Influenta micotoxinelor asupra produselor alimentare

Coorodonator: Student: Prof.univ.dr. ing. Sonia GUTT

Micotoxinele sunt considerate substanţe naturale, dar sunt denumite şi produse secundare de schimb, care apar în timpul dezvoltării ciupercilor parazite la plante în câmp sau la materialul depozitat şi utilizat apoi în hrana oamenilor şi a animalelor. Ele mai pot fi considerate şi ca metaboliţi primari, in alimentatia atât pentru oameni, cât şi pentru animale. Funcţiile formării micotoxinelor în procesul de schimb al substanţelor la ciuperci nu sunt până în prezent cunoscute. Există în momentul de faţă circa 300-400 micotoxine (intervalul este dat de diferiţi autori, aparţinând la 24 de grupe chimice de toxine care pot apărea în condiţii din cele mai diferite în producţiile agricole şi în diferitele alimente obţinute din acestea). În cazul cerealelor şi porumbului sunt cunoscute următoarele toxine foarte periculoase: Fumonisin b1 (FB1) produs de Fusarium Verticiloides şi Fusarium proliferatum (prezente mai ales la porumb, dar şi de speciile Fusarium napiforme, Fusarium anthophilum, Fusarium diamini şi Fusarium nygami, prezente mai ales în Canada, SUA, Africa de Sud, Nepal, Australia, Tailanda, Filipine, Indonezia, Mexic, Franţa, Italia, Polonia şi Spania. Deoxynivalenol, produs îndeosebi de Fusarium graminearum şi care este foarte prezent în spaţiul românesc, îndeosebi la grâu şi triticale şi foarte rar pe secară şi orz. Foarte frecvente şi periculos de abundente sunt aceste micotoxine în grâul dur (Triticum durum).

. zearelona. zearalenona. – în nordul Europei pe primul loc se afla ochratoxina A. DAS. toxina T-2 şi toxina HT-2. unde se cultivă porumb. toxina T-2). ochratoxina. – în regiunile calde şi umede mai răspândite sunt aflatoxinele.Aspergillus Penicillium Fusarium Alternaria Claviceps Distributia micotoxinelor în diferite zone ale globului se caracterizează prin următoarele: – în regiunile reci domină aflatoxinele (excepţie fac produsele de import provenite din ţările calde) dar foarte importante sunt: vomitoxina. domină fusariotoxinele (vomitoxina. – în sudul şi centrul Europei.

Cel mai frecvent apar indicii privind reducerea productivităţii animalelor fără un motiv anume. diaree şi înroşirea vulvei la scroafe. Nediagnosticarea corectă poate conduce la tratamente false şi se pot finaliza prin moartea animalului. atât zearalenonul cât şi celelalte micotoxine (Deoxynivalenol. Pot apărea diaree sau pneumonii inexplicabile. întotdeauna. Simptomele induse la porc se caracterizează prin agitaţie. pentru că nu există parametri de măsurare a bolii. o relaţie clară cu sursa de furaj contaminat. totuşi. Speciile de animale au o sensibilitate diferită la diferite categorii de micotoxine. dacă concentraţiile nu sunt prea mari. diaree şi temperaturi la purceii mici. aparţinând grupei fitoestrogenilor. Ochratoxin A). pot fi degradate şi făcute inofensive. datorită tubului digestiv prevăzut cu prestomac (rumen). . Intoxicarea chiar şi cronică este greu de diagnosticat. La rumegătoarele adulte (vite şi oi). Ele apar cu o frecvenţă destul de mare şi la fel de frecvent nu sunt recunoscute. Nu se defineşte. de concentraţiile ridicate de micotoxine în furaje. Intoxicarea are loc la o concentraţie între 50 şi 200 μg/kg furaj administrat (5-20 ppm).Sensibilitatea animalelor la micotoxine Intoxicările produse oamenilor şi animalelor cu micotoxine sunt denumite micotoxicoze. protozoare). creşte mult frecvenţa micotoxinelor. În asemenea situaţii. Zearalenonul are o structură estrogenică. datorită faptului că în stomac se întâlnesc cu microorganisme diverse (bacterii. mortalitate ridicată la purcei. Puii par a fi puţin mai rezistenţi. Declanşarea bolii poate apărea sezonal fiind influenţată de condiţiile de climă care favorizează formarea micotoxinelor. Intoxicările acute sunt date.

altele porumb – 100 μg/kg Porumb neprocesat – 200 μg/kg Cereale destinate direct consumului uman – 75 μg/kg Pâine. ovăz şi porumb – 1250 μg/kg Grâu dur. B1+B2+G1+G2 – 4 μg/kg Porumb după tratamente fizice B1 – 5 μg/kg. cu excepţia celui destinat procesării umede – 350 μg/kg Porumb destinat direct consumului uman. destinate direct consumului uman – 3 μg/kg Cereale procesate pentru copii – 0. biscuiţi. B1+B2+G1+G2 – 10 μg/kg Cereale procesate pentru copii B1 – 0.5 μg/kg Deoxinivalenol Cereale neprocesate. porumb şi ovăz neprocesate – 1750 μg/kg Cereale şi produse de măciniş destinate direct consumului uman – 750 μg/kg Paste făinoase – 750 μg/kg Pâine. produse cerealiere B1 – 2 μg/kg. cu excepţia celui destinat procesării umede 4000 μg/kg Porumb destinat direct consumului uman 1000 μg/kg Produse pe bază de porumb pentru copii 200 μg/kg Mălai. snacks – 500 μg/kg Cereale procesate pentru copii – 200 μg/kg Produse de la măcinişul porumbului cu particule > 500 μm – 750 μg/kg Produse de la măcinişul porumbului cu particule ≤ 500 μm – 1250 μg/kg Aflatoxine Cereale.Limitele micotoxinelor în furaje şi alimente Ochratoxina A Cereale neprocesate – 5 μg/kg Cereale neprocesate. germeni 1000 μg/kg Produse de la măcinişul porumbului cu particule > 500 μm 1400 μg/kg Produse de la măcinişul porumbului cu particule ≤ 500 μm 2000 μg/kg Zearalenonă Cereale neprocesate.1 μg/kg Fumonisine Porumb neprocesat. mălai – 100 μg/kg . biscuiţi. altele decât grâu dur. snacks – 50 μg/kg Cereale procesate pentru copii – 20 μg/kg Porumb neprocesat.

. . relaţia este una inversă. Produsele chimice care combat fusariozele şi alte ciuperci care produc micotoxine.Stimulatorii de creştere pot favoriza crearea în plus de micotoxine. ar trebui aplicate la acel moment la ciupercile parazite nu au început să producă toxicul.Necombaterea buruienilor favorizează formarea şi diversificarea micotoxinelor în boabe.Îngrăşămintele cu azot aplicate unilateral favorizează o cantitate mai mare de micotoxine în boabe.Relaţia dintre pesticide şi micotoxine În linii generale. inclusiv în România. unde un grup inimos de cercetători abordează cu aplomb problema. dar favorizează migrarea micotoxinei spre bob prin menţinerea verde a furajului. mai ales pentru acelea dintre ele care reduc mărimea paiului. . adică există o corelaţie pozitivă între calitatea şi mai ales modalităţile de aplicare a pesticidelor specifice şi cantitatea de micotoxine în infecţiile la culturile de câmp. în ciuda unor autorităţi care persistă în a spune că micotoxinele nu reprezintă un pericol. . deoarece blochează extinderea ciupercii. Este foarte interesant de reţinut că acest lucru diferă de la un produs la altul. prin slăbirea rezistenţei naturale a soiurilor de cereale. Aceste corelaţii sunt în curs de elaborare pe diferite meridiane ale globului. Fungicidul specific devine favorizant al acumulării acesteia în bob.

mutagene sau carcinogene în produsele supuse tratamentului decontaminant. Diminuarea prezenţei micotoxinelor în produsele alimentare se poate realiza prim . • să fie accesibile tehnic şi economic. în condiţii favorabile ar putea biosintetiza micotoxine. să inactiveze sau să îndepărteze micotoxinele. • să nu producă sau să nu conducă la apariţia unor reziduuri toxice. • inactivarea (reducerea toxicităţii) acestora în organismul uman sau animal. prin ingerare de alimente contaminate se poate realiza prin: • limitarea conţinutului de micotoxine în furaje şi produse alimentare. • să asigure distrugerea sporilor fungici şi a miceliilor care.Modalităţi de reducere a conţinutului de micotoxine în produsele alimentare • să distrugă. Reducerea aportului de micotoxine pentru organismul uman şi animal. • să nu modifice proprietăţile senzoriale ale alimentului.

Iradierea alimentelor Metode chimice . Streptococcus.Utilizarea agenţilor de clorinare Metode biologice .Utilizarea agenţilor reducători .Utilizarea agenţilor oxidanţi .    Metode fizice .Extracţia cu solvenţi . Bifidobacterium Metode microbiologice .Separarea boabelor afectate .Spălarea boabelor .Anumite specii de Lactobacillus.Măcinarea .Utilizarea acizilor sau bazelor .Utilizarea Saccharomyces .Inactivare termică .Adsorbţia pe substraturi solide .

in 1974. expunerea prelungită cauzeaza cancer de ficat la fiecare specie de animale testate in laborator.studii de laborator confirma . Limitele admisibile sunt în general.Aflatoxin e Aflatoxinele sunt produse în anumite condiţii. Mutaţia este formata din transversia T G-> în poziţia a treia codoni care rezultă în serina loc de arginină . unde alimentele contaminate sunt adesea consumate. Cancerul hepatocelular (HCC) este o cauza majora de mortalitate în anumite zone ale lumii aproximativ 50% din cazuri HCC în unele părţi ale lumii în care produsele alimentare este contaminat cu AFB1 arata o mutaţie în codoni 249 din gena supresoare tumorale p53. Efectele toxice se arată în India. Responsabile pentru rate ridicate de cancer la ficat a grupelor de populaţie din Asia şi Africa. numai de unele tulpini. destul de reduse (15-20 părţi pe miliard) Unii oameni de ştiinţă consideră că nu nivelele detectabile de aflatoxine ar trebui să fie permise din cauza efectelor cancerigene ci frecventa cu care consumam alimentele .albastru sau verde înflorire sub lumină UV Aflatoxina B1 cel mai important . astăzi sunt cunoscute 10 aflatoxine Nontoxigenic tulpini de de Aspergillus flavus utilizată pentru a pregăti alimente fermentate în Orient. G2 . un saprob comune care apare pe cereale şi leguminoase în depozit Aflatoxina B1. cand sute de oameni au fost otrăviţi prin consumul de porumb care conţinea aflatoxine. G1.foarte cancerigen şi apariţia pe scară largă în produsele alimentare Efecte ale aflatoxinelor Chiar şi atunci când nivelele nu sunt toxice. B2.

3.Fig. Claviceps purpure-Cornul de secară .

Aspergillus Penicillium Fig. Ciuperci comune Toxigenic Stachybotrys Fusarium .4.

Infectia Are loc prin matasea galben bruna –germinare si colonizare Favorizata de temperaturile ridicate si de umiditatea redusa a solului.Factorii care favorizeaza contaminarea porumbului cu aflatoxine din ciupercile toxicogene din grupul Aspergillus flavi 1. Identificare . Colonizarea Favorizarea atacului cu insecte Distrugerea barierelor fizice faciliteaza raspandirea infectiei pe stiulete Distrugerea pericarpului favorizeaza infectia in interiorul boabelor Scaderea umiditatii boabelor sub 35% Aspergillus Flavius comparativ cu alte ciuperci microscopice 3. (copetitiv pentru ciupercile toxigene din grupul Aspergillus flavi) 2. Producerea de aflatoxine Temperaturi ridicate Precipitatii reduse-stres hidric al apelor Alti factori limitativi ai plantelor cu boabe in curs de formare Prolina factor semnalat de stres la plante de porumb induce sinteza aflatoxinelor in tulpinile toxigene 4.

Identificare . Producerea de aflatoxine 4. Colonizarea 3.1. Infectia 2.

.

Produsele contaminate trebuie folosite pt producere de bioetanol .

Influenta aflatoxinelor asupra hidrolizei enizmatice a amidonului din porumb Solubilizarea amidonului (alfa-amilaza termostabila) Zaharificarea amidonului solubilizat (glucoamilaza) .

Fabricarea concomitenta de bioetanol si biopreparate din porumb contaminat cu aflatoxine .

Pot de asemenea să apară serie de reacţii similare. urmat de decarboxilare şi reacţia poate proceda în continuare. în prezenţa umiditatii şi temperaturii ridicate nu este distrugerea de aflatoxină. ceea ce duce la pierderea grupului metoxi de la inelul de aromatice. de aflatoxină din arahide prăjite sau aflatoxină în soluţie apoasă la pH 7. deoarece s-a demonstrat că reciclarea apare în urma acidificării cu o soluţie de bază care conţine aflatoxină.Reacţii chimice produse de aflatoxine  Reacţiile produse de aflatoxine la diferite condiţii fizice şi reactivi au fost studiat extensiv din cauza posibila aplicare a astfel de reacţii la detoxifiere de aflatoxine materialul contaminat. Deşi produsii de reacţie nu au fost examinati în detaliu.   Căldură: Aflatoxine în stare uscată sunt foarte stabile. Această hidroliză pare să fie reversibila. La temperaturi mai ridicate (100ºC) apare un inel de deschidere.   Alcali: În hidroliza soluţiei alcaline apare la fracţiunea lactonă. cu amoniac şi amine diferit. O astfel de distrugere poate avea loc cu mese de aflatoxină din seminţe oleaginoase. . se pare probabil ca un astfel de tratament duce la deschiderea inelului lactonă cu posibilitatea de decarboxilare la temperaturi ridicate.Cu toate acestea.

Reducerea suplimentară de aflatoxină B1 de 3 moli de hidrogen tetrahidroxiaflatoxin. cum ar fi hipoclorit de sodiu. respectiv. aflatoxina B1 şi G1 sunt convertite in aflatoxină B2a şi din cauza adăugari de acid catalizat de apă în întreaga legătură dublă furanului G2A. Acestea apar ca urmare a deschiderii inelului lactonă urmat de reducere a grupului de acid şi de reducere a grupului keto în ciclopentena.   Agenţi de oxidare: Multi agenti de oxidare. În prezenţa anhidridă acetică şi acid clorhidric reationeaza suplimentar pentru a da derivat acetoxil. respectiv randamentele aflatoxină şi G2. Similare aflatoxinei B1 şi G1 sunt formate cu clorură de acid formic-fenil. . permanganat de potasiu. clorură de acid acetic-fenil şi acid trifluoroacetic.  Acizi: În prezenţa acizi minerali. ozon şi perborat de sodiu reacţionează cu aflatoxină şi schimba molecula de aflatoxină într-un fel cum este indicat de pierderea de fluorescenţă. Mecanismele acestor reacţii sunt incerte şi produselor de reacţie rămân neidentificate în cele mai multe cazuri. G1. peroxidul de hidrogen. Reducerea de aflatoxină B1 şi B2 cu borohidride de sodiu a dat aflatoxină RB1 şi. RB2.    De reducere: Hidrogenarea de aflatoxină B1 şi B2. clor.

7. Stachybotrys atra . Conidia produs individual şi succesiv într-o picătura care acoperă sporii. vizualizate la 1000x. Stachybotrys conidiofore Fig. maro) conidia produsa de grup de spori cilindrice Conidia ovoid aproximativ 10-12 mm în lungime. Fig.8. dispersată de insecte in mediul natural În cele din urmă se usucă şi poate deveni aeropurtata.Productia de spori      culoarea gri închis spre negru (verde inchis.

Fusarium sp Fig. 10..) Fig. . Aspergillus niger. Penicillin sp.Imagini de culturi de miceli din probe (fungi dominanti: Aspergillus niger.. Aspergillus niger.9. Fusarium sp. Penicillin sp.

Cantitativ: curba de etalonare . pe baza de interacţiuni între componente.Cromatografie lichidă de înaltă performanţă (HPLC) este o tehnica de separare a componentelor într-o probă. Calitativ: separarea. determinarea componentilor pe baza timpului de retentie. fază lichidă mobilă şi o fază staţionară solidă.pe domeniul de valabilitate al legii Lambert Beer (variatie liniara a raspunsului DAD cu concentratia) .

.3 g / mol Punct de topire: 237-240 ° C Coeficientul de extincţie ε lângă 350 nm în solvenţi diferite [1]: • acetonitril: ε = 18900 • metanol: ε = 19200 • toluolul / acetonitril (9 +1): ε = 18300 • benzen / acetonitril (98 +2): ε = 18200 Numeroase produse agricole sunt vulnerabile la atacuri de ciuperci care produc micotoxine. este critică pentru a dezvoltarea de metode foarte sensibile.G2 Aflatoxina Este o micotoxină. G2 şi sunt extrem de puternici agenţi cancerigeni şi poate avea un impact economic semnificativ. cu un climat cald şi umed. Din moment ce acestea pot intra cu uşurinţă pe piaţă şi de a fi un pericol pentru sănătatea publică. care poate fi produsă de specii de mucegai din genul Aspergillus în zonele de lume. patru principale aflatoxine B1. este important să se dezvolte eficient analitice metode pentru identificarea şi cuantificarea micotoxine. G1. făcându-le importante obiective de detectare şi cuantificare. În vederea pentru a detecta urmele de aceste toxine care sunt frecvent prezente în produsele agricole. Cele mai multe micotoxine sunt stabile compuşi care nu sunt distruse în timpul procesării produselor alimentare sau de gătit. Aceste substanţe toxice poate persista mult timp dupa ce ciupercile au fost ucise şi contamina alimente. Dintre micotoxine. B2. Aspect: pudră albă spre galben leşin Formula moleculară: C17H1407 Masă moleculară: 330.

100 x 2. Acest amestec a fost diluat în serie la 100. şi Inspector Detector Condiţii de cromatografie Coloana: Gold ™ Hypersil. 3 μm. Porţiune de 100 μL fiecare soluţie de aflatoxină a fost decât combinate într-o sticlă de 2 ml flacon şi se amestecă bine. 1 mg / ml de B2. v / v) (eluare isocratic) Coloana Temperatura: 40 ° C Volum de injectare: 10 μL de soluţie standard . şi 10 mg / ml de B1.1 mm Debit: 800 μL / min λex: 365 nm λem: 455 nm Faza mobilă: Apa: metanol (7:3. 10 mg / ml de G1. Instrumentaţie Autosampler.000 de falduri în apă: metanol (7:3 v / v) şi utilizată ca soluţie etalon. pompe LC.Pregătirea eşantionului Fiecare aflatoxinelor a fost diluat în metanol de 1 mg / ml de G2.

Exemplu de cromatograma la porumb G2 Aflatoxina .

Exemple de cromatograma .

G1 şi sunt diminuate datorită inversării fazei amestecului de solvenţi din apă şi metanol.5 ppb. lor S / N raporturile sunt încă excelente şi sunt 251 şi 380. Aflatoxina G2 produce cel mai puternic semnal cu un S/N din 1902.Rezultate şi discuţii Analizele pot fi efectuate în mai puţin de cinci minute. Chiar dacă fluorescenţă intensităţile de aflatoxine B1. . la o concentraţie de 2. fluorescenţă Aflatoxinele puternic pe iluminare cu 365 nm ultraviolete lumină. Cromatograma fluorescenţă din cele patru comune cu aflatoxine prezinta o excitaţie la lungimea de undă de 365 nm şi o lungime de undă de emisie de 455 de nm.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful