia gelleratoarele de eurent alternativ trifazat (v.. 8·6. 4:. se Jbţill numai trei cond udoare numite de linie. av înd şase conducloare. la bornele bobinajelor in care = c produc forţele s electromoto3re trifazatc CI' "'2 şi ea apar trt:ti tensiuni trifazate. ca În figura 8-7. 8-5. ('<lp . Irei forle eleclromotoare Irifazate. AI patrulea conductor eare se leagă la punctul central al stelei . b care poartă numele de legare (sau moniaj) siea.

cu V). Tensiunile VI' Uz şi Va se numesc tensiuni de linie. rea In tfiungh ~ unul curent Deoarece ('a valoare: J. valoril(' eficace ale curenţilor in cele trei bobinaje şi cu 11' Iz şi Is.g::tle CII tensiunile pe fază . . =J'l. şi anume J a şi J 1 • In figura 8-10 se face direrenţa vectorială int. unde prin J şi IJ=12 = 13=1. Din figură rezultă că tensiunile dt: linie sînt e..=Ja=J. se compune J a cu un vector ega l şi de sens contrar cu J l ' din figura 8-10 rezultă.RE. lcgate in triunghi. se observă că in figura 8-9 Un curent oaretarc de linie.----+_+Uz U J J. Tensiunile VI' V2 şi Va se numesc tellsiuni simple sau pe fază.. u. de linie Fig. S. U2 şi Ua. ' Pentru a vedea care este relaţia dintre valoarea unui curent de linie 1 şi aceea ti unui curent de fază J. 1 s-au notat valorile com\lUC respective."''''TtV ' PO L1F AZAT 'li 3. ''' ALTER. Curentii şi lensiunile la legarea rn triunghi. )~=='.cmcUlTE DE CI. Fig. se poate scrie: 1 = 2 J cos 30°. _ 1. Eurenţii 1)" 12 şi la se numesc curenţi de linie. 8·9. . cu J 1 • 12 şi J a.~au notat cu V2 şi "a ' valorile eficace alc tensiunilor la bornele bobinafelor in care se produc 'forţe electromotoare. de exemplu 12 • rezultă din diferenţa dintre doi curenţi pe faz1'i. valorile eficace ale curenţilor în conductoarele de linie. un g~nerator cu fazţle . LEGĂRll IN STEA Legalcain triunghi. 8·10. şi ~eprezentarea a curenlilor pe Jad la lega.re 13 şi J 1 pentru a se obţine ]2' tn acest scop.. 1n figura 8-9 ~a consiaerat din nou. valorile eiicace ale tensiunilor dintre conductoarelc de' linie. "v 12 =J3 cos 300+ J 1 cos::'300. RELAŢII INTRE TENSIUNI ŞI CURENTI IN CAZUL LEGĂRII IN TRIUNGHI ŞI Al>. Cllr~lI(ii J p J 2 şi J a 'se numesc curenţi simpli sau pe (azd.

iunii pl! fază.rei cu renţi lrifazaţi simetriei . Fig. Al. la legarea in stea .:casta se poal{'.6) In eazullegării in stea dacă se aplică prima lege a lui Kirchhofr valorilor instantanee ale curcnţjlor din eonduc1oarele legate la punctul neutr u. 1 ~ V3 J. \-~ ~i " 3 ~ îlll tcn~i unile pe "':'~. iar IJaloarea e{icace u curen/lIllli din (Qn dlldoarelt de linie ~·tt egalcl cu I'aloarea eficace (1 Cllrtllllliui pe {azil multiplicldă CII V'S.t~ntat cele trei b\lhiuaje legate În stea. (8. egală cU l!aloarea e{icace a curenlului In 1'3. Curenlii şi tensiunile la legarea Tn slea. iar curenţii 1 1.ici de mai inainte. CUl'cnlii J 1.('a curenţilor rle linii' este egală CI1 intensilatea ('urcnlilor pc fa?:!. iar \1 . Tr ll~iunile UI> {'2 ~i U3 dnl tensiunile de linie ~" u lrrlre {tr:::t.5) T.. Aceasta se poate sCl'îe pe scurt astfel: consecinţă. După (um :oi-a dem ons1rat la !cgar('r! in triunghi prntru ('urenţi. şi~ U =V3 V.i curenţi din condudoarele de fază sau active (numite astfel spre Il le deosebi de conduC'torul neutru) es1e egalil cu curentul din e011dudorul neutru .llţi pc falti. 8-11. scrie pc scurl astfel: U-V . valoarea e{icace a curentului de linie esle pe fa. J~ şi J 3 s ilit ('Un. in1cnsitaf.112 ELECTROTEHNICA GENERALA Dnr ('OS In consecinţă. S-a arătat In să cil suma ~ t. 1: ş i 13 sint curenţii de linie . I_J. iar valoarea e{icace a tensiunii fntre conducfoarele de linie este egală cu valoarea eficace a tensi unii pe fa::ă multiplicată cu conform relat.seşte că suma celor lre. Dill figurii rezullil di. la 1~9(//'ta in triunghi. conform relatiei de mai Înainte. se gli.d. valoarea eficau a ltmiullii dintre conducloartlt de linie este egalel CIl ualaarea eficace a leru. se poate df>monslra la legarea În slc:1 pentru tensiun i: U ~ V3 V.egarca Îll stea. In rigura 8-11 s -au r('prc7.. (8.

fcl de receploare sînt. fie in stea (fig. Pentru COl să existe astfel de incărcarc cu curenţ. in t imp cl' lămpile electric(' nu pot. la retea fie În triunghi. Din 3eca:>tă cauză. ll3 este nu l ă.-\ZATE IN STEA Ş I IN TRI UN GHI Daci. Legarea re<:eptoarelor la o retEa a!imenlal~ dt un generator cu i2. astfel de retele trebuie:~ă aibăl ge.' . .. In conS<'cinţă. Ace su' rettploare trehuie Însă să incarce simetric reţeaua trifnzatil (a ~t. ° 4. in consecinţă .. rcceptoarele pot fi montat . Cind fa zele gl'llcratorului sÎllL legate in sLea ('u r."T ALTERN .Motoarele electrice trifazate Încarcă in mod sime tric re ţeaua. _ E!cc~rm~ca t e ne ra l ă . prin cood uctorul neutru va trece un curent.. 8·12. 8-1 :!).onductor ncu lru. şi . In caz cOlltl'ar.ll11lui depinde de numărul ş i puterea lampilor uprin~e la un monll'nl dat. reţe lele trifazate destinate a alimenta simultan Hi mpi electrice motoare electrice nu :<c p ot Î ncărca simetriI. fazele gcneratorului S care alimentează re~"aua si nt Jc-gaLl~ in triunghi. realiza o asemenea ineărearc..\!t idclltici pe toale cele lrei co ndu ctoa re ele fază.n ernt oa rcic ni f <11. de exemplu . dup ă eum se arată in figura 8-13. ccen ce j us tiIkă existenţa acestui conductor intr-un ascrnl'nea caz .A. deoarece ~arl'illn COrt'fPllnz:Hoart' ilumin. In general.dl' It'gate in ~tl'a cu cooducto!' n eut ru . 8-12\. caz ul uliei reţele alimentate ele UII generator in stea fără neutru (caz mai rar). fie in stea cu legare la n{' utru. I"t:ccptoarclc R pot fi montate fie in triunghi ...~) . TlV MONO~·AZ. tre buie ca fta:eptoarele de energie e lectrică să absoarb ă cu re nţi absol. receptoarele se pot lega ea şi in cazul reţele i legate In triunghi (fig.zele legale tn stea cu lir neulru. ro reţea Fig. su ma lor ou mai esle nulă şi. 8-13. şÎ c urentul din conductorul neutru trebuie să fie nul. Ulotoarclc trifaz:tI.CJRCUITE DE CURE. Fig.i lrîfazaţi simetriei. Ltgarea receptoarelor la o alimentată de un generator cu fazele ltgate în triunghi. LEGAREA LA REŢEA A RECEPTOARELOR TRIF. Dacă receptoarelesint legate in t r iuugh i ele l rebuie să fie simetrie in cărea te.

ca in figura 8-11. . Dar după cum se ştie: V=U şi J=Y3 astfel îneit.Ă ~ ÎN CAZUL REŢELELOR" TRIFAZA TE SIMETRICE Dacă se consid e ră o reţea legată in triunghi. Veste tensiunea pe J t:p fază . PUTEREA ŞI ENERGIA ELECTRIC. dacă l se fac inlocuirile. Fj=VJ cos 11. curentul pc fază. iar puterea totală pentru cele trei bobinaje de fază: P=3 VJ COsep. Fig. puterea pe o fază Pj= V J coslI. avînd c" receptoare o serie de motoare lrifazate (receploare simetrice) şi~o serie de.ELEeTROTEHNICA GENERA LA In figura 8-14 este reprezentată o reţea trifazată cu fir neutru. tensiune. Pentru toate cele trei bobinaje de puterea va fi : F=fJVJ cos tp. 8· 14. puterea pentru: fiecare hohinaj de fază este. ca in fig ura 8-9. 3UI rezultă: P=y:rCOS tp= 3 UI cos 11· In cazul unei este: reţele V- legate În stea. Legarea re· ceploarelor la o relea În stea nes i metJ"ică . şi unghiul de defazaj Între curent fa ză. 5. în care. u lămpi L (receptoare mono[aza tc care încarcă nesimetric reţeaua) : .

. se 3U l ~ P= Y3 cos~= V 3 VI cos 9. exist:i rdaţiile : J=l Dacă şj V = Y3 " obţine : se fac. .03 H şi O rc.8) pufere activă. S~V3 Vi numeşt. In razlIl legări i În st('a.73 V--==. 8·15. după cum se U ştie. Expresiile.. 8·15). şi tensiunea pe {a:ă. cU valoarea eficace a curenMlui tie linie şi cosinusu l unghiului de de{azaj dintre curentul în cazul retell' lor trifazate. puterea activa consuma bi de cele !rei rec{'ploare. inlocuirile... respedh'.\ CIRCl. (8. puterea esle ega lă cu V37rnillip1i~1 cu {Ialaarea eficau a ten- siunii dintre cOllducfQorele de linie.e (8.oTTE DE CURENT .. expresia . numele de elleryie actiuă şi reacliut(. Tensiunea V la bornele unui receplor este : U 380 1. expresia: Q=VS se se nunl('ştc putert reaclivă .If'A7 . fie că este legată in stea. il.triIaza t mentine fntre bomele sale o tensiune V de 380 V la frecven ta 50 Hz şi alimentează printr·o lin!e foarte scur tă Irei rec:eptoare identice montate In stea (fig. Se cer: tensiunea la bornelr: jjeclirui receplor (se neglijeazli căderea de tensiune intre sursă şi rece ptor) : jnlensitalu cu re ntului absorbit de fiecare receptor. L=O. Un genera tor de cure nt a!ternath. VI siu 11 iar expresia . P=V3 se llum e şLe VI COS? (8.UTERXATJV POt..~ 2 2 1) V3 \'. poartă. Receptor Iri· lazal aJimen la t de la un generat"r. FieCflre receptor are o inducli\"il a l e proprie Fig. paragraful 8..7) (8 .. Rezultă aşadar că inlr-{} retea lrifazald. Unităţile de măsură pentru put eri şi energii au rost arătate: la capitolul precedent..o:islenj1! R=4 1)..9) pul ere apartn/d. Aplicaţia 8-1.10) IVQ = Q'(=VS V-I'sin ?'l unde 1 este timpul. fie că este lega/Il in triunghi. Re z o 1 va r e.

T7. şi In practică Însă.un receptor este.'?-~ ).6 A.6 '0.0"3C""2r.}t -tp) i 2 = 1>n sin şi l(. dale de relatiile: ej=E m sin wt e~=EIIl sin (wt~.J care constituie un sistem de două fode electromoloare bijazate. se vor obtine două fode e!ectromotoare.}t. 1= z= VR2+(LM)Z= Y''''.115 ELECTROTElll\'ICA GENERALA Intensitatea curentului care trece printr. 9."'5~0)2 " ' R R de cele Irei recepioare este: JI V 220 220 -=2\. se intilnesc rar surse receploare bifa zale. cos Puterea '?=z=y R2 +(Vol)2 acth'ă ab sor bilă p= V3U1 cos?=I. un sistem de doi -curenţ i bifazaji: iJ=lm sin (.85 Factoru l de pulere penlru un rec:eplor este. 6.='. Aceste forte electromoloare pol produce tn circuitele respective.73 ·380 -21.680 kW. SISTEME BIFAZATE Dacă În iigura 8-} s-ar presupune că in Joc de Irei spire ar exista numai doua spire lnvirtitoare cu viteza unghiulară w. . unghiul dintre spire fiind de 90".4 = 5 680 W= 5.(0<'.

ţial distanţa dintre eledrozi este de aproximativ 100 mm. Dacă se ajunge. 9-1. dacii. iar fenomenele luminoase din interiorul tubului se sch imbă pe mă ­ surii ce presilUlea aerului scade. 9· 1. la o presiune dt. tuburi Geisslu (~(" citeşte gaisler). 9-1. 9-1. d). iar cînd pre~illnea din interiorul tubului scade sub 1 mm Hg. care se întinde de la electrodul pozitiv (anod) pină În apropierea electrodului negativ (catod) . Scoţîndu -se aerul şi ma. se observă in interiorul tubului o coloană luminoasă roşiatică. iar diferenţa de potenţial Între elecLrozi este suficient de mare. care poate produC" o anumiti:! diferenţă de potenţial intre electrozi. 10 mm Hg. pIu.CAPITOLUL IX FENOUENE ELECTRICE IN GAZE HAREFiATE ŞI îN VID 1. Astfel de tuburi se numese. Dacă in tul' se gă­ seş t e aer la presiunea atmosferică. de exemplu.i mult. Această luminozitate poartă numele de coloană luminoasă pozitivă (fig. Se leagă aceşti eledrozi la un dispozitiv. iar diferen ţ a de poteneste 1 000 V. inlensitatea curentului din circuit este de ciţi\·" miliamperi . DESc ARCARI ELECTRICE IN GAZE Se cOllsiderii. lJescarciÎri în gaze. . se observă În interiorul tubului dcscărcări avînd forma unor sc întei şerpuite (fig. de exelllf jg. de multe ori. a). descărcârile pot avea loc şi pentru diferenţe de potenţial mai mici. Dacă se scoate treptat aerul din tub Cll ajutorul unei pompe. 9-1. 8\'Înd la extremităţi cite un declrod din platină. c) . llll tub de ~ticlă complet În chis. perpendiculare pc axul IongitudiJlal al tuhului (fig. eolOalla înccpe să sc separe Într-o serie de straturi luminoase şi Întunecoase. b). coloana pozitivă Îşi măreşte din ce in ce volumul (fig.

realizÎndu-se astfel nn circuit Închis. electronii liberi . de ioni:are.slabă luminozitate: de exemplu. Dac ă presiunea din interiorul L. atingind sticla. de către anod (elcctrodul pozitiv). Cind presiunea din tub este de circ".ubnlui scade mult.Lc coloraţii: crela devine galbenă-portocalie. 1 rom I-Ig. ajungînd la c<lto{l. o fac luminoasă. Chiar gazul rareJiaL din intC1'iorul tubului capătă o . se formează un spaţiu Întunecos care. în cepe din regiunea eatodului ~i creşLe spre . iar coloana luminoasă pozitivă umple aproape tot tubul. Razele care pornesc de la ('atod se numesc raze catodice. dacă estc. . şi ci. Asemenea tuburi se numesc luburi Crookes (se citeşte crucs). Dacă tu. Formarea de ioni din atomii de gaze poartă numele. după numele fizicianului carc a studiat aceste fenomene. diamantul devine verde etc. Pe aceast ă.sint atraşi. la valori euprinse intre 1/100 lllffi şi 1/1 000 mm Hg. nnmărul ionilor pozitivi care se dirijează spre catod este mult mai redus decît În cazul cind rarefierea este mai~ptlţin accentuată . se dirijează spre anod. verzuie. tn tuburile cu gazc rarcfiale exislă de ohicei un mic număr de electroni liberi (care nu Sint fixaţi în atomi). In partea opusă eatodului. Accastă c. electroni ca re. Ionii p07. Se pot obţine diferite coloraţii. Prin ci ocnire.ireu!aţjc de electroni şi ioni din interiorul tubului completează circuittJ! electric In care se găseşte tubul. pro:prietate se bazează fabricarea tuhurilor pentru firme lumiuoase. în cele ce urmează se explică modul cum se produc fenomenele luminoase În tuburi. stirla capătă o luminozitate.:itivi. se propagă în linie dreaptă.IJul este umplut cu neoII. adică de electrodul n<'gativ.care sînt particulele încărcate cu electricitate negativă .:. elec1ronii liberi pot scoale din atomi electToni ai acestor atomi. cînd gazul est e foarte rarefiat. se obţine o cul oare roşie. Atomii de gaz care au pierdut unul sau mai mulţi­ electroni au devenit particuk pozitive.RALA de la numele aceluia care lc-rt rea.xigenul devjne galben.rookes. fie În gazul rarcfiat. aceşti ioni sint atraşi de catod. tn cazlllltuburilor r.118 ELECTROTEHNICA GEN'. fie În catod. o. sub influenţa cîmpului electric din tub. deoarece de Ia cato<] pleacă raze care. tn drumul lor electroniî se eiOCll('SC cu alomii de gaz pe carc ii Întilnesc. scol din metalul eJectrodului alţi electroni. pc măsură ce presiunea scade. astfel încît în interiorul LLlbului se menţine o circulaţie permanentă de ioni şi de ele. după natura gazului din in terior. D ad În drumul aeestor raze se interpUil alte COlPUri acestea iau difcl. numite ioni pozitivi.lIlod. ele.c1rolli.umplut cu heliu.lizat prima dalii. Cind se aplic8 o diferenţă de potenţial intre dectrozi. Razele catodice din aceste tuburi sint constituite din electroni fare se dirijeaz:! de la catod inspre anod. euloarcn este roză-albă etc.

se transrormă in radiaţii luminoase.ElcctTofart . după cum se arată in figură.2). 111. tn momentul {'apUdi clectronului. care dau loc la radiaţii invizibile (ul traviolete). in industrie.1.etiv i.' \'10 "9 Ciocnirile dintre elect roni ş i atomii gazului din interiorul tubului DU sint totdeauna suficient de puternice pentru a scoate corop·let elcctronii din atomii re~pf'. revenirea eJedronului. Aceste radiaţii . Cind SE' ra{'P. raze care au propri~ tatea că pot . Descărcările din aceste lămpi sint insotite (It> efectc luminoase şi se numesc desdircliri În arc. ° 2.1 i aţi i lumilH)3se. . se poate i ntimpla ca lin ion pozitiv .ţii raple:e. nesfabiJe se numeşte alom acilai."es (fig. Inlre anod şi catod se aşază un al treilea electrod metalic C. se produce o radiatle. r are poate fi luminoasil. iar acesta emite. de a~me nca. la rindul său. Lămpile eu f1ourescenţă. care se fabrică in Republi ca Sociali stă România (intreprinderea . RAZELE X (ROENTGEN) Se consideră un tub de genul tuburilor Croo/. de sodiu sau de mercur.FEo"OMENE !:LECTRICE 1N GAZE RAREFIA TE ŞI 1:-. UneOli.i1rcdrilor electticeln /lapolÎ met. numit calQd suplimentar.~)ntreprinderi etc.Oll care se îndreaptă spre anod. Se notează cu A anodul şi cu C catodul. Elecfronul de pe orbita nestabilă caută sl'i rcvină pc orbita stabilă .:are fa ce ca fig W'ile omeneşti să aibă un aspect cadaverk. razele catodice care pomescide la catod lovesC' cat oilul snpli· mentar C. elE' a u insli dezavantajuJ ele fi produce o lumină cu o culoare neplăcută. cle('tronii sufe ră numai O depla~an> de pe orbita lo r normalii pc o altă orbit~ mai putin slabili1.). pe lIngă faptul că au un randament luminos de anda ş i ordin de mărime ca şi lămpile cu de scărcări in vapori metalici. Din această canzi1 ele se răspîndesc din ce in ce mai mult în diferite domenii (i1uminatul public. SI' pot prodl!e~ . după re ating perelele interior al tubului lămpii căptuşit cu substanţe speciale numite f1ourcscente. un elcd. acest feno men poate avea loc da că vite-za eleetronului nu rste prea mare. tn ultimul timp au început să !'e răspîndească diu ce in ce mai mult l ăm pil e cu flourescenfii. . I n aplicaţiile indu~triale prartjţe sînt Illai răsp î ndite lămpi le care runcţiol\ează pe haza desţ. spitale. Un atom care are electroni pe n~ tfel ele orbitc. legat electric cu anoduJ. De asemenea. Da că se apli că intre anod şi catod o diferenţă de potenţial foarte mare. . {}. Uimpilc cu de~cărdiri în vapori metalic: au Uil randamen t luminos de eite\·a ori mai mare decit ce l al J ămpilor electric(' obişnuite (CII in c andescenţă) . în tubul uuei asemenea lămpi se produc dcscă rcări in vap ori de mercur.dici. au avantajul de a produce lumină asemănătoare cu aceea a zilei. in drumul lui spre catod. biblioteei.Bucureşti).

iar eu p. impurităţile sau sufluriie din aceste piese . prin care razele X trt'e mai greu decît prin carne. deoarece pun În evidenţă fisurile. s-a f:lC"tlt vaeuuIU (vid) avansat. Ele pot fi folosite pentm descoperirea neomogeuilăţ il or de structura sau a dc(edelor din interiorul u~lor piese metalice. De asemenea. bulile canteroase se trateazii cu raze X. ~o p ~------ X rig.ja se numeşte radioscopie. În care. operaţ. şor~Hri de ('aul'iue cu plumb sa l 1 achclar. şi R. Dacă. Aceste raze se numesc raz(' X sal' raze Roentgen. o placă dinmoli bden .J20 }:\. pc ('eran ~ care devine luminos san pe placa fotografică. Aeţ. se pot întrebuinţa pentru studiul structurii cristaline a unor materiale. se aşază milla ill O. S-a notat eu F filamentlll (un fir subţire) dc wolfram. fit' un ecran cu plafinocianură de bariu. razele X permit să se cerectcze fraclurile osoase sau si H' uescoperc divcrs~ obiecLe. de lumină). Tratamentul ("u asemenea raze sc numeşte radioterapie.. Tub pentru producerea razelor X. Daca se aşază în O un obiect oarecare.. pătrunse in corpul omenesc etc. 9·2.iunea indelungati"! a razelor X asupra ţesuturilor vâ poate. X au o serie de aplicaţii în tehnică. de exemplu. razele X pot străbate acest ohiect apoi impre s ionează .Ecn~OTEIINICA GEKEHAL\ pătrunde prin diverse corpuri mai mult sau mai pu~ill opace (corpurile orace nu pot fi străbătute de razele. apar oasele miinii. Cînd observaţia se face direct pe ecranul cu platinodanură de bariu. aşezată in P. iar cind se utilizează o placă fotogafi61. Cu ajutorul unei baterii Bc de circa 4 V se alimenteaz:i tn . H<lZele. produce arsllri profunde. Penl fU protecţie se utilizeaz ă tale de phtmb. tn medicină. după numele aceluia (:<lrc le-a dc:)coperit în anul 1895. Uneori. se numeşlc radiografie. deoarece plumbul este străbătut foarte grell de razele Roentgen. fie o plutâ fotografică. de stie1ă eu plumh . foarte periculoase. EMISIA TERMOELECTHONICĂ figura 9-3 se consideră un tub de stie1ă V.

Baleria Ee 5e numeşte ("atodirii.i. deşi În intt-riorul tubului filamentul nU este legat cu pla ca . fi realizat din lalltnl ~.--If-_ Fig.. . indic:ll de sf'gcu l a l " ( lrasată plin ). tn fe l ul a{'esta. Bateria Ba. Prczen!a cUJ'entului se cxplidi prin faptul cii fil:uncnlul adns la jllcall ~ desce-ntil em ite clc<'lroni În tubul Îl] care s~a făcut vid. iar c.:: Tu bul l'Iedrollic din figura tI-3. TCfil-n l ELl::CTH Oi\' ICI.:'\ numele rle cmisie IC/'J/loelec/mf1Îeu. In figura 9-1 se aralfl aspectul constructiv al unei d iod e. :lsUd incit acesta s.3.JU toriu. Tub electronic cu doi eJectro1. care patrunde prin interior ul anodlllui. mel\ţ. ('[Ire :Ire un c:l t od şi un auod. fn accst<. Electron ii clrcl11:1 ÎIl s('llsul ~:igc tii Irasale pUlldat. curentul electric din circuitul metalic Pl3a DRF se continuă prin cir~ Cllhq iu elcctronilor dinlr<: filamentul F şi placa P din interiorul tubului. Dh:pozitiyul inll1!g constituie Un tll b el ec/ro}/Îc.Iti filamenlul F cu cment eJl'cttic. a('cş li electroni silit atraşi dt" că tre placa anodică. Sub in[Jucnţa cimpului electric din tub. Eli!Jer"n'.1. iar curcntul constituit de ('Ieclronii din tu b se numeşte ( IIrNlt lermot'leclronÎc. poartă I\ uuwk' de diud(i. In felul ace-sta. placa P constituie anodul. cupru sali lantul. iar bateria Ba. E V o Se rcgl('a:t.i ~f" illdiizcască pină [a incandcHenţă. de aproximativ 80 V. condiţii.ine plata P la un potenţi al pozitiv fat-ă de filament.-( dt'l'!ronilor de catre Wanwlllul incii.urelltul electric arc H'!lSIlI C'ontrar. 9. . ("Il tin a nod (pl:l('u) cilindric A şi un catod C. . se nnmeşte CI/ren! (I/Io dic.1todlll dispozitivului. iar filamentul F. apariţia curen lului elecllic nu mai poate fi cxp licată prin ionizareH gazelor ea in tuburile cu gaze rarefiate (§ 1 J. anodică. llliliampermdrui mA din cir('uitul hateriei lwod icc indică lrecerea unui curtnt electric de ordinul miliamperilor. iar În tub este vaeuum.lzit pinii In i ncandescenţă poa l't.i:i reoslalul Ifll din circuitul rilalllclltului. Calodul pout". iar anodul din Ilk hcl. (". Curentul 10. din aeesl motiv.

ar) G între ratocl ul C ş i anoduJ A. Curentul Î din figură se numeşte curent redre~a t şi are numai . aşa {"um se arată in fiţ!ura 9-7. 1n felul ace. . nu vor trece decit allernanţele pozitive . Fu. Un ascmenen lub eh!r lronic se uumeşte triudtJ. caracteristica a~c la inceput o parte curbă ..ntrebuinţează mai ales ca redresar (dispozitiv care tran sformă curentul alternativ in curent aproximativ continuu). permit l'edresaIT'"<l a. . Trecerea elccl ron ilor Înt. {"arc. Dacă se aplid"i diode! (înt re :lIlod şi catod) un cureut altel11ativ i. curentul l a (fig. nCdl..r--!i ' o Fig. lIumimlu-sc.ncţionarca diodei redf('soarc se hazruză pe faptul că în crrwiful aJlorlic.-. (leoarece circulaţia eleel.iuJIC de respingere asupra eleelronilor. 9-3) nil poate trece decît in sensul indicat de ('ătre săgeata plină. Cure.Tţ . apoi devine practic re-ctilinie. spre deosebire de diodă.122 In figura 9-5 se arată cum variază curenlul anodie Ia. .sau mai puţin (după . Există scheme elecirke cu două sau patl"ll diode.' glilă) ci rculaţia eleclronilor şi variinrJ deci in Illod cori'spunzălor intemitatea cun~ntu lui la din circuitul anodic."ulmi pozitive .. in aCflst caz. T 3 .mbe lor alternanţe. aloarea potentialului d.re ("atocl şi anod poate fi influenţată de pot.----72 . co nţin e şi o 9ri1ă (grăt. Caracteristicile diodei. apropiindu-se de eln'futul continuu. ultima parte a caracteristicii tinde să devină paral elă cu axa ah~d ­ sclor. pentru diferite temperaturi crescătoare TI' T 2.nsiun~a allodului f-aţă de catod) Va.de exemplu .Ctl l ju torul unei tensiuni :lplicatc Intre punctele a şi bale cilcuilului de griLă. in ca rc s-a făcul q~cuum :"1\-31153t şi care. Dacă !.nsÎuncu anodică (~e. în funcţie de /e.ă.onstantlt numită valoare de salurafie a curentului.. 9-5. In figura 9-8 se arată un tub f'l ectronic. Diodă. atunci CÎnd potenţialul plăcii r este pozitiv faţă de potenţialu! filamentul ni F. adică curentul tinde spre o valoare c.sta variind potcnţialul de griJ5 lie poate comanda Yaloa reu curellinlui anodic.illut . . obţ.utul le. ale catoduluÎ. Dioda se i.n sitate. 9-4.5tă grilă va exercita o acţ. ale curentului alternativ. rriuind in fe lul ac<..sta mai mult .e măreşte potenţialul grilei. Dacă grila al"\' un potenţlal negaliv.ronilor este arcelernt.. curenl-ul din circuit ul anodîe poate crcşte ("a inte.elllialul pc can'-! are grila raţii de catod. la A c /. din figura 9-7 se apropi(' in acest caz şi lUni lIIult de cu rentul continuu . astfel cum se arată în figura 9-6. La anumită temperatură a catodului. di(ldă redresaare saU kel!Qlron. fig.

astfel in cît se pot utiliza c ure nţi de frccvenţfl mult \Ilai mare UccÎt ::tCtc::t a curenţilor in du~td ali. r.' . DnC'li Înt r-lin montaj rOrCllpUJlzfttor s chemei reprezentate in figura 9-10.!rile!. Schema lriodei. ..r iunqi~ de tensiunea f. n grilei faţă de ral od .n pu~in t ensiunea UI} a blTilci.:. DI'OUl'HC tuburi le cl~ ctron icc n u all 111 ~ent:raI inerţi e .J kQyl \. 9· tO. Ca racteristicile unei trio· de . exemplu. arată yariatja Cltrentului ~nodic 1(1 ş i n curentului de tensiunea U!1 a grili'i. 9·8. rn~ti\·. apa rţi n ind triode i T t .'-n ui curent de grilri elI' onlinul microamperilor (un mitroampcr este a Illili"ana parte: rlinlr-ull ampt r) ii poate cOf(-spun de un curent nnod ic de ordinul miliam periJor. sau ('urenţ j de Îllaltă frceveuţă (de.r iaţi a r urentuln i . IHllllai prin \" a rinţia h'n~it1ni i dc grilă. Amplificare.siunii dc g rilă. 9·7..hinr nUl. pentru diferite valori ale tCl1 siunii li i o ~.'" "ro CUl"{'nlu! au odic dului fn ţă de ratod şi fn rigura 9-9 se grilâ 11/' În functie de <lllndire C(f' I[ la al triodei d~piJl(le de tensiull ~ anodită Un n anode tenSiUlH'<l U. \'arill.Ug Fig. cu ajutorul Iriodelor. Car:.\{·l{' ri~(îdlc nrat. '. Fi~ FIg. Redresllrea unei alt er· nbnte a tU ren tu lui all . in instal aţiile de radioeoffiuoieaţii). '- .L--t-"O-.I@ Ig -L::""":::. se obţi ne o variaţi e . va. • I <.iir('şte in s lantaneu vuriaţia tCI. nodid de ord inul tlliliampC' rilor. 9·9. .modic urm. RAREF !A TE ŞI Ti>..FENOl\llONE E LECTRIC I!: JN GAzt.edresarea am · belor alternante ale curen· Ittlui alternativ. ...i aJlume ("urenţi dc fff'("venţă muziralii (1 000-3000 Hz). R.ii cu ~e pot coma nd a curt"uţii . ~j ·G. '-' \ Fig. Fig. curentu l <It! grilă putind fi .

1/ apare lin curent alternativ.drozi.RALÂ fonrte mare a curentului lai din circuitul anodic al acestei triode. 9·11 . între condensalorul C şi bobina [.Înţ:1 la bornele grilei se aplică o tensiune alternativli. cun'nttll (·are trr-buic red re:.ionarea triodei ca tub amplificator. du pă numărul de clcctrozi) indeplinesc funcţiuni mai 5p~ciaie in in~hdaţiile..rea curentului să SI! păstreze. maglletic al bobinei.a se explică funcţ..lt. Oscilator tu Iriod'l. de exemplu. Tubnl TI' împreun ă cu circuite le a ferente (pina la rezistenţa R I ).at fiiuu in~ă adus in ("il"('uitul de grilă. In afara diodelor şi lriodelor exist. această energie oscilea:ă Între (·ele două dmpuri diu cOll(\emator şi bobină.uil oscilanl.. se regăseşt. . ~c cons id eră o triadă monlatii ca in figura 9-1 1. ace :l~tă e nergic este dal... Pentru -':3 \"aloa. redresat obţinindl1-se în circuitul nnodit:.ă de bateria anodic{i. două bobine cu acelaşi miez. Ap oi energia tn·ce elin IlOU În cOlldcn~ator şi il " ct\rcil in ş . reprezintă un etaj de amp lifi ('('lTc. AC('stc tuburi (nu mite lefrotit. trebuie ra circui lu l CII condcllsator ş i bobină.d.a.m.. lrioda _ ca şi dioda . Din uecas lă ca uz:1.'24 ELECTROTEHNlCA OENE. La un anumit moment . ptlltodt etc. Oscilatoareie CII biodc se ulili7. iar curentul Fig.louleLeJ1z. 111 figura 1J-12 se araUI aspe ctul construc. intensitatea curentului altt'rnativ din drcuitul C-L p s-ar mjcşora trepl:. se pot utiliza mai multe t riode.caziJ frecvent În instalaţii de radiocomuilira ţii. r. Dacă este necesară o amplificare mai importantă.e amplificată la rindul ei in tensiunea Uz la bornele rezi~tentei R~ din circuitul anodic al triadei T:.l tuburi electronice avind un număr mai mafe de e1e.. . nUlUil cin. triada T'2 din rîRUfU 9-10. iar Lg ş i Lp. Ca urmare. tensiunea U g se regăseşte amplificarii intr-un anumit raport in tensiunea VI la bornele rezistenţei R 1 din circuitul anodic al triodei TI' In fclul arest. {'. /9 l 1 - ''-.-edere cOHstrucUv.ti\" al uncÎ triodt. Tcnsiunt'u {.Jloate fi realizată cu balon de sticlă ~atl mdaJir. Trioda poate Servi şi ca r~dn'~oL f{t'dresarcn se b:lzcază pi' pritH·jpiul arii la! la diod:i.- e Din cauza pierderilor prin efect. tensiunea :lIlernati\"ă de grilă produce in drcu ilul ano<ijc un C\H"f'llt alternativ. L<J rindul siiu. In bobina LIJ se introduce o forţă eleclromotoa re şi in conscC.a. I"C5pct'ti\"e. Din puuct dc . Figura 9-10 araUl o amplificare in douc'i elaje. soi primeascfl <lin afarl'i clIergk.. unde C este lin condensator.. condensatorul se Încarc ă de la bateria anodidi şi apoi se descar că in bobi na L1I' t'oergia e le ctri că trecind astfel din cimpul clcetric al eondellsatorullli in cimpul .

LI..'io~n. automatiză ri . De asemeut'a poate scn'j şi la reglarea valorii tensiun ii J'f'{[resatc. . Tira tronul se utilizează mult ca rcdresor şi ca amplificator.eNI. Tiralron.. CELULA FOTOELECTRIC" In fi~ura 9-11 se consideră un balon de stidA n in rare s-a făeul vacttum . Tubul o{1ali'i <llJlo\'sat. r.. tuhul nu H'. Iwmitil l'Q/I!IIJiul critic sau de (lIliOrsurc . [n interiorul tubului.:'i potenFalul grilei a df'p:îşit o anumită \'alo::lre. d:ldi se polarizeazi'i ÎlJ mod C'onveuabil grila. E. grilei.\IISIA rOTOELECTHONIC.J. curenlul anotiic nil poate fi intrerupt.trc CUI1!lIl :modid decît da.Il 6. piu5 10 aproximativ 20 !-\\". ('e priveşte ~tabi1irca ş i inlr('ruprr~a ('. se numeşte fi rafn)fl şi are o funcţiouare dco~cbiLă de aceea a triodei vid in .me~ lor ajunge..olllill(.nrclltului an()dir. ca de exemplu in iost::tlaţiile de telE'l'olliuniC:'lţ ii.. 9·1 3. TUBURI IONICE Dacă dioda conţine un gaz de joasă presiune (argon sau vapori de mercur). . maşini dE' calcul etc. La tiratroll (fig. Puterea tiratro.'E ELEcnu CE lN GAZE: RA. un gaz suh presiullt" jO:lsă. amorsează (nu ap:.REFIATE $1 L'i YlD )25 Tuburile electronice îşi găsesc o foarle largă utili~ zare in practică.l'. o parte din peretele interior al balonului este c"-Ipt\lşit eu Ull strat S de QxicJ Fig. Trecerea eleclroni\or prin gazotron provoacă ionizarea gazului şi de aceea tubul se numeşte i onie. Fig. pc nlru o an UIII itil tensiuw' auud i că. 5. la circulat·ia electronilor în sensul catod-anod se adaugă circulaţia ionilor pozitivi in sensul auod-catod. ('l!in!" pentru n\'gulh'i!l'i puterni('c :lI .9· 12.a şi k('lloLro!itd. dzcit tn mom('ntul tr(~('crii prin zero a tensiunii anodice. . Gazotrollul se utilizează de obicei ca redresor.\). Schema con· strudivă a unei triade. DI.! gazotroll.\. ea poartă numele de ga :olron.!':j triada . cu renţii sint mai inlenşi şi căderile de tensiune interne mai reduse decît la dioda cu Y3CUUIn.FE.

legat prill inlcnnediul rezistenţei R la polul poziliv al unei haterii de acumu laLoare Ba rle 80-100 V.iYi. In felul acesta se in chide circuitul bateriei. inerţi a celulei cu gaz este m:li mare (leeit a celulei cu vid. supus balonul se manifcsUi prinLr~() varia\ie a curentului in cireuilul b aleriei şi deci printr-o yarialic a tensiunij la bornele rezistellţ. iar inelul l.l..:! a cclulei eu VaCtHllll. Experimental se cOllsLată că orice vnrii1ţic ti intensităţ. o asemenea celulă Îonizc<Jză gazul .clronilor de pc ealod sub iJlfluenţ. ast.ci R. iar aceştia. adică pentru variatii illari ale in tcnsi tăţii luminoase curentul anodie este mic. SCll sibilit. asUel incit aparatul A inrJiea trecerea unui curent clcctrit. cum este argonul. D eoarece gazul se ionizeazi'i. Celula foloel ectricii eli vactlum are o inerţie foarte mică. Dispozitivul poartă numele de ce/ulii {oloelectricii.fel indt În interior. decit aceea a electroni lor. cesi u ~i rle argint sau de slîbiu şi de ccsiu. După cum este realiznl:i scheUla electric. datorită cimpului electric.. Electronii C[lrc tra versen:.mpllficatoo.lUZa iOllilor. Fig. de. ::.. Există insii cclule umplule cu gaz inerl (carc nu se combină eu alte corpuri). Cl'lulil rotoelcclric:L :l. se produce ~i o circulaţie de ioni pozit.ul r[1 suh infhlenţa cnergiei luminoase catodul cmite electroni. pe lîngă circulaţia de elcctroui. 9·1:i. 9·1·40 Celul~ iOlOelcctricJ. pc cînd se nsul de cireula\ic al cl<'ctrouilor in interiorul balonului corespunde săgeţii trasate punctat. care ~illt particule ma teriale cu masă mult mai mare. iar circulaţia clc clron ilor din balou corespunde uuni Cl/relll {o!oe/eclronic. Pellomen ul se explicli prin fapt.ii luminoase la care este. Polul negativ 31 haterici este legat la slratul S care dptuşeşte balollul. adică variaţia CUI'i'uluhli :lnodic sc produce practic În acelaş i timp cu "' arialia inlensilii\ii luminii.12.a luminii poartă numele de emisie {oloclectronÎcii.] I săgeţii pline.ab>:I sa es te in să redmii. Eliberarea cle. anodul <lispozilivului.c vede că stratul S const ituie catodul. sensibilitatea celulei cu gaz este mai m~rrc decit acer. CII lriod'" . B Rozede ~ c Iljmmii R. Fig.volfram. in sens. În interiorul balollului ~c gUl>cşlc inchll l din .re. sinl atTaşi de c:itre anotI. Din ('.

intr-un plan orizon la l.d. care poa rtă numele de tub calodic . UII cîmp ele ctric. ~\Cest eleml'nt a-rc proprietatea de a-şi sch imba_ mult rczistivi taka ÎÎl funcţie de intens it. O sursă de energie electrică c·upri" ind in ·circuitul" ei o celulă cu scleniu va prod uce "deci~nn nz curent dependent ' 'd e această fnicnsitate: l uminoasă.:tremitatea A ş. TU nUL CATOD IC. Dacă intre plăcile orizontale se produce un alt cimp electric. de exemplu . Celu lele fotoelectrice î şi găsesc întrebuinţarea in televjziUl~e.16. Deviaţiile razei t:'lectroni ce apar şi pc ~cranu l E. n~atţ rÎalc. Raza e lectronică va fi astfel deplasată. Oacri iqtre plăcile wrticalc se produce. instalaţiile de protect ie a muncii etc. o diodă cu filamentu l F. relu1.eleniu . Se consideră P este prev ăzută . tncit pata }umÎnO:l să pe ecrau să descrie o cu rb ă ca in figura 9. b. rarc arc p ropriclMea d(' n produce o pată lumin o asă pUllctiforrnă acolo unde este atinsă de raza c1eclronieri r. (l n~adu cc roartc repede În e:-. si licat de zin c sau altă su bstanţă s p e cială. iar intre pli'icile P~.ionarca und celule fotoelectrice sint foart e lila1Ji şi de aceea ei t rebuie să fie amplifica ţi. numărarea automată a produselor fahric ate pc bandă rula ntă in stalaţiil q ~ de pază. In momentul cind l<iZa electronică a atins extremitatea B. Cure ntul datorit celulei fotoelectrice CI produce o anu mită tensiune la bornele rezistcul·ci Rr Această tcnsiune se aplicri cireuitului de grilă al triodei amplificatoa re A. Începind d in A inspre B. De exemplu. o lensiune proporţională cu: t imp ul. astfel cum se m ată jn figura 9-1 5.tea luminih_"are cade pc el. 7. a. printr-u n mijloc 03l'eeare. Placa anod icâ cu un orificiu central. Curenţi i electrici care apar in fun cţ. prin intermediu l unui condensator C.a. TELEYIZJUNEA in figura 9-16. se ap li că intre plăcile Pc o tensiunc altern ativă care trebuie s tudiată. Cu ajutorul dispozitivului descris. se poate studia va riaţia unei tensiuni. raza e-lectroni că este devialii.12Î Se ronstruÎesc cdule fotoelt'dricc ~j el! alte . Amplifkarea se poate realiza cu ajutoru l unei triode 3mplificatoare. ca. in cinematografia s onoră.. ce se poate obţin e Cll 1In dispozitiv sp~ cial. La bornele I't"zist e nţ:·j R din circu itul 3nodic al t riodei se obţine tensiunt:'a U amplifif icată fat: ă d e tensiu nea la bornelc:rezistent. raza !-Icdrou ici"i este devia tă Într-un plan vertical. E!ectronii carc p5r[\Se5C fil amentul ~t răba t orifidul plăcii ş i al diafragmei D spre a ajunge pe ecranul E acope rit cu s ulfură de :duc. Ace a stă fllZă trece printre dou ă pUtei orizontale PIJ şi dou ă plăci verticale P".ei Rl. tensiunea uintre p l ăcilc P.m.a ClJ :i.'l.

ricitate proporţjonali! eu in tensilalea f<lZci lllminoase respective. întoemai În modul În carc se citeşte o carte..ional cu intensitatea razei luminoase {Hoyenită de la obiectul O. condensatol"ul corespunzător se dcscan~ă. Fiecan' picătură de argint constituie un element {aloe/crine (o mică ceJuli'i fotoe1ectrieă).!. fotueledricc. Dispozitivul desnÎs cste denumit i conoscop . parcnrgînd TÎnduri orizontale. Imaginea unui obicet O este proiectat{( pe ceran prin intermediul unui sistem de lenLile L Fiecare razâ luminoa. In felul ace~L:. 9·17. ("are a intersectat elementul fotoelectric respectiv. toate elemenlele. StraLul F esk ~eparat de ecranul metalic J:..128 ELECT«O'f'ElLVICA GE. In total se găsese cîteva zcci de mii de ascm('llca ('elu[('.'lrec:are m . pîllă in dreapta jos.hură cu tubul r:alodic . reprezentat simplificat In figura 9-17 şi care se aseamănă Într-o G. printr-o pladi (le mica P. Fig. radar etc. I nconoscop..'1ERAl. adieă această rază ating-c. sau transmiterea la distanţă a imagiuilor ljC poate obţine cu ajutorul flispozilivului. Televizillnea. Tubul catodic Îşi găsc~tc aplicaţii in televiziune.J. -!\lozaicul de f'lemenle fot. începînd din stînga sus. Cînd raza exploratoare atinge un auumit clement. rif' prin intermediul undelor electromagnclice (radio). Variaţiile tensiunii U sint trecute Într-un amplificator electronic şi :lpoi pot fi transmise la distanţă fie prin intermediul unor concJudoare.-.imp foarte scurt Întreaga regiune a ecranului pe care se proiedeaz[t imaginea obif'ctului O.oelectrice este explorat CII aj\1Iol'1l1 Hllei raze l"alodice T' . 9-[6. lucrări de laborator (oscilografe).. . Tub catodic. In F se găseşte un strat sensibil la lumină (ca la celula fotoelectrică) alcătuit dintr-un num:ir foarte u HlfI---Fig. unul după altul. ---" mare de pidituri de argint. la bornele rezistenţei R M! obţine O tensiune U proporţională cu inten~ibtca razei lumin03!'ic respedive.ă care aLinge un element fotoelectric [aee ca acest clement să emită electroni şi încarcă condcnsatoru\ consti t uit din c)(>mellt ~i cn3nul E cu o cantitate de elect. Raza exploratoarc r' analizeaz:i punci cu punct Într-nil interval de t. iar rezistenţa R este străbătută de un curent proporţ. zbor fără vizibilitate..

n:!iOMi2«E ELECTRICE L"'< GAZE RAREFlATE

ŞI

IN VID

129

Hecoustituirl'a ima .~inii la postul rt'r.eptol" se. face cu ajutorul unui tub catod ir. Ace~tn ~!tc prevăzut cu un dispozitiv special de comandă, prin in termediu l căruia se pontr \"aria intensitatea razei catodice r (fig. 9--16) in funrlie de tensiunea U. Art':;l dh'pozitiv de comandă (nereprezcntat in figurn 9-16) funcţionează pc baza unui pri[lcipiu analog cu acela a grilei unei triode. Raza catodicii r a tubului catodic functionează în sincronism (in acelaşi timp) şi În acelaşi fel ca raza t'xploratoarc r' a iconoscopului. Variaţiile tensiunii V de la post.ul de emisiune (iconoseop) sint transmise dispozitivului de romandă menţionat mai Înainte, de la postul de recepţie (tub ealodie). In felul acesta pe e('ranul tubului t.atodic ~c reproduce im aginea obiectului O de la postul de emisie. O explorare ('ompletii (o parcurgere a imaginii) efectuată de raza l a iconosropului ca şi de raza r a tubului catodic trebuie să ne rea,lizată in maximum 1/20 dintr~o :secundă, deoarec(' retina ochiului omenesc păstreazâ senzaţia luminoasă in acest inte rval M timp. De obicei, însă, pentru a obţine o impresie de cont.inui{ab:-, timpul de explorare este de 1/25 dintr~o secundă

8. TRANZISTOARE

tu ultimul timp, o parte din funct iunile indeplinite de tuburile electronice au început din ce in ce mai mult să fie indeplini te de tranzistoare. Tranzistorul este 110 dispozitiv a cărui funcţionare se bazează pe unele efecte electrice ce se pot produce la suprafetele de contact intre anumite $C micond ucf.oare. Tranzistoarele se utilizează in special pentru producerea şi amplificarea oscilaţiil or eledrice, in locul triodelol". Ele se pot fabrica Ctl cristale de gennaniu, siliciu, galenă sau pirită. Sînt răspîndite tranzistoarele amplificatoare cu cristale de germaniu şi sHiciu. Cele mai importante avantaje ale tranzistoarelor faţă de tuburile electronice sint următoarele: durată de viaţă mnlt mai mare, rezistenţă mai mare la şocuri ş i vibl'aţii, nu necesitii circuit de încălzire , volum ş i greutate mult mai mici. Volumul unui tranzÎsLor nu depăşeşte de ob"icei 1 em3. Ca deza vantaj s{' relevă dependenţa relativ accentuată a ca racteristicilor electrice faţ:; de temperatură. ln Republica Socialistă România se realizeaz ă lranzistoare la .. Intreprinderea de piese radio şi semiconductoare" - Băneasa. (IPRS). Aceste tranzistoare sint folosite mai ales ca amplificatoare in aparatele de radiorecepţie şi la elementele de automatizare.

9- E1ec:rokhnl.ea len entll

CAPITOLUL X

lIATEIUA LE ELECTROTEJ-INICE

1. NOŢIUNI GENERALE, CLASIFICARE

t11aterialele folosite in electrotehnică, numite .şi matcriale eled rotehnice, au o importanţă deosebită In rcalizarea unor aparate ş i produse elrctrotehnicc cu pcrformunte tehnice ridi cate, de ca litate supe rioară. 10 ţara lloastră, unde industria electrotehnică a fost c reată in :'lIl i i puterii populare, problemei materialelor clcctrotehnice i s-a uC'ordat o mare atentie. Numai in ultimii ani au fost infiinţate o serie de noi intreprinde ri şi sec, ţii eu acest specific, cum ar fi. de exemplu, Intreprinderea d(' piese de radio ş i semiconductoare - Băneasa, Intreprinderea Elcctroceramieu Turdll , Fabrica de cabluri şi materiale electroizolant(' - Bucureşli. &.-et ia de cărbuni şi perii de cilrbuoe de la Uzina de maşini ('Icclrice - Bu cureş ti şi altele. tn aedaşi timp a rosI asimilală o gamă variatii de materiale noi, {"arc pină acum se importau din ştrăinătate, cum nr fi, de exemplu lranzi.stoarel~ (produse d~ I.P.R.S. Băneasa). feritele (produse de fabrka "Electror.ica"), magnetii din aHaje de nichel (produşi de Uzine le "ElccLromagnetka") şi mu lte altele. a) !'.'lateriaJelc elecLrolehnicc se pot impăr\i, după pr oprietilţik lot dcctricc, in ; materiale cOlluudoare; - materiale semÎ('.ondll<"toare; - materiale izolan te. :Matedalele conducloarc sint corpuri care UlI in mot.! normal in componenţa lor sarcini eJeclric(' libere, conduc curentul electric ~i all O rczisti vitale mică. cuprin să Între 10-: şi 100 cm . Ele se întrebuinţează penlru circuitele electrice ale maşinilor. transIormatoarclor şi aparatelor elect ri ce şi la liniile de transmisie şi reţelele de di~t.ribuţie :l. energiei electrice.

MATERL6.LE ELECTROTEHNICE

031

lIlatcl'ialelc scmirOllduclo:ll'c sÎllL corpuri ca re, in anumite condiţii, pot COndlH,' i' cure ntul rlectric, avind 1) rczistivitate cuprinsă Între aceea a material('lor condudoal'e şi aceca a materialelor izolante(lO--3 la tOt9 n rm). Spre deoseb ire de metale, la semiconductoare eonductivita!ca creşte cu tem pera t ura. Creşterea cQnductivităţii unor ~emiconductQa re se mai poate obţini' .~i prin eliminarea sau prin bombardare cu particule . SetuiconductOllrele se ld rebuinţeazii la fabricarea redresonrclor llSC<l tc, a celulelor şi rezistenţe l or rotoelectrice, a detectoarelor şi amplificatoarelor cu cristal, a termistoarclor. yari~toal'elor şi a multor aparate cu specific electronic. }Iatcrialelr- iz olallte sînt corpuri care, in mod normal, nu au în componenta lo r sarcini electrice libere. nu conduc curentul electric şi au o rczistivi tate foarte mare, ruprinsă Intre 10 10 şi 10211 n cm. Ele se utilizează pentru izolarea circuitelor electrice şi la construcţia eondensatoarelor, consti tuind dielcctricul acestora. } Din punctul de vedere al proprietăţilor magnetice. materialele se ,) pot imp 6r\i În materiale feromagnelicc (numite şi magndice) şi nefel'omagnelicc (llum ite şi l\Cmagnelir:e). Acestea din urmă se împart În materiale di .. magnetkc şi materiale pal'amagneLicc. ~latcrialde di:\ nlngnclicc sînt rorp llri cun', rjjnd introdm:e intr-un cimp magnetic, un se magnetizl':lz1'i şi au prrnH'ab ilitatca magnetică rcJauvii mai mit"i:i drcit unilatcn (;J.,<I) . \1[\ trria1ch~ para magnetice sînt coepuri Cal'C , fiind introduse intr-un ciOlp mngnelic, se magnetizează şi au pl!rmcabi lit at,e a magncticll reht livă Cli pu ţin mai mare decît unitatea (fL, > l). Dintre ele fac p arte metalt>le ~i alinjele neferoase (cupru, alamă. a.lttlJliniu ele. ) ') i .\numite metale şi aHajc feroa.se obţinute In mod 1\pedal. lIiut('rialele nemagncLicc se folosesc la C::Ol1slructia aparatelor electrice dc 1:1ă ~ura t. Ia rarrusele de busole. Ia huloane şi părţi de c:)rcasă ale maşi­ nilor cI;:-l'trÎec. Ia sirma de hobinaj pe~lru rotoarele maşinilor cledrict'. Ia piro:r k pcntru rkctromagneţi , la suporturile de magneţi etc. :'o l aterialele feromaguetice sau ,.magnt,tice" au !J. r~ l şi proprietiiţ.i magnetice deosebite: aU permeabilitatea vari:lbiJă cu intensitatea cimpului magnetic ; introdulic fntNlll cimp maguetie, ele sint supuse unor Corţe electromagnetice şi exerciln. la rindul lor, influenţ,ă asupra aeestu i rimp; produc in ir. :I;'(iorul lor indu ctii mari rind sint aşezate in cimpuri magnetice şi dcforme:lză liniile dr Cort, i ale acestor cimpuri; prezintă pierderi magnetice la variaI ţia eid icii a cîmpului magnetic în care sin t aşezate . ~\i:t lerialelc magnetice si nt folosite în e1ectrotehuică la dreu itele magnetice ale maşinilor. transformatoarelor şi aparate lor electrice. precum ş i penll"U magncţii permanenţi.

ElICTROTEHNICA GJi:NERALA

2. MATEJUALE CQND t;CTQA RE
Conductoarelc electrice pot fi corpuri solide, lichide şi, in anumite con(de exemplu, la intensităţi mari ale cimpului electric), gaze şi vapori. Din punctul de vedere al reztstivităţii, materialele conductoare se pot impărţi În: a) materiale cu cond uctivilate mare, intrebuintate pentru conducloare electrice, cabluri, circuitele electrice ale maşinilor, trnnsformatoarelor şi aparatelor electrice etc. b) materiale de mare rezistivitate, in trebuinţate pentru reostatc, aparale electrice de incAlzit, lămpi cu incandescenţă elco
diţii

... Materiale cu conductivitale mare

Cuprul
Avind o conduclivitate elcctrică mare (după argint, cuprul este mclalul cu cea mai mică rezistivitate), o rezistenţă mecanil'A suIicient de mare pentru utilizări uzualc in electJ:otehnică, o rez i stenţă la coroziulle satisfăcătoare (chiar in privinţa oxidării la temperaturi ridicate), o malcabiHtate şi plastieitate care il fac 1;5 se prelucreze uşor şi posibilitatea de a se suda şi lipi uşor, cuprul are o largă intrebuinţare În electmtchnică. Din cupru se fac in făşurăril e maşinilor, transformatoarelor şi aparatelor electrice in !elleral, precum şi tondudoarele aeriene ale liniilor de transmisie şi dist ribuţie de energie electrică, ale cablurilor subteranc şi ale instalaţiilor electrice interioare, Fiind Însă un material deficitar (sc găseşte in scoarţa pămîntului in proporţie de circa 0,01% pînă la 3 km adincime), ci se înlocuieşte ori de cite ori este posibil. in ge.neral, În electrotchnică se foloseşte cuprul elcclrolitic CuE (STAS 642-71), care arc un conţinut de 99,95% Cu, precum şi Cu 9, cu un conţin ut de 99,9% Cu. Cuprul electrolitic are o culoa re caracteristică roşiatică, greutatea specifk_ ă 8,9 kg/dm3 , rezisti\'itatea p=1 ,748'lQ--2 n mm2/m şi coeficientul de variaţie a rezistivitiiţii cu temperatura G( =0,00393/"C. După tratamentul termic aplicat, cupru l se prezintă sub două forme: cupru tare ş i cupru moalc. Cuprui tare, avind o rezistenţă mecanică mare, duritatc şi rezistenţă la uzură, :o.e foloseşte la fabricarea conductoareIol' ncizolate pentru liniile aeriene de lransport al en ergiei electrice, a unor contacte electrice, la fahricarea barclor pentru in~talat.ii de dis.tributie ~i a barelor pentru colecloarele maşinilor electrice elc.

MATli:RIALE ELECTRO'l'E!u"'lICE

133

Cuprul moale. avind Oexibilitate şi maleabiliktte mare, dar o rezistenţă de rupere mai mică, se foloseşte la fahrir.area conauctoarelor iz olate pentru cabluri electrice, a conductoarelor pentru bobinaje etc .
Alilljtlt euprutui

Pentru a îmbunătăţi proprietăţjle mecanice alc c.uprului, care, la und . nu siut satisfăcăt oare, se combină cuprul cu alte metale, astfel indt. aliajul obţinut să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare fără ca eonductivitatea să scadă prea mult faţă de conductivitatea normală Il cuprului. Bromul este un aliaj de cupru cu unul sau mai multe metale (Sn, AI. Mg. Cd, Si. P etc.), in scopul obţinerii unui metal mai dur. mai rezistent ş i mai fuzibil. La bronzul cu Cd. de exemplu. re'Zistenţa de. rupere este cirra de două ori mai mare ca aceea a cuprului ecruisat, fără ca conductîvita tea 515. scadă prea mult. Bronzul cu Si are o mare rezistenţă mecanică, In schimb condllctîvitatea sca de mult. Bronzurile se folosesc în construcţia maşinilor ş i aparatelor electrice. precum ş i la confecţion area diferitelor piese, cum sint cJemcle pentru COllductoare, cJemelc de legătură, cJemelc dc sus ţinere . lamelele rolectoare, :!rmăturile, cuţitele de contact, contactele areurilor etc. Alama este ua aliaj de cupru cu zinc, itt care .zincul nu poate depăşi 46 % (STAS D5-67). După compozi\.ie. alama are rezistivitatea cup rinsă. Ja 2O"C, intre 5 şi 7.1 ,10-- 2 il mm2jm. Ea ;;e foloscşte la confecţionarea pieselor COIIductoare de curent. acolo unde dens1tatea curentului nu este mare, de exemplu: cleme de derivaţie. socJuri, pat.roanc fuzibile, borne pentru tablouri de dist ribuţie, piese dc contur.t. dulii pentru lămpi , prize *i fişe de curent etc.
utilizări,

A./uminiul

Are o conductivitate mai mare decît a tuturor Illctalelor afară dc Ag Cu (62% din (·Q1Hluctivitatea cuprului), o greutale specifică foartc mică (din această cauză, Al are pc unitatea de greutate o conductivitate de două ori Ulai mare decit cupru l) şi o rezistentă la cor.oziune bună. Datorită acestor proprietăţi. aluminiul este mult întrebuinţat in industria electrolehnică. Aluminiul are o culoarea alhă -argintie, care cu timpul devine albăstruie. din cauza oxidll.rii la suprafaţă, o greutatc specifică dc 2,7 kg/dm3• o rezistivitale. Ia 20°C, de 2,941 ·10-2 n mm 2/m şi un coeficient de variaţie a rezist ivităţ.ii cu temperatura de O.004rC. In prezenţa aerului. aluminiul se acoperă cu un strat protector de oxid. care il proteje.ază contra coroziuuii. ingreuind in sc himb. mult sudarea şi lipirea lui. EI se poate totuşi lipi utilizind anumite paste de lipit speciale. !n atmosftră umedă şi În contact cu cuprul, aluminiul este repede dj~ lms prin coroziune eleetrochimică, regiunea de contact fiind in aceste condiţii o pilă galvanică locală cu o LC.OI_ d-e valoare destul rle mare. Din această
şi

134

cauzii', locurile de \;onla d între aluminiu şi cupru se protejealii impotriva llmezeJii prin acoperire cu lacuri sau vopse le speciale. . Aluminiul are un coeficicnt clţ contracţie la turnare pronunlat, care produce su fl uri şi rdragf'ri şi impune (':1 in gt'neral să se toarne sub presiulH:, Aluminiul se inlrc b uinţează la fabJienrea benzilor pentru condensatoa re cu hirtie (electrozi) şi :\ eleclrozîlor de con de mat oare eiectroliLice., a coliviilor, la motoarele ;\Sin"rOllc În !";n\I'Lcil'Cuit (aluminiu lurnat prin injectare sub presinne), ti conductoarelo)· liniil or aeriene şi subte ran e de tramport de energie electric, ă., a concl l1 ctoar('Jor JH'11lru hohillaj, pfntnt imtalatiile electriCi! inleriO:lTe etc. faptul că la aceeaş.i luugime şi rezistt-Ilt.;l ~ec~iunea cnJ, lurilor lle AI este de cire!!. 1,6 ori mai mar~ ca acc~:,) u cablurilor de Cu reprezintă un de7.avantaj În special in caZl\1 cahlllrilor subtcl'anc, scumpinti izoJnţia cahlllini _ 'ii in~taJaţia in general.

A.liujele uEl/miniului
Pentru obţinerea unor proprietăţi mecanicc superioare, nlttm,intul se cu ÎIIg, Si, Fc sau CII. Ccl ma i utiliza t aliaj ",1 a.luminiuluî esle «fdrey-ul, care conţine următoa­ rele adaosuri : 0,3- 0.5% i'lfg, 0,4-0,7% Si şi 0, 2-0,3 % Fc, EI :<.e foloseşte la confet:\ionurc:l, prin trcfîlare, ::t conducto::rrclor pentru liniile u·criene. C"n alt n!inj al aJumiuiului, uti}izut În special la infi:işurările tllrboagn' gateJor dc puteri foarte mari, e~te condal-ul, ta.rc conţine mici procente dl.' Fc. :\Ig. !;i i Si. Greutatea spcC'ifieâ redusă a acestui aliaj, con(IlH;livitatea sa ridicată, rczisLenţ.u la forţ!'lc mecanice care apaT la vite7.t: mari au p<,rUlis miirin·a puterii turbogt'ucrntoarclor (peste 200 ~IVA).
alia7.ă

OJelul

f"

.\'\.'Îu dju n preţ ulUIL ma i scă z ut decit cuprn! şi aluminiul, o mare~r('zis­ J!1ccanicli şi pulind fi laminat În prorilc roart~ variate, oţelul se utili7.t'az:l in c lectrotcllllică p('ntJ'u liniile d e tclccomunicaţ.îi şi de didribuţic de energie electT i eă pentru pute,ri mici, pentru ş in elc de tramvai. căi f('rat(" dectriee ş i metrou, pentru miczu r ilc (inimile) cablurilor clectrÎ\l! elc, Oţ e lul folo sit in e l eelrotehnkă (cu uu conţinut de 0.10-0,15% C) are rknsi b tea <1(' 7,8 kg/ dm3, C' onductivilalca de 7-8 ori mai mică decît cuprul şi n·7.i~lenţa de rupere d(' iO-75 kgf/mm~. D('O,l rc<'c nu rezi stă la eoroziune, rugildnd cJl ia.r la temperatura normală, o(("lul fulosit pel~ trtl connu cel'ea I:lIrt:utullli se pl'ol{'jează acoperindu-se Cit Ull strat protettor. de obic:ei de zinc. In fUl'tlll: alternativ, 1<:1. rrccvcn~e. ridicate, cIeclul pelicu la!' se face puternic -simt it. De aceea, în lclecomu ni caţ.ii se ut ilizează conductoure himetalice, cu inimă de oţel şi înveliş de cupru . Ia cnn~ cure ntul-- c irculă prin slratul superficial de cupfu, restul sec\ illnii riiminind practic nelJ .t il izată. Conductonre bime talicc, de daţa aceasta sub formă, d(~ ruoie, pot f-i indi .c{lţe ş i pentru. liniîlt· (Je LrallsJ10rt de encrgit' elecbicrt la 50 Hz. in, cazul. (jÎnd cOllduclQarcle
tenţa

:\IATE1\fALE l::t..ECTROTEH)<!Ci:

135

d~ cupru, calcuJate din punct de vedere elect.ric, <lU o secţiune lUai mieă decit aceea necesara rezistenţei mec:lllice. Valoarea mm:e :1: rezistentei mecauice a ncestui , ·t~~u,u~t~r' 1f.hliic -reducClca 'nu mărul,ui Ut; sWl?i ~i }iniei; 'i,n, compai':lll,ic cu o Iibjf <:~' ţpridlict6~rc de. cupru, decI uuce la lc[tlUlIT'a liniei"

pe

Fonta.
utilizează precum şi

,.

Fierul cu un procenL mare de carbon (1,1-4.5% C) dă fonta, carc se la executarea rezistcnţeiOl' pentru reostatele de pornire şi reglal"e. la fnbrieal'ea unor rezistenţe de încălzire electr ic ă pentru temperaturi- pină la 3QG--.3QO"G. Din fontă s int realizate în general şi carcasele maşinilor electrice.

Zincul
tn cleeti-cit'ebnkfl sc" roloseştc zÎucul Cll greutatea specifică 7,14 kg ' dm3, re:dslivitatea' la 2(f'C' de 5,92 ' 10--2 il mmz/m ş i rezistenţa In tractiu flC de 11,2-13.3 kgf/mm 2, EI se utilizează la confectionarea electrozjlor pentru c1elllente galvanice, .!l. famelelor fuzibile pentru siguranţ-e ş.i pentru protejarea unor suprafeţe impotriva coroziunÎÎ (in atmosferă normală, zineu l se acoperă cu un strat protector de oxid ),
A rgiulul'

An' o culoare aIbă, cu luciu meb lic, greut.ale sp ecifică 10,5 kg/dm::: :;oi cea mai m:;Jrc couductivitate elect rică dintre loale metalele [p Este LrezistenL la oxidare la temperatura
normală,

=

l,{) ' 10-20

m:~) .
exe#

Se

utilizeazălla

tlllal'ea contactelor, pentru arm ăturile cOJHlel!saLoarelor ccramÎce şi Cli mică, pentru conductoare folosite În inaltă frecvenţă , fire de suspensie pentru aparatele de măsurat etc,
PlalilHl

Arc o culoare

alh:î-("clln~ie .

o grcutate
2

rt!zistivitalc:> la 20°C de 10,30 ,10-

n ~; m

,

spedIică

mare (2!,45 kg/dm3),

l'<'.zistă la ori(',(' fel de coroziuue

şi se prelucreazn foarte bine, plitindu-se trage in fire extrem de sub ţi ri (pi nă la 0,001 mUi). Se întrebuinţează la 'confec ţi onarea contactelor electrice, pentru aparOl te dc precizie (de ohicei nli:\tli Cli iridiul, platinu singură fiind prea moale), pentru elementele de încălzire, cupluri termoelectrice (de ex. termocup lul Pt-P:t-Rh folosit pentru milsurarea tcmperaturii pinn la 1 600°C), s i guranţe fuz ibile in viu elc ,

136

ELECTROTUlN'ICA CE. z:RALA ...

Wol{ramul
","'oUramul sau tungstcnul este metalul cu cea ma i ridkată temperatur ă de topire (3370 cC) . Putindu-sc trefila în fire foarte subţiri (pină la 0,01 mrn 0) se utilizeazii la fabricarea filamentelGr Iămpilor electrice cu i ncandescenţă, a r~.ziste n ţelor de Îndilzire pentru cuptoarele electrice, a eleetrozilor din tuburile electronice, a contactelor de rupere a arcului la intrcrupiitoare pentru curenţi de mare intensitate etc.

Molibde/llli
Are
leaşi

p ropridăţi

alluloge, dar inferioare celol' ale wolfl'amului

şi

are ace-

intrebllinţ,ărî.

Nichelul
Es.te un metal de culoare
albă-ceuuşie,

kg/ dm3 ş i cu rezistivitatea, la 20°C,

• de 8,7- 9,52·10-1: n~ . Dinpullct
m

cu greutatea

specifică

de 8,9

de vedere magnetic, ('1 face parte din materialele Ceromagueticc , Este rezbtent la o:.;idare chiar şi la temperaturi rid icate, Se întrebuinţează in tehnica vidului, ca suport pe ntru Iilamcntelc Iăm · pilor cu incandcscent:l şi al difc.ritiloi' electrozi ai tuburilor electronice, la. fabricarea contactelor electrice care funcţioneaz:1 În med iu de hidrocarburi, a rezistenţclor de încălzire pină la 9OO"C, ca material de protecţie pentru piesele din oţel, pentru termocupluri (pur ş i aliat: Cu , Ni ş i CrNi), precum şi pentru diferite aliaje.

Plumbul

Este un metal de culoare celluşie·albastri'i, cu greutate specific[( 11,34 kg/dm 3 şi rezistivitatea, la 2O"'C, de 20,8 ·10--2 n mm2/m, Are o reziste nţă la coroziUJle foarte bună, chiar şi faţă de unii acizi puternici (acid sulfuric ş i c1orhidric). Se foloseşte, la execularea îuvc1işui'ilor (mantalelol') pcnll'u cablurile electrice subterane, pentru plăcile acumulaLoal'elor cu plumb, plăci de protectie contra razelor Roentgen, pigment roşu pentru vopsele şi lacuri uleioase. (miniu de plumb) ct(',
Sfauiul

Staniul sau cositorul este 1111 metal de culoare albil·argintie, cu greu· tatea speci fică de 7,3 kg/dm 3 , rezistivitaLea, la 20"C, de 11,4-10 n mm2/m şi temperatura de topire foarte cobor ită (232"C). Se u til izează la acoperirea (cositorirca) tlnor metale pentru a le ap ă ra contra coroziunii (staniul nu se oxidca.zi'i la tempcratura normală) şi pentru diferite aliaje de lipirc,

la 2O°C.05 n mm2/m şi un c~fi('ient de variaţie a re:zisti- . cu rezistivilatea de 0. 2.55 kg/dm3 şi rezistivitatea.8 '10--2 Q mm2/ m. pentru redre~oare cu baie de mercur etc. Este mai ieft in ă decit conslanlaotu l şi face parte din a doua categorie de materiale de mare rezi~ti\'Î tate.' rC.10) ·10. pentru electrozi de mercur. Aceste aliaje au un coeficient mic de variaţie a rezistivităţii cu temperatura. 12 % i\:In şi " 0 Ni. in: 1) aliaje pentru construcţia apa ratelor electrice de măsurat . la 2O"C. du pă utilizare. de cu loare roşiatică-cafenie.. de 1. Fc) care se pot dasifica.oeficient foarte mic de variaţie a rezislivităţii şi '" ('. jndustriale şi casnice.Hercurul Este singurul metal lichid la temperatura obişnuită i are un aspect albargintiu.langanina este un aliaj carc conţine in general 86% Cu. a rczistenţelor etalon şi de precizie. b.4 n mm2/m CTI coeficient de v ariaţie a rczistivilăţii ('II temperatura de 2O · 1O-3rC. avind rezislivilatea de 43'10--'" . Se foloseşte pentru construcţia I ămpilor cu vapori de mercu r.u lemperalura (practic zero). o rezistenţă elec trică mare la temperatura de funcţionare (200-25ifC pentru aHaje din categoria 2 şi 1 000-1 500°C pentru aliajele din categoria 3) şi o bunii rczistenţă la coroziune (mai mare decît a elementelor compo· nenle). se acope ră cu o peliculă de oxid izolantă. cu rezistivill1m tatca 50. Ulm' ~ u 2/ '" un coeficient foarte mic dc variaţie a rezistiviLăţii cu temperatura (5. :Manganina face parte din prima categorie de materiale de mare rezistivitate. Conslanfa/lu{ este un aliaj care conţine 60% Cu şi 40% Ni. Cromnichelul este un aliaj cu 18-21 % Cr şi 70-80% Ni (~u rczistiYitatea. J. 2) aliaje pentru reostatc.. Este foarle toxic şi se oxidează uşor in aer. fllcălzit pe ntm scurt timp (3 s) la o temperatură de 900° C şi răcit in aer. de unde şi denumirea sa. fiind izolată numai de călre propria sa peliculă de oxid). 3) aHaje pentru aparate de încă lzi re electrică. folosindu·se penlru construcţia reoslatelor pentru tensiun i mici (s irma se poate înfăşura spiră Ungă sp iră. de 95. Ni. de mare rulstivitai~ Materialele de rezistivitate mare sint diverse aliaje ale metalelor greu fuzibile (Cu. pentru rezistenţe etalon şi rezistenţ6 de precizie etc.MA T'ERIALE ELECTROTEHNICE 137 . Face parte din a doua categorie de materiale de mare rczistÎ\'italc. Nichelina cste un aliaj cu 25-35% Ni. folosindu-se pentru fabricarea de rezistenţe adiţionale şi şun ­ turi. fiind folosită pentru fabricarea reostalelor de pornire ş i reglare.10-2 n 'şi un c... greutatea specifică 13.3% Mn şi 67% Cu. Cr. pentru contacte în relee şi alte aparate. Mn. Atatuiafto.

mătase.ccută d in cupru.ICUT.h t ~_.rele pentru linii electrice sint acelea fo losite 111 instalaţiile electrice de utilizare şi se iahrică din C1!])fl!. JSO{)CJ din care c auză este mult folosit sub diverse forme şi compoziţii. e _ p . conducte izolate pentru telecomunicaţii (STAS 4263-(8). MCM ş! bac: l aţle MC:o. Se ctiu.ui.lo!" i.ntnl r. b)O~ . 592'1 -70) ~(: e xeC'ută din cupru mu alumillitl ~i se deo:-cb('sC' după forma şi dimensiunile sccţ-iun. Cond lJde eleclrice de cupru: inv clit~.o1a'.l" df! "lIU. de _l. 4.u . conducte de aluillÎniu cu izolaţie de cauciuc (STAS 5699-67). tipurilf' principale <llc acestor condtlctoare sint: . " "on~ric cu t _ izolaţie - :de:n.CfJlldllcloQrc electrice i::olale (fig.. 80.-\S 6163-63 şi g)i:~ ) iii l' " '= ~S~ Fig.NlCA GENERALA. al.5% Al :.0 _ d"n de cu"ciuc : . 30% Cr. se Iolosc~c jll gellenl.te la l ntempcril.Ictoarelol' de hobinaj se fabrică fie din materiale fibroase (hirtie. unifiJar Hit! multifilar (fun ii). 10-1.·categorie se Încadreaza şi {ccrallll (15% 5%·AI.". în fundic de co ndiţiile.i L~% C. mea izolat.iei.candudoare elec/Tiee neizolafe (ST AS 3032-(}9 STA S 684-68 ş i ST AS 3000-(9) care. . fădnd parte din il tre ia categorie ae materiale de maa" rezistivltate. Conducto~rcle dreptunghiulare asigură o umplere mai bună la înfăş\lru!'e decît cele rotunde. ~'?f~3 ~~ . aluminiu şi oţel-aluminiu.nik pot fi rotunde sau dreptunghiularc şi ~e detC'nnillă fără slt ~(" tină ~'camn de grosi . 3. pentru fabricarea' elementelor ' Încălzî toarc~.u.. .tidă). J'.. În execuţie uniIiJară sau multifilară.. c.glenta 1 . azbe~t sau i. Si) . bumbac.! la liniile aelicne de eneqpe electrică şi de telec. '.d!. 70% Fe) şi eramullli (61% PC". Tot în "('rasU. aluminiu şi uneori din otel.IT.omunîcaţii : se {~".% F e) k.In. aniha{ul (21 % Cr. pl"t" cu m şi dupa lipul izolaţici. b _ cu izolade cau ciuc : e _ COl'"a em cu lz"j". lzolaţia c-oll.. fie dintr-Un strat de lac electroizolant (email) care se aplie{\ direct pc suprafaţa cup rului.. vită ţ ii er. de exploatare. cordoane de policlorură de v ini! pentru apa~ . cu izolaUc d..co r· p:at el< 17.temp~rit : ţ ie 4 _ de JlUl>l!nilt: !i _ cordQ:'ll~ MeU.. CJ. COflducloc. 10-1) şi anu me : conducte de cupru sau aluminiu cu 'iz olaţie de p oli eiorură de vinil (ST AS G 865-70).5 ·1O-5 /"C: :Puale rezisU\ la temperaturi de II~cr..i i tramversa!e.8% Co.'. rru: .l (andurfoarcir: de bobina} (ST. CU temperatura de 14.iuc: d . caucluc. Condudoa re ~!ectrlce rCJ. conducte de de bumcu 17..:!:e etc: cauciuc. 5% Al.or-p \U'1 d e iluminat: f-pcntţu susprndMe" corp:.138 ELEC-TROTEH.

f'~('.. inzestratc cu învelişuri de protectie cafe apără conductorul şi izolaţia împotriva actiunii umezelii.ecut:i {'onform STAS 2405-71..'.. dl! plumb: .. CllblurI <l Cli Izo1. Unde se p ot produce loviri ale conduclei (macarale electrice... in lmUlt a de plumb: _ c. fJb re flexibil!'.i 1 000.-.l1ndl d~ bumboc C. _ Inlkjurare <!e blnle Im.o: J _ cup'U : ~ _ caud"c .ntf.il!ie de cauciuc. ..). dcleriorilrilOI" mecanice etc. 3 000 şi fi 000 V curent continuu .(I:!c d" . Cablllri el~ izola/ie de caw:Îuc in mania de plumb (fig..u ele Moad. penlru tensiuni nominale de 500 V ş i 3000 V CU T"l'nt alternath' o. _ umplutură dIn fire tC:l<IIJe: . clnep4 Impregno1>\: 1 _ masl uolll. Cabluri elec!rice C<l}llurile cledritc de forţa sint c.2) se c). .5 2 Fig. şlIururi şi cordoane electrice pentru utilizari casnice şi semiindustrÎale (STA$ 4 Q37-66). :.. f _ st.. d. d e. blu CP: b _ calJiu cp. acopC'findu-sc la exterior printr-un luv e]jş din fire de oţel zincat. Ele ~c folos. cu bumbac etc. Ia transportul !'nergiei 1'1edrice prin linii subterane sau suhmarin!' .. .ond\ldoarc izolate compuse din unul sau mai multE.de IIZ casnic sa:u scopuri similare (STAS 7350-71).\&Udu". vulcanlnl: ..i : 4 _ ro:. 10. Ele se execută din cupru acoperit cu o izolatic din bumbac cauciucal peste care se pune b hnpletiturâ din fire lcxtile impregnate eu un amestec bituminos...>resnaIA: . conducte de cupru pcn Lru suspendarea corpurilor de iluminat conductoal'e de sonerie din s il'lnă de cupru izolate.rate elcdrke. 10·2. _ ar_ mAturA wn bem:! de 0\'-1.conduc/e de rvprll armate (STAS 5577-()3) care se folo &:!sc numai la instalaţiile electrice fixt:.. . poduri rul:lnte etc.'l _ ba!). ~1 S.-t.

hirtie de cablu sau ce)Qfan. . print r-un canal axial obţinut dintr.exdle : Il armătură din benzi de otel .. 10-4) se execută pentru tensiuni înalt-: pînă la 120000 V. se izolează apoi cu cauciuc şi Se acoperă cu o pînză cauciucată pe ambele feţe.. peste care se aşază difer ite În . apoi se infuniază impreun ă cu umplutură din sIoară de hîrtie pină la completarea secţiunii circulare . 10-4. Cabluri cu ulei (fig. elişuri de protecţie (iută sau cînepă impregnată şi benzi de oţel p rotejate impotriva acţiunil or chimice) ."O ELECTROTE~CA GENERALA Conductoarele dc cupru se acopera cu o infăşurare din bumbac..lflb etanşă. t _ spirală SUJ)QI"I.>regna le . Uleiul circulă liber de-a lungul eablului. 1 - J - mant a cupru: Fig. Ansamblul este înfăşurat cu mai multe straturi de hirtie de cablu şi apoi îmbrăcat Într-o JDanta etanşă de plumb. 10-3) se execută conIorm $TAS 4481 -66. Astfel izolate. 5 umpluturA din materiale l. Cabluri. cu izola/ie de hirtie "in manIa de plumb (fig. l _ conductă: ( Izolaţie de hirtie. Ca blu cu 1 - circulaţie de ulei: canal pentru u l. ( _ lnvelli. Fig. 7 _ inUşurate dIn materla1e textile l m. 10-3.o spirală de cupru pe care se înfăşoară conductorul ce formează inima cablului. d e protecţie din hirtie impregnată etc. Con~ ductoarcle de cupru se izolează cu hirtie de cablu impregnată cu ulei. . 6000 şi 10000 V. şi una sau două benzi de oţel protejate impGltriv a agenţilor chimiei (cablu "armat"). Cabl u cu i zo l aţie de hirtie. de plumb.. cîm~pi"i sau alt material asemănă tor impregnat. pentru tensiuni de 1 000. Ansamblul este iufăşurat În două beurj de pînză cauciucată şi imbră ­ cat într-o manta de plu. conductoarele se Înfuniază ClI umplutu ră de fire tcxtile pină la completarea secţiunii circulare. peste care se pune un înveliş protector de iută. în ma nta de plumb: ! _ h irtie imp regn a tă .. Canalul este legat cu rezerv oare speciale de alimentare umplute cu ulei. Cablul este. ~ mama de plwnb. izolat cu hirtie şi imb răcat in manta de plumb. de obicei. .

conductivilatea electrică scade repede. care determină utilizarea lui in constructia celulelor fotoelectrice. Cărbunele pentru microfoane. filament :! electrice. la 20°C. fabricate conform STAS 4199-71 . iar rezistivitatea. la reostate de reglaj etc. grafit Ş . variază de la 4. b locuri sau membrane. la l ă mpile eu are şi proiectoare. Condllctivitatea sa variază în limite mari. MATERIALE SEMICONDUCTOARE Cărbunele se prezintii sub formă de trei varietăţi: diamant. a. Germaniul se utilizează la fabricarea rcdresoarelor uscate (detectoare cu ('Tistal). Rerisfenfele chimice pe b3Ză de cărbune se folosesc în radiotehnica. a proprieta te insem :ta lii a seleniului cristalin. . la elemente galvanicc etc. dar la 60°C devine plastic şi se poate pre~a Ln bare.i de cărbune se folos esc la clectroliza unor substanţe În slare topită. Cristalele de seleniu prezintă. perii. Cărbunele Seleniul Scleniul pur cste ca ~a llt la temperatura obişnuită. o conductil1itale unilaleraUf.00283 il CIU pentru grafit.1()lt O: em pentru diamant (care este deci un izolant electric) Ia 4 il em pentru cărbunele amorf şi 0. la cuptoarele clectrice cu arc.)fATERIALE ELECTROT})HNICE 3.74.3 kg/dm 3 pentru cărbune amorf. Acelaşi efe ct iIau asupra lui razele Roentgen şi razele provenite prin dczintegrarea radio activa. Periile de cărbune. tlermaniul E~te un metul de culoare ce nuşic. cu greutatea specifică de 5.de ~ chis3. tntrerupind iluminarea. Greutatea specifică este cuprinsă intre 3. intrebuinţat sub forma de granule.51 kg/dm3 pentru diamant şi 1. după impurităţile pe care le conţine. in tehnica măsuriirilor. tranzistoarel or etc.rozi. contacte.36 kg/dm:l. de la l():l/O: cm la 102/ Q cm. conducti\'italea ~:J electrică creşte de circa 15 ori. tn tleetrotehllică se utilizează cărbunele amorf şi uneori grafitul pentru numeroase produse cum sînt: clect. ceea ce determină utiliz area seleniului in construcţia redresoarelor uscate. se fabrică din antracit care se granuIează şi se supune unor tratamente termice in funcţie de forma sub care se întrebuinţează. constă in faptul că prin iluminare. ~c rvesc drept contacte mobile (alunecătoare) intre parte a mobilă şi partea fixă a maşinilor electrice. reziste nţe chimice etc. al diodclor. Eleclro:i. de asemenea. cărbune amorI. rezistenţe pentru lncălzire.

anil:nak. Siliciul se util iz ează la fabricarea diferitelor tiPllIÎ de detectoare. rigiditaka di el cctrică şi cQnductivitalea term i că. EI are greutatea de 2.142 Silid III specifică Siliciul se prezintă sub formă eristtJlillă sa u amorfă. A.o1ate in cauciuc. F. B. a ampliricatoarelor şi pentru rcdresoare de cure nţi mari.îi unorgauÎeÎ sint.le. ~IATERIALE lZ OL.ric. l1 . lOz/O cm . Firele (fIlimale. din firele mellţionate .:lI)W organid sînt compuşi naturali sau sinletici ai carbonului.10-2/D cm.3 kg/dm3 şi conductivitalea electrică care variază in limite mari : i . Din aceasLă cauză rezistă la tempcratUfi m:ii inalte. Faţă de izolanţii ol'ganid. cu bu ne proprietăţj de izolare electrică.folosesc la cxccut:uea in\'elişurilor de cabluri subterane. Ele pot fi neimprcgnate. . ANTE . Firele de iuto s.sten~a mecanica şi electrică.zute. maLcriale i:z:olantc din punct de vederI. . Izol.au ţesături. in i: lunli organici care w pot fi solizi sau lichizi şi i:olun{i anorganiri. ~int mai frag-i li şi se prelucrează mai greu . reprezentate prin :notase unturaHi. Ţcslituri!c clcctroizolante se fabricii stih formă de benzi. Un adaos de 4% Si in oţelul folosit e3 tabte rle transformator (tale silieioase) reduce pierderile in fier. E. care nu ali carhon în consti tuţie . Izch:nti organici solizi Fir e şi {esu/uri electroi:olanle Firele şi ţesăturile sin t materiale flexibile formate din fihre ve-getl. . ~c folosesc la izola· rea sîrmelor subţiri de bobinaje. p iuze s. C (STAS O 247-60).:.a golurilor h::olaţiei la cablurile j1olifll. Cin~le îşi măresc r(!zi.\lakrialclc izolallte se impart. 4-. artificiale sau sintetice. tn Republica So('Îalislă România se fabrkă aproape toale felurile de materiale izolantt'.·. materialele izolante ~e impart Îll clase de izolaţie: . Prin iJDpn~gllarca in ulei l'all Iăcuire. Dupil temperaLura la care pot fi utilizate. lzoh\llţ.! elect. Firele de bumbac şi rit' in se folosesc la izolarea eonductoarclor de bobillaj şi la împletituri de prolecţie ale condudoarcJor i7. dupiillatura lor. Iăcuitc sau imprcg· nate cu lacuri bitnmin035e. iar firele de cînl'pa la umplen. H . nll ard şi au punctul de topire fO:'lrte ridic-at.

08-0. izolaţie intre straturi şi fa~ă de masă etc.1. dar se inmoaie la tempe raturl mici.' ~int materiale care au propl·ietat.5 ml.col.rgie arc o grosime de 0.n ulei dt! transformator..'.. este [parte rezistentA Ia rup. după utilizarea pe care o are. ele au o largă intre(pre~area a lua astfel fenIJpl<J$/e{e .l1plicate precum buillţare bun· lor pn j r Uiţi mecanice iu t'h·Lrotehn: i . electrice. .05 mm şi trebuie să aibil o rezistenţă mare In tracţiune. se impregnează cu ulei. Prcşpanul se utilizează mult in construc~ia maşinilor.I'.is1ivilate de supra fat 6 de 103-1()6 M!). pentru objinerea lacurilor ulilizate la izolatia cahlurilor ele. ti tmnsformatoarelor ş i a aparatelor electrice. are grcutatea spcciîic3 de 0. Are higroscopicitate redusă şi proprieliil! elec!roizolllnie foarte bune. mai multe feluri. Carfolwl preşpall (STAS 1746-08) se fabrică În rulouri cu grosimea de 0. o rigiditate dielec\rld (pentru grosimea de 4 mrn) de circll 17 kV/mm .<t~tură. in sau iută ş i se imparte În mai mul te sorturi. Hirtia peniru cabluri de.97 g/clU3.ea de a se deforma plasşi tic sub Datorită ncţiun~a t('mp"raturii JOi II presiunii şi şi prdlLl"r_t:"ii ~i O. Dad. CarlOlwl cltclroi :nlanl sau eleclrofehnic se fabrică . .). din celu l oză de lemn şi pastă de cirpe şi este de.4 . Car/onul pe1llru tuburi de izolare ş i pro tecţie STAS (938-68) arc grosimea de 0.67 g/cm3. Hirtia eleclroi:olanlă se fabrică d in ce lul oz ă extrasă din lemn sau din fibre de bumbac.atinată pe o parte pentru a nu forma încreţituri. Hirtia pentru condenwtoare. şi la răsucire. şi rezistll la tcmperaluri pi n ă la 125-15QoC. Corma dorita.ere . tensiunea de străpllogere creşte de ~ a 400 kVlcm la 2500-3000 kV/cm .ii in tehnica frec\'entelor Inalte. in matri!?\). Amilloplailele sîni fabricate din urce şi [ormaldehidA cu umplu tură de rUfOl'guş de lemn sau celuloză. o marI' rigidihle dieiectrică şi o mare rezistenţă Ia rupere şi la îndoiri. Se ulHizea7. . Ele au o re7.0.y. Hirtia penlru cabluri telefonice are grosimea de 0. are o grosim!! foarte m i că (7-2"~). Ele stnl mai hi~oscopice şi mai putil1 rezistente la temperatură decit fenoplastele. pentru sep araţii (şaibc)..1-0. Jllrfia pentru izolarea tolelor maglle1ice este foarte subţ. izolaţie de rn'.1A't ERIALE E I. ene.D sau in foi cu grosimea de 1-3 mm.If\. PoljsiirBflul se obţine prin sinteză din etilenii şi bemen. Rigiditatea dielectrică cste de cirra 100 kV/cm şi neşte mult dacă materialul se usucă şi se !ierbe i. este foarte rezistentă şi este :o. la indoiri duble.ire (grosimea 30:..17 mm.8 mm. ehi'H·la forme.stn! fabricate din ră~ini icnol·formaldehidice cu umplut uri originale snu ano. de obicei. greutatea spCJ:îfică varii!ld intre 1 şi 0.1Iuse picut/ce )L3~elC pla~tirl.ganÎ(.ECT RO TEHN ICE Jialeriaie ln {oi şi {ibri/.

Însă proprif'Hiţ. producătoare . avind faţă de acesta avautajuJ de a fi mult mai rezistent la acţiunea ule· îurilor minerale. proprietate care il face sti fie utilizat la ~tingerea arcului electric tn descăr ditoare. Se utilizează la fabricarea pieselor izolante care suportă sarcini de şoc sau sin t sllpuse frecării (de exemplu. cu aspect luneted. la confecţionarea tuburilo!' izolante. Dacă sc adaugă sulf in cantităţi mai mari (30~35%). Are greutatea specifică de 1.lH ELEC'l'ROTEHSlCA GENERALA Sticla organică sau plai glasul arc greutatea specifică de 1. In telefonie etc.. la construc\i a aparatelol' de inaltă ş i joasă tensiune. Are proprietăţi mecanice mai bune decit perlinaxul. Cauciucul vulcanÎZat se utilizează la izolarea con ductoard or şi a cablurilor electrice. el nu se intrebllinţează decit rar la tensiuni inalte. a covoraşe lor de prolcclie etc. Materiale plastice sfrafi{icalt! Perlinaxul ~c fabrică prin presarea la cald a hirtiei impregnate ClI sintetice (fenol-formaldehidice). dezvolta gaze care ajută la stingerea arcului.6 iar sub acţiunea arcului electric. in formă de plăci sau de tuburi. Pertinaxul se întrebuintează numai în joasă freCVCll ţli. o constantă dielectrică de 3. Deoarece sub influenţa ozon ului ce se produce la descârcărilc elcctrÎ('e in aer cauciucul " imbă t rineşte" (devine fragil ş i crapă). la Întreruptoare).05 g/cm3 (tuburi) .4 gJcm 3 (Plăci). la a cţi unea uleiurilor minerale şi la acţiunea luminii ş i a razelor ultravioletc. rezistivitatea de volum de circa l()lo n em. Un alt dezavantaj fi constituie şi rezistel.18 g/cm:J.ile electrice sint mai reduse şi costul mai ridicat. folos ită in telecomuni caţii ş i in in st a laţii electrice de curcnţJ mici. răşini cios ş i iHa/eriale elastice I I Cauciucul natural se obţine din sucul Iăp tos al unor arbori şi plante de cauciuc. se obţine cauciucul Lare sau ~bonifa. fabricat din ţesătură impregnată (fn loc de hirtie impregnată). cauc Îucul se transformă prin . reziste nţa la Încălzire de 150°C şi se poate prelucra mc('anic cu uşu­ rinţă. Cauciucul şi nletic este fa bricat pe cale chimică. TexloliLlI1 cste un material similar cu pertinaxul. a măn uşilor şi galoşilor izolanţi. vukanizarf''' (adaos de sulf in amestec şi tncă I:d re in autoclave cu al tir saturat la temperatura dc 140-150°C) intr-un material lermoreacfil!. prin sinteza unor substanţe organ ice ş i are cal i tăţ i d ieledrice asemănătoare raudu cului natural .ta mică la Încălzire. Este un material rigid. Deoarece in stare pură este lermoplaslic.1.

obţinute prin tratamente speciale. urmată de o rafinare. JAlcurile de ctlulo:ă sint soluţiile unor rorupuşi ai relulozei."TERI.hnk.. insA este higroscopic şi are aciditate mare.J01'-15 n cm şi rigiditatea di"lt·('tridi el<> 12f1 ky f(' U!. Lacurile răşinooşe.curi elcclroÎ :olanfe Lacurile ~int soluţii eoloidale ale răşin il or. iar la uscare. aderenţă mare.. halo"lxuJ. EI are constanta dickdrică ~r . El asigu ră o impregnare mai rezistenlă la umezeală şi mai impermeabilli dectl aceea dală de lacuri. se utilizează in special la impreguarea ţe~ăturiior de bumba('.fiind termopJasl!c .M. Avind o aderenţii redusă la metale.mu! este [o[osil in special 101 impregnări. in să tmb1itrineşte cu timpul.. acoperire sau umplere. lucioasă. . se utilizează pentru reparaţii urgente şi pentru lipit.. olea · vaxul ele.\~ reziftivitatea dc 5. Lawl de bachelifă (soluţia in alcool a bach elitei) are o rezistenţă mecanică bună. !rolanţi organici lichizi Uleiur! mitUTc/e Vlriul de transformator.a . foarte elastică ş i rezisteut5 la ulei. Ulciul de lransforn\ntor (SŢAS 811 -67) se extrage prin distilarea fracţionată a ti\-t'illrilor neparafinoa~('. solventu! se volatiJizează. Lllcurile uldoase sin. la impregnarea Ilidiei de conrlensatoare. b.0lante folosite la impregnare. pelicula este puţin elastică şi are tendinţă de ÎmbătrÎnire termică. impreunii cu alte materiale ceroase similare (cerezina. nua!1i . Are stabilitate chi · mică mare. BUlI.uie mai pulin rezistent la tncălzire. ~au uleiurilor skative (care rormează baza lacului) in solvenţi volatili. Se foloseşte. Pelicula este tare. la umplerea bobinelor de inaltă frec· ventă ete.t fabricart! pc bază de uleiuri sica tive (ulei de in şi de tung).·ot . este hidoasă şi rezistentă la benzină şi uki. Ele ~e apl i că in stare licbidă . insă la temperaturi ridicate se oxidează U~f. 10 EIf!Cl. Se intrebuinţează ('a emailuri. Pelicllia are rezistenţă meranică mare. Jfase izalanle (compoullduri) Compoundurile sînt i7. ulei sau ozon (conductoare cie automobil şi avion). în construclia maşinilor electrice.\l. la iwlaţia aparatelor electrice etc.LECTROTEHNICE Lu.calaeuri de acoperire şi de impregnare. în schimb . Vîsco3se (pe bază de ulei mineral) sau lichide (din ulei de transformator rafinat). Para/ina este un material ceros ce se obtine din titei parallnos. nu se inmoaie la căldură. Însă. bitumurilor. a eouductoarelor ('are funcţionează În medii de bell~ zină. Se foloseşte in producţia pcrlinaxului şi lextolituJlli. Lacul de şelac (soluţia şelaeului în alcool) arc proprietăţi mecanice şi electrice bune. Ele pot fi solide (fabricate pe bază de bilumuri şi răşini).).E F. Deoarece se usucă in aer.:.

'au fost realLwt(> anumite ulelurl i7. Se . Aceste ulciuri au proprie· latea de a nu fi inf)all1abiJe şi se Îolosesc in cOIls!ruc!ia iransiormatoarclor ~i il condt:nsa· toarelor de forfă . filtrare. Apa şi imp uriUiţi J. i\Iicu este un JO~teria l an organic cristalin.c din uleiul de transfor mator redu c !'cnsibi1. punctul de inflamabiiitaLe ridicat (145"C) micşorează pericol ul ri t' inUamarc sau . ţesături.146 ELEţTROT f:liNJCj\ GENEJtALA VisCQzilatea redusă permite pătrunderea l ui îll izol aţ i a hobllleJor.C pierderile dicleclrice. in apaTaLd~ electrice.200 kV(cm.. compus din silieat de magneziu ..2--1. c. comp us din silieati de llH'tale alealinc.\5 2317·61) se objine din sl!mln1ă de ric.in. dă priJ.(200 kV/cm ) şi pierr\eori in dielectric mai mici rll'cit uleiul ele tramformntor. lI:.re. ub forme. de aceea. Este un lichid neittflamabil. El urc o rigidibtt< dic!eclricii mai mare . sioar:. are o vlscozilale mai mare dec1t ult>iul de transformator.l presare la rece.area hlrlic-i d~ condeDsatoiire (sovolul) sau in transformatoare (lOytol !ll). Izolant\ anorganlc1 A:beslul esLt!' un material fibros. ceea ce prezintă tin ll\"1lnlaj. Ul~illl de CQmlensafor se obtine prin pur. !n\rl. plintre care : SO:. Vieiari r. ior punctul de congelare coborit (_20" la -3ţ1°C) j)ermilc folo!lirca lui la aparatele electrice montate în exterior. Azbf'stul. a postamentelor etc. Se fabrid\ !'. de U)lO_l()l2 f) cm şi o rigiditate die!ectridl.c face prin lIscart'. folosit la confecţionarea camerelor de stingere a arcului electric. Se foloseşte pentru izolatii rezislcille la temperaluri Tidicate şi la fabric'lrea anuUli10r mase plastice . constanta dieleclricJ ~=4. Se utilizează la impregn. ulciurjle t[c hui ~.5. iri (O!Ol mm) şi arc p l'oprie tăţi dedroizolantc. CII o rlgidll:de dielectricil de 140. cla~ticiLa tc _ şi flexibilitate remarcabil~.area condensatoarelor cu hîrtie pentru tensiuni conOnue.i la jmpre~i1.' egefale Vidul de ricin (5T.Halea la 2Q"C. Ele se tnlllnesc sub diferite denumit! comerciale. curi'iii l:ţ! pcrî{~lIil·. cu structura cristaliui't.lcîl ll!ciu! de transformator are marele dezavantaj ac a ff inf1am:lt>fJ. de fi.bOc1I1Je1iful.eC:lL cu cimcllt şi cu ap ă.!:donu<ltor. care !'iC des rac În foiţe foa rle subt.0lante avind In compoziţia lor elor.de explozie. hîrtie şi carton. am('st.. Ulelurile sintetice se înlrebuin1eaz. Curătirea 1Ilciuriloa:: :. lnsa spre deosebire de acesta are un pune! de congelare mai scăzu! (~3CfC fată de+5°C).>Qlul.ifirarca u1eiului <le lr[l. cen-ldfu!("ille în vid. .. SO!'lolu! (64% 50\'1J] ~i 36~~ lric1lJrbel1Zeh) are aceleaşi proprielfi\i ca şi so\'olul. viscoS şi toxic. de 120 ~ ISO kV /clll. rezisti. la tablourile de dislri buţie.rigtdilaka dirlt!dricit şi mUf{'!. ~trati ficat.

'':::1 ~'c: :lr{) drept rez ultat mic~or:lrl'a fortei C'oC'll'jti\'c . Prelu cră!iJe meeJn.-.:d\lcti. ('(Im ~i n t . mărind in spe cial forţa 1'flf'I'.R"netkc moi (cielu iugust) şi dure (titlu larg).:i c k:':'l'r:'nâ. d".'!"mc.u porLu filoT ~k ap:lrah: etc.EC'I'ftO'f'EHNlCE foloseş te ca jzolant. Aluminiul. ('. I : :<'~. I n electrolehnicJ sticla se în trebuinţează la fa bricnrea I ă mpiior electrice ş i a izolatoarelor.c rod c ar~ ~e folosesc in stru'ea iu care se gă sesc. marmw'u şi arde. piC'rderile p rin c urenţi lurhiOJlnri şi r(tvof i7. Materiale magnetiee moi Acestea sin t materiale magn etic!' caracteriz. 5.rinH. SiliciuJ mlircştt' rezi:. disLrihuţi:-. Adao~urilc.'iţe~r ~i!lliit L I. fosforul. carbonu l.~iti'1 Il-! fabri carea plăcilor pcntru tahlour i tI(.\IAGKETl(E 31ateri alde magnetice se imparl după rnă.li< lire . Di ntre ele .l sr'Ji." "llu. Olicşorfll d pNffica bili ta tca şi inducţia la snt1lra("ir>. i 'q)!"irnfl p.J! ililflte foa rte ma re ş i pierderi miri..ia.'alit \. Din sticl ă se cxec utfl d{" asemenea . Din fire de sticlă se fac Îzolaţjj electrice. Ele :'IlJ (':\ material de bază fierul pUl' sa u in al i~j Cll alte meLale . În proc('nte dl' lrj-lî. in natură.~ \k 5ntl1ra lie mare.1 . . Muluiale ctramice..l f:wor:lhil p roprietă1ile magnetice. ~tA'IER rALE tI.1. la joasă ea şi la în alt ă tensiune. ca uichdul şj coh:-l1tnl. Sficla.r i'. la b obinajto. Pieire naturale cerwni ce.l ş i inalta ten. lesăturile de stidă se exccul:1 in benzj (pentru izolarea ma şi n il o r electrice) sau in ţe­ sătu ri lalc ( pCl ltt'U C ahri('urea te xlolitului special ş i (l unor micanile). su lful .. eare se aplitfl" uniform pe piese (le metal. Il h islf'r{'zj~. au influenţe di'iunlitu:m: asupra calitatilor magne tice ale fierului şi nliaj('lor lui.IIt1fC ·:. marmura ore cea ma i lar~' ă ill~r(' b l1inl<l\-{' . Forţă coercitivii mit ă şi pierderi prin hisler('zis mici. :-i1it'iul.' :l dduh:i UC in materiale ma. e~Z. Îlllhlt'ntu1z. cit şi la şocuri de kmperaturi:i.:' Li~l<-n zi~. :\ ccste materiale ~int : ba :alfuI. t:sk foJo. in aparate de Încă lzi L etc.'.ate prin pt~rme:\b i litatc mare. produc:in'J penne:ll>i !itat!' mar. :'Ilaterialele ceram ice se foloseSC in ('JedrolehllÎcă la fabricarea jzolatoarelor d(" joas. emailuri. atit la temperat-uri mari.ic(' ill r:i(]t. In a CGasUi ca legorie intr8 diver::. rcosLatcl ol' ş i aparatelor. pe rn:istenţc elect rice etc. ca strat Îz oJanl ~all de protec ţi e... ~i I. ca izolant la colcdoarele maşinilo r electrice. .'iti v:i.iulle. miirind fortn r~rdlivn. lrnpnriLă\i1 e.."o. :t r:. MATERIALE .li\" itli t<-a materia!ului.-' a )li '1' '!ii(. a condem :l toal'clor ş i a s uporturilol" rezistenţc l or. in {:ond en satoarc electrice.

c tromagn eţi.le. Se folosesc În circuite de înaltă frecvenţă. in maşinile electrice.005 De. Din fier se cODstruiesc piesele polare şi micl-urile pentru bobinc.!"e fabrică magneţi permanenţi. ca mieznrj de poli şi de e.etizie. Se rolo~e5c in construcţia maşinilor şi aparatelor electrice. obţinut prin aRlam('rarc cu lian ţi a pulberi. este folos it la miezuri lc bobincJor utilizate in înaltă frecvenţă.e de hirtie.5%. Fierul.5 mm.ă. Fierul are permeabilitatea relativă iniţială de 250~500. per· mcabilitatea maximă 5000. Aliajele fier-nichel se deosebesc prin pierderi magnetice mici şi permeabilitate mare în cimpuri magnetice slabe.5%. forta coercitivă 0. . fapt pentru care multe dintre cle poartă denumirea de permalloy. Au proprietăţi mecanice bune. Iăcuire sau lipirea unei foiţ.5. in scopul reducerii pierderilor prin curenţi turbionarL Pierderile totale. Materiale magnetice dure- A('este materiale au forţa coercitiv.A Tratamcntele termice permit îmbunătăţirea calităţilor mecanÎce ~i magnetice.36-0. Perminvarul (fier+nichel + cobalt) este un material cu permcabili· latea magnetică practic constantă.75. avînd uneori rolul duhlu de material magnetic şi piese mecanice. pentru aparate de măsurat de mare p. relee speciale. carcn!)c pentru ecranare magnetidi etc. etc. Din permalloy se confecţionează miezuri de fier pentru aparate de telecomunicaţii. Permalloyul are permeabilitatea relativă iniţială 10 000. 1 şi 1.5 la 4. la o inducţie maximă de 10 000 Gs. carcas!' !'l(". inducţia remanentă şi suprafata ciclului de histerezis mari. Grosimea tab lelor esle de 0.15000.7 W/kg. ca miezuri de bobine. juguri pentru f"lectromaglle\i. elt ş i după prelu. b. Tablele se iz ol ează pc una din feţe prin oxidare. ('ea maximă 100000.'" ELECTROTEHNlCA G!:NERAl. Ciclul său de histerezis este practic UD dreptunghi foarte subţire. Dezavantajul principal al introducerii siliciului ca element de alicre constă in reducerea inducţ. de 0. 1n scopuri speciale s-au realizat aliaje magnetice cu proprietăţi remarcabile.ii. Ferilele sînt compllşi de metale (nic. variază În acest caz de la 3.6 la 0. ceea ce limitează procentul de siliciu la 4. supermalloyul are permeabilitatea relativă maximă de 1 500 000 şi forţa coercitivă foarte mică.35.hel. de fier. ecrane magnetice etc. Astfel. 0.).ă (24500 G. FOllia şi otelul furnal ~e deo:>chcşc de fier prin continutul in carbon. Aliajele fier-siliciu.02 De şi inducţia maximă G 000 Gs. cupru. măcina te fin şi presatc (sinterizate).8 Oc şi in ducţia de saturaţie circa 20000 Gs. ('răr ile mecanice. forţa cocrcitivă 0. zinc. Permendurul este un aliaj de fier şi cobalt cu in ducţia de saturaţie mărit. Ele se aplică atit după turnarea materialului. Tabla siliâoasă Siliciul se adaugă in procente variind de la 0.. Fierul carbanil. mangan. 0. Aliaje speciale. pentru transformatoare spedale. Din matl'riaJe magnetke dure .) şi oxid de fier.iei de saturaţie şi îu mărimea fragi lită ţ.

24%).15%).4liaje de aluminiu şi ni chel (AINi). Un procedeu de imbunătăţire a calităţii magneţi J or permanenţi constă Îll lUf(]arca şi răcirea lor În p reze nţa unui cimp magnetic constant. Tratamentele termice imhunătăţesc calităţile magnetice ale oţelurilor şi co nslau In general in căli rea materialului. Ope raţia este ren tab ilă numai pentru piese mici. uncori in compoziţie in trÎod şÎ cobaltul (12. bine a meste cate între ele şi p rcsate. Oţeluril e elaborate in cuptoare . @feluri magnetice.MATERIALE l:l. ş-a recurs la fabricarea ma gneţil or permanenţi prin sin terizare.1artin sau în cuplo::. mot oare şi generatoare mici rte. Materialele magnetice Alni şi Aln ic o au dezavantajul d l. SilI! ş i fosfor.. aparate de măsurat.relee. (Alnico) şi cuprul (3-4%) . . giroscoape. .re electrice cu arc au calităţi magnetice bune. . eăşti de radio şi de telefoane. cromul. Din această cauză. Wolframul. cobaltul sint adaosuri favorabile. Prin această metodă se fabrică magneţi pentru: picup uri. dac ă nu conţin carbon . nu pol fi prel ucrate mecan ic decit prin rectificare. Sînt al iaje de fier cu nichel (1 4-22%) şi aluminiu (9. din pulberile diferitelor t>Ie mellte care constituie oţelul Alni sau Alnico.ECTROTEH. ]Haglleli sinlerizali . cu o ~reutate sub 50 g şi In cantitiiti IBai mari decît 10000 de b u căţi. loducţia remaucnlă este B=5 000-12 000 Gs. iar forţa coercitivă H c = 750-500 Oe."fJCE ".

I rczi~ten't!i: wattmetrdepentru măsnrarea puterii.pentru măsurarea {·l.pentru măsUr3rt':. conloard(' .Ircnlului. ! 1·1.pelltru m[iHlrarNI energiei: cosfinum~li după al Fig. 'oltmr! T<. . .venlru m[isurarca tensiunii j ohmmctrele . a .ificaJ"e.CAPITOLUL XI llAStJRAlU ELECTltltE J. Amper melru. Elcdronica ş . Eleclrop n:dzill. li - L"ldicatol". a) Cla:. create de. la fabdcil~ Elt'dromaglJetÎt3. Principalele apHratc eleC'tritt' de măsurat SÎllt: anI!J<'fmelrele .regimul dl' Democraţie populDră. GENERALITAŢI ASUPHA APAHATELOH ELECTRICE DE ~'I ĂSrRAT F!lllricarca in ţnru Doa~tră 11 nparatl'lor t'lt'clricc de măsurat a îuec-put 23 August 19-14.lc . b _ lnre&!stratol".

-u. pc o hirtie in miş ­ {~a. aparate electromagnetice. Iu general.ntru măsUrarea Erecv cnţe i. 1. care inseritl cu cerflt'alfl. 11 -1. (1).: sint: <h' ('urent conlinuu. . moment a "aloril ll)ărimii (fig. Ele formenii marea majorit.m'lrii. Acestţ> nparato. fn'cve nţmetrr\(> .uHul sau mai multe dispozit ive pentru producerea cuplulili alllagollisf. Pc srl·. . care funcţionează pe l.. in carc se exp rimă rCZ\lltatul măsurării. Pe ~. (>nC'rgia reactivă etc.<'sia {'ărora iatră şi timpul (energia aet. 11-1 tIr.f/parate integra{vare ~au cvn/oare siill aparatde care lllăsoar1i lllariml In <'xp. kiJowaUmrl!. UD corector pent ru reglal'e3 aculu i pe reperu l zero. UD umorli. Dup:.). 5).C'azl\ jH'intr-ull pătrat CU aceea~i notaţie ca mai sus. Ele se rcprczint:1 p<' srhcme printr-ull cerc in care ~\: l'cri(' IInitattta de m!isu rţ\ sau multiplii şi submultiplii e. electrice de măsurat (propriu-zis funcţionarea d ispozith'ului de măsurat).: ntl şi ac indicator. 11-1. Y:. aparate de <l vîbraţi ~ ..aza unuia din principiile care se vor arăta mai departe.~niformfi.'iurate În momentu l miis. Dupa modul rum Îlulic(1 Y:lloarc:t mărimii măsurate.l' .un (tc indicutor. apurate termice..(le curent continuu ~i alternllliy .l~rca aparutclol. aparute electrodinamice. Illegohmmetru et c.. eUl'p permite C'Hirca in fjet·arc.r.1cnte componente principale : . H' nume~te coresp unză tor: miliampermetru. în tab('):<. f{'lld curentului 1.l'flle ele H' rcpr('zilltă printr-un pătrat elI un dreptunghi deasupra lui (În tahela. curha \ :J. Îl) sens ('onlrar cu cuplul produs de dispozitivul de măsurat. aparatel!.i (de cx. rurc dau ".un oTgan (rau dispozitiv) de măsul'ul'e.ve.pt'Iltl'U măsurare a factorul ui de putere (sau dile)'c nleÎ de fa ză). b) Elemenle COllsfrucli..ate a aparatelor folosite în practic3.:hl'!IlC ele s~ siJnboli7. .re . . ti şi 7). ap aratelr electric e de măsurat inlilni!!' in mod eurent in ind ustrir. indicstă de lin Il!. 11-1 nr. .1. după mărimea măsurată $i unitatea de mă­ suri. aparatr de inducţie.pe.de curent alternativ. b).(fparult' lllregistralor. . . kilo:Jl:lpcrlUt'tru.1ASURARI ELECTRIC!: 151 metrl!le (~au r~zmetrel . 3.Jre. In tabela t 1-1 sint adilatc.!lot\rt·a mărimii cst('. aparatele Întilnite mai des ~ i nt : "parate magnetoclcctricc.un codrUl! cu o scariI grada1ă in fa ţa direia se mişcă acul indicator.doarea mărimii lllă. . ruegawat tmctru. ["sre pol fi Ittilizah'. 2. indic~tor care se mişeii in faţa unei scări gradal'/" (fig. cure ~e bazează rllnct.i"ii.io1. După cum ~pafatuJ iudidi mă rimea măsurat ă În multipli sau submul fipli ai uuituţii ne măsură. orice aparat de mă~urat arc urmatoarele clt:r. Dupu llrilldJ)iul pe.1'Î:llici m:irimii re~pedi\'(' in junc ţie de timp . .zor pentru a amortiza osr ilaţiilc acului. aparatele electricE' de Dl[I~urat pot fi: aparate indinlfoHTe.. ) . solidar cu partea mobilă a di:spozitivului de mă ­ ~un.

'gohm metn! wat tme!ru 4 PU!!'n'n electrid (aciivoi) kiJowattme lru ®@ activ ă 5 Energic elec trica : a) aclh'Jj b) reacli\'ă Con lor de energ ie con lor d(' ener~ i e reacli\'~ In..-3 Rezistenta elec tric...o]lmetru kilo"oJlmelru milivoltmetru .bornele pentru legarea aparatului În circuit. . IIK<7h) 6 Factoru l de pUteTe (def.ot~l(lr Nun 1 I M5. Ta bita 11-1 Aparatdr dr măsu rat intilnik in mod currnl il) induslrir l)(olllunir.rhnen tn1isumt!l I Semnul In conv~nl!o ll(\1 rolO/>it sehem~!e d~trlc:e e llTenl nmpermetru kilo8 mpermetru mi)ia mpermelr u ga)V8nome tru 0) @ e> ® 0@ @ 68 2 Tensiune \.lr...najul) cosfimeiru (fazmetru) ® -7 Frecnnlil .. "p.. este cuprins aparatul.carcasa În care.soare rapoltul a două m ărimi electrice). Dispozitivul pentru producereI! cuplului antagonist p oate fi un dispozitiv electric.li ohm melru llll. frecvenlmel ru ® .J52 ELECTROTEHNICA GENERALA . analog celui de măsurare (Ia aparatele de tip logometru destinate să mă..

. dt'ci unghiul ~ de ro taţie a acu lui indicator depinde de valoarea eurelltului 1. in momenlul în cure bobina este parcursă de curcntul de m:lsurnt. după cum ".I care le produce. şi va tinde llă deplaseze bobiua ş i acul (a dică echipajul mobil) cind intr-un sens.RI ELECTRICE 153 e) Principiul de funcţionare. c ind in sens contrar. funcţionarea aparatelor de măsural electrice se bazează pc anumite fenomene electrice. aparatele maguetoclectrice nu pot fi folosite in curent alternativ. 11-2) rste tonstituil dill tr-ull lIlagu('. nţa forţel or electromagmagnetoelectric. Din această cauză . plasată in dmpul magnetic al magnetului. este proporţional cu curentul 1. Dup~ c um s-a mai spus. in funcţie df care se încadrează in anumite eutcgorii. Pe acest priucipiu se construiesc ampermelrele. un ac in rt il'.ero prin resortul antagoni st Il ('arc se opune m i şcării acului) şi o scară gradatii S. Deoarece rorţele electromagnetice ~ i n t proporţionale cu curentul . 11-2. Acestc forţe ::le exe rcită as upra curenţilor din spireJe plasn !l' p e rpendicuhlf pc planul hirtiei şi ele constituie un c uplu electromagnd ic (cuplu motor). Perincipiul de funcţio­ na re al IIcestor aparate se hazează pe acliunea care M' executii intre un magnet pcrmanent şi O bobină m obilă.L permanent .:ltol' A. Scara gradată in faţa căreia se mişcă virful aculu i Ş I:' ('taloncază direct În :lInperi sau în v o lţi. care depinde de valoarea 1 a curenlului care trece prin bob ina B. 1) unde k csle un faclOI" COll st :. Bobina l's. l\:zu ltă eri. DCO:\fecc Cllplul electromagut'tic r. ca re roteş te bobina. In ce le de mai jos se vor descrie prineipiile de runeţionare ale celor mai import::lnte categorii de aparate elect r Î("e.'iemeU('<1 aparaL (Iig. o bobină B.IIlL d(' propor ţionalitate. v oltmetrele şi obmmet n'!t· ITI:lgndoclectrice.U. de a Ht llH'n e:l proporlional ('U 1 adirii (1 1. menlinut in pozi\ia de :r.te ~ trab:1tută de curent şi se poate Fig. Aparat roti in jurul axului O sllb infJllc. neliel' F. Il parale ma. pină cind resortul este Înt ins nUt dc tare. Odalii cu bobina se roteş h! ş i acul indi('atOI'..llnefoeleclJice. ce iau na ş tere a supra spirelor parcurse de curent dcdr ÎC.MASURJ\. U n :l. cuplul motor C va fi. Încit cltpIul s ău rezistent Cr ajullB'c s:1 echilibreze cuplul (> lfchomagnetic C.paratul este un amperlIl('tru sau Uli voltmetru. in cazul curentului alternativ. cup lul v a fi alternativ.

fiind str:ibăluLc ele curt"lItu! 1.HNICA GENERALA A parate {eromaglletice (eleelromayneliee).\lwa pozitiv. In consecintă. Principiul de.iollală cu 1'2. c<!rt acţionează asupra cchipajului mobil. Deoarece cuplul C. cit şi in curent alternativ . aparatl'ic elt'!dromagne t icc pot fi îÎltrebuin\ate atit in curent continuu.· Aparat le roma!. funcţionare al al. -11.. un ac in cUcator A.IpurateIe eleclrodinamice. n reciprocă dintre (lonă bobinc "cl.!' ÎC'ar~ ar fi sensul curentu lui. magnetică." cal'(poate roti i~ jurlll axului O. cste proporţi ona l cu pătratul.ţia JU ngni'ticil este proporţiona l ă CII intensitatea cur~ntului C:lrc produce a. cu r.li că.4 ELEC'TROTE.inut in poziţ. .neUc. 11·3. .ia de zero de resortul alltagonist' R şi {l scară gradat~i S. celit ar aparate este alc5tuit dintr-o bobină B (fig.ceastă inuuc~ie . dc ascml~llea prop ortional cu fi. Se consideră (fi!:!. Cind hobina B este străbă ­ tută de curentul 1.trodina mic..ul Ilnui aC( de rotaţie.). după cum se ob~<'rvă pe figură. PC' a(' (>l1t prillcipiu ~(> I'on~ tr uje$c ampennctrele şi \'oitrnctrele clcctromagncLkc . (.t::.'inc. forţa. parcwse de curenţ i electrici. Aparat elec. rorţa care atrage armătura F cste proporţ.ate in serie din punct tie "edere cl('('tric. 11 -1) o hohil1ă fixă EI şi o bobinii m obil ă B.înt h-. Fig. elat fiind di pătratul unei valori e~t(' totdC'.cl moale F. 11 -3) străbătută de CUH'lll. Bohil1Tt se Fig.tc proporţională cu pi'itra t ul înducţiei magnetice. O armătură de oţ. Orgau\il de măsul'ftre al . asupra armăturii F se e x ercită o forţii de felul forţei portante pe care o exercită un elect romagllct şi e3r<" după com sc ştie. .·ntului (J2).ndu-sc roti in jlU. rezultă că acest cupl u va avea totdeaUUD o valoare pozitiv:'" f. Armă­ tura putî.de atr~eţ:ie creează un cuplu C. Se prcsupune că cele două llObine !'. se intilnesc foarte des în pnu.'C'stor a pa rate se bazează pc acţiuuc.4. Între {'a re iau n3şlcre rorte eleetrod inami{·c. D€'onrecc înduc.\c('ste aparate fiind l113i ' robuste. ment. Sc a r~\ se etalOlle3zii În_arnperi ~nu in volţi .

t>u l abc SI.a\ 'ntajul de a fi fraţ!ile..'I pfll"flle de indllctie. mai multe bohiue !'tr..-i ele a nu suporta sllpl'nsarciuÎ . !.sU'ftAIU ELECTRICE 155 mobiL.. (k t"i r:1 j2.'l.J oulc.or emenl i.l. 1/·5.liaj <1 (' plalin:! ( ' U argi n t.1 . s('nw l acestuia.a acca&tă fUllE:\iona.r0la!ie pe care bobina fixă Il exercitJ asupra bohillei molJile \'a fi de asemenea proporţional cu 12 (ca În cnzul aparalelor [e1'0m l.i.. pc h1l7. P uLind\l -~e COllstnti lH'lll r u ti precizie (le măsurarr' s m ai L~a rt'.i onal r. :uiUcl fndt arcul R p oate t rage ~pl'e slillga punctul It ~t 1:1 acest timp firul cl e măta se eg ill\"Îrteşte rol.1oulc-~ell7) Au Însă r!t. n ţi altcrn:lti\' j ~.l ren! ii {"are lrtc priu bohiuc ~ illl prop0l"!. t r.! stc npa. .'llti furblOl1arÎ indtJşi de aceste .uit (l inl r-() Io.m: {ll.ăl­ U zi rii.m[iLas{~ ego de t"ittr.mu fI~:\ihiiiL gra(!at~ Prin [irul ak t rece curcn t ul l.\a solidar:t cu acul ind icatur 1\ .' . uu se Il\ nchfirtt alunci cîncl J'. dia accstâ ('ilU7. t"uplul de . plalin ă ('11 iridiu !I:m nLrom (nkhd cu l"rom).\ paral termic. fie iu eUl'("nl continuu.·tu tl' de curl..ioIlC<l.'.rc-ll' :. fl]lnrall' l!' t'lf.!!o/l i~t('_ R . Acc~tc aparate pot fi utilizate deci. fie i n "u:t'nL alteruati\·. ('I:m H' poate urm ~ ri pc fi . d illlr. fie i u curt. dal fiind cii .~.MA. t Jll n' mijlocul c al firului II/.este solidară cu acul indicalor 11. int. pe b:. can: in punclul e esle atras latNal prin iutenncdiul fi rului ((.'pinde de pătrftlul Cl)]"(!ntL. ~tc.z[I.nm 11 -5.a b . U~ (·IllE'Ile.' fI~i li e ~l ~ intin !' uH fi r ('" <!lihwLC'XC('llla l Fig.. ' bazează pc acţiunea dintre H cimpud lc maguetir-c altcrnatÎ\'I' produse de U11a sau dt'.i ellrl.cst.'l.:ll l1 l curt!lItu~ui.rr-u joI' . fii nd . t]n:lil R. Api/rale lermice . \'oltmd t'l' şi waUmdre.rntc func!. după tum ~~ ştie. forţele clcctrodinam.! {"lro<!inamice H'intrc!Jui n\\'tll:1 tIe obirC'j i1l laborator (":\ ampC'rmdrc.\tf. Deoarece. PI' lH'c-~t principiu se conslruiesc ampermd. Din e:lllza inc.rii untli fir mdnHc daIOl'il:i dildurii p rod1!<t d e In'eNea unni curc nt ('lc-drit:" prin fir.i \'vllmctrclc termice .. fi e iu curent continuu. -c(' se poate deplasa ia faţa scam . ÎnLrehuinÎc:J?:u in cazuri speciale (de exemplu la frecvente mari). C ll r-. Ara r:H}'k tcrmi('c pol d .lui (efe'etul .1111 n. Firul ~e incrllz.nt alte rn ativ. acul indicator este · mcnţinu t În poziţia ' dc zero prin resoartcle ~lllta. . rotatie.hrOllz cd.j in faţa' ~cării graclate S Cli Un unghi proport. ..z..Iilatfl.} d j]a l[l. rOllslit.ollalc eli proelusul ar.ice Între el. căldl\ra degajată fiir:il iH'(l poqiolla1ii ('_ I~. S..a cfec[u(ui L t' IlZ-.::.. ~ i plInctul fix d este p rin~ IIJl fiI" cir. ('alT' 5(' mi'i('. !-'1l11ctior'a.re r lln('~.C ~(' himb5. Dup."frwl1{·(') .lro porţional ('II p. functionare se bazcază pe lin ftn OmCll t. În t rucit (' uplul dt'.

-' (11. 11· 7. CLASA DE PRECIZIE. Frecve nlmetru de VI' bratie : II ~ collS'tn1Cţ1e . EfiOAR EA APARATELOR.. Pe acest principiu se construiesc ampermetre. Conlor de Induclie. 2..nţmetre lor de zonanţa vihraţie. wattmetre. Se baz.- A". Aceste aparate pot fun ction a numai în curen t alternativ.ic intr·un pm!cl oarecare al scării ş i va loarea maximă (Ama:J. In figura 11-6 este reprezentată coustrucţ ia unui contor de in ducţie . b _ aspeCtUl cind frecvenţa mlisumtă e&te 50. ) O) Fig. 11-7.3) scArii de Dill acest pUD ct de vedere. A paraie de vibra /it . cilindrul sau discul se rolesc.. Pe acest p rincipi u se bazeaz ă eons lnlcţia frecve.ţă ş i va v ibra mai puternic decit cele· lalte (fig. ) pe tarc O poaLe mă:> ma aparatul (lim ita ~upc rioară de mă s ura re.) se numeşte eroarea raportată a aparatuIui(E . sint solicitate s ă vibreze.2~ H~.156 'ELECTRQTEHNIC A Ot:N EflALĂ cimpuri iolr-o pies ă mobil ă in formă de cilindru sau de disc.. O serie de lame vibrant e 1 cu frecve nţă de rezonanţ ă diferită.. " olmetre. Lama a căre i frec ven lă proprie coincide cu freC:Vell ţa so lici tată va intra In rez o· nal . 11-7. cu dublul frecvenţei curentului care t rece prin bobina acestuia. a). Ca urmare. măsurat . contoare .ează pe remecanică a unor lame vibrante (fi g. Apa ratu l arc o eroare de indi ca{it : diferă (11. 8=. aparatele elc ctdce de se j'on struiesc in da· . 11·6. a m ă rimii mă· surate. Fig.. prin intermed iul unui eIcctromagnet E. b) .2) HaporLuI dintre e roarea de indicaj. In general ind i ca ţia At a unui aparat de valoarea rea lă A .

li) Poziţia normală de funcţionare '1.. Aparatele de clasă 1. kA.mn. mA.. b) P ricipiul de funcţionare al aparatului folosind semnele com·eu · ţi.. MARCAREA APARATELOR DE MĂSURAT Pe cadranul fiecărui aparat sint iuscrise următoarele caracteristici prin. kV. ' 1 I S~mnul con v enţlon:t1 . 3. eroarea maximă raportată.. 1.5 ş i 2.\1 . .2 şi 0. trar. Aparatele de clasă 0. pentru a putea cunoaşte aparatul şi a·1 utiliza in bune condiţii: a) Simbolul unităţii de măsură a mărimii pe care o măsoară aparatul. Atlaral de termocuplu a5J --"--- . indicele dc cla~ă exprimind. Cele de clasă 0. .5 se folosesc ca aparate de laborator. do! t'xt'mplu. <lparatului.. de obi· ceÎ in procente. A. Aparat eleciromagnelic Ap.5.MASURARI ELECTRICE 157 sele de precizie 0.mn CIl v'h' alie Aparat electrodinamic AparA1 (' u ndresor O] --+t- Aparat termic .)JIale diu tabela 11 -2.' I . V. 1 .2...sportabile. MW etc. .5 şi 2. W.5 şi mai rar cele de clasli 1 se folosesc ca aparate de l::ablou şi aparate inregistratoare pentru măsurărilc industriale de exploatare.5 şi de clasă 1 se fo losesc ca aparate de măsurat şi control industriale. Tabela 11· 1 Semne convenţionale pentru indicarea princIpiuluI de func.5. ~l-"lr"I II. c) Fl'Iul curentului cu care funcţionează aparatul.jlonare a unui aparat de măsurat eo"v~nlfoDal Fel ul a p"ratul u! s. 0. folosind semnele c on venţionale din tabela 11 -3. [ ipale.'\ parat magne toeltc tric Llli :E $ Apar!!! de Induc tie Q J. folosind semnele COllvcnticna Je din tabela 11-4. ..

\ ' m['~l1rnt Felul ""n" l t"lol Cure nt (:() ulin ul1 Cur e nt alter n:. respectiv În curent. De .iollcază aparatul.2 şi 12 \' A) _ Curentul se CII reccplQrlll. rczislcnta. 0. 11) La apara tele de clasă 0.ic şi 0. _ < 600 Cun' nl aJlern:l tl v Irdalal.('ercnrc a izolaţici npar~l lull1i .2 şi 0. serie măsurat (fig.(1 <. M ASURAHEA CURENTU1. f) Tr·llsiunca <Ic i. prin cart' trece curC!ltul de măsoară . pentru a )IU modifica sensibil curcutul din circuit. Cu re ni alternativ (rIfa zn l eu Piliru cond llc! oaro! e) elam de precIZie ti aparatului. . sarcini edl ilihr<lle .158 EL!:':CTROTEHNICA G EN !:':HALA T f1bI!W 1 { .u! con"cul!onal Yert ica H i - sau = t ~ sali ~a u 1- Orizont ala_ l nclin:lljj Curent COlllinu ~i Oliternali\' Cure nl alierna iiv trHa:ta t.. altcl'lIati y impeJanta ampermetrului.3 ]"nh d u I1-J !"~muc ~UIl\·tIJ l hmRh: pelllr" indlNtrtU Jlo7.07 n pentru un ampennc tru electromagnet.UI cu ampcrmelrul. Ampermelrlll se leagă lI. Rezistenţa ampermetrului fiind mică şi puterea consumată de el \-a fi mică (intre.. ccca. indicată in kV prinlr-un număr scris in interiorul unl'i stelule sau alături dc o săgeaUi. a). dată aceasta difera d l' 50 Ilz. sa rcini dezechilibrate • . 4. trebuie să fie cit mai mică (de t· X..illtl n or u". g} Fretvcuţa In cart' funcţ.rulr!! IndIN\f'1l felului e urenlulni lleuU·u IIpflrl1le1<.48 n pentru ' no ampermctru înrr'gistrator). 0.lc de fUDe!lonor~ :1 unui t'Il<lf/t1 tie mMurul Semne eOIl\ e n!iunull' I.-8.tlh I I connnjioilol Semnul Pozili" nanuala tie runcjlol\nre 3 aparalulul Sen".5 se inscriu pe ca<lrall şi rczistcrl\ C'le iIlkrioare ale aparatului. 11. Conditiile t ehnice pc carc trebuie să le iJl<h-plinească aparatele elec t ri ce dc măsurat sint indicate prin STAS 4640-71.

1n figura 11-9 se arată lcgnl'en greşilă a unuÎ ampermetr u ( l l ş unt.. il 'ampermetrulu i : prin tra r.!ra nullui (limitA de masurare). .. Se notează cu J curentul Care trebuit' mii s urat şi care estr' (It" .aşa . 75 W. P entru a folosi llIJ ampcrmetru la măsu rarea unui curClJt mai lIlare deCÎt lim ita sa de măsur1. prin ampermctru va lrl'ce un curent foarle mare. astfel incit aparatul va suferi defet:ţiuni m ccallice (ruperea :lcului). prin e.'a trece un curent: la= .8.lră ('ureutul. l~ = 0.cum este c orect) aceasta echi\'al(.ll Dotat pe ea. 1• . 11 . ŞunLul ar~ O rezistenţ.ECTRIC!'. Dac.07 U 220 c ~re \'a deteriora <lmpermetru!... ('u o legăturii În scurlcircuit. II = !. Extinderea limi fei de mlisurare..fARl E 1.'atie la bornele şllutului. Un ampermetru eledromagnelic de . 11-8.:lz5. i mare decit limita de musurare la a ampermeLruluÎ. .:i din greşeală se leagil ampermetrul în paralel. c/ Fi~.. rg 0.lrc. doun hor ne (extn'me) pentru ronccta rea şuntului Îll circuit şi a lte douij borne pentru conectarea ampcrllldrnlui în şunt. 15() Dacă dill grcşeal5 'se leagă unampermdru 'dircct la bOrJtele circuHului (in par.=3 142 A.s!"r- .. iar ampenudrul se leagă in dt>ri. c).a leLcu reccptorul şi nu in serie cu acesta . - c _ A plicaiic. ori ma. Şuntul are patru borne.'\S". Puterea cOllsumat ă la 5 A V~ f[: P=r. Care este puterea absorbitil la curent ul de 5 :'l.' M.5 A are o re zistent ă inierioară r=0. :lmpermctrelelic r o nstruiesc de obicei pe nLrU a măsura direct curpnţii pină la 100 A.=. Cure ntul maxim pe care il poa te IlIli s ura direct 1111 :l. iar bohinajuJ lui se va încălzj peste limitele admise şi s(' va arde. Practic.a care se leagă in serie ('ti circuitul in ('are se mnS O:.l . II) ~ an transformatoare de curent· în curent alternativ (fig.. ? Ce curen ! trece prin apara t dadi dIn greşea la el va ii legat in paralel Intr ' un circuit cu lensil/nea U= 220 V? Re z o I\' are.07Q.ll1pe rmetru este curentl. în locul ampermetrului. Calcuflll ş wilului. Legarea fn circuit d! rec1 : tl pr1 n şun t m aWr d e Cl!renl.. se folosesc şunturi În curent continuu (fig. 11-8. TransformaloareJe de curent Sll1t descr ise la capitolul XIII.07'~=! .

dud :tmpcrrndrlll esle legat in derivaţie. 11-11 .. ele pc figura 11-8. 1. r. pc ampcrmetrn se scrie: cu şunt nr . '(1 1-1. pentru măsurarea tensiunii unui receptor. Pentru ampcl'rnetrele la care diviziunile rle pc se.aru corespund funcţionflrii tU ş lInt se indică şi ş untu l care lrebuie folosit.A Fie 'a rezistenţa ampermctrului şi r.ztlltă: ~unl flin carc. tensiune se măsoară (fig. Tinind seama de notatiile. MAS URAREA TENSIUNII Tensiunea se măsoară CII vollmclruL Voltmelrul se leagă In derivafi e (in parald) cu por{iu. Legarea greşitli a un ul ampermelru cu re. a).' r.."".le : 1 =/a. ţillÎndu-sc senmă că 1 11 .I. . Fig. rezistenţa şunlului. 11·10. = --~ -. Şun turi.. c orespullzătoare curentului maxim. b şi aplicînd legile lui Kirchh off ~e obţin ecuatii. n-I (11. Astrel. 5. voltmelrul se leagil în . 11 -9.n ea dc circuit a caro.160 ELECTROTeHNlCA OI:NERA1.3) în figura 11-10 sint reprezentate <louli şu nturi.x im care poate fi mă su ra t şi c:idl~re3 de tensiune la bornele şuntului./ $ Fig. de e xemplu 25000 A şi T5 lllV. Pc fictare şuut se notează curenlulma.

voltmetrul se leagă în derivaţie la bornele generatoruilii etc. ExtimIerea limilei de ll1(.e de 11 =!!. in curent a lternativ:!: (fig . iar in unele cazuri. rezistenţa interioară a voltmelrului trebuie să fie cît mai mare (de ordinul sutelor şi miilor de ohmi. prin încălzire. r. Re rezistenţa interioară a voltmetrului !ii Rmr. c). curentul prin el va fi mic şi puterea ahsorbită Y3 fi şi ea mai mică (comparabilă Cll a CCC 3 absorbită de un ampcrmetru) . legînd aparatul la o tensiune snpcrioar11 limitelor sale de măs l lrare. Legarea in circuit a vollmelru]ui: a _ dLI"ect. 11-12). curentul prin aparat srl nu ating-fI yalo<lrca pcriculoas11. 11-11. VoHmctru cu re zi s ten ţă adilională. Rezislen(a adiţionaJă este o rczi:-lenţ. Aplicînd legile lui Kirchhoff ~ Trilllsfor mil!O<lrele de tensiune si nt descrise la t api tolul XIII. Vol lmeLrullegal din greşeală în scrie cu recep to rul nu este pus în pericol. receptorul nu poate funcţiona. Fig. astfel Încit.uia . pent ru a măsura tensiunea unui ge nerator.ă care Se leagă În serie cu voltmetru l.e Iace CII ajutorul rezistenţclor adiţio­ nale (fig. Fig. Yaloarea J"ezillten(. de\criorarea \"oltmetrului. 11 · 12. i:"ncra!~ 11 _ ElectrM"l:.i v oltme trului sîn l calculate pen tru curentul corespunzător tensiunii maxime. În schimh. Pentru a nu provoca apariţia unui curent suplimentar pe circuit şi a nu modifica astfel lensiunea circuiltlilli. Fie 11.1l U lellsiunea care trebuie măsurata şi care l'st. Se tl oleazii C .alculul rezistentei adi(ioHalc. mărindu-se mult rezistenţ. cure. pentru a mări rezistenţa circuitului voltmctrului. prin el ya trece 11]'] Cl1rellt mai mare.a intregului circuit. b) ~au al lransforma l oareloJ" de le-n~illlle.nful prin Yoltmclru corcspunzător limitei dc măsu ­ rare (deci curentul maxim a(lmisihil). Curentul care trece prin voltmetru este proporţional cu tensiunea măsurată.. ori U< mai mare decit limila de măsurare. Înscrise pe scara sa . C:lTC va producc. 11 · 11 . arătată mai ws.n\ca .ională: c cu transform a tor. Cond uctoarcJc circuitul u. R ezistenţa yoltmdrului fiind mare.ei adîjiollale (fig. 11-11.. b _ c u [""dol"n ţ~ a<lJ\. d e tonslune. Legînd voltmelrul la o tensiune superioar:"i acest. UV a voltmetrului. al sutelor de mii de ohmi).MASURARI ELECTRICE 161 deriva ţie la bornele receptorului.surarc !.

.032~=-14. o ară R ~"""1 Re tol \' a r e. = 1640 1 .032. 11 -13.Ii NICA. 150 R ezistel1t~ ~diljon a !ă lrt!buie sa fie f . GEMERAL Â şi ţinîn d sea ma că Ia lIoua lCll!. ._?\'I ă~urar('... :\1 .i poata consuma pulerea: P=R. In nod montaj.-'---.t. .\ SliR AREA REZ IST E NlELOH re z iste l lţe lol' se e ff'(' lue37. Uo =R'lJ 1'll' fl= - U .l1 ăs ll rarea rezişlen{efo r lJQ{fm elf ll l se b azează pe legl'a liu Ohm . cu ampermelrul şi m('~oh ll1m ctre. 4640 ad ică s. Se poL realiza] !l ou:! montaje: lJlOJlta jul am on te (fig .162 ELECT ROTF. Un yoltmetm cu lim ita de miisurarc 150 V are o rezislcn!* interi· 640 q.junc curentul prin vollme Lru t re buie t ot la v al oa rea 1'1).gală în serie cu apara tul penln1 ca li mita de măs u r ar e să devinii 600 V.. a) şi montaju! ava l (fig . se p ot st'rÎt· ec ua ţiile : s ă rămînă l M :.-=4. Conform relaj!d (11.= dj me nsion a l~.5): 600 R. 150 -.I>' '':1. il! urm iH O :J- re le tr('i moduri : - cu a mpennet ru l ş i \'oltmctrul . indicaliile voltmelrului de 150 V vor trebui inmultitI:! n= ~ = ('"ti· U (!~ 600 .'3 A.=13 920· 0.l in ('ure n t. l e.5 W.a (). incît si'i suporte curentul : U~ = R~ 150 -'0. . ('oIlLiIl UlI. c u ap ara le spec ia le n umite olun l11('Ln' . S ă se calcu leze valoarea re7.5) Aplica(ia I }·2. (' u puntea W heats t oHl.Îs te nţei adiţ iona l e care irebuie. li). ' D in acţs t siste m de ('(' uatii l'e znlLă (11." U u.1 ) = 1:3 920 !.' . 11-13.Uv ].

al. 1 i-15. cart' poate fi o baledc (!(.S-4. Oh mme.o. ('Il rc la ţiile : P<.IJl1 I flllw n le Rx ..cli/llf. U. .. Yaloarea rezist e nţe i măsurate R. R. 11·13.'.. Iru (schema de prin ' cipiu). li - montaj a·. iri locul r('zi. sau 1 000 V (ohmm~ll"H eu ma~Tletou ~au ('II ÎIl(!uctor fi g. indicaţiile a mpe rmetrului şi respectiv ale voltmctrului . : . ţc poate elimina exaelii R. Dacă Se cunoaşte rezisl(. a interioar ă rA ~\ amprrmdrului.llţa interioar. pentru lUQull1juJ l1nd R x=--- I.'")OU .' .7) ObsCf/lll{ie. a) sali un magnd. J 1-1!) conţin(' IIrlll~l­ r"'.r a rc zi~t. il). .rA .'\1ăsurarea re:isfen!cl()/" CII ohmmcfrul. U.o ~'ursă tie cnergic elcrll'i61 ]~. S("!1rma d (' principiu . P entru ca eroarea să fi e cît mai mi c ă.sl('n\tÎ 10<lrC<l ~1:S. '" toar('lc clclll(' lIlC' cSf'nţ.. rilc ()<..: Darii mfinmi. R f Fig.{~ R. mai curent altcrJlativ.ia lt.1. 1 /3. 11-15.MASURARI ELEeTIUCE 163 Notind cu IA şi U. 1 1.'ţ fOs te dată de relaţia: .('n!(' i.. 11·14.1 I!n t1 ~ nhilllnl'iru (fig.J'-":1:=.I.. trebuie ca nwnlajul a/Jol să fie folosit cînd reu. .1 arcdaLă de eroare dotorită curentului i rare trece prin \'oltmelru la monlajul aval ş i datorită căderii de tensiUDe fAlA În ampcnnC'l ru la monlajul aIllOllt('. ~(' ~e fa(' ÎIl o}J1iuc Y'l- impedanfei pen/ru (rcwcnfa respe. U~ l l' (1 1. ya loarc e~te lJlt-. Schema de montaj pentru măsurarea reZ1Slcn!eJor prm metoda amperrnelrului ~j \"ollmclruJuJ: (! _ montaj amonr-e... a) ') Fig.. '1.ou rQtit cu l11ani\"t'Hi ('an' producc o tensiune de 250 \'.UllU y oltmcLruJui ~au rezistenţa crO:lrC<l cnlculiud yaloarea mOJll.. . (1 L6) " Aeeasti.-.5 V (ohmlUctru cu hall'rie fig.slen {a de mă511rat este mică ill raporl cu re:islcn!a interioară (1 (lmpcrmelruilli.

11-15. !J _ ~u imluctOl·. pentru a compensa scăderea în timp a forţei electromoLoare (legînd bornele BI şi 132 în scurtcirC1Jit.\.ie ·. . S.oistef!!de de izolaţ.bornele El şi 13:! la care se leagă rezistenţa Rx de mi'isuraL - ai Fig.iilor e1eclrice .ELECTROTEHNICA GENERALA un miliampcrmetru n gradat direct in ohmi .1lâsuratea re:iden(elor (:11 pllntca \\Thealsfone. Ohmmetre: " ~ ~u bater j~ bl . Punlea Whealslone: Il _ schema punţll .hema puuţii este rcprezen tat{l in figura 11-1 c" a. cum sint l"e:. {) _ punte indl. .S lrială. 11-16.t le uLilajelol" ~j instalaţ. se variază R pînă dnd acul ind icator ajunge la rep e rul zero) j . Cu o!lmuptrl'lc se mi"isoara In general r(!zistenţelc mari. o rezistenţă de protecţie R. a) Fig.

sc. b 10.8) Cu ajutorul puuţji inJm· lriale reprezentată în figura 1 l-16. se demonstrează efi intre rezi sLenţelc pun(:ii exista relaţia: -" = . (11.. pulerea astfrl rlcterminată este eronată r din rflVZfl ('on~umull!i propriu al rlparatelor. 1A .7). Bobina fixă a aparatului (bobina de curenL) se leagii i11 ~erie pc circuit. 11-17.9) ?<Iăsural'ca puterii in . ?l l.1. a). CUlIoscÎnd rezistenţele interioare ale aparatelor. b se pot mAsura rezistenţele cuprinse intre 0.. aplicind legile lui Kirchhorf. folosind relaţiil e : pentTl! mOlllajul am()llie : p' ·~ UL.. se. 100 sau 1 000. 0. şi punţi pentrn măsurarea rezi stcnţelor prizelor de legare la pămint. ca un ampermetru. _ VS pentru mon!ajlll aval: 1" .Urcnt proporţ.01.IIplul ('<lre se naştc şi acţionează asu pra bobinei mob ile.zul munu[lrii rt'zi~tenţelor.ional cu tensiunea.urent continllu ~e mai poatc efectua cu ajutornl wattmrhului cledrodinamie (fig. Ee poate caltula puLerea ahsorbită efectiv de re ceptor.1 în amperi. Bobina mobilă (bohina de tensiu ne) se leag:. In practica indllstriall'i Se folo~c.se dcoucc val oare rez istenlei de h măsurat: 1-l x = . d adi U.~.[ '' ~.SLTlL\HL\ PljTERll JIăsuraf(~a pulaii in Cllrf-/l! ('ontÎnuu se efeetnează cu ajutorul ampermdrului şi YoJtuwtrullli lllon!:JLc . " i. a l'n figura 11 -1 3.răbătută efe un ('.variază rezistenţa rcglabilă R pînă cind CUf(~ntuJ carc trece prin galvanometrul G este zero. şi deci. ea va fi st. ~ • . Ca ~i in Ul. ('.. Puterea absorbită de receptorul Rx e~lf' : Pulel'ea se oL(i!w in \\"aţi.ir. care poate fi făcut 0.rAl. 1n aeeasHI s i tu aţie. ia in \'ol\i şi 1.lI.05 Q şi 50 GOG n. 1.H.nţelor~. ind i- . Conform relaţ ie i (4. lA .lASURARI ELECTRICE 165 Penlru un raport al reziste.\ in paralel cu receptorul.'i c şi punţi special construite pentru lll:bllrarea rezistenţelor de iz olal.R de unde . ca un voltmetru .l. R (11.

il alterna tiv Irifazal c u sarcini e~ hi! i · brate.au se gradează scar<l ~<l :l~lftl.rnafill mOllo[(I::ul ţ.'): Il direct: C .b porţionale cu produsul c).·alLmetrelor şi anume: ~c efectuează tot pc lIJl circuit trifazat cu sarc.! ­ A1iisllrarea puierii aclive in cu rent alte. . duce la determinarf"j puterii aparente . incit să indiee d ircrL plJtere:1 in curent: trifazat . . wattmchul se util izează IPsă lUai rar. adică cu produsul P = UI. j\Hisurarea puterii cu wattmetml Inlr-un circuit de curent allernati\" monofazai: a _ mDnlaj direct \"til. foloseşt e .montaj l nc:Urcet.<. i\\~hurarea Jluterii in cure. nloutaJ ~err. Folosirea ampcrmctrului şi \"oltmelrului in cure nt alteru:::ii\".l Sf" efecluează cu ajutorul wattmclului (fig. indieaţiile wattmelrului ~Cill! J1 HIV-~( : eu In-i.166 ELECTROTEHNICA GENERALĂ caţia aparatului s inL proporţionale cu produsul dintre cei doi curenţi. In consecinţă .li::. ta in figura 11 -13.ini echiEbraLe (sidcm simetrie) ~e l!ll walLmetru mOllofazat. a.WI şi In curent continl1.ţii sînt pro- P = UI cos 9 waLlmciruJ măsoară puterea activă ahsorhiUI de receptor. x 61 e) Fig..ja. F ig. în curent continuu. I\1ăSlIrarea puterii adivc in cul'wf alternativ lri(aw[ cu ajutorul ". -' a} . 11 · 18. 11-17. 11-17. montat ca în figura li . ale cărui (h'\. can~ reprezintă puterea ce trece prin circuit .

l>\ii~ur area puterii cu ajutorul unu i wilttmetru trifazal cu douil dispoliiive de măsura! montaj indirect) .i waltmetre. 'cr~ 1 .i dispozitive de măsurat ţiilor lfig 11-21). J/ă$urarea puterii rcatli/Jc se face cu ajutorul aparatelor speciale. de n\ăsurat (fig 11-20). w Fig. (11-1!).MĂ S UflĂRf ELECTRfCE 167 .. • .surarea puterii cu ajuwml il douli wartmetrc circuit trifaz::j !~ră iir ne. ...:ini dezechiliorale: a montaj semiindirect: taj 11ll1i. se. avînd sar' cini dezechilibrale.pe un circuiL Irifaza t CH fir neuLru. j\ \1.20. '"J. folo sesc trei w<ttt. tn c:lzul folosirii a (louă wattmet.-~ ..pe UII circuit trifazat fără fir neutru cu sarcini dezechilihrate se folosesc fil' (lOll. 11. "d0115 wattmetrc" fig.lllelrl' ~~IU IIll wattmetru CII trc. Figura 11 -22 reprez intă folosire:. eu sarcini dczee. metodă denumita a cclor.. . indic:lcdor uouii \\"3ltmetre.ll (·in·uit fără fir 11CUtru..1 . • . -.hilibrate. ". _5 . .u. a două waltmdre pentru masurarea puterii reactive ÎJltr. . a şi b) fie un singur wattmetru cu două dispozilivt..? a indica ţiilor celor două watlmrlre iJlmu[ţ·jUi cuV:f: Q '"""" V:~f(J-\+ P2). " b _ m l)TI_ Fit!. . . 11-19.relea fară fir neutru cu sarcilli dezechilibrale.. Putere.:! reactivă Q este dată <ie suma Pj +P.:. ..re.1!r u c u san. Fig. puterea este data de sunt:. 11 -21. ~\iiisurarea puterii într-un circuit [rifuZil t cu ilr neutru. numite varmchc sau {'U ajutorul waHmetrelor ob işnuite moutate după scheme speciale.

.CTROTEHNICA GEl'. . "'. M .ie a rolorului esl<! proporţională cu puterea care trece prin circuit.rebuie respectate cu stricteţe următoarele indicaţii: a) începulurile babinei de curent şi de tensiUne (marcate Ctl o steluţă sau Cli o săgeată) trebuie legate spre sursă.care pun in mişcare de rotaţie UIl rotoL Viteza dc rotat.' . ~. Y:1lori ar pulea fi uneori depăşite f{(ră (".'ERALA ObserVll!ie importantă. iar numărul tolal de roLaţii . mcc:mism cu ra(i (linţaLe. MASURAREA ENERGIEI ELECTRICE Măsurarea energiei electrice active se efectueaza CLL ajutorul contoarelor . Un con Lor conţine ullul sau mai multe dispozitiye wattmctrice d{' masurat .8 . Numtirul de rotaţii . .ale rotorului . la care rotorul este [ormat d intr-un disc de al uminiu pus În mişcare priLl acţiunea cîmpurilor alternative produse de bobinaju l de curent şi de cel de tensiunc. . nu trebuie să se depăşească curentul maxim admisibii al hobinei de curent (marcat pe cadrallul aparatului) şi tc-!lsitlneu bohiof:'i mobile (marcată de asemenea pe cadran).ească limiLa dt' măsurare. 11-22. K . •.. '\liisurarea puterii reactive Inlr-un circircuit trifawt fără fir neutru. Dacă nu se respectă areste norme. walimetrul indicii în sens illycrs sau eronat.- Fig. cu ajutorul il două wattme1rc.168 EU. este necesar să se monteze iu circuit un ampermetru şi un voltmetnt de control. în curent continuu se utilizează contoare electrodinamice.. ~ De asemenea.este proporţional cu energia clectrică corespunzătoarc .. 8.<.a indicaţia aparatului să depii:. Cind sînt posibile asemenea cazuri. La folosirea wattmetrelor t. Aceste.Înt totalizate de Ull. 1n curcnt alternativ se utilizează contoare de inducţie. la care rotorul este format c hiar din bobina de tcndunc a dispoziLinllui wattmetric. b) trebuie respectati'l marcarea bornelor transformatoatelor de măsurat conform schemelor de monlaj. care indică direct energia in kilo.vaUore.

. ' . Conectarea unui con ~ lor irirazaT ne t'neq.~ -. J Uiisurarca energiei rcaclive se efectue az ă ru aju torul cOllt oarel or de energÎc react i\"ă. ' . \ ) : .----.--.'Îe acth'!i CII trei măsurat <!1r<><:\: ~"''''<Ji. C ~ . .. ". a şa cum din fi gurilE'.--L- . 1 . --. .. c ~ I ' . r lor (de energie :lctivii) de curCJlt monofazal.• . . Conectarea unui concontinuu sau de curent alternativ I I?()Y ?20Y I .. .--- l :\'" II~~~ i .'1ltdlreet. ! .. 11-24. 11-25. . . dispozili\'e de a _ m(>lluoj . . .ni-": fazal cu fir neu lru: montaj sC. 11·13. . ..----.... • . . I ~ yj .MASlJ RARl ELECTRl CE 169 Contoarele se 1'(~7.---..~~ I Fig.... .. .. ~ . :----.j .tll tă montează În mod asemănăt o r c u wattmetrele. de cons tru c ţi e spec i a l ă .. 'Wh ..----------1 \ I . muntllj . I l r~::::~~:t~t===j .circuit Iri ti _ ". . II 2~.. I .. dIrect: b . . .w.-e''~. 11 -25. ... J~ ~. Conectarea unui contor tnfazal de energiI:! activă cu doua dispozitive de masural -drcuiltrj · faza l fliră fir neutru : 1) - Fig. . . . . r--------. b) fig. 11-23.

a r ăia 1.u un ampermelru UII [<"actorul de putrIT s<' mai poate determina mllsurind simull:>. 11 -26).'. : ( .0 A B C - a "l. C05<1' ~ .:: cap. monof<lzat cos 9 = În p VI P cureut t.'.10) tc'Cl= y:l .I- P -p Pz+PJ (ll.." .'. 11·26.1 . paragraî 5. 20. o factorul de pll tere mediu :\1 lInei intreprinderi se ca lculează elI ajutorul inuicaactivă ş i a unui contor de energie readidi. - al Fig. MAsURAREA FACTORULUI DE PUTERE (cos '{l) Factorul r\c putere se poate măsura direct cu ajutorul aparatelor numite cosfimetrc sau fazmctre (cînd aparatul indică direct unghiul de defazaj <p şi nu cos <p) (fig. oltlllctrll..7ţil: î '.n L('n~junca ş i pulcn:a actiy[\ P cu wattmctru. Expre sia factorului de putere este : in curent. 0.HN\CA GENERALĂ 9.rifa znt cos 9 ="3U! I n curenL lrifazat. mdoda este aplicabilă dacă sarcina este echilibrată. K .170 ELf:C':"ROl'F. 1ii1or !i Tilli contor de energie . Tot În acest caz.: schcmii de cone><jun\ : ti _ vedere" apara' ''l''L U cu un . Cosfimelru de Q _ OI ~ablou.1 I ) di n tarc se eakuleaz i'i <lpoi cos 'FI*'. . aşa cum se . curentul 1 r. uşor t<lngcnta unghiului I I (J 1.f. se ob\ i!lt. cladi se măsoar{\ puterea prin metoda celor două U)(([{mefre.

pc ('apae. Inainte de a pUne lJlontajul de miiwrarc ".osrrm .&ratuluL 1.~c face »iciodatii cînd acesta este ~ ub tel!~il1ne. 2. De multe ori. . 11-7).i te imprimată chiar pc aparat (pe cadran. fn figura 11-27 este rcprezClllată schema de concxiuue şi aspec. reperul zero . ca aparate de vibraţie (Iig .trlli ca 31)aratc cu ac indicator sau.tul e:derio t' al unui frecxenţmetru de tablou. ctlm siut Întîlnite in mod curent. Legarea borndor aparatelor de măsurat in cireui t 11\1 . pe care sînt marcall' hornek aparatelor. a aparatului 1':C g. se vcrifică conexiunile conform schemei şi ~c ob~('f\'ii ca legăturile la horne să nu fie slăbite wu dcsfflcute . venţ.'h-. 3. eli Ilot:lţ. REGCLI PRACTICE PENTRU FOl. 11·27. II - vederea Qp. MĂSr RA REA FRECVENŢEI [recllcn{ri se efeduează cu aparate numile frcc\'cnţmetre.xi~telltc pc aparate.I'!. iile e. schema de cunectan. Frecse pot con:-.uh knsiulle.metrelc iHăSlI ra rea a) (1 _ b} Cll f ig.\ APARATELOR DI': ::IIASURAT 1. Frccventmetru de vibratie de tabloll ~~"cmi't d~ scafd simpli!: con"x lUlli. Se i dentific ă aparatele de pc schemă cu cele disponibil" ş i duptl ma rraril{' de p(' cadranul aparatelor ~e veri fic ă dacă ele corespund ~('opul\li propu~ . Frecvenl_ metrul se leagii În rin:nil ('a llll \·ollml'trn. Cu ajuturul ('ore('torului H' aşază ac{'le indicatoare pe. lIontajul ~e executii numai după o H:hemi'i clarii de ('onexiuni. p c ca rca~ă).MAsURARl ELECTRICE 171 10.

:1I~\\iei. Lncit indicaţiile SII I"ie cuprinse În ultima treime a s cării gradatc..inilor dc.. CilHI aparatele sînt mont:lk prin transformaloare de miisurat. (" c h l'''"~} : J .172 /::1. 5. Jnstai<l\ia de !Iliiwrat trebuie . 3.J.\ se pot realiza In condi\ii tcllJli('o-cconomicC' ('on'spull z. Masurarea pe \:lIl e elect ricii 8 ftlrntlei. Mai mult. \~H("I.a jin ll t $eami"l de rapol"tuJ dl~tr:trJ~forn1arc al lrallsformaLoardDr) .f'ze . destinală a leg:l tradndoful de apara Lui elecm.\I.i. astfel. viteza de rotaţie a ma. al dir"ri\ilo]' jlar:lJlle\ri (vit.t'.onditii :l UJwi statii el(' compn'lioare [. Citirea indicaţi ei accstora se efect ucaz ii în poziţia în c" re anll aeoperii imagilleR sa din oglindă. Penlru fi !)('rmitc o citirI' pr('eÎsii. domcnii .i ~i cent ra lizate în :1llu!Ilit(' )JundC' elt' conlrol . indicaţiile aparalelor se int~'q)n'b'azrJ ~illindu -st' se3m:i de raportul de transformafe al Lrullsformatoarclol' de mfisural (aceas!a nUlllai in cazul cind la Înscrierea diyizillnilor pc seara aparatului llV ~ . MASURAREA ELECTBICA A . nivele eLc. Toate ateste.CTROTEHlliCA GENERALA 4 .ă importanţii nu nUIlwi in t'lectroteitllidi . u {"urui starii gradatii direct Îll nnitfl(i ale mărimii neekdrite miisural. 11·28. Aparatul cledric ele mă:mraL. . propriu-zis (ren·plor). cafe de multI:" ori se r('ducc la ~iUlp[(' ('onductoan~ c~tc a(' kgillură. Aparatele se aleg.rall~runlle miirinwn Jlcdrclrică intr-o mărime dedrică. de preferin\{l. tril' d(~ O inst:da(ie e!ed.-de jns{. . prin aulom[lliz:ll'(~a prutc'selor de prodncţie. 12.oinne:1 ~i LetJ1 p eratllr<l in d ifcrîh~ J111nd(' . unde aparate (cele tra nsportahile) sînt pn::\"iizule tII o seflr:1 cu oglindii. dennmil tradncLor. Indi(":l(iilr a para telor :-e citesc privind aparatul dre p t in faţii.!'lt cuprind:.\ue$e:l rezultalrlt' mllsur5rilor trehuie trlJllSmise la d isblll \.ri(':l. asbi7.inni. Un aparat care si'i L.:. 1. 1 _ i n sta · de !el!:Hu ~ a.) . 1 4 I ~.oarc Ilumai !J(' ~alea măsurării electriee a a('('sior mi'irimi neelectrice . pr('. Fig.<. este de Ill'('oll('ej)ut exploatarea în bune c. s(' impiille un control p('J"!lwnenl ~i 111'(·(·j.l!. JdJite.lr[1 a llliisnra pre:. dar şi în ~dLe.recep\<)l·. tCJllperaLuri.\IUMTL OH NEELECTIUCE Problema miisu6irilol' are li dCIIsehil. 1 laţi" tractucto J" .:"slll"<lt proprju-zis.

' Recep toml :. pc Seara acestui yoltmclrn se poate citi clircc:t lIn'atia mOl-:inii.in i.MASURAR I ELECTRIC!: 173 şi o !oiursă auxiliară de ener gic electrică.llin necesiUi . penL. denu mit şi gelleraLor tahOIll('lric sau tahogcnerator. (un volLlIlet.urarea pc cale eleetrieii . prorluc<.:. I-'eutn\ aceasta. la axul maşinii se ruplează tradudol"ul I format dintr-lin l-!cllc rator cll'ct!. o trn~iunc elrctridi proportiollu15 ('U lmaţia nHl . U ueori lf)aLii iustal.ru) mf\soară tensiunea procll1sii. miÎ. cir g:('ucratorul tah o Hle(ric. fn figura 11-2R se arată.rll excmpIHit'arc.!.1 IlIraţiei lInri maşjDj.c de curent continuu sau alternativ al dirui rotor se roteşte solid:l!" cu a '\III ma~inii. '1. Atcsl genera lor.

CLASIFICARE .i reuit). Ţinind seama de scopul lor În funcţionare. Aparatele de conectare ~Î nt: intreruptoarele. . Un scu rtcircuit. cum sînt intrcruptoarele. aparate de protecţie. este necesar ca. eontactoarele. de a porni şi opri motoarele. dacă S il llaţ i a anormal. ar fi in cazul unui scurtc. siguranţele fuzibile etc. o îndilzire exagerata a vreUnf'Î piese etc. reostatele. Rcostatcl c sint folosite Ia porl1irea şi rcglajul • Prin .nlul nominal al ace. nţă reglabilă. Ca urmare a acestor sesizări.:1 ultimă categoric.ie sint: siguranţel e fuzihiJe. fie ff'lllualizează apariţia situaţiei an orrn alc atunci CÎnd situaţia resp ec tivă nu prezintă un pericol imediat (cum ar fi depăşirea tcmpel'aturii normalE' de funcţionare a unei părţi din in stalaţie) . Aparatele de conectare servesc la inchiderea ~ i deschiderea d iferitelor circuite. Aparatele de proIectie servesc la . prizele de curent cu fişe ş i con cc toarcle. respectiv deconectarea circuitelor şi instalaţiilor electrice. XXI § 1).suprasarcinii se intelege o creştere a curentului prin tr·o instalal ie.: apariţia unei ~tlprawr("ini·. clescărcălo an' le. ru pLoarele.iei . DEFINIŢII Pentru a putea asigura buna fUllcţionare a unei iustalaţii electrice. instalaţia să fie lnzestrată şi cu o serie de alte aparate. Aparalele de Teglaj cuprind reostatde.slei instalatii (vezi cap.CAPITOLUL XII APARATAJ ELECTIUC 1. separatoarele. Aparatele de protecţ. aparate de re~laj şi aparate pentru limitarea curenţilor de SCllr~circuit. aparatele de protecţie fi e dau o comandă pentru deconectarea automată a iustaln. cu scopul de a le pUne sau scoate de sub tensiune. In conectarea. GENERALITAŢI.sesiza rea unei situaţii anormale În funcţionarea unei i ! lstalaţii. de a le inversa sensul de rot a ţie etc. Tp. comutatoarele. care vor form a obieeiul acestui capitol. de exemplu. aparatele din acea. peste cu . cu ajutorul cărora se pot face in in st alaţii diferite manevre şi se protejează instalaţîa impotriva diferitelor dcrunjamcnte. o scădere neadmisă a tensiunii. pot fi clasificate in: aparate de conectare..ţ. sau cum se mai spune. pe lingă aparatele de măsurat.<t1. Reostatul este Un aparat ca re conţine o rezisb'.! este imediat periculoasă (cum. releele.

şi a. Cl!UrOf 1ll :'ccSlei ddinilii. Apar f Hde de conectllTe şi cele de reglaj mIIi pol fi c1l1s ificate ~i dup.lIlrerup. CO:\"TACTE J. .. rde-II. llrln intrl'fI!I)Hor "ulom:!:! 5{' Inţelege ~i lntrnup'ltorul e~r(' ~~ pOllte numlli dr~­ ebldr .'lc dat. in scopul de a reduce astfel v aloarea curenţilor de scurtcircuit.. lnlrn-rnţhl IInor reicI' ~ .-----------------------------------Ap(lJ"alcle penJru lImllarea wren{llor de scurla rcwl.'irii) lui: ap:lralt' tU cOlnlmd:i automat:>.riale.mlomal sub c:ouwnda unor relee p e ellre ci Ic contine.u'a. Aparlltclc electrice mai pot fi clasificate şi după alt e criterii.He.' m odul dt cOIlHllldă (<1(' aclio m. se aSigllra construirea aparataju lui de utilizare curenti"i atit pentru necesităţile inlerne cît ş i pentru cele de cxpol1. r('ot. ~i (te~chi ~ prin apăs~ rea. după numilrul de faze pareunc de eurt'nlul principal: monola:t. JU>AiV\.Ul~(\ instalaţii: .::LECTH1 Ct:: Legătura ('l(>clric:i de wn/ad S'111. in vurbire.sll tensiune (pinii )a t 000 V exclu~i\") ş i <I~ inaltii ten~iune (peste 1000 \' inclusi \") . l1ete~ ar" ucţl<.are .telc pot fi închise într-o carc~să C:H'~ asigură. fn această grup ă <le aparate intră reacloflll.'culfl in cOllslrucţie prolcjaU't COll~ra exploziiioL 2.n''' rii IIp:oratului c. pe bu toane MOI prin cOllland" unur T<·lcl'. He:wtorul este un aparat care se monLcază Într-un circuit pentru a-i mă ri in mod artificial impedan~a.i felul curen tului: de curent conLÎl\uu sau de curent alletllali\". şi anu me: .leclrică intre douf.. prolce\ia C(l!ltrtl aLing('rilor cu lI\in:l. ap:.~ate. I n f ll llctit dt. se manual. Astăzi. ('.<ljul ten~iunii gcncratoarclor sau la reglajul :lltor p:Jrametri electrici ai .ea t'ompont'util dinlr~lm aparat (intreruplor. cu ajutorul lui.: modul \lţ prolecpe cerut de (·ondi(iilc. prin intreprindcrile Electroaparalaj-Bucurcşli şi Eleclroputere -Craionl. prin . ele se <'Xi. cu. rOl\duclo:w'. deoarece.alc."! dc mu~ehii omului In monwulul comand:\rii (3 c\i"n.]ei cu ajut o rul cnergiel de o "'UTS" de encrgic (eletlrici\. tritazate elco La unele aparate. illstalaţia poate fi comandată . fa7cle sini deuumit e şi puii: . inchiderea.ap3tate cu comandă manual ii suu apu:1le neaulom. IOl'ului dţ utilizarI:. Ia aparatele de coneclare. după caz.i!or :tulomul SI' Inţelege UII inlrerupii l or C:lre poate li inci'. pc ~cllrt ..) prin ("al"C SI! face 1{'~ :Hura e. contra pătrunderii eorpurilor slrăiuiO a st]"(jpilol" de apă. . aparatele. dupa elim se iudici( iu STAS 5625-71. lui făclndu . stnt: de jon. 1n cazul tltilizilrÎi aparatelor În locuri cu pericol de cxplozj(>. pnculII:lIicJ ).taL clt. reglatli in funcţionare norm al ă şi protejată la aparitia unei situaţii anormale de funcţionare . la reg.dup. a pra[ului clc. cOIl/(ir/111 eledric esLt. cu scopul de a asigura lrc- .dupa tensiune. mo::-e:tnic. Ill(lIleVr:lrea UII!)r mancle. bl'. la care ellcrgio.! curcntfl .l .: part. aparatajul electric are o importantă deosebită in cadrul uuei instalaţii indust. II apei. u Il :tltor e lemente dc C'\l I1l:tII t.oume .rd. construite În allii puterii popular!'. După cum se vede. la ture :1cţionurell aparatulu i se fac e prin .\p~sa ­ H a unN 1)11 10''"(".de cele mai mnlte ori _ Apar (Jin cauz a ur. de uemplu.or defecle de iz olaţie-..TAJ ELECTRIC 175 vilezei moto<lrelor.

. Contactele fixe se realizează cu ajutorul şuruburilof. argin1area . Contactele mobile pot fi ~olliacle alunecr(loare sau con taele caresedesc/rid. şi / Fig. IlldilZlre~ loculUI de con- .lll.ul~ l ~ri~l rez istenl? de trecere a conlaclulUl provoaca. prin trolcu etc . curentul trece de Iap! numai prin vîrfurile proeminenţe lor în conlacl. cele două piese care vin în contact.176 ELECTRDTEHNrCA GENERALĂ cerca curentului de la unul la celălalt. 12·1. De a c~ea. proeminen tele se lurIese. Dacă un curen t electric Irece printr-un asemenea contact. Acest lucru expl id de ce aluminiul nu se f?loseş te l~ co~lacte mobile.mpune condiţi i speciale acestor contacte.. este de remarcat Iaptul c ă s tr ~lul d~ () x ·J care se formează la suprafata cuprl.te. Aceste vîrfuri în contact au o suprafaţă mică. permiţînd astfel deplasarea uneia faţă de cealaltă . fă ră a se desface în funcţion are. în acest caz. In primul caz.li se rupe u~or la ap2:sarea COIl1<1tt~lor. Contactele care se deschid în funcţi onare au drept scop să asigure inchiderea şi deschiderea unor circuite . acesta este cazul contactelor prin rolă. De mulle ori (la tensiun i şi curenţi mari). Dacă cele două piese care vin În contact se apasă una asupra celeilalte.(" mc l alin" . · narea contactelor. deschiderea contactelor este insoţită de regulă de apariţia unui arc electric între conta cl ele care intrerup circuitul. Contactele pot fi fixe ş i mobile. oricît de bine ar ii prelucrată. la aluminiu se formează o peliculă de oxid fo arte rezi$lentă . la troleibuze. De multe ori prin contact se înţelege numai locul de atingere dintre cele dour\ conductoarc sau chiar fiecare din cele două concludoare in parte. fie prin llituil'e.apare o re· zistenţă electr ică s uplimentară.sc ft: n~li:. prm efeclul termic al curentulUI. denumită "rezistenţă de trecere a· contactului". cositorirea sau zincarea contactelor ~În t () pcr~jii c. Arcul electric are o temperatură foarte ridicată (3-4 mii de grade) şi i. la tramvaie. mărind secţiunea prin care trece curentul. 12-1). lipire sau sudaTe. O suprafaţă . cele două piese care vin Iil contact păstrează o poziţie fixi'i una faţă de cealaltă. Dacă circuitul respectiv este slrilbătut de curent. ·~recerea curent. pentru a putea stinge arcul electric. prin perii. are o serie de ner egularită ţ i (proeminente a d încituri care se văd la microsco p). care se intilnesc în practică la alimeutarea podurilor rulante. cu alit rezistenja de trecere este mai mică.1~e î mhunât:. pot luneca sa u se pot rostogoli una f aţă de alta. bornelor. ele nu se ating decît prin vîri urile diferitelor proeminen(e Jfig. contactele trebuie prevăzute cu dispozitive speciale care să uşureze stingerea arcului. J n sch: mlJ . Punind În con laci două piese. de aceea .la orice contact . De aceea. Oxidarea suprafeţelor de contad pro\'oad marirea re~isien\ei Je t recere. Trecerea curen tului prin cOl\(a ciu! d in~ Ire JOl1iÎ pic. clemelor. Din acest pune! de vedere.. la maşinile electrice etc. cu cît forţa de a pă sare a contactelor este mai mare.

Pentru ra fllzjbilul ~fl St~ t. contactul 5e tnc:7illcşte p~tc limitele adtnis". atund cind cUJ'elLtul elin circuit dcpi'l. APARATE DE PROTECTIE.30% mai mic detit curcutu l minim ti. ~e llumeşte ClIftlll /lominal al {!1:ibilllllli şi sc llotp:.!zi'!.gă acestea yor fi ară.. " APARATAJ ELECTRIC 171 3. de exemplu dac:l.Hor montat pe circuitul unul molor nu s. 12-2). Cu cit curcntul care tren~ prin fuzibil estf' mai mare c"lcdt curenlul minim de top ire.~c. Cel mai mare t'UrCllt ('al~' poate ln'c... . eftr 1H'('CS:11' ca el să fie 5trăbii t ilt de un cUI'("nt mai marI. tact.:te o anumit-ă yaloarc. fMă ca acesta să se topească ~au ~:i -şi sdlimbc ('aracleri~titn.' d~schide bl comanda re!eelor d . Pentru curenţi dc 8. • R. .op\:'a~d (~ă ~c fil'llil). In felul acesta se poate ajunge pll1.i fuzi bilă se t opeşte numai la curenţi ma i mari Cil 20-30% dt-cit cll n'ntul ci nominal In!> Lr('bl1ie dată o atenţie cu toLul d{'o~t'hilâ alegerii ('Ofccte a fuzib ilelor.. pentru eare ti fost construit fuzibilul.\ 12 - . dellumit fir luzilJil sau lamelă fuzibilă. X XI). fjiud montllt in serie pe un circuiL.ă la topirea şi sudarea contac te lor. moto rul respecti. proIecţie !. ~au nu ~c controletă ca [orţ .lI"" gencra~. pe IiIl . cu In/.lin cauLii c. Elec!~Olch. RELEE Aparalele de protectie tarc vor fi descrise În cele ee urmează sînt: signfuzibile şi releele de protecţil\ . Întrerupe circuitul prin topin~a unui Iir ~au lamcJe.eleul de gaze ţillor şi desciirc.· va fi distruS (ars).101nb fuzibilul se topeşte pradic instant:lI1cl1. Alegerea unu i fuzibi! eu un curent nominal mai mare de-tit ('el reit'şit din calrule . se num(' ş te caracteristica (le proiectie (1 {unbiflliui ~i are forma repre zentaUi in figura 12-2.sl1pra~:lrcini miei sali ~i'I ~etopcC\scă (~uintYrzierc la selll'lcircni1t" .sau recomandat în tabele face ca ci să nu :-:e 1opl'a~cft la . ranţele a. Avînd În vedere fnptul eă O ~iglirallli.· lopire (fig. se oe p4şcşte curentul maxim admis de contael. de ap"sa~ a conU:elelor (daU de nişte rcsoartc) $ii fie la valoarea presc risă.:1 I $-nu sudat contactele.. cu atit durata de topire a fllzib ilului este m~li mi c ă..' priu fuzihil timp nelimitat. Sigurante ruzibile Siguranţa Fuzibilă este un 'lparnt rarc. Acest CUr('llt este ('U 20. Curba duratei de topire (f t ) În fun e li e de C\1J'clltul (Iţ). ca re pro\'oacă lopirl"a lui.In caz dl' ~uprasarcinii _ mI Intrerup. Dac:J.tate ş..' ~au eel puţin egal cu rurentul minim de topire (l"lin' IOP') la rare.i o scrie de relee electrice ~i n('eI~dricc Folosite In ilistalat iile de automati7.~to~rde \'or fi descrise fn capitolul de protectie a instala · electrice (Cap.:lrC*. CCf3 ce reprezint!i un pericol ronrte grav In ca zul apara telor de conectare. Curentul ma xim adlllî~ prînlr-w\ contact lIU trebuie să Inc~UzeascA con tactul IlInÎ mult de 70-800(. t eOl'ctit" fuzibilul ~e lopeşt(' după un timp infinit.

pe care estc marcat cmentul nominal <Il ftlzibillllui. lilJlpul de lopir{' este mult lIIai mic decît la alte tipu r i. (."" l\. 12-3): •• SigurUII(e normale satl rapide (curba /1). 1. Pentru e. 1 1.3-67} conditiile de topi re impuse siguranl\'lor cu miner (vczi mai jos). / 2-1 Cond itiile de topire pentru Co"ditille t.> .au o valoare mai mare a curentului Illinim de lopir\' în rapori cu curentul nominal a l luzibilului.-.9 / "1 3 /.:empljficare. in capul pah"n..1 ( r..\ lntln!ere_ CII aju toru l uuu i dj~POlitiY.. $.. se a ral.'.ran\e nurmnle: I ."".J. . 12-2.CA CENERALA Fuzi bilul unei siguran!e poate fi montat in aer liber sau inchis Într-o de forma unui tuh denumit patro1l. Fig. la acelllşi curent.liS ELECTROTEffi\.es(e siguraute.. talc HIll alte sub~talllc aşezate În jurul fllzibillllui.l n!d toplr" I non11.-.in acelaşi timp . Carllcteristica proIectie il unei sigu ranfe zibilc. IQP~le ÎIl Jl\1I i Plliin d.~Igl. / 1. 12-3.i normala corespun tiltoare (cu acelaşi curent nominal).uwlol" s(' t::'5si"şI! ~ lin m.\S 417.!uran\.u'p ('. Pentru a uşura stingerea arcului care nparc in urma topirii fuz ibilului. avind ace l aş i curenl normal: n ~ ~!l u. unipolnre cu mîner Tipul tlgu r.Sigllrallţe CII intiniue (curba i): la acesle (u zibil \'.l n func tie de caraderistica de protectie. Cu lne:'1ie: I ~. patronul eonline uneori nisip .l­ .Sigllrall!C tU iflerţi~ (cu rba i): la aces te fuziltile. La unele palroane.n.'" I Cu lnU rd.\I n se topeşte Îlltr-o orii III s. In cazul ~igurallţclor ('ti fih:l (\'cd lll~\î jo~).(.j în tabela 12-1 (dupa ST.. • . o ora [. topirea fllzibilulu j este semn aliz:ltă piesă t In( !mtn tap Fig .!(Ie la torin'.} I"udhi · lului. sa rc ina d.la) I eu i"e'I .lrdna d.:>. Tahela. la .5 1"1 .l\.3 1"1 I.ic disc ('0 101':1 1 ('.6 1"1 3.'p!.asificiJrea sigurantelorL. Caracteristicile de protecjie ale diferitelor tipuri de sigurll n le. fuz iltile.gu :-a. durata de topire esle miiritA chiar In compara tie cu aCd'a il fuzib ilelor cu iner jie ~i . . sj~lIra nt ere pot fi dt! urmă to arele irel tipu ri (IiI.. durata de topire este mai mare decît la o si.I~ sig:uranţej\.G 1.

:ru legături in trrtn tabloulul. la aceste siguranţe. 25.100A. Si{(urun/ele Cll [ilel (fjg. şurubul de contact din fundul soclului sigurantei este !?fo!eja! de un gul er de porţelan ca re IlU permite introducerea unui patron cu un fuzibiJ fr. Sigllran(e LF (CU legături în faţă) . . 63 .r-o În lOll'lla demiuer.i prin ÎI!şuruharca unui canac fileiat.[: spatele tabtoulul. 15. printr ·un alt patron. 50. fixate Înt.. 12-4) au fllzibilul Închis într-un patron carc se montează in ~ocll.APARATAJ EL ECTmC 179 slguranţe cu mîner şi siguranţe tubularc. legăturile cu condudoare!e cu·cultulul se [. 35. Aerstc sigunmţc pot fi : • Slgllrun!e ':S (cu lt. 12·4. 20. cu curell! nominal mai mare). Curenţii nominali ai fuzibilului pol ri : G. Siguranle cu iil.ll sigllf:lnţe. se montează siguranţele . Din punct de vedere eOllstruetiv.:!. decît dac" se Înlocuieşl eş ufubul de contact cu un altul pre· văzut cu un guler corespunzător patronului noului iuzibiL _ piesă spc("ială Siguranlele CU mîner au fuzihilul sub forma unei lamele. prcvazut5.gături in spatt' ) : la ac('~tc sigu ranţt' . fj : ~igurallţe Cll filet. siguranţ. în care se int~odllce p<ltrollul. b _ soclu pent. ("u piuliţe de stringere şi cuţite . Pentru a evita schimbarea greşită a palroanelor (inlocuirea tlnui patron cu fuzlbil ars.c in spatde L'lhloului pe eaTt'.de pot. 10.'!. legăturile cu condueloarele circuit-ullli ~e fac în Iaţa tabloului. 80. mare. a b II _ ~oclu pentru lcgătu::-l in Fig.

:re. Siguran\dC' dl? înalti'i !el1SiuJw. la j O:ls1Î t CJlsi Il ne. ClIţitck de ('oulad p1itrund in ('tH1Ladc. 12·5. DC'e~t(' sigllrank H' nllllJC~C sigll1'l1l!(e Iitl1i1a/oure de CUIfIl/.. SlI h eap:lcu] aparatu lui). 3 minc r UQlan l .lin patron iuchis. .\lil iu l'lIprill~ul aparatelor.'! \':110<11'(':1 ('lIri'lILului d(' ~ellrt. pol intri'l'Il]W ('li rl. ('U ajulorul IlllUi miner tletaşabil carc stă fi:\. sigur:w t" limite". C'N!U ce permiltl o dimcn~iOllare m ai ('eollomkii a in!:l:da\iilor.ic. Palronul ~(' poate ~eoilt(' uşor.7.o1fll.ll'(' ill dreuil. prin ~pakl(' l:. - SiYllrrlll(e IubI/Iau! illrull1itt· dilltr-ull lub i7.-.g-t:rc a arcului clettric.le J _ j[)~$ă \t'llsiulle ~u JllMl< ~ puter~ _ de rupo. 12-G). . l'it şi pc tablouri ~c utilizc:lzii in uIti lUa Vl"'Ill€' ~igllran~l' fol'Jlwtl' dintr.cil'elliL.· disldbutie urbanii ~i in instnla!iilc illdmlrinh:. soclu CCH".wl şi SI' inlroeluce ('Il capeti'le in douli i:ont<t('LI' aş.Si araI/lele rle 'vast ~.. . fi g. C/l nlacl .lI in r('\t'lt'll' d . (Ip oLircj Jiu por~ telan. LlIbul c~tc PI't"Y1!.r 180 de ronlacl.[\zlil. ehi::! r in prim'l Si'mipcriond5 de i:I aparitia eurcnLului şi {'hiar Înainte i'a :let'sla sa nting?t \' uloarea m ma.'\imă. In rclul at'('!i!a. ('arI' pol intn'l'\1pC' ('urcn\i de ordinul zr('iJor de kiln:lmpcri..1 indt'min:\ «I I' I'wmplu. Ia 111 a!lfl lensilllll' (fig . (':li'{' P():Jtt· np. ! . IllUllt:tll' pe tahlon ş i la ('a re se Jeagfi. eQlldu("\o3rl' ]e dr('uihilIlÎ.. (urC1 d . Se "ollstrllit'~c ]Wntnl ('urenli IlUJllinali de lOO-tl3U A ţ..i se folosesc ill ~pt·ti. Si-:urflU[:i [ulibilif !.şczal !llzibilll[. f" (le TII eu si nl ~igunlOlc fuzibile de ('om fur le ~pccial[l.'Jl ti ronrh' lIIari (curen\ii d(' ~eurlcircnit).at ). terminal la ('apC'{c cu cile un rontact tip tulit.ll oare. ~a u pc două izol. prC'\.· cu mijloac(' de ~tin.IIL [a I::lpet<' cu cut i te sau piesc de ('ont. ill tal"(~ este ". 1 - pauv n (uzlbil .lhloll/l1Î.CZ~lle pc ta blou.

. 1.lceslu.g". Pentru în telegerea celor ce urmeaza..m:111111 /lo rmal de S(!fcirlll al conduC/MuIIlÎ .-J=__r 'nm Fig. lIulat cu fu. _ C. Penlru . 3 _ i·~.lIlţc.C:Jrcn/ul III/ulm al ârcuifului (eonUllctorului).:are d ispo ~! t i\'e mari. eslI' cllp'ntul m:nilll care poaTe apare:! la un moment daI In circuit. Cl/ren(uJ dr pornire (lJ (lnlli molor. hul~ra Si:.l1lul absorbit de !uoior scade de l~ v~lo~rea I p pe care a av ut-o initial. dupii CIIlII se va vedea în capitolul X IV acest cun'ni poale fi de·1 . \'11ri. nldor c'oun:1 in n ~. . notH ClI '11 esle curentul absorbit de! molor. '----'-__--. AJl'gUl'iI ~ig'l!r.ulu i nomiuol al hlzibilului.onduci O. este ntoC('S:IT si! se defineasc.IIl<u are ~u ­ POrt: 4 _ b01'n" jX'ntru h.. De obicei.6. (12.a normali!) curl'... \'ariajia CUT\'nlulu i ausurbit de un mOlor in timpul po rnirii mulot ului. pl!l~ la I'ite7.Crtrelltul admisibil prin condrldor.1 . In timpul eli molorul porneşte (Îşi miHc~t e vitez.\J l'lJ.".1 iul1i unde mărimi eledrice în I~ittllrii Cl! caracteristicile l'if(:uillllllÎ. [.im este egal cu curentul de poruire al mOlOrolui respectiv. In capllo!ul XV! ŞI' dau cllre'l\lii admisihil! pentru Ull('!C lip uri Ile condudMrC şi cabl ur i.i d('păşeasdi lilllitele admise. "ECTFl/C IIH A legerea sigurantelor*.stc cu rentul care !rE-ce . În primul rînd din necesitatea de a meuli ne c~J05ile de lensiune in conduc/or in limitele . p. curentul normal rle sarcină este lltai mic decit curentul <ldmisibil prin cond uclur. (fiq.rin COllduclor cînd Tt'Cep toarele alimentate de acel conductor sint in functiune normală." cin cauza curentilor de pornire a i muloarelor.ilre mari care pltU în llIi~(. de inalta len~iulle: I:!·'.1ft~a 1.lCl. 12. 12. În fum'til' dl' t":\radl' ristirilc ("ircuitului pe (':He \"0 1" fi mont:tte ar('~It' ~î gl!r.-\RAT. ..ldmist' (II se "edea capitolul XX. Curentul ma"im I'sle mal mare ca 1. [aTli ca telllperaturli . § 2). In primul moment al CO J1 edarii. ulul.!zll de la clleva secunde (motoAre mici) pînă la cîteva ~eci de secunde (mo!o.lrde ca re illimenteazA un singu r motor.. absorbit de /lIotor 111 sa r· cil1a sa normala (nomin a lă). no t at cu J~" eslI' curenlu! CII re poate fi lrft:ut timp nelimitat prin conductor. de e xe mplu nn pod rul «nt). Timpul tn care curen tul de pornire scade la viiloareil 1"".AP. curen\lll ma. tub VOn(uzl bll IP:>Imll): 1 _ pIese de 00:1 t. şi ac-casta din mili multe motiv\'..i lu- Fi!!.(urauţ. ..tabiJi '\"11loarea curent. nOlal cu 1"'61.7).1 ) • \ 'ezi şi capilolul XX.Î ori mai mil re decit curentul 1.~<Jar.a s. la \a! u.·ca eond"c\()ar" l"t· cir"u.-. sille la o rete~.

ă de curentul admîsibil al conductorului Tac curenlul numinat fuzibilului trebuie să respecte relaţia: (12.suma curenţilor de sarcină normală a celorlalte motoare şi recep to.ie nt care depinde de feILll relaţ.o- k (12 .gal cu curcntul noqnal d!! sardnă T.supraincărca cooduc.u esle CllrenluJ de pornire al motorulul cu cel mai mare curent de pornire J:.5[1 se condiţii : ţină 5c<tma de următoarele­ . Cu cit lP arc o valoare mai apropiata de 1.ibilll! să nu ~e topea::că în runc\iOlHlre::: normalâ..[ in cazul motoarelo!" cu contl.Pentr u ca fU:t.2) in care: 11' ". deoarece dud prin ronuuctor trece curent ul moxim ndmisibil.5) 1:=2.(1-2.ill cazul motonrelor ('ti condiţii grele de pornire (porniri dl~ se şi Cp durata mare. i". se evit. {7at.: ore uTIn:llo<l:"f:-lc Y"'!ori: tl. ŢreblJie remarcal şi (prin r('!aWle 12-4 că în unele cazuri.ldilzi cOll(J.1I1 J. AsLfel. nj:.I.t.ă po~ibilit:IJea de :l $uprail...3) ...5 - in care tl'este un eocIi!'".ultnt". ta de a-i imbatrini izol~ţia . curentul re~p('("t(' relaţia: 1 >. L a alegerea siguranielor fllzibile tr<'huic.te pc punctul de a :-.e topi. condijiile de alegere II siguranlei flJ. din t'oJldiWi lc de mai sus. . pină la 40 ~) . cu nUt e!>tc mai mid posibilitatea de a .l'i mai multe receploare. curentul nominal al fuzihilului 111 /.. fuzibilul este străbălut de un curent apropi:tl de rurentul min im de topire. k = 1.orul pc rare ~-a montat ~iguranţ. trdlUic să fie mai mare sau ('"(" 1 puţin e.4) in care coefident.are. printre cue se g!'isesc motoare eledrice: (12. . .25.dbile impun 12·5) miirirea secjiunii conductoruluî pr(Jlejal.lii de pornire normale (porniri rare ~i d<' (Iuratn SCurUI ne cirra 5-10~) .J.il'i şi de sllpr:lsarcinilc care pot a păre a in reţca aşa cum ~e arată in tubela 12-2.uclontl şi prin acea~. Pentru I U7. ni tircuilul\li respectî\· : (12.ihi l se :liege din scara C"urentilor noroÎn.lli ai fllzihilelOl" O v aloare ('gaiu sau Îmediat supe r ioa ră v alorii maxime re7. deci ('.u. .J82 ELECTROTEH'N!CA G ENeRALA şi Pentru condudoarele care alimentea7.Pentru ('"a fuz ibilul ~j'i n1\ nominal al fllZibiiului trebuie ~ă ~c topească la pornirea motoarelor.

xp!o. a~!i UII receptor irnponant şi rie lransiormare.t numeşte l..loc:Jluri publice: birouri şi încAperi tie ser· viciu din illlreprinderi in· dustriale lncăperi de produclie ale fntreprinderilor ·industrj· Reftde!t dt!.:rt"il! Il.de 111 levi sau re Sti R. indiferent de tipul siguranţd.8fi 0. siguranlclc fu."ihilc IWlltru prote{'lia tOllducLoardor contra suprasarcin ilor se aleg. cu COjH!uctQilre 1n le\'i.it cU\"I.APARATAJ ~:LECTRIC l83 Tabela J 2.. in cabluri . cilre alimenl ./lfdă'.25 1 . linii !/riIlCII':I le in [evi [-"ecderc ~i linii prillcipnk pl! silporti iza· lanli Feedere >-i linii prindl'il le in cabluri s~u· Retele .llaţii ollişlHliLc in ("are Ull apar. r·er:cul de e. montale În le\'i .!Ilţii nonnali de sa r cină. - - Feedere· ~. fal~ Acest fapi duce uneor i (prin r . face fără fi mai tine seam<\ de relatia 1:!·2. sub fonntt (/(' şo(" .).:rea sigllran!elor cu inerlie ~au cu Îl1lÎrziere ~ . În cazul IIn('1 ill~t.d. ~i drri\':Jlii.85 0.') teraneDerivalli receploMC cu re~im r<l. lalia 12· 5) la mirşorarea sectiunii conduclmuelor.~pre ue du· ilolanl i - idem.~. mai {nari dcr. H R.i 1 un cOlbJu princip. conrorm tnllclci 12-3.. O.66 0. IH:nlru orice regim <It' I!lllc\ion3re al re"cploilfelor Idem. deoarece aceste fuzibile nu se ard la şocurile de curenl produse de pornirea moh:arelor (durata acestor şocuri esle sClItW. de cazul folosirii siguranlelor normale şi deci 111 () t!tonomie de materiale eOlldutlOare fn reteaua electrici!.:33 0. motoare mlirÎ el c.lll cl'l!ld!lcioar~ in levi Refel. Îniermill"111 se rde rll la func\iOilOlrea conlilluii sau cu intre· Aleg.. linii rrir.N(inwl de dllratii r uperi a rcccploarclor. {~lIf('n ti .3. idem. in cabluri • .k forţă 0.lorl" - Ş lumini! s~u JlC conductoare 1n !evi c<lbluri . Fel"cef se {p~.IH!dlldnar(' pOili i'vlanli !lid po:!ri in ~are exist::.2 Valorile coeficientului 'i' tiin rela!ia 12. linii rfindrlll\' ~Î t1eri\"ali! in cllbluri ..5 - Derivalli sprc receplollre t:U rel!im inter · l1Iilelit U In clloluri ~. I..dpal ..66 0.. Sup{)rti izola\i 1.: de luminiI Fe.' iar/li şi [ulI/jua Fcederc. deci rUlibilul nu are timpul ne<:esar sii se ... mnntale pe supo rţi ..dere.a" "' .5 Fd1lt rell'id Locllinje.

dii o comandă me ~ cani că sau .ură etc.e li. presiune. acrian. curent.15 - 50 70 95 185 240 300 120 150 100 125 200 :mo . <le putere.Ll :l tj i anormale de funcţionare. Î11 ftllleţ-ic de diferiţi parullld!'i ai ins:t.talalii industriale pentru automatizare a f Ullcţionării lor.stic.75 I -.!ul o Utpravcghează) reteele pot fi : de tensiune. 260 300 350 130 260 300 :-150 2fiO 300 350 430 500 600 500 ~ Heleul este un aparat carc.3 instala!:ki. fi lO fi 1.5 - -- 4 6 10 lG 25 35 60 80 100 12:.. . illstaluţii!e electrice pentru protectia aec~lora contra d iferi tf'l or ~ it. .şi anum~ DllP(l nat1lra mărimii la care releul lucrea::iJ (pe t'aI"_~ rel.184 ELECTROTEHNICA GL"'fER . 160 a5 15 20 25 10 15 20 - - G G 10 20 35 60 80 ]O" 25 25 60 80 .ic sau a cu .1 a] fuzibiluJul I .le ~· ale). Cilld releul se~iz(>ază o asrmcnra situaţie.3 S iguran ţ e fuz ibi le pentru protec!ia contluctoarelor (sa rcină p ermanentă . vitcz:1.alaţiei (tensiune.J"ji" mobilă I Aluminiu Cupm - I Aluminiu Cupru 0. Releele pot fi cJas ificatc dupa mai mulLc ('fiLerii.) 5cc\iUON' comluctoruju' (mrn') Imln l:qic fix:. Heleele mai sint utilizatr În in::. in tuburi Cupru Jnst "ln lj~ fj".5 2. t. ci dă Ull semnal opt.'l Ins!. de timp etc.emperat. de enrcnt. Releele ~îlJt utilizat.' (il.-. fără şocuri) i nsfala ţ iifor e lectrice Curentu1 nomi".. sau comandă deconedan. debit.)..100 350 430 500 160 200 225 260 100 200 225 160 200 225 -.150 130 - 100 200 260 .o comandă eleclricft (prin inchid ere a sau deschiderea unor con[acLe a. sub influr:n~a unei miirimi pentru care releul a rost conslruit şi reglat şi pe care ci o snpraveghează.'\LA Tabela / 2.de cele mai multe ori .

ii.at (fig.sformatonrelor ele curent.. la care funcţionarea se bazează pe atragerea armăturii unui cleclroma net · relee electrotcrmi numit<.n. 12-8. d~ t<m5Iun~: R _ relcu.. funcJionare. (fi~. b _ !"cleu primar de tensiune. hobinajclc uilui asemenea r("jeli sini parcurse ch iar de cur entul ce trebu ie supra. c _ releu . 12-8.şi secundare : o _ re!~.. la care I"uncţ. b) . rind sînt lcg.10 A sau 100 V). . Relee primare . In instalatii de Înaltă tensiune se folosesc fn general numai relee secundare.. a) ~au -"Înt alimentat. J2-8. J2-8. (! _ r~leu securtd ..\"cglH'.:..e chiar de tensiune:\ ce trevl1 ie supran'glwat5 (fi.U!. in scoplJI acoperirii in mod satisîăcător a necesilăjilor fO<lrte variate ale intensilătilor electrice.AP.u primar de Cl'~!"It.\RATAJ ELECTRIC '''' DupiJ principiul de.~illl mnn[afe in âJ"wil se deosehesc: .amă largă de' curenti şi tensiuni. ti). Rclcele prim.ltc in circuit prin jnLt'rmcrlilll tr.iolIarea se uzează pe dilalare:! unor pirşc În'cruzllc cu ajutorul curentului electric . 12-R. III necesit ll fjk insialatiei făcindu-se cu ajutorul trasfof.relt'{' secund are.i!. d(' partea mobilă a re!eului . D/lpc'i fIIOtllll CIIni . -. c) sali de lensiune (fig.>: pe scurt terroi&J3.reIcI' primare.""Cllt.-. adilpt<Hea. Releele secundare se construiesc pelliru un numiir ue curenji şi tensiuni (de exemplu 5. nsiune. cînd 5int influenţate nemijlociL eli' mărirllca slIpravcgheatii . rs.are se cun5truiesc pentru o l. TU _ uanMormaIor de (..-""Iune. prin intermediul U!lor pirghii legate.mdlll" de curent. TI _ t~n5!vrm~l1 or de ClL.. cart ('fe('tueaz~ direct mjşcarea eorcsp'lnziitoarc ('0m('lll. matoarc]or de curent SOIU de l.: ) u R a) b} J TI u " e) d} Fi!. VUP(I modlll cum transmit comanda releele pot fi: r('le(" directe.... releele cele mai de!! intiillite pot fi: relee electromagnetice.

l\' <lc(iOllr:I7."i~. la tiI) intrl.ch:...l illchiH~ . COlltnd('le l'rlcll1lui S(' 1î\lI1WS(:. a _ C<)ntaCI no=.\ GENERALA 12-9.: il. de lunu.schi$. (1). e[l..~e maximale. cind re:eul ~. " _ C'. . L'u releu poate' <\Yl.i"nem:. _ rt'l('~' JlIiJliuwh: . • Denumir ile de conflict rJrJrmal irtchis şi cQ.'daci iwrnwl tll!$(. 12-fl. şi ea tlnnare. Pozitia în C:H(' H' g:ISt'~l~ eontuddc dud J"j'lcul nu eslI' p3rCUl'S~ dt' tun'nl ~n\l 1111 c!'lI' :dil11 ('lltnt CII 1.' (ron!acklc b. li . ELEC'l'ROTEHNIC.'a maÎ multe eontacle normal de~chi~e şi IlHli mull c COJllndc norlll:l. c1cdrie. {"onlacLul a se numeştc< i'ul1tal't Iloi'mnl ele.l!U!: ! _ pun. dcsc!>id". ca. J)llpil feful !'ariaţi!'! mărimii ('fUC le (lr(iOJiea:â rcieeh' pol fi: _ rcl..'ruptor. ca urmare.. care lu('r('rlZ:t In $('udc'n':l Yrllori i Ill~!riillii sul. CilHI bobina re-leului este p:lr('ur~li d{' curenL eontnctdc normal desdlÎ:c ~(' in chitl.te conturt JlorJl1:Jl inchis (l.. 12-9. pelltnt Cortlac!el e conlndOllrelor SJlU pentru butoanele.-n]ru al]e contacte. care la r indul !'"ău alimenteaza lIl] all 'lparat (seryo motor.ul de!IC. <'ind n.186 (fi~. cInd butonul nu e:. eOlltador) cu ajutorul căruia se efectuează In:.' llt sa u nu rste aliHH!nl.. . de lucru pol fi deschise (contadcJc (1. li). COll tacl.t!()1ll"f'<I re g lat:'1 .'est'rI rHl este parcurs d(' cu ri. bj Relee dir('clc şi indirede: <O) _ cdcu dtrcc.('a~a m!'('Qnică cflrt!!'punzătoare comenzii (fig. il). mi'isuwl dill il momel] tul in rarc lliiirimea ~lIrra\' t'ght:alu nU\I:' \' a. 1J) ~ all iu('hi~.'. fig. prin mişcarea piesei mobile. _ se:l~"l mlşcir!! plrjlh. 1 r.'mitlllC se lIuJnl''jI(' pozitic llornw![r. lc. : b) _ rt!('\' tn.lmH't!a r<. La un !"l'leu. i~r ('ele normal iHdli~ 1! H' d('~('hid.le ap~st:l.direCl : R releu: I _ P~esă mobilă a r .de roman dă mllnualii. in riglll':l u-n. a/ f ig. La buloant:le pentru comandă manuală. ('arc :lc[ioueazri dup :i lin ti mp anumit (regl<lhilJ.t' ~ilU ('U 11ltirzil'l'l'.. fig.a.:: non".:'i pral'lic in momentnl În ean: mă ­ riwC'f! suprrlyegheaUi a atir 's \' .. ci ~j p.relee imlantanct'.:."ao." conductonrc de "urent pentru h1C:.~upra ­ \'cghl'nte (1l'pă~t' ş1t' o tlutllllilri Yil!oare n'glal:l Iri releu. de exemplu. . rele(' !('Hl]l(l!"Îzal.s : .und cind \-nJoarca m:!rimii . tan! lucrează at.relee indin:c te. . releul direct acţioucazi't awpm dispoziliy ului care hloc!wazi"\ Înlrn-uptol"u! in poziţi:l Îilchi!'.'g"Jal:'i . se inchi<lt" ~au ~c deschide un cirCllit.] Incn. [)/lJHi limpul de (lc{iol/fII'c Se dt'm'd)CH': .. la 1':11'('.'his se folosesc rlll numai pentru contactele rt'leelor. de rxemplu. cOJltacll'. 12-9.lt lU tCu. l~HI.rc:I conl""'el"r de lucru. po:>i\la normal. iar cOlltadul li ~e llUJllt'. este pOlijin in Caf(! se găseşte c(Jl1tactul. întreruptorul ~e dt"schidc.. o unu- nlil[1 valoare reJiloHI.!::Iere.<Înn<·.\ .

v ~~EC1'RlC 187 în con linuan.w (k tel~~'illnc de tip deetronwglleLc ~e C'O!lS{. de tip electromagn etk.I<ll prin schi:·nbarea lnl reiieru lui init ial o <:ll aju!r<rul unui ş urub de regl ~re 6. lkll.. dad n 'leul e~te ~ecundar).:ll~ menţi n ar-miii-tir:! :lt r:J~ il ~ i o diLel"c<l.i m ie'7. resortul anLagonisl J .ttc : 2 mobllă : J _ \10~ ~ lJ!nuJ . Hdce'\c tnini. In mod :l1l<llog ~e comtrui('~c relel' e1edromagueticc ll1<l ximalc {le \.ne.~rtulul 4 : g _ şu ­ __ rub d" reglaJ ai inlrettE"n'lui i niţial (): c _ contacte ~d.. proporţional cu ace~ ta . aul\('(' :UTQă Lma i n fiDzili:. numit nm:l1t ne lucru ..zr! cind curcflLul. r('~pc('tiy tt:Il~'i(!l1(~ [I. mi('7.\ll ~ i :umiîtura I'kel. Dacă Cll rentll l în bobinajul 3 depăşeşte o a nu mitD v aloan'.: ~e VOI' descrie unele tipuri de relce mai des intîlnitc..) \i!.APARAT.u rele. hob ina t'ste ..l'llÎesc pt'Jilrn tlll"~' !lt.'(']. 12-10). Relee maximale şi minimale de curent sa u te1lSi~l/Ie. cure n wl de-IUCf U creşte) .. 5 6 Fig. ('ontiuuu .. re leu] îşi atrage ul"IJ\ii tura molJilii şi intinde. De asemenea Cllrenl111 de lucru mai poale fi re!o(lat prin s chimbarea nu m.. iT1Î\i:diL In acest caz ~e ~p\llle 'c:l reliOl:l ~1I l:' rc\·cnire autom ată.lri'i . De ohiceL la relede folosite pelJ\Tll p r oiecţiI'.' uHime [('k".r. cl<fI:J1luJ de l\1cftl $e reglea ză prill schilll · b.. cllTentul de h:cnl mai po. 12·]0. Dată n:renlu l sC~lrle ~U b \"3 10<\]"('[1 n:-glatil .- o 2 I r·..urlu!.'''.. -l l~ ("u !'('ll 1 l'Ofl li 11 i\l!.. Releul maximal d::! curent cel mai frccxcut utilizat e~tc. Cl\ren llll de lucru cre~ie.h ll1il de l!-nsiunc (:ldică este cxec\ltat:! dinlr-un conoucior de secţiun e mi(':-I.cnsiUnt· :. CllH'hl ~. .~lc(" minimale dt.. I _ arm~_tur.i il resor !ulu i 4 /in1ÎfI"d"nt! :lrcul fi"'] mu)!. La ri. curentul de supravcgheat ( ~a H de un curcnt. ci t .poate fi reglat prl ll ~jl! s\area prealabil.l"Omaglle'tului se . resort a. R eleu maxima! de curent (principiu) . ref.:-i pent ru cUH'n[ :111ern.-...lr mare de spire) .1 care releul îşi atrage armalu ril. cu o armătură mobilă 2. L<1 lHlt"lf' rel ee.!!e Il r et.(liv . curellllli de I~Cfll Scad". fie C11 se execll LiJ co manda (dacă re leul c~Le d irect). iem i nnc .:: lll"ximuJc şi millima!e ti".~ Illinim~dt" . prin m j~carca arm:i[uriî.'leelt: tit! liODSiufl('. 1ll.irind nu miirul ti e spirt'.irului de spire ale hohina jului rele u lui .·. 12-10) un miez magnetic 1.ih ~ in~ rl'\ r. M'ad ~<lh v:tl o:llet regl.(o - n lst : 5 ~u.--u un llum. cele mai des rolo.malu.l tensiu nii rcsortuhlÎ ~ lltagol1ist.. . la fC'!ee le de cOlls!ruc(ie In<li îngrijith. Pe mi('zlll magnetic l!'ic găseşte bobilJajul 3 parcurs de. cazu] din fig. pirghie) n~rlasează un indicator în fa ţ a L\nei sd ri gradat€ pe c ~rc sîal !1JSnisc valorile curenlilor ce lucru ~i a'le1llui.-ulJ de re g laj nI .Il' (:lIn~!lt şi r. El conţin e (fig. fic cii ~e indid ~all ~c <i eschid contadl'le de lueru li (da(":! releu] c~tc indirect.(' le minimale de Le!l~il1m' .J. denumili· şi rl'ief' ne' tCTI ~i Ulle nulă. ClIren \lJll. e!cmenilll d e reglilj ill resorlului (şUfub. <H'('tli. m:îrind lnlrdier ul iniţial . Dintr.l.

ct .::onjst. Aceasla provoacă o vibraţie a 'lrllJătnrii... (fig . tu l lre<:erii prin zero a acestor forl e nu coincide. 12 -11. 2 _ . forţa de atractie a armăturii este variabil ă.~ _ g :aJul arcului an~. 5 .188 con sl rui('~c ELt. fl l1 xul magnet ic care trece pri n 1.lff'I"Om"'f!nelUlu\.'7L1ltalii lisupru R[111il! urÎi nu mlli trece prin I. .re bobin3.. maximiile SllU minimale. lelllJ-lorizarea se realizeaz:1 il!lroducîl!d un mcr:Jni. La acest rel eu . Pe acc!a~i principiu s~ conslmiesc ş i releele maximale sali minimall' de tensiune.jul !mp:. cit şi la auto· mai:zarea IOL Pentru exemplificare. forţa trece prin zero de 100 ori pe ~ecu ndă)."or de lu<::rC!.de Cllr('nt . CÎnd curentul depăşeşte valoarea curentului de lucru. <lşeZllldu · se În pre· lungirea capetelor circuitului m<lgne tic fix (li nia tras<ltă punctal).tt=ă ro:.(' montc<lz[\ o ~piră in Hurtdrrllil. pc o parte' din polld e1('dromagllchllui ..(' atl'a~â.. IIlS~ momen. j~f vibratii ie sînt as!)el r eduse. PClltru a red~cc această vibraţie.sornicărie ) Înlre anllaturâ şi contactdc releu lui (fig. cu pune În functiune mecanismul de ceawr- .l'fO..con. ~c constru ies c din Laic. care produce 1111 biziit. La releele. în figura 12.<lll de ten - siune. vibratiile Se transmit si la conlacte Înrăutăţind funrţioll<tl"ea lor.13 se reprczinlii un releu de cmeut cuntinuu folosil în mod obişnuit în instalatiile de automatizare.\it In d()u!i jumfHliU ~arC se pOt le"" 1:1 ~er'(' sa" Jn paralel) .. nJllslruile Gl relee de tensiune sau de curenl.. cu armătu ră ratitoare.~ mi~zu. fig.CTROTEHNICA G~"'ERALA (Jiu oţel masiv.<r on:~( : 4 _ r . Relee fempori:ale. Releu electro11l<lgne! i<:cu fnlitoare: af!!lă!llrâ 1 .ţ"«rc (pateU. HeJeeJ(' descrise mai .. In figura 12-12 este reprezentată construcjia l11iUi releu maximal de curt'lll UI' t ir electromagnetic. de lu~r~: li _ lJolJlnaJc (releul ".:. Spi rii în scurtcircuit pentru rcducerea vibratiilor armă i urli tlnui eledro magnet. sînt folosite mult atit la protectia instalatiilor electrice. Ca !lrmare. pentru a m iqora pierderile in fier. 12 · 12. & born~'~ COMac '.m de tempol'izare (mccanbm de cea. în curent alternativ. Cînd ar mătura e~t.0n<l tIl c his. folosit ca releu secundar.<.us ali acţiU\l(' imtantaue-e.<.a:. l{ed uc Nea vibratiilor armiitllrii se explicil flsifel: d>t! oriIă c!lrenjilor ind uşi in acea~tă spidi. trednd prin zero Oli de cîte ori lrece prin zero şi cun'nlul din bohinailll releului (la o frecvenţă a curenlului de 50 Hz.~rm.) : J _. <lfmătura 51' roleşte. in curenl aILcrnativ. F iecare wn ii a pol ului pro uce cite o fort ? de atradie aSllpr<l arm. arc ant9. io r la de airacţ i e fl. Releele de lip electromagnei ic. 7 _ oorndc bolJ!naj l')()r . Fig.i de spIni este defa7~t falil de flllxul C8re trece prin restul S€ctiu niiJlU1UIUi. 12-14).. 12-11). aceste pir-sI.'\turii. eledromagnetitt'.

tcmporizate-. lemporizarea In ar('!'!t rdt:c arc IOf Ilumai Il"! atra.. Olax imak lO 3U minim:tic..R cînd este e1ibl'r:llfl. iar după a) Fiq.. armă t ura . răci ll dll-f (~ inslantaneu.r:erca armiHurii. do:o lucru.'i. revenirea contactelor in poziţ i e nonna!i"I.vedere: mi ez' ! ~ "~.datiile de Illllomati7.ilrt': it . PI' acest prim:ipîu ~e bazează construirea rcleelor de cu re nt sau de It!lIsiulIC.APARAT.. su b acţiunea rcsorlului .onlnclt:lor de lul. uH'canÎsm ul de ~au ddch idcreu <. 1 _ l. nicărie S. lIelee (»I!clromagnetice de cur"ltl con tinuu ioJosiie in insl.\J eLl:CT.btu'·Q.sediulle: /1 ..lHC 189 ceasornicărie efc ducazăin<"llÎdc ' n' u l rc('l'l"cn nnui <lt'! l1 lll it tilUP (reglabil). 12· 13.'ru (1.)Qblnil: ~ - "oma!'\. De obiet.

eu inri:\b. a). ionnntă prin lipirea fi două hmcle r!în nwtu le rlif"rit('. Cind lamn biml'talieu (himr.Îlft CII ajllLnr111 clltt'!liului !'Icctric Cil n' trebuie Supq\'('g:ht'at.)stre! fie al"> . nt'!t"t·I~· kmporizfll' fau de timp.np. 12-13). t !' l~lporjzarea I'eleclor elt·clrom:J.190 ELECT.traluri de m"tal se lungesC' diferit.. încălzite cu "jntorul eurenlului ('Icctric {'.RO'l'J.I]je:1 C'Sll' ine{tll. pot ( uucţio n a a tit in cureut conlinuu.glIl'li('{>. ('it ~i în CII f\. 12-16) ('on\in o l:In)ă JJimdnlică 1.> aceşti curenţi se opune t'au7. Ilu. (Ia COllcctarca sau de('one<"tarca releului).ire indircctă. Se intîn:ie .:."\~ r!. rontacLele (/ al~~ releului R J cu acţiunc inst. cind bimelalul {'~ lr indil..16.lI'(> trebuie ~upravcghcat.l!'. n<~:::>ten> (. b) .gllelir prodns ti t.c Î {'are i-u {lat.prin lilicl.'llsiuoe constantă: releul de timp îşi inchide sau işi deschide contactele II ('u intîrziere şi transmite mai departe (CII ncrustă intirziere) (OlUanrla relcnlui cu a c ţiu n e instantant!C.a {! aturii il1!'g<lle a două md<lk diferitr. - rc:"u acllu.ului magneti(.ia {iu. R('lcelc termic\' (fig. alimenLÎnd-o cu lf.:-.TI::"ilerii ~au descrcşlnji flux. . prin intermediuL un('Î rl'zi~l\:. 12·1 . Releu lempori zat.J:Hul~1 (le curent (fig. R • Fi. Lama billw!. ~e poate rr-a\iza ~j pe baza curcllţilor inchhi intr-un tub <le ('llpru (nl<lllbl pc miezul JJobinci) la varia!.. Principiul tcmporlziirii acjiuilii rcleelor instantanee: R.~ E. Cind . con s lruite dupa printipiul eleclromagndi(' .:.ilHt mai s us.'mtanee inch id cirCllitul bobinei releului de (imp R~. Potrivit regu lii lui Leuz.llnn' CI'1t.'lI L a!l('J'iloliL în curent ('ontiJHlH.ului prin miez)." i~ dibl'l'llrea armăturii. ea se incQyoaie.talul) e"te Înc?ib:ÎUi. r11\'entlllui ch i.elcC'k termiCe "' Înt I'f' lec maxim:df' de l:urI'nl. Fig.UI! cnzJ'(~lcul~cnumeşte~ircJcu de timp.u' pri'J lama himt!lul (fig.ul mt.două !.. l\\c .cit direct prin trecere:. Ne/ee termÎce . i n arest ~('op (fig. Ro. străl.1.:-. 12·15.:HNIGA GENERALA HeleuI electromagnetic temporizat c~te folosit şi pentru n transmite el! <lnumitrl intirziere ('om('n z il~ unor relee cu [lcliune instantanee. 12. Din acest pun ct de Ye. funcţia· nin pe Jal.e indilzil indij'l'Gl.d e l'C releele pot fi : CII iuciHzirc dire cLă . cînd bimetn lul esl. in~tIUIltu><:". ~!eu ~v. dl:'onn:ce _ prin dil. 12-Hi. folosite la iust:tla\ik' HutomaLizan' . !1. in r.

'nl!>nre :l curcnluJut (le luefl! C.dic.'Ill plu la curenlii dt' pornire ai lIlotoarclor).· 5:ll! tn.' prnrtic p rin dCjlla .. \'ul("J~re" cun:lIlului de lucru PU:1!l' n ~i ('II rl'gl:ll:i ( p o'lle fi filcut::. curentul tHC~ prin Tl'[eu ti lli P lI~li".7 diu cUfelllul IwmJn:l1 al )'l'lcului. Helcclc L{' rmicc sint folosi Le pt'lltr u a asigur<1 proiectia in sl:ll<1ţ iilo r l']t!ctricc cunLra suprasan:ÎniJo r.'::1""". in :l("('~L timp.i c~ Hku l . .~lrir~ (!ln~.I o"ren curell [uiti! dr lucru ~.' lu un' delS:ljatll.. _2 (ne/evI cald) .. St· Ilu"'l·~b \":1[O:lr(" reglal!'.mită \'a loare regl ată la 1'..-. inclilzirt'n insLalal.i c hi:n dal.j nmrc . :l~ tf('1 inrit. (1 (' î"dJzir e ~e llIkşllrc.h-e..rc· PO:IIC li trecut priJl rl"ll' u şi [a tare rd ~ ut inca nu lu<:re:lJ. nH\H'5t~)..'con\'c!arca in:.'" lucra la lIll cur('n! etlnl cu \J.).r .'ITiilaL mai $11:>.ldre dire.1 '" "p:uatului In C. :u!uclrHl rl'pHul la di~'i1.APARATAJ ELECTRIC 191 curen lul depăşeşte o anumit ă limit{t lama ~e in co\'o<lie atit incit dcsch ide (~au Închide) contactele de lucru 2 ale. rc" 'JUu l reper in fala unei .u c.y. 1 b) fig. olme\al: ! ~ c. sau prin acţiune:1 <lh'ecfă .> cc es t\'" rl10nl a t releu!. releului. Relee termice : a _ cu hlc r. rc[('rle termice nu ac(io!l rază la şoe uri It· (It..-.H(' })Olll<.) prin 5chitu).iunca 0. tIc trehuie să cOHlandt" dl.. Ce:l !lI:.!. 0 .tal a ţi" I.7 IllSt:llUII.e ( iulll zecimal" (de ohic<·j de In O.ital.scări pe cnrc sinI Ulorcale In. oi releului.~('nsc5 lilllitt'h' dl~ incă lz ire "c!I1l ÎS{'.id si..!lare" eUfeJltului dc lucro Se be. 12·16.:..D.lJlUnlit timp .: fi re· gla tll p e r~l~u ~. ~!lU furt"nt de lucru .! !nie. \". 11I\ \!Cpt.:>'lzeştt" mal .' se fac~' dup:" un .·lru. releul Lran~ mi te comant1a dupa uu timp cu atiL mai mic. Re. Prin contactele sale dC' lucru. Curclllui "orui na! al rd('u[ui c~lc nr:t rc(... (lupă lIll !imp care d('pill<1~ d(' rnarim('a SIlIHflsarejllÎ" :1*a CUJll s-a . Cun'ntul mn:lm c." rezi SlNl t .t p c rclcu sali ~~t/! c'~al <'u cuantu! nomilI.2-1 Ulii c"lorii ole mlcli.. o _ eu !ncAllire lnd~Iă: 1 _ Ja'l>i!. r ~klll s.6.lctclc d" lucru ~au prin sch!mIHlft" n:zis t e n ţei ci" h...nMele de luuu : j - "cz1stcn\~ de Ineâh:. cu cît curentu l care trece pri n releu esle IlwÎ mare (deoarece bimctalu l se Înci'il:t:e şte ( 'U atit mai rrpede cu cît curcutul este mai mare)..ln<. Ilw[ milr. Dt'onrl'ce incăltiH'<l larnt'ki bimet.\ şi c"ut. i - butO" de rC"'en!:-e.lrt :1rii Într<' lam" binlcta!ic.' :1 dql. Clll"("Ht Ik scurL:i (Juratii (rit' (·:-.' numcş t c <curen! ltulllin..~ 1). ci la cun'n!-i ne lungă dur:ILă ("arc sint mai mari (h'd! o <1nu.\1 a l relelllui.

întreruptorul este înehis şi in ft lul acesta se a~igură continui tatea electric.sllh forma uncl tijc mobiie M. b _ co ntact cu du~!:l Intrerupere.C! mob!!. Princ ipiul II . contactoarc. :l conlacldOf lnl fcrupăloare]or. intrcruptorul este deschis. Acest iei de contact se mai numeşte contact culil sau pirghie (fig.c: n . in mai multe feluri: . 12·!i. prize de curent cu fi şe .192 ELECTROTEHNICA GE rlER ALA 4. care ţJrin deplasare poate fi introdusă Imf·un con· I"ct fix F (12 -17. rupLaare.. Intre ruperea unui circuit II A . 12-17. \ljă . c şi fig. a. Acest conlan.i între· rupea' (îig. iar circu itu l r('~rc rti\' r~Lc întrerupt (d C'~chi s)_ Con:slruc1iv.l. un intJ't'l'up tor c onţine unul sau mai multe contacle fixe şi mobile. .II .) <l b) c} l'ig. . In eSCllţil. 12· 18 şi fig. Ciud contpctclc mobile si nt aduse în eonUlct CI1 cele fixe. adicii circuitele care ~ int străbătute de curenţ i electrici . comutatoare. Tn1reruptoart • tolreruptoarclc :-:inl apara te care io('h id sa u desc hid circuitele clee· t r ice sub s~rcînă.l"\' atunci cind d trehuie St\ Îll lr('rHp ă curC'n\ii de s("urteirc llit. ton. a). separatoare. c eont3cl cu mObU~ : F eont$. 12·23) . _ COnlaCl cuţ.. care pr in rid icaTe poale ii pusă in con\ilc\ cu dau. 12·24) etc.sub fo. lace o dubl. şa cum se arată principial in figura 12·17. după eum se vede. .. APARATE DE CONECT ARE Aparalele de conectare s int următoare le: întrcruploare.! contacte i ixe F (fj~. cind eontadde mobile siut de pă rtntc de ('ele fixe.s truc\ir.'.mOl unei lamt' mobile M. 12· 19). Cea maj grea silua(ic Iknlru în treru pl or <lp:. . şi care prin rotire in jurul articulaţiei poate fi introdusă in conlac:lul fix F (liS_ 12·17. a).sub iorma unei Ira\'erse mobik 1\1r. care articuleatii in punctul . conlaciele mobile ale unui Ît1lreruptor se poi realiza.O a circu itului pt' cnre ('ste montat inlrcfuploruJ (circuitu l este ~i d lnchis).'\<!" _ e<:>n1(l. COlltrolere. (!t-oarec(' a c eş tiD pot fi foarte mari în raporl cu curenlul normal dt: sarcină al circuitu lui.: .rl.

orice up:. tntrc\'lIploarek pot fi ncau[oma!c (mallua lc ) ~nu a/1[(jIllI1!e. imporlantc dil1trt· aceste mă­ şi !"imi siut : Tellsiunea ll(jminaM L"n estr cea mai mare tensiUIw standardizahi pentru care a fost cons truit şi la c::trc poate fi folos it int. Celf' mn. A{~ C5t fel de intreruptoarc s înt de tipul indi cat 111 figura 12~18 . La aparatele de joa~ă L ensiune nu se lii:! putfnea de rupere. eunoaştNea ace8:or mnrimÎ est. . C~lpacilatea de rupere a unui intreruptor este curentul maxim pc care il poate intrerupe in t1"el"uptom\ la o tensiune dati'i şi un cos cp cI:!t. cu cit tensiunea ş i curentul sînt mai mari.irea lui sti depăşească limilele admise rl!~ norme. a Întreruptornlui. Curt/llul Iwminat 1" e~tc curentul cf'1 mai mare care poate lrece prin intreruptor (sal i aparat) timp llclimitnl.iLivc de sliJlgece a arcului.i i ellrell!i nwri lJeresiiii măsuri !'pt'Cîale r:lre. b). sint. 'in general.1 la 3000 arţioniiri pc arii. 12+18.lte in eataloa~ sau În norme'.ll:'i. Puterea de rupere '<-. şi anume: .lIr/: n1111 de rllpere lrupeste ce] mai mare curent pc care il poate intre ~ rupe intre-cuptorul la tensÎunra Ilomin:. rie direct.te suu manual e s int intreruptoarele a căror Inchidere şj dcsc. care s(' aşază in jnrul (·ontact. ti capacitale. a) IntreruptoarcJc nCliutoma. fie pril1tr~o Lran~misie tU pirghii. stingerea arcului la tensiuni !-. arcul electric distruge contaclele. rămînînd in bună stare (le func~ !ionarc.a de rupere.lrate elerlrice. numite dispo7. caracterizate printr~o scrie de mărimi indic. n).rernptorul (HHI aparatul).6) Ea se măsoară In l\fVA. (. pc seama energiei muşchilor omului.ith'c spedaJe.e utilă pentru a putea folosi in mod raţional Îlltrerup~ toarele (sau apara(t>le respectiv('). In aceste cazuri (curent şi tensiune mari).'le şi.r ELECTRIC 193 sub saccină r.E lecll"Otehnlc a s:cnc ralA .ează pe un tablou.să ltueşoreze durata arcului. conec~ tare au (după STAS :>53-68) fr('c venţe de conectare dc la 150 pin. Iutrel'uptoarl. Arcul se stinge cu atît mai greu.ste În soţ ită de O:Ipariţia acculu i electric intre contactele fixe cele mobile al!~ intreruplorului. E le si nt folosite nUlIl3i la joasă tensiune şi se mont.APARATA. fie in faţa tabloulu i (fig. construcţia contactelor Întreruplorului dev ine foarte complicată deoarece prin temperatura l:a ridicată. FreClien 10 de CQ/lce/are ("~tc Il Il m3 rul de acţionii ri admi~e In t r~ o oră (priutr-o action:lre se inţelege o inch idere !i i o dl'schidcre a contactelor). fădlldu~le inutilizabile eu timpul.desfaccrea contactelor rll viteză mare.elor. De aceea. [3.hiderc H' face numai manual. 12~18. ffirii e<l În!'iil7. fi.rup (pentru un intrcruptor trifazill) este puterea daUi de expresiu: (12.folosirea unOl" dispo7. fie in spatele tabloului (fig. şi d in acest lUoli\" sc numesc intreruploare cu pirghie. Aparatele de.

.ti..\.4[1I la ('OS 9--". 100.7 .3 l e la cos rp=0.)1' l e =0....' ift"rill' t('n ~jtl ni [Il al in trerup - tl f·m.nt allel'll(lIip I~ = O:6J" la Cil =:180 \" l t=O.--.<"l auxiliar (fi ~ .ollSt!'Uet ÎÎle moderne. .3U trip!)]:)!'('.=500 Y.-lJ"J a) o) monhLl In $pa- PiR"_ 12-18.llr~nt a llernativ şi 25U ş i 500 \' În curent cont. de 10. iar //1 cure. (iO şi 100 . penlru tensi ll lle-<l llomÎn:thi rit· 500 Y ş i currn\i nominali de 25 ."11 = JOO V le=O.7.. llHreruptor CII plrQhie. formînd lin pachet (dt' ull de ş i nume. = 250 V..75 1'1 11 ['. . bipolare !.. 12. -----~'" .. (<lparilalca de rupCI"(' l e in raport CI! CUT('lllUl nominal tO:lI'e!or ('Il pir. 1e =0.. Ufllc CII I'd(>: in fUrI'nl (o/lli qllU !:I [1..19.e inLI'f'fUpLoare s int C'onstrllilC' (dup:[ STA~ 2'125-67) mouopoIare. Conform STAS . [H . se ad~\Ugă un ('onl:. l e= 0. Jntrc m ptornl pa cheL esle lin alt L de intrerllpla!' lH'allLomaL la r<ln~ ip pj(' selc mobile alt~ eontactt> ]or sînt montate pt' 1111 nx izolallt iar picself' Fi)\(' liint prill se intre Illai mu!tf' plfiei izolato3n' . .. 25.5JN la cos 9=0. Ia cos 9 = 1 la (.hiderc a con1actelor. pe ntru Il m!iri \"Îlt'zu cle des('. 3:)0.1D) II-gat prinLr-\1n resort l' <It' cu! itul principal. 200. 600 ş i 1000 .61'1 la cos ?=O.lulu[: ti _ tt!lp Lablou1u. SI. fig.!.9< ELECTRO'rEHNrCA GE~ALA L~ c. 12..i nuu şi p('nlJ'u {·u~lIli numinal.1 ros 9=\ ş i Ic =O..l.J .)·114-67 intreruptoarele pa chet se eontruÎ('sc pe ntru tensiuni d(' 250. 380 ş i :JOO V in {. lnlrcrup to<lre cu pirghie: Q ~ monta' In ['alti labl..\. GO. Acesl. CII contact auxiliar.rIlie.!e intrl'ruptorului) . Capacitatea de rllpcl"C a acestor inlrl'ruptoan' I's lf' de I C= /N 1.s uprapu se-.

dkllorită un. fie apăsînd JlP Ull bnt()ll special pentru desrhid('f'clI intreruptofllilli) sau automat.ltă..) Rel<. alimenl"t prin COJltnctd~ de lucru ale n ·lcel or (fig.printr-o pirghie sau un voiau dr ar!ionare (fig.iunc tcmpnril.lc(îullea rcsorlului amintit lllai sus.1Sl! tcn:.(.ensiLLnp jonc ă 5i rolu l <le lkda nşat or). Releele folosite pentru a comanda deschiu{"("ca automat:~ a inlr('rup torului sint: relee maxim:lle de curent.li .:ln' loate act'~\f' Ir('1 tipuri Llt· relee llUllHli dadi prin ci se conectează la r('le:] (fig.\ces lt' 1"('1('(' 0111 dr('pt ~ eop ~:i comande d . rdcch: pot ('[e{'[u:] deblocarea dispozitivului de z:l\' orÎrc fie direct (fig.lullci dnd in circuitul P(' . b.iUI!t' . motor electric. a). Inlrerupăloarele milomal(' sint inlrcruptotlrele ('a rc pot fi deschise .hiderf a ÎlltTt'fUPlorului : dnd s(' dă ("omauda de deschidere.ul HJl şi releul . Ull LnLreruptor .i Cll reI.ermi('(' ş i relee minîmn le_ de Icnsillllc (de mulLe ori rclcul minimal de !.jion8 mecânic li supra ză ­ vO lului J \ RJI ş i RT s iul în a~'esi t·M. chiar după ce Î ncetează ac~iUBea dr inc.lp. Simultan (:u (nhCarN1 d(' inchi<lert a contactelor Intrerup l orului esLe armat::oi un resort (resortul este intins sau c_ omprimat). 12~20..ll'e :l1"f" ÎJI plus releu minimal de lt'miulH' şi care ('~tc rolo~it 1..('l"lll ice RT. .lor directe). 12-23). Dc!l[OCtll"t>3 dispozitivului de zăvurîre se poate [aCt' \·oil (fic mişdnd in sens in\'('l"s pirghia Hl!I volanul de aeţ. O datii Înt!his.i\()I"\I1 J.ilt>z'-i mare. sint prc\"ăzute cu rel./l. In ultimele douJ cnzuri comonoa se dă prin apăsare pe un butoll. prin intermediul ullor pirghii acjjoll3U! de arllliHur. Mlh . sC'hidcren Întrt]"uptorului. In Cigurll l::!-~O întrtruptoan·lt~ I sint fig1l rate in po..u·a construcJid întrerupLorliJui.' ~jnl ziiyorÎlI' de z. .\! l. elecll'ic .prin eJc. relee l.1rI~ ('~t (' montat Lntrel"Uplorul apar regimuri ano!"male tle funq:ionaJ't'.f E LECTRTC b).) moloarC'lor clcrlriet. Între· fl1plorul rămîne bloca t in aCt'asl[i pozitic. rclr-cl(' s iut cuprins<. Schellwk c)('rlrill' :\l(' intn'J"uplo:u'clor automate ~int' de asemenea [O<l r le Y2ri. La Înll'\!JLIptoarele automate de joasă tensiuJIt'. b S(' <Iii SclH'1l1H tie principi\1 a unui Îuln·ruplor auto!nul ('. rcl~e di recte. b) IIIl lIIolor ('le-dric. sub ac\illlldi r('lec lor.wtomat sub comanda relecloT. fie indire.li di~pozitiY de ză­ vo rirt' sau ziivor. in figura 12-20. lIlaxim[lle de CUI"('jlt RM :. lntrc· ruploare/l. !II> jO. pnc/lflwlic . 12-29). St' (l cblocheazu cJispl'Izitiv ul de zih orîrt :}i . la înaltă t~nşillnc.1 prolet\i.iouare. 12-21 . contactele î!ltrerllpLOfUlui Se' dc sdlid cu O \.ctroma~nct. chiar in conştrucţia inheruptonllui. 12 ~20.Jf.lc\iOllal IIwlw(11 .zilia deschis. Se men\ionctlzi'i ('. prin iutermediul Uilui t'lecLromagnel nl1mit şi declan şa l.prin aef com primat..or.:. 111 [i". eLI ac\iun(' ins tantanee ~au cu acţ. in ::'·]1('r31.PARATA. 12-22.1 mobiirl il H'lccJor (cazul rclc<.ct. . fig.. care pol ac. fî ţ!. Intreruptorul poate fi inchis sau deschis cu ajutorul unui dispozitiv . in mod mccalli<'. releele (i n general relee secundare) sint moutate in . ('lt'ctron1:lgnelirc.. (1 ~C' di\ schemn (·lc ctrică de prinrip iu il unui Intreruplor automat el1 relee maxim :1le de rUfenl şi cu relee tel'lnire folosit la joasă tcmiu/l(' la pro tecţia liniilor elt't-trit"{. l11trC?l"l1ptoarclc.'l1l":l 1::!-20.

11l11şat OI' : R l'(':'IQrt . ma xln13. !2-20. D _ de<. 5 _ contacte d e bloca re normal deschJs.. de C'Uren t : RT _ r .lY/ _ releu clcctromaJ:n etlc..1n<>. I . dnd curenlul prin releul termic d epă!?c ş t e valoarea reglată.ll terrllj{o : ~ _ bJlTI lltalul r<:-:eulul tcnnk .e . mQto:arelor: J _ pem ru pr<. F n RT 1 bl Fig.lxlre al rcl~ ull.ît curentul prin releu estE' mai mare dl'dt \'aloare~1 reglată. t> _ pomlru prot eCţi a taetel .\'orul 1 şi intrcruptorul se dE'schide sub acţi unen J'csorlului R. RU 1 R ""= Q @" " R' J ~ . TI _ traJluonnator de "ur"n\ .I. o sînl parcurse de curentul din circuit (. l'I' lcul lş.196 ELECTROT~liNICA GENERALA RT din rigura 12-20. trage zii. • tOlI. :leCl1 Fla.i lrage ins tantaneu arm:'itura. Schemele de prinCJplU ale conslruc lîeî II relor au toma te.rupH' rulUI in poziţIa InchiS: 3 _ el"meJ~!uJ de In~ll. C\"l - şi func!ionilrii întrerupl o. la rindul ('i. Cînd curentul prin releu! electromagnetic RAi deplişcşlc o anumită valoare reglată pe relcu şi numitii curentul de 11I(f1I sall de ae/ionore :. releul trage zăvorul 1 după un timp cu atit mtli scurt cu c. 1 _ tavor.>'ecţ\a linlilor ele<:tr\<.! ill ectrolum\(: : RU _ releu minim al d e. releul RT din figura 12-20. II _ I . 1n mod asemi'lnatOl'. b cs lt! conectat prin in termediul un ui trnnsformator de curent TI (este un releu secundar)..rt'Q int.e ale !mrer". I L• "t' 1 . tenslW'l e . lmt"e!"uptorulul : R.sÎnt relee primare). Uueori int rl'fuplorul e ~le prevăzut şi ('U un .)toruJul.ro. 1 _ pIesă pent ru rc.t relcului.

este div izat prin aceste lameJe illlr·o !~rie de <lrcuri scurte. care apa re la desl'hiuert:a cont actelor. releul llu-şi alrag<' armă tura şi )nl'nţine zăvorul tras. . are uneori. stingerea arcului se face În aer liber. intreruptoa rr ('\1 aer t'omprîm"t ~i inlreflrpfoarc cu autoformare de gaze. la rindul ei.de rcgull'i 0.ruptorul dac:i in t imp ul rUllcţion i\rii tensiunea retelei di~p2rc ~all s (. c!eilsuprtl contactelor.ECTRlC 197 elecLl'omagnet n. b conţine in plus uu re leu minimal de tensiune (primar şi dirett). prin efe<:lul forlelor electrOlna~netice.a stingt:r~3 arcului.APARATA. Tn aceste c3wrL bobilll. intreruptoarele autonlate poL fi intrerupfonr!' în aer.amnă : disjundor trifazat in aer pentru 1 000 am peri. înspre nle rior. 1I1llnită camerei de stingere.~ Iins mai uşor. 12-20.1 esle . in! rrrtrptoarc in ulei.5uîlaj m3gne l ic~. lntreruptoru l din figura. impins. Arcul ele<:lric Se' formeazll acci inlre cont:Jclele de ru pere.un material il. tn Celui acest:! releul minimal de tensiune asigur:l următoarea fundionare a intr<'fuptorului: . numit declanşator (fig. Dispozitivul acesta pentru stingerea arCu· lui po!.. atunci cind este atrnsi'i. protejind astfel contactele princi. in acest fel de~clliden'a Înheruptorului poate fi comandală de la distanţă.9 Un sau lipseşte. 12-22. (normal deschise).:ld~ ~lIb o ~1nUlnit 5.pale contra uw rii. Jmreruptoarc in aer.. poate deschide ÎntrerupLorul . 12~20 .wf şi l"t'fra ("L. un nUlnflr care arală cnreJllul nominal al aparatului şi de litera 1\1 s au L după ("um intreruplorul esle construit llcntm protee. fiecare din ac~sj~ camere.ecţia motoarelor {'lec- . a). csle.iutlc ill curenl co ntinuu sau în curcnt aH("rnatiY. lungit şi 2sl l. La curenli mai mari..In' ul dl nu ~{' intind1i ÎJltre taze şi sft provoace astfel un srurtcjr(' llit. fnt reruploru! are contacte de rupere care se inchid i naintea şi se se deschid in urma conlactelor pr înci. U m~o r:' In inlf.Jl'C al intreruptorului. . 12-29) fum'ţia d€ rd eu minimal de tensiune o illdeplilll·ş!f'. 1n multe cawri ( fig. DITA 1 000 )J Îns<. Pen lr u a Î!l\"ori7.el:.·orirea int rl'rtIptol"u luÎ in p oziţia in chis).'le pen tru suflaj magnetic se leagil în serie cu contactele derllpere .nu permite inchiderea şi :âivorirea intreru ptorul ui decit d acă tensiunea la reţea este normnHi <Ia manc"fU Ut· inchiden' :1 Întreruptorului se Închid "Întii contaclele de blocarc . chiar eleclrom<!gnetul (le act/on. dacii tensiunea rE'\('I.fmătură.unere se produce un cimp magnetic cu aj utorul unor bobille parcurse de curen tii care tr('c prin con tactele fnt reruptor uJuÎ. Pentru ca . fieran: {'o!ilad. nm' .jrlă Ilun:cie. Sub acliunea acestui cimp magnelic. {·onstruit pentru il fi folof illa prot. dcszăvorăşte În!rcfuptonr l)..J EJ. La noi in ţară ~I e s int simbolizate prin DITA urmat de.deschide intrt".u:uri releul lşi "lihl'rNlz5 :mnb l nra. In partea de sus. care permite ză"orirea intreruptorului numai dacă armătura releu lui eslt~ iltrasă.ste Illrli mică decit 0.de dispozilh' d(' .ţia motoarclor sau a liniilor. a drui a. De exemplu.al iv). impiedicind <l!>lfel :â! .ă mult stingl'rl'2 lui (dacii arcul esle in curent <llll'rr. intrerllptoarc cu expansină.(în aceste c. . limitii .7 (]n . c~tc izolal intr-o cameră dinLr. izolate Intre ele.u·. paie. După medinl de stingere al ~If('ului dcdric. reea ce uşurea1. arcul dc-ctric este.. un ~'Ti"o\a r format din o serie de lamele de cupru. iar releul nu este pus wb tensiunc.'i <.'reul eled rir.'rionJ1 aceslor c. \ce. La aceste intreruptoare.sl rd de intreruploaTc se folosesc la j OH!':ă te-us.

Cînd l~slc mOlltol P(' tablou. -. clectroma~netice.iI 11(. :t cărei construcţie dt'pinue Ul! lUediul extf' rÎor (lot· 11 ~ ('at. trei relee termice (cu bimet. ln treruplor automa t in aer Af'. Ullll'd. 12. [a proteqia motoarelOI" (1..e maximale de curcnl.c d(' Îooltă lellsiune. Schema elce .NI:. şi / / tric~. este prc\"ii7. trică.o un':! cu ulei cal"(' p~l\' un blln izolnn l şi ro.\T 200. / '" BO _ ____ --'?c7 '----__ ----. tel1siune. Îu cazul utilizârii lui san:iuă.\.RALA Ac(:s L aparat S-<J construit I<J fabrica Electro:lparataj . cu act iulle insl:tntance .wrea arcului d('rldc:.ixt'.Bucureşti. fiind mOIJtate pc Lal)louri fie: în f:.Îl! spatt'l!' tabloul ilor sali in ÎnlC'rjoru! celulelor (v. este inchis intr-o ear("asă. în fi.vorize<lzii ~I iu!. eli praf. Îlltruu lltonre i n n lrÎ . {'iI orice aparat f'1f'c1.1'erllptoan?l(· in aer ~t' rol(t~l'S{' 1<1 in~t a l!lpilt! ele-ctrice f.. dar numaÎ in rurl'nl alternati\'. illai jos. .lI).lIlui dc ~ ." J I /.1 l>llp wt'st(' redală. electromagnelic. relee: trei rele. întrerupt. Ek ~e eo nstruicse Cll \'olnm marc cle ulei (cu ulei mult) S:lll {"Il \"0111111 rt'dus {le ulei (C II ulei putin) . _pr.). 1n1.a tahloului. Acc~lt~ iolren1pto<1l"\' se folosesc llU 1110 i 1<. 1n figura 11-21 este pn'zt'lllat un in t rcJ'uptor aulomat În <Jer pentru 200 A ş i 500 V (Afin 200) produs al fabric ii Electroaparataj. c Fig. tensiune minimă) .scurlcircuite ş. UIL relclI minim.orul. etl .ll ura 11-22.\.198 ELECTROTEHNICA Gl:.).Ul cu următO'lrf'lc.ric. fie .1 instalaţii c1cclrkc fi. lnll"l'l"uptoarl'li' in 1I1l"i ~ iJlt montalf" înlr.:aze explozi\'c etc.21. a :lccslui aparat.

Schem<l electric.lltti J\..\RAT. 12-23.. acţionatii cu ajutorul volanului 9. In figura 12 ·23 este reprezentată schematic constructia unui inlreruptor lrifazat cu ulei mult.'\.· îixate cu şuruburile 4. . a intreruplofl. capacul 2 care sustiue şase izola toare de trecere 3. Elemen tele componente principale ale acestui fnlreruplor sint: cuva met alică J. câpluşitil cu m. 12·22. pentru 6 kV (IU ·6). prin conductoare de cupru care trec prin interiorul lzolatoareior. in fiecare compartîo o R S T I 1 I Fig.10are ('U II I~i mult. /2 Fig. pentru protectia mo \oareloL A 8 c ment aşezindu · se contactele un"i Îilze). prin in termediul mecanismului cu pîrghii 7. O dat~ cu inchiderea J 9 2 / . de înilJl~ jen~iun~ (6 kV).±teriaI izo!ant (cuvo:! este fm părlită prin pereli despărţit ori în trei compartimente.AP.J ELECTR1C 1ntrerlll. bornele de la cilpi1tul superior al izolaioarelor care sînt legate electric cu contactele 5 fixe de la capătul infer ior. Intrerup tor trifazllt cu ulei lllUI!. contac tele mobile 6 sint montale pe o traversii conductoare.\\T 200.

prin plăcile i7. de uEde gazele sint e vacuate în atmos feră ."umalir('). (l şi 10 kV. greutatea uleiului poate fi redusii pina la de 25 ori: prin aceasta.L c arcul p în ă ('Înd îl stinge_ illtreruptoarcle eu ::Icr comprimat se contru icsc pînă la lensiuni de 400 k\". Pulerea de rup ere a acestor l n trc.ă şi niş te arcur i 8. Întrcruptoare cu cxpausină _ Pentru il n·aliza :J\'3ntajell' inlrernploa Telo!' ctl ulei puţin.IOl . el lib erea ză o serie de d eschideri. carc n ll ardc şi nu produce explozi i. ş.0la nle 1.l camere de stingere. Dacii Îniiljimea de ul ei deasupra conlac telor este prea midi. deoarece şocul de presiune care se manifestii la aparitia bl!lelor de gaze în jurul arc urilor electrice nu este suficien t amorlizat de sal teaua de aer. lUP-IlO. şi . IUP<~5.ELECTROT!. Dacă nivelul ulei ului este pJe~ ridicat.sa se :lprindă.derea "F. se poate produce crăpa rea cuvei. faţă de un lnlrerupior cu ulei mu lt. La deschiderea conlactel or 1-2 apa re arctJ l eleciric.~fhjd{'rii ('ontaddor. Expansina estc un am{'~tc(' de apă.1Ze care compri mă nerul din camera . IUP-IO. ga zele fierbinţi nu se răcesc su fici en t *i . apar ~rcur i electrice.1eiuluL După cum reiese din fi~urf~.! arcului un pu ternic suîlaj lraJls\·ersal de ulei da(oril~ căruia . Pentru tensiuni şi puleri de rupere ma i mllfi se rnonlea7. De aceea.:/:e se ridică Ia ~uprafa(a uleiului.ic allxiiară ~peciaEt pentru producere:l acrlllui comprimat. de 2()1) J\\V i\ la 6 kV . peninl controll!l periodic al u. care poale.t oarc!e e l! aer comprimat f o losesc ca mediu de' stingere al arcului aCl'll1 compri mat care . fa un in:reruptor ('. Tolod a tă . Aceste gaze răcesc arcul şi 11 sting. pentru curen ţ i llominali pÎnil Iii 1000 A. la Îl1 trepr in.1.ca urmare inc\'[le sii se exercite aSllpr.!fwl este stins repere.şi de 350 l>tVA la 10 kV. :lccslc în t reruptoarc a li dezayantajul că Jlcccsilil o jn s Lalnţ. In figura 12-24 este reprezenta! lUl întrerupto! irifaz~t cu ulei putIn (IUP. îlltreruptoarc {'u acr comprimat (inherupto:ll'C pm. . pe măsură ce contactul !nobil 2 se rididi. . uleiul e5te folosi! numa i ta mediu de stingere a arcului.. suflînd asup ra arntlui eledl'ir in momentul d(. Cuva i ntre ruplarului se umpl e cu ulei pînă la un anumit niveL Robi ne t ul 12 permite luarea probelor de ulei de I~ iundul cuvei. sub acţiun ea căro ra se execll l~ mi şcarea la deschiderea contactelor. uleiu l sen'eşte ~tÎt ca mediu de sţingere il arcullli eli şi ca mediu izola nI. cyitînd lll Să uleiul care totll. în acest caz se ap r inde şi uleiul din t avi!. bula de g:l. iar intreruptorul fan. Actsla produr. Du pii stingerea arcu lui. la curenţi nominali de 200. cu alte cuv inie dadi satleal!a de a!!r de sub capac este prea mică.ruptoare es ie de 100 MV.\ la 3 kV.RA LĂ contactelor se a rmea7.ie. Comlrllrli\' .:HNXCA GE~<O. şi alcool.5 axul de ac!ionare f f În pozitia în care cont~cţele principale 5.u Idei pulin. Inlrer uploare1e Cll IIlei mlllt se construiesc pentru te nsiuni nominale pinii la 25 kV.e o bul!i de g.I07. In întreruptoarele cu ulei mull . Illtreruptorul 0:" ulei I'uliu . inlrerup. 6 sint închise). fi folosi t la tensiunile de 3. inLre ruptoa relc cu expallsill ă sint asem iilliitoare celor ('li ulci putill.)i PO<1tr. f Jl jurul fiecărui arc se formează bule de ga7. ex!.se poi aprinde in contact cu aerul. atunci cînd este ridicat u n ziî\'or din broasca 10 a întreruptorului (broasca bloche<!1. lungeşte ~i ră c t'::. La deschiderea coutactelor sub sarcină) ad ic~ atunci ci1ld colll:Jcte1e sîn! străb a ­ t u te de curen t) . In acest caz.e pro duse prin acţ iunea arcul ui ciedric asupra uteiul ui. se rOI1-struicsc inLrenlptoare ('lt expallsi nă.1 000 A ~i puteri de fllpere de 200 MVA. fi ecare fază este î ntrefilpt~ prin doua contacte (rupere dublă) .Cr:li(lv~ se COllştrtJiesc llrmă(oa ­ Tele t ipuri de Înireruploare cu ulei putin. I n ţara noastră. tni{l'ruplonll de\·ine mu!! mai putin \·oluminos şi mai sigur in prkinta exploziilor şi incendiilor.ieşind la s up rafaţă .ledroputere.glkcrinii. Pentru ind-a la ţii lc mai miCI.

'>. l'aJ'C~ trebuie dt>('olH.a a Întrt'ruptorului manual c.-~k. nth acţiullea arculu'i. an'lIl electric {'tiri' Hpare intre conta('tc .APARATAJ ELECTRiC 201 întrerU)ltoarc ('u autoformarc de !Jaze.Lrcină. mult(' gaze car(' . -~ -~ " " !~::Jun"... EI se folo:-r:ştt' atil in j otl~:1 t('n~jLlIi('. in prcaJnhil.. ccea ce rt'prcz.itutea staţii de aer comprima t. J __ E--ti-. Separatoare Separalorlll :II'C O l'om trt1{'1ic de obicei a. l'll d ('o~ dJin'a că ('1 nu arc niciodalii cnrcm:ă dll j)roteC:\Îe . . 'i ~l'lng:eTc Fig. mai ale~.zl'(Izil . Pentru li elim ina nectl:. ~ ticlă organ i că) . a('e~le ~ubstautc Jll'odur fomi!.intă un neajuns in cadrul illsta~ laţiilol' mici. wh actiunea an'ului.ra de " arc .'.lZe Si! tI. ~c con!Ctruicsc intreruploarc la care ('amN:'! de stingcre este unei ~::i_~~.:.lu! : b _ vcd".n umai după ce. cir('uitul a fo~t (]<. Evident. 12·24 .ii.). ciupi'! un (lllmilr O[\l'(' ('(lre cIe funrţionJri (ti rea 150). cilpluşită CU ~ub~tallţe ~pec ial c (r~:.-ini. cx{'culinQ un suflaj ampra arcului. EI tn'buir deschis . in iun lt:1 tellsilln{' pentru a H'Ollt. A~ treI de in lrNuptoan' ~e ('omtnli('~r pcntru t('n~iuni pinit la 10 kV ş i puteri do:! l'llJwrc tie 200 i\1\':\.i'i).'clată peulnt diff'rite ~copuri (reparal.('Illi\. Illirerup!of Irifazat cu ulei pulin (lUp·IO): pd" crun.:.şi trehui!' Înlotuitt!. St'paratur uI JIU are !Hlle1'(" dt' rllpl'l't' şi d(' aceea ('\ JIU H' ma ~ ll('\T('az:i nirioda lă in salTinil. ~d l. il ~tillg.sch is (in trerupt) ('Il ajulorul intrCTtlplorllJIli.tllttoarc ('u arc". mam'\Te etc.c in llIod yjzihil dt> sllb tt'll~itln{' O instalalk oarf('3rc r:iril s. HtJnlanţ d e general oare de f!i.u pirgltil'. In eai: coutral' (descJlizlnd separatoJ'uJ sub ~[ffdll. b.

la 10 kV p1nl'i la 200 A) unde folosirea UIHI! Înlreruplor penlru intreruperea circuitului sub sarCÎflii şi a unui separator penlru intreruperea vizibilă a circuitului este nee<:ollomÎcă.202 EI.". areulul : ("uţit) al .i funcţi:l de il1\"eI"501'*. prodllclild un scurlcircuit la burcle staţiei sau postului de transl"ormart~ . La joasu.a jutorul LLlH!i maneh' prin int('nn~diI11 ullui sistem (II' pîrgJ1ÎÎ. t('..tor. cu acţiuni foarte dă­ unătoare (separatorul şi harcJI' pot fi distnlsc). Separa lor tripol3r de 6 kV.. In figura 12-25 ~slc reprc_zcnlal lin sc pa r~l lor tripolar de 6 kV. drept sep:u·aLor st' utilizeaza ÎntreJ'uptorul cu pirghie. un dispOl':iti\" penlru stingerea arcului produs de curenli egali cel mult cu curentul nominal (cu substanje generatoare de gaze) de aceea separatorul de pulere poale inul'rupe curenti mai mici sau egali cu curentuşi curenţi Fig.'!CA GEN"ERALĂ lHl se stinge. se intindt.separ-atorul u l.i se poall' sări la faze ll' vecine.. sep:lrtl lorul iudrpliut'şte :. 12 -26. 4 _ bom".llsiuJl.Ş . . Separa/arul de pufu.u: PQntru acţionar". 1 _ Izolfl. se cons truiesc sepilraloare de putere sau separatoare de sarcină. ! _ cunto.n- turibllA. 11:<: 3 _ l:OlltA'" mutlll (CUIII) .!. Separatorul de pulere este un separator ale dlrui contacte sini echipate cu. cum stnt cele În ('onstrucţie anli(Jeflagront:i. :.Z J slţurantA dispOzitiv pentru lIol1.e. La unele aparak de jO. Scparatoarek sint aet ionale cu aju toru l unei pJ'~jin i Îzolalllc sau CII .. Separator de pulere: 1 _ cont.J. 12-25. Pentru ÎflsÎala\iile do(! putere micii (tensiuni pinii.~e"I mobU sere.:CTf!OT1:1{l\. J Fig.lsă Lelldull('.

stc lH::ce::.! arc:.i arm5tllra. pt:in fonna şi poziţia lor. 12-27.. fie rupere ~{'paratoarrIoL în tan~ ~cop contactele separatorului sint preYăzute.1 pozlţ!a c ulu!: 2 _ a arCl>lu l iniţlala pfJY. Game pentru stingerea arcului electric : . clar. carc este fixat un contac\. Pentru :\ simpli rica şi mai mult apar:Jlajul montat in exLeri or pe stîlpi (la ekri\'aliiJe din liniile de 6 kV. Coarnele UliUl se!1:1nllor sinL uOllfl piese de for mă specială (fig.. mollil 2_ Cînd armătura este alrasă.rie şi.wuetlc. una fIin piese fiind fixată pe eonladul fix al separatorului. şi anume cOlltadoare mecanice. carc stâ i11rlli:-. So. e! rămîne Îm'his llull1:1i :tI it UrnI' riL :"1' (!XCITilă această rornandă (la încetarea comenzii l"olltaclorul se (kSel1id(') .ar să M: (1(:a oarecare capaeHale. construcţia sC'lH'rnatidi fiind rcpreze.1]Ja~.) .e tln eireuit inehis intre Lorna . tn [du! aC'c~ta ~c poatc înln'rupe fără pcricol curcntul de mers în gol <II tram:fonn<lloru!ui. simplificînd şi ieftinind inslalajia respectidl. cele folos ite in industria pelroliferll). apasă pc bulon>/!.>~ (luTIgUa) mentul sUn ge.ură mobilă. hobina 1 a l'kctromag'J1etuhri r~h' pu:-ft ~uh lt'miul)c şi elcclromagnelul. IUllO'CSC ar" cui eledrie ş i il ~ting.'ii butoanele de c omandă normal deschise (de exemplu butonul 1 fig. I n acest mod ...il ." APARATAJ ELECTRiC 20J lui nominal).romagDct 1 cu o ::mn ftt. pe contacLul mobil (pe l"llţit.i:i siguranţe fu zi bile (fig. 12-27). e. Prin aceasta. astfel Incit "c sbhill"-.2chif>'·.. în serie cu separa loru! UE' pUlere se monlea7.!. tip e!cdrom.lţj". spre deosebire de intre~up­ lor.. I>rfi nal i! b m<.J.ntată in figura 12-28. Conlaclorul crl mai des folosit este dt. scurkircuite) . separaJorul poate inlocui t u succes lnfrcrup iorul .. El cOl1\i rH' Ull tltc\. Con tac10are i ruptoare Cont:..intrerup jn ioane btllJe conditii curent ii de scurtcircuit. 12-26) care .: mell\ione'l7. şi Loma 5. atrii~.după cum ~e ştie .ndll-::. .l"-\. Coarnele preiau afnl! e!('("t. jnchide cODt ndrie contact.ldorul e~te U)l :lpam l de eoneC"t are care În("hide un circuit electric sub acţiunea Hu('i ('0111(-11 Zi (linaf<trii . iar a doua.i jW hutonul I .. contactul mobil 2 vine in contact cu contactul fi x 3.orului. care esle un contact "normal d . 12·28) sin t şi ele COl\\actoare. cu eounl(' . pe. . Pentru înc hiderea COl1lar! ului ~(: . Pentr u înt reruperea curenlilor mHi mui decît curen tul nominal (suprasarcin!. Ilullwi atit timp dL se. l~idicînd . la post mile de transformare rurale ~i la fjg.

in ar ) !l O '::""2UO A) şi în ulei (2.O.:lsocia. cleei aparatul se d e ~ ("'llide rÎud teusiunea reţelei scad e ~ub 0. Prir eliberează ar mătura şi conlactorul se deschide (sub acţiunea . ~Înt. În gCllcral conlacloarde sc .(· rll dispozil ive pe ntru stingerea Mcului (sufl<lj magndÎ(·.' RT. AstfeJ. Il1trl'prindcr~a _ «Ekrtroajl.~i prolc"lia motoardor ek(:lri<. Conladorul este prevăzut În general şi cu o serie de contacte auxiliare ( bloc-con t acte). .. contaclorul rămîne Închis JUlmai atît timp cît bobina sa de acţionare este parcursă de curenl.u"-$l curent al.·tor11Jui.>.100.SCllisc se În chid. 250şi400A. . 10. prt.rcrupe ..prin deschidcrl'a conlacLelor de lucru aIe i"l'Il'elor L~rmit"1.l pe hutOlltlJ 1. D eschi{lel"l':l aparaLului se poa. 16U. Contactor iar tele normal ÎnellÎs. butonili 1 este contactul de lucrll al unui releu denumit releu d~ comandă. ACf' .c . in·uiL. În ('onsccillţ~.>:<Î {·U relee termice. de ~('H1!lalizare ~i de :llltom:lt!za!'e. . cuprind rei relee C. astfcl il1 ciL ronhlctoful poate Înt.J. electric.' sub sarcină. Contact.. carc-rămÎn. c1ccf:.ensiuni pînă la :SUOV.I (' (ionare ţ: c(lutac"LOI"ului lire şi un J"( jl de releu minima! de tensiune. Hloe-c olll:ldcJc electromagnelic.}i a::-trel de t~puri perfccţionat.]relc :wtomate.":lti\. folo sind astfel u ('()m~IHla . aparalu Brfu (contact. Ia t. spre deosl'bire de intrerupta!".. fie automat. conta ctele acestlli buton s ~nL ~llntâL(' de U11 cOut.inu. înlocuieşc În multe cazuri inLn'rupl:o. c:)rc sînt I acţionate solidar ('li contaclele principale.7 din tensiunea nominal:"!. curentul prin hobină se intrerupe.32 .00 A). 1n ta ra noas tr. fit' în mod ' -oit api"isi ud pc bulonul O (ronlact no rm al Îllchi~) . în care caz sînt cunosrute suL d{.(·.arca c!erlr01l1agnetlllu i dt~ ac(io!wrt>. 03. la inchiderea routaal . te rcaliza Întreru pînd alimen t.> închi" chiar şi după rc a ÎnCetat acţiunea dispozitinilui de acţionare.ele principale alo.ll11mirea (le nw!uclOarc rll rcfr>r. ca ~i Ul! În t rt'ruptor.'.\ contactoarde se fahrică după STAS 4479-G7 penli"'u {" uJ"cnjj ele G.:-t. ~ c deschid.romagnetul unui resort sau numai acţiunea greutăţii proprii) .. cit i şi rontarte normal inchise . Fig.e de conl :s!-o:l-n''. GENERALA degetul de pe butonul 1.. In cele mai multe cazuri. L2-28.llormal UC. ilIoc-contactele pot f j util contade normal d~schi"e. hlor-tonLarLe!r.arataj~ execu{. le oparatf' il1s{'riate nl ~ i ~HranVI fllzibiJ('.a cL normal uesc his (d(> )"('\În('re) al cOEtactorului.. Pentru ca apar:ltul să slpu inchis chiar după ce nu se mai a pas.or Cll relee Jll----iiki).204 ELEC TROTEHNrc.. conLadol"tllui pot fi prcv:hul. foarte neCe~ar(' În SehE'lllt'k (il.lectromag:nct ~rt::ei n'lcc krmi.comandă.1. gr:jtar dill lamch~ metalice). pelltru curent eont. Bobina de .'zcntat în igul":l 12-20.

. b se prt' zintfi un cont.T -. meu!illindu-I deschis numai atit timp cit (\llr('QZă :1('Nlstii COllHlIHIă. DC-4 şi DC-3 peutru curenl con tinuI!. de ohicd tU Iljllloru ! re lcelor de eomandil. 12-:. 1 I '-. Ele :<.\C-4 pt~ntru cur('ut altrrnati\" şi DC-L DC .21 DC-3. biul! la realizarea Sl'hc'mr.e termice..)i de la di~Lantă.relC'C termice Penlru fUlietionarc in . COllstru~llt.: prd.sla!ii maglll"Uce". coma nd in d deschiderea contactorul ui fă ră Îl1tirzicrc. contaeloarelc se monLcază Împrcun:1 \:U l"elC'elc de eomalldă pc patlouri. (1) ~i .0. ill figura 12-30. iar ul t imele asig u ră protecţ ia iustaInţiri la suprasarcini de durată.. .U']" S-:lU :\C-I.~ /38 I Fig.aetor CII rclee cu hmc ţi c de intreruptor.t'flz:"t foarte.ţlunca (IDei comt'nzi dillar~\r:i.lol' de aulomatizare n instal:. 12·29.\ APARATAl ELF. I "" I " 1 . Con LadoarcJc pot fi comandate foarle comod . tn acest uHim C'flZ .\C.l\ iilor. ' 8/ F -~ i~ 1 ~.actonr('IC . Contactor automat Iri poJar iJl ulei DITU 25: R. fiU (ll0rul t'sle 1111 'Iparat de conedare carc c!<' sdl idc "ll ""Tircuit ek'1'll'ÎC sub (l<". alcătuind a"a~ Ilumilcle .-.2AC-:}. (fig.cTRJC 205 me le asig ur ă pr ote c ţia illsta l a ţî ci împ ot riva scurkircuilelor... formal dintr-un rOIltactoT hl care $-:1 udi\ugat un bloc de relc.

Iingă comandă contacte Hormal inchise. denumit comutator ('lI pirghie. Astfel. comutatoard!' inyersoare şi control('T('I . Comutatoarde cele mai des folosite sînt comutatonrele yoltmdrice. Coniac\oare AC-3 : a eontact. 11-2R). Oulo311ele de cOmandă cu eonbtcl:c norul al Închise sîn t fuploare ffircanic(' (de exelJlphl (1 . 12·30.aLor de cursi! a diferite utilaje: dnd este depftşită cursa vreunei piese (pod rulant. rup- a} Fig. iş i deschide eontaetelt". 12-31. • De obicei limitatoarele de curd au. intrerupe orice alimentare. el alimentează de la reţeaua trifazată receptorul A. destiu<lt. fig.or : b _ contae\.. in pr<lclic:t. Comutatoare Comutatoarele (fig. atunci dncJ comutatorul. şi contacte: in care eslt! utilizat Jimitalorul . cind este Închis pc poziţia de jos. cu deosebirea că la alragcrea :1rmăturii c1ccll'omaguctului de 3CPOI}.tpHratullli se deschid. alimentează de la reţea receptorul B.~:crnOTEHNICA GENER. comutatoarele stea-triunghi. e~ le Închis pe contactele de sus (12-31. iar cind esle deschis (cu c uţitele In pozi\ic orizontală). masa ur.(lI\' contactele principale .206 E[. construcţie specială.-u. a) sint de oLicciill tre. IimitatoruJ de c urs ă este apăsat. comandîlld oprirea instalaţiei·.O~ cu relee.ei rabotezcctc. e.). b). .Ă Rllploarclc sînt construite În mod asemănător ClI eonl:Jct ()ilrek.rup toare manuale de cu IDai multe poziţii.c penLru lnodifieue3 succesivă a conexiunilor Într-o schemă electrică . torul mecanic s(' mai intîlncşte cu funcţiuuea de limit. pe normal deschise (după necesiUljile schemei de de cursă) .

tn are st l'az.l arăta . iri că 12-32.1 ("olltnde 1 ş i 2. APARATAJ !eLECTRIC 207 Comuta/oml I!o/{meiric permite conecLarea unni singur volLmdru pe rind ÎQirc diferile jJllllcte. ale unor circuite. legat. Sch('m~ ele<l uilui cQm u tator volt me tric.ilJlIilor rcccptoarelor lrifalnfC' (Iiu st(::l În triunghi ~ accasUi schimbarI' de cOllexiu/Ji este folositii practie la pornin':l Illotoarrlor a~jllcrOllc Irifazal:c in sell r trircl1it pellLru a putea redllCl' ('lIrelltul de porrdre (:lşa nUll se Y. CI1 un :ti. lnate două cîte două. v fig. 12-31.\1.\ \.. la hamel/' yoltlllelnlllli ~i dou:! contacte ahtn{'cMoari' . Comll!(f /owf s1r.llgllr \'olLmeLru se. A o !- - .. deplasabile simul tan [ll'in roLirea lU1('i man('[(' ('<Il" fac contact electric înlre borne ŞI canL. In felul a('e~ta .' legale 1:\ [aH'I" ş i In 1ll~lltruJ du tl./tlpl e J şi 2. aşa cum se arată în figura 12-32.a-lrilll1f!hi (STAS 2738-G9) pennilt' () ~fhil!lban' ('()Hl(l!lii a co t)~ ".siuuile de fazii şi Jemiullile de linie ai<' unei relele trifazale.] " 6 C a) Fig. Comutator cu pirghie.l/e r±J D) . pot măsura pe rînd tcn. comutatorul are o !>l'ril' de born!. H'ţ('-ki .1118 B~ .

atu nci r i nu !ar rin a motorului a scAzut cU cc] puţin Va ori faţă dc sarcina nomin n lă. . X ~ Y z / ~ Comltf. O. r ('('n ce fa re . Pentru înlăturarea acestui dezava ntaj.. Cind comutatorul este Inchis In jos.itia s tea i n pozi - Ua triunghi dureazli mult. in monlajul indicat în figura 12-33. Y i:Jc. se trece succesiv prin poziţiil e O. 12-33. cu ajutorul unor e.ontadoare. In acest ultim caz. de Ia conexiunea triunghi la conexiun ea st ea.1. Schimbarea conexiunilor slea-triunghi. pozitie in care molorul funct ioneaz ă in mod no rma!. la aparatele moderflt' ~e ~'o mandi'i aut o mat :ii Irr CE'I('<I inversă. Y• . la comanda unui releu dc ti mp sau a unui releu de (l! rent. trec(!rea de la poziţia ste a la pozitia triun ghi se realizează automat. fa zele ma ta-u!ui sini legate [n triunghi. Acest comutator are trei pozijii marcate cu semnale: O (oprit. fazele molorului s1n! legate în stea. cu aj utorul unu! comutator cu pirghie. A 8 / \.'08 ELECTROTJ. Cind euţîtele comulalorului sîni ridicate. In prezent se construiesc şi comutatoarf' ~ te a -triuilgh i automate. Y (s tea). care au contactele mo ntate pe un tambur rare se role tr. molorul nu este alimentat de la retea.l. Comutatorul descris mai sus afe dezavantajul că trecerea din po:.for yW Fig. se c0l1s1ru:esc r'Jmuta · toare stea-triunghi speciale. moloru l po rneşte cu UII curent de pornire mic. Drept comutator stea-triunghi se poate folosi comutatorul cu pirghie reprezentat în figura 12-31. întrerupt). in aces t caz. XIV).'1CA GENERALA in Cap.. (triunghi).Hro. Apoi comutatorul se tnchide În sus. Rotind tamburul fn ace!a~i sens.

...<>ibilă închiderea simultană a ambelor contactoarc.lorul inversor sau.:1. care se inchid sau se deschid prin 14 EleClro\ehnlea g~ne"al.·1 1 - f-- '- (0 8 sau C '/ A 8 .azat. k. iar cind comntatorul este Închis iu poziţia 2. Cind comutatorul este inchis in p oziţia 1. inversorul serveşle la ~chÎmbarea conexiunilor la reţea ale unui motor trif. • k-!. 1. In cazul comellzilor automate. de regla j sau de comandă. motorul are sens de rotaţie invers. motorul are un sens de rotaţie. Fig. "2. bării conexiunilor la un motOI" t rifazat cu ajutorul unui comutator tripolar... Se iau măsuri care sii faeă impo. • J _ . pe scurt. Ia sarcini mai mici motorul să functioneze cu conexiune in stea. cu un factor de putere mai bun decît în cazul conexiunii în triunghi.k ctesctlis. In figura 12-34 este reprezt'l1t. .1t. Schimbarea succe· lunii fazel or la un molor Irifalat cu ajutorul unui comulator. Contra/ere.APARATAJ ELEC'TIUC 2<)9 ca. în scopul de a-i inversa sensul de mers.~ • k' . bornele sint legate la reţea in ordinea A CB.J k z A J. ceea ce determin1\. > J ..hema schim~ C 8 A [ '/ 11 '/ " " A 8 c ~ " . k"lncflis Fig. invcrsoarele ~e realizează cu ajutorul a d ouă contaetoare. .:3 ale contat'torului k. 11. ale cootaC"torului J/. Cind se Închid COD bcf1>lc 1. bornele 'motorului sînt legate la reţea in ordinea ABC. Comul«. după {'um ~e arată in figura 12-35.ntă sc. utîlizate in circuite de pornire. [2 ·34. Acestea sinL comutatoare cu scheme complexe. schimbarea sensului de rotaţie al motorulni. k.. iar cînd se inchid contactele k. Aceste comutatoare se constrlJieşc deseori ca şi comutatoarele cu pirghii tripolare ~au bipolare. r. Comutatoru[ inversor realiza! cu douii contacioare. Controlerul are Ull număr mai more de poziţii şi de contacte fixe 1. [2-35.

5 _ reson.ţ'1l11tl.! ! ! :1: b) " ca me lor : ti _ tabl"ul contactelor a) " .ontllcI fix : 2 .1 11 bornelor Je!!ate Iti {'oulaelel!. . 12-36.c. fi g.j 1 1 I : 1 I I 1 I I I I I . 12-:n. 4 _ p Irghie de ac\lonaJ'~ Il conU>.ta mbur. 2~ b Fig.seJor ciI' coniac ! de pc tambur (fig. I I 1 1 1 i'l I : :f : l il: : 1 I :1 l~ gj l ~ i. pc rare sint aşc7.210 ELECTROTE'H1'i"ICA CENERALA int erme dil1l Il u ui tambu r 2. 12 ·.scl1 ema d cs fa~ura\A Fig. b).!mtarell conexiunilor efectua te de un controler: .)6. 5 .e'uluJ . I 1 '1 . O) - II I I I I I : 1 I II t I : I :Il :l II I 1I" 1 II 1 I I I I I ~ \) II I 1 I I I I ! I I I I : . 1~ -37.act 3 (ro nlrok'r tU t ambur.' le pvale (acr Uri eonholer se reprezintil /ie pri n reprezenlllTei! d esfii ş ural.on l roler C. 12-37. 12-36.Ct: 1 _ c a mA : 3 . R t'Jlre1. fie printr-un tablou in Cilre p r Îlllr-u cruce (sau un punct) SI<: indică con· fac tele Inchise Iii o anumita potilie <1 coniroleru]ui (fi~.axul camelor.' fix e şi Il pie. :lL e O scrie ele pj e~e de cont. Coll iroler: <1 _ ~l. 1 . J pi ese de COmAc.!! /) _ "" cllmc. Cone:du nlle pc {'<IrI. fi g. a).lI ea me. u) sau pri n in lermediul unor ca mc aşez ate pc un ax (.\ tambur: ! _ <. b)' O~apf~ ogi:i=~ : 1' 76 5'1 32 1 0 12 3 4567 I I I I 1 ( I 01 )11 I I I ( 1 (1 ( I I I ( 01 .

le eledriC'c . şi 1. contactul dt.APAR. macaral!'. ă conectarea pri n sim pl a introdu('t>f(' ti: un ol' piese. A~ . priza cu fiş.in d . sonde acţ i ona te dt>d l'i(".). Aparataj mărun t o categorie di s ti nctă de apara la j electric o formca. ctt. :.!. Pe pozitill 0 11 cOlllrolerului Ixlrna 1 vine in con tact cu o pi~ dt' conlact scurtă a lamburului. piesă Con\roleru l MC O serie de borne ~legale la contac. Priză de curent cu fişă • Ve zi ci1pitQlul XXI I. born . cele doua piese de contact iiind tn legilturii elect r ică: re zu1Lă cil pe poz iţia O sîni II duse in contact bornele 1 şi :1 ale eontrolerului.i it la instalaţiile inte rioa re din clădiri industriale şi de locnit. plilllt' Ştc e ne rgia e l ectrică de la rdea . .t se ma i n u meş ti! ş i conedor. d tl' ori est c ncvoie . TII mod analog se citesc şi celelalte conexiuni efectuate de control"r: de (':>. In figura 12~ 38 esle rcprC'ZE'nta lă o priză ru fi ş ă cap~ulată în fOlltU. t tramnlie.or i dt. li. !('gore la pămînt tre buie să se i nch i dă inaintea conlactelor principale (prin care circ u lă curentul) ş i sii se desch i dă in urma lor.emplu . Fig. în conserÎnţ l:i.coned a n'u şi df'con('t'l:J l'Ca lor. g. Uneori pl'izel(' i. sa u d o u ă instalalii mob ilt" permit. pentru circuitele de iluminat şi de utili zări casn ice ale energiei clcet rict. pe pozi tiile . e!. ci nd fişa e ~ te scoa~ă din priză .u . ea are deci tcn siune. 'l în contact de asemenea cu o alti. d('~ till[l l a lega d o u ă inst ill:l\ii de tlrll't' . acest aparataj. J. (~ XOC \llia capsulatA In tonUi) ..ATAJ' ELECTRIC 21I de conlacl SCUrll!. de<:i pc aces te pozitii C. CI' C. de coula cl asamblate într~lIn ('Ol'p Il umit 1'i şii. 4" . 25 şi 60 A.37. numită priză.tele li:>:!') no tate de exempl u 1. J . 10. Prizn de curen l cu fi şă decluear.omotiyc eleclrice. * In acellt caz. 7 stinga. b.i Contralerele sînt folosite la por::ire a. poduri rul.iÎ nt prevăzuL!:: ş i cu ronta{'t s uplimentar de lega re la păm în t a anumitor părţi din in st a~ laţie. Ptixa de curent cu fi ş/l PrjzOl de curent cu fi şă ts lt' u n oparnt de conecta re. 12-38. lucru de asem enea indicat prin stelute pe iigllra 12.zli apara ta jul foloi. Fişa este orga n ul can!. -1. 6. . î ll h'r~<Il"\' a ~'l'll ~ ld u i d~ I1l c r~ la reglajul v itezei motoarelor d if{~ritel o r ut ilnj. ea nu are tensiune . ll.:. in mod Il ornwl. li na fixă şi alta mo bil ă .te. bornele CI şi C stIl! În con Iac! cu doua piese de contact It ga te impreumi. şi C sîn t tn contact. introdus in priza . in alte pi('~c de contact asamblate in alt corp. op rir(. Cînd arubcl(' i ll~ta l aţii s int mobile._. troli i. lucru marcat cu o stelu\a in reprezentarea din iigura 12-37. Pritdc c u fi ş ă se eonstru it' sc pentru tcmiunÎ pină la 500 V ş i curent de 6.1 5. A " A.. 5. lo<. 3. Priza este organul terminal al unei rc\c. .

J2-40. ca exemplu . unele s ecţii ale Întreprinderilor chimice. aparent (pe tel1l'uiaIă) ~au pc curenţi tabl ou .1."n specific deosebit prczin t ă de asemenea aparatele in utilizal!' în locurile cu pericol de explozie. c. aparalajul poate fi prevăzut pentru a fi montat îngropat (sub tencuială).um sInt· ~ tI110~ fer. acest aparataj poale fi construi t ca aparataj nOTmal. Iu această grupă Întră Întrcruptoare. etanş.[ .lideflagrantă). Apa ral aj antidellllgrant df'flag-rantă... D e asemenea ("sl.isie la supra presiunea int erioară care ia naştere şi . ex('cuţie an ti- Aceste aparate sini construi te pentru il pl. Il. în execuţie antid eflag-rantă . fişe pentru prizc etc.. parent. aspectul unui illlrel'Up[or ~au comutalor roLaliv (comutatontl are mai multe poziiii decit intreruptorul şi n(" aceea poate fi folosit la (: onccta rea pc rînd a mai multor lămpi ale.212 ELECTROTEHNlCA GENERALA denumit a p arataj mărunt. prize. Fig. Comutajor cll!llpiinii. 10 sau 25 A. anticlcflagnmt.în plus .] (p1'i..te şi tipul basculanl.ltea fi folosite in medi i care cont in amestecuri de gaze ex plozibi Ie. In funcţie de condiţiile mediului unde funcţio ne :lZă . lextile. 1. pel rolifere etc. car · olsa lo r trebl. lntrerllptor (sau comu!<llur) ru!ativ pe n tru 6 A 250 V (pen tru montaj . cunoscui tiplll de n cOllllltator cumpunii (Cig.b.lseul:1xea) a Haei pirghii .să .j aparent. Fig. conform STAS 2000-68. in ~"e<:"lje .oa se. D upă mooul cum este montat.1 Illinelor griwl. unei încăperi). l't'Zistcnt la călrlură ele. se construie şte pentru tensiun i pînă la 500 V şi ' de 6. se foloseş. din cauta apari ţi e i II nui arc dectric (produs la deschiderea contactelor).lşi! In interiorul carcaselor. pentrn m()lll~. In figura 12 -3~) ~e amUi.~i deschiderea se fac prin impingerca înlr~o parte sau În alt..lie să re 7. la care inchi(]c!"e. comutatoare. 12---10).. In a[arii de tipul de Inlreruptor rotativ. La o eventualii explozie prodl. J 2-39.

toate elem\. dou~ relt'c elec!rolehnice RT.\H'. schema declricii pri!lcipială de monlaj (a accluia~i apar.1 să fie u~or de illterpreiaL e~te absolut netes~r sa se reSpeCH! cu si ricteje o notatiI' cH ma! eliHU a elementelor. prin butoane . bohina de actionarI" IC ~i hloc·crJl1!. Ii se ara\. 1111 contac tor . mplll.l manual!: a separa!orului i1l\·ersor.1..j denumită . .CTlHC 213 'nu trans mită explozia în mediul înconjuriitor din e x terior.moului) şi imprelln'i sînt Înc. un sC]Jarator. sau litere.mente componente.!!i!!e contac..i re<lduCerea lor În pOlijia de functiunare!. ca urma re.anl ide flagrantă 6.' se află bulaa:]ele de comandă 1 (Inchis). în. penln! cablul . Pe lîngă are:Jsta . RT). den:.. un coniactor C electromagnetic (de Reeea aparatl!lui i ~e mai spune "pomilor magnetic... R (buton [lentr H rel'e nirea releelor)..apartin aceluiaşi orgOlIl vor fj nota il' cu acee<lşi liter.tric tie fortil şi o intrare 3.de blocaje elc<"tricc şi mecanil'(' caTe împieilidi de<"tuarea unor m~meVfe . siguranţe [uzibile. d.: respecte pozitia şi . ln f el ul acesta se C' vilă a('ddcntele de clrdroeulare şi posibilitatea jJronucerii unei f' xplozii (datorită producerii unui :nc el eclric) cind carcasa este deschisă penlru o revizie pniodicii <le C'x . ~I deCI neciOsilalea unor asi· fel d". pozitia realii 3 diferitelo: or.hr. Culi~ Ile bome 7 are o intrare (le cablu.Iltt ile inlri"îri penlru ca blul ele<... Vezi capitolul XXII.1. Aparatele în e X i.l-se prin in di~i numerki.schemi'! 'des iăşuraiit" pe . eontaclOnil C . o ~chclf(.. chiar Îu med iu l cn perieol de exploz ie.s au automat. antidefl.'ctromag-netului de.tul: o (laiii cu încll iderea conlac!oruJui se 1nchid şi bloc-contactele sale 2e .4 1.1cielc :lC 'Şi le.l!ise Într·o ~an'asii .si:.3!w ale ap~riliu)ui ~mlll . Astfel.ntd~ caTe . iăril a tine se~tna de.f:. :Inic. cu comanda prin butoane (fabric~1 în Republica Socialîst~ România). fiind Slr. incit gazele care năvălesc din interior ~pre e:derior sînt sub temperatura de aprindere a ameslecului explozibi! *. Aparallil conţi!lc 1) serie de borne de Irecere J (:u d\J11~ piese speciale 2. Penlru a înc hide contadof uL se apasi'i pe butonul I sau l' (In cazul Comenzii de la dist~n!~): hobina l e a elt.JllllllI(!ll lllolOareior dcctrice. maneta 5.sint plasa il' acolo lmoc esle Tlecesar pentrll ca diferilele circuite şi functiollare8 sdtemei s... in figura 12·41.de alimentare a mo(orului şi o intrare de c. insii este astfel construită. Iclee ele.lp3ratulUL Pentru a demOll~lra slmpll1ate". acjionare şi coniadorlllui.. Toate aceste apilrale sîni monta le IH' un pa no u (separatorul fiind monta! tn spatele p.ulii eu 1111 şurub pentru je~are-a la pămîn!. de exemplu . Schema elecirica reprezelilatii În figtlnl 12. un complex de . Pentru a exemp lifica cele arii!:lle m<li sus. Astfel.AP"'ltAT:~J ELF. diferenl iindl. ă " dif~ri(e)or lui ele. Pentru Ilceas{a.miIMe" c(lllstrucU.ahlu pen tru rablu l de comanda de 1~ dist antă prin btdoalleJ<' l' şi O'.i rei~s~ <:it IIIai .): un tr<!llsÎormator T penlru alimentarea ci rc uitului de ~:om~lldă ~i de semnalizare )a tensiunea de 24 V. răcite carcasa lo r 'nu este închisă etanş.~i 3e.lTIt<llea .\7. un "epara(or inversor .stfel 'Inc ît eforlurile mecanice de iracliune aSlipra cabllllui să IlU se Iransmită 8supra legăturil o r -electrice la borne).['uţie an tidcflagrantă pOL fi -.j pentru comp ~r~jie .. Pelltru C<l ~Chi01lla desf~şufat.ibă· tulii de cureni.alte apara.1bJlIlll i in cll\i~ de borlle şi fix ea d cab lul ol. Aceste aparate inchid inlr-o C<. sc heme la annli7-<1 funcţionării unei insl<ll"jii electrice. conladorlll rămîne Închis ch iar dacă se ridicil degeild -eledrică ş i . În fil!ura 12 ·41 sîn! f<'pr ezenta te sc hema blocajele omul POf!1ltor inve r~ ()r pcnlru CI. i~r relee le RM şi RT au drept toalact de lucr u cfln!adul (RM.fali! de altul incuprin· :sul .tc ca. trei relee ma.lfcasi'i antidetlagrantii.\i · male de curent RM. C~rcas" este lflOllt~tă pe o saniI" pentru il fi uşor transportatii -şi esie pr"\'. (j e~\ . pentru ac!iollarc.\ .granl.are diiu ltde eleme nle al e unui ararat .greşite şi nu permit deschiderea ca rcasei decît dup<'i ce au fost scoase mai înLii de sub Lensiune piesele cafC In (leschi derca carcaşei ar pli lea fi atinse ·cu mîna . difer itele comenzi si lit prevăzute cu o scrie .!!) care cau(.i ele fomand ate III ali 1\3 l . pentru cablul de semll11 lizllre (illtr<lrea de cabl u asigura et~nşare<l pătrunderii c. pe cart.

~ _::!l =- .. ICA GE:'!ERALA .214 EL-<:CTROTEH.. .. .

lnch ide contaclorul trebuie să se apese pe butonul!? de revenire a releelor. Hcziskn ld.m' asi gură. Peutru fi fvnntl un r('()st<ll. :l ft'asHt s irmă sau pnn . Pentru ca III apăSllr ea fie butonu l O' s~ se dcschill . prin :H't'NI Şî ('on~lI'lI (' (j(" ntit p.e ae d!n tumă. ('II t·t'zisb'lllc H('hidl' .glflre.lsls:nl~ din IQntilt. ('onst-nn bll ('lr . prin faplul că 5coate de sub tensi une p[es"le care ar putea fi atinse). cît şi J"('glarcll viteze i unui motor).ează la distantă Itngă butOllnele l' şi O" închiderea contacloruluî. pentru a pulea r. (pentru r('glarea tensiu uii gehcl'u. trebuie să se scoatli din apa rat pun tea de l e~ă (uri'i bc (fig. asa mblate în ('ulii d(' J"('zistcn(il ( fig.oi reg la r e (('. a~a cum s·a arătaI.12.. Un <" or i. răSll. mai rar.i ct' capacul el a fost inc his tn po. li) .llcs !" -dup ă al o _ bl Fig. sepllralorul.:ilie coreda. are rolul unui spearalor de izolare..glif{\ este infă ş ur:tt ă Il(' lin cadru izola! ~a u pe un l'itilldru de p orţelan.<lrut"\ ie ('omun:i .l conlacloru!. Inchiderea COJll.ea aparaLc dt: I'('gla l\: ~ il1l J't!os t atelc ('are rolul lor. La inchirlerea carcaseÎ.ă butoanele l' şi V'. 1::!. Aparatul are următoarele blocaje: separatorul nu poaie fj manevrat decît dacă 5t' .wTl ir('a . separalorul poat(' fi deblocat numai dup. pornire.APA RATA J ELECTRIC 215 de pe buton.' Itwlal in' se con~truicsc din s irm:i rotund5 sau din pan. cuti ile (It· nni~l('lllii s iut asvdatc cu tin coill utntVI' ~au un ('onll"o1('l". Capacul carcasei nu poate li des[ilcu[ decit ullp .'ită il. l'iit. semnali7. :. 1n aces t cal.'zis t('n (ek me talic!?: se rOlls!ruiesc ~ ~ <Jiu ronl:"1 (rig. Deschiderea aparatului se poate face şi automat. 12-41): aceast ă punte trebuie m onta tă flenlru a putea coma nda aparatul at unci cînd nu 5t' montea7.l ce scparatoru! este bloca t in po· zitia deschis (o datll capacul desfăcut. 12·42. .IÎ fn:c\'Clll cU rezi s t\' llţ c meta lice şi . (fiai .glid de nichcl i l1ă. Rel.1c!oruluJ se face \'oit.otalt' elI' rc.l(' -"lnt (' o n~ll"t1itc ('el 1ll. pot fi : r('oslil le dt. n). într-o eOll. 12~12.şi R7'. I1co!\lat<.{· . prin functionarea releelor RM . iar lampa L. adicll numai după ce ~e deschid!" mal intii contactorul (separatorul nu trebuie manevrat tn sarcin ă). I't'o. /) _ eUlie de retl5 lenţ:li el"mCll\. Aparall' k' ('cle mai dc s fo losite.lpril1Zindu'se. .toarcior !5tlU a tlJra ~i l'Î moloarclor) ş i rf'oslah' (1e porllire.apasă pe bulonul O. H. apl'lstnil pe O sau pe O '.islen[t diu fontă: re7.

la tram . circuilu! rezislt:nlelor e5te deschis: prin rezistente lHl poate circu la curent electric..u rtcircuitatî intre ei prin nişte conlade. Eleciro:di pot fi scufundali intr· un rezervor comun sau fjecare elec!rod lntr·un rezervor individual. Cînd toa le COnIactoarele sint deschise. uneori. oi Fig. Variatia tezisten\ei se obtine prin scuiund area II trei elec!ro:d melalieJ de O iormă anumiti'i . C3 reostate de sarcină pe care debiteaza generatoa rele electrice In timpul incercarilor pentru verificarea C3r3c1erisiicilor lor. Cînd se tn · chide contactorul K3' rezistenţa pe fază se reduce la R.:nt c<. 12-43. oupă curn ~e arală rn figura 12-44. b). cei treI electrod sîni sr.>are ~. Reosllltele cu lichid sint ieftine. ele au însă delavantajul că In funcjionllre produc vapori de apll şi nec1!si tă o intretinere mai 3lenHi. R.:rtcircllitat.oare de cu. .lncrone i:l(!~c. tn funqionarea normală.>n tinuu : b _ pe!ltru mo~<. 12-44 . iar cînd se i nchide con/actorlll KI' reostatul esle in întregime sCt. Reo~!atele de reglare rlimIn mult timp sub curent şi stnt dimensionate special in acest scop. a) ŞI schema unui r€Ostal de pornire pentru un molor asincron Irifazal cu inele (fig. " JL Uneori. Cînd se Inchide conlaclorul K:... CII ajutorul coniacloarelor. " ](2 Fig. I 2 J Spre inelele mOforu/lJi ~T a . 12·43.eos late de pornire: a _ """tru m ot. La alte constructii. Reoslalele cu re:dslen jii Jichidă sint folosite ca reostate de pornire la motoarele asin· crone cu inele şi. "2 >--il.'Tupul de rezistcnţe.-. a a troliilol' miniere. La sflrşit ul r. rez istellte1e reQstatelur de reglaj ale moloareJl>r stn \ varia te prin scurlcircuilarea diferitelor trepte ale rezistentei reostatului. reos tatul <lre pe iiecare fa ză rezistenţ ele Rl R:.lmei de scufundare (cînd rezis te nta are valoarea minimă). Cînd se inch ide contac!orul K. tn schemele automale..se scurtcirclli· \ea z~ rezistenta R3 şi reoslalul rămîne pe fiecare fază cu rezistenta R. ele nu trebuie să r limină În circuii. inlr·un rezervor plin cu un lichid. electrozii sint tieşi . aie etc.!. . iar la puteri mari <lU dimensiuni reduse în corn · paratie cu reos taiele metalice. cu ajutorul contaclelor unei stai ii magnetice. maşînilor de extracţie In figura 12·43 sint re prezentate schema electrică a unui reoslaî de pornire pentru un motor de curenl continuu (fig. R~ montate fn serie şi legate In stea.. De aceea. Lichidul folosit eslI' apa sau o solutie de carbonat de sodiu (sodă) În ap~ . astfel de situaţii şi se intilnesc la acţi o narea elec trică a sonddor.+ Rt.216 EUcrnOTt:HNICZ\ GENERALĂ reostatcle mari. iar variatia rezistentei se obti ne prin ridicarea Sil U coborîrea rezervorului cu lichid sau prin variaţia nivelului lichidului În rezervor. " " 11 ". controler ul este separat de . deoare<:e prin încălzire se distrug. 12·43. " -{L . t 1 tri!1ll!3te cu K. Reostal1!le oe pl>rnir{' sînt dimensionate de obicei pentru il sia sub curent in timp limitat (cît durata pornirH maşinii). simple. Schema varinjiei rezistenţei Ulllli reosta!.

separatoare). " ro 00 o ~ Fig. n\lmite b:<n' ('oleetoarc.. : TI - !.• eullt" tc::m!. ~'tl"~ : B _ ba:-. .ap:u'ate (\(' protcdic.(\I~ d" ~lbl.e (' ti ajutorul unor COll ductO:1J'e de cup ru SrlU ahlluiniu.:: şi ph-ciiri se Îac. c:. ampermetrc...o.e ('(.: l'U _ tnm-sfo r matOl' de teTlsi"" e : ::'. IP -. În consecinţă.. conLoar.'\'r. L:l 3ecS!e h~lr (' si nt legate atît intră ril e .). ta puncLul de distribuţie sau postul de distri b u~ie sosl'~e tina sau lIlai multe linii prin care este ndus:i enefhl'Îa electrică.urenl:~.. 13illein~cle!' . wall m('lre.!"ilhk. dt şi pledirile. J2·45. " ollmelrc.\1 .'l·uptonrC'. F s!. 12-15).r('.:.treruP!Of automll\. numite lillii de intrarI' sau inlrii.. earc p('rmit pun('l"t'a sau scoaterea im:talaOil or de ~\lh tcmiune. in func~je de i1up ort an\.Ul~[or>na\or dc:. Schema de principiu a unui tablou de distribulie.. Pe [ieet\re intrare şi plecare sint monlate: .ri şi pleacă mai mulLe linii. 1<\\'11 _ COntor de <:nergie . o part!' din Hparal:ljul am intit mai ~\lS poate Iip!o. .aparate de conectare (intn. . prin care ~c distrihuie cn~ rgja d iferitelor re<'eplOate (fig. CUTlI DE D1 ST RIlJ UŢIE PrÎn pund st\u post de dis tri b uţie se inţelegc o illsta laţi e care primeşte energic e l ectrică ele la centrala e l ectrică ~au de la o retea de distribuţie şi o di~tribldc la aceeaşj tensiune dirl'l'ÎteJor I'c{"eploarc.APAR.u inldirii WlI a pledtrii resp('<"lin~. Legfitunl electrică in lrc intrat.unln\c fu?\_ Cl" ..i.aparate de măsurat (voltlU('t.Intrcruptor ~ P~. . numite plec.'10'" e. lA bU.iri."c1 ELECTRIC 217 6.

cum ~int. aparaLajul fI(.!lsi ulH' pelliru alimeutarea aparatelor (le şi măsur at de rare..ic ş i de m5suraL ureesar IW o plecare sau pe (l s()~in~ .alii k şi pO..\ TENSIU~""E Celillele de inaltă tensillue ~~ foloSt~~(' la eOIl.Lri:\Ic .iile il] U'II\' ('xistă praf.lruclia in"tala(iilol' de di~­ de illaJUI tensiune. aparalaJlu jll\l1(. Ce- trihu ţie lu lele t:uprin~1 ÎnLr-o conslrucjic prefahricat5 din oţel."lurik de trallsfOl'mal"' . în ('ulii cu eOllstrl1C\ie l'ap"ulat:1 (dan~ii) . In fUlltj. 12--16. umezeală. Tablou c<l)!~u l <l! Je jOirs.dt· ('on\inllt('..-jgur. ]'('.LA La puteri mai miri. a ('IH~rgieî ("I('dri(. protceţie sint. 12-10) ~ all În ('()n~lru r\i(' anLiddlagranfă. numile cut ii de distribu\. Aceste ('ulii ~~ pol Î1lIhina inLre el . llumite tablouri tie distribuţ.('n~jun{' in cO .'. din .ie (sau el!' conexiune'). de proLc(·\. cutii λhemp t.if' .eOJl('·Cbre. ('utii ('Il apal'<lle dt' mii~ur .'I. tn intreprinut'rilt" indu:-.li i .'-:IU anliddlngrallt.ll.: pl(.218 ELECTROTEHNICA G!'.in acr ~au În ulei). aparaLajul 1II1lIi pt1lJCl de. .'i te])si ~ I)l<·.IlJ\C' . ('lll ii trrminale de cablu elc.i.:lrt. Illontate Inlr-o rdulă ~peciaIă. nllmltă celula de mii5ll- ."l. pentru a realiza difrritrk rin'uite de w~ir(' şi .!lizilldtH'C in mo<1 ~iJJlpJlI ~i repede tflhlOllri tie di~lrihll(it' de joa.~<lU in spaţ. tclor de di~!:rîJ)U\ie trebuie ~ ă fie inchis Fig.[i I.dc exemplu.iC de apanll. CELULE DE iN."NER. Uncori lransfol'lllaloal'dc de L(. . eliliile {i(' dj . l:lhlouriJe d(' dis:lrihu(ie in duclirilc ek locui!".u nrC' (C\l pirghii ~all <llllolllutc .l ~tru~tie ('ap~\llal[1 (fig. cuLii CII . di~trihllti(> ~e mon[('<lzii pe panouri.(.·\LT .~lrib\l!ic pot fi cutii tU bare cole!:loa1\'.l'. gaze explozihilr.It.

gazel e produse d!.AI'ARAT A. motorul pentru :Jc~ionar{'a ulIui eompresor sau a unei pompe. Pulerea de rupt'l"r <1 ÎnL.A la ~i kY.1 (. o hV. b sc arată schema electrică a a c eleiaşi celule.1 RU ~ . ul('Î 5. k\ ' :. celulele se zideau întîi şi se echipau apoi cu lltilajul neccsar..-a comtnlit prnl. 12·47.q'Ul"~ .. Ea ~t' f()!o~(':')l\' la tomanda şi protrc\ia motoarele!" (1. " _ . Fig.elor llla ximalede c urf'llt RM (l'U aC\ionare inslimlanee).cC'pt03relor deinaltă tensiuni! cum sint.~ÎI:t e\:<!l'\wle. lralls iormil!oarele de curellt 10. actiona t priI] dispozitivu l IJ şi \'olanul 9.IISfOflliatofului de tel:si une. :=J~ ~ I " """0--0"""'" ' 1 .!- .i\l VA 1. de exemplu.. Celula cnUC-o cllprinJe: hOflielC de inlr.lfţ' j : transforrmlorul de tensiune 2. penlru alimenta rea .sÎnt aşeza le In C iHcaSa / 2.i IIp 21 :-In. Cdula CIT[lC-u :-. astăzi se folosesc pc scară foarte largă celulele de Înaltă tensiune prefabric.. iar amper meirul ÎII c~rcasa 13: ieşirea Jil1 celulă se face prin bornele I r. In lrecnt. tlltrerllp or Ş I u~a ccltllel eXlsI.. .:)0 .::.'\Hill . . tn figura 12-47. pcnlfll (' ulT'n\i pin::1 la :5.desclliderea. a este reprezentaUi o secţiune schematică a celulei de Înalt ă ten siune de fi kV (CITUC-6) fabricată in ţara noastră. prefabricat electrică.ate...ilwllii knfilllle ~ all c:) ("(~lllUj de lntran' la \1Il po~l tie transformare .şi a ampernwtru lui A: releele .I!\'n J ..eleliJu i J . A'('" 'J ni ni fj "JI . cu ~j lr!oru l p frghiei 6: intreruplOru ! (:11 t:lei Illult 7.\ . ] ..rl'l'uplo ru lu i cstt' de '12 . pentru proiect!:! tn1.J E:LECTRIC 2 19 De asemenea cduldc mai pot fi folosite ş i la comanda şi protecţia !"(. a re!eeJor termice 1<T . J-J . C8fe se mann-ren8 r idicînd sa li coberÎ n ri r. Wl'~ratorlll în ulei 4. ~ IV '. J .ru (>xpl(latiirile ]l(>trolifert'. Cel ulii de inal tii tensiune peii!fl1 sehcm alld. kmsiune minimii RL : pelllru .~ " .1ionilre~ intrerupiorului . ~ l :llre ~"'Jl 'Ir alcr. În figura 12-1/.! func.l bloC"aje de [elul celor aminiite ta p(\rniiont! <l!lt iddlflgr~nt. b _ cnuc·o: "chema sigur8n\~ iubular1i (\e îna l tă ten· ~iun" 3.limenlarea re1e.

ul circuitelor mui puţin imporlalltc.rită.. in ('a se ll10ntt"lză t rnn~forma­ loan'lc de măsurat. d(' tt>mÎun(').\ (90 O0 O " I I---Ji06 ") o) FiJ. alteori ('('Iula c!ile construită ~pcdaJ ea eelulă p('111ru m:hura rr<l t('miuuii (il! ael'.!iingul" tnlllsformatnr.1.220 cu un .ia ci IlU esle antideflagr:wUi. .tuare Coif{' ~ inL comUne. pt'ntru com:mdn şi protecţia g('!lcra t ()are!or microcentrull'loT ~all pentru comanda şi protecţ ia motoarelol" de Jlulere illure. Cehsiii pr~iab r kai".':L ~az. (:0 11 struqia ccln lei es. fn cll7.tiede calitate mai bună. ('('lu lele ~inl legate Între ele prin iutermediul har('lol' {·oh. ln figura 12-1S c~ le rcprcuntală scc tiullea schematică a u lI ~ i ("clulcCPIT-6.940 ------i .\Ier!oa rl". are izola. ţ. pentru tab lou rile de distribufj{' .1}i (11' putere lUai miră .. Illtr-u in~talaÎ i{' de rli ~ tribu\. pen/ru 6 kY jSf'c!it!J1C schematica). adică nU product' ~cînlci în funcţionare normală. Constrllr. folosiLc pentru in s tala ţ ii cxterioan~ obişnuite. CPJT -6 penlru insl:1lalii decuice c. ti ('ll si- guranţa ml\. H' folmesc um~ ori cel ule prcfabric:lle ş i la i n~ ll:I ­ laţiile de distrihu ţie de jO:lsu tcn~june .~ r---.i(' CII mai multe> ('(' ]ult'. 12·48.k ~ill1p lH icată .:. . L'lJO Â . incălziril c de regim sint mai nuri decît In apawlcle obiş­ nuite el e. t n mod asemănător.

relee. ele măresC'. siguranţa în exploa tarc creşte . .APARATAJ ELECTRIC 221 8.l la 4OcC. Ele au o rezistenţă activa neglijabilă in eornpant\ie eu reartallţ:l lor inr!ueliv[l. punţi de legătură.. de normele şi de regulamentele in vigoare . bloc-contacte. tiguranţe. care lrebuie să fie superioară sau cel puţin cgală cu limitele inferioare indicate in Horme (0. cablu .urc--. iar cORcxi ullile srl se eIeduE'.~i zdruncinarea Jor. In felul acesta se pot realiza economii import.l). fixate pe izolatoarc suport.aparatcle lrehuie t ransport ate totdeauna ell grijă.l funcţionare (dacă este !lcecsar. ca urmare. l'~deulat pen t r u t. Ca reguli generale pot fi ellUllţatc următoarele.>:e. Se măsoară rezistenţa dc izola\ie. accstea !'ce cu raţii: şi se reglează eorespllllzăto r) .25 . eamere de stingere a arcului elc. . re::!etan\a liniti şi.la JIlontarea tAuni aparat trebuie !o5 Se n'~pede pozi\ia normală dlt funcţionare::! aparatului. la aparatele cu ulei. a bohinelor reactorului fiind negljjaLilă. se constată prezenţa tuturor elementelor aparatului (contacte. :\IONTARE. micşorează curenţii de scurteircuit. coleetoare etc .) ş i starea lor de bml. piistrarea aparulelor lrebuie ~5 se asigure Îlliocuri usca Le şi bine acoperite. Fiind ulontate în scrie pc u reţea trifazată.I\i (le scurtcircuit mai mici. se wrifică rigidit.. şuruburi pentru borue.}.ante Îll ill\'esti[. . dacă daLele de pc pliicu!-a i!Hlitntoafe li aparatului eorcs]lund eu caracter isticile maşinu sau ale loeului uude \ 'f\ fi monLaL. .iile pen!l'll Intreruptoare. c\"itîndu -sc trînUrea . Readorul trifazat e~tc alcătuiL din trei bobine fliră miez de fier. să EXPL OATAHE .'.să [ie supus la o serie de \·l'l"iIidiri pentru a prc\'cni posibilitatea unei uliliziiri ~ :l U a unei funcţionări lH"corespunzăloare: astfel se yerificii. Orice aparat trebuie . 0. prin a(' e a~t<l.corcct. exploatarea şi Îlltreţim:'l"ea diferitelor aparate trebuie se pnă ~e:lIna de Îustrucţiunile fabriciioT CODslrucloare. lNTHEŢINERE La moularl!a. c~nform sehemei electricc. Rezistenţa activ. bare.taJatia re~p"'('liYă se poate folosi un apara!aj mai ieftin şi mai simplu. rea~'torul ilU 3hso:lrbe putcTe aclivfl in fUll(·ţionarc. in ÎIt. eare trebuie să fie de cel PUPi] 125 kVjC. !l. . APARATE PENTnu LIMITAREA DE SCURTCIRCUIT CURENŢILOR Ca aparate pentru limitarea curcll\ilor sint folosite readoarele (bobinele de reaetanţ_ă).dl!pă specificul înstala~iei). in acelaşi limp.atea dielec-trit{l a uleiului .5 AlO..

dadl pc suprafa ta con lMtt'lur~) Il a păru 1 broboane mici de lIlel.\ cit. .sce n"nrrre pentru locuiuj ." cllploue . . parî~iei pc neaşt e p tate a \1I10r defecLe.xtractie şi Irolij !llini~îe d.l1ne nl uhli diferitelor iu. in gen e ral.\.. e. ~i reqlarc 2-3 p' . Se \"erifidi intl'efie l'ul electromagn e ţil o r (m{lrÎmca lui.<1 . Se Y C l'Îflcă reglajul ]'e lcelol"..! Oi <! 15-20 p' GO~120 . _ill 1 " Wlllule ~t . lltativ in labela 12. " pornire. trebuie S{I se dectuezc periodic o reyizic şi o inlreţirlere preH'ntivă a 'lparatc!or.lec tr o lllagn e ţilor.ţionare ).liw " le apara t elor ~ i ('(' hip. . - . Pt'l'ÎfJ:I{]('Il' la ('are ln'b llie si! fie f5(. Tabd« 12·1 Periodidtntea rcvi1:iilor rrcventive ale <Iparatelor diferitelur electrice instalaţii I)(. 7:i zi J 7:i .\tf' 1:0 <.t'lor În 1I1i~care şi. tc. .plămfna siiptiimÎn. ~ e vt!rifită incbid l'l"t.s3. ceea ce poa t!' duce la iuciih:iri nn ormale ale contactelor in func. .n5\~ I''1 H1()r )1\ u". ind!rcat .n l ătura posibililatca :l. de a. 1I1 (> re \"iziile pn>\·cl .Ictclor CII hirtie ubraziv ă şi nid ungerea lor cu \':\sc lin5 (p"rticn lt'lt.:enlrif\ll:e p"nlr:.·"" Reo~\.".d (eoJltarlt'le s-au p e riat.\ conlad do r principale.". in cazlll aparatelor elI' cone. se c on~tat5 dad s pil'ch~ in sClIl'Ldrc ui t. cooform inslrucţiuni l or specificI' locului <le utilizare a aparatului. Se \"t'rifi eă (Iacă şll ruburile aparatu lui sint s lrÎnsc. \ S'.\\a ş iIlÎ . . montate p~ O parte Ilin sectitlna polilor e.10 Ump uinlr" r.).\\a car. cu a tl'astă otnie se vcrifică uzura ş i s tarea ~u prafeţci COl' tacLt'Io r . .\\artJn (olel:irii) " poduri [l e 7i) rulante (lucrind '" GQ~ 1 20 20~40 pc p' ora or.lifer ri...!o. t' Urăteni a s upraf<' ţc!or).rul nUlIl ('nc!or :W p' li 8 ~! U l!ll<.pentru a garan t a o bună funcţionare in timp şi a Î.\\ a şiIlÎ p' zil 00-120 pe ori! ~cl1i ll1bll rl Ut ilaj pent ru loraj pe ln.\\acarale şi poduri rulan!e I1l1crfnd cu un schimb 60 p' om U G p' orli oe' p' o r<1 .\sc en~t)~r(' pe nlrll ilJ.i 6 IUlli f eraslraie Pompe <.: N\SI.. urmate de opriri ale instala~iei şi de.LA h explootare... Se c.. ele se eurăţă ş i ~e reetificfl cu ajuLorul und pile.braziy {'are ra mÎn pc co ntacte ş i \·asclin<l ar~[\ din ea uza arcului cledric m ţu'esc rc zi~tt'll\ a de Lrecere a {'on 'actelo\' pînă la IO-:W d e ori. din pu nct de Yeo('rc mecanic. ~ în t intregi ~i la locul lor... lare.om:t a I ă fun c ţi o n area u ~ o a ră. . Nu ce admite cur:lţire a conL<. lun1i lu nii sIlJl1"mînfl ."t<"!()r J:. e\"îtîndu-se Supl'H~o!icilarcn lor.\.222 ELECTROTEHNICA OENER."r'·alul .'. a pit. t i" CQm pr"~Q<lH' } d' pornin.U ~: imll1tallă .llrc pe11lru ins iHu l li . aparatele trt'llll ie manevrate cu grijă.i siipUirnln i zile zile p' orii ." (11'(' " 1 . 3 . l1idrof"arC' .'Otalajii ~ î'l t ar1itat(' ori(.rf llri - l r ~i ZO p' 3-4 pe odi '" ori! . . conform instructiunilor. Se \· crifică camerele de slin!le rc a arelll ni.""i.. timpi morti in productie ..~ii ReOS]HI<! RcoslHle M e . .1Ie .

'\ţ(lId i c: in care rQ estc reludauta CilT llilltlu i 1llagn dic .. . T ransfofmaloful tai schtmil!ic. 1. sl răbiil ind bobinaju! din dr('apla . a ('. rep rezell- . D 'l('ă IwlJinajul Jin clrl'aptOl ('~t(' in~' b Î '<>l in cfr('uilulluÎ \" :1 lua Il:l Ş ­ t ere un ('uren ! allt'roati\' {le ".1 1 ~i Rl ale bohinajlliui (lin ~ti1\ga SC' aplil':i u tl. lin <) It bobinaj . . _ ~..'\ RE 1.. Si' PI'('SIIPUllC cii pe ram ura di ll st ing-a a mi~lll l ll i există un bQbilWj {'U Xl spirc (lin !'irrn ă izolaUi.~- ..\cl'~L fim.. \'.J)lI'C ('si c : N. . . PH.\X SFOHlI.. iar pc r:.~hi1! l a ră.:: 13·1.·ă.'USiUllE' a!tr rn at h'ă d" \'OIloa r(' instanlauec uH bobinajl11 \'a fi parcurs de un curent altl'rnnliy dl' \'aloarc in sta ntanee il ' Curentul il produce in mÎelul de o{d un flux magutrk alternatiy.i v. altt'rnlltivl'i. Fa. li (":lrui \'Hloal"(' in ~t:Hllance este: A.lll1ura dill dn'apta.irui yaloare instan tanee estt' d:'ltfi de Irgca circuitului 1lJ.1 produce in ('1. dl\'ptu n .(.'U S2 ~ p i re. pe. a ('[imi Y..\PITOU·L :'\!ll TH.\ TIL\:\.: magnt:lic alteI'· naL.T::"JCIPICr.Jiila(· un flux m<lgnctic al t(' J'lluliv l'('zu lta nt. Curentul alte rna ti v i2 produec in mÎl·zul de oţt' l un fiu'\: altc\'JIa ti.. ' . -. lu rnil"7.SFORi\lAT ORULUI ELECTnIC 5<' c()n~id('rfi un mÎ('7.· . . D:u·:j Intrc born~lc . scrtÎu1Jt>a mi('zului fiind.. exemplu.\TO. ti. o forp (' ll·("trOlllol oare de induclie.-. .. ~ 8.doa re imtantalH'e Î2. _ ~~~- -~~ -. d t.. \"(\ t'XiŞtil deci in 1'l':. de olt:! moale avind rOt'llta reprczentată in figura 1:\-1. baza ft"Jlome nulu i de illdu(" \ie c1{'("l rnmOl. '.llo:Jr(' instarlt. DE I'T~CŢIOXAHE . .!II(. _ ...

In toale cele SI spire ale bobinajului din stinga.1 t\wa () valoare imlun taJl{. alterna L <P .c de N 2 ori mai mar\".!ale edar două tel1siuni: şi (ldic(j raportul du!lre /lalorile eficace ale tensillTlil(Jr csle egal (II Iw mă ru/ui de spirc di/! cele do luI bobil1a)c . D~oareCl' ccl~ dou{l rrldt'ri de ten~illne sinL foarte lllici fa ţii de forţe le cleclrollloLO:J rc el şi c~. Fiecare.ider:1 că raportul (linlre forţele eldro· moL oare' 1"1 ~i ('2 e!'ite practic egal cu raportul dinlrc tensiunile III ~j rit. uit'ima rei:lţie e~Lc valabila pt:uLru valorii!' maxjme V'J!I şi li m2 şi pentru \'alorile ('ficace U I şi U.. CLI r~PQrllll direct Apa ratul din fi gUl'a 13-1 poartă numele de transformator dtclric. ~=~I .\"2 spire ale bobinaj ului din dreapta. adică: Haportul dintre' {'de două forţl.c· In toate c.224 ELECTROTEH."lCA GENERALA.! dill bobinajul din drrapta e x istă o difl'l't>n \ii dat orit. Xtr Inlr(' lcn. Scop ul p rincipal al 1I11ui L l1 :ifonna lol' electric este de a primi energic clectric:'t (in ra curent altern :lli \') Sl1h o lI11 um illi t ensi unI' şi de a o transform a sub o al tă . s t ră ~ de fluxul magnctie. adică: băt ută CI = i\'I.•\cesta.!.· le . ~c poate eom. I!.l:mtau('e.ă riinerii d{' temiUDI' in bobina je . N~ ~=~_!!J. adică: H C'zul tă aluuC'Î {':i !:c poat(' scrie. .1 ) Dcoareec II t ş i tl~ sÎul valorile in:.' cJedrolnoloare t'sle.li mare. aşadar. u: K! (1 3. va iy produce in fiecare spiră din cele două hob inaj e cite o forţă electromotoare de inducţi e e. fiind variabil in timp. forţa elcct romotoare de inductie ya avea o \'aloare installtan ce de !\"l ori m."tinga şi fur\:t e1edro~ motoal't' el din aeest hobinaj şi intre Il! şi c.iullca III la lHJrnelf! bobinajultli llin :. SplrH a hobinajului din stinga şi din d reapta este. forţa clcelromotoa re de ilHlucţie \'1..

dati! de trausfonnator.E!ce. . d in pÎcrderile prin histerezis. Deo:Hec(' pit'nlt'rile dt. 13-1).iollează în gol. adica nu e'xistă Ilici un consumator Între' homele . in primar trece un cureut 10 de yaloare redusi'i. precum şi 15 . care sîni COllstituite. şi Uz . Se notează Cll l[. numite şi pierderi de magnefizare. se SpllllC că trallsIuruwlorlll fUllct. - 1 L'. Îl' eca llla i mare parle.l-'\lterea electricii primitii de transformator de la sursă este deci .rotell. s\ K şi (13. de asemenea cu şi if!'l unghiurile de clefazaj form atc de curenţ. Această putere ~erveşte la aeoperin:a pierderilor de mers În gol. Cînd circuitul seeuudar este deschis. Pierderile de mers in gol.ii I l şi h cu tensiunile re5pectivc U.= ~ L'2 1.TRANSYORMA TOARE 225 tensiune. proyocate de magnetizarea miezului de oţel.3) cel sewll dar esfe egal _\l~easLa araUi l'a rapl)r!uJ dintre C/ll'enful primflr CII ilwersul raportului de transformare. lu ac{'st cn.h12cos?2. De asemenea. iar drcuitul care dă mai departe energia electrică se numeşte circuit scwlldar (~au indus). penLl'lIun Lrallsforwator se poate considera: Bezultă : adică: 11 = .'l!ca gener~l~ . pulen~ În lrn1Jsformntor sint oeglijah ilc de ptlterea prinlil:l. poartă numele de raport de transformare al transformatorului . Faptul că in bohinaju! prima)· trece ellrenLul 1(t de mers in gol. "'1 F\=U1Ilcos91' iar put~'rea dcdric{\.şi 12 valorile eficace ale curenţllor il şi i2. Raportul Nt/N'l.4 2 şi B~ (Iig. se poate face practic aproximaţia: faţă adită : UtIleoS?l = U2 1~ eos?~. Ilumit curent de lllCts îll gol şi care reprezintă numai cîteYa proCt'nte din curentul de plină sarcină al transIormatorului . lllai departe este: Pz =f. Totuşi. cuprind il1~ij şi pierderi pri n curenţi turbiOll3ri În miezul de oţel. (·urt'nllll !iecllll(l:lr f~ e~te IlU!. in mod practic. inseamnă că lrallsform:ltorul absoarbe şi la funcţionarea În gol o mică putt:n:. Circuitul care primeşte energia electrică se numeşte circuit primar (sau inductar)..

226 ELECTROTEHNICl\ CF. de e!itl"(' n.' prin efect..lIZli elu·('llllll. u ricl ica q.l\. t-l JI.)!:te t .uer:l].. Aceste pierderi III o/el sint pradi(' r(Hlstanh' intr-un tl'ansformaLor Jwn lrn () lensiulJe daUi.111 10(' il. cit !..r-o Iiuie m ono fuzată <le alternati v produce O"H'(':lslil e nergie la tensiune căror T r măreşte aC<'3st. 2.'1 atît curentu l. pierderile JOl1k-jJ'l1Z ~C':HI mllll."ERALA • pierderill. tensiunea trebui<' să fii' deci (lin nou eoborilli CII lIll nit Lransfol"lnator la enpătul cd{dalt al lilliri de" trnusport.:1 1:1 . P~lltJ'U l'a l'lwrgia eleettică tr<"lnsp Ol'tată s5 r5mină conslant:l se \-ede ei'i SI. Sursa S de cu rE'lIt joas..ă tf'llsiunc la yaloarea La locu l de utiliza re trallsformalorul rob(Jri/ol" yn loarea ncresară I'('ct'p lorul ui R.tri~ll an:. Se enun (':1 a c('~!.Jo u[('-Lenz in circuitul primul'. adică au aceea)i nllOtlrt'. Pit'rdel'ile priu histerezis ~i prin curenţi lurbiOllari in oţel se num esc şi piuderi III oţel .llofului .rullsport. tiI! trnll~pol"t exernplu . cu cît sarrina tra nsf Ofln:! Lu rul ni (adieă C urţll tu l s('etllHI ar şi prim:-l r) esle mai mart'. mio.n-ptoal"(' la lell. IllJ1I1e-Şt{' randllmentul t).IZ_\HEA TRA XSl'UR\L\TOAHELOH.' poate rNlul'I' {'tlr~utlll 1 dat'ii se 1ll{Jr.'1) (il (' ~ Il' o literi"t gn!t"I'I~l'i1 ('.j. (13.Î de tr<lllsport..orează temill ll(.~lIl­ sfor l11. in gc. D<Jcă se mkşor(. pro\'ocate mai ales dC' l'feclul .ne. ddar dac-ii Lransformntorul fllnc(io!1('[lză in sardn5 (cînd e xist ă curent sec ti IHhu)."= "fj P..tfl.ă. En~r.Jouk--Lenz in tonducton rele Iini!. de ellcrgic se: fa r(' ('\1 lI ndt.. lran!.adll:.~(' (' îlr' ~l{' "da") H'..'iilllIC<l inalt[1 la ('ar{' a fost transport at.:1. Pierderil e prin t'rl' (: 1 . .1 fie I r<ln~jlortali:i inlr-alt lo{'_ ACI'sl l. '{.t' pierderi sTI fie tîl: mai m id. in il((.lu~tri(' apan' cIt! IlIUlLl' ori lH. O mică p:lIte din putrrcu picrdcrile Cl! . mieş or ind in [('lnl aCI~sl.Joule-Lenz În primar şi secundar poartă nume le de pierderi ill bo billaje şi s ini cU ut il lIl ai lUuri. UZ Irlimror mMor .ff)I'I11 :1lu::trt'lor.i a elcctrid nu poal .ă in mod ~d1('m~lk cu m se real ize3zii cit. .lloart-a CII ajutorul! r:uH..:l l c:l d. pieJderi. De aici H'ÎI'S(" IlI'cl'sil..'t"('''itntt'(1 ('a energia dl!dricii produsă Intr-un an um it loc :>. t ('n~iun ii î n figura 13 -~ se arat. Ci insii III gl'lwrul uti!i7. de exemplu ).!i dt' transport. R ezultă că puLerea primită de bohinaju[ prim'lr Pj nu bLe egală cu cea re dută de secundar P~.9(.ii pin·derile .formatoL RnpflrtuJ : primită se t"fln~uIUă prin E'. ll:-iullea li ill aC('\':lşi proporţie. Trall~formaronll ridi- J1ceN3rii linÎl. un r3n(]aU!rnl l a proape ('g:d cu lluifnft':l (0. nergie e1cclrie:1 print. deoat('c(' si nt proportionn li:' cU pătratul curentului (HI2).

t('rczi~.:('mrnN1. O pa.).TRA. saH aluminiu. 111 con~cci[1iă.]lccial . tlude bobim·h· secundare s aHl'rnrazn Cll l..o\_ D acn bobinele ş .(·Ullrlar ar In'cl' şi pl·iH primar. ln scopul rE'clUrE'rii 11iNdf>rilor prin currnti turbionari iu otel miezul ~c r['alizcază din tolC' dt mai ~ubliri ş i izolate inlre ele.t'rundar: de :1. (1 .rle din :)eE'&le liuii :'-<1r Închidt.1ilului mague: tic trebuie ~·ă fie ci! Illai redusă .ilJl1eaâ din olt'! l·U o ma1"(' pcrmcabililalc magnetică . U1 ng_ 13-2.tI!' Lran~formatonrel{lr ~jl1t constiluite din bobiue cu condurio:II·(' izolate.al' mouta ca il1 rignnl 13-1 Ull I.. Trull:. P entru a ~t: rducl' şi pie.rt1:.oate liniile r1. Dccesar funcţionării transfurnwLOl1. ma~l1dirr produse de prima!" n1" tn'. l3-:~. CONST RuCTIA TRANSFOH. la·. magnt'lil:tt a cÎr('1. lalele se rabrică (lint r-lIU o!d silirios J. elin cupru .. TrllllSformator .:'IfATOAHELOn Est e ctouolllic si! ~t' proouci« [!l1.u! maglJdic djn miezul Lransformatorul1li ('U () forl:i magnclomolOHr(' dt mai micii."'5FORMATO_-\. Diferite conexiuni ale uobîoa· jeloi Irallsformaloarclor.i.l"e 'li Pi·in J. Utilizarea trans· forma toareJor 1a lranspo r !Il t eneqtiei cItclrice.fonn. dispoz i· tia din figura 13-3. H'.dcrilc prin hh. Tralls. oaje coaxialc. lIliE'Z lU tronsformatofului se c-ooft:C't. llil loal l' linii!r magnetice pl'f)(IU~t' dt.Jlo. dir\~rt prin al'!". De aceea. Pentru a H' ('\'iln l1ecastn. Fig.lan' :. Curenlui conlinuu nu poate proQIJN' in miezul tra nsformaloru lui un flux magnetic variabil.l1ui . montat.th-. Fifl.J1"elc nu pot fUllcţiona di'C"it in curent altenw. .01I~tilllitlll :l~<I numitl!l flux de dispenie.lllbincle primare p.:u babinaje alternative. iormator cu bobi · Fig. Circuitele primarI' ş i H'{·utH. (]r exemplu. rductanla. 13-1.e jn j uru l miezului cit. ~(> ulilizeaz. (.

La cOllexiunile din Labelă Y:.cl legate In partea sllperioar:t şi inferioară prin cîte un jug de oţel. b conexiunea lriunghi-triunglli. plină Miezul trunsformatorului şi bobinujele sînt cufundale Il1tr-o eu\'~ metalică. c conexiunea triunghi-stea.relor trif::tzaLe.51 domcniul de utilizare a trans[Ol"malO:l. In exteriorul euvei se g ă~es(" o serie de . De mulk ori. unde s-a reprezentat circuitul primar sau secundar al unui astfd de tran sformator.q. 1n cazul generatoareloJ' şi liniilOl' trifazatr. transformatoareIe trebuie fie de asemenea trifazate. bobinajul cu conexiulW stea. se prevăd pri:e suplimelltare. De obicei. hu· figura 13-5. care. lensillllca va fi de 400 V. pentru a se schimhn legăturile de la o priză la alta. iar inlre Ull eouduclor ne fază ~i condudorul neutru . ne exemplu +4%.ll sformare sub sarcin~l. raportul de transformare se poate schimba cu eîle\"a Iuocente În plus sali in minus. la tensiunea joasă de 400/ 231 V penLru alim('lll:lrea ullei retele de disLribuţie. Ace::. Fiecare rază arc cite trei prize. după cum se arat:l in figura 13. a reprezintă conexiunea stea-sL('a.. pulindu-se obţiuc diferite combinaţii.ea se poL lega fie în sLra. Fa VI de priza mijlocie. fn figura 13. fie în triunghi. Pe joasă tensiunt>. lransfOl'malorul trebuie scos de sub ~ar ­ eillă (Întreruperea cîreuihllui secundar). de 231 Y. arc şi conduelOl' neutru.~ sint rcprrzrntatc principial COllexiunile electrice ale primarului ş i secundarului care ~c întîlnesc lUai d('s la trallt formatoarele ll'ifazatc . Fiecflrei priz\~ ii corespunde Ul) anulUit numilr de spirt'. pre văzute cu dispozitive speciale. figura 13-5.e realizeaza de obicei cu bobinajn! prim:.11 şi Y:. r). cu schelIl:l arătată III Labreliî . dacă este pe joasă leIlSilllH'. permit sddmbarea raportului de tni. 13-7). De exemplu. Existil ins:.228 ELECTROTEHN1CA GENERAL. Pentru a Si' putea ob(ine.i transformatoare. să În ta bda 13-1 sint date cOllcxiunilc . Între două conducloar~ de fazil.l.. Pc fiecare din ('('le trei miez uri se găsesc bobinajele transformatorului.6. cu ulei de 'tam/urmator (fig.~) se ntilizeaziî.iî Lensiune. o altă dispoziţie e~te reprezentată Ju figura 13-4. după STAS 1703-67. avind trei }JOhinajc primare şi trei bobinaje secundare. penLm joa~. s. raporluri de transformare diferite. la acclaşi transformatur.il" fi 000 V legat În triunghi şi cu cel secull{lar legat În stea cu eOI1{ludor neutru (figma 13-5. Figura 13-5. Circuitul magnetic al unui L sforrnalor trifa. un transformator trifazat care trebuie să coboare trnsiuDea unci linii lrifazate (l e 6 000 V. unde cele două bobinaje sînt coaxiale. prin legarea la prizele exLreme. şi anume circuitul de tensiune mai mare înconjuriî circuitul de tensiune mai mică. cOllexillllea numit{l :i!J : a.zat arc cie obicei ran trei miezuri de ot. ţ.

II numai plnil la 100 kVA Dy.şi ca YIl .]i ADe Yd .. fi 8 A.J ru TIM • ridîcăloare centrale şi Transformatoare pentru statii J .TRA-"<-S f'ORlioLATOARE 229 Tabela /3·1 Grup(' de cnne:o.c. Tendun. e a :re . \. L <-..-< .lUD. .. 8 e ab c W Transfonniltoare coborfloare pentru dislfibulie de fortă Transf. de cono:~ iu nl Slmhol T e n. Acelaşi ca la Vz-II .11 " Yz-s AAc cvS· A Jf < ...> de utlllu.J 8 b ::.:iunÎ ale fransforma1oarelor Irifazate $i domeniul dl': utilizare (după STA S 1703-60) ni~:.- a ti . Inaltă I ... c-' ~ Acelaşi ca la DY. Transforma toare coborîtoare pentru distributie de ilumin~t. ridic.C ' )-e a @]J '1 • ~c m piC b Ace iaşi ca la D.:rnm" " ~c torfnIă sehC" Hl. Fir ul neuIru se poate cărea 100%. Dy . • c €(>la.:.J w B C lJC ... 1000să Doaullliui Inaltii \ Yy-12 D. AAc 8 )'e c_ " A W lliill 1: ! } ! Il .rc.Jl -=<:" •• c<la b A8 C il fi C W ". l r: lli iI::.!l Yd-5 AAc B a • [>c 6 W Jj ODD . B )'c \'z-Il A t • L1.

sub ac\iunea gazelor. carc I'sle plin cu uld.'. Tn. pelltru a mari suprafu\a ue eout nd cu exLeriarul ţ:i pentru a inl('lIsifica astkl ră~'ÎrNI.!"!lvtoi'ul cir<.mpl u).tului de alimelltare ~ trallsrormatOI'Uhli.d(jru l de ulei cu CU\'3 lram:fo rln at()fIl!u i ~(" mol. 13-8).13 permit{" cuvei srt fie totdeauna pli llă cu uJeÎ ehiar şi atunci l'ind Il ivclul uldului v:Jriazi:i wu cauz" dilaUirilor ('!.d. Pc lN1\'a rurc [(·:Igr. d<'pla~area yio~ lenta a ukiului c!elenl1in.l dt' toutacl clinlre ulei şi aer ~'ii fie Illui rt'dw':î. mult răcirea.sformii in căldură.â uueori un releu (le g(i ~1! (l3ttch oh:). de. t'eea cc ('\'i til o .\ superioarîi cu par~ lea inferioară a cu"ci .le plu!i!o. ~i apoi ajun~c la partf'3 iuferioar5 a CUVl. Astfcl uleiul este in continuă circulatie."~fu)T"at'H cu rt. ~e g5sesc ni.rmilt' de a s~ ­ mellea ca ftlprnf'nl. in 3n?sta se prndu c g:IZ {~ .u.rie. adionind lin c:ircuil e(<'d. se ridică la part('u Sll!)('rioara. a Inwl>format Oi'ului. lransfonnatorul ~f' incălzeşte.lIterarc pl't'n rapidă n uh'jului.is Se lran. de exe. unde se răcc şll'. ReZC1'\' or1l1 pc. : 'H'C!"t(':l. lu interiorul releului.\' intrr. deoarece (.'lCf\'Or dlîndrie numit şi ('ollserl/alor de ulei'.de transformator cu pnze suplimentare. de Ulide ~c ridică iarăşi ::. A{'(>:-.. I'f)!l~cry. t('37. Ciml ~e product' o ~upra~arcju1i.<l. fiind mai uşor. ie dep1a~c :1 Z:l .l mÎşcarC'tl ulll1i alt Hotor re act!'lllcnz:i un circ uit. î:l lr gălurii cu {'un. reca ce actîn>l'Izi'i. B obinaj .llrrgia cure se pierde prin declui Joule·Lenz prin curenţi lurbionari şi prin hislcrcl.-1 \e\"i care leagă p:u'l. carc fa cc ~[l dc<'ianş('7. Dcasupra eu\'cÎ ~e mOllkaz:1 de multe orÎ un rt. t:)-Î.l'l' depind (le ~ar('ifi:t transformalOl'ului. d in c:luza ÎllcălzÎl ii nle iului.m. al:t!'mii (SO ll('ri(!.'i. trece prin ţevi. . In timpul fun cţionării. (fig.('Îrc nn!u ra l5 \n 111..1!'t~. Cleiul cald (lin ('ll\"U.230 Fig. 13-6. "fIg. Uneori C'lIvn E"~t(' ondulalii. i:1I' dat':\ ~lIpra~arl~ in:t C Ol'es ~ pundC' unui St'L ut·circuit.

Sursa S de curenl aliernat iv alimelllcaz.ult'i. da t fiind C. q . :nm. 13·C). b~~ mm: h ~t 800 mrn. Două trans- formatoare) jn paralel. după cum se \'a arăta mai dep:!ftl!'. 6000 V: a .ll transformator Irifazat în baie de ulei. un receptor oare-care R.TRANSf'ORMATOAllE 231 (ol1J~r>J(Jlur de u/".-. de exemplu. r:: .tii\. . in unic ce. Fig.{ H----1e-. illimenteaz. 13-10.:l.'l barele.A . Conserv.Fig..a -Hi- . Fig.. dllpii Clllll se ilf. Teru:iunea la bornele secundarului este practic nllIă. l-"igllrn J3·9 )cprezi nlfi. BMelc secundare 8.. de 100 k\f. dt şi pe partea secundar.urell t. şi Jlt'ntru tt'n~ illni piuă la f' -1 . 111 Rf'pu\.J!ka SodaJi~t:""1 nomiinia fl' ronslrujrsc mulll' Upuri de lr.\ DE SCUHTCIRCrTT ŞI l\IERSUL fN PARALEL ţ.colec. 8..! sau Il1ai 111ulle Ifan~forlllalol!r\:' func\Îoneaâi 111 par:ll el . un a~emenea transform ator trifaza L. Ia ('are sîllt le!!alc cele uOllli tran~rormat(}are TI şi T. în ii!. Aceasta este Ul18 dillln: ulf<lderist!dlt: importante ale lrall~rorJllajoruluj..lÎor de ulei. în specia! pentru iaptul ca are lIll rol decsehil Il! III/!"IJI în ţ'(uall'l a! tr81lMormaioarclor.I rezistenj~ nmpermdrulu i e~te foarte micii.\ f\"SI'"01-L'lIA TO. atunci cind sînt legate la aceleaşi b<lre col e~ilJHr e de r. TEl\'SJl".~ AL Tn .nS· formaLmll"('. .l~ 13-8. Ica re 8 1.!. Dou. alit pe partea primarii. Tensiunea aplicată fn conditiile ar ăta t e Il! borl1~le jlrim~rll'u! poartii numele de temiuI!1! de scurtcircuit (Vu). Gabil ri t ul u!\L. \'aioarel! iensiunii ue ~clJflcircllit a unui transformatof (('prezintă de obicei dle\'a pfOCf'lItE' din lE'nsiul1ca nomial:! a bobinajului respeclh'. Ia rîndul lor.!lIr<! !:~-IO.\RELOH Se presupunc ca secumhcful unui transformator eSlI' legat în scurtc. cu pul(']"etl de 100 kYA 6000 v.ircuit prinir·un ampermelru şi se aplică primarului o lensiUllt' asi!e! tncil furentul din secundar sa capete valouea Illi llomina!il de plilli\ slln:in'i.!!.

Unde primarul ~s le C'o nstitui t dintr-o parte din spirele secundarului. . ~6 U. 5. l'c c FiR.232 Pentru ca mai multe transformatoare s ă poa tll functiona în paralel In bune condifij trebuie să îndeplinească o serie de prescrip tiL dintre care cele mai importante sint : .să aib ă aceeaşi gr up!! de conexiun i. Din 3ceastil cauză. se poalc Stric cu ::. (intre b şi r) ş i ('li N2 numărul de 5pirc !'. i<lr (il şi Ct.(' notează eu NI numărul de spin: primare.Yllloriie eficace ale tensiuuii 1:1 bornele primarului şi setund:lrtl lui. cm:cntll! ' e rlin po rţ iun ea co mună are o yaloare mi61.ii 11 şi 12 au va lori apropiate (ruport de traJl~forman' :1p ro pia L de. Din figmSl 13-11 se '-('de că C1Irenlul le diu porţiunea COffillnâ. AlJTOTRA:\S170R. U. Un nS(' ITIcnca transformata)' poarUi numele de (ItItotrans[ormalor.1 n~oa rec. ccca c(~ permite să se fa că (' conomic de metal la h ob inajul rcspCtlh-. a bohînajului rezultă din difercllţa dintre.cundnrc (intn' (J !ii t). după cum se arată in fi gura 13-11.('. care formează un cadru inchis.valorile eficace ale curen tului in primar ş i secu uda)'.ue si'! nu fie mai mic decill 13.53 aibă aceeaşi tensiune de scurtcircuit. ~au coborîtor. ş i poate fi ridicător.:\lATOHUL La unele har:sformatO:lrl'. curentul primar 11 şi tUrciltU! !'ecu ndar 12.raportul dintre pu lerile li d o u ă trallsform~tQ. . Autolransformalor_ . 13-11. Dacă :0. . - 1. 13-12. autotransfonnatoal'('lL· se cOll~lrui('~c in a II. primarul lIU este !icpal'al eledl'ie de secundar. Cind cure.ufkien1i'i aprodeşi ximaţie: in carc f{ este raportul de transformare al trallsfol'matorului Il şi 12 . unitate). prii! mi('şOr<lrt3 secţiunii sale. Ac c~te două bobinaje se gă~i('SC legate În conlinuare. ambele bobinajc sin t w~czatc pc acelaşi m iez de oţel. A utolransforma lor Irifaza t.să aibă aceeaşi lensitwe prima rii ~i secundară : .lţ. Fig.

CJlial' in ca zu l unei r{'ţde de joa~il lemitllle. daru valoarea curentului in această reţea I'~tc foarte marc. primarul iiind legat la reţeaua ele JJlaltă teh~itille. fu ~'igurH 13-1:{ St! ~lrat. iudL la ('urenlul nominal uin primar sii core.lle util iza totnşi un ampermetru de numai 5 A.spundă Uil curent (lI'.".iune .\IAT OAnE DE ~r .TOARl:: 23" general pentru tin raport de transformare care variază între 0. prin int{'rmediu! unui lransformator sau redudol' de tensiune monofazaL T. C<lrc ~e numeşte lmlls{Olmu[or ~au rcduclvr de curaJ l. b cEte reprezentat un transformator de t('llsiune trifazat T. care permit ca aparatele de ll1[isural Eă rlHH'~i(mt'zt pe_ joa~:fl Lemiune. se leagă la această reţea prin inte rmed iul t1 !~ or lrr'll."-sURA Aparattle de mUHlfaL cedinule sa mă~O:He diferite mărimi electrice (cment.ru la o reţe a monofazatil de Înaltă tensiune. putere etc.) la o fe(ca de înaltă tensiune. G. d<lcă fC utili z ea z ă un transformator de cure nt 500/5 A. tew:.TRANSFORM. . Fig. doţlă tramformatoare de tensiune monofazate T montate În II şi legate de asemel'ea la o reţea tri- ..- In figura 13-11.':"e condruicsc În mod normal a~tfel .ii kgarea tlp-ui umpt>rnwtrll In o reţea de Înaltii tcn~illne. ~. prin intermediul unui Lran~fo r lhator de miiwră T. tn figura 13-14.) A În ~ el' lT!ldar. _ \ t e~te LraI1sformatoare . Figura 13-12 repreZilJtă schema eleclricii a unui :\ntotransformator trifaz at.e pO. ~(' artl umpermetruilii fiind insă gradată pentru curentul din primar. c. 13·13.<. tran sformatoarele obişnuite . TTIANSFOR. .5 şi 2. iar În figura 13-11. . a e~te repre z ('ntată legarea unui voltmet. 500 A. de excmplu 500 A. iar ~cara ampermctrulul ~c gra d e ază O .{ormuloare al' măsură. astfel Î ncît se realizeaza o importantă economie de material fa1ă de. legarea unui am permejT1J cu tra nsforma tor de Cl!rent..

.5 intensitJte I\Ominală pri mara fi -.5 kV. Transformator ci . 13-1. tip CII(5-0. de 6 kV.andormator de cu reni fig. I 1 /22 ~ .. .1. iensillne tip T!Rn -G. T. Încit atllllci dnd se aplkă primarului tensiunea nominală. sraTa aparatelor gradîndu-sc Însă după yulorile tensiun ii prim<'lrc de măsurat.:IOO A . . 13·16. T o) y Cj 61 Fig. . Transformatoarele de tensiune sînt în mod normal astfel construite. : 1"8 : Fi~. i ~"J. . Legarea voltme!relor cu transformaior de tensiune. . fabrinlt în Republica Sociallsta RomânÎ'!. Ia 1)Qrnelc seellndaruilli tensiunea sa fie {1~ 100 V.. 13-1 4.234 fazată 'VlASURARI ELECTRICE penti'll alimcntarca a trei voltmetre. fa brica \ în Repu bl ica Socj <1] i~ \ij H omânia. tensiune 0.

prin deplasarea bohin ei primare raţii de ('('a ~ecllndarii . tn figurile 13-1 5 şi 1. ad. transformator de tensiune tip TlnE -6. Un transforma tor \lOfllWI.şura rea secundari!. Rcglnrra ac('stlli flux (1(' di"pen ie se rC:lli z ca z ă de exemplu.6kY teo:-.ic:J. Sa se 3fle ten slunea s ecunuarI! C z ş i puterea a.. trii8~a l.!.=1 1-1-. sudurii. P entru ...Jin răşină tu rn ată şi unume un t. e~ l€' 3limenlal În primar cu o tensiune U 1. prin il~Ll'lJ1ledil11 elin'la fe face ll1alll'yrarea nec{'~arii.e n~j"bte) trebuie s:1 fi!.-:. ~ro O .. P rimarul ~(' . !\umliru! spirei or primare este ..= O. namit. Cai:<lclerist ira yoi tampcr cesceden la II ll1wi tr3 IlsfQfmll lor de sudurA . fRcior u l de pUlere În senmJar cos 9. În ace~t seOp trall~forYlw.il.t. ara l ă dOllă construcţii mai recen te Cli izolat-ie . Carac t.30ll0 pe fază.~~~=." maglletic de di~per~ie suficient de mare.5 penlru inle nsiUi\i nom ill :Jlc primare de 5 ~ 300 A.IAŞrNI ASDrCRLlNE 235 In mod allalog. Aces te tr<lllşformat-oarl' s in! lfioliofaza le. tensiunea t rebuie să $cr. t('n :. . Ap{icaţia J3~ 1.rall:sfonnator de curent tip CJR S ~ 0.orlll are dc multe ori o roată de mînă. sură . carc se fab rieă ~i in ţara noastră.'tha p~ (bta de lnf.eristiea y oltampcr (\'ariaţ i a tCll~:illnii in rU!1cţie de int.~ l! 4lJ _ .ştc. 13-17. iar sceundaru! prodlH:e curentul În sudură .e fransfo rnw[!) ure de. drfLn! de repNle. prin i11tennediul lran~rormatoare1or de mă­ wattmet r e.10000 V. dt!.. in R cp ublica Soc i alislă Romania ~e fahricil diferite Lipuri dt' transformatoare de măsură. pe mă~lIr {l ce curent\11 cn:: . se pot leg:.3-1 0 se.l:l şi curentul secun · dar !~=639 A.i ru J spirelor secun dare 1\".A ?!J 4IJ 60 8tJ 100 IXl Curent Fig.". se lltili z f'ază transformatoare speciale. 80 ~611 .inne 0.5 kV (fig. 13. In felul :lcc~la se pot limita curenţii de ~nutri r­ cuit rare (IP:lI' fr('("\'('llt in tim rul opera\ki de suu'lre.lJJe prima r ii (fig _ 13-16). foutoare ctr . 13-17). cara('Leri~ti{·ă este necesar ea transformatoru! s{t aibrt Ull flu . TTIANSFOR\L\TOATIE DE SUDURA Pen lrll ~lIdarea ('\1 cun' nl altenluli.15) şi Ut.1 SI' obţin e arca~·t5.: a miezHllli transfol"lllatorulu i.dii..1limcntc ază de la re~ea. tU ajutorul u1H~i porţiuni (leplasa bil. 7.V I . iar llum.' [! rcelltuat dCSCClld rllUl (fig.

8=336 063 W=336 kW. eOJllrolul dispozitivelor (l e SClllnalizare.'IOOOO=380 V. crăpături etc.236 Rezolf1Qre. Pt =V3Uz ·I~·cos 'i't= I. verific area fun cţionă rii releului de gaze . verificarea broOlşt. vcrifkarca legăturilor la piimint. . Din relaţia: ELECTROTEHNICA GENERALA rez ultă. verificare-a insLa latiei dt! i1umiual. . INTREŢINEREA TRANSFORMATOARELOR Lucrăril e mai importante de intreţinere o bişnuită a transformatoarclor sint următoarele: conlrolul zilnic :lI event.dor la l'ab inil tralls[o rmatoru!ui. U t = . . tn cabina transforma lO l'ului.'a suspect. verifiCllfca legiHurilor electrice Ia transformator. 8.ualelor scurgeri de ulei .controlul zgom otll lui caracteristic produs de runc~ionare[t transformatorulw.. pentru a constata dadi nu a aJ15rut ce. controlul izolaloarclor (murdărie.). a nivelului şi culorii ulciului. U1 = - N: Nl 3000 114 .73'38Q '639'O.verificarea eu ajutorulnivcJului de ulei. şi al:lrmii .

uecca .('rialt.5iua care obsoarbc energic. care poate f i reprezen tal prin liniile de forţ..ionării tuturor maşinilor electrice s[:t rrnoll1cnnl induc[. rcspcdiv inlenleţiulle[l dintre cimpurilc mnguetiec produ~ ..şi maş i ni ele curent continuu.\GNETIC lN\"fn:rn on Se tOJl.\ \ CAPITOL UL XIV i\IA Ş I NI A.)' . lJltre polii aî ate~tlli magnet există un dmp magnet]!". Iu ecle ce llrmt. În interiorul lor. 1)a(".:n.-1 m. funoamt'nlale pentru funcţionarea unor ma:. adică generatorul poaLe [urKţionH ca moLo r şi motorul po<lt. rît şi pc roLol".'Icnerafor eledric. Orir c ma.~ te .iei electromagnetice . Intre rotOI" şi slaLol' s~ afEi UII inLerstiţin de aer !lumit il1lrefier.'\:\ nUlHită ::. ma. PRODliCEfiEA L"2\'U l U .\IP .i ..ină eledrică an.1(1(01'. GENEHALIT AŢI In functie'. mccanic. -'lctşinil e elec- trice sîn t rClICI'sibile.-.l . Dt. La baz.sid("rfi un magnet in fonnil de puL('oavii (fig.i formează circuitul magnetic al maşi1lii. Mai întîi se \"or da uot-junile privind producerea cimplll·jlo!' mtlgnetice învÎrtiLoare . L.elin mal. Indl'pendent de rl'llli curentului.l vor ri d escrise maşinile asincrone. În interiorul ciirui a se invirLeşLe o parle mohill1 numită rotor.e functiona ca generatur. 1·1-1 ). gen('raLoarelc şi motoa]"('lc (decLriee au căpătat dC!lI1mirc.c Ilumt'ţ'te molor electric.] func!.1Il. pl'in r:uc trecc flux-ul magnclic produs de curellţii care parcurg l'obinaj('le aşezate <ttit pc sta tor.. SINCU ONE 1.ă şi o transforma în e[lcrgir eledrică se ll ll me. Rotoru! şi statorul sîn t ('Oll slruilr. maşinile electrice pot fi maşini de ('urent altc rnath. magnetire ş. de felul cun'nlului. iar maşina care absoarhe energic elcdrieă şi o trall~[o rlilfl in energie IlwCCtniC.lgndul S(' roteşte ill jurul !\" .t comtmft d(' ma:jini deetrice rotatiw .: o parlt: fi. din grupa maşinilor de ('\Irent alternativ .ă r~~p ~ cti\"(' .:llJÎ ('lectri('{' rotative.

14-4.~u lui CII aceeaşi pulsaţie w. Exista posibili · tatea de a se obţine uu cimp magnetic învirtitor. S~a obţ. iIl care Bm esle valoarea maximă il indu cţ ici. aceasLă posihilil::JlC Sl~ ulilizeaz5 in hIneţionarea unor mn. iar iuduc.ă in centrl1l bol'inci. cimpul magnetic dintre cei doi poli se va roli şi cI. 14·3. puhaţia lor riind (u. In figura }'1-2 ~·nu 1'l'prezentat două bobinc.CTROTEH). fără să fie nevoie de mişcarea unei pic~(' materiale.mite l1n curcut alt<:matiY.îonală cu curentul earf' produce. Iuducţia magnetică in centrul bobillCi.\agnet în rOhţie. pe direcţia axului oriZOntal al bobinei.'"ERALA unei axe OaT\'care. astfel Încît se poate scric : ° Bl =Bm Ein cu 1. 1n figura 14-3 se arat:i lilliik de for\li ale cimpului magnetic produs. Liniile de Fig.238 l:LF. 14·1. dnpă cum se \'u ~ll'ăta Illai tîrziu. 14·2. Doui'i bobine perpendiculare Urla pe alta. tl. rezulti'i că şi inductiile magnetice R t şi B 2 sint bifazate şi in c onsecinţă: n2 =Bm sin (. forţă Fig.inut deci un cimp magnetic ilwlrtitor. la un moment dat. de bobina vel'ticalâ .'ICA eE:'. Fiel·are bobină va crea in jurul ci lIl] cimp n:13gnetic ~llternativ.ycrlical:"i şi cealalt?t orizontaţii. in Illod analog se deduce cii şi inducţiil mngllctică R'l varia. Fig. aşezate nnaintr-alta şi fără a avea vreo fcgiitur:i electrică intre {'II'. un~. f.ţia magnet i eă este proporţ. astrel incît :Jet'ş ti doi curenţi să constituie tin sislem de doi rllTenţi bifaznţi . Tuduc(ia magncfie. inseamuă că şi inducţi a magnetică variază potri\"it IrAii ~ i nusullii eli aceeaşi pulsaţie ca şi curentul. bob inei verticale (cu axa oriUJntalit).l/-î) . pe direcţia axului vertical al bobinei. id('utirc. Liniile de din interiorul forjă din interiorul bobinei orizontale (c li aM verticală).z1\ potrivit legii sinu. Dar c<'i doi cur('nţi fiind bif:lznţi. de eXl'mplu axa O. iar in bobina din planul verLcal se t rimite alt curent alternativ. este rr-prt"zcnt ati"i prin \"ectorul 132. In figura 14~4 sînt reprezentate liniile maguetice ale cimpului produs in bobina ori z ontală. Fig.5ini cl(~cl['kt'. Tn bobina aşezală in planul orizontal se . esle reprezenlată prin vedorul notat cu 8 1 • Deoarece curentul care produce cimpul magnetic esle alternativ.

. Fig..al pentru fiecarc din el'!l' 110uă Jllluc:le cite doi \'('dori pl'fJH'lldiculari avintl Hdorilc rcspecli\'c nI ::oi B:'!. Fiind &ărimi wdorialc induqii!e BI şi B~ pot fi reprezentate prin doi vec~ori perpendiculari Între ei (fig. rh'zull:1. Si' obs('rv.'ii B2 • Dar şi B 2 v:ll'ază În timp polriviL legii sinusului. [4-6_ Reprezentarea grafic<I .. S-au lunt pc :Do::" absci ..qhnc {'Ollstantă. 14 -5. şi s-a eOllslruil apoi şi rC'zultan la t(lf('sp uuziitoar(' B.' sint birazalv. care S-:l oblinul f. tht r {'arc se roteşte in jl/rul jJUll/:/lIll1i n.lliLitte t::~ll­ trul telol" (Iouii hobim' (lin figm'l 11-2.He<'(~ inducliil!' lIlagllC'tici.1 lIn timp magnetic ÎIl\'irLitur../'2. d('O.!..ii magnetice hifazate şi perpendiculare inlre d e.iI~j carc pan'urg bohinele. Y:lrlaz:J illdueJ. care va rezulta Jiu compuBI .gneticc 8 1 şi 8 2 _ B •.) fi ('1'101" doi ('urcn~î hif:l7. luîndu-se pentru fiecare moment valoarea resp('ctiV"ă a induqjilor magnetic!' Bl şi H 2 _ -: rz 8. ~tc In rCl.cLorială.crea.239 Din tele de mai inainte rezultă că in ccnLrul celor d ouă bobinc din figura 14-"2 apar uouă induc\. _\test PUlict ('.jrii !':l ~c llli~h' "ren pie~ă malNÎală. elor nou. că in interiorul celor (loui] hvhine s(' fonneaz. S. a~adar.' \'tell' ('[1 :-.illu~oida pelltru indu c\io nwg rH.. inducliilor m3. Inducţia magncLicii din centrul celor doufl bobinc va fi o mărime ve. . În n~ul'a H-t s-au Ir:l. Compunerea celor douii inductii magnetice 8 1 şi Fig.lalite (Ia dislan\c ('g~ lt') .şi !lelltru Fi{'CHj"(' puud s-a mihiUI":lL \'uloarea im. ln rigura 14-0 ~ÎIlI n'JJI'l'z"lllate SjJlll~oi{I('"!(> JH)tri\'il dirnl'a ~~ (:onsidcri'i ('ji. 8 w' " '8.!tu:'ţiilor nI şi Rz lJe fiu 11soidelc rC':O-I){'din".\ punell' l'ehi(li. 11-5).l i('[1 H~ a fost tl'a~l1l:t idenLic eLI siulisoicln ni' d:u' ddm:aUi În In{îrziNc. cclc nouii pozitii 1-!). YU!(luL'l'n indut::(ici magnetice: l"('zult<ll1tC este ('ga!i'1 ('ti \'"Ioorefl maximă <l fiet·r~l"ei indur(ji maguctiet' compOlwnll' .1 d"i rezultanta li ('SL{l un \"{~d{)r de lun.-ii11' mag'nC'1ice 8 1 şi jj~. Vileza U11~hilllară de rohllie <l acestui eimp magnelic este cgal:1 {'U pulsatia (. astfel că va trebui să se facă suc('c~ iv o scrie intreaga 0(' asemenea compuneri. S()UfOqll regulii paralelogramuluL a cdor doi vectori HI . cu llllghiul .:. Darii SI' IlrIui'iresc.

p . O ~8B. B .. J '< ' 1.82 6 7 8 8-8. GENERALA In figura 14-8 se consideră trei ]lObinc identice făcînd intre ele unghiuri de 120 (sau 27r/3). -0 ~V10 E 2 O B..". ~n -1 ~ 5 . 82 (~1 8. Bobinele nu au vreo legătură electrică Între ele şi sînt pa rCurse de un sistem trifazat de curen ţi. fn razu] cînd fiecare l:ohin'-\ formează p perechi de poli.o Fig. Trei bobine identice decalate Între efe la 120". Rotirea vectorului inductlei magnetice B. 14·8. ~ . se demonstrc:\zâ d\ yitcza CÎmpului \:lagn rll Învîrti tor este ~ . inducţia magnetică a cimpului rezultant este egală cu 3/ 2 din illducţia maXJma a cimpului datorit fiecărei bobine. 34 ·7.g."flc.240 ELECTROTEH. cu cel precedent se poate ajunge ~j in acest caz la concluzia În interiorul bobinelor se formea ză un cimp magnetic ÎnvÎrtitor constant ca valoare şi care se roteşte in jurul centru1ui bobinelor cu viteza unghiulară w.. egală cu puIsaţia curenţilor din bobinc. Printr-un raţio nament 0 'lB. -~O [{E. ' 9 _ r. Prin calcule se g~~eştc că că esemănător Fig.

ti) adică: egală rezultanta celor două eu inducţia megndjcă : magnetice Învîrtitoare are o valoare b = Bcoswf după direcţia vcrticalei . egale (iecare cu Jumilfafe din valoarea ma:!'imil a indudiei initiale. Se ~lie îOS:1 C'5 val oarea acestei rczultantc elite egală Cli suma proicq. două inducţii magnetice Învîrtitoare cu viteza unghiulară in sensuri confrare se pol comp1lne intr-o induc{ie magnetică alternafiuli. 14-9). simetrice fOIţă de vC'TtieaIă şi care se rotesc în sensuri contrare eli viteza unghiulară constantă (o) .ii magnetice cu H.iilor cdor două componente pc direcţia rez ultantd.' inducţii maglH. 16 _ E1cctrotehnica . Se dllcţ-ii consideră că yaJoarca comună fi cel or do uă 11\- este: tice se compun grafic cele dOl1. adi. magnetică alternativă cosinusoidală şi Se vede di b este o inducţie ~iDusoidală) de valoan~ maximă B (sau de pulEaţie w. \ MAŞ1NI ASINCRONE 241 3.regula paralelogramului).:rtic<:ln este la un moment daI" : rJ. fixă ca direcţÎe şi de pulso!ie (o) se poale descompune În două inducţii magnetice. }4 -9.. care şe role. cu puhafia w şi avind ca valoare maximc'i dublul fiecăreia din inductiile componente.~c În sensuri confrare cu viteza unghiulară b). DE~COj\JPU!\'EREA \ UNUI CIMP ?lEG?\ETlC ALTETINXrIV îN DOU . fixă ca direcţie. a di că pe direcţia vt'xticalei.ol -f. rezultanta se va găsi direclia verlicalei .ă : o inducţie magnetică alternativă. unde t este timpu l.\. ' B1 COS B B a+ B 2" co~a= -c osw 1+-cos wf=B 2 2 indu cţ ii wf.\ Ct::\1PURI :\IAGNETICE 1:\"vfRTITOA. Bobjnâ parcursă de un cu - rent COS monoiaza!. Reciproca este de asemenra ad evă rată.! (fig. Suma acestor proiecţii este Însă: (după după Da că Fig. Lnghiul făcul de fircarc din cele două induc!.:enenuă .RE Se consiOerrl două inducţii magnetice egale şi constante ca valoare. B l ş i H. In consecinţă. =<.

ie w şi fix ca dtrecţie. PHINCIPI UL DE FUNCfIO:\'AITE AI. Acest turellt dă lJ:lşkrc uDui cilllp mrlgnt'Lic altern:ll. 1. de poli m(!!IHefici ((lupă cum Se arată in exemplul ce ur· rază ~tatoric (' ÎL şi este a~[f('1 .1' are pc slipraIata dlilldl'icfl n('stfdurilc.qen('ra l:i a II 1111 i Cilill<lrll gol. iar fiec:lrc lIumăr rei ro l orÎf' forrnf'II7.tr putE'3 deri lnloc'ui hohilla fixă palTursrl d(' curcut alterna tiv eu t!ou:1 bobine· Îllvirt..$ fig. . dt~ rrr. 1/ ..! de 011'1 ~j care an' fUl'Il1:1 gt·\lt'r. Cîmpul magnetic alternativ al hobinei sc poal(' descompune in două cîmpuri magnetice in"lrtitoarc în sensuri eon tr:. LoL diu taul!.\tit bobiuaju! tit' fa:lt'. numită stator şi cart! e:sL(' formată dintr-o {·an. in ["I!'1' ~i_ut itllro(lu~C'.2-12 n . rolo)'uJ .Ct' ele. cu vit('za unghiulară w.shllllri. lndt ~u r('alilcze un allumil de puec/J.jilc magneLiee: S·.itoare in sensu ri contrare pan'urM' de curent coutiUU!1.Îv de pulsaţ.\SI.C'rHOTEHNICA GENERALA 1n figura l<1~g se pn'supune că Înfăşurar{'ll bobiuei este pan:urs~ de un cun:-nt alternativ de ptllsaţi~ w.. cOllducLoarclc izola 1 C':l!'I' Jormeazu JJoLiuajul statorie:.·tl. in interiorul {'ureia Se află lIll mÎ('z din lable de o\cl . avind forma .structid 11 TIlolurului asincron .prc\'iizule pC'utru hvbinajul rotoril'. Schema ton. :tvind ca axe iudud. as:"l. )IOTOHULUI . ~lotorul luită . 14-1 0.'\CR ON a~illuou (fig. n(' as<'ml' IH~ a. {'elllsli· dinlr·o parl~ fixă S.i\ IIll anumit IlllJn fll' hobinalu.IJă n unui cilindru plill.i n e pc faţa lui inlcrioaril n serie.7.J!'(~.olate îllt. în Înteriorul târuin se poatE' in\'Îrli rotol'ul R. E'1>te o maşinii electrică rota ti. Sialorui cOllţ.. Spaţiul i dintre sLalo r ~i rotor con~LiLujt' 1nl/'efieml maşinii. inducţi(l mngtlctic'ă după direcţ i a axei !lobinei avint! vuloarea maxim!l B.1-10). egale şi eOIl1>talile c'a valoare.

\.uricil. Iormeazu pe fiecare fadl sl. faze mtorice poate s::i fie diferit tie numărul de [az" statorice . pc fiec are f.. unde (.1 ~L~lOl'ir:l ~i rolorică. !4-11. fa za a II-a. în faza 1 curentul ar t reee la un lIl0111enl dat în femul indieal prin ~ă­ geţi. Din * Ca şi în ea w! genera! al cel or trei bobine de la cap." faza a TI-."~ujllllH~ statorul des{t7şl1raf ea în figura 14-11 .]ct. Faza a TII -a este identică eU fa za a II-a şi cu faza 1. Aee~. Cele tl"~i bobin<ljc de fază statoriee se leagă electric' intre ele În stea sau În triunghi (Iig.. în figlJra 14-11. Cei trei eurenţi trifa zati (lin fazclt'" statoriee dau mi şle!"\.i r otOl'uI esle tot trifazat. Reţeaua . 14-1 2). faze. D a c{t. Jlum [tl'lll perechilor de poli.. de ext'mpll1. ~_c \Oi' forma eei Ş<l~ C poli A' ~i S. Liniile de forţă ale cîm pului magnetic invirti tor " taie" C'ondudoarclc bobinajului ro t ori c. eare se roLeşt e în jurul axului motorului cu o viteză unghiu l a ră egal ă e\1 (. înci t au ca rezultantă un cîmp magneliG învîrtitor*. iar faza a l11-il. Numarul dt.Iricii de alimentare ~c lragf\ de bob in:ljul q-:Jtoric .11 maIorului.l eu un unghi egal cu () LreilOe din unghiul format între doi poli ai{i turaţ i de acelaşi nume sau fală tle fa za 1 cu nn unghi egal cu două t reimi din unghiul Iormat între doi poli nliituraii de acl'1aşi nume .la trei c împuri magnetice. Se. ~c pn. d esfă~urat ar Bobinajul unui stator trifaz<lt de mo tor 3stncron. Faza a II-a ('~le idenLkă cu faza J. în liniuţe lllirerupte. \ i\IoLOl'ul asincron trifazat are bobinajul statoric format din trei .j esle pulsaţia curentu lui de alimentare iar p. da r d(~ a~('mCllea decal ată fatiJ nI. . după cum H l inc!itat pc figură .l e cîmpuri nHlgndicc sînt astfe! aşe z a le În Sp'l(:iu. l1 0hina jul rotoric desfă­ şurat ~e prezif'lă ca şi eel statori c.k poli pe ficc :oJJ't. Faz<l 1 c ~tt: rrprr-zcntaUt În Lrii~ături pline.\z:. Numă r ul rle poli care se. da r clrC~11ală îa ~paţin pe periferia stntornlui faţa de faza J cu un unghi egal tu o treime din ullghiul [onn:-lt.j/p ra(l/s.aLorÎd lrchuic S11 fie însă egal eli numiJrul <. după cum s-a ar{tLa t. l'catru a ~ (~ arăta mai clar felul in carc ('de realiza t bohinajlt! !' bdorl('. presupune că ş. X IV·2. in }Juncte. Pentru exemplificare ~e cO!l~ideră un motor U!inCfon trifazaL (sta tor trifazat) cu şase poli. Hg. f[lz:! fo1. mează). inlre doi poli a lăturaţi de a cel a şi !lume din fa za 1.

efectul.dllc in fazele rotorkC'. Cauza apari i/ei curenţilor fot."te faze rot. 14·\:l. luC'it sii. fazele rotorice se leagă între ele în stea sau În triunghi .LUKECAnEA MOTOH.) p"is\..i t' lrifazal('. . r oLorin' şi. ee se exe rcită a supra IQr.orice se leagă in scurtcircuit. c. vor fi astJcl. a _ lt~g':'lrl'a la7t~lo r In st ea . cimpul magnt! tic Îl\ \" Îr tilor a r a yca o pozi(le ne ~ chimLaUI faţă de conducLoarcle.i.~i sells ('U senwl de rofa/ie al cimpului IIl(Jqndi r: inl'il"tl[al".) triungh(.i"l sa.( e:\UZ('Î .'.1 fÎlllplllJli . !J . gi'isindu-se intr-llJI cîlllp magnetic.c. după cum s-a arătat.ke o (·Oll~t. Aceşti eureu li. iar aec~ţ[l i. in consecinţă.tul tinde si! se OPllll. prin fenomenul de in duc!ie l'leclromagndid!.l de :J ceea a cimpului magnetic în \" Îrtitoi". u Il r Fig.244 ELECTROTE:HNICA GENE:RALA punct de vedere electric. i· .cgar!~il În scurtcircuit a fazelor fotorice . 14-J:. dată s-ar prodULt! a('C<1sla. rare dau lJ:1ştnc.ula curenţi. astfel cum se arată in figura 14-B..."tea . a - i.oriei şi a fo r ţelor dcetromaguet. 1:1 trf'i eurcnţj rotorici ldf"za(. sIc-a.l]LUl AS1NCHO N \ HolonJ! nit \" <1 puLe<1 . Deoarece este neapărat necesar ca il: fazele rotor ÎC"e să poată circ.. (\er'i uiei fOi"~c e!eeLromagnet. in ("o llsecinţ:\ nu yor mai pute. acc. AC (" :1sla inseamuii că fort.llp magndîe ÎnyjrlilOL in\. b - . liuiile de furţâ ::ti(': eilllpllilii magnf'l ie in\"lrti tor ta ie coududoarele rotorice."! vit eza unghiulară {.are 1)« antrena rofoml În a("el(f. a pentru cazul legării in triunghi şi in figura 14-13. b _ DCO:!H'Ct". pentru motivele care se vor arăta mai departe.a ru!"eup incluşi in rotor. ef(>.i va m i cşo ra \"iLcza faţ.r-adc\"ăr. s(! aling.~tatorice· in t riunghI. vor fi supuşi unu r fo rţe c lcclromagnt'lice. la rîndul lor.de elccLromaguctiec vor e(!l1s1 illli un cuplu eleclromagnetie de rotaţie.ice ("are sa a ntrenezc rolo.za relativă menţionată . in r ota(. l. ri~. Couform legii lui Le uz . Lrei rorţe t'leeLromoloare de indltc(.rul. b pentru cazul legării În . \. se prc.illl ic fapltLl cii existi! o vileză relativii intre cimpul magnetic lllvîrtitor ~i ('011 dudoa rek rotoriec. caulc S{l m i cşorez e vile. adicil curenţii rotorici şi fortei!:' electromagnetice.

. ~ i l1(:l"ol).. ('('le lrei fort\' (']t'('lrollloLoare din circuitul 1. ale roLarului 1" . a llU S.0.. Il-ar pllka ('ifrul " l'lIrenţj În rotol". 0.n IDO .. fiind Ilo. ÎllvîrlitoJ.rf'i forţe elecLrolllul'oare trifazate 1. allllH!l':1l"l'a Y:\ fi -egai fl ~i ('\1 (1 =-. 1 ar da o IOI"t':t clcctromoloar(' H'z ul lant:"l nu l ă.uL Din aeeast'i""t l'auzi!.e .. .:lIl j('g-ăturUe de seurlcircuilan.itor. Dacii 111 figura 14-13. Se notează CII n vit('Z<f unghilll. di n .lcceaşi vileză ea şi vit.acel aşi timp) cu cîmpul magnetic . SLaLorul motorului est.e. de.2. \'it .MA..jnwtrice e~te nulă.itor ~i cu 1/ Hum:lrul de rolati i pe minut . iar rotarul. 1n figura 14-13. ::\ull1i'irul de rotaţii pe mÎnuL ak timpului magnetic. cu at ît pierderile importante şi neri raml<tlU!:'uLld moLO:lrrle . .: all/ll ewre. deo{lr('ee nratfl ('I I cît .h'du l Jouk-LcllZ in rotor sînt lIlai lllutoJ"nlui mai ~eii7. yih'z:1 ullghiuJară :1 rutorulu i..e (' i nlii rotofll[ nu s-ar Învîrti.ll"f: a fÎmjJllJui lHHgndic Îllvî rlitor(l'<I\"I' . " este mai m arr. b. deoarece suma :J t. cu sceulHlarul transforma1. .lsin crone illdu~trialt' ~i :!]! lIIlW dc cîteya proeente din vitrLa <It.. esh' ('..e inVÎrti cu .- 110-/1 -. i$ m (max.analog cu primarul Lransformatorulllj."c in\· îrteşte Jllai IqJi'lk dm [llii ma gnî! tit <!C'tit ro!onll..2) De llllllLe ori. . Da r:"! ~(' lH)If' . motorul se llUmeşte asincron (adică: IHI este în acelaşi timp). ~('urt C"in"l1i t:lrt' 1.11e rotor\llui.3. (1 ·1 . mai mi c5 (]rcît D .v j(!l-Ilt tii fări! k'g::iturilt.2.se num eşte şi viteză dt: ~in('roni~1l] ) ~i ('ti i l' .ar fi f~r. E :\presia : 1) !) W ~tl ( 1 LI ) se Il Ullleşt<. .â cauz:\ Il-ar putea e xis La r'lll"t'oţi iu bohinajnl rotorie şi in {'o []~. Cu ril a!lInec:!n':t unui motor asincron prin ".lfCCC rotaru] nu se poat. aIU1H'c:\n':t se {Hi in proef'ntr fai:i de Q SitU IlO ' Valoarea 11) prl)ctilte fi altuH'riirii t':-_ Le d:'l Ui ele: "" u%= 110. ~e walize<lz:"i cu o aluneca re rît mai lllieil.~uratc lH rol /m iu. 2 . ze!c 1111ghiuhlre sint pruportionale ('Il turatiilc m[.eza cimpului magnetic Învîrt.3 .tZ . . ~-·60 . 5C po<!tC' serie : ' ra d/ Wln = 27:fIO ra( II s. dcoar(:cc Il-ar exis La circuite În('hi::.orn!lli. 1. 6%) . . 0 şi 3 .1 ('li n o llumi'iruJ eli' r(lt/min aII' cimpului maguetic iU"Îr1.ace'ls"t. Este de remarcat că există o oarecare asemănare între fUJlrţionarea maLorului asincron şi aceea a traw'formatarului.ŞLNI ASINCRO)fE DCO. adică lIU se poate Învîrti in sincronism (in .

CUPLUL . Se vede că in l1lonwllLul pornirij (ii' =0).uc c~tc de 50 hz. de ex emphl.1 })Oli (p= 2).>.cc. . !ar alimcnt. ( lupă cum s-a precizat Dac[\ s{' prC~lI pl(U" . 14·H . "tund: llO. /. o alUlI1. molol' al maşinii . Alunecarea t'~te {le cîteva jwoccntc din ~H:e a. _ adică viteza de rotaţie a dmpului m:1gnrtic. C"rac :er istic<l T mecanicii ~ f~[j-~~-"---:l:-c:--~~"'I '" 1('·52 mO lQflJl lli asincron. 5.:IlOT(Jn U LUI A$E\C.'t':lf(' de 4% ad idî 1·1 -00 1 --. III cOllsecintă : P paragraful 2 eă \'iteza cîmp uilli mag- 60 adi că: JliJ~ p 6G(~ -- ~ 60 ·2r:{ 27':p ---~~· GDf P 2 r:r Dad.:'\:1\' netic invîrtitor esle ~. ÎuYÎrtitor esle de 1 500 rot/min. rotorul molorului SI! inYirLeşle d in cauza forţeJol> ckctromagneficc care se exercită asUpra ('u['('n\ilor rotorici. [<'du] cum variază <lce~t C\lplu C in func ţie d e viteza rotorului I'onstituie camcferisfica metanicir a rnolornlui.te forţt' elcctro!TI<lgndicc comtituie lin cuplu elecfnmw)/l1efic de rotaţie . de f' xf'mplu.246 ELEC'fROTEHNlC .- frec y enţ a reţelei dt' 60·50 2 - =1 . fn figura 1-1 ..til cifr1\. JGQ "O =0 ro ti mIU.'\ GE"ERALA S-a arăLat la capitolul .i4 este ft'prezt'l1!.HON D upă elim s-a arătat.)00 rotJmin.00= 1 -tiU rotJmin . . ~all mplul c fig. · aceasla inseamnă că rotorul se va învîlti CU o vilf'zi\: n ~l 500.:llă această c aracteristică . motor ul are .

:1.' aptopie de \'1teza de regim.toare şi apoi una coborîtoare.. t..c t. Ia o sC'ii<!{'rc a "itcz('i din callza ('J'l'ştt>rii c1Ipiuiui rt!zi~Lt'nt !::t' produre' O \'f('ştere a tuplului motor C pinii.It'II~('l or in hobin<ljul rolorie esL(' :"i <lc·t:ht de ::1 reduce eU1'('nlu! de lJOl'Jlil't'. {'\Iplul llwxim Cn r[!miniml im[1 Jlesehimb:d ('a \':llO. care se ya dc~('fic mai depart . curba ell1'lH:terislicii Ilwcaniec ar(' 13 inceput o porti m1\' U1'el\.cII illcle tie contat:!.Mi\ŞL-.·~t1oare Cp .!a {'ohorilo:u't: corespund/' UJlt'i fllllctionilri s!lI/Jile. la o :i('fltlefe a "Îtl'zl'i tiin rallza t1111'. yiteza ~t a fotorului atinge. apoi cuplul f'rC'şle ş i atinge O valoare' maximă C m . MUri indl rezultatul final <'ste oprire:! lllol'Orll1ui.'l ASlNCRO"E 241 -<. etift'/'il<' (. tore. tot teoretic. Curba I ('~t. Portiullta aCl'a:-. este nccc~:lr ~.lent. tentă se scoale din rircuii. illlrodurl'n:a dl' n~ zi"te ll(c in fazdl' l'lIlorie('.r-adc"ăr.ionări Itcslabiic. ("al'{' aral:'.-J.. E ieclul in· troducerii de rezistenţe rn rulur.ej. r.' pornire poall' atillge nllori piuii 'Ia de .eoretic.l'n[t'. Din ::It:N\st:.lJ'dllii (adidi a clIplului j"e'zl!:tent). ~cop.:l. ::Istfel ind! rezulLalul cste ul.":J . !'orliullea urditoare {'ore~Jlulldc uuei fUllcl. . jll'o\"():lt:'i O mill'Îl'(' a cuplului de pomir\'. Eredlll in [mt!uct:l'. Pe 1I1ăsttrl'i ('(' rezislenţ{'l{' illtrodllS(' dlJt mai mari. l jllCÎ en'şlcl'i a yitezci <lin .1 UHlzft. LI p01'llire. în mOJ}1cutul dud. ut. lnt. P('nlru ca motornl U~lllCrOn ~:î poată porni in ~tlrţjl1u .i I't'Z.u'i (Jiu cauza lInei sdhlcl'i brllşte a cuplului I't'zi!-.('il't'r1 7 vri ('un'nlul Ilominal de plinll "'arcină.:Iradcri:-:lil'i mcranie{'. porlilllw:l cohorilollt'e dia dreapla.ra!'nIă p\'tltm r:lzu l dnd Jlll $-::111 introdus 1'ezisl.uplul dl' pornire afe o ailllmili'! .' 'O seiirl(~1'(' li cuplului motor C.ln'. Efcdul inlrorluc('rii unor rezi~t('nk ill hohillaju! roto!'ic ft' poate cxp lica eu :ljutorul figurii 1-1-15.. H' prodlH'l. Pl' :'lceas!ă p ortiune'. C1'2. motorul asivtl'OJl nb~oarl)(' Ull rlln:nL eli mlllt lUai mare dedl iu n'gilll Ilonna!. CUJ't'ntul dl. viteza de Sijl('I'onism n ceea ce ~-a al'!iI:ll îmă că llll $e Întîmpli:i in realitate. i{ dezvolte Uil cuplu de pornire pllt{·mic. r(>:en re dll('(' la o S('fH[C1'(' ~i llllti mare a "it c7. IJ(~ rnăsllr:i fl' yill'za rolol'ullli ~I. In figura 1--1-1:::'. pe. La o ('1'c~I('rC a \'ile. eurh::l Se 11lclimi (':1tr{' . 14·15.'plasarca pundului de funcţiouare pil~.. in momenlul pomirii 'Se intercalt_R ză in fiecare raz~ rotoridi dle o rl'zi~t('IJFi (Ia molo rul numit .dori d in re in {'C Jllai mari. In eOllseein\'.1{ur. CCl'a.stin~:l (t'llrbE' le 2."! cîud ajunge. i. ee <lc'csla echilibreazii llC)lll cuplu rcz ist.i mni lIlare a yjtezl'i. T reptat arc:l~tă rl'zi~- Fig. in :lCl'~t.. ). cuplul atinge aCI'l\~l:i \'a!oun' uniiI.~pllllde O C1'eş1'el'c :1 tuplului motor C. . re dllte la o {'l'c!:'t'cl'e !:.:. l'n~~I"1'i bru~te <l ~.)!' fUnt:ţionarea se stahiJb:e:lza . cuplul d(' pom in'.) dUJl[J ('UliI ~" y{'(1l' pc fi. (':(J'{' la ill{'t~pul {'l'a C111 ' I'r{'~k 1:1 ". după care n' :tde repede p i uă la zero.

Hotorul este cilindric. D('oarece acest reostat e5te lin apar~l fix aşezat in apropierea motorului. intrc bobinujelc rotoricc ~i reostatul de pornire. Rczistenlclc carc !e rve ~c la mărirea cuplului de pornire ~i la !imitnrea curent ulu i ele pomire forme:l7. CO NSTInJCŢ1A . astIel Încît şi de da la aceasta funcţionarea se stabilizeazii .iv acc('3şi.e ş i rcostal se face prin intermedi ul unor inele din alamă.scă _ sc oa se din circuitele fazt'lor rotorice. t oa l l' rezisten te le să Sf' gă~cn.\!OTORCLUI ASIKCnoX $lalorul este protejat de o ca rcasă cure poate fi din fontă. acestea răm înînd I('ga!c În l>cur tc!n~Illt. ad i că v i tf'. maneta m a reostatului este rotită in H"nsu l ~ăg(>\II. bronz. tn figura 1<1-1 6 ~jflt reprezentate leg ă turik carc realizt:a7. î n intcriorul earcasei este fixat pachetul ~tatol"ic .'tt etc. fiind eomti t uit tol diotr-un pachet din tolc s ubţi ri . ii corespunde o sclldere şi a cuplului motor..2a este aproximat. solidare cu a.[i reosfafll/ de pornire al molorullli. Deoarcce parl(~a diu curbă care corespunde funcţionării s tabile este nproape "cl"tical~. Pc m'!SUl"a I:t' _~lOloru l Întră in vitezii.ă se c \ J '" r~~~ 1lC/"~ I11:1lonw1 8L Fig. astfel incit la s fi rşit u l perioadei de pornire. rezultă că motorul asincron este un motor cu "itcză practit constanUi Ia di\-crse lc ~ardni. con fecţionat elin tol(' de oţ el cu ~'i [iriu . p~in il1ter:n ecl~u l celor trei in ele metali ce rixat(' pe c ap ătu l arborelui motorllJu l. Pe su prafaţa c. l egătura electr i că dintre faze It' rQtoric. 7. J4. iar rotorul este o piesă mobil:'i.. ă de arbore. ~u b t irl.248 ELECTKOTEHXICA GENERALA cauza scliderii cuplului rezistent. tn acest p achet ~int tăiate crestături.rborele motorull1i. .ilindrică ~ Î lll pr"văzIIl . ca re rorme<tză o ~{'ric de şan\uri parale le cu axul motorul uj şi in ca rc se introduc condudoarclc carc c()n~titu i e uobiua jul ~t atoric . ărlJune tarc. bronz gmfiL. izolate intre ele şi izolati! fat. oţe l etc. grafit. cr('~tălLlrile în care ~c introduc co ndurto~rc l ~ bobinajulu!. P e a ceste ine le de conta('t fTeacă perii fixe in ~ pa ~iu.16_ Legarea [COs!alu!ui de pornire . sau la bl ă de o ţe l suelată. făcule din c. aluminiu.

ci este eon:'.) acest CUr('nt_ ln motourcl(~ m ai 11I:'lri ..flll'n H-1S. scoaten'a rczi~l('n­ din bobinaj ck rotorice Se' fat' ~ prin intermediul llllUi dispozitiY ti c?lrui func\iollUrc e.1 ASINCnONE Spre a se ev ita llzura prin fn'carc il periilor ş i a inclelo]' <le conlact. La acest tip de moi 01'_ in rn'~ti'ittlril(' ro[orului ~c inlro.-ol iY li. Redu('crNl t('IlSiUllij in lIlomcntul i niţial a l porn iri i .luc bare (/(' t upru _ C<lrc r0 1"Hl t'rlză scht:!etul un ui cilindr\1. purnire_ Figur:l II-In rcprezinti:! ~t'hl' ma ~ta. la motoarclr. Coli. l·.(le pt! ine le la sfîrşitul p{.mai mari există difpozitiw.0(' u[ili. lI1t'lI ('a IIlOwa r(' nu ~e poal(' uliliza UII r~~tat de porni re . Ro!or În colivIe. prin inU>. la ac('slea. In figura 14-17 este reprczcn la l un motor asincron trifazal cu rotor uobinat ~cl()r şi cu inele.~I inele. . 11-17.inc prin leg-aren fa:t:C'!or stntoricc in ! ten ş i IIpoi . sau.şi motoan' al C:trur }'olor nu !Ilai arc hohinajc diJl rOIl durlonrc.rmcdiul rărora. alc:l[llit.se o b\.\.w a z ă diferitI' djspoziti\'(' . Se COllS"tru ÎC):1. Fi!!!" H-Hl. iar cuphd de pornire I·~t \' mai mic (It' ci t In <1 cdea cu rcoslat.\\Cl!or ~sil\C ro l1 cu rotor bobilw L .L{· h nzată pc ar\iull('<! forl ei eClltri fl1p:<'.lIplul r](. il! (ohl're (numit dl' a~(' melle<l .lorll lu i unui m otor asincron lrU:1Z:\t ('u rolorul În coli\"ie ş Î ('U ~ tatorul legat normal in triunghi.!.c din o ~CfÎ (' (\e ('0 11ductonr(' !egale in sl-urtcircuit. Schimbarea legâturilor ~e obtine cu ajutorul Uilui .plidi.c ~trl' sfîrşi lul p('rioadei de pornire . curentul rl(~ porni!'!' 3\În d o \"nl Ollrt' mai lU<lrc. earc l'cdue Lensiuue-a aplk::tliJ ~I~l O!'11 111~ in J)t'riortda pomirii şi a~lf('1 ~ (' dimillLl(' ozft CIl1"cnluL dar şi (.l1tomalc .t lor in triun g hi.'ia do:' ('lllH\1 p(Jate fi înloCll ită Cli o r()li\.şi in sr. Există şi (0)00 al o) Fig. Han+ ~ inl "curtcÎrc uitatc la ('I'k d ou:i capct<' prin Înt-lt· lot de c upru . ('nn: cdc IlHli it'flin[}. periile sint ridicatr.:\('('~l{· .lituit in tr-un mud ::pc-cial ll1\mit In colivie de veperi(li. rOl' ~l"llrl.fioadci de pqrnirc. fi e prin alte metode .MAŞli'. fonnind un [t'l dE' eo!i\"it" d\lpn ('ltm H. Pentru a !imil.i ~ dr alumini u.urldt'cuif).prin Ieg:ll't'<". ~Cll rtcircuitînd totodată fazele rotoru lu i.. reostatc d{' pornire ~l. prNUI11 ş i picl'del'Îit' coresp ullz:'il oan' (II' energie. poate \-eclen în fi. . pC'nlru ('(' moloarl'ie adncrone in colh-i(' ):(" Ilumt'~c şi ("II rnlom! ill SC/lrtcirc uit_ La a~{. .

Colivia (':\olt-riOil!". natorit to!i.>rioar[. rlllpfl Clim se yede in ngur~ 11-HI. ş i o rezistentă mjcă. din rauza l"f'llctilUţt'i indu('Ii\"l~ Lt·) a ('olh'iei.{'PC ~rl ~(' :ld:J.1L .. Tel.1 ("u r<: lItll!ui ~il\t llÎali.' ~ tc n'zullullil cllplnrilor dnt())"ilt' (j~'căl"d ('oljyii . ('('('a re rnÎquf(>aztl dbl c('. de \iLeza l"nlorid O' Cllpltl! motor r:(>...' a ('ltJTn (ilor rotorÎt'i 1!1('eJl ~{l trc[«('u ]..micii. n"\1"t' lin' o rezi~leu\::'t ma\'{'. 14 .lrin ('oli\'!" iule'ri01Hă. a\'illd o rrzi! tcuFI lllun" rac(' . {'('c. Cuplul mowru' lui usÎncron tn dubl.\ ill[('doară arc o indutlÎ\' itat(' propri(' mult nwi mart' dt'cit c(l(jyia extp l ill:.ră in accmlfi p('riofld:i..i colivio:. C'ca lllfli mare pnrtl. Cun'nlii . C C. a pnrnirii. . \.u-frilll19h.u dulJlii ('Oli\'ic.(.sii se o bţină un <" up lu de pornil'l' puterniC' şi un <:ClI"("uL de pomin' r('d:\ ~ .lr(~ yalonrt'1I r('rlU~. Fig. in ce n':lctanta colh il'i interioare'.'\l()nrt'~1 ('pa In. (':11"('.j mar(' şi o inc!urtidtat(' proJlrit.i [luh: a~i. r(' JnoJol"ul ca p{tt:"i "iLI'Z. are tret" prill coli\'ia inh'riO:J. tl t'O:tH't't' atil indudj\'ital(':1 ~a proprie .. Fig:ura 14-:'W nl'aL.'ild {'xlerioan' . In iut't!putul pornirii (I('gan' in ~tca) t eus iun ea .. Hotarul esle pre\':lzul CII dOlliÎ ~>()Ii\' ii conr('lIll'i(-e. 11 .Tiază d (>~ t.'.\·aulaje plus o robustete .1 (111$ la consl ruir(':1 muto'lrelar c. CI este plItkrni<: la pornire ~i '"Ol.t"~~L in!cn' a l de timp pri n (·t)h\"Îa ('xt<'rioar:i.sporit ă ~ i un pret ele eo~L lUai redu'. iar . t'uplu! I. fi pOl'llirii finl mid.) are o n'zislcn!ii c!"clri('. şi cuplul molol" Ci.' lIlilol" eli!! mL{H' .lri:lztÎ il] funcţie.i nllu \' . ln felul ~H't'sta~ dacă la sflr')itul pomi!'ii (legare_ in triunghi) L(!n~iun('n pe fază statork."1 (" V3. Comulator 'Itea'lri u l1. p[lr~~inr[ col ivia ('"I. cit -. frec\'ellţ:l rurf'uţilur din rnlnr ÎIl (.utaT(') in prima !WrioOl d ii.!. Pornirea moloruilli ~(' mui poate realiza utilizînd in laud rOllllltatorului ~l'ca-triung-hi.(. in ~I:opu l l'('du('crii h'miunii illi\i. rUl"f' c~t(' m:lTI'. CI' a mai mare parLe a l'llrentului tr('eC in a.j m:tr(' l:'lJ>ronpcegal:1 cu frc('\"en(n l"<'lrlc i de alim<.lc a~cIllăn :jl oare CI! P Hlolofului c't rn lOl"u l bobina! {'U inele şi reostat de purnire. prezentind acelea ş i il.ul de puţin p ină b ating:('l"('[l \"alorii cuplului maxim.d('. ~'l'L\' {r. In orict" momcut. Cuplul l)loLol' lolal.111a cun.11"(' y.: .. Ull Hlltotrnlls[ormnlor.20.2:50 comutator stc. j)i:l U('t':H'tă ClllIZă.tr:'i. FI"(. C/ Ci Jl' Flg.!tl. dalorit co!i\'i('1 iIlLerioan. Pc mă ~ llrr. Comportarea IIJ(} l ortllui cu rotorul in dubla ('oli"it: ~.Hlill\a de a l'f'nliza lIlotuare fimplc ru euplu de pornire pult'rni(' şi ('"urent de Jlomire ]imil. 19.

\'.1 pil'rderi!or .AHEA "OTO.f'lt' in !("urt('irruit) şi ali un cuplu <It' Jlol'llire destlJi dc mare (in ~1}('{"Î:1I ('i'le {"u rutOI' bolJinat ş i inel('..11 ll1otoru luÎ 31' Irect· in pn~alaLi! priBtr-u!I conl'erli:or lIe {r/'f'l'en/â (d i~poziti\' t. turrltid În limite r('~lrin~t' .foi@:. Acead :J ~t' obţinc pri n schiwImn:oa inl n' de a duuă J~giituri elt' Ia ('olld uctoardc de alillll'iltnrr b hornelt' ~tat()ri('C'.i7. .li \'itt'ze-i moloan'lvl' asinIl'ÎfOlzale prin il1t('rC'a l ar~a un ei r~z i st('nle \~riahile jn I'n7.:. aI imenlan' .t..:nl.~tt' Ullm:l i prlliru reglarea roh j ii .. mai mici.'.{e co~tisitol' ~i romp!i. dat fiind ('.\SI XCH0. ln figura H -21 legă­ lurilt ~ arătatr ill t1'ii~ăluri plint' l'Ol'c!'jlund unui !ieuS de r otatie'. SCHI1\InAflEA SENSUL CI DE HOTATIE LA ~IOTOAnELE AS INCRONE THIFAZ AT E nrătat la d iferite tipuri dl' Jnotoan' a~in('ronc trifazate felul cum ~(' realizează pornirea. P entru :1 ~t' . d('cÎ şj luralia l'otoruhti.. ..l'ul jlererhilor de poli.ir . i:l]' in lrăEătllri P(IIlCliltc. număndui dc poli..\"E Tf{lI.AZA'rF. j ulol'ul rcostatulu i tiC' pomil'(" la lllotoartll' in e()li\'ie.On . l"I ' J!. ohţin e prin modifkuJ'('. {'u . prin Îlll('fme'cliul unui comula101' stea-triunghi ~:lll a lInui autol. I int r()IHl~h'...i.-\co:!sL l'cg laj cstr ne'l~ ron()rnic in~rl tlill calt7.l':lJlsfonnalol' trif:. \foto:1I'('!e MinCl'Qnl' lrif<lZU(l' H' jutilll('~r cd allli dt·s in pradieă.~ch ill1b e Eeu~\11 (le rotaţ i e al CÎmpul\li magn('lic !Il\'irtitor. (11 romt'\'inp .l't'l1mp:. şi anum(': la motoarc]l' ClI inele de e0I113('1.J('L T UHAŢIEI R.<lr(' pontt' ~chîmh:1 frp(:wn\a).ţi:l de' ~in'rnl1i:.ul d e :l~t'Ultuen tii tllr. ~-nl' P\!tl'~ ob(itH' de :1 ~eml' lll'a Un regla j ::d ('1'0111' s-:! (l1rn\iei. !1.ŞI HEGf. printr-o ~chililLarc Oi uumiÎrului dt.foulr. 14-21. barea sellsului de Lent in rezisten(r ~i ~e fol()l. Se obţine un r("ghlj .. dirC'cl prin <Ipli {':ll'ea tensiunii la borne.l7.:.\t' !C'i ril' :dinwnt. 1u C't)I1~e("in!ă.~chimha semn! r-c rola ţie a motonduÎ w5incrOll.i e('oHomic in e'\plolţ­ lari> S\' poM ..\.al.\RET. i<ll' la ('c l(' mai mari.t' la moto"rele cu rolor bobinat. lrebuie să ~r.zJ't'. da.·'t PfQ('('(!t:tl \. S~'n~IlJu i eontrar fIe roS-a taţ.m ('~k proporţionala cu fn't\'Cllla tI. lin l't'gla. Schim.iUi jll~i''t o eondru!'li(' lUni C'omplicat:'l ş i Jn"i . Jloli Se sdlimL~l tUl':Jl ia de' ~il\('J'o nj:> I" . S-[l \'ilzu[ ('U [uraţi" dmp"liii rn:IJ!I1t'li( in\'i rlitor ('~h' in\'~ls pmpor!ion"lfI eu lHlIUli. . SchiUl!J"1't'a llumărului rlf poli l1N'c:.II. POHNIREA.C"!r J'olorit. di\l' ~i a('~.!C imple şi ieftine (in YjH'{"i:Jl t.l t'11l't>lltul ci .

=ltl>l: A .olidc). con~ t rll('Uc illebi~:i .. Aee. Turajia cimpului IIwgnf'lic îu \' l r litor (.3.·j poli . de fabricali t români'ascii. 1 J k \\'..sle motoare se intilnesc Îl! special la a t\ iollOlrea m:lşinilor-uueltc .i : C -a08: A=~ H.(.m~tor . UII motor a!Î!lcron lrifazat în ~(. acestor moloare este practic com lant ă . \"cntilato3I'clor. A.<\ GENERALA precum şi cele in dublă l. El~ ~c utilizeaâi În ge neral in c3ZurÎh.= l!~ : d=14 : 0 "'38 E-3~: : ~ .100nu lIo. alunecarea mo lorului? \~nl a ..--FiI.llC! ?1l t.n l 500. Jurall~ 11:l roloruiui es le J 4o() rot /mlll.. = . Aplicaţia 14-1. AllllleCilrea rn procen te este : aO .-350 : 1t-2.. U n . ţi:.rifilZM (>s(i' ali~nentilL ci! la lJ r~t('a 5U frec t de 50 H7: ~ I are 2p . .33~' .. In Bepuhlil':I Socialistă R oma nia se rabri c ă t oate tipn rile de motoare :Il:incrollt'. CII patru poli.1 450 1500 l OO .\51 160·S. " \olOr asincron trifaza t fn scurtcircuit Hp . 1J k W.i a aHor uL.. compn' soarc)or ::.-i lO: . dat fiind că tura. :=U b ~I O H _ 1Sft : H ..6.lniu.'i ltza de sincronism) este: no= - 601 p ~ .t"-Zi7: S . ~'(' ria uniLarii t ip ASI IGO-S. llrtdrc llit .. D~J n: 8 .~2Sl.-- 60·50 2 =1 500 rO l.ul"a l ici.1si. de ex("mplu. lll\"cntarca motoarelol' :\sincrone se datorc~te ingin erul ui rus Dolivo-Dohrovol ski. pompelor. . a ~t('ll s oare lor. un de UII l'slc nevoie de un reglaj al t... . _55(1! B:-273! B..252 ELECTROTEHNIC... în figura H-22 ~t' :ira Iă.-il. A.i1aje industriale. 14-22. Ca re este RezolvarI:'.

cimpuri ('~t(' w ( p..MAŞINI ASINCRON E 2~3 10. legat prin cele două capele la ti rclea rnonor~zab"i de alimentare. 1n statorul :!('('s t lli molor /lU s(' lIlai pO~llc produce un cîmp m:lgnelic 11. La moloarele mai mari. rores+ Jlund e Ull cuplu motor C.glJeiice indrliloare t:gaJe.inCTOI1 mono{a :a[ IIlI poate porni Sill!J!IT . . (':. impul5ul de pornire fit' poate da ch iar Cli mina.împ magnetic in\· jrt.\Z"\T Acest motor are rolorul in coli vie wu hobinat. 14·23.Cz· Fig. eare se rot. curba 1 reprrzinli'i Yolria\ia t uplului motor în fun cţ i e de yiteză. (curba 1) llla i mare şi dt' \111 sens. 14·23. La molO<. motoru l u. ~\f OTO R U L ASJNCROK :\ION OF. La pornire.i ('impuri lll:J. sn b infl uenta cuplului rezullal : Cr=C\ . In figura 14+2:~. R ot orul va continua deci :o:iÎ se rotca~că singur Blai dep:. cde d ouă cupluri fiind t'f:.c ţ>Le in ~ens iuvers . se u ti lizează lJlsă dispozitiw spedale. ca ş i la motorul asiu cron trifazaL Ili figura 1<1-24 .l rt' le mici. Cllpl ll i mo(onl1 lli asincron monofaz a!. li int parcum.el(~ i a limcnta re.1 celot· dou':.r+ Utor. viteza tlllghiular5 0(' roLal il' . Cuplurile cu r bei 2 t rehuit' ~()cotjt(' eli! ~en s ('oulrar cupllll'ilor care cor(>~plllld ~\lrbei 1. Fig.aţi să H' producă un .ra lE. corc~p u nz:itor uniii cimp magnetic illvîrlitor..u'le.I\' . ln COllsecin t.) e~te pul!:aţ ia rct. ci unul fix in !<paliu. cind t ura !ia 1'01 01'i61 f'!ilt' nu l ă. iar cllrha 2. iar statorul arc un sin"ur bobinaj .:i nun se şt ie .> şi de H'US co ntrar. D a că motorul .imp magnetic 111te rnuliv S(' poat e des('ompune i!l <Iou. lin l. Dup. ~ tator ul moiorului ('onlin~ hobinajul prin_ .ISf'lIlenea c. ro lorul va ri'iminc llcmi ş(·al. în ~tatortl l motorului ~e prevede un bobinaj auxiliar.lr. Fiecare CÎlllP magnf'{it Îndrlil nr dă naştere la cile un cuplu moi OI'. incit da cii a(~edc douii hobinnje.lrl' ~e rotesc in H'muri ('olltr"II"I'. ÎI) care (.itor. iiI ne-cas tă \' itezit.\iotor asin cron monofazat cu bobinaj auxiliar. varia!i<l c uplului core~pllnzător dmplllui magnetic in" irtitOI'.i. dt! doi ' (:urenl i bifa1. precum şi un (' Upltl motor Cz (l'urba 2) Ulai mic: ş i de sens contr<. Dncfl printr+lll1 mijloc ua recare' i ~t· imprimil roto rllllli (J Yitc ză unghiuI:Hri oa rceure + 0' 0' se "NIl' in figura 1-1-23 cii. care este astfe l aşe z at in ~P[lţ i ll fat ă d e bobinaju l normal.lrc p pere chi de p ol i.

ci geuer:dorul sillr.as in crone lrifazate şi af:.\r c·upllll motor }"-a aUl11al t" om plet. ii dccit re\(':1 moJ).. în locul conde]!sa torului r.Il} tlplil'ft flina{uni un cuplu molOI" a~\lp rn maşinii (de .'~lr' f«('turul ele putere .dnctiv iLat" T~) . Ocoarece in h obill:.1Î\. iar mdorul porneşte sjn ~ur (':1 ~i un motor l-ISi 11('rOll trir<l.i! r('tclri şi IIU pO:lte fU!Il'liona ]j("]egaL 1:1 re\ea (l"dimentiu d u ft'!C:l proprie).in ~lare ca motor m onofazaL.HI cuplul de pornin' (CH bobinaj uuxiliu r ) mai mie decît la mot orul :lsillc!"On triîazal.at cu !t[l ung hi de aproximativ 7:/2 inaintea Cl.cipal n şi hobinajul auxiliar b. Dacă ·in act' :1~ti. venlilatoar('..111 a lllh('!c cazuri.trn (le aeea5 La .chide in trernp:Horul Ir.ofazal :l (as piratoare cle praf.mInii de.)rt l l' fi ao. De ob icei sc illtrebuinţt'. se del.Jju! b se găse ş te un condcnsa L cureutul din ace-st hobinaj se g5se-. 111 scrie cu bobinajul b !-ie găseşte condt'matorul C (sau o in.'~lI' lurana d·' ~incroi1jtm. mai costisiloare ~i .!ptnt la !:OHwndil. curentul tiin hobinajul b ar fi Insl defaza t eu un ulIghi (lc aproximativ ". Di n 1I1i all!:"rna!.l tallz1:i. sin!. i. atunci tura ti:! I"otorulili dcpă ­ Şt. Il ulins teon:l ir [ufali a dt' ~incrOl\i~ lIl. ("li lIn anumit !t'IlS ri t' rolati('. in c('u lralt'le c-kelrkc:. cc i Ilo i l'lIrenp di n bobinajelc n şi b cO llstituie III! sis L fll aseUl:"i. SI' cO llsidcrit molor ~1 ~il1('rO Il cart'. D:lcă in bobinaj ui auxiliar b.iltll perioadei ciI' pornire.1 Itlfll"ck n('zanll1lroj ('il illr [lutrltt. mentionalc mai inainte . iar illolorul fu ncţione azii În e-ollt.wl. d e oa~ rece :lU lin randamC'nt lUai scăzuL de rit molo:m'le.rrm !'all ('an: \"a fi ~tHdial in (·apitolul urmfilor.lreu lu lui din bobinaj ul B.i\· allc/"f[(fIOl"II/.Hz:1 pcntru puteri mici sau :-Icolo [111(11' nu exi~t. iur maşin a din motor w {ran::I"01'l1lii in (fcnera{or (le Cl1r~':It.J ~­ netir il1\"irtilor. :-oe Înehid(' f)t". :H'('a~t.·"cHlpIu . p('nlru pmt!urcf('. ~i p.şte df'ftl7. Prezint:"l În!:. la putrre egală. inlrcrnptortll Tr .) . La ~fir:.llie ~il1lrlll diu punct cir \'t"dl'rc comtnH. (i-c!lcralorn} H~îllcrOli l' ~k fo.i bifaza(i.'1' prOdlH'(' ill ~Lator un cimp m.'.(2 in urma l'lIn'lltului din bohinajul 8. st"tlll' t'lcctrire de.lIr{'nlt1 ~ llll {'~k fo lo~il gCllef<llond 35-iu("rOIl . .'d oloarele aSimTOIH' mOllorazal~ ~ {' intreLuintcază destul ele rar. astrel 61 . b lIl1 mOIllI'n! cint. prin iuterHli'diul unui !1wLnl" CII nrtlt"l"t' internă ) . ar fi fost o inductivitate mart' 1. .c nătoI" (·u doi cl1r(' ll. L:l pornire. alllom:lf ii . ~:ituatit' ~t' .a (.

lii·1. turhill{l l'U ap!i.) ('\1Jllat direct ~HIl ]Hiu ('urea..: slnto n .. Pe s\lpr:lf:l\a interioară :1 st.t·nLat sdH'lIIatir ('on~(ruclia unui g('ucrator ~ i llcron.\"CROX (iE~ER\TOHTLl"l Gf'nt'raturul ~illrrOll ~.1g11t>l.IZOllt>.l.C"pitolul XV 1. lll()lor l'U r xplnzic. RuLorul l'.\L SJ .' al ~latorlllui se gi"lse::>t. can· l'reE'3zi:l rl l!lp ni magndk al m:!:.l a ge- nerllloru!ul -"lIlcron. Ei rl'cează ]1\ intr('ri (~nll dintre .atii struc/i\'. PRL'\ CrpICL DF FCl\"CTJO:\".i un pol wel. p()Jij rotorici !'int astfell't'alizaţi.' (1(' poli 1ll. În stea .'1tol'ului S ~(' g'ii~l'SC Cl't>sti:\turile in care ~t· a:. 1it'.(.rebuit" să fi(' iu\'jr1î1 t·tI ajutoru l UIIUÎ molor primar OtU'e('an' (molor dir~t'l. tn fi gura 16-1 s-a prc'7.JU alt('nwtoru l e~Le o maşinii ('!(oetI'Îe.\. numiti'! r%I'.e rotoruJ R. i<ll' dupii \III pol ~ud Imu('<lz:i lln poluore!.c\'rn!c !>int gcneraloal'dc trir. care Olt! st:l lorul trirazaL Cck lre i bohiuajc ~ll r. R otorul gr»('/':llurului t.i la motorul asincron I rHazat. s erlt" mai Ir('.-\RE .3l la ft:l l'a şi ~'Lator{ll Jnotorului a~incroll. carc $('1'la prodUeCrl':1 rureutlliui alt~'rn.d uÎ SI' pot.id p. numil şi roaftl pofu/'â. le~H fii' il! lriunghi. incit dupil un pol nonl uJ'lIu'az.)tiv. St:l\ol'ld geurralOl'nJni sincron ('sll' re:lli7.iuii. ~i o parti'.ază condudoarclc _ Îll golul cilindriI. Schema con· ~impj!fj'.h' format dinLr-o ~('ril... numită s!::llol'. ca :. Hlobii. El {'~tc ('on5lituit dintr-o parte Fixă. lur!Jin:'i ('Il ahllr l'tc. \"t'~(t' R fiI.

tibă o fr(>cYcnlă de pn ş perioade Il(' H'cvudă (sau Bz). înseamnă !'ii prin fata u11ei ~pire staton('c \'01' lr('c(': intr-o ~cclludă P 'Il s pCTec!ti CIr poli. fac(.1 !'(M~. Legarea la te· lea a generalorului Irif3l. .. I Fig_ 15-2._ '- _ _ __ J I .I. Fi~lIra 1~) -2. adică in r.ste ÎnVÎrtit cu o anumită ya produc(' un cimp magnetic În\'Îrtitor al{' cărui linii de forţă ~tai('. et'lc trei bobinaj t~ staloricc se {'omporLă asC'mănător cu cele. conductoarele hohin~jullli staloric. ({ rcprezjlllii Ic~area ilJ ~Iea . trei sp ire din figura 8-1 carc ~c În"irl(>sc Într-ull cimp magnetic fix.256 ELECTROTEHNICA GE!'-"ERALA rotor un C'Împ magnC'tk. tn ('omecinţă. Ll g:cnerator situaţin ('stc inver~. prin inducţie eleclromagnetic:] . Belatia a('ca~t3 nratii hmlţja rolol'ului ~i rrecycnţa prndmii elI' li 1\ A('uerator_ In figura 1:)-2 ~(' arată felul cum se 1t':lg:1 electric Îutre d~ ~i Il! relea c('lt' !rd hohinlljC' ~t:ltorice :lle ulIui gellenllol' triiazat.i clcctro!llolourc alterna!Î\-ă calT' ia toate ya](lrj!(. frcc\'cnţa furjt'i !'1{'ctromoto~U'l~ dinlr-o spiră a st:llorului şi Mei din hohin:tielc dat ori('(' e~te : sta tor viteză. eor('~pl1nzălo:lJ"(~ unI'I perioade .ilizare .JZul l egării in ~lea. D:lcă roala polară arc 2p poli şi este rotilă cu o ttll'aţic de 11. II !('~nren in triunghi. Trecerea unei ~illgUfl' !1(']'('chi de poli prin fala unei spin' statori{'of' induce În aeeas(JI hpir:1 II for\. astfel Încit in I'pirc ~Ip ar trei forţe eleetromotoare trifnate. . p{' minut.ele trei hobinaj(' se produc.a In legarea 1n ~!e. in faz{'l(' trei curenţi lrifnzali ('Il o pur~alie (1) dată de : iau naştere . . ~I' şi r=pns~-" P" -.ltă : ~pircl(' sint fi:\. iar cimpul magnetic se îu\"îrleşlc. : b triunghI.otoare Lrifa zat e.c. 6U (15.1) unde prin 11 s-a nolal Ilumi:irul cii' rotaţii legllturo dintrC' lHllllărllt de prrechi de poli. Dacă gCIlNalot'ul pro- --- --.. I b) ~l:lloricc duce I'urent cketrk in {'ir{'lJitul de ut. trei forţe elcctrom. Rezultatul cste insă nc('la~i.. reţeaua ('i1n~ pkacil de la gCTl('rator poal~ fi cu conductor neutru (tra!al punetal in rigurii) ~(111 ([In) eondudor lwulru.' t'n forla e)(-etrul1lotoare inclusa in spir:1 ~ă .--. Dacă rotOl'ul ('. 1:11' fi gltrn 13-2.o ) . 111 c.at: u _ tegare. Trc('crea a pn 3 perc rhi de poli ÎnLr-o n·cuutlă in f:i\a !p ircî.

"<1loarca maximii a fortei elcctromotoarc jlldu~ft in spiră este: în carc : w <1>111 \"<ll oar~:J ('de jlulsnţia forl. . in moi!'. a::.:tfrl indl forţil ckctrOll1oLonrc din hohinaj1l1 und faze est" de s ofi lllai mare decî L aee('. De ohicC'i ... De ast!TJr\le3. vitna unghiulară a rotorului şi a cimpului in\"irtitor rotoric.'i fluxul ma!. care stnlbate ~l'ira. formula pentru geJler ator dev ine: . 1n felul acesta. numitii excilaf(lGre (maşinile de curenl eontiulilL YOf fi stlldiatc în rapitolll! urmfltur). generat-orul se numeşte CII excilafie sep(lraM.i timp) ca şi cimpul magncl. Curentltl rolo~iL penlru alimenlan'a f'Jr~clrnmagncţilor este continuu şi se numeşte c/lrenl de e:rci/ajie. in ca zul gelleratorului.2Z"'PII • . . paragrah11 I s-a ar5tat cii in cazul cînd o "'pir ă se inin .aLorul motoruilli asin t. 12 Formula poale fi utilizată ~i la dt'll!lmin. in loeu1 fluxului magnetie tDm 11'1'I)lli(' sil ~e ('ulisiderc fluxul tP rai'e corcspllllde unui pol ro{.OI· O faz[1 slaturici"l arC..:l'on LrifazaL. dieac(' n al'e~tei forţe f'kr/. care se roteşte cu dtcza unghiulară (i) /p . gellerato!"1d sc lluUH'şl(' Dată eu excita/il' pl0prie . Dar: ~ _ ___ . generatorul are rol.ei ele_ chnmoLoarc {lil1 ~pir. \"i rteşl(> in capitolld \ 'JI.itor rotorie se l!l\"irtese eu accca~i Lllratie. cit şi dlllpui iu\"irt. cei trei curenti irifa z aţi produc lin dmp magnetic Învirtito r.1 din !.'Jl etit ma.. rUH'lll. cîmpul in\'ÎrtiLol' ~Latorie.I!~ .. În acest caz.:im. {'u alte rnalor ul. HezuHă că "tit.x.romvtoarc e~le: E=~!llm .Uil Ilumiir s dc spirc.te prod11s de o maşină de curcllL colltilluU.oi'ic . (15. Trebuie in ~ ii ~ă >t' ţină ~ea\lJa că 1.c ('11 aceeaşi Lmaţie (în acc}a.of\1I formal din elerlroma:Jlleti.r-o ~illgur[( spirii. Deoarece rolorul generatorului se ill\'îrtql. ('arc esle şi turaţia roLorului. !)entru a a\"ea un cîmp magnelic puternic.ul (1" l'xcilati" es. ('xciLaiia St' ia de la (j surSrl separ:1Ui .. in loc de magnc\j permnnenţi. aeeastă maşină este numită sincronu . g~'JH'j'al. :lşez:ltă pc a('r1a~i a.257 Ca şi in sl.fund unui cimp magnetic.3) " P Exprc~i<l 2TLIl s reprezintă.'a "alorii dirace a fortei ('ledromoLoare care ia lJa'5tcrc in fietare fază Sl:ll Ol"i(':1 a gener:ILowhl i ~illcron.îc rn"irtitor.

sardnă. ~e mit' şorează CUl"E'ntul dc ('xdllljÎ('. Cînd curent.}= ~~ 2..'lle fi variatâ este \"aIO:. in funcţie (1(' numă r u l şi dc' putere a COIl!'lllnalorilllr.lccasli:i /t'miUill'.ttilo.258 ELECTRo-rEHNICA GENERALĂ S-a arătat cii pulsaţia este : (. penLru ca tensiun ea la bornele generatol"u lui 5[1 IlU njuJl~ă la \-alo1'i prea mnri. 5 Hotoml g'el1eratoJ"1I1ui este totdeauna iu\"irtit de dilre motorul pri!nal' ('\1 o vilezi"i eOllstantft .e O că dere de knsiune uHlj mare.li fiecare spiră es te constituită din cite două coo durt oare adinc (rarc sint ti:iiat(' de linii de fortă) It'gal(' in tre el('. ş i deci se poate obţine li n re ~la j al forţei clc . se poale "aria fluxul c'D . pent. !"('zultă : Daci! se notr flza . f'1'(1lru fl menţine. . se vede .. in bohiunjelc statoriee se produ e. rure nt ul produs trebuie ~:"l nib" valori diferitI'. cu vife:arolo- I'u/ui · i Cll [hlilIl magnetic (11 II/lui pol r%ri. t'260 Din figura 1'1_11. in spate . Singura mărime din expresia forţei c1et Lromotoare E care po.un. rare reprezintă h obiMje le statoricc ale unui motor asillcron trifazal.I1I€'n e~ . Vnriatia curentului de excilaţie se 01ţine prin rnall(' Vrall':! unIIi reQsla[ (le e.ru ta şi frecvcll~a curcntului produs ~i'i ri!minl"t ('OJlStanUL De a~{. wn: st s talor1că.lrc ri"imilw I·om-lant. introdus in circuitul ('urcntului de {·x til aţie.pl1 60 nstfel încîL : E=s. Cin d turentul creşte. 10 con~·t'ciutli. Dacă se Ilott'az:'i eu S num. ln cazul generatoarelor ('II sistem propriu d<' . antă .2:-r Pl1<fl.: ntului d e ('xcitaţie .(ie. fie în rată. În acest scop se m:1reşLe fluxul }Ungnetit (p priu mărire.lnll de eonducl:oa]"(' acliv(' nle ull{'i faz{'.tmlllotoare E procJus:i de fiecare fazll stntoJicri.H1 1 o(>xe iLaţie se ponte obtine t('IlSi UIle con.<:lantii indt'pl'lldent d . ~e ohtin(' : (10. este propor(iol1alt1 fII /lumiirul de condm:loare produce in [iewrefa:ă ale fa:ei. trehui" sit se mărească fortn rJ('etJ"t)lllOloare E. n1lmărul de poli şi num i:i rul de conductO:. ceea ce face (':"1 Lt'n siunen la bOl"1ll'}to ge neratol"ului sa scada. prin t r-o y:uiaţie a cUl"en tu lui de excitatk. 1n timpu l fU!lctionlirii gl'lleralorului. const.) cnr('ntului de excitaţie .c. ideuli ce cu hobinajcle s l alorice a le unui generatorlrifazat..ul sl"lIde. fi e..lI"C'll fluxu lui magnetic <1)_ Acest flux magnetic dcpind(' de \"aloarca . 1) lldică: valoarea eficace a [orlei elu/romo follre.

orul gt'lleratorului an' un s ingu r bohinaj. cuplul electromagnetic rezisten t este eg:J1 cu cuplul mecanic motol'. generatorul trebuie fie acţi ona t de un motor.să se opun5 cauzei. In acesl caz.tAŞlN! SIKCnON!: 259 S-a arâtat cII pentru a produce energic electrică. Tn'hlli<' obs<>rvat că polii cimpulni magnetic Învjl'tilor nu pot antrcua polii magnet iei de. Dacă se negl ijeaz ă pie rderile din generator. ('Înd int r-un :-ii'Il.ON GClJcr<'llorul sincron cşte o maşUIă reversihi la. . j::lrdmpul mag ueLir invil'lilor al slalonllui ~c rot('ş(. aslfrl iJldl rotoru l in cepi' să se Îndrt<:asd .xcita fOl' lc de atra c\ic asupra poli/oI' ratari ci. se ex('rcită un ('uplll de l'ot<ltic {'ollstallt C:l valoare." cind in sensul contrar. deoarece la putere egala. ro torlll molorlliui ~. dnd ind5r. Conform legii luj Lenz. cu :1cccaşi viteză C.J\lQTonl'L SI Nr. efectul tinde .!'aţia reţ:elei de ulilllcntal'l'.i ('a M'IlS. excmplu. pe cart' o transformă in ellergic mecanică 1:1 arbo1'(>1.-<' electromagnetice.('. adică aceste forţe c1cctrOml'lglletice constituie un cuplu elecfromagnelic rezislenl.o:ij de robtk ('<1 ~i cimp ul magnetic invîrtita!'.Il('rOll ~stc ncmişI:at.!:ii are lin randament mai scă zu t.or. Curenţii care se produc În statorul geueratoru lui se găsesc intr-un cimp magnetic şi în consecinţă asupra ('urenlilor se exercită fort. w fiind pul. Ca şi la motorul asincron trifazaL.ţhiu lal'ii w/p.'l'aşi.. Deoarerc rotorul sc învîrtcşte cu acec:lşi vilc. Generatoare!e monofazate se intîlnesc rar in practidî. Cimpul magll~l ic insÎrtitor se ('omport~ ('a şi (1 scrie de poli magnctici nord ~i sud !ii tnaţi s ucrc~iv în îlltrefierul Il1Hşinii !:ii rare poL a ntreu!!. care lnvÎrteşte roloruL Acest motor dă ge nera~ tOrlliui o Hnu mită ene rgie mccan i că. Polii nord.:.u't. R~'lLdui d motorul sincron nu poate porni singur. ai cimpului iIH' lrti toJ' ~(' găses(' cind Înaintea .t)!p polii Jllagnetiei ai rolOl'ului. gClleratoTUlui prin intermediul unui cuplu de a ntrenare. pc carc gencratorul o transformă în energie să eleclrică .. care este de sens conlrar cuplului motor. astfel Î ll d~ rotorul '\"a rămîne nemişcat.Hul poli lor sud rotoriei. adic:i po:tLc primi de la o rel'ca {>ll{'rgie elcctri61.::atorul se leagă la o re\.H. molorui acesta s(' !lUIllC~t(' siru:rmr. Jn stator se produce prÎIl inducţie O ~ingunj forţă cleclromotoarc monofaza~ă. gencraiorul ~(' numeşte mOl1o{a:al. Di n ar'e aslit {'auza ~ yor f.tiltdtti din două conducloarc. sl. un generator monofazat est e mai costisitor dedL llIl gellcrntOi' L fazat. ri Energill mnlor lnt'{'anic de meC:Hlică este dală ." ~ău. in int erioru l gencratorlll ui ia lJa~lcre un cimp magnelic În\'il'(il. in cazul c ind stal.ol' şi polii roLorici I':Ullinc . . dl'.ca el ecirică . l\'!lInui in (I('l'st ('l'l7. dacii distan!a dintre polii cImpullli illYirlil. iar cu rentul alttl'lI <lL!\' ali mentează o reţea mouofazatii cons. ('l'lre se roteşte ('li viteza un . La ÎncepuI insă. nllmc contl'nr ni rotorului d~c:it.c ătre motorul 2. iar p numărul de perechi de poli ai cimpului.

ln tl'-a dc\' ăI'.1 ~incrun.rn\a ltj -=. iar fortele de alr:H. separîn du-se <I('('i de sursa exeilntoarc.cOl1lpel!. " Din ca uz a dific ult:1ţilor de pornin'" se lnnalate in pa ragraful prceedellt din ('auza j"i. i\I oLonll siu crOIl 5.ie a dmpului Ula g netic Itl\"irt. lin l:u plu mecanic. insa ni 1111 cuplu redns.ru a lIVea o sardnă la arbo re ). iar cuplul reziştcllt.Ilz.260 ELECTROTEHNICA GENERA!. In aecs! caz. Pentru aceasta Se inchide cire uillli înrăşurării r otorului printr-o rez i ste nţă. În :H't>S! eaz. l ' n alt mijloc constă in :1 porni molorul s incron ca motor asincron. se Iasii ~i.>0 Hz. putind deci porn i si ngur:i . Cînd rotorul cst~ adus 1<1 . bun. Se spune. t'ii motorul înd e plineşte funcţia de. daert lill asLfel dt. Din a("t'~1 m otiv exi. Jlutiud da ti u (' urlu motor normal. se poate face cu un motor .Illxiliar. ceea ce ~t' numeşte pornire . motor. <It' a~c m cnca.str. cliplui mo Lol' este cuplll] cll'('Ir'omagllc l ic ('are sc e xercit ă Îlllrc cimpul magn<.1 tie porn ire.lpl.t'(~Care 1:1 o v it€'z ă egaHi tu \"itcza unghiulară wl p de rotaţ.(' mpl u. Adu ce rea motorului sincron la siucronism. adus printr-un mijloc 03. polii sil i se giiscsc la clisl<lnţii iuyariabilă fată de polii cimpului magnetic illvirtil or. mări faclorul dC' putere a l reţclei.~ il1crOIl În scurt.Hllof" sincron.A E ste necesar ca la ÎncepuL rotorul sft fie. de e). este supraexrilal. pentru acţi o uan':1 util :ljl'lor curc f un diollt><lZă ' "U tura !il: eOll$tanta şi nn comportrl ~u prasardt1i (anumite wn Lilaloare..:! Îe asupra poliJol' rotorici rămîn constan te ş i de at' e l nş i ~t'ns . se t-wne ratoart' Illollofa zalt' cu rrec\. De dala ac~a sta. penLru amt:liorarea fact orului de putl'rC al une i r{'(.t'lc eleclrkc.).(' Jolo~eşte.ci rcuit.. 1I 11('i pompe care t rebu ie acţ i unată de molon. ~pr<' deo ~c bi re dl. altcrn.uJui efi nu suporl:1 supra sareini import ante (ca molorul 3~ incron ) . Se spu ne că trebuie ~ii se aduc. ş i maşina se comportă ca llJl motor o. . Cind viteza de rotaţie a rotorului s-a apropiat cît m:li mult de yitczu de sincronism. astfel Încit rotoJ'uJ <:ontinuZi să se roh'rl scă sing'ur m'li departe şi maşina [unc\"ioneazii ca molol' sincron. * :l.11 aSÎnrmll. pumpe de.a fi t Oluşi utilizat cît Illai mul L (mai ales ("Il pornirt'a în aSin(To n). treaa. cu ren tul cI<: excitotk (cl1rc n l contiuuu) in b ob inajul polilor rotorici !. cit· exemplu penLru lmcl iul1e ::l eledrit":.ent e. el a rc proprielat~a de . adică darii {'lIrcntul de excilati<.Lic ill\"irlÎlol' ş i polii rotorici. ~e utilizCllZ:i generatoare t rifnzate cu II fren'l'nliJ dc . _'Iot orul sincron Hr(' insii marele a\'(l. şi " .ntaj de a funeţiona cu un faclor de pute re fo:n'tr.\ Ş I. este cuplul la arbore datorii. depă şeşte o anu milii valoare.ilnt!şte in mod obişnui! în centralele t'lec1rÎ('c de c urcll\. mol orul ~ illcron t~"te mai puţin utilizat În pradir:1. cuplnl rezist.:'\"ILOn SIXcnOi\E Gl'nl'rntor ul ~ illcr o n t'ste m'lşina ran' se inf.îtol'.I i molorul ' prind e ca motor ~ in c ron. in pcrioad.orul molorului la sincronism.\ BEA 'I.'"tb lt' udinţa cit.\ rot. [ ·T IUZ . ca motor f UJ)(:ţionind in gol (f[.ti\·" In mod normal. CIl cu rent monofazal de . În cazurÎ sp eciale.sincronism.> folo~Ne" fr(>('"Y{'nţă 10-llz.' motoarele asincrOllC.

orul. în figura 15-5 e~tc rcprczcnt!lt :lşpcct. din motive de ordin constructiv.ie. in stinga se vii{l c{'le două inl'le owLaliee care ~e În\'irtesc solidar cu rolarul şi care sery(>se la aducerea curenlnhl( eonlinull de e x cilaţ.'!ft. sc lasă liber (cind mo{orul serveşte drcpt compensator sinc. In stinga se \"cdc capătul de arbore liber. numil lurbngenera(ur . turaţia lui este mare (de exemplu 3000 rot/min) pent ru a corespuude t uratici mari pc ('arc o are de obicei O astfel de turb i nă.lliz .i!lcronc... nu are poli ap a renţi.ul cxterior al unui rotor. pe acest capăt de arbore . Pl: acelaşi ax maşiua propriu-zisiI.1. "~ Fi~ .urin\a prc1u('I"ării po lii se execută din lolc ne oţel izolate iutre ele şi a.t'iI SIN CRONE 261 4.)1I1a eare Lrehuie . lllH'.MAŞl.:." montcazil dispozitinli de cuplare (roata de ('Urt:a sali cuplaj tlirecl) cu motorul om.'-.<. Pentru u.'amhlate Cll lHllo:.'l .--. prin cuplare directă.y Rofor 15·. Dacii maşina esLe ge_ nerator.. ei se formează prin bobillarea Înfăşurărilor rotoriee . capiiLul dl' :1}. 15.. Cind axul maşinii se În\"irb.i\IAşINILOn SI:KCROI\E Pigura 15-3 Tcprczintii 3!'\pcdul exterior al uilui generator sau motor ~ i lLcrOn.\1)<'. Hotorul ullt'i ma ::. care produce turcului continuu nCCt'S:ll' excitaţ. indicat in figura 15~J. Un ascmenea gellerator.. t din sirmă de cupru izolată. cu şi l :<crla!Q.: antrcnează ger>crat.'şte. este constituit in gen~ral dinlr-un butuc central din oţel.3. Fig. Extre._. carc prrmitl' o repartizarp bună :l liniilor ue forţă produse de poli.. 'in cazul cind un generator este acţionat d(' o turbină cu abur. el pline in mişcare cxeitatoare.'. Detaliu constructi v. Generator sir...iei ma~illii .'il. pe care sinL fixn\i polii <1st!"el cum c~t{'. Hohinajul din jurul polilor eslt:' rC.ini ~i ucrOIl(.mitatea polilor diilspre sLator are o talpii . Dacii ma~ina fuoc\iolleazil ea molor sincron.cron."":'''l Pal Bobm.ron) sau an' moolai dispozili\"lll de cuplare cu 1I1:1. CONSTIHJClIA .I't' --_ . Ji.'ifl fie 'll1Lrenată. car(' este montat:. în dreapta se \ 'ede excitaloarea.

' ăzute la periferia rotarului. l! _ mp.olorul generaforului . 3 _ nk.. acesta este. (u"'binel : p _ generat" r '\!)<':fo" c".sincron.' : l~ _ pod rUla. .-7 este re- Fig.r.ear~ flt""tru y~nA .. În figura 1.aullcc cU aX \'ert. : 5 _ camera lurblncl Illa.dI"aulIClI : .rucal: 10 _ sala maşinilor: II ~ cQnal de ru. de exemplu . dnd maşina are axul YCItital .!ul ape l In O"al : f _ canal de IIduc\lc . H _ Inms!onna lo r rlc11cut o r: l~ _ !inle d~ !. " Fig. _ urborcl".t"rb!na h. Gl'ner.262 ELECTROTEHNICA GENERALA 'Î ntr-o serie de crcscături pre. . e lul IIp''! In amonte ..' ax u . In figura 15-6 este reprezentat un aSernC!lCa rotOf de turbogcllcrator.IiOr sincron cu ax \-ertica! intr-o centrală hidroeJeclridi: 1 _ b~r(\J . 5 _ vane de inc h!der" II ape. Rotor de tu rbogcnera lor . R.azu! generatoarclor cuplate direct CII 1mbine hidraulice cu ax . Axul maşinii sincrone este de obiceÎ orizontal.. 15-6.:"l"ltA IRllSllUle. 15-5. . ('. 15·/.<:Rl : 7 .n i\. Fig. 1 . Sint in s ă cazuri speciale.·crUca!.

cu ax verLical.)-9 sînt f('pre. StatoruJ unei maşini siJlcrone este construit din tole de al_e l izolate între ele (pentru a se reduce curenţii tur. Statorll l unui generat or sincron de put€'re mijlocie.ruiesc in mod curent diferite tipuri de generatoare :. in fig ura 1.H şi un gt:'llerator G.bionari) şi prinse cu ajutorul unor buloane· Acest stator este fixat l:l o earCaS1! turnată sau sud:ltă (fig. fn cazul cÎntl cresH!turile sili t ~deschiEe ~ la partea Spre Întrcfier.~IAŞINI SINCRO=-<E 253 printr-o centrală hidroekc!rica ech ipată eu UD grup dectrogen constituit d intr-o t.ron. lJIontat deasupra turbinei. fn Rrpllblic~l Socia!isUi Homânia ~c const.zcnlate in Illod sclle matic doull grupuri elec. electrici:l. cuplată direct cu llil genera lor sinc. . riceare grup e1edrogen este compus dintr-nn molor . Aceasti:i retea lloate fi alimentată şi de .rE RSUL i1\ PARALEL AL GENEHATOAW::LOR SINCRONE Într-o ecntnllă f'leetlic[l funcţioneazii de obicei mai mulle generatoare sin crone. 15 ·8. 15-8). O pr ez cnLată seeţiunc fig . 38. De la barele colcetoare pleacă circuitele C. 30. care del1itează în comun pc ace lea şi bare coleclnare H.urhina hidr:lu lidi cu ax vertical. 5.) a ~ tatoru Jui siut prc\'ă z ute crestăturile în care sc Illonteazi:i cond udoa rde care ronneaz~! hobinajele stat. Pe ~!!pra fa~a intcrioar.trogene notate 1 şi II (Iilltr-o reJltrală eleelricii. bobinele care constil-ne bobin ajul s tatoric ~ (' e()nkc!iollea z ~l l:icparat pe şab l oa ne şi apoi se introduc in creslii turÎ.incrone trirazate pentru tensiunea nom inal ă de 400/231 ş i puteri de J. 30 şi 125. c~lre alimenleazQ o reţea.orice .

pot {unc~iona în paralel ş i mai . astfel Tncit tensiunea generalorului ~ii fie e'Znli'i cu lensiun('a la bare.a tensiunii gener:ttorl1lui să [ic egaW {'Il !"n:. Sc considcri\ că la un moment dat f uncţiouează numai grupul 1.ut pl'ltlrU în parnlrl.li regululor outomal de t"w. ceea te are .'n('ralOfll ! gnlpului 11 debit(. Pentru a îndeplini ultimele irei con diţii de cuplare in paralel. cj)M. numite condiţU de ~ncronism este n('"cesar un reglaj mult mai precis al lurajiei. adic:i genera. Dupi'l <leea::. care se găseşle intercalat in circuitul dl' e){ei!a\ie. de asemenea. Tura\ia molorului.ajulorul Ul1l. cro n pre\·ij1. I"uptorului l~ caL'e este deschis. Functionarca acestui regula lor esie In principiu !lrmiiloarea: Dacă generatorul funciionea ză CII o anumilll luraţie şi la un moment dat sarcina gene ratorului creşte. ~. ac('. Al doilea genera lor Gz este deconectat d{' la bare cu ajlJtorul iJltre{ { • I $: 1 o / I 0. poale fi reglat ă fie ma1lua!.3Ză şi el pe bal'Ple B.~l)llare Fig.la se meM\'rea. 15·10.multe cent rale inluconectale la accca~i reţea. fie automat. . inr la bar('. Trebuie CII moioru l de antrenare sii auuc ă geller~loru! cît mai aproa pe de tura tii! lui nominalii.n-enţn la ha re .MA$INf l')'" C l j"R ENT CONTINUU alte centrale electrice.lie.iisoară cu vo!tmelr ul 1'".~ La Irt"lmÎc. ff Fig.i indeplincascit unnnt. Gl'ncrator sin· r.' putea lega in paralel geuerntond (72.:u voltmelrul V~ (fig. il dru i construcţie depind~ de felul motorului. 15·9. gellcratorul G1 fiind legat la bare prin intermediul l11t. Se spunt· cii cde doua gcncr:doare G functioneaza il! pOl"ultl pe bart'le co1ccloare-. Hegla jul nutomal se face ClI . motorul trebuie să În\"Îngă un cuplu rezistent mai mare. 1:) tensiunea generatoJ"ului Mi corespllnrlii c<:\ fa z ă t·U tellsiull('a hRl"l. Tensiunen la bornele generatorului se m.rrl"uptorului Il carc este Închis.'lor: d) trebuie să se respecte ~i suct'esium:u fazelor. Doui'i grupuri eleclrogene Intr·o centr al ă .oarclt" condiţii de baz:l: a) să aibă la horne <lc-cc3şi teusilme ca .-.::a reo.laru[ de excifallc. care 3ntreocazii genera tort!!.') i lensiUIl CH harda!": Il) frccyenţ.tourde G1 ~i Gz au ro~t puse in paralel. 15· 10). Pentru a M. tuchizînd intrerupLorul Iz· g.

. cu tensi ul1 ea U la bare.jueren de tensiune ÎJl staiond J.lor. mJi Illare. sa măreasd'i sau sa micşo· rele ad misiil. In accast.] generalorll! nU debitează curen!.d molorul de acţionarI' a generatOfl. în momentul dnd l~mpa esie stinsă (a~ (I) . I'g!lIă~cu vectorul V şi care ya riazi!. . In acest momeril Îns.derea turaţie! [Jce ~a regulatorul automat s ă intervină asupw Jge nt ului motor (abur .!ionea. Cre~t erea turaliei lilce ca regulatorul s~ ilclioneze asupra agentului mo ior.·!. motorul are de înv ins un cuplu rezistent mai mic. ÎII!r· un inlen-al de timp crnd aceils!ă freC\·entii este mică.. Lampa va arde Cli o intensitate lumino ~s.1 sitll~\îe. Dia gra ma veclor ia lă a tensiunii gene raIDrului şi barelor .(<:neffltorului este nulă.n pe bazn diferenţei dintre tensiunea la bare şi la generJ. se inchide Intreruptorul J (fig:. aşadar. apă .. combustibil) îll sensul măririi adm isiei. . Acea stă Î nc ărc are se obţine m~rin. se poale ob\ine ca frecy. (li cît l1iferen\a dint re cele două frec. p"ni ru a realiza Ull reiO:J~j CÎI mai precis al tura (iei. Aşeza r ea I~mpilor Fig. 15·10)./""ja b~re. Ctnd gl'lieraloru l fundionenă în gol. iar \'JIo~rea nu l ă. .. astiel Încîi !lIm. DW2rece E IlU are o frec v entă riguros egal ă cu frecycnţa lensil!1lii c. Trebuie . lampa se st inge (if=--0l. 15· 10).. Fig_ " Q9 Fig:.!o rului. între vectorii E şi 7: existi () diferi'Il{ă ('ectoriaW. . Spre a pute<l cunoaşte momen tul ind icat penlru închiderea î tttrerup iorului .ne slrăll. 15· 12. auici:i nu s ·a încărcat cu sar· cill~. Se vede din iigur. .~orare a puterii mo lorului şi deci o sdidere a IU TJ(iei.şi V v'lrio7. cu ailt CI: şi deci V \'Miază m~ i repedl'.!r!! 7 ~O . ". .cTl!<i genera tOTului să difere foarte puţi n de frecvenţa la bare. Lampa se găscşte le'4"ata intre o bară şi o bornă il I(e nenl. dupit cu pl:lrea in para!eI să se Încnrce generatoruL descărcîndu ·se eve ntu~l celelJlle generatoare din cenlral. Se preS l!p Une cA aceast. pentru obtinerea iocului învîrtitor. UJlghiul de defawj 7.lc i rea maximă (if e. care vari:Jzii periodic.\'cnte est". La legarea În pa ralel. ceea ce are ca efect o creştere a luraliei. deoarec\" t.. micşorînd admisia. se folos eşte o lampa de fază L arid<ll~ îll figllril 15·10. aceasta are ca efecl o cre~tere a puterii maiorului şi deci o creştere a turatiei. '1. Sd. acţionat la comandă. egale.. pcu. forj!1 el eciromoto~ re E este eglllă chiar cu le m iunea la bOfne. 15· 1 J. :\cliQJ1Înd printr· un dispozitiv de reglilj fin al moJorului. ŞI astfel alternnloruJ este cuplat In paralel la barf'. este I'ariabil. L e g a re~ IămpiJor pentru ohtine· rea foc u lui inyirtitor.dic~ tensiune:o la bornele lămpii depinde de mărimea vectorului di n figur a 15· ] 1. 15-13.' fOiHte lent şi dacă in momentul tind a=O (concordan !ă de faz~ Înt re E şi Vl se înc hide illtrer lJplorul { (iig.ELE C T ROTEHNICA GENERAL>\ scădere a tUfa\iei.~te m~Xilll). Chiar da că aceste do uă mărimi sîn I. Cu cÎl yariazii mai încet. iar cînd GI=-'-: lal1lp~ .. ca efect o acţionînd . dat" ~e reţea . cu al it frec\·ent a de stingere şi stralucire maximfl este mai mică.. alternatorul ramine În pinille! la bare.. GlJld 0:"'-0.lhli. neexitlnd curent. Dacii sar· cina generatorului ~cade . t'g.j lorjii electromo(o~re a 10S1 adusă cu ajutorul reoslalulu i de exciral!e la nlou<. după cum rezd lă din di~gran1il din fig ura IG·l1 Îll1H' \·eciorii Eş i U_ existăm gellt'ral Ull anumIt u ng hi de ue!azLlj (1:.d. Din aceasta cau<:B. ceea ce produce o mic.j t!t valoarea maxIrn:1 a vectorului V are loc pentr u 7= "'. genera torn l iu nrj ionează fără sarcin ă (nu produce curent) şi este nccesar un dispozitiv sensibil care.

Cuplarea In loc de o singură lampă de fază. Din relaţia: P. 15-13) se capătă impresia unei lumini care se mişcă circular... cu opt poli (2p=8).:J .andamentul său este '1)=0. in practică se utilizeazii frenent montaju! celor trei l ă mpi În idul arătat In figura 15-12 cînd două l ămpi (L.-. Care este valoarea intensil. 60 5 Puterea la bornele generatorului (. Cuplul motor pe care-l produce molorul la arborele său este (#=900 Nm. Un molor Diesel antrenează prin cuplare directă un generator sincron cu o frecvenlA 1=50 Hz.. I! mpile se aprind şi se sting repede. adică a unui foc IntJlrtitor.llii I a curentului produs? ne zol v il re. Din relatia: f~- r·· 60 rezultă: . . .~--~--= 750 fj() I 60 ·50 p Dacă 4 rol/mm.-. maşina se învîrteşte prea teşle prea încel.. maşina se Inv1rIn paralel se face în momentul cînd lampa L3' se stinge. 73 -6 000 '0. iar cind se învîrteşte in sens invers.6.-I'3·U ·f·cos 'll rez ultă: 1 65000 1. =C·D=900· 2 r.-rCA GENERALA succesiv fntr-a anumit ă ordine. Generalorul funcjionează cu o tensiune Între faze U=6ooo V şi are un factor de putere cos 9=0. Cînd focul se învîrteşte tntr-un anumit sens. se pol monla Irei lămpi . tn acest caz. etle una pe fiecare fază.8 -7. R.7 A.sle : P.266 ELECTROTEHr. . La centralele moderne există şi dispozitive automate de cuplare in paralel.92. şi L t ) sînt legate tn cruce.65"""65 k\V.92 '70.. Dacă se aşazii cele trei lămpi in vfrfurile unul triunghi echilateral şi se acoperă cu un geam mal (fig. ..·750N·I]! =70650 W = 70.'i kW. = TJ ·P". .. Aplicaţia /5·'.8. (.0. viteza unghiulară În radrs a arborelui este puterea P m dată de molor în arbore este: n şi dacă se e)(primi'! puterea !n CP P .

. Bobinai comple! pe lambur_ .ilinnrică a tamhurului astfel: capetele de eondudoare dill raţii cu l.. Sl: illfăşoară pe tambur un fir conductor izolat. PRINCIPIUL DE PHOPUCEHE A CURENTULUI CONTINUU iN GENETIATOn. 3.Capitolul XVI ll1\ ŞINI DE CUHENT CONTINUU 1. ~i S ai unui m~{gnd .ompletat. iar capetele de eOI1- Fig. după cum se ya explica mai departe..Însă bobinajul trebuie considerat c. t. în realitat<. Bobinajul a fost trasat complet.şi ~e presupune că acest tamb ur ~e găseşte intre cei doi poli "". înfăş uri!rii mnşini1 • Fig. Inceputul pe tambur la o de curent continuu. Pe figurii. .. 16· 1. între punctele 1 şi 2.. Se lloteazii eonductoarele de pe supraJqa. 2.UL DE CURENT CONTINUU Se consideră în figura 16-1 li!) tambur de oţel T.care se poate roti in jurul unui ax orizontal 00' . . astfel încît sft Sl~ inehidii. pentru claritate. 16·2. s-a arătaL numai inceputul bobinajului. . în figura lU-2 este reprezeutat acelaşi lambur la altă scară şi văzut din faţă..

{1 ÎnLre pun rsLe legată por\illllca din inI{i~unl.l'-J. --_ .---- ---~ -- ."nsul săgeţii. . \ şi n. . Această condiţic este îndcplinită.fii izolate raţă de tambur şi de 'LX.' leg:lf(" in o. JesIiîşurat. J :c . . in lllu(])t'Il[ul ("()I!siderat. 2'. produc formează un cuplu electromagnetic de sens contrar cuplului ce produce rotatia bmburuilii in SCIl s111 săgeţii . in dicate pe figură. Două perii cOlHluctoar(' d(' cărbunc. alUt pereche pUllc'le ak Înf[l~llr5rii ya veni in ('ou Iad cu c("1t- .Jll(' două p o r\iullNI dill il\f5:jur:Jl"e cl1prill. alciituit din lamelc din cupru. pcnlru a f. . . 16-3. S-:m Hotat extn:mită(i1c eOllducloarc lor de pc suprafaţa cililldrid:j a tamhurului {'tI aeeleaşi cifre ca şi În t"igura Hi-2. Il şi TI. Dacă se roteşte tamblll"ui În st.'igdii moment al rola\iei LiunLnJ"1\lui.5 _ 8 _8'_3' _ S_6 _ 6 . Bobinajul :He următoarea succesiune: 1-4-4'.lCC (lrsenul mai dar. dac?( curcnţii au sensurile.11'-11-2-2'-ff-9-12-12' -7'-7 -10.Tum:1LaLea slIJwrioară :J înnl~llră]'ii d~Jl figura 1G-3 cuprind(. in formă de scdor. pc carI' fread periilt". Pe figurii s-au desenat puţin depla~ate frti.~ \' . un alllunil număr (k eOlHlllcLoare III tare -"'c produc fOJ"\. forţele elecLromagnetice care se. .id{'rat" o Iurţil elccLromotoar{' E avind :.268 ELECTROTEHNICA GE.. Solida!' cu tamLurul estc fixat 1I1l cilindru C (fig. c(lrespunzătoare sensurilor forţelor dectrom()toare respective.t: electrolllot oare . ' :o De Jamda l) esle legaLii t t rle 1 şi 10.5' . care tind să producă curcnţj în sensurile arătate pe figura.>- 8 ~ -Jl '~2' - : . Ca urmare. - Fi il. !lupă cum se vede pe figură .. izolate inLre ele."IERALA 'cluctoare din spate. iar de I:UllCia h înlre jJlIuch'lc -1. 16-2).l't" cuprin s ă d Oll[t perii . in conducLoarelc de la periferia lamburului iau naşlere forţe eleetromotoare (pe baza fenomenului de inducţie electromagnctică).e dau in mOlll('lllul ('on. In figura 16-3 H ) ('onsideraL înlregul bohinaj d(' pc tambur.li de acea~tă a xă. reriilc sint aş('zate pc rlirc<.\.:e!lSul s.şi 1. . ~ o bi !1llj!l 1 de pe tal11lJu r desf~~ll r a t.. fiIe in spaţiu fre:leă Îl! mod permanellt pe eolc-etor. Sensul euren\ilor se ană cu ajutorul legii lui Lenz : efeelul Se opune cauzei. -. care illsumal.îa axei polilor. cu J'. Spirele sînt lt'galC'la lamclde C'olC'clorulni. Cu Il şi 1 S-a!l notat cele 2 două lan1('I(' ale tolrdo rulu i. In all (il' la lllt'li.](1 . ~ 1. ~ -..'1' . .'. numit colecfor.

. de fluxul magllf'lic <l> nI tUlui pol e~ll. prt'i't'drut şi [j('('arl" [an){'lii fo ă ia locul lamelC'.<ŞINI DE C URENT COm'INUl:' 269 superioare. o'laşi număr de eond ucloare ca şi j umălatea din rigura 16-3 cuprinde aIn con sec i nţă .4..".l IG-3 nimic n u s-a st himlwt.l .lla din figura 16.1 si ll l1 soi ualtl cu anumiti' \'a lori . in jumiHalea inft' rioa ri'i se produee o forţă eleclromotoare totală de a ceeaşj va loare E. l 1)-. O I'O:I\. Sf' H'<k diu a('eastii fil::Il/'ă ('5.A şi B va :I"ea aeC'(':lş i .tl oarl' CU llstanl.a ..L.9_!I) in timpul rotaiiei IiHllhnl'ulu. ('II :ltiL porl illue>.astn ~(' e :\plil-:I prin f'lptul {'ă ac:est t ondllt!{Jl' face parlt' d int r-o l'piriL care se roleşte intr-un cimp magn!'lie: In ('apiltllld Y[I. In definiti\' . preel'dt'ul('.şi in in Lt'n-a lul de timp 10 pret'l'dC'nl ş._ _ _ S ~LD ~DL o .). § 1 ~ -a Yă w t {' ă in an'st (':IZ in ~piră i:\ ll. Între periile A şi B se produc două fo rţe c1cdrnmoloare 11/ parule!. şi Un nu miir {'OI'Cspuuz:ltor de marC' dc lumele de coll~(.. I'xislt\ (Il' :l~f" LJ1{'IH'a () forta t'lt:('tromot oare all('fua lÎ\'{1 si · IlIl~o id "tlii l'\1 a('C'.\ ~ i Jj p ilSt rt'.1 ciliudritf\ s ldib i'tlul.<.Jl. după elim se ş ti e.i fUIH"lfa\ ă \'a fi: ([.1. se eonstaUI ('ii iu eondutlor ia lla~ ll' re Il forUl ('ll'c trOlllotoar(' c al tt>rnati" (l :-..d" a~tr{'1 C'ii înl1'f' pC'l'iilf' _1 ::.. fi eca re co ndu ctor ~i:i ia 1(I(' ul ('on ductornlu..l ÎI1gro:. şi R. ~e preSllp\iJlC c:ă lamhul'lll se invlrteştC' suficient (le I'ep c<il' lwntru ca .l (J ntlo:ln' practi(· rou. D acii Se presu Jlune cii di. F or~a electromotoare tota l ă.l)'(' ('al'(' (d(' t'xC'tllplu ('ont! ll('! o rlll . pentru intreaga infit~ur~ll-e. dC'oaJ'('CC' În figur..ua /'c a!lenl:1Lh'. l. in inler\' altll tie Ump 10 unnfdor. .('C I: ~Ullla mui 10\11101' forţe (? lcd rOllll!tO:Il't: e illtt'rnaIÎ. S .ill\l~()idrtlii . in mome ntul respectiv. as{'ltlelH'a. Jumătatea in ferioară OI i n I ă şu J'iirii '0' ~(' unni'lr('şle UlL t:ollduetol' O.lIudnll lamburului ('slc V. şi fiecare la Jn(' hi a lua i locu l hlludd pl'eeedl~lIte .. C:11 ('i( in L er\'a le l(' d(' timp 10 sint mai mici.'e si llu!-ui· dale ('sle lol (1 forUi i'le{'(rQllltlloare :i. dupii fk'C'an' intrl'\'al de timp ' 0 .l. Între pe rii le . tilluti. Din .i Il ap<lH' o fo r Ft e1cdrouHltoan' a cil rt>i \'nriaţic În tim[J ('~{(' (lalii de porţiul1l':\ ingroş. .1 2'1> Ji . Însea lllnă l'it (1(..11"('as lll ('nu zf\ Si' poate eonsid(:Hl (':1 forţa elcdrom oto:l!'t' i nlrt> p cri ill' . fo rţa l'il'drotJ1otoare între perlilr . Iiecare de valoa. dupii un int(' l'v.. ad i6i ror~a t'lcc:lromoloal'c tin{lt" ~r rt! o \'. fn al'('~t eaz.q a .ltCl'l1ali \'[1 sinusoidaLi. J mlueţÎiI =-oDL --..' O) (r l~.'!z. "a 3" ea tol va loarea E. [<lpt Întn' periilc A şi B in illLt'rva lul dC' limp fuarlf' m iC' l'xistil (1 [ortă ('t('clrotnnl.t.\('('..ntii se apropit' lllai mH1 L clC' () linie> dn!~p({1. Î:lr lu ng-iUl\'u ~ <l L stlprar:. ad it.J(' 1lşi v:l rod C. m.te (/ fortt! cj{'etrOlllOtoarC' Clj/Isuperioară.'i 1:. II> = . D t. magnclic:l lOedil' pe :t('t. l u realit:lle În figurile 16-2 şi 16-3 trebuie preSupus că există u n num ă r [uarLe mare de condll('toare pc sltprafaţa cilindricii a tamburului .'\.rea E. V iu'ii '0 .IŞLt'f(: CI forţ:'i t'lcdrO lll oloare aJtC'rH ati "ă ~ i nllso i daHi. adnd sensul săgeţii inrerioare din figură.-: l antii .J! cl e tilnP fo arte mk.tor. u('rÎ L faptul cii fiecare c()ndu('tor a 111<11 loeul ('oudU CtOJ'\l· lu i prel"l'dC'nl.aloal'(" r:. .

CI! [lirafia I1t şi CII fluxul magnetic polar IP. este turaţia (16. GENERALA Dacă tamburul are o tura ţie de n fot/min l respectiv n/60 rotls. sint 2 p:. 16·4. Dacă N este numărnl total al conductoardor de pe tambur. 16-5. viteza de deplasare a unui punct de pe periferia tamburu lui. (16. după cum s-a arătat. deoarect:. ramurile ACB şi ADB sint in paralel.poli şi 2 a ramuri in paralel. Variaţia tn timp a forfei eledromoloare folre perii. 2 60 N . III conse cinţă. Suprafata fluxulu i corespumătoare magnetic dinspre polul din -stinga.2) Rezultă că {Qrta eltc1romofoart continud:care se produa este proporfionali1 cu numi1TllI de condudoare N. 111. a forţei electromotoarc este valabilă pelltru cazul cînd in jurul tamburului se găsesc 2 poli. este dupii cum se ştie e = BLv =~L .e=N -$=Nn ţ. deci dteza de deplasare a oricărui conductor. . Fig. ~DL 60 60 fe_m Fig. 16-3) este egală cu forţa elechomotoarc din fiecare ra murii.270 ELECTROTEHNICA. Forţa electromotoare totală E intre periile A şi B (fig. p~ fiecare ramură sînt N i 2 C'Qududoare.::Dn=2(}>~. este: "~-Forţa 7:Dn 60 electromotoare inclusi! Într-uu condu ctor. Dacli in general.1 ) in roUs. expresia forţei c1ectromotoare devine: Această relaţie în care n. forţa eledromotoare continuă intre periill" 11 ~i B este : E =.

(:c între pel'iile A şi B se poate lega un circuit de utilizare carc să fie alimentat Cli curent continuu. Schema <l evl\" strllc! iv:! tit cur!. Te nsiunea Între perii are expresia: U= RI. are forma u ntli cil indru gol.. generaiorului nu de. In rigura Hi-6 se obs(')"\' " ş i coIr-dorul C. Maşina se mai numeşte şi dinam.c găs('~te inf::işural lin bohinaj asemăniitor aceluia din figura 11)-2. Dacă forţ:l. In figura tu-fi t'ste. D eoaTN'c rl'ziste nla r a indu snlui est e 1l1l("{1.ir indllclol' s:i fit' dt mai putrt"nic.at nn . tensiunea între perii U.le ot.( .'ull' diu ":.ebed. polii sint: inră~\lraţi cu bobinajC'.inut!. l\'faşina descrisă E=U+rl (. rrprezentat 1<im plific. curentul debitat 1.l'i. clectromotoare produsa de generator este E . e:idcrea de tensiune Fi I:.271 Dacă fluxul magnetic (fi se măSoară in . 16'0. . Polii magnl"licj lSinl fixa~ i tIc o earclIsa rix5 .3) Se vede că tensiunea U la bOl'lwle gcncratorului de {'urent continuu (dinamuhti) depinde (1(: ror~ eleelromoloare F. şi de d idcrca de tensiune rl in jndt1~.'l!! con!Înuu (dinfl' tnului). Pentru ca fluxul m3:ţ!IH' t. ear{'. forţa electrOffio toare se mai inainte este un generalor de curent continuu. iar rezistenţa totală a indusului r.rI.p:işeştc la ma şin il(' lHodrrn c citl!\"a procl.ului ('xle rior de utilizare. în carc R este Din prima rezistenţa relaţie se circuit. Inlre poli se poate roti rotorul pc (':"Iri! :. deduce şi : U= E.generator de curent (:011t.onform legi i a doua a lui Ki rchhoff. dcoar('. se poate scrie: obţine in volţi.. prin ('lire trece UII CUn'ut continu u numil I"lIl"C/I[ de excita/it:. (16.

usu!.J Fig.). oţelul polilor maşinii arc uu oare· cur<' maglletism.xcila~i{' sepa rat ă. nu are curent de excitaţie.a. hcxapolar:'i (cu G poli) ek ln jurul poliJor se bobinajul 13 <lI' ('xcitaţie. . !\Iuşinn poate fi bipolarll (cu 2 poli). măreşte. In ca zul unui generator cu exdtaţie separată. Fig. generat-ontl ~c /lumeşte cu cIciluJie se· purolă sau indep edenlc'i. care culeg {'llf1'Jltul de la colector şi îl trimil Îu circuitul de utilizrll·e.d. 16·7.P de eărbllllt'. 16·8. fluxul inductor !>e.stc reprezentată schema unui generator cu t:. Indm:ul este rotit prin cuplaj di· recL sau prin roată de.m. cu be-uz i nă. nstfel jutit ~e produce un mic flux magnetic inductor. carc Întăreşte magnetismul pOIilOT. producerea cureutului dc cxdtaţie şi deci a nuxului magnetic inductor nu depinde de curenlul produs de generator. fie de insuşi gellenllornl de curent continUU. Această forţă f'l<'. turbină etc. + r-------.ilalie.tlI'să separată (de exemplu o baterie de aculllulatoarC' sau un alt generator).ii elccLromoLoarc şi ca!'c ~(' numeşt~ indus . In primul caz.'L'_---. CII cxcitaJit proprie sau CII auloex- :. . numit colector (C). d) Periilr. ccea ce are drept efect şi o mărire a t'urentnlui de excitaţie s. 1n realitate. dalorilă remancnţe i de la funcţionarea anterioară.curen.ctromotoarc face ca ş i in bobinajul de excitaţie s-ă treacă un mic curent de exdtaţje. schema unui ge nerator cu excilaţie' propri('. aşa (]al'. Dacă gencratorul este CU excitaţie proprie. deci n·ar putea produrc fiu· xul magnelic in illdnctor. cart' SI' in\'irteşte o dală cu ind. curentul de excitaţie este produs cbiar de generalor. b) () parle mohilă R (rolorlll). următoarele : (1) O parte fix:i SI (statorul) w polii mngllelici găseşte care produc fluxul maglH. Schema electrica a unui ~enerator de curent continuu (dina m) excitaţie cu proflrie. in bobinajul căruia se inducl~ o fort. Cind un nsemenea genera lor In· cepe să funcţionezc.Înuu sînt.11 cilindru ClI IUH1('I('. tn Iigura 16-Î <. Din această cauza. tctrapolară (cu ·1 poli).272 Părţile principale ale unuÎ generator de cUl'('nt ('. p în ă cind SC' ajunge la saturntia oldului din circuitul magnetic care corespunde situaţiei de funclion:ll'c normală a ma~inii. N şi S.:lic ş i poartă numele de illducfor. de către lin mata!' primar (Dif'st'I.ont. care dă naştere la o rortă electromotoarc de vnloare redusă. c) 1. forţa electromotourc creşte. Cureutul de rXl'Îln\it' poate fi produs fi(' de o :-. iar in al doilea C:JZ. Schema e:lectrid a ge · neratorului de cu ren t continuu (dinamului) cu excitajie separată. iar in figura 16-8.

15·9. faţă dc axa iniţială oriz ontală a cîmpului induct or (fig.'. Se nslll a ce st or linii esl e de la ~ tÎn grJ spre A ~A A a) a _ cim pu l in d u C!Qr .2. a). Compunerea veclorialii il cîmpurilor magnetice din generaloru l de cu reni continuu. 16-lU. c. 18 El~lrotehnka generală . al e c ărCÎ linii de forp s în t trasate în figura 16-9.. cimpul rez ultant. Axa pe carc se găse sc Ilt'riilc ('orc~pllnd e cu axa polilor.:.A a cîmpului rezultant estc înclinată cu unghiul Fig. care rrcează in jurul său un cîmp magnetic propriu. Imediat ce generatorul înecpe ~ii producă c ur(' ut în circuitul e xtcrior. In timpul în eare generalorul produce curent în circuitul exLerior. vectorul OC.lorit apari\it i cJmp.12\ DC SCL U I \ BC:J etia in d us ulll j este Ull !'('no men (]. unde vedorul OE reprezintă cimpul inductor.eacti<1 Înd usul ui: cimpul Indu s . " "Im pul reLultan t. Sensul acestor linii este de sus In jos.ţ iouc azi'i. Se preSllpU1H' c5 nn gCJHcra( of de r urellt con linllll fUll c. Se nslll de rol. b.U Il1 est e ind ir :. b ~ ~) Fi!. o: în sensul mişcării. dreapta. care dau un cîmp magnelic rezultanL. iar vectorul OA. ('xislă deci două cîmpuri magnetice. cîmpul propriu al indusului. bobinajul indusului va fi străhătu t de un curent. astfel înt i L n u ~e prod uce c uren t ele ctric. (/ . în Întrefier.lt în fi gur a 10-9. ::t(ie a ind ns ului {'~tc a cela indica t (le s ă geţ i în figu ra 16 ~~L Cîmpul magnetic produs de inductor ~H'C lin iile de [or! ă a ~ lft' l dU jl il C. R.ll11 i p ropriu a l ind llsulu i ~ i se man ik$Ui prin dou ă ('["de impo rtante r ar" ~e analizead\ mai jos. dar circ uit ul e xterior de ut ilizare este intr"rupl. Compunerea yectorială a celor două cimpuri este arătată în figura 16-10. REA ClL. 16-9. ale cărui linii de forţă au aspectul din figura 16-9. Axa A .

. Aceste seÎnte i produ c pierderi de cne. 3 _ I"mele.bitc:J.ă curcut. Cimpul propriu al indu5ului suprapuuindu-se peste t". Spira s se găseş te În figura 16-11 .e .urCJI\. i"i .se roteşte axa perii lor in sPllsu l de rotaţ.MUTAŢfA 1n rigura 1G-2 axa pl"riilor coincide cu axa polilor .lI1. are loc o deformare ~au o dislorsiull e ti dmpului magnetic. Acesta este un efect al fenomenului de reacţie ti in· dusului. Cînd gencralorul iucepe sil produeil ('. scÎntcile in(:C'p să reap:l . foarte I'Cpecle rokclorul. rig. se ohsen-ă apari ţia Ull01" scintei Între eoled or şi perii.rgic şi toLodaUi llze:Jz[. 16-11.presupu s drsHiş urat . a _ I il) I b) In fi.llgeata orizonlaHi.oIlstituic indus ul şi deci relnctanţa magnetică.~llra lG-ll s-au n'prczentat o p~rie imprcunll cu c. Dac:' . cu atît va fi filoi puternic cimpul propriu OC al inc!usului şi deci cu atit \'a fi mai mare un ghiul de înclinare «. CO. Dacii se roteşte şi mai mult axa pcriilor. observă o micşorar e treptati'i a acestor scintei iar la unauulllit unghi de incliHarc sdntcile di spar com plet. Trecerea pcriei de la o lamcl:i la alta se numeş t~ com/lta{ie. Cu cît curentul dehilat de generator este mai intens."Qlt)u1. s-a văzut că axa poli lor coincide cu axa CÎmpului magne tic indul""tor.iteY<l Jamele de col('('lor . . poziţIa ComutaUa: I 2 j perll!l lnalnttde (. O<lr m kş orarca lorţei clcctromotoare are drept consecinţă diminuarea tt' nsi unii. Accnsta este un alt efect al reacţiei induslllui.ie :J indusului se. Aceasta provoacă o micşorare a fluxului mag neli(' jfl(lUclor şi deci o mitşorare a forţei electromotoare E..Îc.7. iar.precu m ş i dtc\-n spirc din bobiuajul :-tdusului. gcucraLorul nu d(. TJaci. 3. U.274 După cum se vedt~ din figură. a tmu"n(e de co muta!. t> _ poziţia p~rl"l dupA eomutaţie : T_ 2. Se presupune că inclusul împreună CII colt'elorul St~ deplasează in sensul indica l de l.impul in1uctorului măreşte saturaţia magn etică a oţelulu i care <.

:cntul urc 1I1i anllmit sens in spira s. astfel Încit se prod uc scintei la colector. p e de altă parte.). I'xpresia ri2 c~ pătă o valoare suficient dt~ mare. astfel indt nn se mai produc scîntei la colec to\". forţa clcctro· motoare indusă in spiră este nulă. şi (leei.ia 1. Deoarece. 16-9. in timpul cO!llu tatiei. Neexistînd cu rent.oarecl' sup ra faţa de conLact din tre perie şi lamela se mic şorea z ă tlin re in ce."I T CO!<TI:NUU 275 illfigura 16· 11..e forţă c1ectromoto::ll"('. spiTa in romutaţie se găseşte În acesL caz rată de liniile de Iortă. mici particul e de metal să ~e \"olatilizl'ze. schimbarea sensului cure nluluj trebuie să se fac. pentru ca. Cind generatoru l incepe să prod ucă CUI"I'nt. adică Ia ft:! ca ş i in spira diu figura 7-2 poziţia 1. de. devenilJd incandesccnte ş i să producă astfel scinleilc de comlltaţie.are anilli l ează (anulează) scinteile la colector. se o bţine ca spira in comuta ţie să aibă din nou planul său per· pendie ul ar pe direcţia cimpu lui magnetic rezultant . sarcina utlui generat. va induc. reglajul con linu u al aXI' i p eriilor in rap ort cu sarrina este greu de realizat. se rt'l'lIrge 1::1 utilizarea (unor poli speciali numiţj poli dt 'Il . pentru această poziţi e se v( ~ dc însă în figu ra 7-2. tn figura 16·2. curentul şi -a schimbat sensul in spiră. ia r după ('omutatie. c că există forţă electromoloare de iuducţi e i n spiră. c. Pi eca n~ vuloan: a CUl"cot ului produs de generator neces ită in să o anumită rotaţi e a nxC'i pcriilo\". rezistenţa eledridi de trecere de la p erie la lame-Ia care o pădi. fntrudt com uta ţ.!rc este ind usă In această spiră de fluxul magnetic indudor.şte pedo.. Deci. nu pot ::Ipărea nici scîn tei la colector. pentru n nu avea scintei la coleclor. tot iu acest moment. cUJ. pentru situaţia din poziţ. iar spira În co muta ţie a rc planul său perpendicula r pe direcţia liniilor de Corţă. (fig . c.1 rapid. cure nlul prin spiră şi lamelă nu este nul . mod normal. Dac ă axa periilor se depl ase az ă in să cu unghiul o: tu sensul de rotaţie al iudusului.MAŞINI :QE C1JRE. curentul va li nu l. de comuta tie.i a se [ace intr-ull intcryal de timp foarte scurt. axa CÎmpului magn etic rez ultant se roteşte cu un unghi oarec.C'usul iniţial al curentului. li dupd comutaţ i e. Tu consecinţă şi in spira '1" din figu(a 16-11 va exista o forţă electromotonre in timpul co mu taţiei ş i deci va exista u n curent electric. D acă $(' noteaza cu 1'0 această rezistenţă şi cu i curentul care o parcurge. dacă dina m ul nu debitează CUren t a"u ci mpului magnetic rezultant (c onstiluit numai din ci mp ul induetor) coinride cu a xa potilor. Astfel cum rezultă din figură . tn momentul cind lamel::! ~pirei s piirăse.are CI. Aces tei schimbă ri de sens i se opune o fortă electromotoare de au toi uducţie care a pare îu spiri\ şi carc tinde să me nţin 5 l'. din cauza c5 ldu rii dcgajntc prin efectul JouJe-Leuz.sl~şte creşte mult.or poate să varieze În t impul funcţionării sale. astrel in cit ar fi nece~ar să se realizeze Ull regla j continuu al axei periilor. ate sensul opus. ca şi spir3 din fignrH i · 2 poziţi a 2. înainte. Tn cousee in ţ:l şi in spira s din figura 16·11 IlII se.S·a v ăzut in figura 7-2 eă. Curentul din ~pira in comutaţi e depinde de forţa clcctrOl"!lOloare c.

:llic s int t rasa h' punctat.~tt' .\ HELOn DE CUn r·: NT CONTJ KUl' Ş I C.("IJ.ul d . sau !>[i se mirşorezc fluxul mH.i tii (coboriLo3 rc ).6 ELECTROTEHNICA CENERALA <:omulu(ie sa u poli auxiliar. Pentru a SI' put!':l '·flri'l Clll"t' lIlul de excita~ic. eu RI rcoslatul <1(> cxeita\Îe a l unui g('!w rator de curent conLiuull cu exeit'llia St'paraUi. in consecill\[l.~lH.t:rcalca.'iÎlln~a L" 1.'Lic indurt. jar te nsiunea U scad{' .>1l t.] se IIl. Bobin ajuI p_olil.. Il' rHl~llll l rJ erl'şLt·.2.[('{"tul rt~:ltlic i . P c măsură ce cur.'i ded.lcl:"] valo:l)"c. {'urba este uşor desI:t>tldc.xcit<l\il'. 16-12) se a şa z 5. curentlll dl! excilaţ i e i.0. A ceastă s<.'. rolilor de comutaţie 11 şi \ Aceştia EXC IT.l in \.~ exdllllie. adiell penl. D UJl:i cum reiese tiin figurii. SI' itll.~. CU1"('otul din hobinajul polilol" de cOlllutaţ. c.J.lll s { cre.:id('rc 3 tensiuni i p oate [i r epre ze nt ată.-12.'II·t"trOIlH. elI' a~eI1Wlll'.':Jlnlui rl . curen t. yaloan·:t fUr\l·j c]eetromnt031"(' J~ ('sle propor\ionalii eu flu. .5 t. lf.or de co ?" utaţit! este astfel ~cali zaL . \ TO.. \ce~t flux dc·pind. iar cele ale dmpuilli propriu al i nrlu~lIlui. " c ip~li 1 ' . se IIl{'n~ill eOll5talJlt' . la rindul ~ău.or şi.. trllsiulIl'(j e~t(o cgal[t c. in gol. eUl"e este cauza apanţiei sci nteilor În colector. s('cinp. 1n rtgura IfI-l :1 s-a notat.Juza r{'ad icÎ iu<lu~ullli .\r("lIsd sali s::i ~c sc .' (fig. t·U linii pline. lini ile (le for!!i il ie cimpului ma gnet ic ni polilol" de cOIllul. trchuie. adic:t s5 ~e m5reasc(.\CTEHISTICILE LOH EXTEH:\"E 1. eompel1!'an'a ~(' face 1 oril'\' !-. S-:l arM a t.\R. intre p olii prins se Înfăşoară un bobinaj in sene eu Clrcllltlli prm care Lrece curenLul produs dt! generator. Poli de to· depindt' (k fol"\:1 dt'ttromoto~lre 1:: In ('011•• mUll1lî~. grafie uşor priulr-u ClIrh:1 ca in figura lu-ll. d{'ri ş i Iorla \. cit şi din e.t03n:'. ]Jupii nun 5-:1 :lI·:'laL. ca re constituie rcusluful dc e:ccilu!ie.lrdllu. de tun'ntul de e..1 II J . aUt din cauza lr-I"W:. I"l'zultii c5. DacA nu se m ancvrează R . for~.\ TJ A (d:~::\"I·:n.' lltnl pro. iar (.ie fiind an· l a~Î ("a şi ni rt.. pf'ulrl1 a Jllllt':t m5ri sau scftcll'U l('nsiunea la hol"tH. încît dmplll magnetic al acesLor poli ~a fie egal ŞI d~ ~('ns contrar cimpulUi ma~n etic propriu al indu~ului .u f()j"ţa dct:lromot oarc. ~."111 magneli<" induetor (» .·ire\litul săli O rn:islcll t·li \·arinbilii. I~ jurul.:. In fi gura lu-12.1I 1 din indus.l. Deoarece rezistenla f csll! mică.ro mo loan:. hOI"lll' Fig.

('~l\~ '~--.. Irebuie să Sl.JI~iUl!l'a la hoJ'lll"](' circuitu lui exterior şi clIl"enlul tlt'bita! il! :!cd:Jşj ('in'uit exterior !'.. U R< T R' . 16-13. COll ~ l lln[ii .separate. Filo(. n\.'n~a l"!lllefl' n de te nsÎullt'. ca. diferen ţ a dintre tcn~iullea in . şi in cazul e:\.'o3. .(//"W'll'ris ficâ.isticJ e x ternii li t!('lIt'ratorul ui de CUTen: cont inuu cu elicitajie 5epatal :J .iau compol!!ld). In figu ra lG-15 cslr rcpt'ezl'JJtat::'i s chema Ulliii geuerator CII C" Cltaik' rk ri\'aiie (eircuiLul .1 lt'n siulll'fI ill fillH'ţii' dl' CUl'('tll ul dt·hilal (celchllie elt'mrnt{' rfimillind uesehimIJatt» eOIl. f--~=::::::2-J E u Fi!!.sla H' Ulie şor(..ă şi la honlt'le circui lulu i dc excitalic. Dou'il generatorul \'sle prc\'ăzlIl eli . p('ntru a o IIH"ntillt' con~lalllfi. l"l. lt'nsillll\'a la bonw cre:. sede ş i IlIi:c/t'l (tompusă :.I'(·ct' generaL()l'ul trebuit .tt' . Pr(~supunÎl1(1 tl1ratia COllstantfi.' IlUIl1('ş!\' (. CurenLul d e ex('i tnti(' conform Il"gii lui Ohm . Deo:ul'ct' ac('sUi rllrhi'1 t'al'aC'trristÎ('{! pri\"l' ş tt' t(.gol (t~gaIă eli forţa clcctrollloloare) şi tensiunea la pIinii saa'iuă in {'~te de llumni 2 . att-'asta puate fi ('xcilaţie rlen/Ja(Îe (sau parale l). cllrcuf.'asdi -şi rUH'ntlll (le ('"citaţie i ~i prin lIflllare I"or!a ckrlroulOtoarl' E.(' cun~n{lIl de t'xdtal1(' prin mărirea ff'zisll:'uţei reo~tatltlui de t·"citat ie.eitUliei . exlerlll1..ilzii r('zi:'ileJl~a. t.1 run!'tiollcu dt' ohkt'i ('u () tellsiull('. Ptnll"ll ~\c{·a. pe mi'iS1Jl'[l CI."ti l uil' () curMi C'(If/t('(eri.[!. Csracte..ul 1 produs dl' gt'nerator t:rrşte. Schema gene' ratoruluÎ de curent COrl!i. ~fi ~. F"l ul t'UID \-ariaz.('cS:lr ca Jlt! mă s urii ('r !.. !lUU cu exdiaţie separat 'I.toruhd.(' lllZII1.ic fa la d(' drcuilul prilldpal).indusl1lui poale fi compt'llsal in lIl!lI'C parte.. Dl.rrmenul r1 t'l'('şfr.il· ('x('jtaţie se gltscştr legat 111 <lcrival.ensiullen C In borne scudc.'xeitillie proprie. 16. ~pn' :1 comp l.' lIlic~or('7. 0"1" tCllşiullea i' l'ste :lplicat.· . 3% din tensilloea in gol.'oHatuluî !I{' t'x c i laţi(' Re' Da{'Li ~nrdH a g"ll rratorului s {~a{!t.~(i cil a gl"ucr.

va fi feda bi grafic de o curbă . Schema genera· torului de curent continuu cu excitaţie derh·alie. apare o sc3derc suplimenLară a t ensiunii. illSil lcnsiunea la borneIe g{'neratnrului UII ya m:1i fi e~a!ă . R' I i Fig. Gencratoarelc excitate in de riv aţic sfnt de ohicci a~tfeJ /'onstruite..t e repn!zcutat schematic Il!"] ge nera tor Cll excitaţie <:erie (hobinaju l de excitaţie cde legat in serie cu circuitul principal al maşin ii ).ş ti e că forţa cleclromotoare es te proportionalii ('"'. in fu ne-ţie elt! .15). R eglajul tensiunii ~e ohţine Lot cu ajutorul unuÎ rcostat de excittilic R e> montat in circu ittll de cx citai ie (fig. la rindul S{lU.-.ur~'nl.27f1 ELECTROTEHNICA GENERALA in ţare Re esle rc~istenţa reoslat ului de excita~i e. c~te montal in dcrivalie raţă de bobinajul de ~xcitaţi e .l curentului i de exci taţi e.5% d in t e nsiunea În gol. currntu l (1\. se presupune deocamdată că maşiuîle funcţionează in gol . carc va a\·-ea ace e aşi inrii\işarc ca ~i curbn tie maguctizare (curba de mnguetî7. proportional cu intensitatea dmpldui magnetic JI. tn figura 6-17 e:.1 fluxul magnetic induetor (1 ia r acesta ede proportiollal cU inducţia magnetică B. curba Uo=F.CX(' jtaţiI! l·. Rcostatul de exci t aţi e R . curba caracteristicii externe Y3. D:tcâ SI! presupune acu m efi gencratoru J înrrpc să producă furl'ul.ăderea ele tensiune este de 4. trmiunea Uo in gol este egală după cum se ştk CII forţa ('lectromotoarc E. . ia. De as(>ml'[Ica sp .are an-tlii cum yari:lzi'i intlnciia magneticii 8 În funcţie de Întcllsitalt!u cimpului ma~netk.r n' . şi deci o nou:-! sdidcre a tensiunii U. Il )...-. III figura lG-1S. Pelltru a vedea cum variază lcmiunea U in [ullcţie de . în co n secinţă. că variaţia forţei c!cctroliwtoarc /::. $~f'.:arată 3ceast:1 ya1i:l\ie. 16-16. In acest C!l1. care este. ÎnCÎt la primă sarrin5. d~rll". 16.. Re l aţia arată că.-. urelltul 1 produs.. la o scădere a tensiunii U (datorită creşterii sardnii). fi mai pronunţat deS(:c ndcnlă uccitin cazul excita\iei ~cparate. Caracteristica externă a gel1eratorului de curent continu u cu excital ie deriva tie. Fig.ul de t:'xritaţie J. u E . 16· 15.__U ~xc. care produce () scădere :.~lc practic ega l cu curentul produs d!! g:cl1nator in cin· uilul ne lltiliz!ln·. u ~xc. după cum arată in figUfCl 16-16. deoarece scă derea curen tului i provoacll o scădere a fo r ld elcdromotoan' R. Rezultă ).. rcziste n~a bob ina j ului de excilaţie.

adicii.MAŞINI DE CURENT CDl\""Tfi\o'"UU :.>i 9 (!U tcnsiun~3 dală de curba Un din fig'ura 16.I arnt. Car. Fig_ 16-17. clIrba C.ante prin efedul Joule. dac ă din ordonalele curbei Ve se scad ordonalele dreptei r1 se obtin ordonatele curbei U.'llă de dreapta rI din figura 16-1 8. prin 1l11Il:C\Tarea sa. fig. Schema genera · toru!u i de excita !ie mi."( variaţia Icn :>iullÎi În fl1nC'\ic tie u v C s i o i Fig. de oarece asLft'I. Schema generatorului de curent con tinuu cu exdtajie serie. ar fi fost pa rCUl":> de inlregul curent J produs de generalor.poate fi reprezent.). In con se· cinţă . ~Ia~iua arc (louă bobin::lj c d~ {'witap<.z.' Jll"inlr·ull maxi1l1 ~i dllpi'i nt~'t'. t. din ('RI1W căderii de t('u· . CaracteristiCi! exIernii Il gencraloru!ui cu excit~lic mixtă.a extern'l tul prod us. etl 1.'l incepe :<[\ scadă. In fij!ur:\ lG·20. siune provocată de curentul 1 În ~ircuitlll indllsului ge neratorului. ~c rtgle:t7.1 Început ll'nSi\lnen U c n:ştc o dală cu curenlnl 1 pr(ldll ~. 16-20.lclerislic.ă numai fl uxul m:lglI('t ic inductor (dUc{l :>·ar fi interca lat in ~ric (·U t· xcitaţia. care arată rum variază tensiunea U În funcţ-ie de curen· ---4---u li ci 1 I Pi~.dă. a gel1t'ralorului eli excitajie serie. Felul cum vnriază acellstă cădere de tensiune rJ unde r este rezistenta indusu lvi şi a polilor . dind loc la picj'(lcri im[lol·. Se n'dt. H('oslatul de cxcitaţi~ R e !'c mOlllea7.Len. '-t in dt-riya!ic faFt d e hohil1Hjul de e xcitaţie. 16-19.ric şi al t ul În d('ri'· aţie. 16 18. rurba cnraeteriJoolicii l' x(erlH' . : IInul in ~e.18. npoi tr('(. In figllra 113·10 es le rcprezeutntfl schema tlnui gcneratortu ('xcita!ie mi:xt 3. .

sali :1 \"lnd o bobină eu micz de ot. dacă ar ('xi<.1} irei poli de o construcţie speeialii. să compenseze cît mai bine ciirlC'l"jle de tensiune dat. incit ~'ă ~e limiteze Yaloarea curentului.ta numai excitaţia deriva ţie.C gl'w'ratoan' rk ('un~nl conliuuH (' u c: jta!ic v ~ler i\'a~ie şi mixUi . rezistenta R' a circuitului de excitajie de [50 0.?l. Penlru a se ohţillt' carad:eristicile necesare S(~ !'t~ alizeazii diferite tipuri cO!lslructi\·e.tallUi. Care este tensiunea U la borne şi c llrenlul i de excilaţie? Rezolvare. U R' unde: lj = l + î.5. Cea mai 5:implă soluţ.n"e deci po~ibilitatea de a menţine tensiunea la bornc practic eon.. la carc polli ~i carca~a au de asemenea o COllstrucţie spec. prccum şi generatol"ul şlln[ magnetic.'.. Forţa eJectromo!oare E a unu i generator normal de cu ren! con· tinuu cu exciiaţie În derivalie (fig.xl'itaţiei serie este suficienl de redus pentru ca ordonatele curbei C" care rcprrzinUi o (T('~t{'fC a tel)siullii. Tt'nsiunt'ademersillgo ll~ sLl~ de obicei (k 10 . Se mcnţjonează de asemenea gelleratorul cu {rei perii şi cu patrII sau ('. deoarece este parc. rezistenţa ri a indusu lui de 0. 70 V. mul t mai mir. . 16-(5) esle de 230 V. Bohin:<juI t'xeitaţiei serie are un Humăr fE'dllS de spire eli sec:tiunc mar~ ..oriti\ curbei Cd.urs de intregul CllrenL 1. Deoareee in limpul opera!-id de H!rlurii pot apărea curc!lţi foarte mari. O alLă so]upc o dă .lib:l o a~tfcl de caracteristică. . pe ciml hohinajul excitatici derivuţic are nil 1ll1mflr mare de spin~ cu ~('cţilln(' mic..el în circuitul prilleipal de sudură. dacă ar exista llumai exdtaţia serie.~. incit să dea lin flux magnelic conl-rar aceluia dat de excita ţîa separată. iar curha C. spire pe pol. Fii :. [ii 1':1 a fi Iw( ·t'~ar un rcostat de exeitaţie.<:pusă. Se considerii relaţ i il e : Ş ll =­ '.Q.iaIă.' rorO~t. obţinilldll-SC curhn rezullantii C". dintre care se arata mai departe cÎli-ya. Num{\nu de spire al {. dut! Tariază ~ardlla. In practic.ie 1) drl generatorlll CII excitaţie in deriva ţie cu nllmăr re{lus dt'. SI. Un tip ~pt' cîal de genera lor (Il: cun'nl continuu este generatorul pentru SlIdurii. GcncraloruI de ~'xrit a~ie llIi:\:Ui .280 ELECTROTEHNICA GE!-i'"ERALA variaţia curentul produs 1. tensiunii. fiind parcurs de curentul de exeibtie i. Acest gC!l('rator are O cxcitat-ic separatii şi iucă o ÎDfăşurar~ de exc-i taţie in ~erie C1l eU!"elllul din indus astfel di.1. geueratnrul de sudurii ln'huj:. i:lr în C2Z {le inL rp rupcre a arclllui tcn~iunea să creascii repede la yaloart':] (le aprindere a arcului neccsar sudurji.'Ienera forul cn excitatie Î/I serie di{erenjiahi. Aplicajia 16. iar curentul 1 debila! in relea 20 A.

t' HZ (t. forţe i \' electromagn('litt' ('arI' ~t~ excrdtrl asupra cU]"t'n\ilor din cimpul m:\p. ](. SrnslIl (.l\-ind H'Jlfll! . iar polii negativi între ci .. trebuie.\L GEi\EHATOARELOR DE CliREKT COI\"Tli\TU Pentru ea dou. Cunform ll-gii lui T.:f~('tlll ~t' opune ("auui). 5. se U--2 !9 V !l." ului {' ~I t: acela indic:t 1 pe figurii.46 A.\n rcp{~.MAŞC\'I DIi: CURENT CONTiNUU 2!H lnlocuindu -se valorile nUlOE!rke. rndtn'~rea generulorului de curent continuu care .Iri' antrem'ază m<J~ina o roLe'}tc in st'llslil in{lil'ut el(' sl"tgl~ala $. loarel' illdu.IH'lie (.~lci!l .lllal schematic indllcloru! şi indnsnl 1111(>1 C\lfel11 ("olllinnll. i-=t.i generatoare dt:! curent continuu s.ul"l:"lllilor \·[lI'{' ar. "mRSUL ÎN P AHALE L .'·upUlll" ("[1 motorul (".\HE .tr in ("ont!ll('ma~in i de- .5(20-'-i) _ li 150 . se obţin ecuatiile: 230 = U+O. PRL\CIPI CL DE FL'\CTIOî\".i nt>cuooscu!e.l·LU DE CI:HENT cO:-\T1t\-m.s~le.z(. In figurA I fi-21 :.-\L :\JOTOR.-. Se pn·. I'1I1usul şi în· dunorul Tna~illiî de cu· rCIiI continuu.:a lIibii il(ccaşi tensiune ~i S~ se lege polii poziiid !tltr~ ei.'i fuoctione~e in paralel.~_.----" Fi!!.li\: leagă In parale! se obtine prIn mărirea cxc:iu!ieL d~ să 6.-21. ReZQh-ind acest sisl em de doull ecuatii eu dou.ollstituj~ IUl C/lplu elcdrolll([{Jnelic N::i .

262
siig(·ţ ii

ELECTROTEHNICA Gl:."NERALA

/, Se ~lie că puterell dec:lric.ă P produs:\ de un generatur cu forta electromotO[lrc E ('5.te dată de formula:

Îu care ! e~tc curentul produs (le- gt"Il(·ratol'. Puterea mecanicii care este dată gcncratol'ului dE' că t re molor este egală ('U CD:, unde C eslt' cupluf molo/' produs de motur la arbore, iar D: - v ileza ullghiularii la arhor.~. Dacă se race ab!ilractit' de pierderile tarc au loc in generator. UI'I'!'t cuplu Ulotor poate f j considt'rat ('ga l cu cuplul cleclromagnl'tic rezi~tCIlt. in n('('H (';:IZ. se poalt· !'cric:

Din relalia de- mni in a inte SI! d('dIlCc:
C~ _ ·

EI

n

Deoarece:
şi

/; fiiud lin fador de propOl'!ionnlilatc CUll\lSeul:, iar Il ruJui in rot/min, se poalt' ~crie:
C=kXn<l>1

tura\ia genemto(16.1)

60 It X el)! = J{$J
1 ..

2:;n 60

u ilele s-a nolat :
60 _ 1<,. --:,- .. k N .
Cuplu! elerfrumagnetic rc:isfen/ fii wwi .?cnerator dt curtnt rOTllinuu esle~ aşadar, proportiollal cu {lu,xll! ml/glle/ic illduc/o l' tJ) ,\i cu wrenlul produs J, D:H:ă se prf'l;upttnc că se: intrerupt' l egă tura mecanică dinlre molor şi genemtor, dar ~c trimile dill{/[rl/'ij un cu]'{'nt elpctri c in maşina de curent continuu, r<lre ~ i'i :lih1l acela ş i l;ens ca In figura 1G-21 , ill~enmn{\ (:[1 capluI

dcrlromagnetic cu se nsul $' răminc. Arp:-l eUI,Iu C!7te rleunt tlll cuplu /fIII/ar e1eetromagnct.h', ca1'C rolC'şte indmtLl JfI11~illii in ~(,l1sl!l ,~', iar maşina , di n ~wnt'ralo r, a d cve nit motor, Dncă la arbort>lt, aCeslui molor eledric sc cuple:u:ă dt, e xclIlp lu, o Ula~illu-HIlNIILll, al'C:llita va. opune UII ('upln mecanic re :islefll, c:\ rc es le Invins de cuplul motor e )ertrom agnetic al lllOt.OfUluÎ. 1n maşina eleclridi., d!~\'ClJilă mo1or. ia nnşleTc. prin fellOlIlcnul ut' iudllt~ic cIecfromngnel.ic;'i, o for\_ ('It~clro moloal'e E ca ş i in eazuI generatolI

MAŞINI

DE CURENT

CO~-nNUU

283

J"ului (:lcctriC'. Aceas"l:. forţă electrollloloare poartă dc obicei numele fie for/fi eonlmeleLirOtno{oare, deoarece se opune tensiuuii U aplicată la horn ele motorului de la reţeaua. electrică de alimentare. Valoarea f orţei rorlraelcctromotoare este dată de aceeaşi relaţie E =kNn <li ca ş i În cazul gClleratorului. De asemenea, din ede arătate rczu l tă c ă cuplul electrom agnelic moLor al motorului eledric este dat de aceeaşi formulă ca şi cuplul dcclromagneLic rezistenl âl generatofului, adică este proporţional Cll fluxul m<lgnctic indudor <Il şi CII ('lIrenlul absorbil 1. O maşină de curent continu u poate primi o energie mecanică, pe care o transformă in energic e l ectrică; in acest caz, fUllcOoncază ca generalor e.Jeclric, 1" care cuplul elccfro magncLic este un cuplu rezislcnt. De asemcnea, maşina de curenl eQutinuu potlte primi clJergia electrică, pc eare o t ranSfounti În cllcrgi,! mecanicii; în lH'C:-;l ('az maşina rtJnc~ioneo.zu ca un motor I!!Qdric, la ('.(lrc cuplul electromagnetic este lin cuplu molo!" ("l!plul rezistent fiind un cuplu mecallic 1:\ arhon' datorit, cir ('.xempln, unei Ifla şin i-u n('lte allt1"C/lat~ ne motorul clrdriC". ;\Ia:jÎlla de. curent cont.inuu estc dcti rel'crsiliilii, ca de altfel toate maş i nile c!t·t·triC'l' ratat.iw'.

7. POR?\lHEA, HEGLARE .\ "ITRXflEJ
ŞJ

SC HDIBAHEA SEXSl jLCi DE

HOTAŢIE

1..\ l\IOTOHUL

DE CrnEXT <:02\]"1:'\("1."
T~'nsil!llca U care se aplicii. 10. borndv uuui motor de curent eon tin ml ln'huic sii compenseze at.ît. fOl"(,a tO!1t raC'kclrOlllotoare E tafc ia naştere Îll mot()r, dt şi 6idl'rea d(' LC!l~illlI C 1"/ i n jndm' . a,liră

(lu.5)
in can: r este t'ezistcnia in<lu sului. iar / Din arcasl;î
relaţi e

cun'n l ul absorbit.

rC7.ultii
l= L'-E.

,

fu mOHl,t>utu[ poruirii. (uraţi:) Iiind mieft ~i forla t'onLraclcdrOlllotoarc E e~tc nlir[i. Din a tcast.,i cutlzi'i ~i deoarece L('n~il1nca U a r('ţf>lci de alimclltarr I':-.ll: constantă, t'uJ"l!otlll I ,lbsor hil de motor la pornire estc cu mult mai rnar{' decit in functionare normal:l, dnll fort,l t'Olllrn cleclromotoaJ"e ("]"("')1;' la Yaloarca ci normală. lJenlrll a ~e esil:.t ca In pornire să se producă un ŞOI' Iwriculos de cure nt. se illlcJ"calează in sC1'ie cU indusuI o rezisteuFl YllrÎllhiL-I, n rilrd yaloarc se micşo n'azit pc măsmă ce m otorul îş i măreşte turatia. 1.:1 sfir::-iLlIl perioadei dt' pornÎre, rezisteu\" este complet scoasa din

284

ELECTROTEH!'<ICA GEN t:RALA

..:in'u it. Acca ~tă rezislen\fi \·:lriabiIă poarlă numele de rc()!;llli III! plimÎre (nu trehuie COnfundat cu rcostatul de c xrilaţ.i(' , care se găse:;lt' în c ircuitul il1c\uctorullli). S-a viizul ean' ('~te rolul .l"eostatu llli de excitaţi e In generator. La motor, (,1 lndeplincştc lin "It rol, după cum ~e V;] arăta mai tleparle . Din /,p]a\iH:

1/= -

E

f..;·~r'
=~- '

k .VtD

It X

(fI

L :)

~_t:

l)enareee ten u{'nLJI rf este practic 1H'g-lijabil (ci ti·\·a pro(,f'nli' poa le scrie:
/1-=- - - ' ([1

fa(~

dr--

"N

U

(1 G.G)

Uat fiind e[t motoarele de l'IlI-enL continuu fUl1 c(ioucazi"i 'in Ill od IlOl'mnI sul! l) LemillIH' U ('onsta uUI, J'ezulUi că turaţia It !:'~te in\·crs propor(iollnl ă ni fluxul indudor 41 . Prin \"ru"ia p a <lccstui flux ~ i' poall' dr-ti ohţine nil reI-!I aj al turatiei. \" a l"i aţ i a fluxu lui H'" obţim' În~â priI! IlW·I.:s rarea L"codatulu i de c xcitaţie. tn comedntă . nf~~t n'odal ~cl"\"e:;t(' la Je" larrtl fllmiiri lIl0 /0rui/.i . Penlru a ~c m ări tu ra \ia, trebu il' ~i"t se mi('~orezl.' fl uxul. ad i că {'"lIr('dlll de <,xd la\ie ş i invfn. S-ar put<, a C:l. păstrindu-H' fluxul t"omtanl, ~ii H' ohlin;1 illi regla.! <:I l lu r.!t iei prin variaţia tem-iun ii la hOI"llelc mOIOl"llllli C'lI ajutorul reu~tatl1hl i de pornire. AC'est proc('deu n u ~e nt ilizea zii jn~.i in pru('"tir:;'t, deoarr("l! ('~k IlCCCOllomic, dai. fiin d ("ri l"<'ost ntl1l de pornin' C~ I{' ~ ITi'lb ătut de intregul ("lln'n t a bwrIJit de motor şi prO\"o:\f:"\ o imporlanbi pierdere de ('ne rgic . Rezultă cii la pornire a rnolorului eHi' Ilt'c~~ar[i o n " zisten\ă marc in dr('uilul ind usului. pent ru n H' reduce uu·clltul uhrorhil de indus ş.i o rezi~­ t(' Hţit Illicil in circuitul dl' ('xcitaţ ir penlru a ;1\"(';1 un fl ux mare ş i. in t·on~ ('­ ('Iu l it, lin c upl u de P(}J"Jli l·(' puternic. Pe mâsurii fe motorul îşi mrirt'~le lura\ia . se H"ot r{'zl~lenţ{' l (' d in r<,osfatn l de p orni re şi ~c introduc rezi slen ţe în !"t'm l:\lu f de cxci t a ţie pină ("jnţ] ~c ajunge la fll n C'(ion:!rc;! normală. Trehuie :!\· ul lolfl(' :llma grij a, ali! timp tit m otorul t'~ le Hlh tcn~illll('. sil nu ~ e intreL"up :t curcntul de t'xcit:J1il'". (!co:!rc.('c. curentul ab w rbil d(' indus ("I"t' şLe brusr" la \"a lori fo~llte Ulari (di~ parc fort" ('ontrne ln tro mo!"oan:). iar a mul orul se IImba{ea:1i (i~ i mim·:;t c foarte mult ltlr~q.il)). S-a arătat d c uplul e lectromagnetic al motorului e~tc propor\ion:t! cu [luxul indudor (D :;i eLI ('llre_nllli :!i)sorbi t f. Se usu l de rola t ic dal de a('('st ("uplu c()re ~pUnd i~ ~clIsLJrilo\' cdor două măr i mi ilJ ş i l. Pentru a schimba ~Cllsu l de rotaţje al molorlilui trehllie să se sc himbe intre cle rie legiHurile la hornc le cireuitului de ex citaţi e (prin acea sta se sch imbă sensul flu xulu i <1». fk lcg5 luril(~ la bornele indusului (prin aCC<1sta se sehimbll scmu l curentului a bsorbit J). De obicei se schimbti scusul C'Ul"elltu lui de ('xcit'ltir-. C<1rc arc o \"aloare mai micii"

MAŞINI

DE

CUf(E.~T

CONTINUU

285

S, DIFERITE TIPUHI DE )IOTO,\HE DE CCREE\T Ş I CARACTERI STJCJLE LOi{ l\IECANICE

CONTI1\~U C

Ca ş i generatoarele de ('urcnt cynlinuu, m oloarele (](, ('u renl continuu pot a w a diferite f,'hu'i de ('xt'ît" ţî(' , III fîgur~ 16-22 este r(' prezentaLă schema u nui molor ('Il (',Xcita ţi(' ~ ('pa n.lth, La 1111 m olt;r intl'fes(,3z:Î totdp<ll1 na să S(' ellno~s('::i eUIlI \'aTi~7.ii t urat.i <'l /1 ill fU Jl('\ic dt, l'uplul C (e,arad('ri ~ lica lllli'ranic5). a tund dnd rt-IC'lallli' ('1..:'llH"llle ră mîn Ilcs('h imha t ('.

F i~ . 16·22, Schem a maIorului dE' curent continuu cu excitatîe
S('parată.

Se ('un osc rela\ iile:
11=--, -- '

{,'. TI

,.
Din a (l ol1a
rdaţiC' rezultă:

k .\' 1'1

C 1=- ·

M

I n l l'odud tHl

a Cl' a~!ii

yaloaJ'c h prima rela tie'. sc ohtine :
11 _

...!:'-- - --'_ .
kN
(jJ

k K .V

l']l~

C.

(1 G. 7)

De oarecc h ' mÎtllwn L' aplicot;'i maior ului c~te con s tantă. iar fluxul (1) este (le asemene" comt<111l. I"el a \ill demaiinaintearalrtciipl. mi.lsură ce ruplul C cn~ şll', turaţ.io Il scatll', Curba de Y:Jriatic <l Lllr:l\it'i are as pecLul din figura lQ-2:l. O daL!i ('Il ('J"l' ş tt'I1' a cuplului. Lllratia scade putin. a~tfcl Încît In cuplul nominal de piin ii sarcÎnil. scfld{'l'ea e~ le de 2 ... 3% din [ ura\ ia Ilo in gol. .:\J otont! ar~' deci o turaţi<' prarlic eO!1Slalllil.

'86

ZLECTRQTEHN"ICA GENERALA

De obicei nu esl.e nevoie ca ex.cita ţ i u motorului să se ia de la o sursă dat fiind că. există su rsa care alimcntcaz:1 indusul mot.orului. D e cite ori este nevoie de un motor de curent continuu cu turaţ,ic practic consLantă (Ia maşini-unelte, vcntilatoal'e, pompe şi altele), se întrebuinţează motorul cu cxciLaţic derivat.ie, a cărui schemă este redută în figura lG-24. De aici se vcd(' că {'Îr-cuitul de exci(aţ-ic este legat În dcrivaţie fată de circuitul
separată,

n

'-_ ___ _ c
O
reni contin uu cu excilalie 'fOparatii.
r-ii!. 16·23. Oir"ctcrisica 11lel:311iCii a mnlOTu]ui de cu-

(,

Fig. 16·24. S<.:hemll moloru lui de tureni conHll!lu cu excitaţie deriva tie.

priJldp .. l al indu!'lllilli . Deoul'l' ('c tensiune:! U a reţelei de :llimelilare ('slc ('on~lallUi, tlm·n!l1] (](' exeila(Îe, d,·('j ~i [luxlil ilHluc! oJ' ponte fi d\' Mi('Wl'n('n mt!tl\inul. ('onsl.~lllt , a,~tfel incit rar<1rtt'rhtic:1 mcr~1l1ică n acestui Illolor este i(]enticu CII accen a moLonllui cu excita tic sc parat~, Scăden:a de tUf<qie. intre mers ul in gol şi mersul 1;) plin5 ~arcină. este de 2 , . . 3%. La motond CII excitaţie dclivatif' trebuie toLdt'jlln'l obser;at ca reos[atul de e.xcitaţie Ht sa fie legat intr-uu Pl1ll(~t P (fig, IG-2.ţ) Întrt' reostatul de pornire H p şi reteaua de alimentarl'. Ll'gnrea intr-un punct C<1 P' ,de exemplu ('st,(, /.!n'şi li.i, dca.trect' În acesL rllZ , curentul de exe itaţil'. cl eei fluxul inductor, este influl' uţal de pozitia rcostnlului R p , In figu ra 16-2.; c~tc reprezentată schema unu i motor de currnt cuntilluu c u exritaţie ~crie, la care bohina.jul dt, \'xci taţi c se găst'şl(' ]('gnt iti scrie cu circui tul principal al Îudusului. ,':ic ('onsiderii. rdalj ile d:ltC mai in ainte:

C=]\ <1> 1
11= - - = - ' . il ,\' <li (\'1

U

k.

in ('are

~~a

llotnL:

MAŞIN"I

DE CUR..E;NT

CO~-n!llUU

267

Deoarece curentul principalI trece practic şi prin boLinajul de exciacest curent poate fi considerat proporţional ('u fluxul inductor CP pc ('are-l produc<" adiei!:
taţie,

unde

"2

c.'"tt' un factor de propor\ionaliLalt' .

1
Fi~.

16·25. Schema mocu exclÎajie serie.

torului de cUft"nt continuu

+

Rezultă.

:

dao:.:l\ :se notea:dl:

tu COllse('intii:

unde S_ll nolal:
1 r== k~ .

I k,

JnlrorluCÎndn-sc ultima valoare obtinuti] pentru inllinle :1 tmaţiei ~c oh till C ;
kt
11 = 1;1

(j)

in expresia de lllai

vt Ve
( lG.8)

k~

undc s-a notat:

~ =k~ .
k,

288

ELECTROTEHNICA

Gl':NERALA

H cl<\\ia de mai inaillic a turaţid fi în Cllncl-ie de cuplul C araLă ('ii HUlli cuplu lllic îi corespunde o t.um\,ie mare şi, pe măsură ce cuplul (sarcina) creşte, tura\ia scad<> . In figura 1 G-26 este rcp rC'Zcntată curba cor<>spun z ătO<lfC ~ caracteristicii mceanic(' . Această caracterj~tică araUi rrl la pornirea motoruiul dnd tura~ia Il este mică. cuplul este puternic. Din accasUl cauză, ascmenea motoare se lltilizeazii in special la trac~iun(' (tramn,je şi locomotive electrice) ~i la unele mararak unde ('ondi\iil .. de ~p]"\·irin cer cuplu mare la pornire.

n

u

J

e
Ha. 16-27, Schema moiorului de clIrem conlinuil CII excit8jie mix t1l d.iferell[iulii.

Fig. !ti-2G. Carac teristica J;1<' ,anici! a motorul Iii sene.

Jn fig lll':l lG-27 ~(' aral5 ~: cilelll:l motornlui cu e.,riLalie mixt:] ~a~1 ('Olll POllllrl. 1;n :.I ~-rll1('nea molor <lrr dOllă circn iLe de c.\.ciLa\ie, ş i :inUlIlt' unul in <lc-ri\'a(ie ~i altul in 5('1"jr. raţii dc cirl."uilul principal al jnduslllu.Î .. \{:I;'sk dou:l circuit<, ~'in t a~·tfcJ hohinal-e. Îut'it flu:-..:urik maq:nl\Lir<, rrfp0 rLiyc să aihIi H'llsUri l'ollLrarii, O aSeHH'I\Ca e:-..:rila(î l' se 1l1l1ll('ŞtC difacn(inlâ. In acpst C:.iZ , pe m;ll;uru C{' cuplul motorului {Tl'.'jk. se olJţille ca s{'{nlerp,l de tura tie datorit{t e:-..:cita(iej deriyajic ~fl fit' COlllpcllsaL:l de t'xc.iLa(ia ~l'rie. InLr-adeY{lr, CIJld cuplul creşte hll·aţi:1 :m: telldin(a ~ă ~carlii : rreşlt'rea 1:11pllllu i Cil !"efpU!lrl!> îm5 unui rllrl;'llL 1 :dn;Ol:LiL d(' in (Jus mai marr. Deoan'ce' 1 rrcşle, J'llL\:ul H'rjr nc.')u' ~j ll1iqoreazii fluxul {kriv:d.ie. a5tfel I'nel!. fluxul r('l,ulJant ('str nwi mic ~i . in rQn:ic('in(ă . turaţin creşte pentru a r('\-('ni la \"aloan~'l ini \iaI::i. ~I()loar('k c u eXCi!<l~!e mix!::, diferenţială ali Însii dezayalltajul dc a IlU ayea () funcţionare ntfi;:ienL de sL:\bil?i, ~j de aceea sînt r:J]" utilizaL(· .
Cint.! cele două bobillaje dl' neiLa(ie sinL asLfel realizat... incit produc fluxuri magnetice de acela;--i ,<,cus. t'xeilaţia se numeşte adifiunall1 şi se ulilizeaz{! alllllcj tÎlld estc !lccesar IIIl cuplu mare. de pornire sau o mit'.')orare Importantă a tura (iri o dat!i cu creşterea ~arc in i i .
Aplicaţia f6·2. Un motor electric bipolu de curent coniiauli cu excitaţie în deri· valie (fig. 16·24) are o pulere la arbore P----;40 k\V şi este alimentJt de la relea cu tensiunea 'U=::OO V. Randamentul 'Ij al maIorului este 0.84 num Aru l V al conductaarelor la periferia indusului este 800. rezistenta n a lndllslr! u! este 0.1 1f. rez is tcnia r a circuitului de e:l:cîtaţje este 50 O. iar fluxul magnetiC inrludor ID~I,5 · JO -! W.b. Care este cuplul C şi turalia n a maiorului)

l\1.AŞmr

DE

CURE..".""T C ONTINUU

289

Re:z; oi\' are. Pulerea

cerulă

de molor de la relea es te:
40 (){j{) 0.84

P,=- = - - = 47 619 W.
"1]

P

Curenlul loial absorbit de la

reţel!

;

fl = ~.: = 47619 =238,1 A.
U 200

Curentul de

excitaţie;

i=..!!. = 200 = 4 A.
r,

50

Deoarece:

rezu!lă

:
f=Jj - i=--'238,] - 4=234,1 A.

Cuplul electromagnetic al molorului este:

c_ N

2;-;

iI>'I=~

2 ' 3, 14

·1,5 · ](J---..2·234,1 = 447,32 Nm=45,6kgfm.

Forta contraeleclromoloare:
E= U- ri ·1=200--o,1·234.1=176,59 V,

Deoarece:

rezultă:
rl

=~=
N'rp

800 ' 1,5'10 2

176.59

=14,71 ro lis=BB3 rotlmin.

9. CONSTnl;CpA

MAŞINTLOR

DE CURENT CONTINUli

in figura 16-21-\ Se arată modul În C:cIre sinL fixa\:i polii de carcasa ullei cu patru poli. La nwşillile moderne, carcasa este de oţel, turnat sau suclat ; la maşinile m:1J vechi, se execl1ta tliu foută. Polii se fabrică din oţel cu mare pcrmcahilitate maglleliră. Fiecare pol arc la extremitatea dinspre Întrcfier o talpă, care imbrăţîşea:ti't indusul ~i permite o distribuire bună a liniilor de forp in intrcfier.
maşini

1'J -

Electrotehnlca

generală

ci]f' Il{' locoUlotinJ(> t'ledricc.ului.'dc o a~tf{'l de hobiJlă în momentul illtrodu('erii in crt'st :i1urik 11'~pe(:('ivl" all' indnsului.::u apoi in cfE'stătllrilt· indn.:ctorului.. El (>stc ('oll. c).11l1Wldt! sint i1. 1. In figmfl 16-30 ('vIN·torul esl(' l'eprezt'nlut. pclltru tnllm'aie.<LitlliL dintr-o srrÎe elI.. e)\\se . semideschi-lie (fig:. 1(j~ 3 1). c .<:CTROTr-:-rlNICA GE::-IEH A r..it\ljl din l oiI.. ('tU'{' permif. Die~el-d c ctricc. lG~:~2 ) . 16-29. ("dc rllaj imp0l'tant(' fiind generaloarele ş i motoart'" l~ de curent COll tinUI! fol o. Colt'donll ('s lc ~olid<'lr pe nttl:\~i . fi). fn nt-public:l Socialisl:1 Homiinia se conslruit"sc ma~inî <lI" turclIl co ntill UII. IX 1:\1 întÎusul.1uri pot (i de~chise (fig. . fiind lt'gaLr de statol' priu interC. !:igl1ril.!i lo. 16·29. r> - . b) sau ilH'hi~!' (fig.t." ~tplt~li <t~uprn periei (fig. El {'~!e ('on~t.W:IISJ rni!~inii. j !. d se fOrmc3-ză mai I!ltîi hobinr. In figura 16-30 s(' \"t.' lall1clc dill (upru tare.op ul micşol'5rii pierderil or prin cm'\' n!i lllrhilJnari .}ca P<" care trebuie li-O exercite asupra tokctorul ui I (>ulrll :1 S{' ohiille lll1 cOlltatt hun se reaJizcazâ eu aj lltor11 1 unui n .t" magnetic ă. Lameklt formea. (ou d ut'tonrf'k nu se bol)int>3z::i in gC'Ill'J":t1 direct pc indus.. ş i troi!("ibul. leagă cll. a <I.' izolate.\<1 :CII !I. '~ al Fig.29() EI.pC'tdt> bohin(>[or.. Cond uct oarelc ~Înl :l şt' zate ilt cr{'~tăluri pe indl1S . Fiecart> laHwl."". Crest ~turi de indus : Ineh..A lndu sul geJlt'ratorului ~(' Cabl'idl tol din oţ-el cu man' prnncabijilale. Prcsiu .t! ~ tf' pt'rii silit fix(' Fig.lnumit unghi i7i jurul col. mediul unui SUPOlt.i:>1'-t un di~Jlozih\' . grafit ~au bro:Jz gmfilfll !> Î S('f\'('se la culegerea CIIl'(' llL.:.. it> :.' ]{j-Jj şi ! ()~31 reprezintă a!']kdtll gt'lwral nI utlei maşini de Cl1t'ent eon tinut!.di II)) ind eilindrie (fig.Olaic a tit intn' de. cit ş i Caţil de hutu c. 1'0:\1'(.. . în spaUu .j 1est(: n"atfl dl' butue print r-lin flispoziti\' In forlll:1 (le roadă d(' rinduniru. in <ln'apta illdusului. De obicei c:.i totuşi rot i cu un . C('Ii' mai obişnni!f' sint rrestftturilc dt'~t·hist'. A('.emldeseh\se ... in se.sullli şi apoi ~~. Pcrîilc se ('onf('t-\ioneazii din ciirbunE! tun' . . 1t1-29. precu m l)i m'ltoarcle.\ ('('~b· c r(>~t5. lr:l!<. r:ll'\' H' fjx('a.·:orL reglah il..' l·:t periîlc s~ se poat . 16-29.'1.

. de curtul continuu So<. .oI11inuu. Fig. 16·32. 16·31.:t '''lIşinii de curen t (. Fig.Q..:i al i~ta fabriclIt:i in Repub lica Rnmania. 16. Supor} f ig.291 Bo billă 1n curs de morltiITe pe indus.'\a~iTt. Perll! cu suport. FIg. . 16·:. Scejiu ne prin col~tor.

\PITOLC L X '"II MOTOAHE DE CtRENT ALTEn.X. A)l"a perii lor trebuie sA facfi cu . De<larece flu. adică de acelaşi sens. Diîicultah. Aceste IlH]toare au o car.iti\'. cuplul \·a fi pro por\iollal cu !Jă t riltul clIrenlulul ~i deci va fi mereu por.gate in scurtcircuil.>\Tn" CU COLECTOn.C. cu deos ebirea cii periii". molo r l.. .\ 7. se schimuă şi sensu l clmpu!u i rOlorie. sinI acelea din iigura. . SIE rn figura 17· ] este reprezental sche matic maiorul cu repulsie. pentru :1 reduce curen\îi t u rbionari ce ~e produc din cauu cimpului m~glle lk alternat iv. roTOR liL ~IOI'O F. Comutatia la motorul monofazal serie cu colector se relllizeaz. astfel inci t forta de repulsie se men ţ ine avind ca efect invÎrtireli ro l orului In sensul săgejii.~ul (1) !luate fi consideral pro porjiomll cu curentul absorbit. Rotorul sau esle iden tic cu ind us ul unei maşi ni de curent conti nut!.AT 3 CU REPL"I.~lll In faptul cii polii ~tl1t din lele. De aceea. MOT ORUL f. sîni 1".re un cuplu de po r- . Deosl..\\olor ul .A T SE nIE D acă un motor de curent conlinuu cu excilajie serie esle alimentat cu curent alter· nati v su b o \e nsiune eficace U. asuprll rolorului se va produce o fortA de repulsie În sensu! săgeţii. INTRETINEREA ŞI DEFECTELE JlfA Ş INl LOR ELE CTIUCE 1.'risticii mecanică asemăntito~ r e eli aeeea a moioarelor serie de curent continuu. sensul cîmpurilor mag netice. Daca se schimbă sensu t ctmpului slator ic.na cimpului magnetic S1.'birell cOllstrucli\'/i fată de motorul serie de curenl continuu COI1. Din această cBurtl. proport ional cu fluxu l magne tic indudor 1J ~( cu cu rent ul abso r bit j II dic ă: C"'-" K cIJ J.aloric un unghi diferi t de goo.ldl.ll poa te funcţio n a şi C ll curent alter nativ. Oac11 la un moment dai. chiar dacii curenlu es lt:! a lternati\'."fON()FA7. ele se utilireazii mai ales În IracHunca e!~lrică_ 2. roioric ş i statuTic. i1cesle cîmpuri compor tin du-se ca doi magneli. Slalorui es te ase mlinător cu acelR al ullUi maior asincron sau sincron monofazal şi se leagă la relea.l mai greu decil la motorul serie de curent cominuu. \"11 p u tea da la arbore un cuplu C.. lului alter· n nll! iv de ali me ntare este m ~ i mnre.'11 creşle cu cii frecvenja cure.

\T SER IE CU COLECTOR Slaiorui IIce~tui motor esle a~e!llân!l!or acelui. aparate eleclromedl(:~Ie etc. <li iuratiei !)i un cuplu put~rnic. Schema molofului trifazat serie cu colector. Fig. corn presaare. regJ. molor . Prin rotirea fn mod simul· tan a celor trt'i perii. Schema molorului trifarat derivat!e cu colector. s S~N / RoJr. se ob\lne reglajul tur~flel intre 50~Q şi 120 ~o (jio viteza de rotaţie ti CÎmpului IJIlignetic in\'frtitor. ____ 1 N .şi cu c"lelahe la cite o perie. Prin rotirea axei periilor se poaie. 1.J tu~a\i<:.J al unui molor asincron Iriiaza t. Schema motorului mOllO· iaza t cu repulsie. CII de exemplu in mdustrIa te:ttLlII. 17-2. venlilatoare. Ac~t.r 's Fig. 17·2).MOTOARE DE CU REN T A LTERNATIV CU COLECTOR nire puiernic. dar are Irei perii aşe zai e la 1200 pe periferia colectorulu! (fig. 17-1.se intrebuinţ ea za In cazurile in care esle necesar un reglaJ ~onomlc ŞI 1n . de exemplll : la ma!)ini de extractie. :\lOTORCL TRIFAZ. . dar are irei perii la 120" Fig. Fiecare fad s ia/mică S e~ie legată cu o extremit:de la r{'leslM d{' alimentare . de purl1ire ca.\TIE ce COLECTOR In fig ur~ li-3 l'"siE' rep rezent a! schematic aces t matOL Slatofl11 S este asemănător attlJuia al unIIi molo r asi ncron trHazat şi se 1eagii la releauu de alimen lare. ti-3. 3. . . W)TOHU_ THlFAlAT DERIY.\\OIOf lll se ulililtnlli atunci eTnd esle necesar un tlllumit reglaj economic.1~mH e largI ale turatr~1 pen lnt puteri mici şi mijlocii.olorul cs!e construit ca şi inuuslllllllei maşini de curent continuu. Roiorul R es te <l~elJlii ll~lor unul illdus de ~t'ne r ator d~ CUf{'nt continuu. R.

De aSemt'!lca. fiind apoi luată în reparaţie. In gol (fără sa rciuă ) . saI) cel mult sii fie foarte rcdme) . maşilla se eurăP. . legale 1<1 reteaua de alimentare prin intermediul unui autolransformator trifaza! A. oprire . şi INTREŢINERE A ŞJ DEFECTELE ~rAşINrLO R ELECTRICE Nofiuni (I~UPT(( relliziilo/" periodice. să fie:.asta se procedeazi"t la remout. ca. O parte diu ope ra ţiile. nu trebuie să se producă asemenea scintei. după ob\ inerca Linor bune rezultate. ycrj ficar . Toat..: se realizeaz:t de. eal"(> se dă ill fU llcţiune . car. a!lume cu îndeplillir(. Operaţiile ce se efectuează pentru control cuprind in special nnnătoarcle: ~ verificarea Îllcălzirii lagărelor şi carcase! cu tcrmometru[ sau cel puţin cu mîna.e opera(iile de mai inainte se txcctLlă numai de eă(rt.:..ză pc fumb\ie (pe glisit'rc) sau console şi se face proba de flJDeţ-ionare.irea cu pînză stidată fo arte fină a colcctorului . La defectele grave. repara le . de cele mai multe ori fără a opri maşina.\ÎIl<!u-se apoi cuplarea maşinii. de asemenea. Îlltrl'tknd şi se wriric:î izola~ia .amănuntul toate părţile .ărcinal cu aceasta . Cele Irei perii sînt.personal de specialil::!l e (elf. La control se pot constata defecte de imporb:mVi di(eritâ. in sărcillat.verifiear"a cantităţii ne ulei din lagăre şi rompletarea ulciuluÎ. . lectrice şi llwranir('. Exislă unele defecte m. pcntru :1 fC eyita ayadi mai mari. pentru ca cele C:H"C au nevoie. <'Icoarece ar lH~eesita o înlrerupere prea lungli. ohseryal'ea scînteilor la colector (pcntru lucnl de lungă durată . hobinajeJor şi periilor cu s uporturi.ai mari. După montare.rifică dacă se roteşte În ~(' n~ul lWCC~.ECTrWTEHNICA GENERALI. euriit. După ce se ob~in rl'zul tate bune. Defectele mici se remediază.'. de verificare şi ('olllrol ~e e xecut-il pe ma şina ne demon tata. m:l sur:lfea in(J'efierului ş i conlrolul jocului axial la lagărele cu fricţ i une. in locu ite .eură t irea cu bumbac de şters şi pTin suflare cu aer (foaie <le mînă) a earcasei . fii. a c ăror reparaţie nu poate fi efectuat:! 111 timpuJ lu cru lui. După ace. dl'p5. de e xe mplu . in acest caz. se ye. dar care.'ctri("ieui). termenele fiind planificate. a izol aţiei. Turaţia se reglează prin schimbarea prizelor de legătură la autotrallsformalor. Maşinile electrice trebuie controlate verificate în fiecare zi de eătre personalu l ill.:lr. iar pi('seh' mai mi t !. pe loc. pe periferia colec!orului. cu bumba c de ştt'rs şi prill suflare cu aer. dacă este neeeşar. . 5.29' El. asemen('a după lIn proces lelmologic stahilit.aIJiliL ~:(~ verifică şi se r o n lro lt'a ză eu (le . maşina es te trimisă la reparat dup:.lrca maşinii. La cel puţin trei lu ni şi cel mult un aIl !:iC face o revi:ie periodidi a maşinii.1rea maşinii pînă dud proee~ul te hnologi c respecti\' pennil'e oprir('a ei.. ma şin a se Fix e. permil JUllc(ion<. Motorul se utiliwază în cazurile unde este necesar un reglaj economic al tura\!ei. .~l lor. Apoi ~c masaar:\.\poi ma$ina se de m ontea ză În conformitate CIl un proce~ te hnulogic st. maşilla se opreşti' irill'dia !.

inut! . . Arcuri electrict: iJltrc iuclc1e de conlact (Ia motoarele asincrone cu reoslal. p o t să apară urmli t oarele defecte : Scintei la periilc colctLorului l'au ale inelel o!" de con1act.FUllcţion a re I1cstabilil. pClltru a ~t> lua măsuril e de l"clllcdicre necesare . colc<". Ati ngere inLrI' ra to I' şi statuI". la maşipilt: electricI'. ~pc cialilaLe re ~ pcdi\". !1It'lc cll'. tnc'iilzire:l anonnală a întregii maşini . perii. de pornire sau la ge nc ratoarele sÎncrouc cu <.lor.CTOR In genera l.izul"ea sau ma g uet izarea în\"(~ r ~:i a gc nc r:>lolltdor de rltrcnt cont. Deplasare axiaH"i anorma l ă a rolorului Ş .ile mari de curenl a lternatiY).sau numai a tlUui organ (bobinnj .DemagneL. Curenti dcctrid in arhore şi lagăre (dt> ob icei la maşin. dc~j san'ina se pilstrea:di COllst antă .MOTOARE DE CUREr-' ALTERNATIV CU C()[.ză tU turllţie anormală .xdla(i<. :\foloarclc nu pornesc s au hlilctiolle<!. \"jbratii şi zRomotc :morma le.[. J merlial ce au fost obsc l"\" ale nselllt' uea defecte trrbuic: anunţat personaJul de.<1. proprie) . .) . .

: CUl"t'nt continuu . In Republica Socialistă România se construiesc ulIt-le t ipuri (II ' COI1vertizoan: roiatiyc constitu ile dintr-un motor asincron trHazal ~i un gl. ci te o peric. convcrtizorul poate realiz a schimbarea frecvenţei . J1 repre.gelle l'atorul. CONVERTIZOARE R OTAIWE Un convertizor rotativ poate fi constituit din d ouă maşini electrice rotative cuplate. eoleetorului legate la o reţea d<' curent conlill!Ju . trallsform:l curen [ul cont inuu in curent alte. Convertizoarde staticc mai s in t cunoscute şi sub denumirea de redresoarc. Principiul de fUllcţ ion arl' a l unei ase menea ma ş ini . a numărului de faz e. i\l3şina fUllrţioucază ca uriel! motor dl~ cure nt continuu. Cu ajutorul lui se poate. ~i invers.(' ti'ân~ forma C[lf{'ntlll trifaznl de o anumită frec\'e n ţă in curent ll1onofazat ele altă frl'cyeuţă. 18-J. Pc ca păt u l din dreapta al arbol'c1u. a tensiunii. Inelelt'.fbore.iluatc la 120 0 intre ele (l'ig. a."I. fiţ(ura 13-1. sint leg:J l e Ci! lr('i jlllnde de pc h obin:lj\\! indusului. produce l'llcrgie electrică ~ ub forma care c~te neresariL Un astfel de grup de maşini (sau agregat) cOllsliLuil~ lin mll/!crfi: or maIa/"generafor. iar pcriilc.i. Între cele trei incle apar trei rn .rtizoarele pot fi grupate În două mari categorii: rolafive ş isfafi ct .t\·jn(\ colectorul In sLiuga.PITOLUL XVIII CONHIITlZOAHE ŞI I1EDIIESOAHE Se numeşte de obice i cOJlverli:o r o maşină sau un grup de maşini care transformă un gen de curent electric În alt gen. Există ş i maşini unice (cu o s in gură carcasă)." in l:i o maşină el !.rnath· sau in"ers. iar cele trei pe rii sinllegalt' h\ o reţe a trifazOlI. aYÎud ac('la~i ax sali axe cllplate. Pc fiecare inci freaca. de cxelllplu . IHlmită (omll/a [oare electricâ )'(>%ultă (lin figura 13-1.C. De asemenea. Convt". felului curentului (continuu sau altcrnativ ) etc. eare. curc pol lransforma cun~nlul con tillllU in cmenl alternativ. se poal.'nel'alol' de curent continuu.i se găsesc trti incle metalice izolate Între ele şi f3\:i (le 8. b). 1. Cind maşiua se roteşte. una fUllcti onînd ca motol' ş i ceala l tă ca genera tOL Molonll primeşte energia el ect ri că sub forma sllb care este disponibilă ş i anlreneaz[1 . ~.

la primaru l dinlÎH se aplică tensiunCH alternativă avind valoarea eficace Va. Electronii lo\"esc. moleculele de vapori de mercur ca!"c exil'lă În \"~!'. 2.ă o difcrenţ. unii electroni din alomii moleculelor s int scoşi din aceşti atomi. Act: a~tă smulgere a eIeehonilor din mereu!" e~te posi hilă numai oacă mercurul este Încălzit pină la Î ncande sccn ~ă.. esle o piesă de fier sau de graEi. . T reprezintă un t ran sformator. astfel incît pr in in termediul illelelelor şi al periilor respective maşina poate produce curent trjfnat şi alimentează reţeaua trifaz ată. In porl'iunea n olată cu C se găseşte mercur. in drumul lor spre anocl.ZOARE ŞI REDRESOAR& 297 tensiuni trifazatc. Prin ciocllirile care au loc. Print. fiind apoi şi ci atraşi de anod. Comutatoarca descrisă primeşle cnergie sub formă de curent continuu şi da cnergic sub formă de ('tlI'enL altt'roa tiy trifazat .CONVERTI.iaJ şi un etmp electric alLcm:J!·i\". b) sibm"i. Ea poate fi alim entată cu curenl trifazat prin cele trei inele şi se înYÎrteşte ca un motor ~incroo.edresorul cu mercur ln figura 11:1 -2 ~e l'on~ideră un vas ţi in care s-a răcut vid. R. fnl.re piesa A numit ă 3nod ş i mt::rt::ul"ul ca rc constituie catodul e xÎ~ t.r-url mijloc oarecare sc illcălzeşle pînâ la ill cfl nd esce llţă o porţiune din partea superioa ră a Olcl"elirului . iar la prriile care freadi pl! colector produce clll't' nl continuu. ca un generator de curcnt continuu. ii de potenţ. Schema con · slrucli\'ii a comutatoarei. a{"csla ('mile electroni . Comntntoarea este rever- Fig. RED RESOARE a. . iar A. Gnd potenţialul anodului este pozitiv faţă de eatoduJ de mercur.particule de electricitate negativă care se dÎ!"ijl'ază ~PI"C anodul poziti\". 18·1.

iar apaml 111 ~e.. Curentul 1. Tt'USÎl!IIl'fI Ce 1:1 homrk c·j!"euitulul de utilizare ~["e forma • .298 ELECTl'l.. la mijlorul !'ec undarului lransfonn.I:.:i ci o formă a5emănutoar(' . a Fiii!. [8-3. iur ducI ll'1I5iu!wa HIT !'('mu ! sng('(ij PUIl("l. adică pentru pnr{junile hn::>urale din figura. li<' ('xemplu. ([eoar('('t: dill anoJ nil pol fi n t ra~i e]('r lroni spre. Fig.î. 1n eonse· tÎnţ. • redresaLă I un C\I a nod. d('('i şi curentul 1 ~ .llorului T. Ten.\2 ('sL. 1'1 acel aşi timp.QTEHNlCA GENER. .. turclll se Ilume ştc rurellt redresat. HlIll1c~lt' redresar fU m Cl"t"Ilr . mercur cu J~edresor . tlllOdll! Al ('~l(' puzitiv (aţă elI' l'atod. p articulele ca re :IU pierdut electronii şi care co nstituie ioni pozitivi. li. iar ('U celălalt capăt . după cum se arată in figură.1110(/111 Sf' glls(' ~l e la uu poIwgativ rapi de el1lo<l.('sl. ~l'll~lIl ~.un sens şi ioni pozitivi In sens contrar constituie un arc electric..1' pozitiv raţii (le cMoJ.ll". Cind leusiun('a all('rnllli\' ~ aplicată tr.sÎunea U c dt' la bonH'I(' circuiltllui dt: utilizate are rorma unor pulsaţi i pozitiV{' şi inlennitcllle. . Arcul. limp ciud tt'llsiul1('n U arp \':l1ori pozitiv('. \':1 l'xistn un are d('("lrie la fiet'arc ulternanţă Il rurenlului alleruati\'.. durcaz:' numai in iutervalt· dt.-\LA In felul acesta se produce o circul aţie de electroni Îu sen sul catod-anod ln interiorul vasului. Arcul ~t' ~tin~c ~i curcntul se Înlrl. In figura lS-4 s-a consicif'ral lin vas \' c u:doi anozi Al şi Az. Această dubIă circulaţie de electroni Într.ratod.:msrormul orulni arl'.sc de caLodul negati\". auodul . S-n o bţinut o redresare illai~h\lll..'fupc tiud . figura 18-3 s-a trlUiOIl eurba cart' arnl:\ \'ariaţia tensiunii L' din sccundarul transrOfmaLomlui ÎIl rl1nc~ie tit:' timp.i.'. Tensiunea CII pulsatii inlermilenie.ufllată prin linia plină din l"ig:ura 18-5. Cc'lfC permite sa trcacfi un curent le în circuilul uumit de utilizare şi carc l~uprinde un i'eecptor oarecare. [8-2. deoarecl' se uLiliz('azlt tenţial .etii plino. Cireuitul de uliliznre ('~'lc legaL cu 1111 cap:lt In catodu\ C. sînt ntra. ar" .\\'.

. " ! \ 18·5. I w T Fig.saţiile curentu lui le 55 fie mai nivclate (fig. finl rl'p rCzelltate grafie in fi ţu ra 18-R . . 18-6). Pl'. Schert\a redresor u!ui trifa zo t. .le alt.RTlZ OARE ŞI REDRt:SOAR.CONyr. Redresilrea do! aflozi. 18--1) din dn'uil ul de utilizare face ca pu l..ntru puteri mai mari se utilizea z ă iU~ .. S. 18·6. C Ue R I - .ivitatca L (fig. Hedresoarelc d(~f rri!'c mai innin tc fÎ nt mOllofazate.E. ambr. R... I \ . Trallsformatorul T al rcdrcsoruiili este trifazal. . ambelor allernante.. T W IU L o Fig. 18·4. Az AJ Fig. 18-Î. L A.iunii U l " . consiM ră d(' CXl'mplu tCIl~iuncOl Ci cor('~pllllzătoare 0I 110d ultii A t " Arcul ~lBodului Al fun ct. l\eteârea pulsat iHor. Cele trei tensiuni lrif<H:alc VI' U2 şi U3 . 1 . O .oru l ~re trei auoz i A.i ollC'ază pentru porţiune a trawlf\ Ulai gr ()~ a curbei cor('~p\lllzătoa rC' ten!. A 2 ş i Aa ..:m ţe. . le + le aplic ă asupra anozil or.ern. astfel in cit curba curentului ~e ~Ipro pic de aceea a unui curen t continuu .J redrt!wan' Irifazate (ng. 18-7) . iar rNlrr!'. pe cart! serundarlll Iramformatorului J 1.edresaT cu Fll. llldllct.

adică este mult t fig .mperatllra lH'c('sară.r h' 12 . tensiunea Ua a :modului As devine mai mare.42 devine mai mare decît tensiunea Ul' astfel ioc ît arcul sare de pe 'lUodul Al pe aoodul A 2 _ în punctul 3.[. d.300 ELECTROTEHNICA GENERALA In punetul 2.e produ('{" lin mic arc iniiiaI. <le exemplu G. Curentul rCdrC!-i:1L 1(. numărul de allozi." confecţionat din sticlă pelllru puteri mai mici (>i din oţel p("utru puteri mai llwri.i incliniudu-sc astfel vasul.' " În ca ["(o : k este raportul de ln\lls[ormare al transformaLorulni. alimt:' nl:a[. re-l. SI' pune in funcţiune.:. n SIll . Hedn'surul are doi anozi principali Al şi . al"(' ~i el apropiată dt: aceca a utlui curent conLiuuu. iar arcul sare de pe allodul Az pe anodlll Aa ş. legat la reţea priJl intrerupt:orlll le.4 2 .ernan ţc. n .zelll:ată schema consLructi"ă a unui l"cdresor mOllofazat Cll \"a s de sticlă. lllChizludl1-s(' inll"I'J"llptoru! Ia::. . erei/a/ic sau de intre/intore. astfel incî!' redresează amhele alt.. . cU atît mai mult CIl ri t in său () fOl"lllil circuit. Sf' utilizează redresoare cu l111 număr mai mare de anozi. Pentru a se aduce caLudul de mercur C Ia tc.i M:parat prin lrallsform:JLuJ"ul de exciLa\ie T~. anodul de aprindere ila . vasul redresoarelor estI. e ntar" ş i m tensiunea m e dic redreS:ll. tensiunea U2 a . 18-8.i allQzii auxiliari Ac. sÎllt prcdzu\. Redresarea tensiun i lur tTHala le. Tensiunea redresată Ue arc forma arătată prin curLa cu trăsături mai groase din figura 18-8.. IlUliliUI pa/a ca/odică. " In figura 18-U este repn. Încjt mercuruJ auodulllj de "pl"jlldl~n' lin să vinii in cont. numit.a.md r ------' mai apropiată dt! o tensiune conLinuă. I fl>i'I. î n practică. in aces t caz.m .ul se illtToduec bohina L pentru nivelarca onrlulaţii!oL Spre a se nivela şi mai mult ondula(iilc lCll!-iiu nii redresa te . decit tensiunea U2. secundarul transformatorului arc ~ase faze.ă Ve este următoarea Vc =--.dei lrifazaLt: de ali. Pentru ('a por\iunea incaudcseelltii rl (":\L(ldului. Relaţia dintre tensiunea pe [ază U r a.act ('II mCl"('uru! eatodlliui C. sau de faze in secundarul transfonnatorului. Jn felul acesta :-.i auuzi d('. să fe I11cll(infl şi la sarcini lIliei.modului .

l~edresor cu vas metalic. la capatul inrerior al tijei metalice l. La punerea in funcţiune a rcdr<'50l'ului. 18-10.\ CQNVERTIZOARE ŞI REDRESOAR~ 301 figura 18-10 esle reprezentată schema constructivă a ullui redresoT cu vaS metalic. In figllrl'i se '-ăd numai doi anozi p rincipa li AI şi A 2_ Aprindrrea a'l"CI11ui principal S(' obţine cu ajutorul anodului de aprindere Aa. 18·9. cufund:'l anodul -'l a in merc ur. bobina atrăgind arm ătura . cu vas de Redresar sticlă. fixat 'in Fig. La capătul superior. Intrerupindu-se rî~. . tijn an' o armătură a care poate fi atra~ă (le bobina S.

:" Gii::NERALA apoi curen tul din bobină. fnncţionarea anoz il or principali.- ziere. In acest caz. c~a e provoacli o reducere a tensiunii medii redresa te. deoarece electronij care viII spre l!nod sînt respInşi de grija negativă . Ia pot enţ iale pozitive sau negative fată de catod. sau monoanodic('. an greulate mică şi volum redu s şi un randament J)1IJl la orice ::arcin u. se a prindă al'tuJ.. iar U~! În ca:wl cind există o asemene a întîrziere. acea5 tă 1ntJr. ~ri~. Recire-soarele cu mercur ni mai mulţi unozi pot fi polionodict!. Aceste redrc. In momentul dnd trebuie sii. la rindul lor. Aecul se poa te aprinde. RC fonn'l:'ll:ă atunci un mic arc carc pro v oacă aprinderea lucu lui principal.. .!'. de. care proy()~că. In felul acesta.ă apară un mic arc.i.a. prin varjatia intirzie' poate regla Între an umite limite tensiunea med ie redresa lli . 18· 11).lrc anod îşi arc vasul său . " Fig. se trece un curent electri c prin ignitor şi mercur.inderea cuiul. UrI ·e"r '~ · zinlă tensiunea medie redrc. după rurc curentul electric prin iguitor se intrerupe pentru a fi produs din nou cind este necesar să se reaprindă arcul principal.ziere la aprinderea arcurilor se poate obtioe o modifIcare a curbei tenslun:1 redresa te (fJg. Asemenea rcdrc~oare ~e numesc ignilroant !:au redresoare i gnilronice. . eu ajutorul energiei electrice date de o rct('a tri faza t l'i .i ~ Ilcle. In figura 18·11. b.if'arc.302 E:LECTROTEHNIC. arcul anouulul respectiv nu se mai poate aprinde fn momentul arătai in figura 18·8. numil sau gri/ă de comandii. prin· Ir·un dispozitiv special. [[{'dlll i!\tirzierii la apr. aprindt:rc~1 anozilor de excitaţie A t ş i carc asigurli. şi anume atunci cînd grila . cu o anumită intlrgrăta r La unele redresoare. Dacă. Redresoarde se utilizează pentru transformarea curcnl:-uhli alternativ în curent continuu (redresat) ca . fădnd !'.ware au ayantajul că DU au pÎc:>se În mÎl.'en!t pozi ~i\·.. pentru alimentnrca lralll\'uirlor (care au motoare de curent continuu). resortul r rjdidi anodu l . Gri!ele de com a ndă pot fi aduse. de e:o:emplu. şi calod se gă seşte un grăiar mellllic.>Tila corespunzUoare unui anod esle n ega tivă . cînd toţi anozii se giiSCfC intr.:la din mercur. de exemplu: pentru incărea!'!'a hatcriilor de 31'urnulatoare (dacă H' dispune numai de cure nt alternativ). între fiecare anod rÎnlirllPft h U -:i a. În anumile momente.un sing\lr va. cînd fier. 18·11.7'~ .sală în cazul cînd nu exis t ă intirziere la aprindercll areurilor. unele redresoare cu mercur mOlloa!lodicc au un dispoziti\' special de apri ndere: in mercur se găseşte cufundată parţia l o piesă numită igtlilor.

k.·.-13) est e aJ6itui l dintr-o platii (il' (jiei Jlic uclal 0n.<.:! rell~it ~':I ~ (' fah riel' re(Jre ~oare elI cl'llIh. SllpraIaţa plăcii de cllpru dinspre plumb esle transformată în oxid d(' c-upru (O) printr-un tratament lermic.i Ill! sir:ll de n\('fal \1:.. homl'lc 3paratului.. puteri mai micL S{' [olosesc şi redresoare uscate dintre care cele sÎ111 cu tUp /'u-o:ri d şi cu seleniu.. fn ll1!imii <mi s-a in("l'jHlt ('Qn~trllir("a n:::dre~oarl']or (k puteri 111:\I'i.. um'lllni po[\L e ('ireul a llIlmai il1 ~I'llsul s(·kniu-o\el.n~a11lhllllui. b. Fig.HI<\ tle ("\l!"('nt aHtrn:\lî. lNJresor.01" fuzilJlI JI .. H. unde prin 7' s-a ll oLll Ull t ransformator legal l:l n'\I'.. Redn:soardc l. g ah<l ril Illai red ll~ şi n d iind at i l de mull illFlllr n!aL(~ de tcmpcraturrl.'"E'-__________________~3"O"'3 . Redresor de seleniu. Printr-ull astfel d . Redresor eupru -oxid.l.l eledriri"!. . l{i'(lresOll!"t. rc{]resoan.~________________~C~O~N '~""R'Tc'"Z"O"A~R".lll s iigeţii :lraLii St'IlS11! ti" eire\1I<1(i. Cll Ilerlllll!1i(1 şi mai all's rll siliriu .comanda 11Il rc. la ill- . rn~j obişnuite Fig. [\ccsh.. iar prin P piIlJi(C"lc elI:' ~L!'lngcre ak a.1 şi Ii. cupru C !:ii unu de plumb. 18-13.. 1:1 :I ~'('eaşi pUL"fe.~ . 18·12.. \h'mr-lll'a redr'.d r('sor l"1I mercur prin intcrmrdiul prilelor) înln:-bll in ţează mai ale!> ÎIl ("[u"('an-a b:ll. <"it' exemplu ('a in m OIl{tdul in pUlile rrprczenLal in fig-Ilra n~-I. R~' "mt. S-a HoLuL p rin R o rondt'lii el <1!'iLirii.lSe .('l1rÎnd ~.mcute.. dn'.s(wul eu selcnill (fig.I L II."R"E"O"R""'"0voA.' ~:e lragil Intre ek dup:i difrrit(' sdlf'me . Pentru. Dr.1. S('ll.'~O:ln' nI siliciu s în! lllai uyall t:1j(ja~(' decit rele el! germallÎu.'.St' lradillilc. fi ~(' are element avind o placă de. te ~c Hnleaz. n .· al eurentului . lI ll !llik tiris/oare. cle. Un aSemenea element lasă ~ă trcad'i curclltu\ num ai în liensul plumh-cupru .t în !'i{:hl'IllC'k: f'Jt>driec ea în figu ra IR. nedresoruJ cupru-oxid (fig.ECş. ~l y iDd.\\ b __-. 18-12) esle alciîtuit dintr-o lierie fi .~ d t· siliciu comandat" (apro :\imuliY in I"rllli in C:l\"(' S(~ poat<. prin . Ull strai rk selrniu S:. Pt'n lru a se putea redresa aml)('le alterll<ln\t' ale {·llrenlului.('riilor dc :1("lIlllulaloul"t.

Redresarea unei singure alternante cu o diodA. Cu această schemă se redl'eseaz:l 1n timpul unei Ţ ( . Tcnsiuoea altertlalÎ\-ij Ca. . c:l1e lrcbule este apli cată diodei p rin intermediul trallsformatorului r.'ERALA c. care redreseazii ambele alternanţe . Ua. 18·16. ambele alternanţe. cu doi anozi AI şi A z.este t('n~iunea alternati\"ii.ELECTROTEH!'iICA GEt>. Redresarea ambelor alternanle cu o diodă cu doi anol' perioade numai o singură alternanţă . Fig. 18-15. se aplică şi aici prin interme<liul unui transformator T. c Fig. oblinindu-sc tcn~Îlln('~1 redresată U r . In figu ra 18-17 se prezintă o schemă <:u d o uă diode. eare trebuie redresată. se obţine la bornelc rezistenţei R.edresoare cu tuburi elect ronice Principiul redresării cu ajutorul tuburilor electronice a fost dcscris in capitolul IX . Figura 18-15 reprezintă o scJlcmă de redresare. in care se foloseşte o diodă simp l ă redresoare. de asemenea. Figura 18-16 reprezintă o schem a folosinrl o diod:". iar tensiunea redresat ă U r . nu s-a mai t1e~cnat circuitul de inc!lh:irc a catodului . paragraf Ij. In cele ce urmează se dan cîteva scheme cu tuburi electronice redresoare. carc Tedrt'scaZă. Ten siunc" altc rn ali\'â Ua de redn'~aL. P entru simplificare. R.

Trioda redresoa re. două ELECTROTEHmCA GENERALA 305 iar U. 20 - EleC l ro!chni~. 18-17.'a! ii .'\ \ redresa\ă.. l:~ 'Ţ A ~ . Cclc diOde au catozii încălziti cu c urent alternativ. iar tensiunea redresată U. prin intermediul transformatoatţlor TI şi T2· ' . Fig. gene . este tensiunea redresată. Figura 18-18 prezintă schema folosind o triadă rcdrcsoarc. este obţinută la bornele rezistentei R din circuitul anodic .. Tensiunea Ua care trebllie redresată este aplicată circuitului de grilă eu ajutorul transformatorului T. Redresarea ambelor alternan\e cu două diode. T fiind un transformator. • ~ 1 " c R n' "R Fig. 18-18.

\fomodaJ. prtn "adapl. estt. peretii dC.-\ umbrelor. adira . la lumina fla b:i dat-ă cle ('cran. ochiul ln'huie 5. J"t'du(·c n umiIrul de arddentc ş.ll deost.J! praetic că 1111 îlulUiuat de hu!):! (·a li late imhunatii. orhiul di~tingr ohie(·lele .1]"(>'1 1.. . deşi iluminarea CI"\':5II'. necesar SIt exisl..HltillUHI"t'.1. vedeJ"ea uu ~(' Îmi)unflt:îţ('şte mai mult. o:nJl('nii.i evita :lpariţia ullor boli prof(·siorlalt'.ţcşl(· ('ondiţiilc de mUrl(""[I. l al:.A.-\T lIumillaluI arLi ficial n'IHC7. Cl'CSl"Illll.ursul spl'da('olulni ..1 minutt· .\ I)hseurit:lI. mărind ihlln.. Mărind ilnmin:lr{'<l peste o :Jllumilft limit{l.{' . Pentru a putea vedl. j('n aUi ş. dar după dtt'ya minut(' !Ct' pot "f-dt'a dt~sltl l de bin .>hiUI in activitatea omului .).scn ul!t'..1 llHt. (""a de exemplu. dud s(' inlr:1 ti\. dar dupii un tilllp oarecare. Timpul P(' ('..ollsLal{1 o sdl dere a \'('derii.[leomod{'7.c" .T! FOTO~fETRTCE DE B .i 5(> <ljungr la orlJire. ire a \'('("h' rii III! S(' mai ~imlc. in . t'fl'C11l1 dt' imllllnăUH."cde rea incepe sa fit. ril1durilro <1<.ll1":lL o problemă de O impori an l.şi o::JllH'tlii din JUI'. (Dt' p:-. la lumină Într-/) saJ!i dr (·int:'JIlaLugl":lf.1. datoriL. un ihlJnillal d(' Imn.intă.CAPITOLAL XIX It 1j llI~ATUL ELE CTRIt 1. ochiul in(·qw să \'adfl din no1l. .'u. Ia Început. In plll~. adici\ omul nu lIIai dblingc OhÎt'I·td~.) intr-uli ~patiu iluminat llOrmal ~c rt>duce iluminarea .rsit:. obiectele de\'Îll ~trăl(\ci­ loare. ilumi narea. nistag mus (sau clipilul och ilor).g~ IU('l'uril. adap{.:lrea la ObS(·llfitat{' ·'.\. asigur:"i O fo losire cit mai hună a unt'llclor şi a 1tI!!şinilor de lucru. măreşt e calitatl'a produl"ţil'i şi micşol"t'<lză rebuturile.(n' il llt't.) (·alilah' măreşte producti\' iLatea Illuncii.(' un minimulIl <le lumim. Ua.inarea În tt.I I:'\.e poaLr ajunge uJlrori la cite\'.\RBIT Ş I Ut\IT.. NOTIUN I GENE Bf\LE: i\I.' Ulai hiue..' :-. S!STE?-lE DE IU --. ("a şi ee. in primele UIOIII('lItc se . Datoril"ă <I Hl'I"t!nţeJor de culoare şi de ~triilu('i]"( ' a diferitelor pllJld~ ale llllUi ohird.:cmphl. dt'oarecc s-a (:on:-.·c~\ Il('('csitfi (fa şi ndaptarca) IIIl timp ('U :Itît . Pentru OI distinge daI' obiecte :lşrzaLe la di stant~ diferite. nil ~(' pol distill .. och iul in(·{'jle să vadi! {lin t I ' in tI..

{IXATtiL ELECTRIC :'l07 mai ScuTt cu cit iluminnrea este nulÎ bună. . cum c!:t(' chiar caztll unei lămpi ('ti ill('andescentă pentru luminatul tabloului. ' vedţ> unghi ul solid Q sub ('lire se din ceutrul luminos lumină Fig. ~rărimil(' şi unităţil e fotomet.:c consideră o sferă de razit R in centrul căr!!ia ~c află izyorul lle lumină O (fig:. de către un i7.şi pătratul razei sferei.e de putere de 650 ori 111ni rnkă decit "aLtul.1.un unghi solid 2= -'.orespunzătoarc. pe suprafaţ. O instalaţic dt' iluminat care llll ţine St>aUlU de aceste necesităţi ale unei \'ed~ri in bune. Raportul dintre suprafaţa S.ulluminos emis de Ull iZ\' or de lumină est!! PUIt:l. prin fenomenul de OI'bire prodl1 s de ~tr1'i!ucil'ea fiJamf'ntului incandc~c('nt. cu alle cuvinle. atunci cind priwşti spre tahlou .rice pdnripnlc pe buza cărora pol fi aprerjate un i1um ina~ ~i o instalaţie dt> iluminat oarecnre ~int cnum('rale şi dCf':crisc mai jos: Fluxul luminos q.or de lumină.rLUJ.a ace~b'j ~rl'l'e Sf' consideră o zonă ru !iuprafată S prin care iese lumina . 19-1 ) . dacă i se ndt' filamentul iucand€'H'col. lnlwsilalea IllmilJoasă. cort~puozătoari' radiaţiilor \'izibile emi!ie-.\. este cantitatea de ellerb1'jp.... eitirea indirot. 19.1 ) . ° n~ :' se numeşte.l de lumin{\.iilor aparatelor eslI' stînjenită).. in unit:ltca <:le timp. Strălul'irrn intcus{J a unui obiect jeneaz{l '\t!{]rrea şi ingl'CUnC3Ză aeomodarea.[. R s Raport ul djntre fluxul lumin os (JI emis printr-ull uughi solid elementar ungh iul solid dementar reprf"zinlti Întensitat"3 luminoasă 1 a izvorului de lumină în direcţin eomiderală: fi şi (19.:l. nu. Pentru a jn~{'l('gc accasti:i Illhimc :. (De exrmphl. in aceastiJ ~itll~lţÎ('. eorc~pullzăloarc ]'l. coodtţii \'3 fi o insJalaţir nce. in apropierea tabloului de control al unei instalaţii nu trebuie să fie obiecw străluciloare. după cum se sferei alia S.l<liaţiilol' care pl'odue ~enzaţi:. Fluxul luminos ~(' mfLsoară 1n lt!meni. Emitereâ UHui flux <1> de către un izvor de punctHorm O printr.ştie. Lume-nul (Jm) e~\e o unitat.

el ponte fi : iluminat inferior (iu cHidi!'î).uJ lumino~ care cade pc un obicd. Se observă UII Cu cît . un flux luminos mai mare.) (Cu alte clIviute. material oarecare a.'jtc ÎIl"ll'nsiLatea Lumino asă a unui izvor de lumin a carc cmiLe un flux de un lumen.\"ol' peutru producerea fluxului <1): ~ ~ - .rca P COIiSUllHllii 1> de acel i7. la aceeaşi pult'l'P. Intensitatea lumiuoasă se măsoară În candele .. Candela (cd) C. (1~. cu atit iz\'orul de lumină respcdiv va produce. cu atil ş i in Ltnsitatca pe direcpa respectivă ya fi mai mare. Astfel. unghiul solid unitate este acela determinat de o suprafaţă S=W aşezată pc o sferă de rază R). Fadoml de t[iwdfute l!lminoasâ "'l al ullui iz\'ol' de lumină este r<lj1ortul dinlrt' fluxul luminos < emis de izvorul de lumilla şi putf'.iiI/mi nul exteri or (in spaţ ii deschist'. iar o parle poa t e fi transmis{\ m<li departe. unîfol'lll repartizat.t (flux incident lI)f) se lIum{"~tc fador de rcUccţie sau eocfici{'nl ele rcflcc!ic p. miisonrii in lume n 1)(' \\taU (Im/ \\"). consumată. rlaporlul dintre fluxul care se refiedă ([lux reflectal <ll r) ::.i .\.darul de eficacitate luminoasă este mai mare. mai aproape ele unitate. Din flu. după locul unde st' npli c. cu aUl d \'<1 reflecta o parte mai lUare din fluxul incident. Cu cii ra. un perete sau o supr:lfa~.i. ('9A) cii.). Iluminarea se măsuară in luc:.i fluxul care caM pe obiec. Luxul (Ix) este iluminarea ullei supruft!le de 1 mZ pl' {'arc cade uu I1ux luminos de 1 Jm.re llil cocl'icienl de reflecţie. de refleclic mai 'mare decît una cu o cUJofll'c iuchisil. llulIlÎnatul artificial poale fi de diferite fcluri.3 ) Factorul de di{'acitntc luminoasa SI. () parte I'slt' absorbită de obiect.2) Cu alte cuvinte. Unghiul solid unitntc este unghiul solid drL~['minat de o suprafaţă 5=1 rn2 pc o sferă cu raza U = l m ~i se nUllleştt: slcradÎ:m (str. . O parte se rdlecUt. ş anlicrc etc.308 Cu cit [luxul emis ÎnLr-un ungh i solid eSle mai mare. printr-un unghi solid unitate.. iluminal'ea este densitatea r1uxului luminos care cade pe o suprafa (.[l Cll () ('liloarc (lt'S(:hisă are un coeficient. Astl'd. eslc mai mic dedt un ÎLatea.ă. p .'. iluminarea l~' inlr-un punct al unei suprafc~e S este TapOltul dintre nuxul luminos <Jl şi suprafa~a considerată: l uminoasă ('9.

tnlJl'j/. iluminaLul sp:J ţiilor dcstin~le circulaţiei publice ('sl. iluminat!)l ma i 'poaLe fi : .!lumina/ . l'ÎI!d ('in'a -](I . iluminatul poat(' I'i : .r un alL exemplu de iluminat general şi !'c numeşte il li m i Il a t p u b I i e. . rcaliz'l l priu îlJi5t<1. la un birou ('te.. rÎn(1 eirr:! 90% (li n fluxul (>llIi. urent s int h1mpile CII incllmles<. realiza t prill instala t ii ]lortaLi\'c la care sursa tic aJi llll~l!t:lrc . realizat prin ins talat-ii mobile {l[ullpi porLativ(' alimentate pri n ('ah iti flexibil de la n' j:cana eledrid). mai sint utilizate lămpile ClI "re c-!e ctri('. modul nlln Ituxul lllminos ('mis dt' iz\'on!1 Ul' lu miul! ajunge ta utilă de lurru.laiij fixe. illllllina! desÎ.(jO% di n flu x ul l'mis dl' wr!'~i l'ea'lizc :IZ:! un iluminat din'd. (1 z on11 a unui şan tier etc .ILUM0. . rind numai GO.).eslea. cînd ('in:a !lO% din fluxul emi s d!' !iurS .cu l·rH' l'gi(· \:'~te inglobată în aparatul de ilLlmi:wt portali\'.~ de ~' un fl ajunge la suprafaţa utilă dup . După scopul urmăril : i[wnil!ol /lormal.iluminal combin at. IZVOARE DE T. . iluminat l1 1 poale fi: . _ f!llminal local. un iluminat indired : .iluminat semidired.{il. utilizat în ('uzuri de ayaric 3 ituminnLl!llr i normal iluminat de po:iI. .d imensiuni reduse (locul de luerl! efcdiv I:J un ~lrl\ng. cînd asigură o iluminare uniformă pc o ~uprafaţ ă mai mare d e lucru (iluminatul unei nalt ~ . !)('re!i ş i di Vi'rse elelllente arhitecturale) . -suprafaţa D u pă După 2.C\IT:'\ . p(~ ling-f! ac. iar rest ltl.'i.î o J'j·f]I'c ţie (pe tav an. ciud se asigurii ilumiuatul unuI loc de muncă {Jc . utilizat pcn\Tu lucru in e(Jlld iţii normale.Qcncral. ~ ocl iu ) .>AT UL ELECTRI ': 309 modul cum e~tc iluminat locul de Illuncii. uLiliz:1L pentru paz<l (k noap t e a şnntierelor.ilumil1a/ . por{alÎli.en/ti şi lr1mpile CII {Illol'elicw{ii. clă:(lirilor de . Tinind seall111 de ca raclt'-f!!l ip~t:llat: i('i d{' ilulllinat.l ea{le dir('C't pc suprafaja de lunn (util. UJi iluminal indirect.'l ll nm{â.). _ ilumin({l indirect. ilumillalu{ di{u:. ohţ inu t prio suprapur)(:r('a unui iluminal generat cu 1111 iluminat local.~)O(\) din fllixul (' mi~ n·ali 2ea2ii.\IO% din rJu x ul (' mi~ realrze <izi'i un ilumirUlL dil'f'l't . Iz\'oaCele de lumi!15 utiliza te jll m(Jd ('.)).ţemiindirec/.ilumina! dir ed. lămpile eu deseilrr5ri în gaze ~i În yapori metaliei (mercur. rind n umai (jO ..

lGOO (19.'\Carle de circa 4 ori : la O scădere a tensiunii sa li valoarea nomin a lă . cu rba fotometrid (fig. AsHel.tde tipuri şi furmate cît şi pentru lămpi montat(> in corpuri de i!Ul:llnal departe. PCll tl'U ~I impiedica distrugerea filamj>nluhli prin Qxjctar~ aresta este iJlc!1is Înlr-un balon cii' ~tidrl in rare ~'e face vacuu m saa se introduce uu gaz in('rt (argon. Acest lucru este dat În cataloage prin ~curba fotomelriCll polilra m eridian~ il intensităţii luminoase a liimpli (sau a izvorului de l umin~ respectiv).:are . intensitatea luminoasă 1a.balon d e sUclA: 3 _ ~:lu Cii fl1l<1 ~o~ tund : ~ _ soclu ~io-­ oal'l: J dul!" . 19 ·3) reprezintă graiic in te nsitatea luminoasă pe diferitele directii care trec prin centrul sursei. b).(tm enl mp.""IU şi dulic baIonetă: 1 _ fl!. 19. Soclul şi clulia poL fi Cl1 fik t rotunn (fi.iuerii de! 000 ore de. Durata utilă a unei lămpi cu iIl<:anaescenla se cun:. 220 V ş. LAmpile ~ini construi te pentru tensiuni de 12.lIe IumlnuasiÎ a Ii\mpilorcu incandes· este cuprins Intr~ II ~! IB ImI W. 19-2.Hm data de curba pentru aceeaşi directie corespun· l<ltoare lămpii de 1 000 lm.!i la 500 W. de lămpi. De aceea.i puteri pln. 'j Fac ltlful de cficaci(.'ste tor:t'rL. cr~je uurata de utili· zare dar se f"'uuc e sensibil fluxul luminos produs. cre~te fluxul lumi· nos produs. -12.a •. după acest timp. di recţiei de GO" îi core:spundeo intensiiate de 1". De obicei.'ltil in circuit prin intcrmediuJ ~oehlltli ei. Uneori. dar cu un i111X luminos <l>diferit de 1000 Im. apljciIH! formu la: l:~n!ii Fig. tensiunea trebuie să rilmlnli cît mai conSt8U\<"i.: ROTEJl :<:ICA CCN ERALA în Hcpuhlîca Socialistă n omânia.1.4> corCSpllnlătoare­ pe o direcţie oarecare se calculeaza tn fU!lctie de intensitat ea luminoasă Ia. .5) ClIrb~[~ fo tome trice pol fi date ş i sub fO fm i'i Ele ~I)lt date atit pentru difer.troduce 111 dulit' .2. 6 _ t. Lampa cu incandescenjă este sensibilă la varialiile de tensiune. prooucţia izvOLlrdor d(' lu millri este asiguraUi de întreprinderile Eleclrofarn! şi !)tcaua "lectrică-FicnL modf'rn... de tabel e..OU soclu ~I duUe "u filet rmund : b _ Cu :.0=80 cd. Ia. In retelele de ilumin at. ~) Lampa ('il i nrl1ndesren (a ~a li becul electric (fig. datoritii \·olatilililrii ÎII parle a îilamcntuluL fluxul luminos scade cu 1O-20 c" din VAloarea sa normală inijia!ă . care se in. curba fotomeiricli csle da t ă pen tru o Jamp. 19-2) Se' bazeazii pe aduce rea la i ncandcsrcnţil (cîrca 2800°C) :1 Ihmi filamenl m<'lalic cu njutorul curentulu i electric. azot . 2 . Lampa I.1şi constructie. 120. cu a ~ (. kripton). uti lizare. (v{'li mai· reparti}.:tlie. la valoarea nominală . Dulia are horue penll"U COllectarNI ci la reţeaua electrică . de retinut ca LIn corp de iluminat modiiicii rea Întensilii\ii lumi noase il lămpii).:i cu un flux luminos de 1000 Im: pentru o lampă cu acee .ioll et5 (fig.= .310 E :._". Strălucirea lilamenlului este mare. in calcu [~le de iluminat e~te uecesu si! se cuno a scă intensitatea luminoasă pe care o produce IHmpa pe o anumită direcjie. " . 19-2.. utilate.z.ol"\\C. Lamp ă incand e$Cenţă. [a o creştere­ de tensiune de 10"l' pl?Sle tensiunea nominal!. a) ~au CII h:.'.EC-.l_~k/ll ·ra. Tnsii durata de utili:. in Ugura 19·3.- 1000 '" ·Ja. 2-1.

:. F. 2..9. de aprox imativ 1 000 ori mai midl decit la lămpile cu incandesc. tnt~ r('ur ş i gaze con \ inule incandescenţă Fig. Radiajiile invizibile ultravi oleJe sînt. [ ion 105 190 3il 513 Sud.'2i. E 4U F. 5lriilucirN1 Ji1mpiî ~t e mult IllRi redusii . res tul fiind radiaţii ultr'I\· joll. -.le de.1 0- \. de 20-150.. eart" fiind supn"i acliunii radiaţiilor ultrayio ll'le produc prin nllor(. 27 F.7 500 300 IOW 4l' 500 ! OO() . 3ll Jn tabela 19-1 sin t arătate earad{'risticill' prÎllcîpa le ale lti mpilur cu fabricate in patria nOHs l rtl.0 200 :i00 7fJ 100 73 II!O ".-izihilC'. Curba flJlu - metrică a unei Illmpi cu incandescent ă polarii meridianll (de I 000 Im).le de 32-3:::' Im W. de compuşi cbilll il'i tl1lllli ti lumi llofori.fLUl\lfNATt. 27. Faclom] de efîcaciL'ile luminoasă <1 liimpilur cu f]uoresct:njii e:<. 1. '" 2. I l'ulo:r.:! leri. T <Ilie/li J.\\1. 40 E zon J50 E 17 E '.zcază pe trallsform:Hea radiaţiilo r Î!r\"Îzihilt' ultrav ioll'tr. 15 E 0E '27 E '27 E 27 -. fU incandescen!" de uz T"Il~[ ' ~ene ral "'y """.'.E :!.:. F.enlil.'k in \"izih ilc..- 120 1. 40 OU 120 217 :>72 62:J 840 1 210 :!O20 2880 4 6150 8 00U !7 700 E :2i E 27 " E 27 E 'l7 F. 19-3. În radi aţ ii \"izibilc pe baza fenomenu lui nI! fhwreseenFI. c~mpozi\ia gazelo: mlroduse in tub ele pot da o IUllurlA loarle aproplllll'i de lumma 7. ÎII fund. 15 % siut radiaţii \"iolt.1 . FU !leţ : onar('3 lămpii Cu f1uore ~ cellţă ~e 1a. 705 1 "'" 7iU :? 540 E 27 F.'L ELECTRl'':. Durala de \ili lizarc a Jiimpi !ar eşie de 3000 h. PI' p('rcţii t llhuilli ill rafe are 10(' d('~(·(lre ar('{l.(!eJ. produse de o descărcare cl("dridi prin \'apari de.\\ 111"":]"[UmlnOf. 40 E 40 E 40 Îl)lr-1I 1l lub ]:1 prt'simH' sdizutiL Din tul:llul radia Pilor produ:-i(' de <]t>s('?!r('u)'I'a d('ctrid"l p rin tuh.en I ă .:.u lJuorescel1 !n se C011struies ~ sub formii de luhu ~i (30-150 CJJl IUJlgime) şi pentru p. Liimpile (.1 Caracleristicik princi pak ale Wlllpilll r (STI\S 61 15-59) . '260 T 350 16700 E '27 1:.:impile c. In W I FI"'" lumlnU1. H' află un strat. """ 1 ~2U 1 '''''· ' ·~ .. b) Lampa cu {lll orescel/{ă.u inC3ndesc. in ion Svc'u' III In y """.:l c . . adica 3~.M'~1l15 r:Hlia\ii dzilJilt' .5 ori mai mare decit la l. _.

formată dintr-uu bobinaj aşezat pe un miez de fier. curentului apare o supratcnsiune d. dacă ea ar Hpsi. PunInd lampa sub tensiune. la ('::Jre unul Iarnă bimetal. C.. mctalt~: c _ tI - s_ imagini care produce o jenă a . x _ rcacta. de ŞO<!). c.ă a că rei !'chemă electrică e~tc reprez entu t~ in fi~ura 19-4. se încălzesc la 800-1 OOO'C şi emit electrofli. 19·4. la un moment daI.ose!'c mai mult~ lămpi. tensiunea la capetele tubului scade sllb ten· .. in schimb ea esle inFluenlală de temperatură (Ia rece mercurul condensează.e1ei şi nul.i ai starterului se deschide. Inlre cei doi eleclrozi al starterulu i (care in mod normaT nu fac coniac! intre ei) apare o descărcare !umineseentii In neon. Cind se fol. o re.ael. La tensiunea industrială ('Il freC"en ta de :i0 TIz. mişcind repede mîna sali o unea lUi: oarecare.n:e de 511cll'l .NiJe curenlului prin ZNO) j ca urmare.:i.oar. starlerul se r. inchizind asHel circ uitul rHamenlelor CI ale lămpii. electrodul bimelaJic. lampa cu f1uOrE'i'('cntă se stinge de 100 ori pe ~cculldll (la toate trN.stabililare.ll. piesele care sînt În mişcare d(' rotaţie fiind luminate period ic.: datorit ă reaelanlel (induc.. su b Iorma unor filamenl(~ metalice. Aceaslii desciircarc produce lncăb:irea elec1roz. deoa· rece O dala cu stabilirea confactului între cei doi eleclro. numită startcr. desdrcarea luminescentă în neon încet ea ză. rescenţ. filamentdc sînt ~Ir<lblilute de curent. face contact cu ceUitalt clcctrod. la temperaturl mai mari se reduce eficacitatea luminoasă a !iimpii).îceşle.i!or sai. Lampa cu fluore~eenţ.ti ai săi. contactu l dintre cei doi elcctro7. in care se produce de scărcarea.:i (bobină de şoc) de st<'l. (") lampă specială S. cei doi catozi CI. C. cur('ntul ar creşt e la valori c~re ar distruge lampa. Dupâ intrarea In func ti une a lămp ii . _ condenJ!.. fie mergind cu o yiteză diferită de aceea reală. l' _ tub tricii a unei U!mpi cu fluD' cu catozi cal li : stane:r. întrerupînd curen tul din circuitul filamenlelor e. la întrerupere:.anţ.scărcllrt! tn lampă este limitat de reaclanja de . amorseilzii descilrcarel1 prin tub Intre fitamente şi lampa intră astfel In funcţiune. deformÎnrlu ·sc. lam. citeva suie de \'01\1 care. aşezate la cap{'tele tubului .. Intre timp. c. două eondemat{!<'ln~ el !ii C2 • St<'lrterul S este o din cci doi electrOli ai mică săi este executat diutr-o lampii cu de scărcare in gale (neon). apliclndu·se la capet ele lubllltd Între filam ente. sau uneori Se văd rolinrlu-sc l'hiar in ~ens inYCTS decit in realitate. Curentul d(' de. Se ~pune că lampa produce UI1 "efect stroboscopic".bilizare X. se văd fi e stind pe loc. cuprinde: tubnl T. acest neajuns poate fi mil'şorat legînd lămpile intre faze diferite al(~ re(. tive) X."l!~ de sabU.·ederii. Schema elet- c. ochiul vede o su('CCSit1l1(' de Fig.312 ELECTROTEHNICA GENERALA Lampa cu fluorescenlă nu esle inf!uenlală de variatiile obişnuite de tensiune. de aseJnl'llca.:u>re (bobina.

al b lumina zilei (ap ropia tă de lumina zi lei. . Se construiesc şi lămpi cu flllorescen(' ă rare. <I(:('sle f:.-l lampa se .\Ioare.!u!. In In.t ţii ~înt tnllls[ofm aLe in r:_Hlia~ii yizibilc cu :Jjutorul unor ~uhs tant~' flllor('S('cntc (hnniuo fo ri) a~ c zate pc percJii inleriori ~li b. BI ce CR eD EE - al b cilld (nu asigură redarea corecti.'rc.') \'1 C. La mpa (-Il mereUr. Pentru ca fllll c ţ-ionarea startcrnlui să nu producă paraziţi.. care este redus datorită reactan\ei (indudive) de dabilizare. lampa se aprinde în circa I minut. folosind reactanţe de stabilitare de construcţie specială..llonului . birouri.'\0 750 700 2700 2450 :1 UOo 18$0 1750 4 250 . cu I1uure:>t--en!ii fa bricate in 11.-I.ntcazli cu un cOlldellsalor CJ' Pent. lle.ii nmninnlă Dimen. Dacă lampa nu s-a aprins după prima deschidere a contactelor starterului. fa brici le xlil.n in:Jlul public.:."!der:ÎSlil.95. alb cald de ln x (redare corectii a culorilor : IOCllÎn!e: magn illE'. iluminat e xiedor etc. slicliirie...lrii intre derf.ELECTROTEHNtCA GE. Ho~a"ia F I""ull uHlj"os. De aceea. no. 11 tlliorilor . d!lp~( Dar. i'xp())':i \ii e tc. S.perieuloasă. factorul de putere a lămpii este <l e 0. . se o lampă (-li ynpo ri ele mercur dc în a ltă siu lw Cl! putrri d<> 50 1<1 100 W la ten~i\luea de 220 Y ş i 50 Hz (fig. ~e aprind fără a mai fi nevoie de slarter. Fi:lllru a limil a Clu'cnt ul prin lamp. ~e foloseşte cOlHlematorul C2. parcurilor elc. In felul an'sta. ).'ipule ale UnOr 1. ~e ry e :.3 al lămpii. acesta intră din nou în functiune.'i ll' pl'illl.mcl Diamr· "n" h'Ull"Tl 40 7.a Tipul It. Aprilld{'fca ![imp ii se face prin iuterme<lit11 unui ell'ctrod a uxiliar :.rozii prineipali J.) 900 3240 3000 2750 590 38 38 38 1200 I 500 " 2600 2 :lijQ 1950 11'00 I 700 1 :100 rampa vi/pori de merCI//' de Î/Hlllâ presiune.Iinge. ~ i durcazi'! rît('y<! milluLt'.) ~Ib (completeaz5 bine ilumifla tul natu ra l . 1" culoarea~ : il> put...0 1080 9. 10 tabcla 19-2 sînt ariltate caracLeridieilc priucipalc ale unor lămpi cu flu oresrenţă fabricate in tara noadrâ ...'inal.iunile tuhului w 1'1' 20 \V PF 40 W PF fi. 19-:) . se utilizează la jlumin a tui stră· zilo r. şcoli. Tabr/11 19·~ CU. St' mon- ten:"1 In ~erie pe circuit o I'~tl' ~{' r~ad<lnFi innuetiy ii .>. eo]]slruiUi dintr. starterul se ~u.tin tub de cnar( 1.II lămpii. in ell rc timp Inmina creşte pro.)..NER. loeuinl<e ele. d:ll' l:U de cOllerl a ti'i d e ]. pină cînd lampa se aprinde.LA 313 siune<l de aprindere li sturterului şi acesla nu mai func(ioneazii.).'IlJI'.::rc<jy () dnlfl ('Il ~tab iLifea dl'sdirc . chiar de mai multe ori.Lf' ca ~ ur~ă de radia!i i u!L ra\-ioldC.ru fi îmbunătăţi factorul de putere .\ reţea ş i a poi t'oned:tl:J imedi at. cera micii. fU 4: ~ 6- I ee I EE I cu I ef> hmg.lrli:.0. unde s fn! necesa re iluminări deosebi ie). Exista l ămpi la care slarlerul este reali zat cu ajutorul unui dispozitiv care con\ine un mic releu eleetrotermic şi un releu electromagnetic. in special pre - la ilLt . ca ma i a prinde decit un anumil intc ryal de timp. ateliere. ~Ib de lux (bunii redare a culorilor..l 1:1 o 'I. in ulti ma foloseşte \T('Ill C. birouri.9. st arler PFS <lOW Fllfa ~tarlef ..

Aceast<l lampa avea clirbunii .314 Ca iz\"o:ll"(' de luminiî.IJDl on dc s...:. rare ~e uliliZ<':lzi'i Ia ilumiuatul in prac'lidi fol osite la ~pc(·jale.. . DI' aH'llleue:l Se mai intiluesc in practică şi aTte tipur i de l:il!ipi ClI lIH'l"CIlt" ~:l11 ('.. de e-xcmplu. ~Qcliu.. Ia r..:l l .f' oplice.I<:]. -( -_ 'lll'C'lrozl principali. ~ . COnPLHI Penlru [olosire<l pl'~ldi(':'i.ind lum!noto:i P<! ~rlca uH . ~ .t rod (I. CI! all iznlr (1(' lumi nâ utilizat ÎI: pracliriL iti ~p('C'ia l la nparatel(' de proit!{'ţi(' (r inematogrnf).(~ ~f' jn!îlnt'~(· Hlb o form:i <le tuhl!ri lungi (alimcnlalt: la tCllsiu li mari ).\T intr-llil ('om plex (]e pif'H' drllllmit dl' iluminaL au flrepl ~ ('op: l::illlpile (iz\'oari')(I' dţ~ luminii) dill montale armăturii nw ('orp ek iluminat.jEar.c cuarţ.b d.l pltr-.1'11 : J _ c'. 2?O!f \'r----~o Fi.~t(' nrnil electrk in tter. lu proif'cl"oun'!l' mari .... d(~!'rriEe. ..!şezaU paralel. TlI~ rLl . Uimpile CU u"$ri'irc5:'j in ga 7...s·a liicut prin intermC'diul arcu lui slabili! intre doi electrozi de cârbulIc. .dil'i . ş i ('are aU in general utilj. rl"./HIJ lui la blocikot·.ilur.'tnbilit inln' doi ('kdrozi de cărbuue·. br~ să fie Helln reglr.-.r(' ('.. cu in('ande~Cf'H\f1 de la proÎf'rtou]"c ~:lU alte apar<l!.:.:alîzart'(! l't'dall\('lor lumino:<~c. _ rC1c ~a. astfel lncÎI arcul se menfine stabi! plu1'i la arderea complrl6 a eJeclr07. pe Jingu liimpik obişnuit.j 111 distaniei dinlre ei. lampa respeciiv8 fiind dellumilil lumi'-U. 1!hi !. ~e mai intiln('sc lămpi <lparaL('h~ de proiecţie. jnductl (.şj la hdioprn.!. 3..Hnpa cu \'ilpori de mercur de itlal· Irl pre-siUlle: 2 I _ ţu. construcţie ~pecialli.o:are a energiei eleclrice la iluminat . Corptlrilc !ă a~i g iln' alill1t'l1lilf'l:l {'U energie ele('trieu :l '" Prima utili.11 alti \-apori mdalki.~lt~.

xcclltit' a!t~ corpurilor de.). . ca l'Il'trll'n((' l'H'nţin[(>. slut foln:site:ii pc \'t:!:i· culc. ÎnrÎt si. 19·6. proii'doare!c.oi lH'u/. iar Ill M t'~'I.'l1tru i1l1millt!.). În ClUt' (1)( ('~tc r!IIXll( llimillo. COrJHlrile de iluminat ohişllUill' rcclrh libuic aHfei fluxul lumiu\.ILU"UNATUL ELECTRrc 315 lămpii. conLra murd ăriei. cart> :lfiţ.' poate' produce lamp:L 1)(. in unele cazuri. se uhtină iluminarea in bune condiţii Il unor ~upnlfcl-c stuate la didanlc reltllh' mici.[\11 spa\iilor !ll.~ I. . corpul de iluminat trebuie să protejeze lampa conlra dewriorării ei pc calf' mc· canică.~i un sislem optic (glouuri elpuli:. sii c. dud H' lIUllW~C Î<trnri. datorit it p r ăfuirii . (1" eXl'mplu.) pe care li.dtc efectul d e orbire 1)(' care I· ar produce strălucirea iuten să a filamcutuJui I ă mpilor ('u incandescenţă. !'ă faeii o rl!drislribu\ ic. fadorul lh' (kpn:_('it'J'e d('pÎ1HIt! <k felul ('orptllui de iluminat şi de modul in ctH(' ('1 iulrc\inul (~t e rs d(' praf). ra!i ona lă a fluxului luminos in ntport en fdul iluminatului. Se dt·riucşte drept "fo:ct or de depn'd('f('" ~c al lum i corp iluminat Tnportul : (1\1. iluminal (exccuţit' normală .· (~I('"\"S (le pr:!f:.('totlrr etc. umez eală ck. l'~It.ul luminos intr-un unghi ~o lid mic.:rl protejn:t' mediul ineonjm'iHor conlra t('lllper:lluriJor ridit:lle (sdnte i etc. f~tadc Ilr ('!fldiri t·lt'. corpurile u\' ilnmifl n[ ~ int ele tipII! proie ctoare· lor di1l figl1 ra 19-0. Oril'e_ corp de il u winat euprinde. IUC'l'JlÎ de ~anlicr. gări de l!"i<lj. În func-ţinna rc. iar in alte ('azuri. În ~f'opul dl' n produce j!umin ihi bun . clanşa. aici rezultă şi d iff'J'ile moduri de ~'. prot+'jată . corpului de i1umiual se dl' prccillZ:'i .'mî~ de :Jc('lnşi rurp în condi~ii iniţin]. contr a cJectfo lor dăuuătoare ale mediului (praf.'l llwtliu ('mis dc I'orpul cic' iltlmillal in timpul fI1Jle(iOl1ării. In ar"r:1 de ilul1lilUllul şanlierl?loJ'.0) FiI-!..l' fluxld ItllI1inu. Corpurile de ilumin<ll rele mai tlzua](> ~'i nt arătate in tahela 19·tI. P ro i('d(Jareh~ dirijează fliL\. Proi{'dor. jJ.l~ . !'tllitil'lilt. Aş:l (! U!Il H' III:JUi ~i îu tnbcb 19·3.ul'il rcdris tribuirca fluxului lumin o~.). o dulie pcnlru fixarea lămpii electriee şi COllcctnr{'a ei Iii fe Ît>llua cl{'c trică .lI':. pr ~lIpmf(:ţt! ~illlHte Iti di~tanţ_t' muri .at). I't'fl~.. <Iutitlf'flagrantfl ('tc.

. rlll.p/:x I~Qv cos! a sili '" k 'I!. . fat. a) /IJetoda prin puneti.'.i Str/izi pc Irol l:1I r. enUmI efectele de orbire clc. I ct. me to da prin PUlIc tl!. .".)7boaie la pinâi şi H"nl. . ~..iri tlu". sali Vestibllle C()rid0:Jr<". Birouri de proieclare l3ifOllrî dJClilogrilÎe BirOllri administra\j\'e. În cOllcordallttJ cu recomandArile no r mIIle. CALClTIXL TL'C?lONATULl."i ulili.~tiare. praelle Se I:ere ca ungitiul sub care \"('I1l' ochiul filamentul CII ir1C'lndes(.1l1etod a puterii specifice..lqcdinţe lllI"'I""'C:' . Î5 I I1(J . _ me toda flu. . reco ma ndate verltru dife ri te lucr.. Tal:ela 19. aşa cum se arată in figura 19·7.ari la bim<: .\ I\'Ii('r .'iri.:) 10 I... In tabela 19--1 sint date citeva \310ri ale ilumin1lrîlor minime r('comandate pentru iJuminalul cu lămpi cu incandesccnj.1wl cu l~mpÎ cu incandescentn. Cantine l3uc!lUiric . Cunoscînd pozitia unui pUlid A iafil Ile un izvor de lumină . Tr~bui~ mentionat c.0 .sl Eo şi ituminare a pe un plan \'erlîcal 1::0 ilpliCÎnd reia tii le : Eo ---" k. . Slral:i pe parl .~ t..ri S~li 150 \·.en\..se po!!!e calcula Îluminar~1I pe UI1 plan orizonl.-HI II Locul La~.ic 11 50 50 . alegerea apa ratelor de ilumina! şi amplasarea lor...~ell.0 ~o 30 2-6 t-~ Pentru evitarea tfeclului de orbire.t.\T Calculul iluminatulUI :'!re drept scop 5."" ).It"coS3rt.-1 de ilumÎJ1. pentru a asigura un iluminat T<lliona! al unei suprafete de lucru.pIa. Prin iluminat ram\ional se llllel~g:e asj~urarea unei iluminari minime ne<:esare şi a unui factor bun de UlliiormilaIe a iluminăn! SlJjlraiciei de lucru. ri..'i l' i(l . (19.xu Iui luminos. CORPURT DE IL C'II l'.\\a~ini 311 75 unelte tra ~aj 150 :~OO Hule de muntilj Lun.1 carcsabll. filaml'nlul inc!!n desc .4 Il u m Înărl m inime . L.'i la diieri t e lucr.lna..area ilumina tului fluor escent tinde să mărească cu rnult ihllllinilrile minime admise.iO fiO Sii!J dl.'.. k 'h! E ~= k.1 (unghiullllnlre orilolllală ~i raza care uneştI!.\\e iodl'le folosite in mod CUrCl\1 pent ru nllcldul ilLl1l1itla l ulul sint.i \lT- 75 IZ. .-) dc d.. . Lucrjr i dcprcci7. me<:anice Luc.elRşî scop 5e IItl1izeaz~ şÎ COfl-':U Î de iluminat care au o apărll10are din stiel'l mată sau Iăp!oa~~.. rlrsctc _ I :. !!1 CII vehiul) s~ fie mai mare decît :l0-: in !I(.:ri de muntaj' fine.ofalnare I " i.(10 Forjc ş i preSe fllfI tiltorie \ 'OpsilOrle şi emailaj Rillguri şi selfactoare (Iextile) R.la bilirea ltum1irului şi pUI~rii lămpi/Of. .7) .316 ELECTJ{OTEHZi!CA CE:-:ERALA 4 ..' club.

5).. ta I v' A In calurile practice.7) se H~rijjci! ilulllÎţl.'ea . . se cunosc de obicei k". conior m nor melor.67 şi 0. in m.in C. De aet. in 111~. ne· cesar pentru a produce o iluminare minima E" I" pe o suprafaţă S se caku!eaz. prin aplicarea formulelor (19. ilumina! public ele).rile cu peretii de culoar!' inchisli (hale indUSirial1:! mari. în 1111: E"' I~ .$ ·k u'Z. Accastii me!edă se 2pliCI! l ~ calculul iluminatului camerelor la care perelii ~i tavanul măresc iluminarell suprafetei ut1le.2. (19." _ '. Cind acelaşi puncl ~ste luminat de mai mtllie lămpi.. coeficient care tine sema de scăderea fluxului luminos prin acope rirea cu praf a corpului de i1uminai şi prin imhi'itrinirea IAmpii.8 .. în Ix: J IXIOIHI (In cd) şi k'l> au semnificatiile 1H~laie la relatia (19. 2. d..8) E""n S k l iluminareM minima În Ix.2. este fluxul lotlll. valoarea lui Vllrla ză Între 0. . fluxul 101111 $. 1. k un roeficient dl:! siRurant« care line seama de scăderea In limp it inlensi\âtii ItllninOllse produse !lI:! lampa. bJ Mrtada fll/xullli luminus fine seama de nu. prin flu:"ul reflectat. In acest C3:t. s\lprafa(a (or izontal ă) a Lncăper ii iluminatI:!.111(H1 (prin alegerea liimpii şi corpuhli de iluminilt): se cuneSc de a~emene~ k. • . un factor de co rect ie pentru iluminarea minimi'i (care diferă dt' iluminareil medic). .ILUMINATUL ELECTR1C 311 in care: Eo şi E r sînt iluminarea pe un pla n oritonial respeclÎ\' vertical. Calculul ilumina mlui prin melodii !Jrin pune te IlU tiw~ seami! de fluxul luminus rl'i li!c. Ace$\ coeficient ~e ia k=I.97 dupli cum sin! aşezare liintpile. aceastii melodfl se apfic:i Iii calculul iJuminatului ~patiilor deschise sau în i!lcap<'.lIfe : <l>.. de obicei se ia 0.'irile Eo şi E" după Cal.A folosind relatia. şi 17.(ul luminos reiledai de suprafe1e)e vecine şi 11U necesita cunoaşterea curbei iOlomelrice il Intens11iil11 luminoase a lămpii. Il şi a (prin amplasarea corpului de iluminat fat~ de suprai<lţa u t ilii).. IX unghiul dintre verUcală şi directia falei de lumină de la lampă la punctul considera! al suprafetei iluminate: h înăltîmu de suspendare a Iilmpii [nUl de punctul considerat al supndeţ e i ilu· minate. lai de suprafeţt'l e vecine spre sllprafnla utilă de lucru . .dori\ă deprecieri! prin prăftlir e şi 1mbă l rinjre. 2. Fj~. Constructie graiica pentru calculul iluminiirii folos ind me· toda prin puncte. 19·7. i!ulllill~rile dale de fiecare lam pi! în pUlldul respectiv se adumÎ.

18 16 20 21 3i 11 47 Hl 43 47 40 39 24 ---" !!l fii 47 4. în functie de factorul de rei/eepe al peretilor şi tavanului. 52 55 I I 52 3-\ 57 I " 3.1.15 5.}O 70 30 . ace.:ml"o< pentru u" COTI' Ix.~'~.. 74 • .llUllllnat ( Iab(>!.6 ---------O.J 3' 3< 62 65 70 611 " 30 50 5 '" '" 57 50 62 58 60 6:.)- a-b (19.9) unde a şi b sînt lungimea şi laflmea incilperii.t. care se determină salisfădilor din tabela 19-5.m % U ..l 52 " 51 55 OU G:. de tipul de corp de iluminat folo!.'r-<:lll R~r.cctor (1) a<llne (2) I (..0 70 50 10 :~O 30 -- !'F -. 42 40 46 68 73 67 70 .0 50 " '" " ·1.\ <3 " 43 44 -16 49 48 -16 51 50 52 55 1.) CO<.0 5{) 60 " 51 51 . 20 50 70 50 70 30 50 I Pfr~\i % un.318 IOLECTROTEHNIC A CENERALA " coeficient de utilizare a iluxului luminos..{O 27 :!l 30 27 " 1U 1 " ."lieient de reflec!ie Il\cllc~Jc CQ('ficl<·nt <k ulItlz::ll't· n flUXUlui 1I..5 70 30 50 70 :10 10 :~o " 46 " 24 28 :B :!i 30 27 3U 34 5n .8 m de podea)- To.\'.iO W 10 .~1 indice se del erm ină Îolosind relalia: f '- -h (~ ~ a~. 42 l.\ l (6) (3) 10 . ill m. iar h este lndl(imea corpului de ilu minat deasupra suprafetei utile. 58 55 59 63 60 61 J7 al 70 30 50 7U 3U 50 70 '''' :. 19-3) lncii jx-"!i ŢIl\'. 2. bda 19·5 Coeficieniul de uiili zare a fluxului luminos ( in !l.!l.'30 50 .!t ~i de indicele încăperii. i. tn m (~urraiata utilll se cotisidf'rii la 0. ~5 '" 10 30 1.1 57 54 29 J.5 ..( - 50 70 . .101> ~t"Tk r 1\CUCCtQT e1nl. - .jO Sti 30 \O :1(1 10 Si) G5 59 5.j " 32 " 36 " 37 12 16 17 28 32 .

Iru l de proiedoari'c necesare pe o suprafata.5 k.'i pe b~7.nl): -. In Im.cînd corpurile !Il' iluminat SinI pl~salc În colturile unul dreplUllghi.re p esie putt'rca specifieJ (in \\"m!!) abSGtbili! de lilmpil .la ia: P-=p ·S.l!1Qscind pulerea P 11ecesara de Jii mpi electrice nece~are. necesare pent r u iluminarea suprafetei S se li'impii alt'~e. Cu efi dintre două In I numărul acelaşi scop se recomwdii resp('{·tarea unor proporlii Intre recomandă de lampi eslI!' mai mare. CI. coeficienl de pi erdere ~ flu xului luminos in p?!\ile laterale..1.1lTI<.1 2) (unde E"'I~ S~ exprimi'i în Ix).. C. se poale determina numiîrul :)... '1.1.11 9 Numărul de fundie de lIuxul lămpi (fi al n.1 3) \n care· n este E". necesare iluminatului..· (1)1 determină acum In (19.5 numărul de proiec1are.25 .. in m Z : flu:\ul util <II proiectorului. D il corpului cie ilu mina t f:.. - I " <2 ..l de depreCierea prolectofului prin pr~Irnire.a Plin \\1 ) ilbsQrbită de I.(0. ex peditive şi constfi det ermina puter.impile necesare ilumim"lrii unei SUPf/!. îll ~ e) Me/oda put. In.11) in c/!.. iluminarea medie necesară. (19. ..4 .î!\imea şi distanţa la c.10.'b 3 . _0. (19. ASlfel se asigura o Ilniformitaie mai mare il It -1'i l (distanta lpentru ilumi"alill interior incan· dcsce. se poate arlic::a relaji<l: o iluminare medie ([9." fele S (în m 2) apHefnd r . cu aUt corpuri de. cunoseul..lLUMINATUL ELECTRI C:. iluminJt). . n= .5) I .l'I de tl~!e statistice 8au exprimal~ Cli relatia: p~-- E.\LCCLLL TLL\jJSATl-U-r (T PROIECTO....:rii speclfice se apl ica pentru calcu le orie nt ati ve. 0. .-..(0. iolo~iml relatia: (1)..=L2.w este proiectat asupra suprafe tei S . suprafata de iluminat.5 .clnd nu se lucrează lîngă perNe. . S $" k j "---1. cind tuTllurik dt' iluminat sill! Distanţll " a~("zate in zigzag..j fie: D .i perete. in Ix. care line seama ca nu tol fluxul <I. şi puterea unei liunpi. D -=.3) i _o cind se lucreaza Jing:.lUi de pereie se recomanda s.10) ~e iluminării.\ HE să a~igure l'cntnl u sta bili f2pid ul.are 5e ilŞlllA proiectoru! se calculea<Cil în raport cu mări­ mea sllprafe\e i de iluminat şi cu deschiderea utilă a lasdculului lumillos al proîeclorului.1... coeficient care tine ~eilrn:.

şi aulom'ltizan::.stat. Lazeazâ in mod dco.instalat iile cledl"Îcc se IlHl I\C\'reaz5 şi sc i nLreţ i n uşor şi comod. . p rimare). energia ell!dricii este transportaL:1 ~i distrib\li tă . . transportul ei se face . se impune cy idt'llt neeesilHtca u nei acţiuni susţinute de . eum sînt mine le ci!' ci:irbUlIi ~ i că d erile cle ap[\. . În eOI1rluzie. . .. se ştie d mări m e a producţiei şi 3 pro d uctjYitliţii muncii si.l'C cOlls lruil'$c surSl' p"ternie(~ d~' energic electr icfl cenlrale ele. Ofi.e nergia electricli dă posi hilitat ea realiză ri i lInor condiţii optime (l e lucru (lipsa zgomotu lui. P('lltru :l transp orta energia electri~ efI in eOlldi~ii economiee.ltuil'li minime.electrificarc". gospo~ c1ilrii agricole d{~ .motoarele clcetrice sint simp le.e nergia electricfl poate fi p rodusa În centralele elect rice mari ..\slfl'i. in taTa noal'!r[1 s-au COlIslruil şi . i :lr imtalatiile electri ce au nllldallle n t~le cele mai buu(>. la diferilt' rcceptoan' (intreprinderi. sigur<' in fuueţionare şi ~e <ldaplt'ăză l'cI mai bine la a cţionarca d iferite lor u t ilajc .ară numai in anii puterii populare . <ldic~ cu ch".' n (iale.ene rgia el ect r ică p oa te fi lr:1n spo rtală \l ş or 1~1 (]î1ita ll!t> mari cu aju ~ t oru l lini il or dcd ri ee.e ramurile de dato rită ur miitoarelor c a lită ţ i cSl. . curăţenie). de e nergie adi\' italt'. A{'t~asUi ar\itlnc a fo~l illţelt':lslI şi sprijinitn la noi in t.el)('fflia e le ctrică es te În general mai ieft ina t!t>dL alte forme M (>11('1"git'.) . sate ele.CAPITOLUL~ X X ALlAlENTAREA cu HEIIGIE ELECTmc1 A INTHEPmNDERILOR INDUSTHIALE GENERALITkp Energia electr i că s~a imp us. De la ccntra le. . ihlluiual de bllllfl calitate. la . ortlşe. si t uate in apropierea sun:l'Ior na l uraJe dt! energie (surs<. m('C3nÎzarea ~j nutomalizaf('a sint de neconceput f:hfl ('licrgie e lectrică. înlocuind treptat cl'Iclate forme :1c ţi onarea di feritelor instal atii În ap roape toa t. prin illlermcdiui reţelelor electric.cl rice.st'hit pc lllt! canizarc . acedell.. 1n af:lfă dt>.

PHODUCEHEA elec t rică ŞI TRANSPOHTUL ENEfiGlEl ELECTRICE Producerea energiei electrice are loc În ccntralele electricc . Tot ansamblul format de reţele. in cazuri rare. lună . ccntralele ele1l'ice pot Ii. pe baza energiei eoliene (ent'rgia vint ului) etc. etc. Repreun l area grafică a variatiei sarcinii centralei pc o anumită perioadă de timp se lltlJneşle curba de SUrciIU!. cU m ot oare cu ardere intcrnă (motoare Diesel. al grupurilor COllnrtizoarc (v. Puterea produsă dţ. D upă tipul Illotoarelor jH'imare folosite. este necesar ca sarcina ei să fie 21 U ~ :n )tehn !c!l lI cnua lă. In prezeol. eu lurbine hidraulict'. termice (termocentrale). ca. După natura sursei primare de e nergie.AtJMEKT . staţii de transformare şi cent. bidraulice (cen t ra le hidroelectrice). a man'dor). care alimentează cu energie electrică una sau mai mnlte rcgiuni. Gcnerat orul eledric absoarbe energia meranieă produs. diferitele receptoare pot fi însă alimentate şi din centrale elrdrice locale (atunci cînd sînt În locuri izolate. In general producerea şi utilizarea e nergiei electrice se fac in curent altern<ltiv cu o frec:veuţă de 50 Hz. acesta se produce local cu ajutorul redresoarelor. curent continuu. an). j'lI ol or ul primar produce energia mecanică pc haza energie i termice obţinute prin . pe perioada rcspectivă (zi. energia eledrică este produsi! Într-o cenlralil cu ajutorul grupurilor eleetrogene. Penlru ea o central. aceasta se numeşte microcelllrală şi poate fi realizată chiar ca o construcţie transportabilă.REA CU EKERGIE ELECTRiCA A mTREPRINDERILOR INDUSTRIALE 321 la temiuni inalte (peste 1 000 \'). eolien. şantiere şi sate depărtate de sistemul naţional). centrala electrică la un mome nt dat se numeşte sarcina centralei. variază in mod identic şi pnterea produsă de centrală. At~lUci cind receptoarele necesită. 2. cenlralele pot fi: cu maşini cu ~ b\1r.} să fUJlctioneze cît mai economic. pc baza energiei hidraulice (energia ciidcriJor de apă.'e puterea cerută de receptoare variază în decllrsul timpului. de exemplu. . De obicei. capitolul XVIII) sau cu ajutorul grupurilor electrogcne de f ur('llt continuu (v('zi mai jos).lrderea combustibililor sau a reacţiilor nucleare. cu hlrbinc cu gaze. utilizarea encrgiei electrice la receptoare ~e face În general la tensiuni joase. Grupul eleetrogeu es !(' format dintr-un motor primar care antrenează un generator electric .\ de motorul primar şi o transformă in energie electri c ă. formînd un sistem energetic national.. atomkc. Centrala este complexul de instala ţii. Deoare!. la noi În ţară sistemele energetice regionale sin! interconectate.:-. Cînd puterea centralei este mică. în care o formă oarecare de energic este t ransformată În cnergic electrică. motoare Cll benzină ) elco Fllergia eleclrică se produce în c entrală pe m(lsllra ce ea este cerută de C01lsum atori. Din motive ecooomiee şi de securitate. De afeea e~te necesar C:J energia ~ă fic transformată la diferite tensiuni cu <ljutorul sta!îilor şi posturilor de transformare .\.rale electrice (care funcţionează în paralel) formează un sistem energetic. Cll Lurhille ('li abur.

eentrala funeţi­ onează cu randamentul cel mai ridi<:al).l. gulator automat de tf'mill/lc. Suma. Aceasta se justifică astfel: la a Ceea şi putere transportal. protecţie şi măsurii necesar.l la distanţe mari.. cu atit şi "tensiunea a<1 opta t:! pentru linia de transport {os le.miune de ~I X 380/220 V şi rn. CIl cît tensiunea e~le mai mare. pentru a fi u şor transportabile. Energia eleclrieă produl'ă de ('{'Ulr:llc es te t. Pentru a mări economicitatea unei.ă in genera.c în prezent În ţara noastră .'nează lIn gene ralor t. necesitînd o se cţiuile de eonduclor ma i m ită şi deci investiţii mai reduse.r-un motor Diesel de 45 CP (ca motor primar) ("are antn. Ten>i-iunile folosite la transportul encrgiei ekc- . iar gcneratoarele care ~int in funcţie ~ă Ik incilrrate cit mai aproape de puterea lor nominală (in ac{'aFtă dtlJaţili' . cu ajutorul liniilor electrice. Grupurile sînt prevăzute eli tablouri de comandă care ("uprind L ap aot ratajul de conectare. amperrndrn).cvcn\.ate pe o sanie sau ehi ar pe roţi . cu atil c. cu m sînt gospodăriile agricole. sînt de ordinul sute pînă la mii de !\I\V.urentul care trece prin linie va fi mai mic.l care antrenea ză un generator cu o putere de zeci sau su{"('" kVA la o tensiune nominali de 3 X 400/231 V şi O freCVelJţă de 50 Hz. apă ete. tell~iune~l liniei exprimată în kV este ll uruc ric egală cu lungimea de transport Îu krn). şi ea mai mare (aproximativ. Uneori.ralJ~po rt este mai mare.322 ELECTROTEHNIC. în cazul tcnnocelltralelor cu turbine cu abur şi de 32-33%. cons trllit. grupurile sint mont. . . ea se face cu lermo(icare. în cazul centralelor cu motoare ClI ardere internii . Puterile ins t alate ale centralelor mari . Randamentul unei centrale. atuncÎ cînd ace~tca !.or Die-sel sau semidiesc. mici etc. fr~ cvenlrnctrll. adi<. caz. puterilor generatoarclor instalate intr-o ce ntrală reprezint ă "p uterea instalată a centralei". . T \lraţia grupului este de 1 500 rOl/ min..ransportat. în figura 20-1 este reprezent a t un grup electrogen fab ricat ÎII patria noastră. In acest.area lor eu energie se utili ze ază grupu ri electrogenl' formate dintr-un mot. ~te prevăzut cu un t ablou de c omandă şi control et hipal ('Il: aparate de conectare (intreruptoarc). Pentru exemplifican·.ă raportul dintre puterea utilă p rodu să de generatoare şi puterea consumată de centrală (prin combustibil. . "pe lîngă energie clc drid centrala produce şi abur sau apă ealdă pentru diferiţi consuma tori.melru. centrale termoelectrice cu t urbitle de abur.) este de ordinul 27-28%. şantierele. cit şi pe circuitele diferitelor pleciîri spre receptoare. Tabloul ('Etl:' prevăz\l~ ('u doua lămpi de 5c mn <llizare.Înt depă r­ tate de reţelele electrice. compus dint. Grllplll . de 30 kVA. In cazuJ grupurilor de rcceptoare care ee! în total o putere redusă . t{'. d:llorită acestui fapt rand·amentul eentralei ereşlf' la 60-70% . pentru aliment. Cu <'it distanţa de t.A GENERA. aparate de reglaj (n" )~ lat ş i r .LA cît mai constantă. apa Tate de protecţie (releele cu prime ÎIl construcţia Întreruptorului) .a de 50 Hz.rifazat (alternator) cu o p utcre. mont at atît pe circuitul generatoruhli. reglaj. apara l\' de măsură (volt.

3 23 J 2 1 j . Gr up electrogt' n de 3{) kV. prin post de tran- .\.z i r. 3.at !a ll . După de stinaţia lor. STATII ŞI POSTUH:l DE TRANSI:O RMAFU:: Statiile ~i posturile de t.. (microcentra!ă t r~ nspor! a bi!ă) fa bricat In Rep ublica Socialisill Ro mAnia: T. 10 ~ j 6 kV. In t' d e :l(·l'~ lca .1otorul primar: ! _ .Fig. 1:1 te nsiunile n eC('~lIrc dis t ribuirii ş i uf il iz ă I·i i ei la rcceploan' (" <. b).l/mi de 1/"(fJ).atr (It.~f()rml/re (P l'.".ra usfon na re fo los ite În intreprin dcrile indusl riale a li drep t ~co p ~1i re du ('ă \"aloarcu t(. l N:TR EPRI NDERJLOH INOUS T:UA Lt:.ctr iec de la ten ~iu ni le cu l·U !"(' a fost I.~ t a t. . 3X380/220 V. 20·1.r3mp ortat::i. R5. ELE CTR iCĂ . 15 : :) !'i i I kV ( ne~ t all<1ard iza lc ) . 30 . ndă $ 1 c on trol . .. 110 . b) etc . 5() H7.ALl M:l:NT.llsi uuii l'lIergie i c1('.\!mA c u ENERCU.!~Ueral ocu l tn f u. în ţar~l lIoastrii ~ l~ ma i f()los{'~...100 .. 210. fi~ ur<1 20-6. De obicei. 15. sta /ii de tra nsf ormare sewlldare sau II(J.iil e de transformare pot fi: statii de transformare printi pale (~taţia S T din figu ra 20-6.apitolul XX--!). (· l)Î tf'"n~i IlIlÎle (It' (iO . Hfar~ l ricr siuL L Il Sjltllilc sta ndu n li7.a torul): J _ labloul de C:O!Tl .

la joasă lensiu ne. prevăzută in perelele exterior al posiu[ui.Dtează un atelier HIU un grup de receptoare dintt-un atelier se h. cind el alimt'. . cu două transformatoarf'. staţiil e şi p osturile de transformare ale intreprinderilor pot fi cu ullul sau cu mai mlllle IrallSformatoare. aparatajlll de Înaltă tensiune se monlear.dei cuvei . Staţia de (r ansforma re prin cîpală este o sta ţie care alimentează. într-o schemă lJlultirilarii diferitele circuite sint reprezentate complet. cu cit nu· mărul de transformatoare este miii redus şi postul are importantă mai mică. In care are acces numai personalul tehnic cu o calificare speciali!. cele interi oare sÎnL montate ·in incllpt'rj zidite spec ial. pentru a se asigura in bune con di ţi i alimentarea neintfnuptă cu energic electrică a intreprinderii.' reeepioare sini legate 101 la bare colectoare comune.umcş"te chiar post (staţie) de atelier. Statiile şi posturile de transformare cuprind unul sau mai multe circuite de în altă tensiune şi o serie de circuite de joasil tensiune.3). astfel amenajale Incit să f!l yorizeze răcirea transformatoarelor: pentru a limita efectele unui incendiu produs prin aprinderea uleiului in cazul exp!o. pe carc îl conţ i ne circuitul poale fi lotuşi ind icat printr-un număr H'ris alături de o liniuţă care taie obl ic r:Îrndtul rcspedh' (fig. şi posturile de transformare. se mont ea ză aparatele de conectare. In cazu! staliilor şi posturilor zidite. După numărul de L ransJormatoare pe care le cuprind.:' rul de transformatoare este mai redus şi postul are importantă mai mică. In mod asemănAtor. Pe fiecare circuil. plecarea la transformatoare. in figura 20-2 este reprezentată construcţi a unu i post de t. Atunci cînd aparatele de joasă tensiune sint putine. se folosesc două transformatoare. diferitelr circ"itc sint reprezentate simplific<lt prin cîte o ~ingtJră linie. atti la in altă. aceste circuite sînt legat e 1:1 bare coledoare comune pentru toale circuitele. de kVA) care alimenteaz ă receptoarcle dc joasă tensiune. Pentru exemplificare.324 · ELECTROTEHNICA GENERALA sformare se inţe l ege staţia de transformare în general de putere mică. Schemele electrice pot fi multifilare ~au mOllofilarc. 20-3 sus). in cele mai dese cazuri. cu atit nu mi. iar Îu figu ra 20-3. tn funcţie de locul unde sint montate! staţiile şi posturile de transformare pot fi: exterioare sau interioare. St. to schema monofilară.formare de tip interior. fiecărui conductor corespunzîudn-i pc desen o liniI'. Schemele. sau evenlual pledri spre alti consumatori de înaltă tensi une). sub transformatoare se prevede unt>ari ll!1 canal colector de ulei. in afară de unele l't'cep-. (de ordinul cel m ult a citorva sutt'. de prolecjie şi de măsurat necesare (vezi schema din figura 20. Cu cit poslul este de pulere mai mică.rans.aţiile exterioare se montează in aer liber pe sol sau pe stîlpi speciali.oare. iar tran~ior· matoarele se montează In boxe speciale. mOllofilarc si m· plifkă d('H~ 1l1l1 ~ i s int indicatr atun d dad ~f" arată ~('hE'ma clt~ prindpill a U!1 E'i in~talatii. cu atit şi apara tele folosite sIni mai sim ple şi mai putine pentru a nu ridica costul constructiei. mai rar se folosesc un nnmăr de ce l mult trei tran5formatoare. schema electrică monofilarii a unui post de trans[ormart> de tip exterior pe stilp. Numărul de conduct.ă Intr·o inca pere separată. Cind la inaltă tensiune sint mai multe circuite (sosir i de la sursa de energie. toare. sosirîle de la transformatoare şi plf!'căril e spn. ele se montează într·o simp lă nişă cu u~i metalice. chiar dacă circuitul respectiv are mai multe cOJlductoar('. cîl şi la joasij tensiune.

20-3. Pentru aceastea trebuie să se tină seamă de A1 '»..I I t t §l : -i ___ JI 3"6 Fig.. .. '"" ~ II L-f< d (] \ A A3 J. / . alcătuind o tabelă in care ~e indicii la riecarc oră pU!..<:e pentru 1m bunătăţU'ea factQrulul de 'llu\.a preţului de cost.no. in funcţionari' normală_ Tot pe această calc se poa te observa că organizind procesul de proflucţi e Într-un mod corespunzălorl pot fi reduse vi rruriJe de putere ale curbei de sarcină sau... s epX'ato .c:3rdtor.1ncaperea CQnden&1loarclor stat!.1 ap...re.s.me. ceea ce înseamnă reduc('rea volumului iuyestiţiil or ~i d('d reducere.4 kV. 2 ..... se poate "aplatisll" curba de snrdnă ..t:l'etl ce rută de fi ecare recepLor. Puterea transformatoarelor instalate intr-un post de transformare t rebuie să poată acoperi puterea cea mai mare cerută in funcţi onare normală de rceeptoarde alimentate.. /0'" '.-1 -. 20-100 kVA." c\lvll: g _ bllr. şe poate ll":ls:\ o eurbi'i de sarcină :1 reeeptoarelor şi in felul acesta se determină puterea cea mai mare ccruUI de elI:'. Stalie (posl) de transiormare.. ~ :..tI : -+. . _ .. 20-2..__ 9 I rr. Post de transiorm .ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A 1r-'TREPRrNDERlLOR INDUSTRIALE 325 Pentru lucrări de şantier se conslruic..natoare d~ euc"nt.«lune . de tip exterior pe stUp de beton armat centrifugat: bula:-c.l t=Sl. $ _ CU l ta 1:".: colectoare: 1Q _ p~b~' 1 _ de pAmint. fill.sc şi posturi de tran sfo rm are prefab ricate.~.5 L \.nsfonnato. CII două transformatoare: J _ \x)" e\c ttans!ormatoarclor. a _ contor de energ!<:.unc: 1 _ lransror.. raptul că nU toale rccepto::lft'le fUllcţioueuz:1 simultan şi nu toate receploa rde sînt înciircate in penn ant: nlă la puterea lor nominalil . t'lIlD se spune. Aplatisarea curbei de liiarcină dă posibilitatea alimellUll'ii ac('luiaşi grup de reeept oare de la o staţie ~all un p ost de transformare cu o putere maÎ mică . re de 6/0..ilrataJul de joasli (" .. 2 _ cam<!J'a IIpal'alajulul de InaltA tensiune: I _ camera aparataJului de joa.slg==te tu' J _ dcş. de tip interio r. transportabile pe sanie sau pc roţi. S _ plecllri de J~si tc"-". :--1-I I ---~ .

Tip u r i de relele şi tensiuni folosite in dist ri bu irea energ iei e lect rice Ţinind seama de felul H. Tlclelelc de (~un~nl continuu.'-ceptoarelor. Receptoare de ca1egoria a 11·(1. cînd receptoarcle sint lămpile de ilu minat. re-z istenţe l e cuptoarelor mari etc.. locuinţe .~i:i rie economică. DISTRIBUTIA ENERGfEl ELECTnrCE a. deteriorăr i de utilaje sau perturbări ma r i în procesul tehnologic. Ia care nu se pre· vede o al imentare de rezervă (elC. In acest caz. să asigure () re zervă tic putere pcutru extillderile de viitor j .S1l asigurc. .să pre7.ransformate. alimen\.să asigure alimenlarea lleÎllfreruph1 C1I mayie a rcceptoarclor : Din acest punct de vedere receploarele se impart În Irei categorii: Receptoare de ca1egoria J. cu ajutorul reţelelor eh·ctricc a postmilor de t. Receptoare de categoria a III·a si nt receptoarele pujin importante. Aceste receplOllre trebuie prevăzute C II o a limentare de rezervă. piIpiiri k de lumină sint extrem (le obositoare pentru vede n ') . adica să fie realizată cu un eonsum minim de m.). deoarece produ{' pilpîiri ale luminii (cînd rrecVf'nţa pilpiirilor ajunge la 6-8 pilpiiri pe sec-undă.intc securitat e la deservirc . la care Întreruperea alimentării cu energie esle legată de securitatea oamenilor. a diror sdwmă p ri n('ipaHi este repre- . de producerea de rebuturi. adică la o tellsiune ca re s~! nu difere cu mai mult decil ±5% faţă de tensiunea nO[flinal~!.~ supărătoare pentru iluminatul electric. iar in funeţ:iollare pierderile de putere În reţea . Generalităti Energia electrică sositi! îl) cuprinsul ullei lntreprinderi sau al altui consumator de energie sau produ~ă local este distribuită spre fiecare receptor în parte .ş i t ra nsformatoare să nu depil$ească anumite limite.lteriale (în special neferoase). put fi: de {or/u. pe bază de considerente tehnico· economice se prevede sa lL nu o alimentare de re~ervii. ateJîere auxiliare etc.."'6 ELECTROTEU:-irCA GENI-:RALA 4 .e l ele eledricc put fi de asemenea. reţelel e. c înd rr ceploarele sînt motoarele ma~illilor de lucru. Varia ţ iile de tensiune sÎn l foa rl. . Ia care întreruperea alimentării cu energie produce numai o scădere importantă il productiei. Ol'icaft~ ar fi schema adoptată.area eu energie eledridi trebuie să îndeplinească următoarele conditii principale: . Heţ. b. de wrenl cOllfill!/Ll HlU de curent alJenwtiv . furniza n'a unei t'Jlcrgii de bună calitatc. sau de l umiwi.

20-5. c şi d) sau CtI p«(lru cvndllcloare ltrei cOllductoare de faz ă şi condu ctoru l neutru (fig. 36. Rel. galvanizar€'.A. 20-5) pot fi mQtlQ{a mle sau irifapot fi . 21 -5. 220. 20·4. Reţe aua eu trei eonductoarC:eu neulrul izol:ll se utilizează la inaltă tensiune (6 kV). 20·5. de asemenea . acţion ari electrice cu reglaj dt: v i te ză În limite mari etc. p c nave mici. Het. Ia alimcnlnrea reccptoarclor monofazate.). Tensiunile folosite sint 110. 110. Heet:plol\rele de forţă l rifazatc R3 sint conectate Între faze la 380 V. pentru alimentarea reccploarelor de for\ii şi lumin li . rcceptoarl2'le de luminii. pco! legat l:a p bnin ! : R _ ~or.ează numai receptoare de forţă (1 000 V ş i 500 V). 1:\ unele eir('uite <It' co mandă etc. la rc lclelc care lucrează in cond itii ~'l"Cle din punctul :uteşi Hcţe le l e . la unele circuite de coman dă eLe. av ind ncutrul legat la pămînt l!au izolatl.clele monofazale complet izolate faţă dt~ pămîut (fig. zentată G fi " / a} Fig. Reţelele monofazatc CII IIll conductor legal la pămînt (fig. Beleaua cu patru conductonre şi neutrul legat la pămînt este uLiUzală el'! mai mult la joa~CI tensiune. e). n ec l~ ploan: l e mon o[azale R'! pol fi legate ş i intre faze. 48. TI~1lS iLLnile folos ite sînt 12.500 şi i50 V. de 250. pot fi complel iralale fafii de plfmÎnf (ca la troleibuze) sa u CII unul din conducloore legale la pltmint (ca In cazu l retelei tramva ielor). la joasa tensiune la ret..A d e plmlm : ti _ eu u.b) SI~ intilnesc I::t retelele obişnuite de iluminat. Utilizarea reţelelor electrice de curent continuu este astăzi limitată la tra('ţiuncu e l ectrică şi la utilizări speciale in unele industrii (eJectTOliză. (1) si nt utilizate la i1uminatul portativ cu tensiune redusă. Schemele de principiu ale relelelor de curenl contiunu: (J. de curt:n t alernali\" (fig. 20-5. 11eţea ua cu p atru condu ctoare arc avantajul că dispune de două tensiun i: tensiunea de linie şi tensiunea de fază.l.21.ENTAREA cu E!\iERGIE ELECTRICA A L""TREPRINDE:lULOR mousTRIALE 327 in figura 20-4. complet i:olale faţă de piIminf sa li cu 1111 punci lcgul la pl1m inl.lM. 120 şi 220 V. la 220 V.elele tare o lim e nt. şi 440 V sau in cazul tractiunii electrice. _ t!Qffipl~ izolate ta. ce le de forţă mOllOfazale ş i de putere mică R t sint conectate intre fază şi firul neut ru.elelc trifazate pol fi CII Irei cvndl/doare (fig.

5 ./....relor industriale şi de necesitatea construirii reţelelo r şi posturilor de transformare cu jnvesti~ii minime. ~ / .~ " .atf<.tm: cepl0arc rnonofazate.t la pămîm: c _ trlf. fiJ 'J ------. la intreprinderi. Teudinţa de ~ miiri t ens iullea la recep l oarele dt> forlă este impm:f.. R:.isteule. 1 000./77»//// //7/.. 660. 20-5.la joasă tensiune (380 V) grupe mari de rceepto3re . _ mfaUlt.. ent'rgia dcclrid est e adusă la inaltă tensiune (fig. există o staţie de transformare ST care alimenleazij cu tensiune' înaltă (de ohicei 6 kV) mai multe posturi de transformare TP care alimentează la ri·n dul lor . _ re· recep \ o~ de \"edere al tehnicii securităţii (de exe mplu in exploatilri mln!ere.. de la un post.i nu sint numeroase. e" patTU coru1u ct03r-e cu ne:uţă ~ monoIaZ<itii.\\.00.\ V. t -' Fig./. de ereştelT'a putc-r:ii rreeptoa..\. păm1nţ: " _ trtfaz. (j" pAmint.\V\ 2 • \'1. printr-un singur post de Lransformare Pl' ea est e transformată la t ensiunea necesară (380 V) şi di stribu i tă reeeptoarelor R prin intermed iul uilor pUlJde de distribuţie pn (vezi rapitolul XII) (sistemul se numeşte "distribuţie centralizată"). Receptoarele de fortil de putere mare sint alime. 380. In general. la intreprinderile mai mari.328 E. /1'..\~ l .ot:dizc:lză o puuirc mare ..A -----".U:CTROTI:. De multe ori. ". a). b... care dcselTc~t.\ I .ată ..i'iERAl. cu t"'. Tells:unile nominale (de linie) Iolosit e pcnt. 3 000 ş i 6000 V*. b un conductor Î. 1000 şi 3000 lIU pot fi uti1iz"lr dr'cil in imtalatiil.ru reţelele trif:lzaLc de distrib uţi e sînt: 220. subterane. Între-prinderea este alimentat. 500.--4 ----'.rul legat la păm. . .) 11./ / . 20-6.01at: d _ trlfazOltA C\1 trei CiJndudO<l!'e cu neu trul legat 1.. j . Cind r<. 380 V). ~'grfMff ' _ _w\_ v. apoi.ă direct la joa-să tensiunc. complet I zolată fa_ mono1a:z. II'J :-:/.'/ 4&/% /0%/. R. V3 "Tensiullile·de 220. R. :Jslfcl incit nu !. Schemele de principiu ale re1elelor de curen t alternativ: il. conduet"are. cu leg<>.<:ibilltatea folosirii pen t ru rec('ploarde de forţă a ten1\i noilor de 660 V = .e mai mul ţi {'onsumatori.// -' ". de tran sformare apropiat.. In prezen t. ~e studiază po. sist emul acesta se numeşte " dislribuţie l'eparti z ată" şi f'~le rep rezentat ~{'hematic În figura 20-6..\\'.-J -~"" J rW'H J .% T ~'3~~ ~. /:.380 V sau 865 V = =V3'500 y._ t").HN1CA GE.~ată. .ccptoarele unei întreprinderi sint de puteri miri :.ntate la ten siunea de 1000 \' sau fi 000 V (cazul re{:ep toarelor cu puteri mai mari decit 150-200 kW)..u punem! neutru 17. -----'I...

Pputru a mări zona protejat:1 se foloSesc mai multe paratniznete. intre cele două piese metalice se afli un spatiu de aer. COllua slipratcnsiumior ce vin de jle reţelele aeriene şi pătruJl(1 În instalaţiile electri('c se folose. cind tensiunea revine /a normal arcul ele<:tric se stinge şi l egătura la pămInt este inlreruptll.Jal. cind tensiunea revine la llo!:. scurgînd sarcim!!: la pămînt. Cind tensiunea liniei creşte peste o anumit! limit~. iar alta la pămînt . filele de la 329 la 356 lipsesc.~). Cînd tensiunea creşte peste o anumită limit ă. Descărcătoarele rr.ele Hnici aeriene şi pămînt.Craiova. Din păcate.. păminl este rea lizată fie printr-o placă me1alică fie prin una sau mai multe ţevi mctalice îngropate in pămint şi legate electric intre ele (vezi capitolul (XX i l .1itorului devine din nou foarle mare. ElectropUleN'K . Sub forma cea mai sim plă . Descăr('ătoruleste un aparat care se leagă Intre conduct. Priza de.p. de la linie la pămtnt. una legată /a linie.!. la creşterea tensiuni!. scurgind spre pă­ mint sarCÎnilc electrice care au produ s supra tensiunea . jzolînd linia (aţă de pll. bine legată la pămînt printr-o priză de pă­ mînt. spatiul de aer este străpuns iar sarcinile electrice datorate eleclricită\ii ahnosferice se scurg. Zona cuprinsll în jurul paratrăznetului este ferită de lovituri directe rit! lrăznet. Tn Iara noastră ~ produc descărcătoare cu rezislen1ă nelinIară la intreprinderea .PROTECŢ iA IKSTALATIILOR El. descl1rcătorul "se l'ImOT se ază ". rezistenta desdircătoTului scade. Eclatorul se compune din douA piese metalice. la revenirea tensiunii la valoarea normaHi. pe baza sludHlor fikute de Le. prin arcul format. descărcătorul iese din funcţiune.E.mTnl.oderne lolosesc rezislente variab ile cu tensiunea.c dcscărcătoarelc. rezistenţa desciirc.EC TR1CE 357 ratrăznelul este o tijă metalică. ... deseăr­ cutorul este construit ca 1111 ec!ator.

DE ELECTROCUTARE 1.) şi dc 3000n in focuri periculoase (locuri in apropierea instal aţ iilo r elec. Curentul elcctI... Fol osirea în practică a mănu. plăci mdalice etc. cauci uc:-.trice. In calculele practice se c onsider ă c ă rezistenţa minimă a corpului omcnesc i. cind curentul c.iilor dt. Curentul care va trece prin corpuJ omului dcpinde de \·aloarea aceste i tensiuni ş i de re7. cu prar hun c omlucătol' de electricitate. beton . cînd pielea este llmedă şi contactul este bine făcut . a galoşilor dc cauciuc şi a c. incăperi cu vapori corozivi.). trebuie ca Între două puncte ale corpului s5 i se aplice o lensiune electrică numită Itmiullt de atingere Ua . Şoc tll elcctric este urmarc a acţiunii tllrcntului electric asupra orga nelor interne şi asupra sistemului nervos.c.\re t rece p rin corpul omenesc dep ăşeşte o anumit ă valoare (de obicei peste 50 mA). cind pielea este uscată ş i intactă.isten \. accidentele de eleetrocutare p ot fi mortale .m lt electrice. In an u mite condiţii.CAPITOLUL XXII PltOTECŢL\ CONTRA ACClnENTELOn.a e1etlrică a corpului om(>lJCSC ~i va avea valoare a : l = lUa1. ea scade la 800. că rămidă. t~cî(l(1 prin organism.1 000 0.'s te <le.ovorn şc l or jzolanle are ca scop să mărească in mod artificial rczistenţa circuitului inchis prin corpul omului. micş orînd asUel curentul electric care trece prin orga nism . Îllcăperi cu pardoseală bună condu că­ toare de dectricitate _ pămînt . şocul electric produce fi de ordinul 100000 Rez iste nţa . dcservite de personal calificat. 1 000 Q În locurile foarte periculoase (locuri şi in căperi umede. produce şocuri electrice şi Irul/mati. ACCIDENTE DE ELECTROCUTAnE Trecerea curentului prin corpul omenesc se oumeşte cleclrocutarr. Pentru ca prin om sa trcaci'\ Un curent cledric. R •• corpului omenesc depindc de foarh! mulţi factori ş i p oate n. loctlri cu temperatură peste 3(fC etc.

De aceea. lizări produse de acţiunea curentului şi a arcului clrcUie .PR0TECŢ1A CONTRA ACC1DEl\"'TELOP.~. de r ek mai multe ori in urma un or dcferteEde izolatk Din aualiz:1 ('auzelor rezultă şi principall'le mijloace de prevenire <1 :\ccidelltelor de clectrocutare.ontacte. ~! l"o. auza paraliziei muşchilor respiratorii. Intensitatea a ~estor efeetc depinde de durata şi de mărimea curentului şi de drumul parctll's de turent prin corp. es t('. : TraUllla tismul electric eonst ă 111 semne electrice (umfliitilr! pe piele). {dcind respiratia unui eleclrowlul el poate fi J"eadu~· la viaţă .. ele produc rareori moa rtea. Pentru aceasta se resp ec tă anumite norme de construcţ ie. Este de reţinUl că.I"casc!or aparo. artificială 2. care uneori poate atinge G şi chiar g ore . ::fut: ti condu ctoarclor unei lini i ae riene. . b) atingerea pieselor earc in mod normal uu sint sub tensiune (de exemplu a c:!rcaselor ma şinilor.. deoarccl' in acest caz. incit piese le sub tensiune IlU sînt acc('sibi!e. instalaţiile şi <"tpara tele elect rice sînt construite in aşa feI.).se fac uneori 1) serie de blocaje mecanÎce şi electrice.teJor=etc. Pe baza ccrectă rilor s-a st<l bili tcă de la 30 mA in sus curentul de\"Îne pericu los. din lip să de inslruire. din . Situaţia cea mai peri('. RE 339 z. cu renlul care trece. (c. dacă inim a /lU a rncefaf să baM. DE ELECTROCUT.) decit după sc o~ller('a lor de sub t('nsiune (n u & poate a) atiJlgerea:de c:Ure olU a pieselor sub t ensiune. uloasă este atunci cînd tensiunea de ating('rc se aplică intre mîna dreapfli şi picioare. prin inimă este maxim. PRODuCEREA ACCIDENTELOR DE ELECTROCUTARE ŞI MIJLOACE PENTRU PRE VENIREA LOR Cauzele a. un elecfroculal moare prin as{ixie. ln general. ea este făcu tă Într-un mod defectuos. ceea ce duce. R ezu ltă d(: aici că tensiunea de atingere de la ('. Astfel. a bornelor unui a parat dc. dar ('are ~jun g sub tensiune in lUod accidcntal. aşa cum se uraU_in normel<" de te hni că a securi tAţii şi un timp WfitiCllt de ltmg. Ia pierde rea unei vieli care putea fi ::alvab"i.. urmată dc moarte. pentru a mk!)ora risc ul atinge rii pieselor sub tensiune.guduituri şi comolJi sau poate duce la oprirea respiraţici şi la paralizia inimii. de exemplu. a rsuri sau cJedrometo. in pra ctic ă ~{' face grt'~cala dr a n u in cepe re spiraţia artificială imediat sau. se a sigu ră o izolarf' corespunzătoare sau . rarc n\l permit atingerea pieselor . Respiraţia artifi cială ft! tuta raţi onnl.. relee etc·.are incepe să apară pericolul. in caz de ckctroeuta re . oridt de grave ar fi traumatismele.ccidentelor de eledrocutare. Uneori.

şi poate produce moartea. dacă re ţeaua are neutrul legat la pămînt (fig. 24 V. curentul care trece prin corpul omului este pr. (irul neutru. ::. Fig .ţie. 500 sau 660 V).rieulos . in această situaţie. Pentru a micşora riscul atin gerii sub tensiu ne a pieselor metlllicc care. 22-1). nu sint sub tensiune. 380. ten· siunea d(atingere va fi cel mult ega lă cu tensiunea de fază a n·. 36 V. iar piesele metalice.zul cel Ulai periculos de elcctroeutnrc este atunci dnd omul atinge simultan două faze ale reţelei. se leagă la pămînt prin prizc de pămiut ~au se leagă la lizează 3·f--v------. rcpunerea suh tensiune se poate face numai după ce se rcinchide carcasa). pentru ca atingerea pieselor sub tensiune si) nu repre. scoase de llub tensiuue piesele care ar putea fi atinse cInd carcasa este des ch isă. care. tu alte cazuri . dacă aceste piese pot veni . Practic insă. minerele uneltelor electrice). tn reţeaua cu neutrul izolat. in mod nonnal. in . ilS V. C:l. oricare ar fi tensiunea reţelei (127. se intreţine in cît mai lHtne condiţii izolaţia instalaţiei. pot ajunge sub tensiune.tingerea unei faze (fig. In această situa. In mod accidental. 220. 22-1.ţelei.~=o t )[7 fig. ele se acoperă şi cu un st rat izolant (cauciuc). Atingerea de către om a unei singure faze la reteaua cu neutru! legal la pămint.. Atingerea de către om a unei singure faze!a reteaua cu neutrullzo!aL . cele mai fre cvente accidente se intÎmplă prin ati ngerea unei singure faze a reţelei de către un om carc stă cu picioarele pc pămînt. ~SS. 22·2. 22-2) nu duce la nici lin accident.360 deschide carcasa unui aparat decit după ce nu fost. in contact cu corpul omenesc (ex.mod normal..dnte un pericol se uti tensiunii reduse şi anume: 12 V.

Jn cazul particular. Controlul izolaliei intr-o relea cu neutrul izola1: al .tI pclÎC'oJuJui de cJeclroC'ut3l'e. prin corpul omul ui nu trece uu cure nt periculos. reţeaua cu neutrul izolat este mai a\'antajoa~ă. ccea ec impune deconectarea circu itului respec tj\. In foJosJJ:ea.J . iar punt-ren la pămînt a unci}azc duce. curentul care trece prin corpul omu lui creşte ~ i poate deveni periculos. 22·3. la: apariţia unui curent de scurtcircuit monofazat.. fOI'\5:monofaz!1le şj)ensiun ea de linie folo~ită penlru receptoart'le de f orţă) . rezistenţa T2 iu paralel cu capacitatea C:>:. ('a nu al'C lot u ş i utilizare 7/ ' //'/ 0 / . .. fo l oiiită pentru rec('ptoarele de iluminat şi unele rC{'(' ptoarc de. n eţcaua cu neutrul legat la păm înt are însă s\'sntajuJ că oferă două tensiuni (ten~i une a de fază. Este de remarcat că punerea la pămînt a unei singure faze in reţea ua c u neutrul izola l nu duce la apariţia uDui eurenl de scurtcircuit şi de aceea nu im ptică deconectarea eireuitului respecti\'. Îaza 3. (C urenţii care trec p ri n capacităţile fazelor faţă rl~ pămînt se numesc cureI/ ii capadtivi). unw singur voltmetr."-:!'n. cu <'it însă rezistenţel e ele izolaţie r l T2 şi ra sinlmai mici şi cu cit capacită ţile Cl' Cz ş i Ca ale fazel or faţă de pămînt sint mai mari (cazul unei reţele Cli o lungimc mare de linii şi cabluri). Este necesar fn să ca printr-un control riguros al iz ol nţie i reţelei să se detecteze imediat orice defect de izolaţie intre o fază şi pămînt (defect monofazat) ş i să se Înlăture pentru a se ('vita astfel. circuitul e. In acest caz..llor de tens1u ne. corpul omului..lectric 1 ste urmă t or u l (fig. deoarece tensiune.. de şi din punctul dc vedere .. p!'ricol ul maxim ar ătat mai înainte.a de atingere devine egală cu tensiunea de linie. el prL'l folosirea a tn!I \'oh- unul transfo=. De aceea.:. atinge rea unei faze este totdeauna periculoasă. faza 2 ş i tot de la corpul omului mai departe rezistenţa ra in paralel eli capacita tea Ca. In re ţE'a ua cu neutrullegat de pămînt. dnd UDa dintre faze este pu să Ia pămînt şi omul atinge una din celelalle dOllii faze.) o i m'Hre ..PROTECŢIA CO:--'TRA ACCIDE.. in acest caz.oR DE D. 1 ~ Fig. 22-2) : fala 1.E CTROCUTARE 361 deoarece atit timp cit izolajia rcleld fală de pămint este b UlI. pericolul esie maxim.

362
generală,

ELEcmOTEHNICA G

~NERALA

ti ea se utiliz.ează numai acolo unde pericolul de clcctrocutare este foarte mare, ca, de exemplu, in exploa t ările miniere subterane, sau acolo unde nu este nevoie de două. tensiuni.

Controlul îzolaliei reţelei cu neutrul ilo!at se efectuează, reţeaua fiind in functiune, folosind un voltmelru legat pe rînd între faze şi pămlnl (fig. 22·3, a) sau Irei vo!tmetre legate Intre faze şi piimlnt prin intermediul unUl translor mator pe tensiune special, cu cinci coloane (fig. 22-3, b). Tn mod normal , fiecare voit metru indică te.nsiunea de fază a reţelei. La apariţia unui defect de izolatie fntre fazA şi pămînt, tensiunea filzei respective faţă de plmln! scade, iar tensiun!le eelorlalte două fue cresc spre valoarea tensiunii de cazul folosirii transformatorului cu cinci coloane!, acesta mai dispune de trei bolinie. binaje auxiliare care - legale In serie - alimenlea d un releu de tensiune ; tensiunea produsă de ele este cu attt mai mare, cu cît defectul de lzola lie este mal pronuntat; la un anumit grad de defed. releul pune In functiune o semnalizare. sau comandă chiar deeonectarea circuitului. Aceste sisteme nu sint insii prea corespundHoare in reldele de cabluri. In aceste cazuri, sistemele moderne de control al izoJaţiei relelei cu neutrul izolat se bazează pe. măsurarea tn curent continuu a rezislente!i de iza atie cind reteaua (;SIc În functiune.

rn

3. PROTECŢIA CONTRA ELECTROCUTĂRlI PRIN LEGAHEA LA PĂi\ItNT
Toate carcasele maşinilor şi aparatelor, precum şi alte piese metali ce care pot fi atinse, de exemplu, manşoanele de legătură, armătura cablurilor etc_ care, in mod normal, sint izolate de piesele sub tensiuue, dar accidental, pot ajunge sub tensiune, se leagă la pămînt cu ajutorul prizelor de legare la pămlllt . Prin aceasta se urmăreşte ca pămîntul şi diferitele piese metalice să fie legate electric intre ele şi să aib ă mereu aceIaşi potenţial; În această situaţi e, un om care, stind cu picioarele pc pămînt, at..inge o piesă metalică (ajunsă accidental sub tensiune), nu va mai fi supus unei diferenţe de po~ tenţial prin corpul lui nu va mai trcce un curent şi deci nu va mai fi elertrocutat. In realitate, datorită curenţilor* care se scurg prin priza de pămfnt, atunci cind apare tensiune pe piesa legată la pămînt, intre piesa respectivă şi păm î nt apare totuşi o diferenţă de potenţial, egală cu căderea de tensiune RI produsă de trecerea curenţilor (de scurgere) prin priza de pămînt; de aceea, pentru ca tensiunea de atingere să (il' cit mai mică, trebu ie ca rezistenţa prizei de pămînt să fie cit mai mică şi curenţii de scurgere să fie cit mai mici_ După cum s ~a arătat curenlii sînt mici numai in reţelele cu neutrul izolat j de aceea, În aceste reţele, protecţia prin legarea la pămînt este eficace. tn reţe l e le cu neutrul legat la păm î nt. cu renţii de scurgere sînt mari şi de aceea tensiunile de atingere pot fi mari; aici însă, la apariţia unui defect de izolaţie, se contează pe deCOnectarea automată a circuitului respectiv . P entru ca, in adevăr, curentul care apare la un defect monofazat de iz olaţie capacilivi
• Curentul de scurtcircuit monofazalla reteaua cu neulrullegal la şi prin rezistenta de izolaţie la reteaua cu neutrul izolat.
pămînt ;

curenti!

PROTECŢIA

COl\'TRA ACCIDENTELOR DE ELECTROCUTARE

363

fie sufitient de nwrc ca să poată provoca arderea siguranţei sau deschiderea întreruptorului automat, toate piesele metalice (carcasele) se leagă în mod obligatoriu la firul neutru; firul neutru este legat la pămlnt În mai multe. punde. In acest caz, ~e spune că protecţia se face prin legarea la firul neutru (sau la nul). Prizele de legare la pămînt se comhuicse din dectrozi formaţi din ţevi de oţel eu un diametru de minimum 35 mm şi cu o lungime de cel puţin 1,5-3 m, Îngropaţi Inlr-un pămînt cu o rezistivitate cit mai mică (în acest scop, pămîntul poate fi ume.zit sau tratat special c.u săruri). Legarea pJeseJor metalice la prizele de pămînt se face prin conductoare de oţel de o secţiune de cel puţin 50 mm 2 • în locul ţevilor, se pot utiliza benzi de oţel san plăci de otel cu o suprafat.ă de cel puţin 0,6 m2 . Rezistenţele prizelor astfel construite en un singur electrod, sint de ordinul zccilor de ohmi ; pentru a obţine rezistenţe mai mici se leagă mai mulţi eleclrozi în paralel (se fac prize multiple). Prizele se dimensionează astfel, Înd t la cel mai mare curent de scurgere al instalaţiei respective, tensiunile de atingere să nu depăşească: 40 V - la instalaţii mobile in general, sau la orice instalaţie in subteranul minelor; 65 V - la instalaţii fixe; 150 V - la staţiile de transformare ('u personal de deservire; 200 V la staţiile de transformare fără personal de desef\'ire.

CAP[TOLUL XXlII
TRACŢIUNEA ELECTRICĂ

1. NOŢIUNI GENERALE CLASIFICAREA PRINCIPALELOR TIPUR J DE TRACTIUNE ELECTRICĂ

Una din cele lUai importa ,!te aplicaţii ale electricităţij o (;on~tilll!t' tICl(" ţiunea electrică, adică utilizarea motoarelor electrice penfru ad. iorlarc~ d iferitelor mijloace de transport. Spre deosebire de alte sisteme de motoare, cum sînt cele cu ahur S<JU cu explozie, care produc energia mecanică direct din comhtlstibili, conslÎ · tuind adevărate uzine mobile atunci cind sint folosite pe vehil"ule şi fun cţionînd cu randament scăzut, motorul electric reprezintă un tr'lusformator de energie electrică in energie mecanică cu randament mare. Ţinînd seama de faptul că randamentul maşini.lor electric(' mari depă­ şeşte în gencral 0,95 ~i că randamentul centralelor termoelectrice este mult superior celui al motoarelor termice mici care se pot monta pc veh:cule, se deduce lesne că, din punctul de vedere al economiei de combustibil, t.ra<,ţi­ unea electrică este mai avantajoasă decit alte mijloace de tracţium;' Mre produc energie mecanică direct din combustibili. Motoarele electrice au o greutate, un gabarit şi un cost eu mult mai redus decît orice alt sistem de acţionare, Însă necesită în schimb instalaţii speciale de linii de contact, reţele de transport şi suhstaţii electrice. In consecinţă, cu cît numărul de vehicule in funcţiune este mai '1' '' 1 ,. cu atit avantajul tracţiuaii electrice este ma.i mare. , Alte avarrtaje ale tra cţiunii c1ectrir.e : sint; - lipsa fumului , avantaj deosebit de important la utilizarea traeţi " i electrice in mine, in uzine, pe traseele subterane, sau În interiorul aglo .~­ rărilor de locui!1ţe; - mărirea vitezei transporturilor efectuate, prin faptul că accelerarea vehicul ului poate fi sporită, cuplul de pOfllirc al motoarelor electrice folosite in tracţiune fiind mai mare decit cuplul de pornire al motoarelor eu abur sau cu explozie;

-,

TRACŢIUNEA

ELECTRICA

- realizarea unui cuplu motor uniform care, împreună cu micşorarea '; ldpului de pornire şi oprire, conduce la scu.rtarea timpului de ocupare a !:'liei intre staţii şi la sporiI;ea capacităţii de transport a unei Iiniî date; - posibilitatea recuperării uneÎ părţi din energia consumată de alte cunvoaie, prin restituirea În reţeaua de alimentare a energiei cinetice prin efectuarea frînării electrice recuperatjve la opriri sau la coboriri de pante mai lungi. AIară de avantajele amintite, se mai pot cita altele: - o importantă economie de transport, prin faptul câ dispare necesitatea de a transporta combustibil mult şi greu, cum este cazul la tracţiunea cu abur; - locomotivele electrice au o mare capacitate de supraîncărcare temporară ; traeţiunea eledrică permite comanda dintr-uD singur post a mai multor vehicule motoare; - locomotivele electrice au posturi de comandă la ambele capete, deci nu ma i este necesară placa turnantă sau manevre in triunghi; - personalul utilizat lucrează în conditii mult mai uşoare, fără a fi supus intemperiilor şi fără a executa munci fizice grele. Dezavantajele pe care le prezintă faţă de tracţiunea cu abur, sint: - cost mai ridicat atit pentru locomotiva propriu -z isă, cit şi pentru instalaţiile fixe; - necesită un personal cu o calificare tehnică ridicată. Clasificare. Tracţiunea electrică se poate clasifica după mai multe criterii: a) în funcţie de poziţia pe care o ocupă liniile de trafic faţă de aşeză­ riie omeneşti, traeţiunea poate fi urbană sau feroviară. b) în funcţie de felul energiei electrice folosite: în curent conhnuu, În curent alternativ monofa:::ul ~au in cureni alternativ frifa:at. c) în funcţie de .m'irimea tensiunii de distribuire a energiei clectrice: dejoasă tensiune (numai Î:l curent continuu pînă Ia 500 V); şi de Înaltă tensiune (GOO-3000 V p .~ntru ţ llrt'nt continuu şi 27000 pentru curent alternativ). d) In funcţie de felul alimentării cu energie electrică: prin linii de coniael alimenlate de la cenlrale sau staţii de redresare, respectiv dl! transfoImare; prin acumulatorue sch imbate periodic sau realimentate la staţii fixe; prin grupuri generatoare acţionate direct de moloare, de obicei cu combustie internă şi mai rar de tu rbinc, instalate pe vehicule.

2. TRACŢIUNEA ELECTRICA FEROVIAR},.
poate fi elasificată în: - tracţiune electrică propriu-zisă, În care energia mecanică e de motoare electrice alimentate de la o linie de contact;
Tracţiunea e1:~etrică feroviară produsă

366

ELECTROTEHNICA

GE.NERALA

- tracţiune Dksd-eleclriră , in eare se folosesc de asemenea motoare electrice, Însă alimentarca acestora se face de la un generator plasat pc locomotivă şi autrenat de 1111 motor Dicscl. Din aceeaşi categorie face parte şi tracţ.i unea abur-cleclrid. Tracliullca electrică. O instalaţie de hacţiullc electrică Ieroviar::i cuprinde in mod obişnuit eJcmcntclc schiţate în figura 23-1.

2

5

6

7

Fig. 23-1. Schema unei instalatii de t ractiune electricii

ferov iară.

Centrala electridi 1, care poate fi termodectrică (cazul din figură) sau bidroclcctrid:i, furnizează energia electrică care este transformată de staţiile de transformare 2 la o tensiune înaltă şi apoi este transportată prin liniile 3 la substaţiile electrice de tracţiune 4, p lasate de-a lungul că ii ferate şi care alimentează tronsoane de lungimi potrivite ale liniei de contad ,Il. Locomotivele electrice 6 preiau energia electrică de la linia de contact şi o Lransformă în energie mecanică, de tracţiune. Drept conductor de Întoarcere a curentului electric la substaţii serveşte calea de rulare a liniei ferate 7, care trebuie să prezinte deci continuitate electrică. Sistemele de tracţiune electrică feroviară -,e deosebesc tinînd seama de felul curentului la linia de contad şi pot fi: În curenL conti ,_uu, În cure nt alternativ monofazat c.u

frecvenţa redusă

(16 ~

sau 25 Hz), în curent alter-

nativ monofazat cu frecvenţa industrială (50 Hz) ~i in curent alternativ trifazat (tot 50 Hz). Sistemul Îll curent continuu se realizează prinCIpial conform figurii 23-2. Substa.ţiiIe de tracţiunc. sint alimentate din r~ţ{'aua gellerală de transport,

TRACT!UNEA ELECTRICA

367

tri azată , de 501Hz şi produc curent continuU prin redresarea curentului alternativ cu Un numlir de faze mai mare decit trei (de obicei 12-18); in acest scop. se folosesc transformatoare cu secundarul special. Tensiunile uzuale la linia de contact sînt: 1,5; 3 şi 3,3~kV. limitarea fiind impusă de funcţio­ narea motoarelor serie de curent continuu de pc locomotivă. Avantajul principal al acestui sistem constă in faptul că motoarele de curent continuu serie folosite si nt foarte robu ste, simple şi reprezintă caracte ristici ideale pentru tracţ iune. în plus, se poate realiza uşor frina rea

Fig. 23-2.

Si~tem

ţiune ferov!ară

continuu:
2 _ Bul;)sta\.lc

fn curen l

de irac ·

1 _ linie generalA ('le \lansport de energIe e:lectricA; une ; 3 _ llnIe de contact: 4 _ loeomollvl e! ectrici!.: 5 eate de rula."'e : 6 _ transfonnatoare tti!4=tc cob<>rltoare de tenside teaCli-

-'4-l-,n;- --l-+- J
electrică reostatică

une: '1 _

re<lresoare.

sau recupcrativă . Dezavantajele sint; substaţii complicate ş i numeroase, din cauza tensiunii reduse la firul de contact, ceea ce duce de asemenea la un consum mare de eupru pentru linia de contact. Sistemul irI curent alternativ trifazat se foloseşte rar din cauza complicaţiilor care apar în staţii şi la încrucişări la linia de contact bifilară. Sistemul monofazat cu frecvenţă redusă 16~ şi 25 Hz a a părut la in3

ceputul inLrod ucerii tr;! !jun ii ele ctrice, pentru a se putea folosi mot oarele monofazate s('rie C II coled or, c.u o fun c ţionare acceptabilă din punctul de yedere al comulaţieî. Sistemul prezint ă avanta jul că permite ntilizarea unci tensiUni ri<Ji caLe la linia de contact (15000 V), deci se(', ţiune redusă a conductorului de ("ollfart şi distanţe mari înt re substaţiile de tracţiune (50-70 km). De ase menea, arc <lvant.ajul unei mari clasticităţi in exploata re, deoarece faptul că pe locomotivă cxi ~ tă un Lransformator coborîtor de tensiune cu mul te prizc pen tru reducerea şi reglajul tensiunii aplicate motorului. permite un rcglaj [in al vitezei. Ca dezavantaj principal tre buie menţiona t acela că sistemul recla mă 5au o reţea proprie de tracţiun e de fre cvenţă redusă (fig. 23-3, a), ccca ce este costisi tor, sau reduccrea fre cve nţei industriale, de la 50 Hz, in s ubsta ţiile de trac ~iun c, ceea ce le co mplică şi le scade randameutul (fig. 23-3, b) .

368

ELECTROTEliNICA

GE.:.~ER.~LA

Sistemul mODofa;tal cu rrecvenţa industrială (50 Hz) a rezultat diu tendinţa de a simplifica şi ieftini instalaţiile fixe de tracţiune, menţinÎ ndu-se totuşi tensiunea ridicată la linia de contact (fig. 23-4). Acest sistem Întru-

toate avantajele sisteme lor precedente ş i de aceea, in ultimii an i, dş­ şi apare ca un sistem de tracţiune feroviară a viitorului.
tigă

neşte

din ce în ce mai mult teren

= ' j f = == = ; F = /

Fig. 23-3. Sistemul de tractiunt' feroQ. -

viarll in curent alternativ monofatal şi frecventă redusi. cu alimentarea din:
b reţeau a

si:

proprie, de trecv,",ntJ, loafeleaua de treeven;li !...'l du S_
U1ali'i (511 H:t).

-f---",,-1L--3
d)

.5011L
/

! 1'1 li ~J I I L__ 'ij"2\h'fQj
b)

!

r · - - --1

r,

.r2'i

r

--·-l

fi
1'1 li

I

I il

--11-,,,,_ _ __'
--"-"='---J
O

5

Fig. 23-4. Sistem de trac ti une feroviară în curent allernaHv TIlonofazat , de frecventă Indus lr ială (50 Hz).

Dificultatea principa lii la acest sistem este aceea de a se c.rea un motor serie cu coledor pentru t ract.iune, capabil să funrOonr.ze la 50 Hz. Problema IlU e~te încă definiliv re zo lvată . Există însă ş i alte variante ale acestui sistem, ca, de exempl u, acela cu locomotivă convertizoare, avind montat pe locomotivă un con\"ertizOI" sau un redresor (cu siliciu), care transformă curentul alternativ de 50 Hz În curent continuu, astfel jncit motoarele de tracţiune sint de curent continuu. L.ocomotivele fabri cate de Uzjllele,~ Electropll tere Craiova au=-- pcrformallţe din ce le mai ridicate: viteza 100 km /h, puterea 2 200 CP, ş i respectiv 7350 CP, deiVoltată prin cite 6 motoare de curent continuu şi comanda allt omati za lă in funcţie de putere:.t ce r ută de t.ra!'(,11 ş i de t rafic. L ocomotivele electrice ăU alimentarca În curent alternativ de 27 kV. 50 Hz. redrc~a rea curentulu i fii nd făcut ă cu redresoa re cu siliciu, de 800~V{tens iun c nominală, alimen ta te pri n transformato r gradualor cu 40 trepte, (·u re~ l ajul alltomat. al tensiunii.

,
,
TRACŢ1U:-"'TA

Li..ECTRiCA

369

3. TRACŢIL~NEA ELECTRICĂ URB ANA Prin tracţiune elect rică urbană se inţelege :lplic<lren decldcilăţii la propulsia mijloacelor de transport in comun, in interiorul oraşelCll". pe trasee dinainte st.abilite. Caracteristicn principală a tracţiunii electrice urbane (figura 23 ~b) constă in folosirea unor reţele de contact 4 instalate pe t ,llSl'(> fixt'. prin care sinI. alimentate cu energic electrică motoarele vehiculelur mobile 6, 7, 8 de la su bstaţii de alimentare fixe 1, descrdt.e de instalntiil(' 'If' producere. trfl1lsport şi distribuţie a energiei electrice. )1ijloaccle de t.ransport urban in comun se illlp:lrt lu CI(.t1 ;J mari cutegorii : - mijloacele de transport pc străzi, a căror c irculaţI< -.e faee in comun cu a celorlalte vehicule (tramyaiul, lroleibuzul. autobUZUl ş.a.) I mijloace de transport în afara stră 7 !lo!". (:are a u o cale d~ I"ulan.'" proprie la Inl nivel diferit de cel a străJ. ilor (metropolitnnele şi d"iik I~ " ;l l e ~ub ­ urbane şi de centură). Mij loacele de transport În COUlu n PC :-trăzi ~illt tr il' mai \"cchi -:o' mai importante, asigur înd şi astăzi cea ma: m<l rf' partI' din traficul intern al o,aşe lor.

Tramvail!le electrice reprezint 5 tiI> m ijlr•.-: de transport in com un I<HU te riispÎndi t, fiind compus din vagMI! '" rk p'l';ageri auto motoa re, cu sau f<'i~!) remorci, care circulă pc şine mOJ IL:.. lt· p'" stnizi. Alim ~ lltart'a lor se face În curenL continuu sub tensiune de 5:')0 ~a u 750 V de [a Un co nductor de con tat I (fi g. 23-5, a), intoarcerea cu!"('otului fă('Înd u - :;e priu ~ illt'. Troleibll:ele reprezintă 1111 mijto(' de tranl'pm [ il! com un mai modern . care are caratterislici comune cu tramva;,,1 (fi~r}d alimentat printr-o reţea de contact) şi cu autobuzul (avind roţi l e ('U c<luci tu'uti ~i oarecare libertate in circulaţia sa care se facE' totuşi dup:'\ Un traseu anum it). Int.rucit Întoarcerea curentului nu se mai poa\.i:' lal'C priI! şine , rejeau;I ck(" t rică d(' coutaet este prevăzută cu două condu("\OlJre (fig. 23-5, b). Tensiullea de H'!"\'iciu a re ţelei este de 750 V şi c'hi,n mai mult. (l 000 ~au 1 500 V). In afară de acestt' mijloace de lransport, pe ~trăzj se rolosc~ (". lDai raI", şi alte mijloace de tl"nsport care derivă (lin aceHea prin anum,te mod ifi cări ~i anume:
6-0.tr 6-Vlr

a)
! _

/)

,)

Fig. 23'0. Schema unei imla 1 alii de Iraqiulle elt-rt rica urbanil'
~"b5\at!e de lI!1 m""tar,,; Z _ u .blu d e a1l.ment.a.re; , _ e a bl '~ d~ jl'l' toa,.."ere : ( . 5 _ retea de eont.:lc t ; • _ v;),gon de l ram" a!; -; - "tToJelb\lz ; t _ ""( 01'1 de metropoll~n.

pc e:o. formată dintr-un generator care alimentează unul sau mai multe motoare electrice cuplate cu osiile motoare.60 km). plasată la UJl nivel diferit de nivelul străzilor. Energia electrică este furnizată de baterii de acumulatoare montate chiar pe vehicule. magazii. Sint ve hicule mici folo. ca şi la tramvaie (1. plasate îu <lnumitc puncte ale traseului. gări etc. Înmagazinată într-un volant adus la o turaţie ridicată "u ajutorul unui motor electric alimentat de la instalaţii fixe. Locomoliuele electrice de mină. cu mici extinderi în comunele suburhane invecinate. Acestea sînt vellicule asemănătoare cu autobuzele. LĂ Autobuzele CII transmisie eleclrică. tn acest scop. Pot ave. dar ~îut acţionate prin motoare electrice alimentate cu curent electric furnizat de o baterie de acumulatoare montată pc vehicu l şi care se Încarc:. acest tip de vehicul nu es te folosit În mod curent şi se află iură În stadiu de E'xperimentare. Girobu:de sînt vehicule asemănătoare cu acubuzelc.n terioruI oraşului şi au o frecvenţă de rÎrculaţiC' a trenurilor mai mare decît căile ferate normalI? Căile . Sînt acţionate de motoare de curent con tinuu alimentate de baterii de acumulatoare montate pe ele.8 vagoane mari de construcţie specială. sub forma unui tunel executat sub nivelul străzilor sau la mare adîncime. Mel ropolitanul (metroul) este mijlocul de transport care utilizează căi ferate instalate in interiorul oraşelor. darse întind puţin în jurul oraşelor (pînă la 50. periodic. Randamentul lnlIlsmisÎei energiei electrice prin cuplaj inductiv la distanţă fiind redus.ELECTROTEHNICA GENER .. fie de preferinţă in subteran. Se foIo~es e in mine pen tru remorcarea convoaielor de vagonete cu minereu.e pot ridica. care sint de fapt autobuze echipate motoare Diesel şi cu o transmisic electrică în locul uneia mecanice.a platforme de încărcare fixe sau care :o. Acabl/rele.site pentru transporturi în ateliere. au traseul situat in parte în i. sau la Încrucişări de linii. cele mai multe fiind vagoane clectromotoare conduse de un singur manipulan t prin comandă Clt electrică multiplă . Trenurile au 6. retcaua de contact fjind asUel suprimată. fiecare linie este plasată la un nivel diferit de celelalte.. pc deasupra solului. dar la care acumularea energiei necesare pentru acţionare este obţinută sub formă de energie cinetică. p entru ca circulaţia lor să nu stinjenească circulaţia celorlalte vehicule. calea mctropolitanului este fie înălţată pe toată lungimea traseului. la intervale scurte. Elecfrocarele. sub forma unui viaduct construit deasupra unci porţiuni din bulevardcle oraşului. Pe porţiun i le de traseu comune cu alte trasee de metropolitan.5-2 min) pe cale dublă (dus şi întors). Eleclrobuzele cu curenţi de Înaltă frecvenţd sînt vehicule de transport ~lcţionaLe de motoare electrice alimentate cu energie electrică prin inducţie prill eOllductoare montate în tuburi sub pavajul străzii şi străbătute de curenţi de înaltă frecvenţă. tacade. ferate suburbane şi de centură sînt la fel cu căile ferate interurbane. Mijloacele de transport în comun în afara străzilor sint de fapt căi ferate cu cale de rulare proprie.. circulaţia trenurilor făclndu -se Într-o succesiune regulată.

nVÎoau('. NOŢIUNI GEi\EHALE. puterea generatonrelor şi a transformatoarelor de sud arc manuală este de cîţiva kilowaţi sau zeci de kilowaţi. sudarea este omogtnti. ori mai simplu. în ('azul atelierelor mic(sau al şantiere l or. CLA SIF ICAnEA PROCEDEE LOR DE SUDAHE ELECTRICA Sudarea electrică constiluie unul dintre cele mai J':lpi(k mai mai ieftine proredee d(~ îmbinare. pl'inlr-o Hcţiune mecanicii de presare şi la temperatură potrivită. puterea instalaţiiJor eşte mai mare şi costul [ar mai ridieat. Acest procedeu poartă numele de sudare CII lIrc electric. conducte.ii această ~udare este denumită lipitură.' . ma şini agricole. în oricare 10('. prin formarea un ui aliaj între piesele de Îmbi nat şi 1111 material aşezat Între ele. in practicii . racordul areuor apara te la reţeaua electri că se poate face cu uşurinţă. aparate casnice. D acă cele două piese au compoziţii diferite. priI! topirea eapdeJor care urmează s5 fie sudate sau prin topirea unui metal de adaos eare mijloceşte SlIdare:l. cit şi automat.CAPlTOLUL XXIV SUDA RE. . şioe de cale fertltă. Sudarea e l ectrică se poate execuLa: . nave-. sint foarle numeroase: În conslrucliilc Dletalice.ELECTRICA 1. Lipirea electrică se e'Xc-culă numai ÎIl stare liehidi!. AplicnţiiIe sudării în tehnie5. turbine . acest procedeu este denumit SI/dare aufogenă. Sudarea eleelrică se executJ fitil manual. Clasificare. Acest procedeu poartă numele dc sudare prin re::islen(ă de u~ourf: ~i De{iniţii. a rlirui temperatură de topire este in ferioară celei a pieselor de lipi t. încălzirea fiind produsă prin trecerea curentulu i electric prin piesele de Slldat. slldareOi este tltro!1eIlă. la construcţii de reZerv oare. Pentru suc!ar(':l nutomatii . provocată de un arc electric. prin urmare. in y orbirea ClIrl'nt. autovehicule. aparate de radio etc.in sLare solidă. a pieselor lIl~lalir(~. Imbinarea rea liza tă prin sudare conl>t!i in intrarea atomilor de la periferia pieseI Of de sudat Într-o reţea cristalină comudL Dacă piesele au aproape aceeaşi compoziţie chimică. sudare. con fel ct : Î1J stare lichidă. in instalatiile industriale mari.

cel mai pl) s ud ări i trivit proecrie u este acela al Faţă cu arc electric.t. Pentru atelierele miri. suda rea electrică se distinge prin folosirea unei energii ieftine ş. 24-1. mate.suda te prin topirc intermediară: . Oricit . atomii marginali intră in sferele lor reciproce de atrar. . din cauza pOl'ib'l it ăţii mărite de a se produ ce d c[o rmaţÎa plastIcă şi a mobilităţii mă rit ..:numile puncte. Dup ă modul 'de îmbinare a pieselor sudate.lt· ft'zis tenţa de ruperf' la \'. păstrindu . "ii se tncadrca z ă Îutr·o reţea cri~talillă comu nă .s udării. metoda folosi~ă proccdeele de sudare prin rez i ste n ţă de contact In: sudare in stare solidă. cu gaz şi alum ilJ '.. liniilor de curent determină t. te mpe ratura necesa r ă ..pă rea de nett:de supra fe ţele pieselor de su ri.sudare prin energie În magazinatil. fig. el . este rI t· ordinul sutelor de kilowaţi. Puterea electrică ner..tC' mai înaltă .E. uşor acccsibilf' la orice loc de lucru. fiind concentrată numai in . nil! gaze dăun ătoare ~5n ătă ţii. (I~ l1.l'>1ERALA scrie sa ră Sud:l1'\'':\ prin re zi stenţă de contact se aplică mai ales la producţia in ~i eqt' rca mai indic ată pentru automatizare .. pc care o au a'. gaze rlef\<tg uu Le. adudnd·v .'>IICA G. Su · darea prin accast!l Jwtodă se poale obţine cu atit mai uwr cu {'Îl temperatura produsă de trecereJ curentului prin rezisten~a de contact c:-. nu'... de alte procedee de sudare (prin focul de forjă... se deosebesc : s udare prin punele (fig. 2. a).L odică aluQecări. Îndt in regiunile lor lllarMinaJe să s'! pro-ducă o deforma ţi e pla ~tir.l lO I foart... Suda rea e l ectrică prin rezistentIi de ('out«. in afa ră de en . c).! mai are şi avanlajul c ă .'! şi la sudare nu intJ·rvin nici radialii no··iVt .i prin faptul că nu modific ă stf'lt! u ' ~ internă a malt>rialclor sudate.e ridicaLt laproape 100%). In al'este puocu.. r~ ia e l ect ri. ·se clasifică După . nU fac con tact decit in ' itc va puncte (Y.ă.om ii. 12-1).tir. sudarc prin cusătură (fig..st ·nţa IJc care o constituie suprafaţa de cOntact a pieselor ce urmeaza a fi Îmbinate. .I termidi). Gituiril ..:flsltatea de curent este fQar lc mare. Căldura dezV(' lată În unitatea de timp. ÎD(' ă 1z' r'" of> <!xtrl.372 ELECTROTEH.. d. .de astrel. b) şi suflare cap la cap "<{fig. SUUAREA ELECTRI cA P HTN REZISTENŢA DE CONTAcr Aceas tă met odă de 3udare E' bazea. se produce ·o.. trepta t asupra Întregii sup rafe ţe de contact.:i pc efectul termic al trecerii cu· reutului electric prin rcz. dacă aceste piese sint În acelaşi timp strînse laolalt a cn o a~tfel fi e rorţa. nu are nt'\"li .deformare şi apar noi puncte de contact. datorită forţei de comprcsi une exer. r etls1enti1 mare de co nto~ 1 H. 24-1...itate asupra cela · lou ă I iese. 24-1 . ·i un fel de matell<t ! de ad<lO..: ialul se inl:ălzeşte foarte mult în ~ccJe puncte şi.

. Tipuri de " _ sadu. in stare solidă. li - suduri pl'ln Sudarea prin topire intermediară diferă de metoda precedentă prin faptu! 'lI arc trei etape distincte: prcincălzirea. Dezav antajul acestui procedeu constă in tal-'tul că impurităţi1e de pe suprafeţe şi oxizii can' se rormea z ă in cursul În călz irii rămîn incluşi În sudură. Astrel. de ordinul de mă ­ rime al unor sutimi. nicheluI..ap la cap.:t şi se menţin sub curent pină cînd in locul de contact apare o punte de metal topit. 24-1. ca!). Sudarea ('. iar sub infl uenţa compresiunii. Fig. ţevile generatoarelor de ahur ş. cupru l. se sudează: earoseriile antovehiculelor. şi anume pe-nl l'll Îmbillarea unor bare sau tuburi de diametru mic (15-'20 mm). După ploaia de scintei. piesele se aduc in conta.t şi suda rea pieselor. Ia sirme şi la placi subţiri. sau zecimi de secundă. La acest procedeu este exclusă posibili tatea \'reunei o xidări. Piesele de sudat se aduc în contact printr-o ciocnire violentă şi atunci energia inmagazinată in eondensator se eliberează sub forma unui curent de d escărc are. şinele de trnmvai şi de cale ferată. a. topirea şi refularea materia· lului.'" materialului şi deci sudarea . c suduri ea. Sudarea prin inmagazillarc de energie se foloseşte lIumai. sub efectul trecerii curentului. de contact: . produclndu·se refularea metnlului ~cp. suprafeţele de contact se Încălzesc la o temperatură in altă.SUOAREA E.LECTRICA 373 Sudare({ in slare solidă constă in lrecerea curentului prin piesele de sudat apasate continuu cu o forţă exb'rioară . Metalele şi aliaj ele care se pretează la sudarea e le c trică prin rezistenţă de contact sint: fierul. procedeul se mai numeşte şi sudare elect rică prin scintei. la.te n ţci mecanice mari ca re se poate obţine la imbinârile sudate folosind acest procedeu. se produce refular. . Energia electrică nece· sară sudării cstcinmagazinată de obicei intr·o baterie de condensatoare. apoi se apasă puternic piesele. se aplică puţin in practică. Sudarea prin înmagadnare de energie electrică. datorită uşurinţei de e xe cu ţie şi a rezi.a . 111 timpul operaţiei de sudare prin topire intermediară.n 6j sudură C) prin rezisten1ă cusăt=li. precum i ' a z!llelor de lanţ.rl pr'. Căldura care se dezvoltă de către acest cu rent in locu l atingerii pieselor produce sudarea Într-un timp foarte scurt. pllIIcte. care se formează la SUdare. Sudarca prin topire intermediară arc aplicaţii numeroase. aluminul precum şi aliajele lor.

se atinge temperatura de topiTi'.e ea punctul de sudură să se fi [lăţit suh influenţa compre~iunii.. automat. a A B tablei lIlai wbţiri (fig. Tablele care urmează să fie sudate A şi B sînt suprapuse şi strînse. 250 şi chiar 350 kVA). în mm. rămîn ind practic localizată într-un spa ţiu restrîns. la maşh1ile cele mai simple. Însă mar înaint.'3mănă intrncîtva cu nitui rea. La sudan~ a automata.1 al transfOJ'matoruJui. 24-3). SI/darea prin puncte. Sudura se consideril buna daca dhlmctrul dm al cercului În interiorul căru ia materialul s-a topit este aproape egal cu diamctrul de al electrodului. de aliaj uşor de 2.ELECTROTEHNICA GENERALĂ Pelltnl sudarea electrică prin rezistenţă ele" contact se foloseşte exclusiv curentul alternativ. electrozii produc în table o imprimări de adîncimea . la locul de contat L dintre cele două table. Tensiunea la con densa tor atinge 3 000. între electrozii C şi n de cupru dur. 24-2). Ht'galarea procesului de sudare se facc. 0. asupra lor aplicîndu-sc o forţă de compresiune F suficientă pent ru a realiza Ull contact bun al table1or. prin ~eculLdarul său trece un curent care produce căldură În rezistenţa circuitului exterior al ~eculldaru[ui. Cînd se închide drcuituJ primar . Sub acţillncn forţei de compl'esiune. care sînt legate În paralel ru punctul eare se află În curs de sudar('.cF. după aprecier~a Fig. În lIIod vului de suda re prin puncte. (le 25-1i5 kVA (mai rar. Schema dispo:z. iar pllterea nomipală. fn c_ ondensator se poate inmagazina o e nergic sufieientă pentru sudarea uoor table.2) 8. fie . racordaţi la secundarul 2 al unui transformator (fig. curentul trebuie întrerupt imccliat ce sudura a fost termi nată.5 nlm grosime. iar la producţia În serie.. Sm:!arca se produce sub efectul forţei de comprcsiune apl i cată după ce s-a formaL nucleul topit.:1=(0. operatorului. deoarece căldura este evacuată prin metalul bun conducăto r de c:lldură al dedrozilor şi prin apa de răcire care drculii prin aceştia. La dimension"rca electrozilor trebuie ţinut seama de faptul că o parte a curentului trere 2 prin pundcle sudate În prealabil. deoarece prin ace"sta se ohţin () producţie mărită şi o calitate uniformă a sudurii. tensiunea alternativă e~te redresată cu ajutorul unor redresoare cu vapori de mercur şi apoi este aplicată unui condensator.4 000 V. Drept criteriu pentru intreruperea "utomată a curentului scrveşte fie timpul (mcnţinÎndu-se pentru toate pUllctele IIU timp constant). Tensiunea necesară sudării (în secundarul transformatoarelor speciale de sudură) este de 2-10 V. căldura dezvoltată pentru trecerea curcntului.2. Acest procedeu se aplică in special la imbinarea prin suprapunere a tablei ar metalice. care trebuie să aibă o valoare de = 23 +3 mm. o fiind grosimea. iar eapacitatea este de 3000-4 000 :. La sudarea prin înmagazinare de energie. Temperatura Între eledrozi şi tahle se ridică relativ puţin. şi se aSE.ili.2. . 24.1 .

ultimul criteriu fiind cel Illai raţîof'al. Datorită ridicării . fie temperatura atinsă la locul de sudură. Aparat de sudaTe prin puncte. 4. fie energia consum ată. însă inzestrat cu un dispozitiv (rig. 24-4. atît de apropiate intre ele. Această sudare se realizează pentru imbinarea. Aparatul arc braţul de jos 1 fix. Aparatul de suda t prin cusătură poate fi acela :ş i aparat din figura 24-4. dar şi cel mai dificil de realizat practic. aşezaţj în acelaşi plan ş i care string puternic tablele intre ele. 24-6) compus din doi electrozi in formă de discuri. atunci ciud se apasâ pe pedala 3'~~ I 1 -Fig. Dacă nu s-ar proceda astfel. precum şi forţa de apăsare a electrozilor depind de grosimea tablelor de slldat şi de materialul de sudat. printr-un arc 3'. + Fig. arcul :r se eompnma şi se rea liz ează presiunea necesară intre cele două piese de s udat după care se Inchide contactul 5 din primarul transformatorului. in lungul unor muchii. prin prin mai multe puncte de sudură Inşiruile . atunci cin d tertSiunea reţelei variază in limite largi (t =const. Valoarea curen tului şi durata sa. obţin ută tijei 3. încît se suprapun parţial (fig. 1 = const). J ~ ~ Fig. 24-5. Sudură cusătură.i curentul.S V DAREA ELECTRICA 375 timpul ::. 24-5). arcul care ar apărea la indepArtarea electrozilor ar putea distruge piesele sudate . se eliberează pedala şi prin aceasta se intrerupe intii curentul şi apoi in cetează acţiunea forţei de compresiulle. In figura 24 -4 estc reprezentat un aparat Ileautomat de sudare prin puncte. După terminarea sudării. iar cel de sus 2 mobil şi apăsat pe piesa de sudat de către tija 3. Nuc1eullopit 18 sudarea prin puncte. 24 ·3. Sudarea prin cusi1/ură. a pieselor confecţ ionate din tablă şi este în realitate o sudare prin puncte.

D'-'Il~itah'.. Prin deplasarea. ell'rtrozii putind fi chiar capetele pieselor care trebuie îmbin. tablclor d~ sudal şi de fe lul materialului. ta blelor cu o viteză v (m/min).n cusătun'!. La unele aparate de sudare pr.' iii ti mpul cit discurile sint oprite.(mIU). duratele impulsurilo:" qle pauzelor şi viteza de înaintare sint parametri rare. curen tul lrecind n\lln '. r fiind f frecvenţa curentului alternativ.~. e tn figura 24-7 este repre zentat schr"lOatic dispozitivul de sudare cap la cap. Schema dispo ~ili vului de sud are cap la cap. depine! de grosilI. Schema de sudare prin cus ă tură.are. bar{'le ci. forţ. Sudarea cap la C(IP este folosită pentru sudarea pieselol' În fOrJu{\ de bară sau de \..: tarc poale topi extre mitiiţilc elcctrozilor Înt re care se produce.lcl'trozi. 24 -7. yalonrt>a c ur~ntului. SUDAREA P RIN ARC E LECTR IC Sudare~ prin arc ('! ~ct ric Sl' "calizeazii datorită temperat urii mari dcz\'oltate de 3rcul eleetri.33 . discurile-eJectrozi se rostogolesc şi asigură o sudare prin punele care se succed la distanţa d: u d = 8. Dimcn siun~le d" 'uri!oH. \-j :i' a ~iJ)('[or de cale feratii ş i de tramvaie. discurile se invîrtesc intermitent..376 EL'ECTROTEHl'o"lCA CENER}o.LÂ ElectrozÎi sînt conecta ţi la secun darul l rausformalorului de sudură .ate . dispozitivului Fig. 24·6.a de apih. Fig.: sud at A şi R sînt fixate in c1emele C conectate la Înfă ­ şurarilc sec undare ~le tr3nsrormatordui ~h: s udură şi sint supuse unor forţe de t'ompl'esiunl' F.l rUJ'p nlulu i care trece prin s(>cţiunca dc sudat este de 1800 -2 500 A·'emi' 3.

dl'llsit aten de curent (firea 7000 Mmrn'l). a cărei valoare depinde doar de lungimea arcului şi de natura electro7. Caracteri stic .. Fi.. piciorul arcului rămine pe loc (fig. a _ Pfocedet. $CI-vj atit curentul continuu cît şi cI'I :!It!. 24 -8). in IOl'ul unde se execută suda rea. ti _ !onn~. arcul fUllctionează sub o tensiune aproa pe l'onstantă. In curcllt alternativ. oppinzÎnd de electro:ti şi li". 24·9. astfel dcplasarea eledro7. TempcrOllura piciorului arcului !..S tiOAREA E. Cînd piesele . C = f(l ) f'stc re pn'zenlaUi in flgura 24-1 0.! Bena:'dos ..lnodulu\. . ! la d.L. fjg.culu\ la deplasarea . Potrivit ncestui prodeceu.. Pozitia neschimbalii a piciorului arcului electric. Sud area CII electrod de cărbune (Bellardos)(fig.c. _ ~e r<!la fonnare.placat()dulu!. cei do i eleclrozi schim bă Între ci rolurile de (-atod şi an oI! la fiecare jumătate de perioadă .' rnativ. La produ('ere:! arcului electric pol F1g.ilor nu lTlai este însoţ i tă rle [eDomenlll ariitat in figura 24-8.&Crnrc. exi s tenţa arcului este strîns legată de {'atod: la o deplasare a eledrozilor.<:1 OOO<)C Ja dedrozi şi ([(' fi 000-7 OOO"C în curentul eOIO:lllCi arcului.- . Be nardos. Caracteris · lka unui arc electric de c. i:. p~ocede.\ 311 ~a\l Uil metal de adaos care mijloceşte sudarea. ti _ priTlcîPIII~o~ procedee de Slaviano . În 1881. tu cure nt continuu. 24 -8.lin a co mun. Se creează astfel o cantitate de metal topil În zona marginală a pieselor de sudat. o dată aprins. de 15-25 V. depăşesc () anumită grosime sau cind trebui~ Încărcată cu material.. Schemele sudare cu arc electric. 21-10. ohie etul de sudnt ~e leagă la polul pozitiv al unei surse de curent continuu.ilor.r.'~tc de 2500. 24-8). Principalele procedee de s udare sint cele rcprczellta tc in figura 24-10. rii pentru apariţia arcului este neresnră o tensiune de aprind('re de circa 60-80 V dar.od) (fig. 24-1 0. ceca ce permite atomilor sit intre in sfere de atra cţie reciprocă şi să se inradrClC Într-o reţea cri ~~a. artului plcctrit. iar dcctrodul (de cărbune). la polul Ilegativ al sursei (deoarece piciorul arcului este la cat. Prin trecerea curentului înlre metal şj clcctrodul de c~rbullc. aparc lin arc care topc~te portiuni le respective ale pieselor care trebuie sudate.a arcul . se adaugii pc locul Se oLservă + a) .ă . a) a fost inn~n ­ tată de tclmicianlll rus N.

În scopul de a feri metalul de Q. Pe lingă procedeele clasice cle sudare prin arc electric. 24-10. 2-1. mai importante sint sudarea prin arc acoperit (sau "sub flux'. fie ue rurent alternativ (l ransfo rmatOllre de s udu ră ) . pentru sudare. după care electroclul este îndepărtat (ap ar~ arcu l electric) $i este mentinut la o distan\ă de 3-10 m rn atit t imp cit durează suda rea. cit şi in curent aJternativ. con fectionat din acelaşi material ca şi piesele de sud at.:1 incetini răcirea sud urii . mOllofilar. suclat. . recent s-au dezvoltat procedee spedal e.uuarca electrică Ctl arc sînt sirmc. :lcela al carburări i melalului pe loc ul sudurii. . a). Cablul de sudură. servind deci atit Ia Întreţinerea arcului. Elcctrozii folosiţi in :. de 5-10 m lungime . SlavianoY. procctleul Sla\"iaoov este cel mai nispindit sistem de sud3re prin arc. Sursele de curent pentru sudarea eu arc sint fie de cu ren t conlinull (generatoare de sudură). care aII un triplu scop: .xjdan~ şi de combinare t:ll azotul din aer Înconjurător şi de :. dintre care.de a introduce ill mctal componcnte de aliaj in scopul imhuMltii ţîrii proprietăţilor !nec'llliee . Acesta a introdus. Operaţia de sudarc se face puuindill contac t pentru un timp scurt electrodul cu piesa de. un electrod metalic. tn timpul s udării .376 sud urii un suplime.Ile sud urii. in locul elcctrodului de rărlJ uue sau de grafit. topimlu-se in arcul electric o bară suu\Îrc 111<:talidi. Procedeul de sudare CiI eleclrod de mclal (SlmriaIlQv) a fosl elaborat in tre 1888 şi 1890 şi descris in anu l 1892 la Petersburg de metalurgistlll rus B.ne a mări stabilitatea arcului electric.) şi sudarta CII arc il! ctlrtIlIIJroft>:lor de (ja:.10. . care le pe rmite ~ă l'uporte cu u!)urinţă S{·. Pentru reducerea can tităţii de carbon care se introduce in metalul topit pc locul 5udurii şi care alterează calităţile acesteia. In acest fcl dispare principalul inconvenient al procedeului Bellurdos. pi c~ ci cu metal (fig. de o cOllstrucţie specială. b) .nt de metal.urtcircuitele care intervin frecvent la atingeri le elcctrodului dc piesa suda tă . Procedeu l de sudaTe Bellardos se aplică numai in curent continuu. atil În cun'nt continuu. sudorul trebuie să ri~ protejat contra scinl('ilor care sar in jur şi contra razelor de tot felul carc siut emise ele are. de secţiune rotundă şi acopcri~i eu un in veli!) format din anumite substanţe. prezentind avantajul că este simplu şi poate fi folosit. necesară pentIu aprinderea nrnliui ş i Ut\ curcnt reglabil de 50-500 A. protejat contra loviturilor. Aceste surse trebuie să prod(l că o tensiune (le mers in gol de 35-75 V. cît şi la furnizare a supli mentu lui de material topit necesar la completarea cus ăturii sau la În cărca rea. este de obicei un cablu izolat in cauciuc. flexibil. cIedrozii de cărbune au fost inlocuiţi prin clectrozi de grafit.de a forma in jurul arcului *i aJ meialului lopi t un stra t protector compus din gaze şi din zgură. intr-o poziţie anată in planul hisector al planelor de sud nt şi puţin ÎncUnat în sensul În:lÎntării su dării. expuse mai sus. (le oţd sau de alt mctal . din acelaşi material ca şi piesa sudată (fig. tn prezent.

evitarea induziullilor de zgură în cusătură . arc productÎ\-itale mai mare şi preţul de cost mai n: dus.a. Fe ş. instn l aţii de sudare in curent p rotector de gaz pentrll metale neferoase ş. d(' magneziu ş .Işor oxidabilc cu aliajelc de 1I lumill iu.:rată. totodală acest procedeu permite supraveghe rea arculu i ş i llirijarea lui. Suda rea CII arc· in curent protector de gaz constă in menţinerea arcul ui dectrie Într-un curcnt de gaz inert sau inaeli. a cisternclor de calc feratn şi a lInorelemcllte din construcţiile metalice.·. AI.dcti posihili ta tea de folosire la sudarc3 unor mclale.\R EA ELECTIUCA 379 ad~os Suda rea prin arc acoperit se (' U e xecu tă prin topi rea materialului dt: uu arc electric menţinut sub tin strat protector din oxizÎ (de Si. . Accsl procedcu de sudare arc avantaje in plus f.~. azotul (Ia $u darea cupru lui) Ş Î chiar vaporii de apă.) cu o anumită granulaţie. la (' l1să turiic reeipienţilol' de presiune.SUO.1('tÎ"ÎtaLc :->usţillutii. " illg.e îl oeupa în a eeastă aclivitate Cenlrul de cercetări tehn ice din Timişo ara unele s-au obl inut realizări importante. permite o concentrare mare de energic termică.a. In Iara nua~tră SI:: depuJle o .\ <I t! procedeul sudării sub nu" . ('onsu m redus de material de adaos şi posibilitate de automatizare. o hună protecţie contra ox. sau aliaje . ceea ce. În vederea introducerii )W scară din ce în ce mai la rglt n pro("cdeeJor moderne de sudare . in ceea ce priveşte puritate..i dării mdalului depus.. \:. ca de exemplu illstalaţia de lfudare prin presiunc a şinelOl" de cale f. Sudărilc prin acest procedeu pot fi realizate pe distanţe lungi şi sînt de ca litate superioa ru_ Se foloseşte Îndeosebi la sudarea cap la cap a tablelor gToase.a chimică a sudării . Ca. Na. . Un loc de fr un!. Iniţial s-au folosit gaze ('[1 argonul şi hidrogenul j recent s-a trccut la gaze comune şi economice ("3 hioxidul de carbon (uti liza t la sudarca oţelului). Mn.

PITOLUL XXV ACŢION. precum şi utilajelc specifice difcritdoT industrii. electric s-a Iă cut la înccput astfel. petrolieră. trebuie să consume o anumită energie mccani~i:i. costisitoare şi conslituiau o sursă de 3('eidcnte posibile. Pentru ca un utilaj să functi oneze.OR JNDUSTlUALE 1. trebuie ca acţionart!:! sti fie studiată in special in raport cu reglarea turaţiei motorului ş i cu regimul său de lucru.'\RE. !rinăl'i) la Clire va trebui sii faca faţă motorul are de aseUH'nea un rol important în:=aprccierea caHtăjij unei acţi onări. industria sid r. erau yolumino~lse. care împrcună cu accesoriile şi anexele necesare funcţionării fornwază dispozitivul de acţio. chimică.4. să pună Acţi onarca electrică . Cea mai importantă rondilir carc ~e pUDe acţionării electrke C'~tc ~ă realizeze o productivitate maximu a muncii cu ajutorul utiiajuluÎ rt'. Act>astă ell<'rgic îi este dată dc unul sau de mai multe motoare. Pentru acea sta. :wţ. Încit un sillgur motor in funcţiune toate utilajele si tuate la diIt!I'itele etaje ale r1ădirij und fabrid.crie iutri"3gă de t. mctalurgică. de construcţii. textilă. în arMă de motor.uo e lte .ţionării. acjionarea se numeşte ele ctric ă. cuprinde aparatajul electric necesar. pompe. Această acţionare generală neces i tă o ~. maşini de ridicat ş i tra nsportat. Transmisiile micşorOlu mult randamentul <)<.C. cxt ra. ca . CutloaştC'rea fe· nomenelor tranzitorii (poroiri. i)fotorul electric con~ti tuie partea cea mai import antă a acţiollării electrice.tivă. opriri.re etaje. D~ICă motorul este electric. ventilatoare.narc a uliJa j ului sau pe scurt actionarea ulilajului.ransmisii mecanice pc etaje şi int. precum ş i eonductO:lfele de legăturu. cornpresoare.cpectiv.'\ ELECTRICĂ A UTILJ\JEI.ru rgieă. PRINCIPII GENE HALE ALE AC"PONĂRII ELECTRICE Procesele tehnologice in dustriale fac necc~ară funcţioIl!lTea a djYl!rse feluri de utilaje. alimentară dc.ionaJ'cQ electrică. de exemplu maşini .

10 sf irşit !'i-a trecut Ia ac ţî onarea illdi viduală a utilajcJor dnd fi<:\:<ln' utilaj . de pulere.i.d de lucru se caracterizează prin valorile inscrise pc plăcuta tlldieatoarf> a maş i nii. s-a realizat incă un pr ogn'~ prin at'ţionarea m liltiplă.. dacă motorul este încăr cat. . P en tru motoarele eJedr1t-e )· int s tabilite Lrei regimuri nominale de lucru. inţelege ff'gim :t! fi " lucru pentru care motorul a fost proiectat şi construi t. Regimuri nornlnall" de luc ru Priu rrgim sped fic de lucru al unui motor electric.------------------------------------ A C Ţ!ONAR!::A ELECTRICA A Unt. co ndUCÎnd in acest Iei la forme compacle şi simple. de exemplu. Se numcşte regim Ilominal de durată acel regim În care motorul poa te funcţiona timp nelimitat. şi anume: regim de durată: ~ regim de sc urtă dura t ă . je le unui etaj erau acţionate de Uil singur moLor electric.. A<: ţ io narea elect rică individuală elimi n ă mt:rsul in gol al diferitelo! tmnsmisii mecanice.ntru a cţion area m i şcării prind paIe şi lin nil !lIolo! ţ'l ecl ric pe ntru acţi o nan:-a avanSlllui . Acest e valori se referă la : putere. st'. cind diferile părţi a le uce. o maşină de frezal poal" a \'~a \111 motor electric pe. lura\. prin efe ctul Joule-Leu. 25-1 . Fie cll re regim este c.regim intermÎnent.ioLHltt de mui multe motoa re electrice. frecwnl·ii. faci" . a). 2. Această incălzi re este provocată de pierderile care ~e prod uc in moI ar.~LE . histerezis.H S-a trecut !lpoi la acţionarea pe grup. to'a te III '. raţu de l!('ţionarea electric ă individuală. acţionarea e lectrică individualii prezintă avantajul cii echipamentul său se poate monta comp let j'l gabaritul propilt -zi: al utilajlllui.AJELO R ThDt:ST!U . te nsiune. ALEGEREA MOTQi\HELOR ELECTRTCE IN RAPOR T CU HEGBIUL DE LUCRC 11 .ie. cu puterea P iln interval de timp' su (icient de mare. dnd. curent de excitaţie. Rcg-imul de lucru la motorul electric se numeşte de durată dacă pf'rioada aeti /llI (de funcţion are) este atit de Îndelungată Încit toa t e orgnnele lIloforu lui ating temperaturi practic s tabilîte. de acţio ~area generală. fără el .. curent principal. cu ren ţi turbionari şi frccări.z..Juiaşi utilaj sîni acţ. ceea ce constil lue o îmb unătăţire faţ. de exemp lu. Regimul nomÎo. in cazul regimului de lucru de durată. îşi are prop'riul său motor electric rie acţiolJare . evitînd astfd pierderile de energie respective. Faţ ă de si~tcmele care c ompo rtă ş i trans misii mctanice. sup ratc mperalura (temperaLura bobinajelor şi a oţel ului maşJnll deasupra mt>(liului ambiant) sa u Încălzirea 9 a unui organ oarecare)inde să se stabilizeze (rămine constantă) la o anumită valoare {fig.aracterizat printr-o anumită în căl zire a molorului eh·ctric.

apropiindu-sc insă cit mai mult de aceste limite. apropiindu-se Însă dt lIlai mult de aces le limite.. Pentru raportul DA s int stabilite următoarele \'OIlori stand ardizate: 15%. .. pentru ca motorul sii rev i nă la temperatura mediului ambiant. iar perioada de pa uză este suficient de mare.:. . alter~ nE'ază cu perioade scurte de pauză. in timpul eărora organele motorului nu ating temperaturi practic stabile.: • • " ' _0 . b). Se numeşte regim nomÎlw[ de lucrll de scurtă dural:i. ~5 % şi 10%. Acest raport SI) notează ("u DA şi se numeşte durată m:lil!ă relaliuel.irea organelor sale să depăşească limitele admisibile..nniten t. P P 8 --"-. 25-1.H. Regimul de duratli se Întîlneşte de obicei lu utilajele grele cu funcţio­ llare practic continuă.382 EL':CTHOTEHN rCA GENERALA ca încălzirea organelor sale să depăşească limitE'lc admise . aeei regim Îull"rm itenl în care motorul poate să lucreze timp n<'"iimitat corespunzălor raportului DA arătat de plăcuţa in dica toare. fn acest euz supratemperatura e a unui organ oarecare creşte in perioada adivă de la zero pînă la o anumită \'aloare şi StiHie in timpul pauzei pînă P d p . R egimul de lucru se numeşte de !)cur!ă durată.ti durata pauzei. 25-1. ' . 'I ) 11. 25·1.. . 30 şi 60 minute. reglm Inu':rmltCJ\I. c _ .glm de duralu : ti _ T<1glm de scurti:o durat ă. .~ . dîndu -se de obicei in procente. de exemplu....proJliindu-se Însii cît mai mult de aceste limite. . P r-'~ P P -. fără ~' a Încălzirea diferitelor lui organe să depăşească limitele ad misibile.. Regimul intermitent se caraclcrizează prin raportul dintre du rata intervalului activ şi durata ciclului de fl/llctionare.. 6) ----t -~+-_:+ .. Sint stabilite următonrelc <Iurate stnndardizate pentru peri oadele a('tivl" ale rt'gimului de sCll rlă durată: 15. r.c.: !.--------_::'C__ • ______ --. Regimul de scurtă durată !'e întîlneşte. Regimuri de lucru. "f . . L _ _ __ O .. _. daca perioadde activc. . --1-1._-=-I .-r--. '1 Fig. " l ' " P r""l '1 I " " 1. . r--' r-' p . eare este constitu it din durata intervalului acti\" :. În timpul cărora motorul nu ajunge la temperatura mediului ambiant (fig. c) . Se numeşte rt'gim nominol de Incru int.. . la zero (fig.impului 'IrittaL de plăcuţa indicatoare fără ca în dil7. . . la acţionarea plikilor de tnruante de cale ferată. Ia acţionările auxiliare ale . dacă perioada activ ă nu este suficient de Îndelungată pentru ca diferitele părti ale motorului să atingă temperaturi practi c :stabile. ace] regim de scurtă durată in care motorul poate lucra in decursul t.-.. I : . Hegimul de lucru se numeşte inlermil~nl. Durata unui ciclu nu trebuie să depăşească 10 minute.

spunde unei standardizări după. pentru regim ul de durata. fabricaţia cu reolă a motoarelor electrice core.ric pot [j determinate. P3. Se calculează apoi expresia: rp'-. Expresia P.. în cazul respectiv duce la o utilizar .+P3·/. trebuit! să se t'aklllt'"zc in prealabil o putere de durată echi/!ulenIă... dacă se cunoaşte curba care arată cum yarktză randamentu l motorului in rUllfţic de puterea dată la arbore. b. alf'gere a uno\" astfel <le moloare.1) ll1H.arncteri stÎc pentru ceJor mai mu lte ma. regimul nominal dl" durată. faţă În intcrya le le d<' timp 11' [2. poartă numele de expresi a pierderilor echivalente. D ac~ .s ullu i regim t ip. dîspozitiyclor de fixare nc(.\RE. ••• care constituie cicl ul real de lucru. de această valoare. slalldanlizate Iwntru un regim nominal int<'fmitcnt sau de scurlii uuratli. dar şi în caZld regjlllurilor de lucru in krmitent "i tic scurtă durată.udamentului) ale motorului ales. Expresia Pn trebuie să fie cel puţin egală cu Pe şi cit mai aprop i nt~ de această YBloare.. p i nă cînd se obţine un rezultat satisfăcător.A <':TIO:-l. Pierdf'l"ile 3 Pl' p ~ . De obicei.sc insă ş i tipuri speciale de moloare elcctrice. Asemenea motoare pot fi alese nu numai III cazul unui regim de lucru de durată. . acţionan:a ş. cu o putere nominală Pn cel puţin t' ~a ­ Iii fll P şi cit mai ap ropiată. trebuie s:i se ţină seama de regimul lui de lucru..AJELOR L"iOUSTR1ALE '" maşillilor~lIIl\'lte (deplasarea păpuşilor.. Uu("l . fa brici construie. se alege UII motor slaudanli zal. L ::l a leg:<>rea matorului electric destinat s:i acţ ioneze un anumit utilaj. mai ('C"OIHJmidi a lor. la sarcina nomina l ă P". Regimul iutf'rmilent este . (25.··· sînt.+ .. se alege la inceput în mod arbitrar din catalog Uf] motor eu o ptlrere nomin a lă de durată Pn.'"TRICÂ A t lTIT. _ ~!Pl· f +p.. 1 . ~Ietoda aceasta !le calcII I se numeşte metoda pierderilor ecil. un regim real poate fi echi valent din pundul de Yrdere al încălzirii cu Ulllii dintre cele trei regimuri tip. cele m enţ i onate.+ .. 1 ' '1+/2+1. Altgerea molorului in cazul regimului de durală lJa<::"i puterea P cerută de utilaj este constantă.a).. Ia diverse sarcini se cunosc din datele ('onstructivf' a le motorului. In caz contrar.ualeflle. piuderile de pl/tere (datori te rll.şini~unell('.·t. Se compară Pe CU p ierderile de putere p". pentru diversele sarciui la care va trebui să fadi. Dar[l puterea de durată cerută de utilaj este varhliJilil. . P:J..~ ELE(. dintrc. se aleg·e lin alt motordÎlI cat alog.h: Pl' 112. după cum se arată mai departe. Pierderile de put ere ale lIuui motor elect.. li. Totu ş i.. Pentr u a se dctermina puterea t'("hiyalentii necesară.. ale motomJu i ales. din punctul de \'eMre al in6dzirii.ionarea pl'Î1lripali'i a Reg imuri le reale de lucru ale utiJajelor pot Sil nu corespundă riguro. cu puterea reală vari a bilă .

ate face tol cu ajutorul m~todei pierdf'ril o. Flicfnd calculele se gă5eljte expresia pierderilor echivalente de putere: p.orului Se Po.m.!Sia p~=!. Un utilaj cere in timpul cicl ului de lucru care se repetiî indefinil. c. r:l1ldamenlul 'fj. Pierderile de putere la sarcina de 5 kW".66 kW.minală cel puţin egală ('u: p k . Dacă puterea care se cere la nrborelc moto..5 kW .10 '15+ 0.in't! de ţinîudu-se seam[t de suprasarcina pc cnre o poate suporta şi care eo. putere n o.0<4 kW.i CÎt mai aproape de meuţio.04 kW de Pr.tor (Iil! cal:llo.5 k\V.r cchi\'ulente. Să se verifice daco\ pentru acest utilaj este indicat un motor electric cu următoarele caracteristicl : Puterea nominală de durată P.05 kW. motorului ales sînt cel putin eg: lle {'u p..=I. unde /: este coeficientul de suprasarcillo mai inainte. p motO-ru lui este relaţia: ApliC4{ia 25·/.=4.5 kW limp de <4 s. alr.05 kW ""sle mai mare decit p. Pierderile de putere la sarcina nominal1i p .lUiualiJ. se alege un motor standardizat după regimul nomin al .are. rezultă că motor ul eledr!c este bine ales.ELECTROTEHNlCA Ca:.66 ·5 4+15+5 = 1.re!lpunde coeridcntulu i de suprasarcină indicat prin datele co.t. R e z o 1 .minal de duralIi . se alege un mo.durată CII o. Pierderile de putere la sarcina de 5.It.ruJui în peri.nstruc tive ale moLorului pentru un interval de timp ega l cu ':lurata <lctivă a ci· hdui fiI' lucru. Alegerea mutuTului in cazul regimulu i intermitent foarle apropiatii A!egeIT'a mol.r se cunosc pierderile la divcr~e s arcini.oat această valo.d arbitrar Ull mo. PI=I. Se alege În mo. ln practică.NLRALA de exemplu. se. pină t'Înd se cap~tă un rezu ltat satisfăcăto. Alege rea motoru lu i in cazul regimul ui de scurtă du rat A durată. fi re. mai Înainte.1) pierderile echivalente p~ şi se verirică cladI pierderile Pn la !"atC'inn oo. Pentru acest moto. pierderile p alt' motorului la această put('re rezu lt.i <lill p = --P. 5 kW timp de 15 s şi 3 k \V timp de 5 s...lor din catalo.gul cu mo./ad(l activă e5te P.!)i cît mai apropiate de Pe' In caz cOlltrar.1O kW.toare standardizate după regimul Ilo. alege un alt mo. = ~+/d-/3 " pil + P2'(I + p3 "3 = 1.tor normaliz<ll după regimul llo.29' "+1 . pentru putcr~a 13 arhore P. Pierderile de pulere la sa rcina de 3 kW •. =1.29 kW. Se calculea z ă apoi cu relaţia (25. .r. P3=0. d... o putere tk 5. după cum s-a arătat .P1=1. şi Deoarece expr!.

1=12 mlmin. Aplicaţia 25·2. n 975 p.l1.= că cuplul de pornire al in care M~ eslI' cuplu! nomin.f=O.11'1.\1.5'1450 .83 kg:i '1l1- Deoarece M. 12. Tn a("est caz. n'rificarea ~uplului de porntre are o deoseimportanţă. In acesL H'Op se utilizează o ~crjc de simboluri. puterea nominală de durati'l a molorului trebuie să fie: durată Se alege un motor standardizat penlru regimul nominal de = 1 kW şi o turalie nominală 11'---1450 rollmin.7 kW la turalia n = 1 150 rot!mi n.:c = 1 1') 6120 ' 0. sinL <iate Îu tabela 25-1.lENTE ŞI SCHEME ELECTlUCE DE ACŢ!ONAI1E a. Se.8 Ce!.'1 motorul de pulere imediat superioară are puterea nominală P~ = 1.11. Cuplul retislen!ei la pornire este : 975.lill schema sa. 3. dintre care c("le mai uzuale.ACŢIONAREA ELECTR ICĂ A UTILAJELOIl lr.6 975 '1. cuplul său de pornire esic: Mi> '-"1.-presupune că la pornire coeficientul de irecare static este C. Cele schemele numite de. Echipam\'nLul uJlei lTlai utilizate scheme peulJ'u . Să se aleagă un molor destinat să functioneze în regim de scurtă pentru a deplasa cu viteza 1. cAruciorul cu o greutate G=650 kgf al unui strung."'DUSTRI.- kgf ·m .08 kgf·m. r~lI'C reprezinlă toale npnratelt· şi maşinile . astfel indt funcţionart'u :.=1. Considerind pentru motoarele din ca talog un coeficient de supra · sarcinli k=I . Deoarece . Re z o I var e. lntocmirca schemelor electrice ac~ion{lri electrice J'czulL5 :1('lionări ~Iec:tricc sint {iişwole. 975·1 Acest cuplu trebuie comparat cu cuplul rezistentei la pornire.7 I 450 = 1. iar randamentul transmisiei r=O.~­ electrice îm preuuă cu conexiunile dintre ele.6M.u. Rezultii : M '/I= 1.> M" Inseamna că al doilea motor este bine ales. < M" irebuie si! se aleRga un molor mai puternic :standardizat după regimul Ilominal de durată.. ECHIPA.-L6---1.650'1218'0.12 :':':::""'-ccCC:':''-:-''-..i legăturile eleclrice !ă fie uşor de in\clc~.6 M~ durată cu o putere p.5. Se presupu ne c. Coeficientul dinamic de frecare al ghidajelor este C. Se presupune motorului ales este: M1'-1.E 385 faţă bită Deoarece aceste motoare pornesc de obicei cu o sarcină lnsemnată de sarcina lor nominală.6 1450 = 1.

ontact normal Închis al unui apara l .are (Intirziere) Contact norm al ~ deschis al unui aparat cu tantanee acţiune ins- Conclac\ normal 1nchis al unui apa rat cu actiu ne iJls t UIlGmCe u:ml ac! normal de~hi s al unui ap ara t.are la COlltilct normal înc l1is al \lIIUI aparat. ELEC"rROTElL"'ICA GEh"'ERALA T olMla 25·' Simbol ur i fol osite la intccmirea schemelor Simbolul desflş urate I I Condudor SCJ"nl!lclI!I:t ~lmbolu lul iartă în CIrcui tele principale de Conductor în circuitele secundare de Bobinîi de contactaT comandă şi control Bobin1i de rele u Bobinii rle releu o: u lemporil.! corespunde situa (iei cind bobilli! care-J comand .1 de curent.. . cu le mporizare la deschidere Conlact norma! inchis al unui aparat .38.! n\l este o:ltcurs. cu li'mporizare l~ inchidere Contact normal deschis al unui aparat. cu t emporizare la deschirlt:rt' şi inchidere <'. (i!1tiniere) la deschidere CII lemporizare Con tael normal deschis al unui aparat. îl1chid~r (' ("[J t t' mprOri7. cu temporizarl' la de~('.hidt're ~i Inch idere Con tact normal i1eschls al UllUi aparat automal:i f<'iră revNtire '" POzitia nonnal ă a unui conta.

sC[loatenotalRT. ru aRi . .o: I Contac t normal deschis ac(ionat mecanic (în lreruplor de calc sau de s li r~it de cursA) Conlacl no r mal inchis a cţiona! mecanic " 22 -00~0-- Conlacl norm<ll deschis al unui conlroler Conlact normal inchis a l unui conlToter Divcrsele aparate şi. 3R2 . Bobina un IIi relru t. a ul1lli releu u(' temporiz31'e lRe {'ti:: .e rmic. Exemplu rderilor la actionarea electrica a unei maşini de honuil * In [iciura 25-2 se arată selu'm a electric ă desfăşurată <1 a. Contactele bobinci 2C. ş i allllillf': • Maşinil·un eltă spccial~ de:redificai. ---.·." Uueori pent. se utili zeaz ă o Ilot<l!ie corespuozătoare" De mu lte ori H' notează bobinele d iferitelo r contactoare eu 1 Co 2(. 2R.l. conladoareJe şi rclccle :.' Olnlac! nor mal înch is al ulIui apara t maU reven ire auto· 17 18 -i ~ ~ ~ Element termic {bimelalic} al unui releu ---'- Bu ion de comandi... caraetcrizind felul de [ullCţionare al relellilli. ~e notează 2C1.1 (conii nuare) N' "LI 15 16 Sirnbolul I ( Semnl!lcalia simbolului fără . in special. normal deschis cu revenire automată ~- auton de com~n dă manuală..AJELOR U. automată normal tnchis c u revenire 19 20 !• .tc.I\L ..-rRICA A U'l'i!.înl desenate in clementC'le lor prineip ak . manual.xemphl .. la anumite distanţe unele de altelt:. ~Iaşina esie echipată cu trei motoare elcctrict'...putea lI şo r jdentifica elementele acd uia şi apa rat. 2C2 iar contactele bobinei 3R. deş i aceste circ uite sînt situate in schemă . pentru cl aritate. de c. .. fiecare clement se găseşte in circuitul din care trebuie sl'i fadl parte. hobille ş i conlar.ru bobinele rclcclor şi rontactOOirel ol' se tltilizc:lzii incă o literă. Spre a !'i C. de exemplu. a\lIlui re[eu el " viteză 11< ". Aceste eleme nte nu sint grupate in schemă la IIll [0(' (aşa cum sînt situate in aparatele re~p(:rtiye).DU3TRIALE 387 Ta bela 21 . de~ comp usf' an ' o' o •• b.et_ionării elect rice pe ntru o maşin ă de honuit.-qlONAREA Cu:. ac o iar bobi•• nele diferitelor relee cu IR.

1 450 rot/min. Cur<. . de 0. iar inchiderea contaclelor 2C2 punc in funcţiunc mal oa· re le cll'clrice :lip şi Jl r. carc asigură mişc.O Fig.un motor asincron lrifazat În scurtcircuit Jlp <lt! Il k\Y. iar contra suprasarcin ilor de dural-ă prin rclcdE:' termice lRT ş i 2RT. 25·2.adol"ldlli 2C ş i după ce s·a ridÎ('nL mina de pe BP2.'"C!lire aulofllntii.>ulul electric tr~ce prin bobina conladofltlui I C. Ac\ionarea electrică a llnei maşini de honuit. D50 rot/min.. Curcllt. '9 f 8P' In 2RT :J101 .1 k\r.ulului prin hobina cont. 380 V. Protecţia conlril H:llrl("ircllilclol" ~(' r{'nJil. Pentru pornire. care actitmează sÎstemul hidrauli(' .un motor asincron lrifazat În scurtcircuit . ceea ce f:l("(' să închidă contadele' linie normal deschise ICI ş i t e2.tă in poziţia deschis cind nu mai este apfil:at. Ht'~Lu[ echîpamelullli l't~zl1lt5 din scheln:1 t'lt·cll'ică.nea de dute·vin o in sensul vertic~l1 3 honului. care işi Îuehide conl~H'· tC'l(' sale normal deschise 2(.11. pentru ac\iolHlrca pompci de ri\cire. ~e apasă pe buton ul de pornire normal d~schis llPI eli re\·('nire automa. Dacă se apas!1 pe butonul de oprirej normal In chis Ba 1 cu revenir(' aulomată in pozi\ia inchis.~. tnchiderea conlacltJiuij 2Cl permite lrc('erea t:ure. c'\re asigurii mişcarea principOlIă de rotatie a honului. 380 V.u! electric j rl!c(' prin bobina COlltac{oruluÎ 2C. penLru acţiouarca pompei sistemului hidraulic. 2800 rot/min.ELECTROTElli.t·a. 380 V.'i prin siguranţe Ilizibile f. după et' ~ -a Îuchis Intrerupătorul gener:ll Ig. . l nchiderea COIIInctului ICI permitt' In~ct'rt'a curentului prin bobina contacLoruluÎ tC şi chtpil l't' s·a ridicat lllLtHl dc pc butonul BPI.un motor asincron tl'iFazat in scurtcircuit jHfI de /1 kW.ICA GE1\ LnALĂ .'1 şi 2C2. Inchiderea contadt'lor I C2 punr in [nncţillne molorul M. St' intrerupe curenlul În bobinele c(/"Itac· 8" . care acţio nează axul principa l ş i pompa de răcire. Se apa ~ii apoi pe hutonul normal dCl:chis flP2 cu ["(..

aslfel Încît contactele 2el şi 2C2 se deschide . Contactele releelor termice sint fără revenire automată in poziţia inchis.ACŢIONAREA El-ECTRICA A UTILA1E1. se Întrerupe curentul prin bobina le respectiv 2C şi se oprr~r motorul MI.0R l?'<-ol1STRIALE 359 toarclar. Elt'Incntclc termice IRT din rirCllitul de alimt:nt are a motorului Jl h. leclor respective. Ciud toate motoarele sînt în fUllcţilllJr ~i trebuie oprite numai motoarele M p şi lUT' sc apas:'! pe hutonul de oprire normal inchis B02 cu revenin! uutomută . Prill inchidrrea IntrerupilLorului ! ş i prin iulerrnediul lransformatorului coboritor T ~e aprinde lampa L de iluminat local.i\fp şi M. oprind celt' două motoare. în felul acesta. contadele 1 RT sau 2RT ale r . Ze2 se deschid . După ce s-a deschis unul din aceste contacte din cauza unei suprnsarcini.:Ur . t _ CC'" te op~şte toate motoarele. ceea ce intrerupe curentul bobinci fe.llizată manual. ceNI ce presupune că intre timp s-a ct~rcetat şi eliminat cnuzn care a produs suprasarcina.. În caz de suprasarcină prelungită. înelliderca trebuie re. precum ş i elementele termice 0RT din circuitul de alimentare a celO1" două mot oa re . lC2. respectiv 2e l. deschi d. sau motoarele M p şi . . le şi Zc. iar contactele lor IC 1.

traducerea de texte dintr-o limbă intr-alta etc. :'IJai mult iucă p" baza niyelului actual al electronicii s-a reuşit să se cerceteze o scrie de fen. âbemclicJ.IELon AUTOMATE a.adidi.Îs faec rilmul producţiei. Cu asemenea proble me se ocupă noua ştiinţ-ă numitii. La aceasta a ajutat.d. omul a întrebuinţat la inceput for\:a (izică sau a animalelor domestice.CAPITOLUL XXVI NOTIUNI DE AUTOMATICĂ 1. pe măsura eyolu inceput să folosească din ce in ce mai mult şi posibili tăţile sale cerebrale. ca. O dată cu dezvoltarea ştîinţei şi tehnicii. a muşchilor săi ţ iei sale. Totodată însă. ritmul din cc in ce mai rapid al productiei a obigat omul la o muncă de supraveghere din ec in.~in~ electronicii . STRUCTURA GENERALA -/\ SISTE. perfectionarea diferitelor tipuri de maşini electronice. rezolvarea de calcule lungi şi complicate. l<olosirea luaşinilor în producţie. a permis ea omul să îndeplinească uumai munci manuale uşoare. Totodatil. Bineinteles. S-a ajuns ca să se înlocuiască prin maş ini funcţiuni mintale dificile. In ultimul timp. adică mewni::area produc/iei. instalaţiile automate a11 reuşit să îndeplîneasdi p rocese de produc ţie din ce in ce mai complicate. În primul rind. atît mallual{l cît şi cNebralfl. a devenit necesar să se elim ine eit lUai mul t intc rn'nţia ()mului. omul a . de eOlWlnclă a ma'Şinilor respective.omclle psiho[iziologice şi sociale Cl] ajutorul maşinilor electronice. adică să se realizeze ills bllaţi i Lchnnice automate. de exemplu. ce maiincordaUi. Gen eralităţi tn procesele de producţie.chiar foarle complicată . Pentru :1 $:.sau se poa t e realiza vrco infiuell\ă asupra fcnomenelor sociale. ta indeplinirea unei munci cerehrale mai importante. cu o \' iteză şi precizie În continuă crestere.:. nu t rebuie să se facă o grcşealii de a crede că prin cibernctică se poate idelltifica creierii I omenesc rn D ma. s-a reuşit -să se înlocuiască forţa musculară 01 maşini.

I ndependeut de c1ebilul Q n i apei ieşite din rezerv or.. lin rczeryor de apă R şi o conductă de umplere U. creiel'lll operatorului a CQmtwdal opcralia de manevrare a robiuetnlui. Sisteme tehnice ntautQmate ş i automate Pentru a inţelege mai bine funcţionarea principială a unni sistem tehnic aulomat. oh'elul apei trebuie să se m(!n~ină la \-aloarea corespunzătoare reperului N care constituie voloarca dată (prescrisă) a mărimii de reglat. b. Nivelul apei e~te miilim ea de ICyhl/.. .1(11 <lpei cu nivelul prescris.-. persoana care deserveşte fLlllciion~lr~a l't'zcn'onJ/ui procedează În CeluI următor: eonLrolc. Un sistem autc. Operatorul a contl'oltll ş i comparal inăI~jmea efectivă a nivelului (adici! \'aloarea efeetid a murimii de reglat). dacă constată O creşkl 'c a niyelului. la un moment dat. .1). se spune că asemenea instalaţii automate rac obieclld cibemeticii tehnice. care folosesc maşini electronÎcc pcrfecţionate. Închide Într-o anumită măsură robinetul. şi. pre- ra T N 1 . cind a constatat o aba/eu. Se consideră. (J cu robinetul r.mat indeplinind o funcţiune asemănătoare de men linere c o nstantă a nivelului apei ('sle ariital in figura 26-2.-. Este evident ci'i instalaţia dcscrisiJ constituie un sistem neautomat. dcsc11ide mai mul t robinetul r.-"te. cu deosebirea însă că nu mai intervine omul.\zi-' in mod permanent nivelul apei din rezervor. iar rczervonu cu apă este obiectul re glajl/lui . ni\'elul scade s ub reperul S. opertl~i(: carI' a fosl e:rl'w/aM manl/al În sensul menţinerii mă rimii de reglat In v:1loarc:1 dată. din această cauz:!. se cere ca nivelul N al apci din rezen:or sil se mentină cOnstant.--. tlJl. ('ompară ni\"('. iar plutitorul P coboară. de instalatii aulomate complexe. se ya descrie În prealabil un sistem automat. dcoan:ce operaţ iil e ncc~sare s-au realizat manual de ciitre om .. dacă constată () scădere. Indiferent de dcbilul Q cart' este c\-acu"t prjn conducta de golire G. debitul Q cre:o. Cursovăzută .-.~..NOTIUNI DE All'"TOMATlCA 391 Cibernetica se ocupă intre altelc-. Pentru aceasta.B~--=--=R . 26. de exemplu (fig._=_ ---=--_ -- l u I • a automată Fig.. Dacă. Aceleaş i operaţii I tehuic sa se desfăşoare şi in cazul ul1l1i sistem automat. prin {'al-e apa poate curge in rezervor. [1 nivelului. 26-1.\\enHnerea ne- la nivel constant a apei dintr-un re- zervor.

tensiunea la bornele motonuui îşi schimhă de asemenea sensul. iar motorul se roteşte în sens contrar faţă de cazul preeetlent.([ ----g JL ~ . motorul se opreşte . face ca la bornele motorului electric M (de curent continuu cu e~citaţia separată E) să apară o tensiune..__ _ _ i p /I)j't rr---=._ _. b rotindu-se în sens antiorar. cursorul se roteşte in sens invers fa\:ă dt~ cazul ant erior. care alimentează rcostatul la bornele sale_ Motorul punîndu-se in miş. coborind veila V. In cazlll sistemulni automa t din figu ra 26-2.scadă llivelul apei. -G>'- N __ . _ ->t<--. ceea ce face să . tensiunea la bornele motorului se anulea z ă.ELECTROTEEL~CA GENERALA 'Cui C al reostatului cu bornele a. -deoarece. care ajunge tliu nou la reper ul N.eare Într-un anumit sens. 26·2.-.~ . Menţinerea automa tă la nivel cons tam a apei dintr-un relerYOL Dacă debitul Q ieşit din rezervor scade.'_J.. mărind debitul apei. datorită unei surse (nedesenată) de curent continuu. ----- . Cînd se produce o abatere. organul de compara tie şi comandă . cursorul C ajungind în poziţia sa mijlocie. In aeest momen t . operatia de cootrol şi "Comandă o realizează reostatul cu cursorul C.. p în ă cînd nivelul atinge reperul N . care curge În rezervor.-- /~ cj -.Fig.--. a mărimii de reglat fală de valoarea dată. nivciul apei erc şte peste '(c'P erul N . ridică vana V.

Juz. modifieă in sensul necesar mărimea de reglat. Se f(. deoarece transformă (traduce) variaţia nivelului apci Îlltr -o dl']lla~are a cUHorului C. Schema ~truduralfi generală (fau ~chema bloc) a celui mai dmplu sistem autumat ln cirwil inchÎ. tensiunea la bornele ace~tuia influe'lţează rotaţia motorului şi mişcarea \'anl. care arc rolul de a lransforma mărimea primită de la obiectul reglajului într-o mărime cit mai corespun z ătoare pentru a influcnţa org:. Organul de comparaţ. un ~ln'meJlca ~i~lelU automat se numeşte in cil'wif inchis sau si~tem de reylore au{oma[(i propriu -z i~ă .NOŢIUN1 DE AUTOMATICA 393 (cursorul mişcare şi reostatuI) aplică o anumită tensiune. plulitorul P cstc. care Încep cu mă~ rimea de reglat şi se lermină lol la mărimea de reglat.e tralJSmi~ă ~pre oec ele . varieze in sensul necesar menţjnerii nivelului ap ei din rezervor (a mărimii de reglat ) la v aloarea prcscrisă.iţi a curwru\ui şi deci valoarea tensiunii aplise constată că l~rmârind operaţiile DP- ~f---':=OŢ~_ Fig. iar acea~ta. c. (deci coman d ă o anumită de rola\-ie) motorului. 26-3. fu sistemul automat din figura 26-2.'i. De multe ori. la rîndul ci. după. valoarcrl prl'scri~:i (elată) a miirIlllli dt' reglat est. eli organLll de rompara\-if' ~i {'omandă oce..n·pda.. aceasta influcllk:lză poz.. Un astfel de element porlrt5 numele de trudI/dor. care este organ ul de e:rcilaţie (împreună cu van a V) a m i şcării necesare pent ru debitul din conducta de umplere să. clc $e HlCCl~d~ Într-o anumită ordinc.uIizeazu cleei un ciclu de operaţii. Din acea~tii (':. ceea ce coresp u nde unui ciclu sau cil'wil inchis.a ori de cite ori estener{'~ar să se reg/e:e în mod aulomal valoarea mărimii de reglat la valoarea dată . de ex emplu.i~teUlUI automat din figura 26-2. eate motorului. MărÎmC'a de reglat con'fpun z ăloare obiectului reglajului OR influenţează in primul rînd un element T.) . Schema bloc a unui sistem automat în circuit închis (sistem de rEglare automată) . şi anume: Varia~ia mârimii de reglat (nivelul apci) influenţea z ă poziţia pl utitomini.ll1ul fle comparaţie (rontrol) şi comaudă OCe.un :ll'emenea traductor. Cidul in("hi~ din figura 26-3 poate fi urmărit şi încep 'i nd.~ (~i~lt'm (l!~ rpglart' automată) poate fi reprez entată ca În figura 26-3. Sisteme automate in ci rcuit Închis şi in circuit deschis care ~e produc in .. care delul ~e poaLr. A('C~t ciclu ~e poate repet.ic şi comandă ace influen~c:lz:l organul de execuţie OE . În sistemele autoill3te.

ca. pe baza diferenţei constatate. numit dispozitiv pilot. Gene-ratorul taehimcL. Schema bloc a unui sistem de comand ă automatE . de exemplu.ri\'il. 26·4. o dată pusă în funcţiune.rie <. adică neallLomal.<. o pr('~iunt' elc Elemcntele de b:lz.\I1ul care miiso:lr ă Jlll influenteaza in nki lin fel ohiedul reglajuiui. Circuitul se ]loate îllsă înch ide de către om. 26·5. nu mai influenţează asupra ol"ganuJui de cOmnl!di"l . \" olt mcirul e~tc or~:111111 de mrisnră.em automat est. In afară de sistemele automate in circuit inchis. deoarece org:.omatii îl ('onstituje acţionarea e1ecLri61 a maşinii de ]lOllllit din figura 20-2. Fig. deoareee trans[ormă (tra(Iur(') \'aria~iile tumţiei in varinţii de tensiune. :1(li[':] () midi maşinii de clIrt'ut ron tinuu. Figura 26-/1 reprezintă ~rhema bloe a unui sistem aulufIlul de control ~~i m(lSlIrare.l~ini. rnre prodllee la horn. şi comandă. Pc arborele: m:l:. reac(ionea:ă prin traductorul l' asupra elementului ace. In figura 2G-5 este reprcz('ntatâ ~chema bloc a unui sistem de comllfldă automată.Î al" si5lt'lllului sint: obiectul regl:ljului OR.' o tensiune propor!ionalil eli l. Schema bloc a unui sistem .»te un tradudor. La bUl'JJelc gcuE'ratorului e~te legat UII voltmetru. deoarece maşina (ohiee-tul reglajullli ). Elementele snlc (le bazii sînt : organul de comandă De. . organul de CXel'lJţie DE şi ohiceLu! rcglajlliili OR. Obiectul reglajului. Acest sist. operaţia necesară prin organul de e x ecuţie DE. o tensiun(~ eletl. există şi sisteme automate ÎI1 circuit deschis. Un exemplu de eom:llld:'i nllt.au lomal în circuit deschis (sistem automat de control şi măsurare).iei motorlliui electrje r:lre acţioncnză maşina OR. după Fig. Si ~t('mul este şi in acest caz În circuit deschis.mplu o vitt'Ză.ura\ia . Un exemplu de si5tt'J]1 automat de m{lsurare il ronstituie mă5urarea automată a turaţiei unei 1ll'.i'i mărim\'. astfel ÎIlC'Î t turaţia ei să aibă o val oare eOllstantft. Organul de compa. rare co nlrolează şi mi"isoară o unumil. comandă. organul de control OC ~i organul de măsurare m. :lyînd îm5 scara gradaUi în uniGţi de tII raţie.e in rirtui t deschis.raţie ce constată diferenţa (abaterea) Intre valoarea dată de dispozitivul pilot şi valoarea efectivă a mărimii de reglat.inii ~" g:lseşte un Ijcn crafor fahimelric.c astfel ciclul. de exemplu prin manevrarea excitai. :\Ia~îna <'sle obiectul reglajului.394 către ELECTROTEHNICA GENERALĂ un clement distinct DP. de <'xc. lraduclorul T. care influ enţea ză obieclul reglajului OR În sensul reducerii abaterii. iar tur:lţi:J ('~I(' rn:irimea de mti surat. ÎnchizÎnrlu-. sistemele automate de control şi mă­ surare sau sislemele automate de comandă . după modificarea respectivă a mărimii de reglat.

tie la un element la elemC'lltuJ uTmător ...rei .a.ste alungire.\IATE a.395 2. se ntiliZCOlză energia dată de baleria anodică. există elemente la care mărime-a dl' kşin' l'Ooslituie nu numai mărimea de intrare a e!emctului următor... in cazlEl Ullci triodc (\"l~zi eap. ELEMENTELE SISTF. la rindul lui.). Asemen('a eleJnede pot fi reprezcntate ca Îll fi~ura 26-6. au"i. iar miirimca eli' ieşire e. IX·4). unde s-a notat prin x mărimea de inlrare şi prin LI mărimea de ieşire. de e xemplu. de exemplu.. 26·6. Eoergia necesară pentru transforma n'a mărimii d(~ inlrare in mărime ele ieşire e~'e dat:1 chiar de mări­ me:l ele intrare. Jn alte cazuri.~ de f'ner::îe aU1I:Ularâ ~ b _ o::u sursă <. ~l(lj('ă Îll ~erie. ci nd elementele ~e pot ţli'i.ura. unde s-a nolat pliu z mărimen eoreqlUllZiito. 26-...i auxiliare.iarA. C8racteri~tici!e generale ale elementelor Un clement oarecare dintr-un ~istem autOlllal este influenţat de elemenlul anterior şi. en astfel de elemelJt poate fi.c-i ~Î in paral!. şi influenţarea nu ~e race lotdt!auoa nUlllai Fig. Se poate spune că mărimea de intrarI' c~le tempt'ral. ca. O tijă metalică supusă unei anumite înriilzid şi care se dilată. este n c e('~·aTă o :::ur~ă de energic auxiliar~.'!. dar ca influenţează şi mărimea de intrare a IIllui a. . a.: ca in figura 26-6. Intre cele două mărimi d!' illtrare şi de ieşire există o relatie cunoscută. cind elementul respe cUv influenţeazi'l numai pc I·el Urmator sau este influenţat numai de elementul antf'rior. o.c-ă. In acest caz.lt elcnlf'nt ce se g:I~('şte Dlai în 1I1"mfi fau chiar mărimea de intrare a elementulu i ("are a produs ~Ilărirnea de i('~ir(' re~pecti\"ă. A~cmcnea clemente pot fi reprezentat. influenţează pe cel următor. Elementele unui sistem autoJnal nu ~Înt totclCllunu cli ~p use ca în figurile 26-3. _ (l\t~ ~ur ~ .It ". b.ilIELOH AUTO. Excepţie fac numai elementele t>:drClnC din cazul circuitului deschi~. un elelllcllt oarecare primeşte o anumită mărime (numilă mărime de intr-:m') şi (/"{Insmile lllai departe o altă miirime (nu mită mărime de ieşire). Exi~l:i sisteme automate mai complicate. In general in. De asC'menca. P<'nlru a ~c trandorma tensiunea tie grilă in lcn~iune anodică. Scbema unui element dintr·un ~f~lem automat. .U'l! ellergie.

Fig. Clasil'lcareaigenerală!a elementelor Cc~ mai impo rt~ln t ii d~~ific~rc ~ elementelor din sislcmrJ(" ~l1ton)tlle esLe He('{'a care ~illc ~cama df: flll\efiunea pe care O îndeplille~tc clclllcutul r~ sp('cti ". mijrimca de ieşire a elementului Il influenţează şi mărimea de intrare a elementu lui L Element. in figura 26-8. D upă cum se Vede pe figură .nt CII reacţie il constH lIil: Lrioda (lin figllra 26-9. und r· tellsiunea de grilă VI eslI! mărimea de intrare. Un exemplu <le clrmc. oraanc de exeCI/fie (i nclusiv motoare) . b. dcmcnLelc uzuale sint denumite: Ir(lrludol!Te. Există şi circuite al/fomale cu reactie incrucişa te.. 26-8.dr de felul elementului II şi circuitele respective poart._ i PVe ___ T . iMluent.396 ELECTROTElTh"ICA GENERALA tu figura 26-7. disfribui/oare. 1 Fi>:. In figura 26-7.ează mărimea <. c-_~_. 26-9. " ~ i""C I ". Traduetorul este elementul care "transformă" (traduce) o marinw ne () anmnită natnră intr-o mărime de o altiI natură. Trioda ca element cu reaclie.1. dar şi însăşi mărimea de intrare a elementului II. . ai Fig . 26.sau negativă . ca de exemplu. Din acesl punct de vedere. a. L --. I-:lcment~ ţu rellc\[c.le intrare. Reacţii tnaucişa!c.ă numele de elemente ~'i circuite cu reacţie. iar tcn~il!n('~ ~nodi('i'i U t • mărim ea d~ ieşire . relee. mărimea de ie ş ire a e1ementuluÎ Il influcn\-cază nu numai elementul următorIIl.cînd amplifică mărimea dt~ intrare . Heactia poate fi pozith'ă . o parte din mărinH'u ck ieşire lii :Illu me FU<j(9<1). slabili:afoare.[110. amplifica//}are. tl.cind dimillIIcază măriJO~a de intrare.

ridi. irt COl1.o fort:l dt>tll"Olllotoan' (lell~ iun(' ('ledl"lJmotoarc).. ~II_ .t" tl mărimîj tIe intrare nlf i nţi a coJ"t'spul\lăl'o:lI"t~ ~y a mărimii de la ieşirc cstc. traducloml se nUTn\'.· . Distribuitorul permite ca acl-iunea unui clement din instalaţia automată să se distrihuie de obicei PI~ riud .rrizc:t li'i prin sensibilitalca 101"./x priI) ~cnsibilit. tradurLorul se nUIll~ş. d. natură c.ate<l 101" .lşenWllcn tradud o:m-k se pot earaderiZIl rc-laliv:l. trarlu('LOl"1I1 ~(' llnlflf'ştc !/C/lCmloT.cneJ"(({i{ri(i.te Je~hlÎIJ. In pral'Ud( S(' înli1I1O:s(~ de ohkd hadudO. este amplifirată faţă de acea~la intr-un anumit raport.]HlI1<lc \'aria tii'i Ullti rezi5t('Il\C.. ClI cit.t.e s/!Usibili/fl/e absollllri raportul: .NOŢlUN'l DE: AUTOMATiCA 397 Amplificatorul este un element la care mărimea de i eşire. Traductoare paramdrice Trrulutfoare re:isIi11e.u·il.ale).1 m:1rill1co de intr:lI"(' e~t(' IIcdc~'lrică. intrare.. de obicei asupra obit'rtului regiajullli.'. Sc HUlIlc. r(Jllstil uilă din rondcJe de ciirbUllt.'!. Cind m:trim('a de ic~ire elcctric:1 constituÎo. În urma eOIlH'nz ii primite (k la Un al t element..II'C ca m[\rime de inlrare. de aceea şi cu mărimea de.la mai multe elemente sau ca un clement ~ii Fie influenţat de mai multe elemente. Orguilele de ('xc('uţic ali rollli d(' a executa anumite operaţii. 4'11 atit c]cllwntul ('S[<> In"i sensihil. în pracli\":t exisl:1 nl'nllm[tral. iar ca lI\ă1"imt~ dc ieşir\.. Traducloare ii (. . Cind miirilll('a (il' ie!. Stabilizatorul menţine mărimea de ieşire constauti"l. lIIai mal)'.: parametrul unui circuit clcctrir (rezi!'tcn~iL iralueti\'il:\lt·.". din II"(' rarc se arată dLevn mai deparl('. Releu) se caract('riz(~ază prin faplul că mărimea de ieşire variază brusc atunci cintI mărimea de intrare variază continuu. iar mă­ rime. Tradllcloarrl(' se ('ar:\('. cap.r~ cele dou{1 mărimi d~ intrare S:ltl k~ire este elcd.ln: la rare cel pUlin lina dillL.h: .c feluri de Irududoarc p'lI"ametricc ŞI ~c ­ !1er:lfO..!J.l dt i(~ ::.'ire eslt.: _ .:J. Traduelol"uJ rczisti" CII âirbllllt! (fig. ~~ De ... II c:in'i ("xpJ"{'~il' r~tc: ".'ll' pat"flmelric.'" valoarea rezistenţei n a uilei coloane r. yaloarea unei presiuni P.'.Y/!1 !J.)"(1 . atunci cind mărimea de intrare variază. la o \'al"inţic oarec:lr(' ~.lrr. 2G-1O) . Dat..

ceea ce are ca urmare o variaţie a rezistenţei sale electrice. provocînd alungiri sau coutrat tări corespunzătoare şi asupra firului F . iar variaţia re z istenţei . 26-13). solidară cu tija T. Firul F(din manganioa. constantan etc. iar aparatul G se gă­ seşte in poziţia zero. 26·1!. Dacă armătura A se găseşte în poziţia sa mijlocie. lipindu-se apoi printr-un clei special de piesa F. Cele două bobine !jint alimentate prin intermediul transformatorului TT.05m m.. nicrom. de exemplu la Întindere sau comprimare în sensul axei A-A'. se aşază intre douH foiţe de hîrtie H (cu dimensiuni de cî ţiva centimetri). orice reostat a cărui rezistenţă (']cetricft variază in raport cu deplasarea cursorului cste un traductor rezistiv. la care depla~ar\'a cursorului constituie marimea de intrare. 26· 10. Fig.'gfjem9 A' r Fig. In principiu. Traduc lor cu fir metalic.. 26-12. ea se alungeşte sau se contractă după această direcţie.) cu un diametru de ordinul O.398 ELECTROTEHNICA GENERALA Funcţionarea traductorului se bazează pe faptul că rezistenţa coloanei de modele scade pc măsură ce creşte presiunea. La o anumiLă varia tie a deformaţiei ~all efortului (mărimea de intrare în traductor) corespunde o anumită v<lriaţic a rezistenţei firului (mărimea de ieşire diu tradudor). ale cărei deformaţii şi eforturi trebuie urmărite. rnativ cu tensiunea eficace U. mărimea de ieşire este dată de variaţia unei reactanţe inductive. Dacă piesa este supusă. mărimea de ieşire . P 711(l. 26-11). şi B~ (fig. reactanţele indudive ale celor două bobine sint egale. se poate deplasa spre dreapta sau spre stînga armătura A. • avind forma a rătată pe figură. nefiind parcurs de curcnt. folosit pentru determinarea deformaţiilor unor piese. în conformitate cu o relaţie carc poate fi arătată grafic prin curba respec tivă de variaţie (fig. în faţa bobinelor identice E. Dacă tija T este deplasată . Variatia rezistenţei R a coloanei de cărbune în functie de presiunea P. A I J /f(fl) / p /' 70 60 50 'tii 3Q 1 F f--- C 20 10 . 26-12). cu miez de oţel. Un alt traductor rezistiv este tradudorlll cu fir metalic sau lensomelrul cu fir (fig. Traducloare inductiile. Tra· ductor cu randele de cărbune. de la o reţea de CUTent alt. La asemenea traductoarc.i /U 2030 W SI) fi(} I O Fig.

1.iror fun('\ionare St haZt. F iii!. Asemenea traduetoare se Colosesc de obicei pentru urmărirea unei d('pla~ări miri. 26-13.cu armii luri\ mobil ă . :'Iliezul hobinci f'~l e realizat din permalloy (a liaj de fier şi lliclwl). iar al celeilalte scade)..)7. 26·1 '!. . Pe această j)l'opl'ieLate se bazează şi functionarea diferitelor LI'. Tr. fI! producc o variaţie a ind uctîvitătii bobinelor. (':!re arI? propridatca de a.{1 IlI: CI'I':ll'(-'<. Se constată deci că.ttltat () \':1ria\k corespunztlLoarc a illdudivil. de zecimi şi ~utimi de milimetri. Exislrl ~î lradtlrtoarC" imludiv(' ni mie: mobil.'ldllc l. de l'x('mp lu.:\ magndid'i !'uh actj1I11<'!l uBei presiuni P.Hlnrtoarclc tnaguetOl'!astice I'ahri('atc in \. s ub in[Juenţa unei deplasări D.-I ni bobilH'i r("~I)('tlive.or depinde de suprafata anni'iturilor. reaetanţ ele inductive 1Iie bobinclor nu JIlai sint egale (intrcfierlll corespunzător unei bohine creşte.lllclh.\ ce prOyo:H'U trecerea uDui curent prin aparatul G. cap:tcil:tlea IInui cliudensat. tnLrc douii illductivjt. f) .- --o FIS::.\ lltll'i i!ikrcuţc inlrr tlon{! miirillli (l'a.forlurilor in prf!jinilc ~olld('l o r. Traduc ior ind uc1i\' hazat pe mag· Fig.1 care yari"ţi:l inductiyHiHii ~e ob~inl' prin dt'plaSOll'Ca mil'zului ue oţ. Figura 26-1-1 :tl'ali:i UII lraductol' inducli\' haz:\t pe fenomenul tiC' I/la. distanţa dintre annftluri şi natura d icIcclrieului (\'..!'caza într·un anumil ..Jra noastră sînt larg ulilizntc in rxploatlirilc petroliC"rc peutru determinarea (.Q:lre rap:u·ili .NOŢIUNI DE AUTOMATICĂ 399 illtr· Ull SI:~S sau celă lalt. Trll uuctor in.. TradllC'toardr a c. DUJlfl cum se ştie.c.. C--~ ~ r . Mărimea şi sensul deplasitrii arului corespund mărimii ş i sensll iui deplasării D la carc a fost su pusă Lij a T . lJUIlWSC di{erell(iale şi au u\' llulajul rit' a ('Iimina LI serie d(' erori. Tradl/doare CflPltrili/Je. 26·1 5.ă~i) S{. cap.sem. Traductor capilcili\' diferentia!. al cărui ac sc dep Ia· . netoelastidla1e.şi !'<'himba perrneabilitat<.qnl!loelasfiâlole. Varia ţin p"l'mcabilili:iţii magnetice arc ca re7. 1-11). ceC'1.ii\ii hobint'Î H.

are ca efect pentru fiecare pereche de condensatoarc mărirea eap acităţ. Tahogcneratoarek. fier. Sensibilitatea termistoarelor este m ult mai mare (de circa 10 ori) decit a termorczistenţ:elor metalice. uraniu etc. Astfel de lraductoare se pot utiliza pentru urmărirea vibraţiilor unei piese. in principiu. magneziu.li nles pentru transmiterea indicaţiilor date dc tliHrse aparate dt:'. Aceste traductoarc se intrebuinţeaz:i m:. j. cupru) care Î şi schimbă mult rezistenţa electrică in funcţie de temperatură. a vacuumului (vacuumefre). numite lermisloare (ca rb uri. XVI-1 ).ă vari aţie a deplasării D (ca mărime şi sens) corespunde o anumită . Tradudoarele cu termorezistcnţe servesc pentm măsurarea temperaturii (termomefre) . există şi o serie de semiconductoare sensibile la temperatură. astfel incit mărimea de intrare este o viteză de rota11('. dÎn trei perechi de cOlldcsatoare. a vitezei gazelor (anemomefre) ş . cohalt.'00 ELECTROTEI!NIC. deoare r. de asemenea. Un traduetor indudi\' generator esle lradlldorul tahimefric sali lahogeneralorul. de asemenea.mt. ad i că. tradudoare electrolitice. metale (platină.-\ GENERALA Figura 26-15 arată un traductor capacith.e au o mare sensibilitate. Tl'adlldorlJl capaciliv cu variaţia suprafeţei armăturiior poate fi realizat.diferenţial constitui!. solidară cu armăturile mobile. Se ştie că torţa eledromotoare E a gene. la care rezistenţa creşte cu temperatura.a. constituind aşa-oum itele term{)re"1isfenle metalice. sulruri sau oxizj de diferite metale: cupru.. Deplasarea Într-un anumi t sens a tijei T. Acea~la ~e . Spre deosebire de termorez istenţele metalice. Există.ser\"esc tit· obicej pentru a da la borue o tensiune proporţională cu tura ţia.riaţic a unei d iferenţe cle capacită~i (ca mărime şi ca sens).ratorului d<> curent co nlilluu este proporţională cu tnraţi a 11 şi ru fluxul nwgnetic indttctor tl> (vezi rap . o tensiune ('lcctrică. Cele trei perechi de condcsatoare fiind legate in paralel.. Pentru ca relatia de prop ortionalita te Între 11 şi E să fie eil mai rore ~·tă. fiecare pereche avind cite o armătură mobilă A m inlre două ar mături fixe A. este necesar ca fluxul magnetic j[tduclor <1> să riimină con sl. terroistoarcle au o rezistenţă carc seade cu temperaturn.lr mărim ea de ieşire.ii unuia dintre condcsatoarc şi micşorarea capacităţii celuilalt. Se construiesc. nichel. Traductoare generatoare Traducloare illductive.ge.nerat(J!" de curent continun sau alternativ.). cele de platină se util izează mult la traductoare. magnclorczistive şi altele.. ca În figura 1-23. nichel. capacitatea depinde de variaţia unghiului de rotaţie al axei de care sint solidare armăturile mobile. înseamnă că la o allumil. Dintre termorczistenţele metalice.! a. Aeesta este de fapt Ull mic. măsurii. In acest caz.

Cînd se aplică presiunea P.10.:NOŢIUh'1 DE AUTOMATICA 401 de obicei la tahogelleratoareIe de curcnL eontinuu. Traductor (gene- ra tor) de inductie. Un alt tradudor inducliv generator este arălal in figura 26-16 . a .. -.rozilor {J şi r.ul I\1. Tradllcfoa re termoelectrice (tennoC/lplu/'i) . Fig. iar rrecvenţa eg<'llă el. iar miezul magnetic ~e deplasează. V-l . lllîliţ:înd un magnet permanent 'pentru producerea cimpului magnetic indudor şi deci a fluxului $. Afară de cuarţ n '. La bornele celeilalte faze slatorice se obţine o temiune alternativă. si sc măsoară cu ajutorul unor tuburi elecll'oniee ~pe~i<Jlc .lorului piezodecLric l'ezult~i din figura 26-17. poate utiliza furnwlin{J.b şi b-c . O fază statoncă este alimentată de la reţea.2). Diferenţa de potenţial Între clect.inu te la alt.oll~tru('tie specială .ordinul a 1O-~ V. atunci intre relelalte două capete B..'ie gă~e~e mai multe lamc!e.oare. Tahogeneratoarele sint tradudoare generatoare de Înductie. -. La un a~cmellea tradudor. apart o difercnţă de potenţial rare poate fi măsurată 26 - Eleetrotehnlca g=cra. S(~n~ibilitatea este dc circa 2.ă temperatură . dat fiilldeă mărimea lor de ie~ire este o forţă eleetromotoare de inducţie. Fenomenul poartă numele de efect pie:oeledl'ic. in bobină ia naştere o forţă elcctrolIlotoare de inducţie . -"-+--+. Traducloure pie:oeledrice. sudeaz{t la capete in A (fig.~ -. - Fig. mărimea de intrare este o deplasare.11 CJkgL obţine b -1. avînd \·alom·ea eficace proporţ"iOllală cu tnra~ia Il cu care este rotită maşina . Tensiunea de ieşire din traduct.or e~te foarle miră.. Cristalele Ilnor materiale şi în sper'iaI <'Ic(~Iea de cuarţ au proprietatea de a produce Sarcini electrice atUllCÎ cînd dut supm:e la comprimări sau intinderi. Există şi h·adudoare la care bobina es le fixii. o forţă ek'dromot. iar mărimea de ieşire. deoareee variază fluxul magnetir. in bobină (vezi cap.lea elrxlrodului mijlociu li şi ~arcini pozilive în \'cciniltatea dcct. A~emenea tradllct~arc şc întrebuinţează mai ales la mă~urarea prc~iunilor care variază rapid.ă se. Principiul de funcţionare a traduc.1 ... cu ten~iune ~î freesenţă cOIl~tante.. Dacil {louă eondudoarc de natură difcrit. Tahogeneratorul de curent alternativ se realizează de obicei sub forma uilui generator asincron bifazat de o (..rozi serveştc la măsurarea presiunii P.rnă.or din cristale de cuarţ. 26-16. menţ. apar sarcini electrire negalive în verjnata. intre pliicile metalice a. tăiate În mod corespunzăt.. Traductor piezoelectric. el(. Dad\ bobina B se deplasează În cimpul prod us de magnet.lă . de exemplu. ~area Seigneffe ş .I frecvenţa reţelei de alimentare.. 2u-18) iar sudura S(~ menţjllc la o anumită temperaturil. 26· 17. in cilindrul moloarelor eu ardere inte.

Traductoare fotoelectrice: o _ p~))\r.ele de numarat obiecte . bJ fig. Ac('stca pot r om-Ullii fradu doan· fo!o(']('rlrir(! parametric? De oiJirci.Asemeucn tradutLoare geuerntoarc Iltilize<lză celule foLoelectrice (vez i.a.'lIrsc S. ObiecLul esLI' analizat În raport ('n fluxul lumi \lOs (fJ produs (le lampa J. O primii illln'buinta. foLo('ledridi CF şi lampa 1.oelcetri{'c an diyc'xse Întrchuinţ.. TrarlucLoareie termoelectrice au diverse i nl rt! bllinţiiri .iollnrea :lCc.1 m~surSJ"'" direct:.402 EL ECTROTEHNrCA GENERA t. 26·19. 26-Hl. FlIncţ. şi celula fotoded r ică CF. Trad~lctuar('k rot. eare sub acţ. dî~pozî l iv e1e n .. Trw}Ilc!()(tJ'c fotoelectrice. După cum s-a yijzut--Ia capitolul IX-o. TermocllplLt.)('(Îona un orga n dp exetll\-ie oaretare .'iC bazează pc sehema din Iigura 2G-Hl.19) plasa lc inLn' c('lula. pentru măsurlirea Opacltăţil Utilizarea ('ca mai fre. a). I X-o). ('.b ş i (' onstii di u dcdan~:olJ'ea u llu i semnal ori de dLe ori \ln obied opac se interp lllH' in tre sursa de III mină l. mai multe ori ! ulm riIe dedronie{' sau ionic(' . 26-18.iunea radiaţiilor luminoase produ c Uil curent d l'dric.orit \Ulci cdllh:: fotoelrctrice este pn'a m ic Pt'lltr li a pllten . în funelie de diferenţa de temperatură dintre ('apeLel{~ A şi B . la măsurarea te mperaturilor d in cuptoare.\ printr. Pentru amplificarea nm:ntului se folosesc cir. Iilri:i a avea nevoie de o sursă cxLerioar:i. O alU't uU"lizare este alializan!a difcriteJor ohieete(fig.c.lrc cndc d irect asupra eeluJci fo lodct:lrice CF' (fig.ull milivoltmeLru mV. cun:nLul eledric dat. \1(: t'xl'!Il"l\!.iiri . ClI . exi!-ilii şi celull:'.. ca p.('de. :.rc o eOllstitui(o mă surarea fluxului lUHlillos!lI al uuei :. foLoeledrice ('11 SlIr!iă exterioar{t de energic. Acest fenomen 5C datoreşte faptu lu i ca In circuit ia naştere o tensiun e cledromotoare numi tă tensiune f ermoelecfromoloare de ordinul zeeilor de mili v olţi. a flu x ulu i lum lno~ .veJltă a hadudoarelor fotoc1etlrîce o consliluie de rtlarmă şi c. 26. [a măsurarea cncrgj("j termice radiate in vacuum ş. b unul oblec~ o.'i LoJ' dispozitive . fig.i eare Lrawo rscază obie ctul O.

Astfel. Caracteristica unui amplificator. i. elementelor din sistemele automate. Felul cum variază mărimt'a de it'şi re y in funcţie dt' mărimea de in t rare x poate fi arătat ~rarie printr-o curbă (fig. marca majoritate li. Simbolul amplificatoruluL este un element care permite ~ă se comande (~:w să ~e controleze) o anumită putere (mă rime.re slafic.de nltfel. F . Sc caută totdeauna ca din.. 26·20.c egaJ Cll cel static.TU a se obţine această amplificarc. Daci. Pent. aceasta curbii să se utilizeze <'Ît mai mult porţiun ea dreaptă. are o allu!UiLii inerţie. ca. se iotcr~ ca leaz ă intre eele două elemente un amplificatol. In fjgura 26-20 s-a presupus că varia ţiilc mărimii de ieşire urmaresc instantaneu variia ţile rorespunzătoart' ale mărimii de intrare.1' se numeşte {actor de ampli{ica. Raportul dintre mărimea de ieşire y şi mărimea cor('~plln zătoare de intrare . ampHficatoful. In mod simbolic.de {ador de amplificare (dillamiC'). adică: " unde constanta l{ poartă numele. 1'C poate spune di amplificatorul y Fig.NOŢIUNI DE AUTOMATIcA '" tl: Amplificatoare Gefleralilă/i . Ia care mărimea de ieşire este amplifieată într-o anum ită proporţie faţii de mărimea de intrare. 26·21. amplificatoJ'ul ~c rcprezint5 ra In rigura 26~2J. L--_ _ _ _ _ ~x Fig. este neapărat necesară o ~ursă auxiliară <"orespunzătoarc de energie . dacă la Ull moment " = t go:=. factorul de a mplifÎC"are rlin301ÎC" c!'t. pentru care există o proporţiollaHtate riguroasă între variaţia mărimii rle ieşire. D~lcă curba din figura 26-20 este o dreaptă care trece prin orig·ine. 26 ~20 ).ly şi varia~in core!'puuzlitoare mărim. In realitate.a de iEşire ~au comandată) cu ajutorul unei puteri mult mai mici (mărimea de intrare sau de comandă) . In general .ri.ii ue intrare DX. un dement oarecare dintr·o instalaţie automată nu dispune de suficientă energie pentru :l influenţa elementul următor.

reaclia se numeşte negativă.ff. -r -x " fi ~. eslc m:lrime~l dr intrare. 26 -22. b) . iar . oumeşte pozitivă. Variatia in tim p n m'l r imil or: ll .l (le Je~in' Lrctc nu numai la elrment. astfel incÎt di n arc ~ hl ic~ c m(ll'imea: Xr-=p ' . Ilegati\".mplificare.'sle pozitiv. dar şi la elementul de rra{'(ie R .ilivă .ul nnniitor din sistemul automat.la o valoare s!abilizată. 26-22. pină cind ajunge. b) I Xr"PY .:nnplifieare prin rea{'~ie pm. L " Fig. In practică. dar reduce totodată şi eroarea rela ti\' ă (ra portul dintre e roarea absolută şi valoarea facto rului cit· umplifieare).II. prop or~iona1r1 ('11 mărimea de ieşire li. . care poate să atingă valori inadmisibilc.404 ELECTROTEHNICA GENERALĂ de in trare x a variat brusc cu nx (fig. deoarece se măreşte şi eroare-a relativă. S{t crească de asemenea in ac€'ea~i propor pe. tn sis lemele a u LOlllale nu se. amplificatoarele folosesc de mul te ori rcnonH~nuJ de I't'acţic . . şi cnre se adaugi'i mannll1 de intrare x ÎII amplifica Lor. Dadi ? . d upă elim se arată schematic În figura 26-23.ia pozitivă măreşte fadorul dt· ::unplifirarc. l>-i~~I"'. i\IiirÎnH':.- .!l <1 y y . Factorul de proportionalitate p poart[\ numele de lador de rencJir:. 2u-22. 2{j-2:1. " r-y Hf. unde s-a presupus di x dat ieşire mărimea y va avea o Fig. Îll aceeaşi pruporţ-i e. a) mărimea de varia ţie inlir:ială după o curbă exp onenţială. TIcaeţia uegativă micşorf'<:\zâ Jactor ul de :. care diFrr:1 ('U l1y de valoarea illiţială (fig.poate m{lri peste o allumită limită factorul de . Am pli fica tor A '" re~d i e. iar I't!ac~ia se Dacă o este. alltnei "i mărimea tr este poziLivă.Il marime:l tic ieşire. dar face ca şi eroarea rdatiyIi.intraT<".. reacţ.

Pc fenomenele descrise uwi Înainte se banazl! fuucl.lI. Înlen~italea ·eficace Ia Il eurenb1 111 i allet"l!ativ depi ll<k şi {le rCll('!an ta holli Jlci de c urent alternativ Ba (vezi cap. de otel cu magnclizare Fig. de a. Se eOllsiderfl un miez de oId magnetic · două ("li bobiue B e şi Ba (fig. Y . IX-5) poate f unc ţi or:a ca amplif icator ionic. curentu! alt. tiratrouu! (cap . va ("J"('Şt.eruatiy Ia.nlt-azii {'u O tensiune .) o)"{~azii. Dad se aplic:l hohilwi Be () I(' ))siullc COlltiUII. nnealJilitat. nwgndiz:lrea suplimentar:'.cl. a triodri ca amplifi(:alor a fosL cxplicată la fapi tolui IX-4. I LIJ1u i --<>~oFig.. prin l'a "a ln'ce UJI -curenL conlinull l e produdnd in ole! o mll!Jllefi:are suplimmtorri. BObina Ha 5e aJimr.mpli{icafoare eleclnmice şi ioniec.'1 DE AUTOMATICA 40..electron ic L ipic. IX-S). Schema pdncipi~!il 11 sllplimeJ1tară . Jl 1 ~Î .ionarra amplififuto <lrclor IIwgnetic(' (fig .:id ea.fl i n dou:1 jurn:îUi\i. z I I~ I II r-s:.alternativă (le valoare efica{'e Ua . cOI'espunzînd la Jluteri de ordinul zecilor de liilowaţi.('u IJw. 26·25.ă. Fuoctionan.a oţd ului va sC. Astfel.NOŢIU1-. În Illod analog. La nil asemenea lll11plHicator se IItilizeazfi doua miCZl\rl magnc!ice din olel.rc~te şi scade o dati! cu perm::abililalea magndid iL U o ~elllilli din intniorul LuLillt'i (cap. P e măsurii ce se va miiri CUl"l:"utJlI ("011tinuti I~. Trioda l'OnSliLuie Un amplific~dor . in ee mai mult amplifica t oare cu tranzisloare din gt. Dupa cum St' ştie. măr i nd ~llll mk~orind curc'ntlll eontillu 1(. VII-o). 2G-21 ). turculuI altern:d:iv la V<"I t"fe'jLe . sc măreşte san se mi(" .4. RaI şi nn~. B O!lîna de curcnt alLernativ este Îl11r [I i"~iL.l'UH'lll~a.III ţţ "Si/I l I 8. Aeea~la va duce miezul de o~ d il' apropiere a salurll!ici lIIagnetice (vezi cap . . 26·24. Puterile amplificate de triode corespund in general la curenti care nu depiişesc ordillll1 zecilor de miliamperi. p e ("ÎnJ la tiraLroanc cureu~ii pot ajunge la valori de ordinul ze("Î lor de umperi. cînd jlermcabiUtatc:l mag\H"tiC:1 scad e () daLă l~t1 crc~tcrC:l iuducţil'i magnetice (adică :1 nwgn!'liz<'irii) in ot. iar ["('acLanţa ac!'~Lej buLine C. Amplificatoare !1laqnefiet.\ . 2G-25). 1\"-7).? s('p ar:ltc prin ştratlllnemaguctic.: nnoniu ~au şiliciu (vezi cap. şi ÎI! COHSt'l"ÎIl(.c. )"f' UCt<1uţ a hobin!' i Ha va sciidea.gnetiell . u.1 Ce. p . ~\\iez '" 1.L). tu locul Lriodelor ampHfiealoarc sc utilizeaz:1 a ctualmente din ce. ("c{'a ce faee ("a in dreuitul r{'~pect iY Eii treacă un curen t alternativ de val oare eficacc la. amplifica lor magnetic.

care produce lensiunea de valoare efieaN U(It are () putere lllllit mai mare decit sur~a de curent conti nuu . (::11"(" permit anumite forml:! ale curbei.produce o fortă cleclrO ll1oloare ill C'ircuitll! p{'fiilor aşeza!. . cerul:1 OI" n~cep to rul R. numit flux frunSlltTsa l.. Aceste perii fiind J f'gnlt~ În St·urtcjrc uit. Cînd indus ul maşin ii e5te rotit de d tre motonll de antre ll:l re.ontinl1u. in funcţie de curen tul de com andă l e ('~tc arătată in figura 26-26. După cum ~c ara tă pe figur{t. Sursa de curent alternativ. numită ş i maşină CII cimp Ir(lll. Exi~t[< diferite tipuri con~Lructi\'e de amplificatoare magud. Variaţia c1lrentului conulIldal la.. cele dOllfi jumflLăţi de bobiuă Dai şi B a2 sînt astfel in!ăşu­ rate încît să producă in illtcriorul bobinei de cur(>ut continuu fluxu ri magneticl' <t> egale ş i de sens cont. Bobina tie curent contiu llU Bc ('stc înfăşurată in jllrul celor două ramuri apropiate ale miezurilor de oţ(. pentm ambele ~ensuri ale curentului continuu . inductor . Amplificatoare rolatÎue. Prin rotirt'a induwJui. produce un flux magnetic puternic pc di rec ţia tt xf'i lransversalc 1'.inuu ('li lf"n~illnea U e care prodllce rurenll\! le. 26-26. 26-27). forta ('lcC'tromotoare respcC'tivă dă na ş Lt:: ft' unui curr-nt (II' intf'nsilate mare care la rindul ~ăII. fluxul magnetiC'..ice ~i diverse scheme d(' montaj. parcurs de un (: urenL J. alimentată de la o sursă de curent cont.l! după axa fransversalil T-T. +lc o surşă de putere mică)!ic race ~ă Y31'Î{'Z{' curentul Ia (dat de o sursă de putere mare). 1" fig.rar.. prin indu cţie circuitul cle mică pllterc de curf'nl c. Amplidina este acţionaLă dl! un motor oarecare şi în linii mari se aseamănă llnui ge nerator de curent <"on linuu cu excitaţie ~epaTa Lă.numită {{/lX longiflldinol .40' F.(datorită curentului l e) dup!1 a.T . Pri n \'ariaţin curentuluj l e (dat de ().NERALA fiecare jumătate pl! cite un miez magoetic. (·u temiunea la bornc U. Un a~emenea amplificator este amplidim[ (fig .Li:CTROTEHNlCA GE. Caraderistica ampHficatorului magne tic djn figura precedenlli . fn jurul polilor se găseşte inIăşurarea C 0(' excilaţie. dupădirecţiaaxei lon. core spunzător unei puteri mari.on tinuu. care trece prin impedanţa de sarci nli 7.!. nuxul transversal dă llaştr!"C la o forţă f'IecLromotoar(' puh'rn idi in l"ircujtul pcriilor aşezate. arătiuel dependenţa curentului alternativ Ia (măr imea de i eş ire) de curentul eontinult l e (mărimea de intrare) .La longitudinullf L-L a maşinii . Aeesfa C1'l(' circuitul de ~arci nă .uersul.qitudinalcL-L.. pentru a nil pertul'b:l. Polii maşinii au tă l p ile mai late decit la un genera tor obiş nuit dl' curenl c.

se poate comanda turellluli (liulr-IIII circllit de putere mult mai mare. indiferent de \"uri! iih' (k lelJ~iullC a le reţelei d" alimentare. indiferent de variH(iu nltt>l' miirimi . a. ia r f<lclol'u l U\' alllpli fjc~lre a pukl'iln1' c~le 1. en .'nu miri. in figura 26-2S. Pentru compensarea fluxului propriu se. rolofroll/I.\mplilii n<l. Cureotul 1 de sarcină dă şi el ua.i c propriu. folo sesr bo binele de compcnsnre S.. C:lrar ll'ristie. de sens con trar flux ului magndie inilial longitudina l prod us de ruren tul de c or. car". re!lull':ml. longitud inal. ml/{Jnicoml/l ş . d.ştere unui flux maguet.J de principi u CI unui slabilizatnr l'S!f' nnHntti. in sistemele ~lltomntt· esk llneori nel:esar ta o mărime să p ti.= 10000 şi ('il inr uwi mult. tn pra rtiră.mf'3 (It' ieşire Y p:l sLrc ază valoarea constant~ Y". mlll.11' ordinul /\. Un exemplu il eonstituic lH'cl'silatrn de a menţine consl. Alilp lil. Se CQl\s truiese şi alte tipuri de.r] şi Zz. nmplifieatoare roia tin: .-\T(CA -!07 In eOllduzic {'"u ajutorul unei su rse de pu tere mita şi al curent ul ui TC~ ­ Ic.tnlă O t ensiune la baruelt:' uilui element.lillele !>c pot construi pt' n1ru pu teri ea re <lting: t'irea 100 kW. enre ' d.NOŢIUNI DE AUTO:>l. Slabilitatoaro: (if~l!c/'(di l(1!i. :11· plllC:1 !O-o pcrturbczc .e . ţ)N'liv r Fie!. poartă diferite c. 26·27.slrczl' O valoan: cit m~i constnulă.ele . anclft le. . in sede ('u dr('uitul de fa rdni'i. de exemplu. Pe ntru o \"ariaţie a mărimii de intrnre x cu prin să intre limit.

ELECTROTEHNlCA GENERALA cele mai multe ori este destul ca mărimea de ieşire să nu depăşească două limite. !----. numele de facto r de ~t:. Slabili:aloare electromecanice de tensillne. 26·28. iar rrziste n (a coloanei c.rcşte . Ia O anumită variaţie Ax a mi'irimii de intrare variapa eorespllnzătoarc l1y a mărimii de ieşire este mai mieu.---. are tendinţa să crească. Rolul.iunii u.. Raportul dintre Ax şi Ay . cu atît şfabili::area este mai bună. Dacă la llll moment (lat. 2G-29)..Yo suficient de apropiate de valoarea Yo. tensiunea U~ la hornr\e ~arcinii S se menţine cOllstanLri.bilizare absulut.x. Stabilizator de tensi· une cu cărbune . acestor sLabilizatoare este ca indiferent de variaţiile tensiunii de intrare Vi (fig.-1'r--: -"}/o c '--. căderea de temiunc în rezi~tt'n\a /. Pirghia P a ~tahiliz:Jt. i\Iărirea rezistenţei f"I"Ccaz:i o cădere (If" tc'n siunr mai mare În areastă rczist{"nţă. pc măsură ce presiunea creşte ~au sca(]e.Cu cît . Caracteristica unu! stabil i:>:atoL s x Fig.. 26-29. are tendinţa:~ă scadă. sC:Jde. adieli : _ 5'/a poartă ~x ~y . oscilind în jurul punctului O suh acţiunerl resortului n apasă asupra coloanei de eltrbune Cr a cărei rezistentă ~ca(k ~au crcşL(>. t(>miunca la homde clcclromaguelului E cre ~te: forţa de atrac ţie ti elecLrolllagnetnJui a~up ra :Jrmă­ turii jl mărindu-se.. y ..xz fig. iar raportul Slr= :lxlx tlYly factor de sl<'lbilizare relativ. tensiunea Ue la bornele sarcinii S sti fie_ menţinuEi eomlaHtă . se numeşle . astfel încît.orului. CII coloană de ulrbl/lle. tensiunea de intrare Vi. admisibile Yo~ f::.:oloanei de cărhune.-. cu loată tendin ţa de crt"~tl"n! a Lt!n~junii U. scade presiunea asupra coloanei de c:"irJ)UIl C. ceea ce are din nou ca efect melJţinerea const:lnl~ a len". Dadi tenşiullca V.

adic ă fado rul <il. ceea cl' ~tahiliz caZ'-1 in mod corespullzător temiunea Ce aplicat ă [.stabilizare. r('zi!ilcnţa n (']"(' SlC'.cilrdiri in gaze li\! re zi st<'llţă neliniară..:lt ÎY constant. Pentru asemenea rezistenţe este va labilă legea lui Ohm . De asemcl1ca. 26-31. . T1Ihu1 dabilizalol" poarlă numdc de siabilivoll.l' au o yaloare in raport cu tensiunea U aplicată la bornele lor.">c nume şte liniară..iIll. a lens Îlmii de intra re.. Stabilizator cu siabi!h·oll. Sch('ma de prillcipill u un ui ase me nea stallÎlizator este anlhtlă in fi gura 26-31.l\. U~ R ' I.NOŢIUNI Oi> A UTOMATICA '09 Slabili ::aloare de teusiune cu rezislelltă neliniartl. O'H'U insii rezistenţa H nu {'sle ('lJllstanlii.1 h ornele flJrc inii S./1. d acă tensiunea l. Caracteristici corespun· zătoare unei rezistente liniare (D) şi unei rezistente nelinisre (G). scade cind tensi unea cre~tc).! 5 20 . Haporlul dintr~ v!lria \ia (Jt a knsi ullii (. 26·30. Relaţia de mai Înainle poale fi repn'zenlată prin dreap t a D din figura 26-30. J):]r:l lell~Îull('a de intrare Ui are la un m onwnl dat t{'ndill~a să crease:!.' ieşirt' şi variaţia L'. u O~~------------· l Fig. rezistenţa .:ţ tiudc ~ij Sl·adă.l loare sca de o dală cu crc~tere a tens iu nii la borllplc sale . Majoritatea rezistenţelo r electri c. E le sînt folos ite În unde !icheme de ~ta biIÎZ:ltoare. atunci relaţia de mai illainte V:I corespu nde ullei Cllrb(~ C. Fig. eurentlll r ~t'ade . iar r('zislell\a!(' llUfll{'şte /lcfinî Ql'fl .-alorilc : sr S/ = . valoarea p rod usului Rl ritminÎnd din DOU aproximati.u·c de obic(·i . l-urelllul 1 prin tub tilldc :să creaSC. a că rei Y . care arată că lensiunea U aplicată unci rezisten!e R este dirc'ct pr oporţiona lă cu curentul 1 care trece prin rezistenţă.t indl' ~. Î:II· rezi:stcnta R a tubulu i S'.con~t:Hll.j. Unele {uburi ('u de. In acest caz. ('i ynriază iu raport cu tensiunea U (de exemplu .. scadiL In u{'('st rf'1 produsul Ri ~ Ce rămîne npnJ:\.

prt! supIUle . [t'nsi un('a (1" i t'~in' : Ce = {'~tc ("\ + t. iar tensi une.ntru O anumi tă valoare a tensiunii Ci_ poten~ialul caLo<hlluÎ C e!Slc . pe. lcnsiul\!:'a elia bornt'le r('zisteuţt·j Rf) crq.!. Stabilizator elo:cironic de ienslune.)2 la bornele Lerllli~to1'1 d tlj crt·~tc la iuccput şi apoi ~{'a de (curba r.iu ll e_ T('u!ÎU lwa Ce (fig_ 26-iH) b h ornl'll"" sarcÎuii S dil} snu-tci1"("uitlll tatmlic al triudei T trebu it. ~ ___ I fig:.:z stabilizaUi du p ă nun arată figura 26-33. Schema cuprinde rezislcnţelc liuiarc ro şi Ro.. U. O~ R I o __________ IT /. Fi~_ u. Ciud l(-miuuea u 'o u.\ [lLttnci cind tensiullt>a lJi . treeerea dc . u.'" GENERALA în figura 26-32 se arali'i s<:hcma de principiu a unui st:lbilizatoj' de tensilllJe CU termistor.t pli ea tă (:j n.~g<ll cu potcll~ial ul grilei C_ Aceasta illfealll ll <Î ("fi tensiunea daLă la bornele lJakl"ici de fo]'~a cJect. să rămînă coml3nl. 26-3-l. În funcţie de curentul J._ S(. SI«bili:atoare eledrtmia de fem.i!'Lcn\ci R e din circuitl1l I'(llodic_ Da('ii lensiuDea C. Stabiliz:Jior cu fermisto!'. se arată in figura 26-33 prin dreapta D ş i rc~pcctiy curha C. eri . In {'ircuitu l de grilii se g [lscşt('. C"ft'şte./ 1 creş lc.a 1.410 ELECTROTlOtiNIC. Ro 1 u.('I-ie CII [ar!ă ek'rtron!o l oarc . a baf. lc liniar (dreapta D ). Fig. P('utrn va lori ale curen lu lu i ('uprin~{' in tre 11 ~i l . prCrllll1 şi lermi stol'ul de rezistenţă ne lini ară R. Varialia tensiunilor din ligufa precedentă .). 26-32. de' intrare 1.:_ T • c [ :0 A 1--+. 26-33. U. Variaţia tensiunii U 1 la bornele J'rzfslenlci Ro şi n lemiu ll ij U2 la hornele rezistE-nţei R. u .u ilu ill i <lllOd ic v:triazrl.ro motoal'c J:: c:sle cgaJ:i ~ i in opoz iţi~ cu te nsi unea la Lomele l'I'7.

cind mi'irim(':. in mod asemănă tor. de In y l<l Ya . numite lJ(rre!oare ş.ra . de ei potell\.e.'"t DE A UTOMATICA electroni de la cat. Fi~. mai midi de-tit .. D:lcă temiUllC'a Ui ~cadc. împreun ă cu tensiunea I ~ bornele sarc in ii S rămîn coustanl.6). tendin ta de 5codt're a potenţialului de catod faţă d(' potenţi a lu l grill"i (pozitiv arca gri lei) ('~t{' rOlllpensatii de accelerare a trecerii cledrOllilor de la c_ atod la aood.clal'e.a. mă rimea de intrare {'r('~cind in ('ontiuuarp. npoL lllărinwa dt' intrare eontinuind să scada. mărimea de ieşire S. rÎ!!. de (n~f<lrc ti atins va l()arE-a .ctarf' . mă ri mea de ieşire Î~i pllstrt'<lzli o \'uriaţie continuă sau r[unÎne cons tan tă .n\e specJnl<".oare [eroma{)llelice şi CII (erorc::o!tnll (ă). În acest caz. 8 I Z x. RcJc('lc indeplincst În il1~tala\i ile de aulomatizare diw!1'\. astfel di. " . ceea ce reduce poe uţi alu l catodulu i şi tensiunea. \'alori limit. f. ~ti-:33.ri~li<'a dt' pTlnCJpiU a funcţionălii f('. Potenţialul gri lei rămînîn d mai mic decit pote n ţi a l III caLodul ui (negativaren grilei). 6 7 5 J • TA g. indicarta dt. Cind mi'\riUlca de ill tra n~ a atins valoarea x . Releu electronic cu contacte. ~tab ilizato'Jr(' tU termorezist.T . Dacă mărimea de iulr<lre înl:~pe ~:. potenţialul catodului. R: dee GCl1cralitâ{i . treee~a cJecLrOllilor de la ('atod la anod este frina t ă.l('ul ui rczultă d in r!guru 26-35. După ac('asta.~c (in salt) de la o valoare lJa la altiI valoare .fU!l("\itlJli tit! comandă .leului.ialul catodului C Împre ună cu ten siunea la bornele sarcini S tinde să crească.a . dccon<. SI' p reSllpUlle c ă mărimea de intrare :t e~şte continuu. miiri mea de i c~ire '-a rinză din nou contÎnuu (ramur3 7-$).-l ş.adul C la anodul A tinde ~ă se accelereze.<. cOlw. Caract<.lfe b/'lI. mărimca dtl ieşire variază din nOll în salt (ramura 6-7).. iar mărimea de ÎI~~ire !J "ariază d(' :m:mel\('a rontinuu (ramura 1-2) sau răm in e constantă. . scadă (ramura ~. + 26-36. Ia bornele !':arcinii. g J. Caracteristica r .1Jb (ramu ra 2-3). Există stabilizatoare bazate pc anumite proprietăţi magnetice <lle oţelu l ui (stabiliz<ll.NOTIOl'. la va loarea ini tjală .

Există şi posibilit. curentul la din tirntitul .I. Relee /1/t'caIlÎ rc.~i!lTle cu me rcur. . (mârim<. In tontÎlllHlfC se aratIi şi altt' tipuri care se pot Întilni in spccinlla in sL. cul"t~ntu [ anod it" l {l al lrioclt'i ~lm plificatoare TA pUlle in func\imlC relclI] el el'trom~l g­ ndi(' RF.:11-3. 26·39."1 "lIl on re s . Un astfel de releu (fig.olul :. d('plaşare. b. Relee eledlOl!hi'. capătă y:\l oa rea lIece~ar:i p{'"uhu ca I"t' lcu l RE !:ă..atea de a St' r('<!Jiza rd~c electronice ~i ionice {a rli. La ace~1e rel"l".>ire).' pc carad. V Fig. l' RE.jl<. Rclu {uloeler:lroni e{'.. .modic. . Fig. 2G-37) cl('))ă~('ştc o auumită yalo:u'c. \·ile1. mărillll'a (l e inlrare l'~tc O mărim ~ mc{'.. Fig..\b ţiilc de automsLi7. Releu de deplasare..anid'i (pr('siul1('. CÎ(u] fluxul lumiu os $ 1 (mărimea de inlr!l re) care atinge celula fotoele ctric-il el" (fi g. Fig.\rc . Figll r a 2G-38 arată. stabilind curentul I t.. Rel eu de prsiune. inchizind un contact l'an' ~tahileştt: cUH'nlul I ~ ( m ă rimea cl(' i" şire ). 26-36) este constituit < ob ice i le dintr-un releU ('lcctr omaglletic RE şi I! triod ă amp!iIitaioare L\.-. Cinti ten siunea de grila U i (miirimea de intrari') 1\ triodei atinge o allnmiUi va!oal"C'. Releu fo toel ectronic. In locu l triodei amplificatoare mcnţionate H! poatc II li!iza IIll a mpli fica tor CU lranzi st oare. Releu de tu rajie. Ciud prl'~iUnea]li (marimea de inlra r(') atingc o anumit. 26·38. ('are here ş i prÎ11 inJă~urarea hol) il1 ('i relcuJui TA '---.a cle it'.eri~li('a aparatului .ine numai prin s(" himLarea punclului de runc\ionan.).::1 el e. atrag:-\ arm:i.s(Ti~e I~ ('u pit. un rele!ldeprc..lUl'll Sa . 26·40. 26··37.412 )Iultc lipuri de re lee !"int dl'. la eare stabllirea sau inlrcrup('l"("a unui curent ~ e obţ. (1} 1l{aele. ~WlNv-t?)S .

NOŢrUNI DE AUTOM/I. forţa tl'lltrirugfl illdepărtc<lz ă sferelc S. resortul r readute tija T in poziţia iniţială.dromtlgn('t F. ('cea ce arc ca rczult. Cind armât. D ar ă piesa an' u inăl~imi! prea miră. .!.Jichclul tijci coboa ră ca un dinle al roţii.urn . 20·41.. 26-41) ~e compune in prin· cipiu dintr-Un el('. aprinde lampa ~. Cind t urn Ua axului _1 (lI1iiriuH'u de intrare) atinge o ajlumi\fl yaloart:'. ridicind man şo nul .Jl c . Figura 26-39 arală un releu Ile deplasare. g. Dis1ribui!or pas cu pa. Armătura . i/l. Cind piesa P arc o inăl~illle pn~!l man'. Fig.at stabilirea lInui curenl It (m:lrimea de ieş i re) in (' Îrcuitul re~pecti \'.ă d(' sursa S. fn ac('ln')i limp. r-iglll'a 26--10 reprezintă un releu (le [lIra/ie. 'olre ~erw!ştc la sOltarca pieselor.1 c~le atr(l!'lu..~. Oistribuitoare DÎslribuilol'll1 eleclromef(lflic PWi CfI pas (fig.hizind Uu drcuit. nemaifiind alrasli . C. r.TICA 413 merC11r111 se ridică în ramura din dreapla.lI ş i im'Jlîzind a~tfd conlactul C.'f3 arc o in. prin (It'plasarea tijC':Î T se inchide contactul Cl şi H! aprinde lampa LI alimenlat. HStfei incit se intrerupe cun: ntul prin bobin a dC'clromO"lgnctull1i. iu\' in gind rezistcnţa reoshlllllui HnLagoni~1 1".~. iar c1ichctul ei rolcş te c u un dinte roata:R in ~cns orar. normală.:ilţim<. legată de un sistem de pirghiÎ care poate oscila in jurul punctului O. COIItija T coboară.\liş{'area tijci pro\"oacii imă lJi des('h iderea conlactului e. re atrage annlitl1l'a A. se. ambele liimpi sint stinse . in care se stabileşte curentul I~ (mărimca de ic~ir~).lld pil.

cup laje electromagnetice.uran~ rh. pămin t (pe figură s-a făc ut desenu l n Ulllai pl'ntru un singur contact). sc s tabil eş te prin Jnis\('n\:< R J"('srC'div. C3 etc.. Fig. iar pirghia P realize a ză pe ri nd (pas cu pas) l egăturile între circuitul Co şi circuitele CI' C2 . clep la s€'a z ă h.! e\~ cu 90\ constiluind tll! si~h' m apro~i1Uativ hifazal. în fignra 26-42 se arată principiul constructiv al distribuitorului electronic cu fascic ul lilliar. numite ş i ser/Jomo/oan.tă de I<l o retea cu trll~illl\(" eonslant fi şi o a doua în fă. fn consecinţă. 1 biruzntc. roata R se: invirte şte dinte cu dinte.. \-ari ind v:d oare a Len siu nii de com a. Distribuiloare electronice. Tot ca organe de exeeuOc in sistemele automate se Întrebuinţează c1ectromagllcti.Ia păm înt prin conductorul -1.. C2 . tn curent alterna ti v l:~ Înlilr. (fig. StaLol"u l unui a~('fncnca motor ('tlprinde o infăşurarc de fnză alimc nt<l. Orgallr de c:xc:cuJie [ a organe de e:-. Anod ul tubulu i elcctrOllic care a produs raza clt'clrouică l'ste de ase menea legat.m. . Cclt· rlouă t('l1siuni sînt defazate int rI.a. variază ~i t-uratia H1otorului. F i€'care contact este lega l p ri ntr-o rezistenţa R la. . se \" or stabili succesiv curcn~i in circuitele legate la con\":l.('cu! ie sc llti liz ează ff('('\"ent in aulomatică motonre elect.l.i un curent J.'ctrice. ud~. C2.ELECTROTEHNICA C ElIo"ERALA tactul C s-a reÎnchis.lectropoculllalicc. sau c. {"arc du naşte re la cimpul magnetic in" Îrbtor neC'esar J"ota~i(>i motoTllllli. IX-7) . Dis tribuitor electronic. 26·42. Cele două perechi de plilci Po şi P l· ale tubului catodi c (\"(!zi fig.ce de curent Cf)lItinuli şi c. d. vane eh. rcostate. ast[el incit armătura A este din nou atrasă ş.ureat a lteruati\". 9-16) sint supuse in disl ribuitor la un sistem de două t ensiuni ('\ectrice I I A o . care dau naştere unui CÎmp elect ri c în"irtitoL Acest cimp in"irti tor raza e lectro ni c ă (const i t uită dintr-un fascicul liniar) astrel incit extremitatea ~a di n dreapta să a tingă succesi\' co nlactele CI. In felu l arătat . dispozitive hidrau lice ş . 2G--l2). pc măsura deplasării rnzei electronice. csc de lIlulte ori motoare asin crone bifa zate. care ~eamănă cu tubul catodic (\'ezi cap. R . tn nwrnenlu l cind raz:t e l e ct ro nică a a tin s un contact C.Ct€'le r.fază . care este alim ~nLată de la tensiu ll Cll de fomamlr1.a .

ie Lrebuie transmis selsillului rc{'eplor.să fie transmisă la o anumili:! disLan\ii. yaloarea eficace EI a forţei declromotoare induse in :1("('a:.('i ele("tromotoare induse in înf5şurarca J este : 'T SR Fig. a.i<l axei care ('orespuntle infăşururii 1 statoriee. Ambele rotoare sînt alimentate prin intermediul unor dispozitive eOlcspun/. sistemul selsin de transmitere. Rotorul ~e!~inului lraductor este lega t rigid de piesa care ~t:. Statorul fiecărui selsin {'~le realizat ca Ull mic sta tor trifuzal de ma~ină sincronă CII fazde legale in stea . se/sinul fradlU. . după direcţ. roteşte ~i al tărei unglli de rota\. Sistemul sehin pentru transmiterea unghiurilor. 1u acest scop se poate utiliza. Cimpul magnetic alternativ din rotund scisiIlului l. 26·43. 26-/13) ~i t elsilllli recento/" SR. "\ceş L ~istem cuprinde două mici maşini identicl' . Cele două statoare sînt legate dectrie între ele. de exemplu. de la aceea~i reţea rle curent al ternati\'. care se poate În\'Îrti in interiorul unui stator S. de exemplu. după cum ~e vedc pe figură .NOŢIUNI DE A UTOMATICA 415 3. Fiecare ~elsill cllprinde un rotor T1.radudor indu (·c cîte o forţă eledromotuare alternativă în fiecare in[ăşurare sla t orieă.. adică: El =J:: max- Cînd axnl rotOl"ullli face un unghi oarecare o: cu axa illfăşllrării statorief' ]: valoare efir. [of SI' (fig.ace ~l forţ. adică să fie Iyprodusă la un alt ('lemcnt al sislemului . Transmiterea automată SISTE~IE AUTOMATE a unghiurilor lu instalaţiile automate estl' 1I11eori nevoie ca yariaţia unghiulară a linCI piese oarecare _ de exemplu a ullui ax .ăloare. Cind axul roturu\ui ~e găseştI'.Lil înfăşurare t'~te maximă.

Pril1 aceasta se realizează transmiterea mişcărilor lIlJgllit:Iare illtre sdsinul tradl1ctor . d.LfcJ înciL axa rotorului sil coillcidă cu ax[t cimpului magnetic rezultant.Jt fiind că prio. 13 = E3 En"". . a:. Rezu!t. 2' şi 3' ale !iclsinului recepLo!'. Curen!ii Il' 12 şi l:j. Ae('~t ("imp magncLic rezultant atrage rotorul sclsi nului receptor. In eOllduzie: axa rotorului aparl'inînd selsiuului receptor. trecind prin infăşurările 1'.1 Ia trei curenţi alternativi de valori eficace: 1 .416 ELECTROTEHNICA GEl'<'LRII-LA lnfăşurările 2 şi 3 fiind decalate in spatiu cu unghiuri de 120° şi respectiv 240 faţă de infăşurarea 1.ie cu uilghi oareC. = .cu axa yertieală a sclsinului receptor.. Se vcde di suma celor trei = curenţi (care sin' in ra~ii) este: I1+lz+i:J= Ema:!: [cos CI. alternati'l a ('{lrui axJ\ formează unghiul O'.""".l\"t~ '7.+eus (a z +1~ooH cos ("" + 240°)] =0 . E E.5i sebin111 receptor. yalorile eficace E2 şi Ea ale forţelor electromotoare induse in aceste hobinajc sint: 0 Cele hei forţe e!edroltloLoare de valori eficace El' Ez şi Ea dau naştere III circuitele 1-1'. formează cu ycrticala acelaşi lUlghi CI. ' Z Z unde Z C'~lt' impedunţa r('~pccliyti . a }"otorului din selsinul traducLor cor(:spunde ill acelaşi Ump o roLaiie.2' şi 3..C05 (:x+ 240"). acest cunductor eurc-lllni este llul. conform [igurii. Din acea~tă cuuzii nu este llceesar lin conductor eare !'Că lege punctul central al conexiunii in slca ce formeazfl ÎIlfăşurărilc slatoricc ale sclsinului traductor ('11 pllnchli ccntral corespUllzlltor selsinului receptor.:::: . 2. "O") 1 2= Z~ = ~cos ( 0: + 1. Z . produc in fiecare înrăşurare cite un dmp magnelic alternatiy . ca şi axa roLoruhli aparţinî n d sclsillului LraduclOL La uriel' rotaţ.inta acestor trei cimpuri magnetice este Illl dmp magnetic. cu acelaşi unghi 1: a rolurului din selsinul re ceptor.E.

. se rcaliz(·zC' sortarea diferitelur produse. de obicei. rclJlltîndu-se cele necorespunzătoare t't('.fil lă de cea munualil .lrÎme.tor ~au inregistrator. 0:.eUlpIific"re un ~isll'm (le măsurare automată a tempcl'aturii unuÎ corp illc3nde~cent O. dupii ce sfnt conCC\ltr:1tc. fie. Radiaţiile termic'\" ale acestui corp. electrirri. .. Măsurare automata ill procesele tehnologice . .. de multe ori ('sle n('('csar ca o anumită minime (temperlltura. Sistem de măsurare automată. .~ra ra 1!rad . fie pentru ca. Asemenea comeuzi automale se Întilnesc la multe motoare t. care !i-O lrnn~formc Într-o m. d. Figura 26-44 :lr3t:) ('a ('}.\Uirimea care trebuie mă­ s1Jrată Îl} lIlod ilulomat lr\"htt ir ~~ trC'Olcii ccl puţin priutr-ufl traductor. yilc·zij dc.1. Figura 26--15 arată prillcipial un sistem automat })ClltTU controlul unor riole cu .1X'fl al1lomaLil are avantujtd . Acest milivolt· melru cu .de a se [<lct" precis.-i omu l. leg:ll cl('rlric la milivoltmctrul mV.\p<lratul M măsură poate fi indic:l.NOTJUN'I DE AUTOMATICA b..\liIS1lJ'B.'kctric('. si'! Se racă iniervrll\ii1c JlccC'san: . rapid ş i de fi llU oDo. tă dC. b constituie un exemplu de comalldă automată prin butoane ~i ('oHladoare. in funcţie rit! \'~d(lriJe mftsurMc. Con1rol automat Siştcmcll' de ('outro1 autOlllat p~rmit ~ă ~e "erificr productia fabrici lor. cu njutorul !Sistemului de lentile T. Comandif automată Acţionarea electrică a moLoarclor din echipamentul mnşillii de honuit de la capitolul XX V-3. ating sudura S a uuui l('rmocuplu '/'.) sft poală fj mlisuratJI un iltteryal d.ncdicamcnte şi cventunl rehubrca 101'_ ~n .' timp mai scurl Salt mai lung.3 dreptul in unităţi de tcmpl'ratur:1 permite măsu­ rarea automată a tcmpcraturii corpului O. presiune.. 26-(\. pentru a yerifica mersul normal a l proresului tC'hnologic. [1-------' lj------o Ţ Fig.

ă prin intermediul staLil izatomlui de tensiune S lampa L. Schema (lin figura 2. Protecţia rUllcţiol1are . fluxul luminos respectiv atinge celula fotoelectridi. iar telula foloeledrică acţionează prill intermediul amplificOltorului A. Razele luminoase sint ('oncentrat~ de lentila Le şi lravcrscu7.ELECTROTEHNICA GENERALA o sursă de curent altcrnaLiv alimentc:I7.ini llwri (seurtcircuite).1 L moi ales In bUlla a motoarelor eledrite. i. cuprinde şi protcdi:l al1l.n un dispozitiv (·lectromagnclÎc. camentul lichid din fiolii nu arc 1r:. dar dc lungi'i durată. Sistem de control UlJ!omal. 26·45. fluxul lumino» fs le micşorat. Protecţia automată este de asemenea uliliJ.ionează corec t numai la sup rasarcini mici. Da cii din CU\lza unei suprasardni {'Ilrcutlll absorbil (leptlşt'şte v:do:tn' :1 maximil aclmisihilii.sloarnl"t Fiola nI'Ulft>SP\lllziltoarc de pe traJlsporto\".i:i fiolele F deplasate de transportorul T.'le cH('rgl'licc. motorul trchuÎ(' de('on..J<i!.atft $ Î In sistem<. un aplH'al ilHlicator . !ltntru a Jlll se.omal. rii.odaL 'in mod iHllolJlat de.')i 2R'J'. C'.'\ { nratii dacă nola rSlc buuii sali rea.{t a motoardor prin intermediul rele~Jor termice] RT. este ncccsar a se utiliza ş i relce clccLromagncticc S::Hl s i gl1ranţe fuzibile care d eclanşează brusc la sllprasarc. la I"cţ ("a. privind ac\iouarea elcctric:i a Ulwi ma ş ini de honui t. produce avarii.l11sp:lr~nţa nccesară. Protecţi e automaU auLomalii joacă lin rol deosebit de imporhl . pentru a deconecLa Î:l mod alltomat partea din inslala!ic care ('ste avarialii. Deoa rece acesle I"cIe~ fUJlcţ. eF. Dacă mcdi· J Fig. După trawrsarea unei fiole.

'9' e. după cum se arată m a i departe (fig. la re. . Dacă clehilHl --le apa evacuat se mic)orează. D e as{'mcuea. 26-46). dat se produse o suprasarcină inadmisibil dc mare la consumatorul C2 • Curentul de supra sarcină.al' uaL Q ereştc. Încit ÎntreG ruptorul ' 2 (ee! mai apropiat de Ct) să declanş(·ze primul..a efectivă este IIUIă. care pleacă de la gcnerator. Înr.glarea astatică. Consumatorii CI" . dar permiţind pentru rc:-otnl feţelei o funcţionare normală.:cc« ~' c milre~le debiLul ci<. Dacă debitul de apă ('\. Ili\'l'lul scade. Sistemul de reglam automată din figur:J. 26-46. van a carc reglead debitul de apă la iulwrea in rezervor trebuie să poatii ocupa poziţii diferile. la sfîrşitul procesului de reglaj. La orice valoare a debitului . plutitorul P coboai'il. organul care cxeelltă reglarea trebuie ca Îll momentul eeloilibrului sa poată ocupa poziţi i diferite pnLru valoarea preserisă a mărimii de l'eglat care e<. in!'iă la un llivel al apei putin mai robllril decit nivelul prcseri::-.jlr(' valoa. h( C. .' ana V coho~ll':l .C? sint alimentaţi de la genel'atorul G prin intermediul unei reţele care cuprinde Întreruptoarele automate!I" ' [U' prevăzute cu relef:" care provoacă deelanşareea automată ÎI1 caz de sarcină.devine egal eu nivelul prescris. nivelul apei la srirşitul proce~ulili de rcglaj adică la echi libru . abaterea j. În figura 26-2. 26-2. iai' .uatii (l in rezervor. Se presupune că la un moment. Releele ÎntrcruptoaH' lor trebuie al'tfel n'glatc.U f .icti c~te arătat i n figura 25-!7. Un cX('mplu de rcglarc stat.fig.intrare a «pei Îu rezervor ş i restabileşle eehi libl'ul.licr'i sau asta'icil. scoţînd din funcţiune consumatorul C~. protecţia trebuie şă fie selediuă.ît 1 7 timpul de aclionare a declanşării să scadl"i pc masura depărtării de geuerator. Dc exemplu. echilibrul rcstabilindu-se pentru un nivel putin mai ridica! fat-ii d r cel prescris. Sistem de proIectie auto · ma t ă seledivă. trece prin Îiltreruptoarele automate lw 18 12. La reglarea a~laticii. Reglare automată Reglarea automată poate fi da. vana V se ridică . 1'('3 prf'r1să a mărimii de reglat şi valoare.le apă ('v3t. a~tfcl ea la ficrarf' poziţir :live1ul apf'i la echilibru s:\ atillgă valoal'ra prescrisi1. plutitorul S(~ ridică. fn con~ccil1ţă . corespund\' ullt!i reglări astatice.le o v:iloarc nnică. proLecţia selecLivă cere ca reglajul relt'dor să fie astfel Jăcut.NOŢruNI VE AUTOMATICA 419 în aeest caz..

c. In fignra 2Q-18 se arată tlţl sistem d(' feglnrc . De ascmfllcn. după reglajului . 26-4Î. tic t~xrmplu. lÎullă.:iţii djf('ritc penlru diferitele \'rllQrj atinse de mărimea (le reglat la eeh ilîhru.!.c.rinll~3 de iutrnrc Y:lriazft conlÎnuu.CA GENERALĂ tn consecil'ţă. procesţJl Fig. pl'P:-. tempcr.. rCY ll l/1/our~ 1'1I p/'oyralll .iunea unl1i r . In sistemele de reglarc di~('o n· tinuă. neglajul static se bazeazii deci pc admiterea unei a numite aua/Ni. . indC'pend€-lIl de ~arcilla mnşinii.ltu)'H unui cuptor.~lIl (le 1't~t!lnj este ma i I":lpill. irc. mărimea de ie!.t <le la rc\('a). este luală de la Uil traduclol'. Sistem de reglare auloll1atr. re/fii.('izil' mai llwre. l'a. sau <:\. care permite o pr. Î'l schimb proc(. ~i~ll:mc1e de n'glan~ pot ri cu yn[oare prt'ci~ii fo n-. tit! un elcm(>llL il1fcrmC'dîar (motoru l ckC'lrîc aJ ilUeut:. RI~glar(>a slati eă se l.('1 pu~in mlul dinll'l' <.crisă. la reglarea sta ti că. arlieb In o varia tir l:Olltinuă fi m:irÎmii de intraT"(' cOfrspun:.:i.420 ELECTRO~.r1să /Juril/bilti dupti lIll wlllmil program.ărei turaliC' 1/ (m:1l'i mea de reglal) tr(>buic menlinută in mod au· tom.f'uzJ <.1 va loare a pres(. dnd encrgia ne('('~aril orgn· nului car~ execută reglnjul. fu s istemele de reglarf' conl a fi~car<. Rt'glarca pOltl!> fi continuii ~au diSIUl/lif/IUI. Figura 2(j·2 ('ol'Cspunde cazului al doilea.lal1lă pcnlru mărimea de reglat. PrillHllui taz ii ('on' ~pllud('.> elcm('ut. m ărimea rle regla t poate a\'ca. clar prvcesul de reglaj pină la echilibru est e Illa i lung. ia r ultimele.mlom"Ui astat i că pentru . "nlo ri puţi l ] clirerite raţă de va loarea pn~.Jazcnzu pe existenl. (. pJim(>le sisteme se Ilumc~{' ~ i regllialof/re proprin..l zan elco Din alt punct (le \'cc!c)'c. Orgatlul care execută I'cglarc<I statică Lrebuie ~tl o('upe po. Obicdul re. TII ~.ut{)matizi!ri :-(' uUlizeaz:'i de olJie('i l"C'glarea in dircct.a tind mici abat.prii. nenţillerca cOll~ta!ltă a unei turatii.lc u variaţie jn snlt n Illă· rimii dl' il'~irf'. Si~~cmrlf' (li~("OlltilHle ~e utili7. P(' a('claşj ax eu mnşiua. staiÎC<I. de l"xClllplu.glnjului OIl {!slc () mai-iUIIunea l tă a r. figura 20·47.>Iemente arc o fu n cţionare it. Reglarea aslaliCli arc avantajul anulării ('om plete a abal.eri.It: obicei la rf'glarea mă· r imil or nI \'ariatii t('nte.:i. De m ulte ori. arlirfl \"ana F. \'ariad cont inuu (lin) atunci tind m[. reglarea p oat(' fi dirceUi sau indiIecl<1. adică p lutito r ul p. tind C'1H~rgia nel't'~an1 ":lnei €-~lC <la('-.lt constantil.

8. -unea lt ă se g5seşte motorul electric de curent continuu separat ă El şi tahogeneratorul T excitat prin in fâ şllrarea B l.. Sis tem de re gl.~ egale .<C apIidt la grila amplificatorului iO c A I' conlli "tituit dintr. d a unei tu wjii. Cursorul el se. Polaritatea pote. Fig. IX-5).unea ltă şi un paten!ia l proporţ i onal cu lurat ia III) (la rezist e nţa R 2). Acest p otcllţial propor ţional cu a . f]F ~ ~ R. l\Iijlocul rezistenţei R {'stc legat la pămînt.unelte.inută constantă. Potenţialul aplieat de tallOgellerator rezistenţei RI BI~~(I .ă Într-o anumi tă poziţie. • IJ ~. 26·-1.-c faţă de turaţia 'le prescrisă. aşa. Potenţialul aplicat rezistenţei R 2 depinde de poziţja cursorului el! eare poate aluneca de-a lungul rezis tenţe i R.7.i" la un momcnt dat maşina . care al imentează un mic motor de curent continuu m.lrc aU\Qmată as t a ii că pentru menţino:rea constanlă Ln hornele org'2'lului de comparaţie şi c omandă consti tuit din rezi~t("n \elc HI şi H.elor R I şi R 2 este astfel in cit po ten ţialul la ieş i rea din o rganul de compa ra ţie şi control să fie prop orţiollal ('u : adiei! cu abaLt'J"ca a a turaijei /1 efedi. O(C r R. cu excitaţia E 2 de la bateria este proporţional cu luraţia n a maşini i .. alimentată tot de bateria BI. care reprezi'ltă nee valoarea dată ~au prcs cri~'ft a mărimii <le reglat. I 'lz> A.un tiratron (w'zi cap . ~e aplică deci nn poten ţ i a l proportional cu turaţia Il (la rezi stenţa HI ) pe care o a re c[ed.NOŢIUNI DE AtJ'"TOMATICA 421 OE. carc corespunde turaţiei n3 pn'scrisiS a fi men(.ltialelor aplicate rezistenţ. 'Iot orul poate realiza prin intermediul reductorului r~ .

~[t fie reproduse ]lllnindu-se însă in joc o er. asupra amplificatorului tiratronîe Al se apIidl un potenţial proporţional cu: .2 ' Dacă la un moment dat sarcina m. ceea ce face să apară o abatere a. lJentru a se anula din llOU abaterea elc. care neecsiUi un l"onWm neÎnsemnal de -energic .l> astfel efi :. Tensiunea la bornele a-b ale Îniăşurării de comandă E3 este nulă. se aşază ellTsorul el " Într-o poziţ. iar :lbaterea (1 de sellS conlrar faţă de prima dală . 1. care alimentează motorul OE (organul de C'Xecuţic). astfel ca tensiunea aplicată motorului Oli ~ă creasci'i pentru a readuce turaţia la valoarea prescrisă I!~ _ Dacă sarcina scade.':iC apropie de [1 0 . Pe măsură ce turaţia motorului OE . Aceasta cOllstitue iufăşurarca de comandă (f-au de excitaţie) a amplidinci Az (acţionată de Ull motor nedesenat). astfelincît la Ull moment dat abaterea Il o. o tensiune astfel Încît acesta începe să se rotească .ulleite cursorul C2 se gă­ seşte in poziţia mijlocie a reostatului Rh. după cum se vede pc figură. să aplice motorului Ot.! . aplică asupra r('zÎslcn l'ci U~ lin potenţial <lin ce În ce mai mare şi proporţional C1l turaţia deeti\"ă n a motorului OE. care face ca amplidina A2. incepe sîi rotească cursorul C2 Într. la bornele a-b apare o tensiune de UD anumit sens. turaţia Illotoruhli OE creşte. care funcţionează ca traductor.l l = a se llilldcază.şurării iar senlOmoforul /Il. Lllr:dia ~a scade.crgic mult mai importantă. Urmărirea automată Sistemele de urmărire automată pol fi ron~icleraLc o \' ari~mL ă sistemelor de regl are automată.aşinii-unelte cn~şLe. Totodată.. fare ca servomotorul ni şi cursorul ("2 s:1 func~joneze in sens im·e. se anulează şi potenţialLll aplicat amplificatoruilli A.un anumit sens. la hogcncratorul T.ervolllolnrui m se opreşte o dată cu cursorul (.în sensul necesar.ii in cele (louă jumiHăji ale Înfă~urării E3 nemaifiind egali. Urm{trirea automată permite C:I o serie de fCnOIll('ne . la rindul ei.rs. Cursorul C2 este de asemenea legal la pămînt . de exemplll.-It' (' xemplu deplasări mecanice. . Mijlocul Înriişurării de comandă E~ e!'ote legat la polul pozitiv al baterii B z• care arc celălalt pol legat la pămint. micşorÎun 1'co-siunea la bornele motorului OE şi deci lnra\ia sa. care pune din nOll in mişcare :ier\"omolorul m şi cursorul C~. g. Se presupune că În stare de repaus a maşinii .422 rotaţia ELECTROTEHNICA GENERALA cursorului C2 de-a lungul rcoslatului Rh care esle legat la bornele Înfă E3. la prelucrarea metalelor prin maşini de copiat eledrice.1 acest caz. Urrnă rin·a H \ ILomată se aplică.acţiollînd maşina. Pentru pornirea maşinii-llllelte. dat riind că cdc două jumătăţi ale acestei infăşurări sînt parcurse tit' rurenţi egali şi de sensuri contrare .unealtă .ie eare corespuude turaţici 11(1 prescrise. Curenţ. găsindu-se suh tensiune.

26~49) trebuie să fie frczată prin copiere.ă cu freza. il1lprrur. Maşina de copi::Jt eonpnl! ('(lpul de copi(lt R.u şablonul S. de pildă. numită palpa lor. di piesa P (fig. f'omprimîlld rc~ortul 2. 1 II 8 9 r:::------T"--. acca~ta face ca lin scmllal elcf'lrie să pornească de la capul ciI.. care arr forma pe care trebuie s~o capele piesa de prelucrat. ~all poate coborî. Capul (](. se incl1ide contactul' . este coborit şi capul de copiat. Freza coboară pentru a prelucra piesa P. care trebuie să rămînă mereu iu cO!ltacL (să palpezc ) c. illişcarea {'. da.C{l este ('azul.-> 'ii organnl de execuţie D.NOŢIUNI DE AUTOMATICA Se presupune. de obicei mecanicii. ~uportul frezei. :!llln(·i ~i suportul frezei. care poartă freza 1-". prevăzut elI o tijă p. Cn urmare a unui alt ~('mnal ce tr('ce prir· amplificatorul . Dacă palpatorul urmăreşte o suprafaţă orizontală :J ş:lblonnllli. F P S Fig. iar legă ­ tura !) ridici"l şi capul de copiat. prin intermediul unei comenzi corespunzătoare.' copiat. 26·-19. . Dacă profilul ~ahlol!ului S obligă palpalol"ul p să se ridice.J prin miJ'carca I (în j01» asupra sliportuilii S.)C{îOIlC3Z. se Înc. Sistem de urmărire automată (de copiere). Prin legătura 9. Af'('~I:t . cu <ljulorul frezei F. Dacfi profilul şahlOliului obl ig:! palpalorul sa eobo~\l·e . să ajungă amplificat la organul de execiltie fi (motor ('lcdrir). dupii cart'. $C ridic:.5. să tre<lca Pliu amplificat"orul .fJllnnent spre piesa P în sen sul mişcării 1 J. cind ambele (·Qnlade ::îl' t deschise. astfel încît să capete forma uriit<llă punctat. de dire molorul I'kclrie i . copi at esLe deplasat în mod pf'. împreună cu freza . In ace~t timp palpatorul p urmăreşLe C011tUl"ul şablon ului S şi poale apăsa la un moment da t capătul pirghiei 1. se deplasează pe orizontală . şub in[fucll(a resortului 2..<lrc readuce mereu capul (le copiat Într~ o poziţie concordantă cu suportul frezei are ca c!""ci repunerea pîrglliei J in poziţja sa mijlocie.hide cOllt<lciul 1.

un interval de timp mai lung sau mai scurt. in urma m.ei perturbări. de exemplu..abil. -sau să creaStă inco nt in uu (fig. De oarece sistemul este format. Su.erveni di"afara sistemului. 2G-SO. sistemul are o stabililale mai hună. Se p oalt· illtimpla insă ca o scilaţiile să răminfl lleam~rti ~a lc (fig. În aceste eaznn . sistcmul se numeşte instabil. amodiwle (dcscreseăto~n' ) la o nouă va!. a) după o curM expone n ţi a Hi.RALA 4. ciud mărime a de reglaj ~e stabilizează după o scrie de oscilatii L _ _ __ 3) _ _ _ V\Wl C) • d.·50."IE.'iC nu meşte aperiodic.tcJlnll este ŞI 1'1 . după -cum se ştie.. o variaţie (le san:i1l1l a maşinii-unelte OR constituie un asemenea fador perturbator.o~lre (le echilil~r:l a. dintr-u n circuit în chis. Stabilitate<l sisiemelor de reglare automatA . b). 26-50. d). 26. In sistemul din figura 26-48. 2(. Cînd fen omenele t ranzi to rii nu duc la o sit\mţie de echilibru. Dacă perturbarea arc ca efect [erJ oIlH'nc tra nzitorij oscilatorii (fig. miirimea de reglat variază în timp de la o valoare 1 (fig.'lcest caz stabil.. la valoarea nouă de echilibru 2. dind naştere la o serie de fenomeu(" tranzitorii. c~." ELECTROTEHmCA G:E. Cu cit aceste fenomene duc ma i repede la o situaţie de echilibru.-50. Dacă. iar procesul tranzitoriu . STABILIREA SISTEMELOR DE REGLARE AUTOMATA ŞI CALITATEA REGLAHl! Funnionarea unui sistem de reglare auLo mat ă este supusi"i influenţei unor {actori perlurbafori ee pot int. sistelhul este ('-Vident st.' Fig. procesul tra~­ zi loriu se llumeşle oscila/ori li ullwtli:a/. . şlstemlll csLe Imtabll şi nu poate functiona. 26-50. factorul perturba tor se propagă prin toate elementele sistemului de un număr oarecare de ori.

Ca şi sistemele ohişnuite automate.care sînt in circuit inchis -. Genera1il ăli TEL!:::. mctodeh> HIII criteriile Routh-Hmwil:. DE AUTOMATICA Una din ('("le mai importante operaţii de ('aleul care trebuie Îndeplinită În legătură cu sistemele de reglarc automată constă În ycrilicarea stabiliUiţii lor. distanţa intre obi«. Structura generală telemecanică.a. rapiditatea reglării ~ Ielul proceselor lraUlitorii prin care se eIectlH~ază reglarea ~. eslI" necesar sa se cerceteze şi (. o serie de mclode matematice de~lul de complicate. a. La sÎstemele de regla re automată studiate .:'\IECA~I C -\ fn siEtelllplc alltomate studiate mai illuinte . sistemul se numeşte de felem ecanidl.ctuJ regIării şi dircritcle elemente aJc i J lstalaţici este relati\· mică.-a sistemelor de T OR Fig. LI 3. Jlihailovş. 5. D'ICă Însă accasUI distan tă esLe atit de mare Încit ne('('sită intrOlll1("erea unor instalatii speciale pentru emisia. După C\~ s-a ajuns la \lll sistem automat stabil.('est scop H" pot aplica diferite metode carc ţin seama de caracteristicile elemen telor ce {'oflstituie sistemul aulomat respectiv de exemplu.~e) --. Pentru aprecierea caJiluţii unui sistem de reglare auLomată există.Oi )U '" " OR ~Lr ~. ~idemclc de tclemecanică poL fi in circuiL inchis ~au in circuit cle~('his . corespund În tclcmccauică sisteme de oce " 31 f -_:~.~ OR ~---.. Da c:\ ('crcdarea stabilită tii duce la concluzia că sistemul este instabil~ se modifj('ă unele elemenle ale sistemului."OŢillN.Ulita/ea pro('«'sultli de rt'glnre indeplinit de sistem. de asemenea. joacă un rol importa nt gradul de precizie a reglării.). . In această pri'\'in{ii. se introduc demente noi stabilizatoare el c. astfel incit !<istelliul să devină stabil. 26·51. transmiten: a şi re("t'ptia senlllalclor.).a.

care cuprind centra le. măsurare automată oce - b . . . 26-51 .<ln1"c de mică.rr 1it' transmit.1 I ~. cootrol şi măs urart de exemplu uutomată carc sÎnL in circuit deschis - coresp und in tclcmecanică sis- teme ele felecomandi'f."ariabilii" In figur:1 2G-52 ~c flr~Ii"1 scht'ma tir.au("ă.' la distal1 t-ă mică fo loscst' dt ohic('j traducloare. În raport eu necesităţile de producere. De asemCHea.e :tpoi la rlist. de le l eco ma n dă automată (rig. DC . care trausfor m ă măriJllt!fl dc' milslll'at Într-o mărim e e\cdriră . d a r care trebuie să f uncţioneze intr-un radru coorrlonat. organ de comparaţie ş i comandă.e m iţător de semnale.cnlfltiv dl': frrf\" eJL(r1 .kilometri. Pe figură OR reprezinti! obiectul reglajului. 1 . pentru transmiterea la d i starlţă a scmr. R .. la sistemele de comandă.traductor. DE .organ de execuţie.>j AP T IRE r: ==~===~D Fig. principiu fl unui s Î ~leUl de telem:ts u rart' cu tr<ldudor d(' indur\ie lji rr"dre~ or ('l edl'onh' . 1!1 figura 26-5] se arată structu ra generala a uuui sistem de telereglarc (fig. pina la sute dr.aparat de măsurare. Sisteme le de tclernăsurarc l:l flis tflllFI mare ut ilizcOlz:l Lntusmiterrfl lIllor impulsuri <:lc (·t rÎt:e sa u a unui c Ufelll :dt. şi in sisteme pI'ntru fli s l anţfl m:tn'.iutensilate sau I('nsiun c rOl\tiuuii .organ de comandă. I K --1 - . Sist ('mele de te le mflsuran. Sisteme de telemăs ura re S iSlemele d~ t elt'mil s urart' se pot ('Iasifira in sistemi' pentru dhtanţă de 10 .organ de control. b) ş i de tele( fi g. I \S' TI . c). 26-51. a). lefecon{ru! ş i lelemă"IIJ"att. Tclcmeca nica îşi găseşte utilizarea iu prartică i n sper ial in ~istemelc c lectroe. E . ne rgetice. DC .426 ELECTROTElL"iICA GE~'"ERA LA felereglare automată. 26-51. 26·52" Principiul Itl tmâsurări i <::u trauuctor de inductie ~I redresor ele<::lrofll<::.receptor de semna le şi TI lin ie rie telecomun icatii. 20 km..aleIOI". trans/lort ş i distr ibutie de energie electrică. pentru di-st.. T . şi staţjj eleclrice interconectate aşezate la mari rlista n ţc intre. ele. In .

numărul de rotaţii în llnit3Lea de tIJOP. înfăşurată în jurul tamburului T. ~au îl! cablu suhteran_ Curentul de li!Jie e:st. care ia naştere Îl) bobina [1. Pentru Q=90". Se va excmplifi(':l mai jos tllilizar. adică yiteza de rofa\ie a axului. !'\(lidi cu puterea e1edriră­ respectivă. Lampa L !ran~mile prin ac~~t e orifieii Ull anumit flux lumin os (:e!nki fotoelcctrkc CF.\ prin eifrcJc eare-I compun. durata. i'lsl~llaţia este astfel realizată încît.ere de f 000 k\\' sii rorerpundă 10 impulsuri pe ~('rund. de LdlCmiisurare prin impulsuri (pentru dislanţe mari) se bazeaziÎ pe numărul. Lini:! de telecomunicaţie poate fi aeriană. rigid de aparatul primar rle mBsurare . la reI ca şi in cazul cînd unghiul [2 = 0. Axul de rotaţie a bobinei B esLe legat.tromotoare E de induc!.z. 1 mA. ol11uniraţ.5 . j)'" stîlpi. 20 km . Axul contorului ruteşte rliscnJ D prevăzut. depinde de ungl1iul n pe care-l face planul bobinei cu plallul orizontal. adică nll anumit număr de impulsuri 1[: llllibtea de timp . aparatul de măsurare AD indică zero. 1n ronseeillţă. In aeest caz se poate conveni . penlr u 500 k\V ~[I core~pundă 5 impulsuri pe secundă etc. :\paratul AD arc !':cara groihltă in COl1. va fi proporţional cu energia in 'mita lea de timp.i curentul 1 au valori maxime .. in si"temuf hazat pe nUII\{\I'ul impul~l1rilor. Dacă n=o. Traductorul de indue!ie TI se alim entează de la reţeaua de curent alternativ RA prin intermediul :sLabjlizaLorului de tensiune ST . fiecărei valori a mărimii de miimrat îi corespunde o anumită frecvenţă a impulsurilor. Număml ~e exprim. Pelllrn a ~e evita cOJlfuziile posibile ~i a se at.NOŢIUNI DE AUTOl'>lA.:tive şi negatiye). Eroarea maximă a sistemului este in mod normal de =--:2% . Curentul 1 este redresat de. Forţa elec.P. codificarea sau frecvenţa impulsurilor. alunci E=O şi curentul J=O. iar fiecare cifră printr-o anumită combinaţie (codific<lre) de impulsuri de polarităţi diferi te. dliar C'Înn aparatul primar de mă~U1'are indidi zero. Fluxul lumillOs ajunge la celula foloeleelrică cînd îu drumul său SE' găseşte un orificiu şi este întreru pi atunci rînd rnăsHJ: are .uie tr<l(lsllli~ă aparatului de 1" (l i~ b'Il1P AD . la perifcria lui cu orilkijlc O.~a metodei frccven~ei impulsnrilor pentru măsurarea la rlistanVi a unei puteri dectrice (fiQ..TICA 427 10 . numărul de rotat.T ap:n3Lului de măsurare la di~t:lllţă AD. valoare:l mârimii de măsurat corespunde duratei fiecărui impuls (uneori duratei dintre impllLsmi). Contorul 11'1t rnăsoariî puter('a care treJ. 26-53). forţa eleelromolo:ue E ::.. (po.'alonre a mărimii măsurate corespunde unui anumit llumiir de. (" 3 pentru o put.rage atentia aSllpra anlrici. (·are arată r{l linia nu cste intreruptă. fiecărei valori a marimii de lll{tSurat îi eore~pulld(' un anumit număr proporţiou~l cu yaloarea rc~pccti"ă . impulsuri.ii al axei contorului fiind propo r ţional eli rnergia măsuraLă . de e xemplu. fiecare . către redre~orul electronic RE ~i transmis apoi priu liaia dE' telec. Sistemele. în metoda codificării.·.c:crinp.4.ie l. anică. pe linie să treacă un curent de inteHsitalt' J"t'du~:1 . Se ştie că energia electriră se mă~oară cu contorul . In metoda frecycnţei impuburilor.e de uprosimativ 0..l. Dară sisLemul se bazează pe durata impulSllrilor. Cînd linia de telecomuuicaţie se întrerupe elin eauza unri 3varii.îc.

indicaţ. Si::lt'lllek P('lltt·ll măsnrarc 10. ~lmplificatoruJ . curenlul prin aparatul . care trece prin rezist('n\a de limitrlr\' 1 ~j aparat. Acul ap:ml. bateria B să Încarc{' eonden- . :o. va corcspUllde deci unor impulsuri avînd o frecvenţă proporţională cu turaţ-ia discului D.t de la o al~u\lliLil valoare la Zl'ro. elistan ţe mari ell ajlltorlll ullui ("urcnl. Impulsurik silit amplificate dr.. ohicei sisteme de {reww(ă (fig."uţa.poat.LlIlui "\"a lua poziţia eoresPllllzătoare curentului mediu.ti şi transmise la distanţă prin linia de telecomunicaţii Ll' releului R. n M fig. Cu cit numănll de impulsuri in l. iar condens:llorul C se descarcii plill rcz:hite'lţ:l R 2 . făcînd ca. 26-5:" Sistem de leJemăsurare bazllt pe frecvcJ11a impulsurilor.) l"OndenHllorullli.ia aparatuhli corespunde frcc\· \·n~ci impulsurilor. a dinJi m:trllYle (](o ieşin' . saL.\n ilatl'a d(~ timp este mai mare (freC\"E. Fret"vellţa eurentullli produs de generatorul GE depind(' (1(' Vtl- . deci cu puterea mfisurată de con- torul Wh.erii rarc trebllie mnsurată la dishmţ..ma bloc <J unui sistem de fre.ul mediu prin apa ra L va crrşl{' .(!(' exemplu o dep!a~arc .j).. Cînd impulsul (Ijşpnre.e varia cap aritatea cOlld('llsatorlllui C.428 ELECTRO'fEHN I CA GENERALA trecerea fluxului esle Opritfl de porţiunea de disc dintre două oriIicii.u l de mllsut'al AD.i'i. impubnri!or mai mare) cu atît c.urent. La fi('(·ar(' lllciîrcare .~i Învcr$. releul atrage armătura l'a a În poziţia 1. 2C-:j.t1 n variaZ. 1/1 consecinlii. Prin GE ~-a notat un ~('llcrator elcelronic de Cllrent aJ[ernati\·. SclH'. Fig. adic. mfl~Ul"at JI esle introdus[t intr-un traductor T.cven tă penlru ielemiisurare. Mârimea el .ll{'rnati\" de free'''':nţă \"ariahiJă se numesc de.orul C printr-un ('urent i 2 . 2G·54. Curentul il' datorit celulei eF.j put. La fieeare impuls. ::trm:Hura rclcului [("YfIle in poziţia 2.

intre postul de comanda !. care.a l " prin rezistenţa de /Jafoare lJlare RI' Rt.'i lor. În t"Qns{'{'inUl.NOŢIUNI DE AUTOMATIcA 429 loarea C:.analul comun C.. \ c. iar cel de semnalizare sii poală fUllCţion:l cu UII . trece lin C\lrcnl prin rC'ie. deviaţia acului aceslui aparat va fi propor\iOlw!ă cu măfllnea i\l. Există sisteme (·u !Ilai mlllte eanale ~i ~isleme cu UII singur eallal. poziţia "in mers" sau "în repaus" :1 unui motor etc. CII ajutorul sisteme!or de Lelecomandă ~c !HlL eomanda la distanţ. Dup'. d{'. .:lloruI cu lriorlh <'lin Uf. de fapt. La di\'C!rsele sisteme de telecomandă şi Lele~emnalizare. ACCiiL frecvenţmetru se comportă ca un traJlIctor <lsind ca mărimc~le inLrare frecvenla de miisurat. La primele. se transmit ~imlllLan IUai multe semnale. ineîl (·cI de { ·olluHl'lii să 1111 poată fuuetiolla de cî t cU un cnrent.effinalizare se hazează pe aceleaşi principii. i" figura 2ri-55 ~e arată sehema de principiu a ullui sistem cu mai mlllk ranale. semnalele trebuie l' . Sisteme de telecomanda şi tetesel!matizare FlIllcţ-Îonarea sikmelor de lelecomandă ş i tcle.islă rite două eanale C~:.ll Ci t 1 pent ru comanda <lcdanşiirii înteeruptorulni 11 prin rcleul S'Ţ) 1 penl-ru senl il :lIizan'a poziţici "deelan<. sistemele. In felnl acesta se poate urmări dadi telecoman{la s-a îndeplinit efectiv . Oscil. ln ddinitiv. Astfel.i~ia de "Îllchi!. ieşire un curent proportional cu frecvenţa.." ~all .. De multe ori. mare. iar ca mărime de.'i cont rol PC ~i postul în\. pe cind la ultimele . In ilceasli! siluaţie. [ace parte din gellerator*. trcc('rea prill ampliflcat~rHl A ~i linia de teJecomUllica~ii LT. de tcleeomandii sînt eombinaLe CII rele de Lelt'st'lllnalizan!. întrerupătoarc). ă diferite operatii (ca.lllxiliar CI (' ~lc men tiuut in p oz.!"ura 9.ă jnrhiderea unui intreruptor. Le d e clau~at.i aihă O sueeesiulH~ în timp .llizarc se poL semnaliza la distanţă pozil. utilaje ete. poz. se transmit prin canalele de felecoInllnirofii (cu sau fără fir) difcrile impulsuri.iţia supcrlo:lrfl. Frecvenţa acestui curent pO:.schis" Il unui intrerupiiLor.leek sîn t astfel con~truile. a cărei valoare trebuie milsnratţl la distanţă. pentru comanda la distanţă a 1I1l0r între rupt-oare şi scmnalizar. de la lin po::<l de dispecer energetic Se poate comanda la disbn(.\"en!e1 dep inde de mărimea capaciW\îi C. Se presupune ca la nil moment dat inlrenlpLorul Il (neUI'selUlt) se găIit".. iar cu ajutorul ~istemelor de telesemnl. a~tfel incît ~înl lratate împreunii.ltd\Ji de. curentul ajunge la frecvenjmelrul eleclrQ/lic Fl!. de exemplu. ~:. pcntrl! fiecare întreruptor I I' 1'1 de . Ia CiltC yaloarea fre!. închideri şi deschideri dE'.li C.lpa'0tA(. (ca.iile În care ~e găsesc difelite ap :l l'~~te . de exemplu.'a pozi ţi.. cQutactul său :. In afară ne r.11 esic un exem plu de generll ior electnJOli~ de îr~Cvtllt r. .i C' l ' (.-! proporţională eu IllăriuH:a de măsurat.'2 ~i C' ~ ete..).Curentul este măSllral de aparalul AD . iar din locul întreruptorului se ~emnalizează la postul de di~p ecer poziţia Îlltrernptorului respectiv . de exemplu.reruptoarelor Pl..

Dacă este necesar s5 se ('omande declanşarea intreruptorului 11 se aduce cheia KI in poziţi a superi oa ră. o valoare micâ._~ ( . tn acest moment. -.. In mod asemănător se procedează penlru comanda celorla lte in t reruptoare. prin releul SA 1 (pen tru Semnalizarea poziţiei "anc1anşat" a intrcruptorului) şi prin rezistenţa R' I de valoare mare. Curentul fiind mic. 26-55..__c _ _ l ~ C~. contactul auxiliar CI este adus printr-ull dispozitiv 111('canic in p oziţia sa inferioară . . iar rezisl e nţelc r. Cind este necesar să se co mande de la di stanţă an clanşarea intreruptorului Il' se aşază cheia /(\ în poziţia in ferioară . este scos din Iuncţ. ţinind seama că rezistenţele R au o va loare mare. " " SOI I şi s1' Fig.ţionea zi'i.. 'OI / K. nemaifiind parcurs de curent. aprinzind o l ampă (n edesena tă). ___c' 1-.1 " R. dar releul de semnalizare fun c ţionează ş i aprinde o lampă ( nedesenată) care semnali zeaz ă poziţia "anclanşat" a întreruptoru lui. Se stab ileşte in schimb curentul prin releul CD 1 (pentru comanda Mcla/lşării întreruptorului).i unc. Din cauza valorii mari a rezistc nţe i Rl' curentul este Illic şi funcţionează numai releul de semnalizare SDJ. Sistem de comandă multe canale. ('arc co mandă anclanşarea. ÎnchizÎndu-se astfel d eri vaţia constituită din rezistenţa r1 de /Jaloare micd şi cheia /{l" Curentul prin releul CA. R eleul SD 1. care semna lizcazâ poziţia "declanşat " a intreruptorului II.1 pentru coman da au cia nşări i creştc la o valoare suficient p f-=-t1 ' f ~ 1 + 8 c ------. semnalizare cu mai de mare pentru a pune in ru ncţiune acest releu. ceea ce permite să treacă curentul ş i prin rez i stenţa r' 1 de va loare mi că . iar lampa care semnalizează poziţia "declanşat" a intreruptorului Il se stinqc.-. releul de comandă CDJ nu func...ELElCTROTEHNICA G ENERALA curent mic. R " '" j sll '! " _.

u dJide Îlltreruptorul 2 la po!-.J - '1':::.! <lin postu l P'l.ţIe două curso:II't' CI şi C~ S{. găseşte c ite un distribuitor Dt . astfel rii . se . .5 Fig. de exemplu. Sistem de . astfel i ncit releul corespU llzator 2 «(. 1 3 [m. J 1 1 {(fapt"~ ~ • J ~- .Î D?.. prin canalul C pl~acă un semil ai Irt clislribui torul D. tie cxc mplu. tn mod asemănător !'c pol comand a şi celelalte ob i<. La postul de comandă P l . (. t .X~ l·l1! i e) tran smit" co manda rcspccli\"3 org:lnului de execuţie { 'arc :l ('tiOllt'ază obiectul 2.rote~ c cu aceeaşi viteză şi în acelaşj timp. obiectul 2 al postului P2. vine in contucl cu platul 2.j P l (comenzi).\ NOTIUNI DE AUTOMATICA simplificat de a unui de cu un canal rezultă 'riin figura 26-56. coman d ă C. cursorul Ci St' ~iiS('Ştt' in contact cu ploh ll 2 diu postul Pz. t ur-sorul el? se găseşte de ase menea pe plotul co res punzător 2 D ată trC'bu ie să fir comanda L. 0.vt .~ 5 cu un singur canal. so III CI se găse ş te . PE' plolul 2. Se. Prin aceasta dud l'ursfJtu1 r. . \ Princi~ funcţionare ~istem comandă .z 1 c 1 Il 1 C . 26-&6.. 5 .. ca şi la postul comandat P2.tul de eomand. In ac('st momenl insii.>dc din postul P2. S . 0. care funcţionează În sincronism. În momrntuJ l'Ind cu .

Din acest punct de vedere. La cu p toarele de iuducţie . posibilitatea de a obţine temperaturi inalte ş . . De multe ori. curentul electric trecînd printr-uD conductor de o an umilă rezistenţă elec tri că produce căl dură pe baza legii Joule-Lenz. simpli· tate. Avantajele principale ale cuptoarelor electrice sînt: curăţenie. La cuptoarele Ctl ac ţi o nare indirecti!. energia electrică este tr an sformată in energic de transformare Între aeeste douu leluri de energic ('ste: 1 k Wh =860 kcal. 1n cuptoa rele cu arc. La cuptoarele de acţiune directă. Clasificarea cuptoarelor eleclrice se poate face după modul în care se realizează transformarea energiei electrice in energie termică. Dezavantajele principale sînt ilatori te costului ri(licat al energiei electrice ş i al i nstal aţiei . pe scurt. există cuptoare cu re::islentă şi cuploare CII arc.CAPITOLUL XXVII PltOCEDEE ELECTROTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUCnARE PR]~ CLTRASUNETE 1.a. cu actiune directă şi de inductie. Cuptoarele electrice cU rezistenţă se impart tn cuptoarf' w actiune il!directă. pri n radiaţie ş i co nverţie.ll. Relaţia In cuptoarele electrice. tn intclÎ orul materi alului apar curenţi de inducţie. căldura este produsă de arcul e1ectric ce se o bţine intre c1edrozii cu care este prevăzut cuptorul. materialul care trebuie Încălzi t este aşezat intr~un cîmp magneti c alternativ. că ldura se produce in elemenre Încă lzitoare sPl'cialc (rezisto3rc) şi se trans~ mite materialului care trebuie în căl zit. numai primele d ouă tipuri (cu acţ iune dire ct ă şi indirecta) sint denumite cu rczistenţă~ ultimul tip fiind numit.ji termică. care produc căldura pe baza legi i doule-Lenz. CUPTOARE ELECTRICE a. curentul electric lu at de la reţea trece direct prin materialul care trebuie indilzit. In cuptoarele cu rezistenţă. reglare con tinuă şi precisă. Generalit.

pinil la e. topirea În CI'el\:l:etc. Cuptoare şI tU fr. La primele.~ care pot fi reglaţi ru dapd a specială 6. Cuptoarele clcctricc cu arc se împart in cuptoare cu ncţiulle direcE! ~i cuptoare eu a~ţjulle imlirecUi. 27-1. Cuptoarele eu rezistenţă şi ur. Cuptor cu indfrect~ rezistentă şi actiune pen tru lem peraluri joase. Cuptor cu rezistentA une indireclă şi actipentru temperalu6 inalte. arcul se produce intre clcctrozÎ ş i materialul ce. A!'iemenea cuptoare se ronstruiese de obicei pentru lt>mpcraturi de 200-300°C.ncralA ... In:figllra 27-2 ~e arată reI mai intrebuinţat cuptor electric cu rezistenţă şi acţiune indîrectă pentru temperaturi Înalte.\iunr. deşi in realitate şi la cuptorul dc inducţie că ldura se datorează trecerii \ curen tului de induclie printr-ul! conductor (materialul de incălzit) cu o anumită rczistcuţli electrică . Sl:igcţi le ind ică curen t. pină la circa 1 <Jooce. trehuie fncii. încălzirea băilor cu săruri ş. Un asemenea cuptor este găseşte se aşază 28 . intre peretele exterior 2 şi peretele Fig.Elootrotehnlca g.ircn 700°C şi cu lcmpcraturi înalte. Figura 27-1 reprezintă schema constructivă a unui asemenea cuptor pentru lcmperaturi joase. Cu 1 s-a noLat un elcmC'nt Înrălzitor (rezistor). căldura transmiţindu-se priu radiaţie şi couvecţie materialului ce trehuie Încălzit. Piesele care trebuie Înpe rafturile 5.Jzit. 27·2.ii de aer din interiorul cuptorlt l ui. iar la ultimele. care este parcurs de curent eleclrir.ziste"tă cu aclitme indi~cti1 Acestea se impart in două ţ[rup c: cu tcmpcraturi joase.~ PROCEl>EE ELECTROTEHKOLOGICE ŞI DE PRELUCRARE PHtN VLTRASIJXETE 433 de inducţie.a . Fig. indiredn se lltilizeuză pentrn t ratamente termice. b. arcul se produce numai intre electrozi. interior 3 se că l zite un material termoizolanL 4.

d. melofl. Cuptoare cu rezistenţ. Cuptoarele de il1(lu('ţje ~l'" în special penLru topil mcLale.cJ se giise~tl'" o Înf. Cuptoare de inductie CII Arestea ~c cla.Il"(' se poatc a~igllr<l () încăl­ zire lltJiforlllii.iv 500 x700 mm. c. Principiul cuptorului de inrlucjie cu fr<.i nUlllai 1<1 piesele 111 (".'i Îşi /~ îlltrebuillţeazii . [III şe poate oh(ilH' o Înriilzin: corespullzăLoar('.1 cuptorulu i pO:lte ri ridieal:i cu ajutorul contragrrutăţii 4.cc dircct prin picsa cc trebuie Înc{d zitiJ. tn exterior cuptorul este prev5zut eu izolarea termicfl 1. Pentru tewperaturi între 1 OOO°C şi 1 350°C rezistoarele se exectltă din siliM (ca rbură elI' siliciu). Cuptoarele de în:\ll:î fn. 27-3. . ('urenlul elet:lric prodl1s dt'st'{"unc!rful untti lrall~­ formator lr<. Uşa 5 . IIwtod11 pl"eziuUI un mare neajulls \.i/Ifl /Iri. 1. Principiul dc fuuc. 27·4. Schema elcdrici"i a unui cuptor (le inductie 1110' llofazal cu frecventă normală. Camera internă are O formă paralelipipedieă cu o înălţime de drea 400 mm şi dimellsiuni în plan de aproximat.'cvenjă normală.::t<'nl de in- calzire este foarte economic.:cvcnl-ă giisesc ulilizare şi la căii rea picsclol' de otel. rezistoarcle 3 se execută din oţeluri aliate c u erom şi nichel. Pentl'u tempera turi pi1lii la clrea 1 000°(.~ utilizat mai ales pentru tratamcntelc termice la sculării.1 esLc rar inl rchuin\al:'l ::.0 IIz) :)i C1Ipf11lllf (rtc/len!â. de 111 200 pîn:i la 100000 Hz. (:'.ELECTROTE:HNlCA GEN~A L.n jurul unui miez de ot.'i .ehnic deOHn'('t' piCH'If' care se Îu("ălzcsc Il-au de ohicci o st'CţiU1H'" ul)iformâ şi o structurii omogcnă. I fi1\ ) 1\ Fig. deoarece întreaga căldnnî pr()du~ă trece plin piesiJ.sifidi iu wploare Cll (J'ccven!ri normali/. Din aceastn CIHlz. Y îj ?/ Fig.j şi acţiune directă La aer~t(' (·l1plO:l("('.ţionare al cuptorului de inducţie cu frccvcntă. TO[Uii. Acest si. normali'i este ilustml în figura 27-3. tăptu­ şeala 2 fiind realizată din şamotă .

prezinl5 lin asemenea cuptor.?rmaIă. prin care trece a p ă de răcire. In timpul run c ~ionării. Cu cit frecventa este mai Înaltă. SolenoiduJ se execul.li lduni produ~ă. 27·5. Secundarul este construit. Crcuzetul se găseşte aşczat in int<.se. Această infăşurare şurare prin catţ Fig. pUi. Figura 27-5 reprezintă două secţiuni printr-un cuptor de induc~ic trilazal cu frecvenţă normală. măresc cantitatea de c. după elim se arată in fi gură. Cuptoarele de inducţie cu Înaltă frecvenţă prezintă parlicularitatea că transformatorul respectiv arc lin miez de oţel.l'gic eledrid ~c face fie de la o maşină generatoare de înal tă frecvenţă. CuptoarelE' de inaltă frccvenţă pot ~ervi şi la călirea sUJX'rficial ă a p ieselor de oţe l. Circuitul primar 1 r. din materialul care trebuie Încălzit. rcalizat din infăşurările 2 şi plă c il e de cupru J. Curentul de iudueţie rare trece prin secundar indilzcşle materialul respectiv. încălzindu.or de inducţie monoCazal cu frecvenţ"ă ll. Alimcntarea cu ~n(. Sectiuni printr-un cuptor de inducţie irifazat cu frecvenjă normală.\ din ţeavă dt' cupru.\' e n\e~ de 2002500 Hz. Prin('ipiul de funcţionare este analog cu acela al cuptorului monofazat. Secundarul transformatorului este realizat chiar din materialul care trebuie lopit. In figura 27-6 ~e re. frcc.au trifazale. Transformatorul unui asemenea cuptor are trei coloane dl': oţel.uprindc două Îuiăşurări legale in paralrl. constituie primarul unui lransformator.cile de cupru. cu atit curentul se repar- . fie de la un dispozitiv ('u tuburi electronice_ Pentru cuptoarele dE' topit CII rjllltni mici ~e folo~csc de obicei frec venţe de I 000 100000 Hz. 435 lrece curentul 'electric cu frecvenţă normală de 50 Hz. Aceste cuptoare po~ Ii monoJ'azute s. EI cuprinde un creuzel 1 izolat termic ce conţine materialul de Încălzi!.riorul unui solenoid 2 străbătut de curent electric de Î na l tă frecvenţă. iar 'În razul puteriJor mari. după cum ~c ş ti e. In tigurn 27-4 se ' arală schema c l cctrieă a unui cupt. Se obişnuieşte in sa sa se adaugc În('a un cir('ui t ~ecundar.TRASUNETE .PROCEI::lt:E ELECTROTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUCRARE PRI!i lJt.

cl'ca ce de multe ori arc UIL rol foarte imp or~ant În procesele tehnologice. e. a iemnstf('} inrît JIU pot fi \ltilizate la trat:.igur:t '27-Î ['('prcziIiUi ~('he\U::t ('ollstructiv:i (lc principiu <. 27 -6."('rticali şi metalul stabilit ~uh eledroz Î.436 ELECTR01"EHl\'ICA GENERALA tizcază mai mult la periferia piesei. perat~ll. Il.i. I Fig.lmcnlc lerIUicc. ('an~ trebuie topil prin încălzire. ci aproape numai la lnpirca metalelor. Cuptoarele Cil acţiulH' direc.l la l(lpirf'<l metale lor greu fuzihil(' ~Î. l. 10-1. sCI"\"ir<. In felul uccsLa.lă sînt dt· obicei triIaz:lte şi se realizeazii pentru puteri mari. Ilt.wi ales .. in ge neraL o mglarc pn: a preri~ii.1 uuni cuplor ll'irazlit cu arc şi cu (Lctiunc directă . \I"rul se produce inln! ('ci trei {'lcrlrozi . Cuptoare cu arc CnpLo:ln:lc ClI 3ri" permit. astfel incît nu se produC' modificări slructurale in interio rul piesei. piesa se încălzeşte nllmaj pc o gro:simc mică.) m ii kWA. Cuptor de induc{Jc cu inaltă frec\eJltii. . . b topirea o\elului.

A~crnt'nea cuptoare sint de obicei de puteri mai mici (500 .1oasft atu nc i CÎnd se dispune de ellergic electrică ieftin ă.ă. Fabricarea eiectrolitică a hidrogenutui _i a OXigCllutui 5 [.\llCE . Schcma con s tructi vă de prin · cip iu a uHui cuptor mOllofazat Cl! arc şi depune illdirectii.a. fa!::1 .-aturi de 1300 . de exemplu energia llidroe1n'Lrică. Schema constructiva de principiu a unui cuptor irifaza! cu arc şi acjiune directa .. l'. fjgur~ 27-:'-\ se arată schema con~tructivă de principiu a unui cuplor arc şi acţiune indirccUL Arcul se formează intre eledrozii orjzollt~li. :2.HOCEDEE ELECTn oeI iI . Ele sint monofazatc şi se folosesc la Lopirea metaldor neferoase .(' \'()J' arăta unele proee{lcc eledf()(. D e asemenea. b. e:lre este Ull pruces e1edroc:himic cu UluHc apl icatii tehnice.] [ellOllwllC În C:lrl' illh..GOO kYA)şj produc tcmpcr.SliNETE .C'tc. .ARE PRIN ULT:otl.scnll. se inţ eleg iHt'tudt' de ntilizan' in ldmică . 1Hli('.dL şi ce:! ehi l)1irii.l"\'iu în mod <'. ~u Fig. Generalitati Prill procedee e-lectrodlim!c".ll:dit c nergiackdric:î.tl'o!"a fllllcţiolleazii acmmllaloal'ele şi pilde c1edrice .. fn capitolul d e.. 1400°C.. '27-7.J.PROCEDEE ELE(:TJ. fără -:să [jlingă metalul de topi t. s-au explicat fenomenele eledrochimice pl' baz a c.a unor fclHl llWllC eJeclrolehn ic('. ."abricarca hidrogcllu[ui şi OXigCilUlui prin electroliză esLe a\'anta. rafinarra UIHir )llCblc şi <lcopcrin:a ('U rnet.bimicc uLilizalc în tchnicii la fabrirarea unor e1rmenle'. 1n capitolul 111 s-a explic:l t knullll'llu i d e deetroli7.:OTEHNOLOGICE ŞI DE PRELUC:<l. Fi". '27-8.)lc a IJ nor obil.:17 Ifl.

iar clcctrotitul. In timpul fcnomcnulll i de. De asemenea. c.uprul se depune pe catod.au pota~ill).. MeLaleie mai puţin I)obile rămîn în wluţic. iar oxig"enul. se pot rafina prin elcdroliză şi alte metale. pentru ca . 1n practică ins. Prin elcctroliza apei se obţin hidrogen şi oxigen. in timpul eledrolizei.afinarea electrolitică a meta lelor Prin rafiuarca unui metal se inţelege obtinerea lui într-o ~tarc cit mai pură.a. La temperaturi mari. . R. Obieetele metalice ~e acoperă cu alte metale. Baia electrolitică este de obicei o cutie de fier În care ~int cufundaţi trei eJeetrozi toL din fier. cit şi eele nemetaliee. Principiul procedeului de rafinare clcc. de hidroxid de potasiu sau sodă caustic:!. deoan:ce are o conductibilitate eledric:] mai bună.lrolitică a cuprului. ('i o wlu tic. Acoperirea c!cdrolWcă cu metale (tehnica galvanică) Se poL acoperi CI1 metale pc cale electrolitid"l. Dad clcctroliza arc loc la temperaruri mai joase. iar c.. formind un n:'huol împrennă eu impurităţile. La aJlod se dcgajă clar. Catodul este format din fo i subţiri de cupru pur. hidrogen.'" ELECTROTEHNICA GENERALA Se ştie ca o moleculă de apă conţine doi atomi cir hidrogen şi unul de oxigen .Lrozr au diverse forme ca de exemplu foi perforate. cuprul de pe auozi ~i metale le mai putin nobil r decît cuprul . în jurul ck ctrodului pozitiv (anod). cu impuri tă ţ. nichellli ş. Metalele nobile din anozi fe depun la fund. at it objectele mdalice. hidroxid de sodiu şi hidrogen. Fabrkatea a dorului electroJitkă Metoda de fabrica re a c1oi'uilti se bazc<lză pe electrolizarea unor soluţii apoase de clorură de ~'odiu (. e. inr inLemitaLea curenlului poate ajunge pînă la drca 15000 A. Hidrogenul ~(' degajă în jurul cledrodului nega t iv (ratod). dintr-o soluţie de sulfat de cupru sau acid sulfuric. argintul. este de preferat hidroxidul de potasiu.. pcntru a I~' feri Împotriva coroziunii.supraraţa lor sa devină mai rc- .i.se dizolvă. este următorul: în baia elerlrolitidi se introduc auozi de < :upru brut.\ nu se întrehuinţează apă pură. eJectroliză. clor. ca de exemplu aurul. d.a. care se imbogăţ('~tc in cupru pur. Tensillnea dintre anod ~j catad este de 2-3 V. iar la ca lod. conform cu relaţia chimică: Se vede că clorura de sodiu cu apă se produ{:.. de exemplu.~tfeI încît devine mai avantajoasă soda caustică. Aceşti elec. jaluzele ş . pro\'oacă în~ft o coroziune a aparalllrii.

:i.iei polul pozitiv al uilei surS<' dt curent continuu S.. se pot r('aliza'p. :\ metalclo!':.. \copt'l"irra CII nidld sau ('rom produr~ un ludu frumos. Anozii co n ţin mclalul de :u:operil.S.au de cupru şi S~· leag:1 la polul I!q~ali" al sursei. Suh acţ.'rea unti ~i se leaga la . 27·9. PHEIXCl1ARE. l<"lkobi. .. de ZiIH!.lz[1 o I-cFculă (pojghi(ii) pe suprafaţa de pl't'lurrat a tăit..{lnostegic Se poale depune. ohicclul a~:op('ril ~c a~ază la catoJ.n grafibre de e-xemplu) . dacă suprafaţa acestui obiecL a fo~l meut:1 bUnă conducătoare de electricitate (pri. Acca~tă operatie poartă numele ele gal/Janoplaslie. cosilorir('a etc.. in allul H~37 dt' ('ătre 'H'3demiciOlnuJ rus R..aurir.lul s<! protcja7. St c"ufee\ioll('ază in prtalahil .PllOCEDEE ELECTROTEllNOLOCrCE Sl DE PRELUCfCARE PRL ULTRASUNETE .\ !\'IE'l'ALELOR PHIN METODA Ai\'ODO-". De aSl'menca.ntru a le da lin af pecL exteri or mai frumos (lu ciu). ccarii ~:l ll altă substanţă plastic-tI (ce se poat(' lTlodela) o copil' aegati"ij a ()bi(-ctului. su lfat d(' cadmiu .. In felul acesta se pot con fe cţiona ~Yi de fier ~au de CUplU .Îunea curenluluÎ electric lichidul forlll('. SC' aşază la eatodul haii ('il·ctro1ilÎ('c.. in baia eonţ i ne 3.sau ('adHliere. const ituÎnn catodui iustalaţ-ici. un strat metalic prin elccfroliză şi pc Un obiect ne mda 1ic. ~oll1ţi:t nwUllul ce ul'Ilwază să se dep uu:i. 10 spaţiul dinlJ'c clf'clrozi se l~să să curgă prin tubul T o ~oluţic de silical de "odill (sticJă solubilă).\lECA~lCĂ in figura 27-10 se explici"i prineipiul meLodei :uHluo-mecaniec p~lltru piese de o~t'l fJ.. baia con\illl' suIrat. 4:19 la lIZ11r[~ sau pe. argin tarea . după ('(' se gr:lfiLeaz.SiD dertroliză ariimirea. statucle etc. Un obied a şi copia sa negativa b. c lc\'lro('himică. In cazul zjndirii c1erlro[ilitl".al prin electroJiză se numeşte ~al\. impotriya coroziullii prin zin('arc . . Scu la t. iar i l! l' [l7.. \ lf'-l.--Ga l\'alloplastia :l fo~t drscoperiUi. Acoperirea unui metal cu alt met. protejeazăimpotri\·a (' oroziunii şi m:irl'ştc . Copia negati\'ă. At:eastli piesa constituie rlnoelul t/lstalal.'a.ul ('adlllicrii.ftieloar(': Se ('sh' UI' di~c 1'0tath" de oţel :.:zistf'ntă Fig. la bornele sale () trnsÎUllC de 20-30 \". rare produn:. Otc.lin gips.'('zish-ntll Ia U7.1. {le eXUlph1. In Figura 27-9 s(' aratii lin obiect II ~i ropia sa llt'gati\'i"1 b. Pt:nLru r('produccrea utlui obicrl prin gah':moplastic.

\IETALELOH ELECTRICE PRIN SC!KTEI Principiul prelucrării prin ~'Cînh'i I? lecldcc este arătat in figura 2i-1I (cazul gi:iuririi). densitatea curentului creşte şi provoacă o anumită Încălzire. Procedeul Fig. ulei Fig."<l sculelor la maşinile-unclLe. :n·lO.' periodic. Pc. cart: conţine conden~alorul C.ontin uu S.a ."carcJ. Sursa illcarcâ condeuJ':atorul. iar acest. Se utilizează atit la tăiere cit şi pentru aseu~în. tăi al mai noi. precum şi la obtinerea unor orifieii cu formă complicată.desc :i.a se de. tarc micşorea z ă grosimea peliculei pc porţiuJl('t! de tăiat .fjrşit. . Piesa melalică J' (auocl) ce trebuie prclucrată şi scula Se (calod) se leagă la O sursă de curent c. are an'mtajul de:1 JIU nCl"cJita dt:rit presiuni miri intre sc ulă şi piesă. iar in punctele de străpungerc temperatura creşte mult. care arc u mişcnrc de Înainlare (avans).rcare r{'pctiudu-~. iar căldura nll are timp sli propage in interiorul piesej şi ~5+i modifice structura . Cavitatea ce se formează ia forma clectrodului-scuIă. "\Iatcrialul este îndepărtat priu topire şj eroziune t'leclroC'h im ică. PRELUCRAREA ( GA URIRE A) . 4 . fenomenele de ineărc:lrc . Pelicula se reface continuu. 0feriud posibili lalea de fi prelucra metale le eu duritate mare. 27·11. În locul cliscului rolativ !'c ~ăseşte O bandă fără ~. tlccastă porpuIle.uite cu o ramură comun ă. Principiul Uierii prin metoda anodu> mecan ică.220 V.deul prezi ntă avantaje deosebite la prelucrarea metalelor dure şi extradure. prelucrării prin scîntei electrice. Principiu l mineral ş. Proce. apOI 11\ circuitul sculă-piesă. producindu-~e o eroz iune <1 pie:oci. In timpul d escărcă ril or. Tensiunea sursei este de obicei de 50. după felul prelucrări i.440 ELECTROTEHNICA GENE"HALA piesei. Iuslalaţia cuprinde două circ. La \lllcle maşini anodo-mccnnkc (1<. Discul exe rcit ă o mică presiune. lichidul dintre electrozi este sLrapuns. Locul de prelucrare estc cufundat ill lichidul de flleTU. constituit din petrol lampant.

a CarlOl111lui.: ~)[JsLituiL din piesa P ~ e prNl ue pierderi de energie. mai inain Le de a se produ te o păll'Ullllcrc importantă de călduri'i in interiorul piesei tarc ~ă ­ modifice i:'t mclura.~c pic. in care se cu[u!l{Iă piesa mctalică P.tlzirii prin pierderi În dielectric.it'clroIi!.)s. În (lirlcd. a Iibrelol' textile. :i \1110r materiak de con~tru('{ii etc.7CO :-'_ Limita ~upr.\UL\T]] INFR.:e apJi"ă la uscarea kmnului. Instalaţia se alimentează de la o ~ur.\.\ PnI" H. lSC:\'LZIHEA iN ELECTROLIT ŞI PRIN PIERDERI îN DJELECTnlC Principiul încălzirii in electrolit rezultă din figura 27-12. 27·13.ză principiul îllc. mdo(][( l' ~m. i-igura 27-1:\ ilustre:. la polul poziliv.'ii ai" curent continuu S.OLOGrCE ŞI DE PRELUCRARE PRIN UL'I'RASUNETE 441 5. care se tr:\I1:. astfel Încît pie~a P (catod) să fie k. . cIpiul 1ncitl zirii !Jl ".ctrul vi zibil au lungimi rI t' und::i {'uprinse Între 0. ul incălzirii prin pierderi in djel~!ric.ltiik (lin spC'. 27.ricul (. -cu t'!<' elrolitu] din v.C' ~e in( ckg acele radiaţii care au lungimi de \Imn.fonn{\ în dddm5 .gată la polulll~gali\· . 1s• fig.~i indi. Procedeul se :lp !ică la dilirca unor anumite piese şi are avantajul de a inr."a. :1"ce~l proC('d ('l! . cuprim e între ~i .rj o :Jră coreqHlllde culorii r o şii. G.12. lntre armilturile A ale unl1i COlldp-l)~a t()l' se aşaz. Principi.l a suprafeţei piesei P in contacL v~~ fir.:. Prin radiaţii illfraroşii . se aplică pil?~elor ne metalic{' .PROCEDEE ELECTROTEHl'.380 0..lz>:. Se obţine o ilicălzire rapidă şi inLell~.BOŞTT I-bdi:. Pri n . Vasul metalic li conţine llD e[edrolit r. iar yasul \i (anod). ~ . san krmit. i"CĂLZInE.( pie~a P şi ~e aplici'i armiiJllrilor o tf'mil1nl~ de Înaltă frecvcn(â.'.-dz i suprafeţele cc trC'hui{' ei'ilite.

442

ELECTROTEHNICA GENER.;\LÂ

O.7CiO ~i ~ 000 IL Corpu:'i1e C~l'C absorb asemenea radia~ii SI" illcill.:e.s: \' destuf de rep~di' şi practic independent de temperatura mediului inconjură tor-

Pellh"u producerea acestor radia(ii se <"onstruicsc lămpi Cll incande~e~llţă pentru radiaţii infr:lroşii ell tulJm'i de 2;)0-1 000 \V ~ i a\"Înd forma nriitată în figuru 27-14. Filamentul incand('~(,(,llt 1 din wolfram este sustinut cit' cirIigC'lC' rle molibden <!, fixate in lentila !J de 1<.1 extremilatf'O snperio<ll'?l n }JasLonaşu lui metnlil,: 1 ~urlat iL! ;) li de pidoru f J, tn G exÎ!ită nil mil' tub, {'are după t'\;lCU f1r~a :J(:rului ~c închide ÎIl (i a. Lampa St' um ple C'u tin gaz ilwrl. 13alonu[ 7 din sticlil rontinind wdiu, pota~Îll ~ i ('alciu {'sle ~l('op('rit ill ill lNi or pină la calulii eU un strat n,n('ctant dlt alll1niniu iar ('alol..a este IlllHuilă peutru a realiz a fJ disI 2 trihutie uni fOl'mil a fadi;lţiil or . Electl"01:ii S ai -ţ Ifllllpii ~Îut It~gali la hornl"Jc 1) ~i 10 prin care 8 :.e face [eg::ituru ('LI dispoziti\"lIi de "du('cre ti -s ---- 6 C'1Ic.'rgiei electrice, 8, m Asemt' lH'll IăUlpi ~c pol Întrehuinl<\ pell t ru Încălzirl'a ş i Il~"("~r('a anuillilor corpuri , (':1: \'()P~t'!t', t.cxtill', m~It.('riale l:t'I~lmjc('. fig:, 27·14, Lampă elec lri· că cu incandescenjil. pentru Irgu11l(" fruclt', făină. p.1 ~ h· făinoase, chimi radiajii infraro1ii. ca l\"', lemll . hirtie, piele .').iI.

,

,

'"

7. PHELUCR ,\REA
U I Lrasunt~b'li' reprezintă yi"ra\iil~

PHI.:"\' ULTH,\Sl-:'\ETE

u nui Ill('diu cu o frel'\en'ă care Jcpe aC('(':l n <1l1dibililă\ii şi anulIle (1\' circa 20000 Hz. Pt'nl nl prdu ('l":ll'C':l maleria ldor pri!J UILr:1~UIH't.C se folo.<e:;ti' fenom enul de m(J9Il el(/.~1 ,.ic­
pă~cşte

(iu/l e.

Prin acest ft'nomel), () picJ;ft din tJ\d maguelic supLl~ii Hnui rimp 1l1:1gnt'lic alternal.i\' (produs {[t' l'ul'c.ntlll elt'dric ce tren' printr-un lwbi n<1j din jurul piesei), işi schimbă p\'riodi c lungime::l, in funcţ-ie cir fn,' c\"el1ţa ClII't>ntu!ui . Prin('ipiul prelu{'riiri i materialelor prin ult.n1HlIlete ]\'zul!f\ din figll rH :t7-15. ln jurul miezului 1 l diu ot-('I magnetic se gă!l':;t('. in!ă şl1 rată bobina 8 1, parl"l cur~i'i df' lin curent alternatÎ\-, de (recH'nţ.'i ultra!:>onÎC:i . .\('e!:>t c1lrl.'111 C!lte produs de obicei cu ajutorul Ulliti ţ.{eneJ'alor special cu tuburi {'!C'ctronÎce , !\lic:lul .M I se tcrminll la parlea inrrrioad printr-o H'111:1 lrOllconid $, destinată să prelucreze o pic~5 oarecare p,

SEMNAL!:GARI

Ş.l

TELOCO:UUNIC),.'rn

+<3

Circu itul magne ti c al miezului MI este completat de por~iunile Mz in de polcoavă înconjurate de bobinele E z, prin care trece un cu.renl continuu numit de prema9neti~(jre. Curen\..ul de prcmagnetizare face ca intemitatca <le vibraţie a miezului .III să crc:t!id, iar frccvenţa sil fie e ga lă cu areea a cureutului Porţiunile .Uz sînt5eparalede miezul ;'\[1 printr-u n mic întrcfier, pentru ca mici"zul Zl11~rt poaLij ,·iora liber in sens 1()1lgitudinal Împrcună cu sc ula S. Pe masa ni 8, I se găseş te \·u)!ul \. rontinÎncl apă şi gra Il uit: abraziyc de mare duritate. Vibra(iilC' transmise de se\lIă lichid ului, provoacă 8l 8, in aerJ:,ta compresiuui şi destillderi. In H 1(, , semiperioadele dc destindere St' produc 11, o serie de cavităti sau hule. care !:ie ump lu ru vaporii lichidullli şi cu gazele ce se gii.scsc dizolntc în lichid . In H'mipNiondeie <It: cOlll presiunc ulY itătile di~par in p li chid. pro\·ocind totodată şocur i hidl·aulice cart.: (Iau uaştcn.: la suprapresiuni impory m I tante. Prin acest fenomen numit de l:al'ing. 27-15, Principiul prelucr~rii prin falir. graulIlelc abrazive cap~Utaccekraul tras unet. ţii foarte mari ş i Ion-se- piesa. df'laşind din ea mici partkuil'. Această :H:\ium, are loc in dreptul sculei, astfel ' ÎncIt ~t"\lla deplasindll-!:ic (printr-un di~pozili\" corespunzător) progresi\" spre pi(' s~, realb;('uzIi o c3vÎtttte ce cor('~pund(' cu forma sculei . .-\.Yantajdf' prin cipale ale p)"t'lucrării prin ullraSllnctc sî nt 11rmătoarcie : ~ posibilitatea ele> a H! pl"('llIcra in mod ~impili fOTnl(' complicate in pie~c ('OJHhldoarl' sau izolanle eli duritate mare şi casanle. din o\ t'luri călite. molibdeu . gt'rmaniu, fontă, C('l'amică. diamant . sticlă de.: - mcn\inere-n ncmodifiCflt5 :l drnctmii lll.:llc)"ialului.
formă

f- I I
eI

I

I

f-5

CAPITOl.UL XXV!!!

Prin ~e lllnalîzări şi telecQlIlllllic:l[ii se iuţeJeg, in general, translIliterile de informatii intre un PMt (~ mit5.tor şi unul receptor.
S~mn:lli7.l'irile sint upt:l':diill' de trunslllilcre a unIIi semnul ucui'tk, optic, combiML, SUII prin unde eledromagndice la distanţe relaLi\' miri ~i ek obieei. in sens unilateral. de la tin em i(ător la tiU /"('('CptOL ldonnn(ia tralElllisă prin ~cmna liz:lre este sumar:i :;;i şe exeellLiI după lin eod eOIl\-en(ional :tles.

Telecomuuicaliilc liiuL operaţii de cmisic, lr:lll~mi~ie ~ i n'('c~p\i(' ;) 111IOI"de Ofire n:1Luri'i (sell1llt' , tc'Xt(' , imagini, H'mllalc,~\lI\('lc elc.) prin int.cnnc(li1l1 exdusiv ::Jt fenOHlt'l\l'lor elc.dromag'lld ice ~au optke, la didank m:lri ~i În sens Ulli- ~a\l hil<ltl'raL
maţiilor Tdc't:o municaţiile
!j'

cln ~ ifică

op tice, uHimclc fiind
şi

rolo~itc

in I'k'drocomunica{ii şi În I'omunirnţii JlIai ales în nn,- i gaţia arriallh şi maritimă, telegrafia, tdefoni<l.
radioromnuicaţiilc

Elertr()('omuniraţiilc

cuprind

tele\'Îziuocn .

1. SE,\I:\",\LTZ.\IH ACCSTICE

SOl/eri(! derlricii , Sone'r)1l est\:! lIll apara~ ('!.'r!roacuSlie, c'omplls d in tr-un clectromng!l('t n dil'ui Ilrml'ituril mobilă arc 1111 tiod'tnel cnn' loveşt e intr-1I1l c1opol. !lt'llLru Il emiLe SUlH,'tc de semnalizare (\"ezi ('apitoJul n", figuH\ 4-23) . [Il figurn ~8 - 1 s~a dat schl'ma (ulei ~oneJii r<lrc poate' fUllrţiona şi cu o singurii Jo,-itură in clopot tlacă circuitul se inchide numai priI! ('Iretromag uet, fără a mai trece şi prin întreruptoruJ lamelei "ibrault>, ln acest ral_ arm:iLUril .\il'j ntrasii aUt timp ('Îl durează np1isarca pe hulo1llJ! C, rÎo(,<1nelul dind doar o singu ră loviluri\, Butonul }) servC'.şli' pentru functitwnre ca ~{'.

SJ::.\:1N..\LI7.Jl.RI

ŞI

TELECO.'Io1UiIo'lCAŢU

.
-, 'a
~A

nerie ob iş llll it ă, vibrant:i . O astfel de sonerie poate fi folos i lă în i1ls t alaţiile industriale pe ntrn scmnali z ări, utilizind djver~c roduri pC'lllru dive rsele jn~ t"ormatii ee se transmi t (spre exemplu: srmnal vibrant prelungit=avcrtizare; semnale scurte ş i lungi . alternate după lin cod anumit= i nfo r ma~ii).

B

b

K

Fig.

:18· J
(j

Sonerie
singuf <l

fig.

00
28·2. Sonerie

~~D

~~K c
numai

('ledrică CII

pentru curent Jlllernativ.

lo\"ilurn .
După felul 511~ei de curen t se u('oscbeSl' souerii de c.urcnt conlillllu. alimentate de obicei de d{'m{'nt{' ~u h· all i n~ 5:lU baterii uscate şi sonerii dt' ('llrcul alternati,·, It>gate la r('\ealla. ciI' (>lll'rgie r1l:'dri{'{1 prin intermediu l unui Lran sfornwlOl" coborilor (ie len~iunC', a Cli.nli lendllne ~ecunclară este cJ(' 3-8 \' . Soneria rcpn'lC'flta.lâ in figurn. 28-1 p()ate [i inln:hl1illt,ată aUl în Cl1rC'nt continuu, cî t. ş i in ('Uft'nt altcl"nali\'. Existi! ins:1 ~i sOIH.'rii numa Î pentru. curcnt altemath·. cil1·c fUllction('ază fU r:1 IntrerU!ll'rea cu rentului (fig. 28-2) numite sOlle!"ii cu clcrtromaglll'l polarizat. .\l'l' astfi sOIlf'ric arc în dreuitul magnclic al t'lec.lt'omagl1elttlui lIU magn(' ! perma nent, iar cele doui:! bobinc sint î n f5şul":1tc in ~cn!': tl6 conlra!'.:. Arlllfllura .·l aşezată in f:t\:1 miczurllor J( este fixalf! astfel, incil se poate rot i eli uşnri uţll in jurul unei axe de ro~ ta~i('. mişcind fold:.t l:. un tioe!inaş ea re este sol ida r ('li ('a . .:\Iagnctul pel"~ man t'lIt face ca miezll rile 1{ :::ă Ci(' magnelizatc perm::ncnl. L a trecerea. curentl1l111 a lternativ prin in ffişu rart> . intr~o jumătate rle p e rioadă fluxul pri n t r~ unul d in mieZlll"i se intii rest/.' . şi p rin celălalfmicz ~Uibeştt' , iar in jUJO:ltatea. de perioadă urmilloal"c, ('l1l"cutul :-,chimb intl ele semn ... itua\i:l fluxuril or prin

446
~lc

ELECTROTEHNICA GF.NERALA

două miezurî, $(' inversc.ază. Din cauza fluxurilor magnetice diferite prin cele două miezuri armă. t ura est e atrasi! inspre miezul in care fluxul este mai intens. Deci, În cazul folosirii \Inui curent alternativ cu frecve nţa de 50 Hz, ann{illlrn efectuează Într-o secundă 2 X 50 =l OO oscila\ii, iar ciocânelul solid ar cu ea loveşte de toi atitea ori În cele douii clopote, Sone riile dt: cureut alternativ sint foarte sensibile ş i pot functiona cu curenţi foarle mici, da că bobinele au spirc multe. Faţă ele cele cu intreruperea circuitului, ele au <lY3Jltajul că nu produc parazi ţi radiofonici prin sciuteile ce apar la acestea din urmă , la fie care întrerupere a curentului. Soneriilc de curent alternaLiv se folosesc indt'ose bi in jnstalaţîilc telefonkc .

Pentru disting~rca suncidor unor 50uerii care fun cţionf'ază intr-o ar,ccaşi Încă­ pere, clopotele lor se execută În forme. !;'i dimen~iulli diferite! dopotele plate d3u sunetf" :l1'icuţîle, pe dnd cclt.' de formă alungită dau sunete gro,"c. SOllCOfiilc descrise' moi numai în clt·riya\ie. ws
St"

mooicozl'i

fiq. 28·3. Montaje de

soneri!.

tn figuro 28-3 SÎn l reprl'J:entate diferitc' mont.aje d e sonerii: in , 1 rsle reprezentată o sonerie cu o sin~ură lovitură. in l3. o ~o lleri c ("li un intrerupt ar pentru sconkrea din fun("\iullc: în C, douii sonerii legate în paralel, putinri fi acţionate simultan din două locuri diferite (unde S(' află plasate butoanele), iar in
~erviciu,

in 1). don:l sone!"ii putind fi puse pc rilld

cu ajutorul unui

comulator. În o fară de l>oONii. pentru scmnalizarea acustică se mai folosesc: bu;o:zere, d,I("i;:Otlne ş i ~il'('nr " R/I~:eI"l/I este d(' f:lpt o fOllcrie făr;; clopot şi cu dimC'miuni!c clcctromagnctuluÎ mai redu~c: cioC:lnelul ~ău c~te ir.loeuil de o paietă carc> ,' iJ)rează la fel ca la ~oncria ~implli şi lovc şte în carcasa el e b,(chelit::t a buzzeruluÎ . produtÎl1fl Uil bÎzÎit. Bll7.7,crul este folmit iu loellin~c sau birouri, r:.uuetul său fiind llIai putin slrielt'nl ş i supărător decît ct'"1 al soneriei. ClacsaGnele (hupelc) ~int dispozitî\"e de semnalizare mai pulerniec decit l:'oDt?riîle. Existii c!acsoanc carC' func\iol1('~ză în CUl'ent continuu sau În curent alternativ. In rigura 28-4 este reprezentat un clacwlI carc runcţio nează in curent con LinUIl, Curen tul trc{"c dt' la c!1'ma ..! la contactul vibrant U. apoi

SJo.:MNALIZAIII

ŞI

TELECOMIJNICAŢ!l

prin arcul F, care esle legat galvaniC' dC' inc\ul de stringere Sp, la clel1l11 inelului şi de a ici, prin hobin ă, la clem a B. Bo~ hin a parcursă de curent alrage mi('wl de fier l{; acest miez, fi ind solidar ('II mcmhranelc ."1 1 ş i M 2 , produce depla~ :ou rea <Icestora in jos. _ ul F, ('arc ap:lsii -\I"c fn jo~, Intrerupe in U ci rcuitul , c<'etl ce face ra memhrallelc sil l't'yillii in poziiin iniiiaH'i. fCIl O Ill~nul repl'l!llull-H' apoi ('u o fl1!('\enţă c.tln' Jepindt" printre aILf'/t' . (le eln~tieitat('n, dia metrul şi grosim\~a mem brallcloJ'. Sunetul produs este dirijat in afa ră prinlr-o pilnie drc:lptă sau curbă. CondensaLorul C are rolul de :\ stinge scÎnleile la intrerup{·rile circuitului, protejind prin :l(.: t~:ldu contadul U şi diminind paraziţii radiofonici COl re s-ar produce in lip~:J lui. Sunf'llli produs <1f> e1acsoune are o frec\"ellţă cuprinsă int.re 400 şi 800 11z. Sirenele !o:Înt aparate emi\ :Ho8 1"{, de sunete de o foarte man' intensitate, folosite pentru ~l'lIlnal iz an: in II .zină, circulaţi!', navjga(i~ sau p!'nlru emiterea unor semnale de alarmă. Sircnele pot funcliona cu curent dc aer ~au de- abur. Sunetul prOdlll> are un s Î n~lIr lon ş i o inLi'mit.at.e foarte mare, pilI ind fi auzit pini.i la di.-:Lflnţ.c de lO-20 km. în figura 2S~5 {'1'le reprezcn1:!L::i \1 siren[i care functioneazii prin r.ltrent de <ll;:r. antrenată de un motor electrÎ('. Toba 1, care 'U·C lJil lIumiir o,lret·are de' camere 4- cu deschideri el!1!plunghiulat"t, 5, este im·jrtilă de molorul dectric 2. aerul C'st.c anln'!Iut prin d('schilierea circulară 3. lrece apoi prin camcn~le 4. prin de~chiderile " şi prin dcst"hid(>rilc drcplllllghiu!;l["r G alt:' lobei fixl' 'i . l'g<tle ca mărime ~î ca număr ('U te\(' ale lf)bti rolito;trc.

Fig. 28··1. Clacson cu [Ill\cjiollarea
În l:orent \;OBlinutl.

a)
Fig. 28·5.
Sir~nă

b )
(.:u curent de aer.

ELECTROTEHNICA CJi;.,."'-ERALA

Curenlul de aer ('ste deci. În mod altcrnath', oprit ş i I~Sllt s.ii treadi. de parte a toheî fixe, in atmosf('ră, suferind astre] eomprimări şi destinderi succesive, cu o anumită frt!cvenţ,ii , producînd astfel undel(', sonore. FrecYcnţa sunetului se poat<: modifica variind tu raţia. iar intensitatea sunetului, prin varien'a debit ului de a<"r (prin modHicarea deschiderii prin care iJltriî ;j('rul). Dacă m <:5te numărul de deschideri ale t ohe i rotitoarc şi n (rot15) cslf! turaţia eL [reen"n ţa Sunetului prodlls este {=m 'n (perls).
cealaltă

DE

TELEGf-L\FTE

Prin telegmfie Se înţelege de ohicei ac<'! si~t('m de le1 ec olilunicaţi.? , în c"re ~e transmit unilateral sau bilateral comunicări la cli~lantă prin semne \'izibile suu anz ihile, prin Întreruperea unor curenţi dectrirÎ. Acrstea se propagă de-a lungul unor cond udoare. (1intl\~ car", drept conductor pentru intoarcerea ('UrCn lllluj se foloseşte aproap .. exclusiy pămîntul. Pă r!iJe principale ale unui ll,J<'grar E'ledrk sînt: hatuia de ulimmfar e,
linia
telegrafică. manipulatorul .şi receptorul, Ra/uitl esli." formaLi. in general, <!intr-un mare nUllJiir de cJ(,lllede dispusc (Il !'erit, şi se .. nă la sLaţia de plecare , Linia lelegra{ică t::m:: Slabi1~.5te Jegntura intre stal iu nile telcgrafice este constmilă din ~irm5 de fi('1' gah-aaizat. adir,1. acop('rit la .!:uprafată cu un Elrat de zine eare upilr:1 fierul (J(', oxidal'e . Diametru1 sirmei este de obir('i, de -l.-j Ifllll, a~tfel Îud! rezistenl" electric:, a lin iei este de 10 O/k.m . Liniile sint al'riCll{>. cOIHluctoarQle fiind susţinu te PE' stilpii de lelnn fan de bl'lon nnnat, de c.:il.l·c, izolato3r('lt, ot! diclA sau (]<'" poqeh\11, fhale la partea superio ară a ~tilpilor { ' li ajutorul unor cîrlige de [ier.

Fi>;:.

28·6, ,\\anipula lOr .\\orse,

In te1('uwfit>. d1'(>p1 ronduclor de Îutoarccl'e [1 eurentuhli ('l'tC' fol(j~it de obit'ci pftmintu1. uewl1'C:c(' În nce~t fd se rc{1uce .1:\. jt1mlHatc caJltitate~ tll' lO<llf'!'i:11 n('r('~;'tI'ă realizării linici (rolldudoare Ş I Izolatoarc); tolorlala ~o: reduce ~i !'ursa de rUTcnt la jumătate (faţ5. de o liniI: cu (louă condurtoarc ~f"r-ielJ(,), dcoan;ce ,.czi~tenla lini(>j este (1(' dOlli'! ori uwi mică. J )fullipulllfQruf ,"\10[s(' . .\ce~l ap:lrat f"~t(' ln realitate un jntreruptol' de curenl (fig. 28-6) :,i ~c compune dintr-o pir;:;hic mdaEcii can' ~c poate mi~ca il1 JUTul unui ax Ol'i7.Qlltal .1 inchizind unul (li:l ('('le două ronlacte. ('u eflre

SEMNALTZAJU SI

TEL ECD~UN1C AT1 1

..9

c~te prevăzută

pirghia la extrem.i lăţi lc sa le. Un resort f menţine pirghia Olfluipulatorului înlr-f) poziţie anumită, de repaus. Apăsînd asupra mtneruJui :\1, pirghia 5e apl e acă în jos, cont:Jctul de sub mîner se inchide şi cel din partea opu să se dl':.schid<' . Cind apăsarea încetează, sub actiunea resortului, pirghia rc\' iIlC În pozilia ~a de repam. Receptorul .\farse este dc~ti n3t primirii semnalelor transmise de manipula t or. RecC'plo rul i\ lorsc (fig. 28-7) este compus dintr- un elcclromagnet E ca fe atrage (cind bobina .!'a este st răb ătută de curent) o plăcu ţ ii de fier A fixa tă de pirghia A Of) şi inc!in i:t pirghia j extremilat(>a braţului OD al pirghiei apasă in acesl caz asupra ht'nzii dt' hirtie J1S carf' t's L anuenat ă de e miş('area uniformă a cilindrilor a ş i h in\'Îrtiţi de Ull mecanism de ceasornidi.rie ('aft!!iC a fl ă in inl.eriorul cutiei C. B~nda. de hirtie cac apăsată astfe l pe lin cilindru 111 acoperit, CII pislii imbi c bată IU cern eală ~ i \'a primi o lin ie de cerneală a dU'ei lungime depinde di rect de d ura la trecerii cUI'I'nLului prin bobilJ<l clectromagnclului E. La alte sislt> me de rt>ceploan'. in locul pislei imbiba te (:U et"rnca Ul SI' fol o:':l'ş(.(' o rotită imprimaLoare, fixată In f'xtrc mitatea braţului şi ~tind cu jumătatea ei inferi oară Fig. 28-7. ReceplQr ,'Iotse. intr-o haie de eernealf( tipografica. Mi ş c a rea pirghiej ..lOD :t receptorului ;\lor5(' este Iimitat:'i de două ŞII _ ruburi \'crlica"', { şi 11. e ~l rc impiedica pirghia ~3 se d~părt('ze prea mult de eledroillilgnct, cind turentul este intrernpt. sub acOune" rt>sortlJllli r sa u să atingă eledromagnet.ul, În care e :ll pÎes<I A ar pă~tra un magnctisill remanent care ar faCt~ ca apara t ul ~ii nu mai func!-iolleze rcgl1lat. După mărime a timpului cit' lrecere a t.urentului prill elcctromagnet se imprimă pe hîrtir linii sau pun cte. Pauzdr ~illt da le de absenţa curentului. Prin co mhinan~:J liniilor ~i punctelor <1 rost alciltuit 1111 alfabet cOIH'enpon al numit alfabetul .\ff)m! (labcJa 28- 1). în care li terelor din alfabet. cifrelor şi d iferi telor sem nc dc punctuaţi e le core~pund anumill' grupe de linii şi de puncte. Dintre diferitell' mo nt aje folosite in Lclcgra fi c: (numite. montaje :-'forse), cel Jn<ti ~impl\l e~tc ce l rep rezel11aL În figura 28-8 . IHlmit montaj cu curent de lu cru . La acc~t montllj. bateria fiec;m,: i stat ii telegrat'ice lrebuie să fie su fi cie n L dc putf'ruieă pentru a putea trimite d('-a lu ngul Înlregulu i traseu curcnlul IIcce ~ar ac ţi onării receptorul ui. ma i ales pentru condUcte lungi, fă ri'i sta ~ii inh.' Tlnedian'. Dad ::oe apa să (in statia 1 de exemplu) pc maniJlulatorul Morse, înv ingindu-sc rp_zi~lel1~a rewrl.ullli F , H' inchide circuitul bateriei 1 şi aceasta va

on

. henzii de hirliE' esle ded~ln~aUi Il dată ('li aparitia curentulu i in {'{'ea ce asigur.. ..- Gr€~eaJă.l mersul benzii pînă la tl'rminarea lransmi.\\urs" cu curent de lucru.. . Monlaj . rct'eplol'u l intri'i astfel in funcţiune. . .. d . AeesL mOlltnj arC' două principale deza\"nnl:lje. . In UmpLil cit cele doufl staţii s inL în repaus. l\Jontajul din figura 28-9. iar rotiţa imprimntoarc R apasă pe banda de Fig. numît eli curent de r('pa us.. afltl în ftlJ1C\illllC ş i npoi llll cxil't. - . inapoi. . după ('um Se vede din fi gurii.- . 28·8.. f ~-.1)păsat".. - .. U .ia . . - l " " m - .. ..:da\ia nu poule fi ('oulrolatii cind nu St. Sfîrşit .. ~ i anume: Înst... hirtit>. i\li şcarea electrom. 3 4 5 6 7 8 .450 ELl:CTROTEHNJCA GENERALĂ Tabela 28.../ Alfabet u l Morse • b . . -- Priceput. maniplIJaLoarclc si nt fixate in p oziţ.-. eJectromagnetul atrage al'mittura rc!'pectiv ă. astfel incit.- debila itI] ('ur<'llt prin electromagnetul receptorul ui statiei J 1 şi de acolo.siei telegmmei. fi ...fi it . e limin ii aet'sle dezayun lajc. 'In sl:lţia 11. ! W . 9 .- _..-- n 0-- O - p q - -.'. curentul se Întoarce la bateri" J. prin păIllÎnt. tr3seul stii ." -- .ii lin ('onlrol a l telegraUl('lor [.~nel. .rallsmb('..

in prezent. pel'miţind astfel controlul trnnsmiterii tclcgramei chiar la locul de emiriune .l.iHol'. H ' Înlătură pil"dicu Ce fixa manipulatorul in poziţ. . . realizal:l prin legarea succesivă şi periodică a div!'r!'elor perechi de aparate telegrafice em iţătoare ş i receploa)"e pe acelaşi fir sau prin utilizarea unor t:urenţi ehetriei de frecvenţe diferite pentru fiecare perecheo de aparate telegrafice. . ."\arse c u curent de repaus. Prin folosÎrea in telegrafie a mijlofl{'('lol' radiofonice de emi~ie şi recepţie s-a creat radiolelegra{ia care permite legături telcgT3fice la distanţe maTi fi"lrii să necesite instalaţii prealabile de. O nltă perfectionare a telegrafiei a consta t in traducerea semnalelor MOI'~e în litere ObişlJuite ~i ~<:ri{'Tea lor direct pc handa de hirlÎe. eu ajutorul IIllur (kpozitin' CII ace echipate cu pirghii şi contacte. prescurtat TIT). 28·9.elegramei. pUllde şi linii pe banda de hirtie.ia "apăsat". scrise în prealabil pe o bandă de hîrtie ClI ajutorul ullui pcrforator. telegrafic duplex: în care trans mi!->ia :-jC face şimultau.. Senmalele "\I Ul'se ~e inscriu ~illlultan pe ba)lda postului receptor şi pe aceea a postului tran!'!ni\. în cart' lelegramele. ~yjnd trallsllli~ia mai multor comunicat-ii deodată. care ~t' separă la recepţie prin filtre de bandă (disp ozi t ive care lasă să treaeă nurrai un :mumit interval de frecvenţe). Lot automat. linii de legătură (de unde şi denumirea de telegrafie fără fir. la sta ţia tare transmite .'Ocn ~. ceasormeane caft~ opreşte mişcarea benzii ci nd arlllătur<l c lcC'tromagnetului recep torului sUi atrasă un timp mai indelungflt decit cel neccsar scrierii a dou ă T) . La (]ispaliţ.ra pînă la terminarea h ansmitcrii telegramei (există uu mecanism de. pe acela$i fir ~i in acelaşi . sînt transmise automat şi rapid.telegrafia rapid. Aeeste aparate ~îllt denumite feleimprimaloore. în ambele senSUl"! : . şi anume: -. care trebuie apoi descifral5 ~i tr:mS("l" i~il. Ciud se incepe transmiterea t.Ţn 451 o " tot timpul sub controlul rUl't'ntu!lIi dcbitat de batt'rie şi ilHlieat de miliampermetrele S din cele două staţii. Cu ajutorul teleimplimatoarrlol" se pot transmite şi rec. La rcccpţje Se oh~in.\\antaj .telegrafie multipLI.SEMNALIZARI ŞI TELECOi'>IUNIC.eptio!~a comun icării!' telegrafic!' dircet ÎlJ litere. există ~i~teme perfec\iollate de Lelegrafi(".ia curentului prin electromagneţi este declan~ată mişcarea benzii care va du. cuvinte). 1 Fig.

prill mod ificarea rezisleni.cilînd În jurul {'Ilrcntului constanl de alimentare. pl"intr-ut1 capac de formă bomhal:). În variaţii de curen t electric destul de puternice . pentru ca micile scintei care apar in interioruL capsuki să nu proyoace arderea sau lipirea grăllllţelor. De magnelul permanenl sînt fixate d<H1i'\ llIiezuri (le fier moale in jurul cărora !>Înt rnfăşurate bobinele.ia rezistenţei interne' :1 minofolHllui. crofon telefonic Funcţionarea mÎrrofOllnJui se bazează pc \':lri:.lipirea griiun~elor. de 0. nkhelată. 28-1 0). NOTIUNI DE TELEFONIE Prin telefonie se inţelege sistemul de Lele comunicaţie în can' se transmit bilateral convorbirile. in fUllC\. din bobin.J[i:\ j"('ZISCLI cărbune . intrucit inelul de pislă este elastic. Atit timp cit fiU se \"orbeşle ÎIl fata microfonlllui.lc se montează Într-un supar!: L('rminal.tic. capabil să lransforme şocuri le slabe provocate de vibratia uerulLti care se produce daLorită Yoeii omeneşti. cu rrccy('n!ll !':unt'lelor pronunţate în fata mÎcrofonuJui . Rcdpicntul cu grăull\ e de c ărbune trebuie să fie doar parţial plin ("u grăunţe. tcnt.rolul de' :l (îne t"lJlllilluU membrana puţin atr:J~fl .:rofonic rămîne un curenl' cuntinuu constant.rhullf' ~ÎIIt polizale fin.şi dint r-o membrană (fig.i(' cI(' pr('siulJea exercitaUl asupra lor de' 'vibra~iilc membranei. avint! o sită :ji eile\'a faute paralele prin tare se yorbc'1te. conţifllltc int"r-llil inel de pi"sIă montat într-un eorp de cărbune masi\·.e. care depinde de rezistenţa microfonul ni in starea sa de repaus :ş i de tensiunea baterieÎ_ în timpuL cît se vorheşte în faţa microfon uLui. memhrana vibrează şi produce \·ariaţ. iIlagnclii permanenti dnt conf('('\ionaţi din olel ~pec ial şi ~IU .2-0.3 mm grosime. os. In spatele memhranei ~e găsesc grăunţe sfefice de cărbune presat. 2R-ll) . Inelul de pislă este in conta el cu mcmbr31l3 şi vibrează o dală cu ea .cÎ pe care o opune treccrii curenlului electric."lt· alcătuil dintr-tin magnet p€"rmane-nt. Parte a microrollului care primeşte vibraţiil e aerului este membrana mic. dt. jlf'lltru ca ele să se poată :lmestcl:a bine la începutul ~i ta sfîrşitul convorbirii (cind microfonul este mişcat). ]\[embrana este strînsă Într-o capsulă de alamii sau aluminiu. llohinele . din tablă de alamă sau aluminiu (fig. ~i corpul de d"l. Atit Illf'mbrana. o placă rotundă.rofoJluluÎ. microfonul ~i recepLm·uJ.ei de contad inlre grăunţele de cărbullC.ELECTRQTEHNlCA GENERALA 3. EI c. c\'itindu-sf' astfel Fig. Receplorullclefollic e ste construil ţin înd se-ama (!C' principiul l'lertromagn. prin mijlocirea curenţilor eleclrici care circulă în circuitul Închis compus din două cl)!Hludoare metalice izolate.a]{'. 28-10. Mi.:. curentul mi. ci IlUll1~i putin amortizată. CHrentul care trece prin mirr()fon este variabil in timpul funcţionării !. mcmbrana nu este Împiedieată În oseilaţiile ci. Microfoaue. l11icro{ofllll cste un dispozitiv sensibil. cu diametru mie.

Sdlema Uilui circuit t elefonic cu montaj indirect. microfOD11l .tenţa intregului circuit." (JI'oal'ee<> Irammidile tele fonice bilaterale ."-NICATll sint executate din sîrmă subţire de cupru iz olată cu lac sau mătase .t'millllC rit mai mici. în eare microfonul. a~t. :l~tfel incit for tei!! care apar ca rezultat al compouentei alternative (vocale) a curentului mie-rofonir.U fi puternic di~t()rsionat.e poLrivită exact şi menţinută în acea poziţie dl' ciHre un capac fixat de carcasa care conţjne receptorul.st montaj p e fi folo~ii doar în ill~talatii eli aparat. tle. receptorul ŞI bateria de alimentare sinl legate in serie în c. SUDelul produs În ace~t fel :.:a!.j.gi Cll dideri !II:' l. în practic. in hobiHf' UI:' indul'lic.ionaLil din fier moale Iăt'. prOCenLlt:ll.Hlică un curent variabil.SEMNALIZÂRI ŞI TELECOMI. produs În ci. In a r('~: t H'(lp. fa ţă de re . curentlll alternativ yocal.. InLr-un a~tf('l de circuit. Spre u putea îu"iJlge rf'zi~ten\3 circllilelor lun. CurenLul care trece prin rece ptor esle identic cu curentul ce trece prin microfon. .l.ului e~te mică. R\'<. şi receptorul po~:t ului a~r ulUI lor ! În t reu ni le in Lr-un singur 3parat.la PO::.e mică.!'Î1 şi în timpul alternanldor negative. 28· 12. variatia curent. Dacii n-ar e"i~'b magneLul pNm~llJCnt.eJU:iL:\.fd înrit dedlll wllor este ~·lab . mcmbrana nu ar putea fi decit al rasă.J.\lagneLul permanenL din reeepimul Lrldonie are 1'011)1 de a crea o for(u de alnll'ţie suficient de mart a memhr:JJlci. 28-13. microfonu l fI!. Circuitul telefonic ee! mai ~implu este crl reprezentat în figura 28-12.llll trammi\iitor Fig. sii poalii wli{'ila m('mbrana in ambele ~en~uri. ~int Fig.-te e~te micu. 28-13). Trecînd prin receptor.(. atît în timpul allern a n \eloI' poziti\'!" ale curcntulni microfonic. .:\'p lor !ei\'fonic.'tllitul locul al mi{'rofollului ru haterie lo('ală (fig.ui[ şi e~l. llumii şi aparat tdcfonie . Are. Schema unu i circuil kleionic cu montaj direct. avind Il componentă continuă ţii una alternativă de frecvenţă vorală. ) l embI'ana este confeC\.. acest curent va provoca vibraiia membranei in ritmul componentei salt' alLernative.ircuit. cst e transformaL in euren! de tcmiune mare ş i ini. 28· J 1.· afla le in a propiere (în aeeea~i ci ire). d('oar('re variaţia rez tent-ci microfollului hi ('Uri: ~r yorLe. cu ba · lede lo<.ei va reproduce ~uuctclc rostite in fal-a microfollului. Fig.

un apa ral tc leIon ic mai cuprinde şi alte dispozi tive. pentru instlllatii uutomalf' . Unde nu s-au repr<!zentnt iutre ruptorul cu llumere (discul cu ntlJlH're) şi comutatorul de circuiLe . lrallsmi~iile lt>lcfonÎc.Hr{'llţi care ~c trîmit :l{loi prin linia It'lefonic:i. ('3: sOnl'ria pe ntru C'he marc. a bo bind de inducţie şi rezi$tcnţa internă a baleriei locale. liniile Ldl'foni('(' pot fi: aerielle sa u in l·abl!!ri ~ubtrraDt'. se mai află rezisten~:a bobinei p ri mare. comut:llorul pentru intreruperea anumitor circuite (mi ('['of OII. Il La rt'~cpţie. in ('are fr('('\'cn\cle v ocale .~ lllulLiplă).. J 1 . mai Illultor ('oll. p{'nlru rlistan(t' scurle din oţe l.e pot fi: tii [r(!clwJI!{l IIQCa !(/. adică rezistcnla mare. Accst<l c'str siskmul ccl mai şi \. fl'C'c"entc!t\ v oe:de ~ iJlt ~t"par:'t1i de frt'c\-cn~cle yoralc.: folOStşt~ 111(':i pc ~al!ti(>n' ~a\l iu locurile undc' instalaliilE' ~int tempor:1J'. Schema Re/deie de linii lde{Ql!iee aeriene sint formate din simpliiicatii a unui a t()lldudoare mda1iC'c neizolatl. este t'el r('prezentat i'n figura 28-1 4.rato:crelc aflatl' la lablourilt. l{r. Cele do un conductoarc a şi li !eagil aparatul de centrala telrfoJlidi. cUfeu\ ii care . dacit frl'(Yl:nte1c c1trt'ntilor l:'llrt:"llori ·se ult'g dift"xite." or1i6 (tc1rfcJllil.a sa variabilă. lH'cesarc pentru punerea În legătură şi :~s igllrarea convorb irii intre doi corespondenţi. Dup:i fdul tUH"nlu ll1i ff)lo~îl. in rarc C\lr{'l1ll1J 1J"~H1smî~ p!'in liniE' ('~tl! allernati\' ~i arr fretwula prOdlt~.ic şi modul de sta bili re a 1 C'g:ăturilor): CII baterie loraUi (II abonati. gah·anilaiii! 3utom. Pe Iingă ulleTofon şi receplor.. Ultime le două rezistenk s înt I'('lati\" mici in raport CI] rc~ zistenţa proprie a microCollului.poartli'.zislellţa n de o valoare aprop iată de rrzisten~:l dJTuitului exterior alHlrall11 ul (linia) arc rolul amortizi"irii emisiunii micrOrOllicc proprii.e('hi c~tc ast:izi i('şit din ttz in ill~talatiik 1II'b~1ll('. a5tfcl cu varia~ijle de curent sînt ap reriabilc. '1 C:ou~lrHct i\" . sonerie) şi intreJ'uptorul cu numere . eli balerie etll/rulit ~i CII stabili rea flll{oma1!i fi tom unica/ii/or prin sistc me dt'ctrnmagllt'tirc ('ar~' inIOl'lIir5(" operuloarde tiin cenlraldc telefonice . ELECTROTEHNICA CENERALA este montat intr-un circuit În care.45. carc s-ar auzi putc'mic in cască În lip!'. dill bronz fosIoros.} pc accl:J~i circuit o. cil ş i cOfl\·orb ir('3. s. Un :n.a :IC'est ri rezistenţe. 28-14.' (!{' cuncxÎU11C (lÎn centralele tde!'onke.Ucl de :l]larat.CII baleti c cm/I'ald şi Cii stabilire(l maIltl(lfl'i a cO llluni catiilor dl' dtrc opr.l!l'i. Sistemele de tran~mjsic te!efOllÎcă pot fi (Jupă COllSlrl1cţ.1 de v()rhitor (~()() . pe lingă rez istcn{. 1n timpul fuuq-ionul'ii se modifică doar rezistenţa lllicrofonului. asigurind claritaLea convorbirii. Fig. 111 acest fel se poate 0'-1 reaJizn o transmisie s1mullall. parat !e!e[onÎccu insta (·llpru şi.:: .'.ill at it apel ul..3 ~)UO I1 z) : R eli fll/'cn{Î [)lIrliitol'i. fără fi se perLurba 111):! pc <llta. le t:oJl\·orhîl'ii se Lranspu u pc h'Ccvcnţcle inalte Llle unor c. şi prin aecla~j C'Îrcuit se obţ.

Schema sim· plificată a unui pDS! de radioemisie. de la () ~I. " E cr T . format din condesalorul C -. Toate aceste conductoare sint invelite inLr-o !'ingu r<'i manla eOlltinuit de plumb.ite de suporţi curhaţ i sau de COIlsoie fixate pe stilpi de lemn de 'iniilt. 28· (5.!Jt in prCZl'nt pc scar:\ lnrgii s i!<l~llwlf' de legătur i t elef()niec au tomate CII eurenti lJurUilori.:!stăzi de indll~tri. 2\OTlUKI DE H. pe liniil~ eli t l'aric intens . rdcc..(· :-.. tr.imi şi grosi mi corespunză ­ toare numărulu i de drcuitc pe care trebuie ~ă le suporte. La lloi in ~arii $f' foloSt.ic circuit ul oscjlant. .' M"mi.\lajori latca elel)1cn l('I()r necesare pcatrtl telefonic (ca d~ t'XCmplll: "pnratc telefonicl'. pentru a permite recunoaşterea perechii de conductoare cart! formează lin circuit lek·fonic. .nolllullic<t~ic in C. riisucil. in sp irală in lungul conductorulul.iSlcmlll de te!. ca blurile au blindaje spedale din benzi (le oţeL Un alt sistem telefonice f'stc radiolcle{Q/ii/l. sprijin. C:1I'C utilizeaza. priu luLel'llll'diul undelor electrolJ1agnetice de îllalltl frecve nlă care se propagfl jlrin Întregul :. :owkdoare). fixate pc izolatoare de sticlă sall porţelan.:!ll Jnlli':kak. Unul dinlre elementele s.patiu .'ituri).II'C se transmit COJllll11iC<lrt SiiU programe vorhite S.i e împotriva acţiunilor mCCOIl1ee (Io.\lc .~ic la diferitele posturi d(~ rCf'l'p!ie.llllo:nate şi cenlrale ~ulolTla tc de hlo . Schema simplifjcatll ~ unui posl de emisie se po..1~ee dl'scr"ite de ~taţÎi ra diofonkc de emisie şi rCI'ep\i('.B1 .:! clcdrol<'hnidi l'Q\nâl1e a~că ( C'zincle Elcdromag-rlt'lkil BII{'ure~ti) . Pentru protcct. alic dc emi. izolate fiecare separat ('u hirtie impregna tă cu o compoziţie specială izolaloare ş i hidrofugă. Cablurile subterane şi silbacvatice ~înt construite rli lltr-un număr relativ mare de perechi de ('()nduclOHre ele cupru sau ele bronz...\I(' prilll'ipale il l"ollstilll. pr('{'um :!oi ("l:lllrale telefonic.l\IE I~<tdiol'ollia t'iit.\DIOFO. legale in par:tlcl şi montale împreună A Fi!!. in scopul legăturilor tddonice (uncori pnrţial alLeori total). avind fiecare dte 1111 fir de bumbac colorat diferit."eden in figura 2g-]:').i indurt3nţ:) J~.zat. si nt produse .1. carc le apără de llrnezeal:l.

le l:ircuituhl i oscilant se induce in bobina de anlenii LI' datorită cnplajului inducliv rare există intre LI şi L2. tudine. 1 in care T" şi C s int inducta. Un circuit osciJant arc turn se ştie) () frecvenţă proprie de rezonanţă.11 acţionează de asemenea asupra grilei triodei. 28-16.\' cu bobina L'l a circuitului osciI:mt şi COIlI:!Ctată in aşa fel in circuitul de grilii al triodei. incit să producă o reacţie pozitiv ă asupra curentului ullodic al triodei. a~tfc l Incit fluctuatiile de curent pl"O\-ocate de microronul .uhu1 Împreună cu circuilul (L 2. 1flnnnnnnr VVlJIV V-VlJl] IT Curent mlcrofonic ~ Unda pl. tn consecinţă. capitolul IX).imp. Undele electromagneliet! de inaltii frccvenţă radiale de antenii \"or fi prin nrmare. Pierde-riie de putere din circuitul oscî!ant sint a~tfel în permanentă iolocuite şi t. res~ pecti\' În farazi. Cele două infă şură ri alt: trallsformalorului T sint de asemenea cuplate inductiv între ele.diate in spaţiu unde. modll/ale în ritmul semnalelor sonore produse În fata microfonul IIi (fig. tellsiunea alternativă de la bornc.') osciIatiile care ar apărea În circuitul (~. Îar din bobina LI incep să fi" 1":l. ca uzind oscilatji de tensiune 'in ritmul vorbirii./rtataoremodl//otă · OsctlO. exprimate Îll henry._H. La ff€'cventa de rezonanţă. curenlul anodic al tubului variază in ace la şi ritm cu yorb irea. 28-16)_ Bateria B1 serve~te la incălzirea lubu lui . PrO?a~'H~a Fig.'iodc (v. vLe .a ~ j capacitatea sa.fii de Îf70lt ti Ifecvenţd 1 ~ iT r- IJJ ). "'adu) de formare a undelor modulate 1n ampli· undelor radioloniCE .ELECTROTEHNICA GENERALA (după in circuit ul anodi c al unei tl..C) iDcep să oscilezc re-gulat pe rrcc \'('nţ~ proprie a circuitului acordat.uplatil inclucl.nţ. 28-17. electromagnetice de frecvenţa r (inaltă). . Ie-nsiunea la hornele circuitului oscilanL este rnaximfL In figura 28-]. dată de re-laţia : f ~ -" 1 2. In acel aşi t.C) Ia corectarea baleriei anodicc BA s-ar amorliza repede dacă nu ar exista hobina L:J ('.L Fig.

une:.• zona dc lacere" . Recepior cu galenit ... In figura :l8-l8 se a rată modul În care se reolizează dcmodularea.SE. scurte (11 .le .. tn ullimul t imp.le fiind: A·{=C. Balenă Fiecărui cll1i\.• Trebuie remarcat faptul că undele llltra~curtt· nu ~il\t refleclate de stratul lui Ilcavisidc. Dintre acestea cel mai convcnabil este sistC'l!1nl care fo l o!ieşte sateliţi artificiali ai p ăm intului Înzestraţi cu slaţii de retran~misîe a programelor emise. decit undele de mprafaţă. ~-a recurs la diferite proecciee.plia emităloardol' de unde ultrascurte'. t'galfl ('u vileza luminii (aproximativ 300 000 km/s). unda pltrlă­ toare modulată esle demodula tă. denumită undă pl/rlăloare a undei de frecventă acusLică. accmită wnă ~e lIunw:. pro- ~"'----P>F---Jî=7 Cond~/JSO(or ~ CQscă yol'iooi! (}/IdQ twrlilQQre Fig.. ~Recep jia undelor se face 'i n posturile de re cepţie.el or poS luri de emisie existe nle. nu ~.600 m ) ~ i lungi (800-:l 500 m). Fig.50 m). Detecjia. prin indepărtare a alternanţelor negative ale undei modulalc. In loc de frecvenla f a undelor purtătoare radiate ~c dă. uneori. adică este separată unda purtătoore de unda de joasă frecve nţă (d e frec'\' enţii a c ustică). Lungimea de undEi a unde lor rud iatt~ de difcri teJc~ poHuri de emisie v~H'i:tâl de ht cîţiva lIl(' t ri p inii la peste 2 km şi l. 28·19.Prupugun:a undelor are loc in două reluri: o IIIHIli dl' suprafaţă (fig. de obicei puţin pc~te limita vizibilitătii şi aşa -numit a undă spa(i ulă cart sc propagă in spatiu şi estc refieclală de păturile sup (~rioaJ'(. pe anumite lungimi de undă. şi anu me. lu ngimea lor de tlndli A rdalia (:aJ't! le . In cazul unddor ult rascurte. pentru il nu s. . 28-17) care se prop:'lgă in liu ie dreaptă. situate la circa 100 krn deasupra solului (stratul lui I-h'uvbid e). Intrc Z OIl<l acoperită de unda de ~:lIprafaţli şi zona acoperită de unda ~pa \iaIă n:f1t'('latfl.e suprapune. ale almos[t. ei îl slrEibat şi scapă din zona tcre slră.li tor îi este at.. -. 28·18. in scopul mliririi ZDnp! in care este po~ibilă rece. a~adar.reÎ. care au la bază de ascmehea o antenă ş i un circuit osci lanl acordat pe frecventa undei de recepţionat În scopul de a capta tens iunca maxima. ..{' put recepţiona . Demodula rea ~e ma i numeşte ş i detectie. Dup ă aceasta.'dNAwzARI ŞI TELECOM UmCATII 451 gramele diferit. in care c este viteza de propagan' a undelor I'letlromagnctice. medii (1 75.C clasifică În unde ll[tra~eurt(' (de ordinul metri lor). ~e gnseşte o zona in care 11 11 este posibilă recepţia cmi{Eiloruhli.rilJuiL~ o anumit ă Crel'nuţă Înaltli. de di t re posturile de emisie pe cieawpra că rora treee satelitul.

. 28·20. frprvt!n~a r()~Lullii re('(·p~ionat.llsiu_ rnodulalc recepţiollat. ii1fltICnţează r('c('p~i:l po. Detecţia se poate efectua fie cu a j utorul unor tuburi redresoare. Aceasta Înseamnă cu frecvenţa fo a tellSi\1!lii produse de oscil:itorullocal esle îl! oricare poziţie a contiesatornilli yariabiL de acord mai mare decît fn~cvcn~a tensiunii Illodulate recepţiollatc fr..'ll!e (h'pr. <l\·îlld fre e\" cnţa intotdeauna mai nwrc decit fr('cvcn\a t(. :1 ctlrt!i frec\'en(ii ('~lc egal:l cu difere nţa frt' cven(.oan~ (.. 28-11). H!ceploard(' erau eoustmite. culra~ii de (lUtCl1[1. prin emisiunea lIHor nnde de l"n'c\"t.lI rt'ceptomlui. În timpul fUJleţionării lor.. Receptor superlJ€:!erodini!.ll in Inai multe etaje) înainte de Il. In figura 28-20 este n. fi aplieat. Dlfuzo.l1d!'nte elt.e difuzorului. Jlr baza prillt:ipiului amplifidîrii directe. .elor două tensiuni de frecvent:1 diferite. tn acesL receptor.-. unde radiaţiile culese d(' ~11l kn ă aU o intensit. ={r + 4 7U .ELECTROTE~CA GENER.----. ţie se aplică fie uuei căşti telefonice (fig. fn t uhul de amcstec rezl1ltu. deseri. In figura 28-19 e ~tc reprezen tată scllema electrică a unui receptor Cll galenă earc poate da rez ultate hUJw in apropierea posturilor de radioemisie.ate mare. Daca post ul care trebuie recep~ionat este situat Într-o rcgiulle îudcpăr­ tată. Aceasta este compusă dintr-un cristal de sulfunl de plumb cn care vine în atingere nn virf as c uţit. De obicei se foloseşte o frecvcnţă in te rrneeliariJ fi de ·170 kHz.'nli) a unll i aslfel (le ret:f'plor. iliară gellerată in ctajul de in tr:J rl' :. cu valoarea f1 a frecveuţpj intermediare.ollslallt~)..lurilo!' reu:ptoul'e iJlYeeÎllat(-'. e"ent_ă illtenncdi:Jrii.(I::1tă ~('hrnl:l simplifi. Acest clispoziliv permite trecerea curentului doar Într-un singur sens. numit difu:(I/.. din e:JIlZ:l aknuării undelor dc-a lungul drumului lung parcurs de ele pîll!i la rceepţÎC'.null1iLa tellsiune de fre. t. fie IInui dispozitiv de redat sunetele. Antenă de recepţie . construit după un principiu asemănător. ea Ilrmal"l' a amestec ului c. a~a . estc anw. In pn'zenl m:ljoriLal('a re{'pploal"('!or sîn i constr uite dilpă principiul superheferodi neÎ.e1or celor două ten"illni amestecall'.()llstă în faptllt elI. Dezav3nt:tjul principal :J! :In'sLol" rr'('epl. osei!at:ol'ul IoraI.rebuie realiz::Jtâ o ampliricare :l undelor l"I!cepponale (t:venlu.~A T ensiunea de Irecvenţă acustică obţinută prin detec.e ('11 nii (J \"aloa1'e egală Cll frecvenţa iutermcdiară :J receptorului ((.e. dar avind dimensiuni mai mari. uuda purtătoare modu JaLii . adid : fo=fr+f. fie cu :1jlllorul unei galene.teeal(i (in eta jul {le amestec) cu () tellsillne am." Fig. Illai SIIS. La început. dc efilrt.

amplifiearea unei :mpt'rht'lerodine ('~tl' 111l1!t m:lÎ mnl"c. alim. 1r:I!IZi~tu. priu clm' se transmit imagini a le IIn ol' ol>i('('. S('l ni con<!u('loarc .'lIl 21 ~laţii (Il' r:tdiudifuziune (faFI de lHllnni lrC'i ~la\ i i exislcuk îna in lt d<' anul 1~11l).f.umuhdoare.ull("lclc.tpoi l'~ k <lmplifical:i şi apl icată difuzorului cal'C producc ::. car. 5.l rQmi'lIwaSc..! .e.\JajOlital('a nparalt'Jor dt.c l('g~ lIll ~bt(' m cJ. Induslria eh:rlntlel:niC:.:l 7il ('u un l"on~urn şi cu tt'osiulli mult mai mici. tl'unzistoaH'. o Lensiune a c!ird frec\"enţă este ega lu cu diferen\.8COMUN'ICATH 459 tn etajul de amt':. ratliorer('plir r)bi. deflal"l'('(' !Joi fi (':]. radio.l1 tuburilv!' d('("LronÎl'€' (lin . ~j :r {'('lur pcntru slrJin:HaLe pe tl'nt. tn ultimii uni . ş i apoi \'ul. KOll cNl IlE TELEY IZl t.~!lltil(' ~i!ll :llimt' nlr.l. transl'u!'maLI)art>.Lcl'Odinci fal ă de r('ccpto:ll'rh' ('U amplificarc d irectă constă in faptul cii lemiullt'a pc ('"<.J'atc1or de. bobiJ1C.ll' prin intcrmNliul ul10r !"t'..L(' fix.: () <tmplifkit rt'('cplorul ~II'C ill{ otd('<t un:l o frecvenţă ronstnnUL E It>!llenlt'll' de montaj ll('{'('~arj> in acest srop (filtrclt' de bandii) pot ri mult mai (. t raducind va ria ţi il e de lumina in variaţ.ea sau cit' In halcrii.'.ului tensiunilor dc fr('r.lJHll'alelt: ubi~IIUih'.dr('Foare !i(' la r".\('"l'sk aparat e alt în lorl.ţ":IIlOl 0(' ihlluin:rl (Il' cll("cnt llJkmath-.uper hc.. preeum şi 4) gamă larg'ă d t. ( l ntrrprilldere. la postul dc emisie.. C'II"(' fUm'ţiOlli'.KE Prin teicviziuJlc st' inţ. se obtine tensiunea de frec\-en~:i a('n~tic!i.l'l'g cuprinsul l[lrii.lh'l'iOl'ul 101".1 clementelor (p ullclelor) unei imagini.lec. IHuca sa ) .care B ucu!'e~ti) .NALrZARI ŞI T<. _'joi uumni rareori (iu IO{'uri lIed{'drifi('ntt') rit:' In b:lh'rii dl' il. ('tc. apare. adieă tocmai o tensiune de frecvenţă iuL('rmediaru: ft=fo-fr= t70kHz păs trează modu la ţia 1«'l1siunii retl'pţiollal.· tclecomuui cll\il'. r011 den~:J toart!. Telc \'iziull(>a ('sle b.lr111::II<' $-ă IUCf('Z(' !)('nll"l! o anumită frec\"cntă (egal.S . tn urm a unei amplifkMi şi a ddcctiei al'C'!"tc'i frec\"('uţe lutf'nnccliarc.) ('U fr('("\-l'nţn int("J"uw(linrft) .lza[[1 pe b':lllSmisia suec('sÎyă . priu interffil'diUl IIndf'lor clcctromaguclicc de foarle mare frc'('YC llţ ii. în urma a rncsle('.a\iile de curcut in variatii de lumină.'nL:!lt' dl' la La!erii mOlll. l'('('(1 et ~I~ig\lrl'i :H(d i\ îa pro. la postu l dc }"('('('pţic_ .." !:'~Hl in mÎşc·tu·c ne la un post de embi('.ficnr('.a freevellţd()r tensi unil or amestecate.re pentru ratliofit:a!"e ~i I'ct:eptoan: ('U tranzistoal'(' (Uz inele .c de radion"'l'pti(' tramportabil.' ("olltjlll·nLl.I r. LP.SL 'I1.1H' sau tuburi c!('clroniee slIblUiniilt urfi (de gilb:1ril foar!!' r('<l1Is). ca rezul ta t al fenomenului de "biltăi".\"{:n~ă {r ş i {(). A\'untajul t.1 produrl' nsUi zi multe diu piesciL' ll('C't'sarl' eonslrnrtid <rj)3.!ll apftrlll im:i mulk tip uri dl' aparal. . : l". !'taFi de umpli ficore şi dj fuzoa. ('a !'rzişl «'n\e.\Iue ll)l' uatinnale P(' int.B. .ii dc l'u rc nt. ]"(>('cploan' radio eu :di mt'ntnrc de la n'~. la p ostllri de rf'c«'Plic. [n llrara ce :\(:e81'1:.ate in iJ.Electroni(·a'· .It>. In \«r:'l lloastrfl rUll('tion(':lz~r iu pn'xl.<.

Acea~tă deosebire a pus grele problem e de ~ inc r o1lizare tehnicii de inaltu frecvenţu. ochiul are impresia unei imagini În Lregi ilumin<ltc simulta n pe toale punctele ('i. aceasta este şi lăţimea benzii de rrecvenţă ce se transmite prin televiziunea cu G25 linii şi 25 imagini pe seGundă. deci cu o lungime de lIndit A= 300 000 000 m =Gm. 28-21.Jeviziulle. in faptul el! În cazul tf'l(~\'iziunii. orşi acesLe punctl' au foşt. Elementul principal al ullui receptor de televiziune esle Lubul c::tlorlic. Presupunind jumalate din puncte albe şi jumătate negre. punctele luminoase sinl Lransmi~c sucr('~iv. Numărul de puncte ale unei imagini televizate in acest mod rezultă a Ii de: -±3 XG25 X 625 x25 = 13000000.:' Fig. Pentru unda purtătoare se ia o frecvenţă şi mai mare. In ~lccst fel. pe dnd în cazul radiofoniei transmisia ~ullctc lor ~c facc concomitent.) Ante~ J Lam/lift corespllfl' z. Deosehirea fundamentală dintre televiziune şi radiofonie comtă. rezultă 6500000 impulwri de curent pe se-cundă.e reprezen l ată ~ c hema ullei t ransmisii de te. wolframaLul de c:. Totodată.460 ELECTROTEH~lCA GENERALA Emisia şi recepţia se fac pc l'lemcnt. aşadar.5 !'III-Iz (m cgaherţj). de circa S ori. Schema unei lransmisii de televiziu ne. f . şi alte ~ubsl:m ţe.Jlciu. iluminate succesiv. În figura 2. }fiind raportul Între laţimea şi inăIPmca imagi nii.11-21 est.c (puncte) ~cparate din imagine. pe care insă aceasta le-a rezolvat. Ca subst a nţe f1uore~cellte se foloscsc silicaLul de zinc. paragraful 7. CeMi fotoelectric. descris în capitolul IX.iCoan! (maoine ml)i ~I/[Ict deEmlslf desCompus. Deci frecvenţa curenLului fotoeledric eslc 6. Fasciculul electronic este dcviat pc 625 linii orizontale de 25 ori într-o ~ec\lndă.erii intregii imagini. aşa Încît frecvenţa purtătoare rezultă de aproximativ 50 MHz. dar într-un timp foarle ~curt in raport cu timpul necesar trallsmi~ t. datorită persistellţei imaginilor luminoase pe relinu. slIccc:<iv.

limitele Yizibilită ţii.. În seopul reduc('rii parazitiloL ajungindu -se la fre cvenţa de 200 iI'fIlz. ca În radiofoni('.-.i fahri(":i televizoare romaneşti. .1[otiulalia undei ...lţii atenuat\' modulate in :llnpli llldille !'. Propag:afP<o unde lor ultrascurte' ulldei purhtt.-. Trelwie suhliniat F:lptul că .oarC' in ritmul sn nl't lll ni). ci in {rc('ven!li (adică ~c yuriază frecvenţa s.a actualA in trfe\"iziuJlc e~te ca inl r-un \' iitvr apropiat sa ~c paJ'a~e a~ d pru('edcelc de transmi~j l' in <llb-llegl"l! şi ~iî S(' adopte procedee (Il' rerl:. Leleviziune sint mult mai eomp licate decit ccll. mulL !lIui . rie! ~' [lU indl15lriali. eu pe r[orm:lntl' <l lnl.' a imaginilor in culori şi in reli ef. Băla i a unui post (~mi\ător de televiziune nu dcpăşeştc cu mult orizontul (fig.-.' ale apara Lelor de radior('('('pţic şi (kscrierea lor ie~e din ('fldnt1 lucrării de [aţă.i nu influ('n\e':\za 1lll(1<l eare este lIlod t!lalil in rri'ryentii.-1 . Re z ultă e{1 televiziunea foloseşte undelc ultrascurte. truJl.re eell' mai rjdiC:lk.:. ezina El l'dro nica din llueure. 28-16) nu ~e face în amplit.t.ie la n't't'p\Ît'. dc la ('mh. În at'e~l euz. fig. r~~ Limlla 1./e deranjată puţill de ciitre pamz i\ii almOEJ. b) . se tr:lIlsmit atiL :-iell1nalde rI(' imagine rit şi rele de SUll('t.__~====~Yizibiliftl.. la distanţe care 1111 depiişese.-- Fig. T'· lldinţ. 28-22. Schemele ap:Halt'lor (le emisit şi de n:cl'p\ie cit.udiue.n. 28-22. despre care se ştie' eZi k propagă În linie dreaptă.tii b) . purtătoare ÎII riLmul sundului (v.~lllisia e:.SEMNALIZARI ŞI TELECOMUNICATlI 461 Totuşi au îrlceput a fi folosite frc evcn!(~ mai înnlle. munţi : 28-22. ('an' liînt de fapt oscil. a) şi nu [Tece prin obstacolE' (<1(' C:\.

Du pă rcflrxia 101" pt' oLiel. Pc lîngă radiofonic şi lelevizinne.. iar diu pozilia antenci ~{' determină din'cţia.e şi eentrimetrirc).HNICA.) undele ajung: la în~l.:-an ~ l udia t şi gi"i~it ~i ~lte aplka\if ilie undelor elertromagnetice scurte (metrir.. Ecn1llalcJc dUT('i. pot fi ab!iorbile şi. n'rIl'cLale ş i difuzate d e acestea . GE!\"ERALA. P ("lllnl ta l'mi~ia !"rmnaklor ~.u căpHat denumirea tIe illSi(lln/ii radll/'. iar iHlrt>ruperilc dintre semlla[e ~i!1t de cjl('\·'1 ~lIle de ori lTlai mari. Pc fcnom(!!1ul d~ reflectie al unddor radiofollirC' pc corpuri lllC'talice. ~c ba.alalîa de rec('ptic ~i ~'int inn:gi~lratr. \eea s.462 EL. intilnind in drumul lor dHpl'Îlt' obstacole.jd('Jt} :petial lle ant('IJ('. ~e obţine un fa!'cicu l dirij al de I"adioulldt'.EC'rROTr:.d\ici IQI" . parţial.:ea.t.'te (n'l\ ii.:lc: eu ajutorul \111 l1i generator ş i al unui . !..:i:( metoda de olnt!'Yarc a o biectelor la di~t.1 nu dftllllezr recepţiei lor.1"\'al. . cu ajutorul unOI" anlene de formă spl~dală se pot ohtine radiosem nale dirijate carc. ('Hn~tă in ul"llIiHoan.t( JJ~etodă ~ primit numele de rtu!io{oca!î('. Di n timpul scurs între plecarea şi Înt oarC(>l"ca ~elllnalull1i ~ r clctt' ("IllÎn:! distan\a pîn:l la obit'etul ob~'(.!Z{\ în lulal dtC\'a milionimi de H'cnndii. lmtala\iilc ~'art' permil determinarea În l'ln:tt fel a pozj(iej oLie-etelol" cu ăjut ornl radio~t~/UlIa l('l or n. A~lfd. Ht'crpţia undt'lol" refleetate arc loc in t impul intreruperilor dintre n·mnalc. Prim'ipiul a('('~I('i lnt-lode.alllC' mari şi dt'lcl"lnillarC a po. tlxiull etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful