Basmul cult

Dănilă Prepeleac (de Ion Creangă)
Raportul dintre material și spiritual
Contextul în care Ion Creangă iși arată importanța în literatură este perioada Junimii. Predecesoare acesteia este epoca pașoptistă, în care tinerii întorși de la studii din occident încep sa scrie (după apoape două secole în care nu se mai scrisese în limba română), urmând exemplele culturilor mai dezvoltate în acea perioadă. Epoca Junimea a avut o mare însemnatate în literatura românească deoarece scopul membrilor săi era de a dezvolta literatura română pe criterii valorice, nefiind de acord cu imitarea scrierilor străine. Titu Maiorescu, liderul și inițiatorul mișcării Junimea, a reușit să ridice încrederea oamenilor de cultură și chiar gustul estetic și gradul de instruire al maselor prin discursurile ținute periodic de membri ai asociației și prin scrierile sale. Ion Creangă este unul dintre membrii importanți ai acesteia fiind apreciat de Titu Maiorescu, dar și de către colegii săi printre care se numără Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici. El scrie „Danilă Prepeleac” în 1875, la un an după ce începe să frecventeze întâlnirile societății Junimea. Tema acestei opere, la un nivel de lector inocent, este reprezentată de schimbul dezavantajos (boi-car-capră-gâscan-pungă) și de întrecerea în puteri și istețime cu Diavolul (forță, fugă, trântă, chiuit, aruncarea buzduganului, blesteme). Aceste două teme comune literaturii populare românești par, puse laolalta, „înnădite” – citându-l pe Vasile Lovinescu. La nivel de lector competent, putem presupune că trocul păgubitor este o fază necesară trecerii la un alt nivel, dată de întâlnirea cu Diavolul, prin eliberarea de lumea materială și apropierea de cea spirituală. Opera „Dănilă Prepeleac” este o scriere în proză ce aparține genului epic cu un număr mic de personaje, eponimă, numele operei este dat de protagonist – care traversează o stare fabuloasă, fantastică, o alunecare din realitatea noastră așa cum o numește Tzvetan Todorov, reprezentată de întâlnirea cu diavolul și măsurarea puterilor cu acesta, din care iese învingător. Basmul este o specie a genului epic, de obicei în proză, în care personaje imaginare traversează stări fabuloase – forțele binelui triumfând întotdeauna (excepție: „Tinerețe fără bătrânețe și viață față de moarte”) – datorită esenței basmului (o proiectare a vieții într-o lume unde binele triumfă, probabil din necesitatea de existență a unui loc unde „cei răi” să fie pedepsiți întotdeauna). În urma acestor date putem presupune că opera „Danilă Prepeleac” este basm cult, având autor – al cărui stil poate influența gradul de respectare al caracteristicilor basmului. Vladimir Propp dezvoltă o structură a basmului pe care o putem folosi pentru a verifica corectitudinea clasificării operei în categoria basmelor. Această structură presupune existența unei structuri funcționale, cu rol în intorducerea cititorilor în spațiul acțiunii,

1

deși ne este data o valoare temporală vagă („odată”).dezvoltat doar în prima propoziție („Erau odata într-un sat doi frați. și peste car. „mai șade el cât șade”. dar odată ajuns la deal nu îl mai poate trage așa că îl schimbă pe o capră care „se smucea în toate părțile” așa că o schimbă pe un gâscan care odată ajuns în târg „țipa cât îi lua gura” așa că îl ”înosară” cu o pungă. și amândoi erau însurați”).. Dănilă Prepeleac ajunge să îi povestească fratelui său cum dintr-o pereche de boi frumoși a rămas cu o pungă goală și constată că a fost un schimb păgubos. deși asigurat acum că Dănilă Prepeleac este un „nătărău”. Formulele mediane sunt de asemenea atipice și mai discrete: „așa zicând”..Antonache Andra-Laura XB captarea atenției și aducerea lor înapoi în lumea reală și este caracterizată prin formule inițiale. o formă schematizată a cunoscutului „și au trait fericiți pană la adânci batrâneți și or mai fi trăind/petrecut și astăzi dacă nu. Dezechilibrul se manifestă prin această contradicție dintre cei doi – Danila Prepeleac „era sarac” și nu avea calitați pentru a acumula avere materială: „era leneș. Acestea au de obicei rolul de a îl anunța pe cititor ca „înainte mult mai este” și de a îl recaptiva. Formula finală. esistența unui erou cu caracteristici la superlativ și a unui opozant. Dănilă Prepeleac pornește (la drum) spre târg pentru a vinde boii – moment în care începe acțiunea reparatorie (călătoria inițiatică). Astfel. omorându-i. pentru că localizarea „într-un sat” neagă caracterul fantastic al scrierii plasând întâmplarea într-un loc comun – nu într-un imperiu ce se întinde pe șapte mări și șapte țări așa cum ar fi de așteptat de la un basm. Chiar dacă copiii sunt legați de sărăcia sa prin conjuncția cooronatoare copulativă „și” care face legătura între două elemente de același fel – ei sunt o bogăție spirituală care îi lipsește fratelui „chiabur” – bogat din punct de vedere material și cu capacitați lumești dezvoltate – „era harnic. metamorfoza). Formula inițială specifică basmelor este „A fost odată ca niciodată”. asemeni celor mediane. îi împrumută carul și boii săi pentru a lua lemne din pădure. perechi opoziționale. secvențe șablon (fuga magică. iar textul emană dinamică așa că acestea sunt nenecesare. grijuliu”. dar în acest caz avem ca inceput „Erau odata într-un sat”. Structura centrală în schema popusă de Vladimir Propp este reprezentată de structura mesajului narativ care conține secvențe obligatorii – echilibrul inițial. În drumul său spre târg el întâlnește un om ce ducea la vale un car pe care Dănilă Prepeleac îl ia în schimbul boilor pentru că „parcă merge singur”. recompensa -. evenimentele se succed rapid. Aceasta nu este o formulă tipica. salvarea eroului. „s-a desfătat până la adânci bătrânețe”. Dănilă Prepeleac dărâmă copacul peste boi. este. Dacă îi privim pe cei doi frați ca pe un întreg situația ar fi echilibrată pentru că norocul unuia într-o anumită materie se echilibrează cu ghinionul celuilalt. nechitit la minte și nechibzuit la trebi. dar în acest caz ritmul este oricum alert. cauza dezechilibrului.”. 2 . dar relațiile dintre ei nu sunt cordiale – fratelui mai mare îi era „lehamite de frația” lor așa că îl sfatuiește să își vândă boii pe unii mai mici și pe un car pentru a nu i-l mai împrumuta pe al său. formule mediane și o formulă finală. În „Dănilă Prepeleac” echilibrul inițial apare foarte puțin . acțiunea reparatorie (de obicei o călătorie inițiatică). Fratele. Faptul ca ambii erau însurați este singurul punct comun al celor doi frați. ș-apoi mai avea și o mulțime de copii”.

. Dupa ce se sfătuiește cu Scaraoschi dracul îi aduce o pungă de bani pe care Dănilă Prepeleac o acceptă în schimbul plecării sale. nu să aiba un acoperiș). „Frate. dar Dănilă Prepeleac îl convinge pe drac să se lege la ochi și la urechi așa că îl lovește în urechi făcându-le să țiuie.. Dănilă Prepeleac reușește chiar să îl convinga pe drac să renunțe la proba aruncării buzduganului de frică că nu îl va mai primi înapoi pentru că va rămane pe Lună. „Măi. „Sângele apă nu se face”. dar și un caracter oral foarte dezvoltat: „Oha. zeciuială plătită lumii acesteia. ajunge la casa fratelui său pe care îl minte spunându-i că are nevoie de iapă pentru că au rămas boii înnămoliți. iar ca elemente caracteristice basmului avem cifrele șapte (probe) și trei (zile de chiuit. „protop”.”. pe care dracul nu o poate bănui sau înțelege. Dănilă Prepeleac fură iapa cu care se întoarce în pădure unde hotărăște că ideea fratelui său este bună așa că începe construcția unei biserici.” și multe proverbe: „Tot un bou și-o belea”. Fratele îl refuză spunându-i că era bun de călugărie – de o altfel de viață.”.. dar la ultima probă – cea a blestemelor dracul îl face pe Dănilă Prepeleac să piardă un ochi – fapt vazut ca o vamă. ture de lac). Din heleșteu apare un drac care îi spune că acele locuri sunt ale lor și că nu poate face o biserică acolo. Ultima structură a basmului este cea stilistică care prezintă elemente de limbaj. dar in ciuda acestei pierderi Dănilă Prepeleac reușește cu ajutorul copiilor săi să îl facă pe drac să fugă lăsând banii. frate da pita-i pe bani”. Dănilă Prepeleac folosește deja istețimea. Acest topor face ca lupta să se desfașoare pe un teren neutru – chiar dacă dracii spuneau că le aparține. Dănilă Prepeleac și diavolul se întrec în forță – diavolul ia iapa în spate și face trei ture de iaz în timp ce Dănilă Prepeleac ia iapa între picioare –. Opera „Dănilă Prepeleac” se pliază pe structura lui Vladimir Propp și respecta definiția basmului așa că putem afirma bazându-ne pe cele demonstrate mai sus că „Dănilă 3 .”. cu crucea (punând simbolosmul crucii mai presus de materialele lumești – arată că scopul era să se apropie de Dumnezeu. și sugerează că toporul său este prețul șederii sale acolo. În timp ce se gândea cum să ajungă cu banii acasă dracul se întoacre spunându-i că s-au răzgândit și că trebuie să îl învingă întâi pe el pentru a putea lua banii. „hârtoiește”.Antonache Andra-Laura XB distrugându-l... Perechile opoziționale sunt lupta cu diavolul – victoia asupra sa. încercarea (probele) – depașirea lor și interdicția fratelui de a lua iapa – încălcarea ei. „am scăpat de dracul și-am dat peste tată-său” – există aproape un proverb pentru fiecare situație. În „Dănilă Prepeleac” ca și în alte creații ale lui Creangă se folosește un dialect moldovenesc cu multe arhaisme și regionalisme: „ a se ține râie dupa cineva”. „el ie carul”. Rămas și fără topor. adică recompensa care duce la refacerea echilibrului. Ei se mai întrec și în chiuit.. apoi în fugă – Dănilă Prepeleac îi spune diavolului că mai bine se întrece cu fiul său cel mic – iepurele pe care nu reușește să îl prindă așa cum nu reușește să îl învingă în trântă pe „unchiașul” – ursul. Pe drum vede un heleșteu pe care erau câteva lișițe dupa care aruncă toporul – care se scufundă. „Na. așa că se hotărăște să fugă în lume cu iapa fratelui său. Dănilă Prepeleac răspunde spunându-i că și ei au toporul său așa că nu are dreptul să îl gonească.. „Ptiu. recompensarea materială a eroului. să se sființească..

un instrument de bucătărie pe care se ridică ceva.care dupa ce se rupe de material reușește să se înalțe spiritual. dar care devin evidente dacă plecăm de la premisa că pentru o astfel de evoluție este nevoie de o predispoziție a personajului către atingerea unor țeluri mărețe. El reușește sa înfrângă Diavolul folosind trucuri pe care acesta nu le înțelegea. Acest stil se caracterizează prin existența în echilibrul inițial a doi frați – nu trei. dinamica. Acest lucru este arătat și în timpul schimbului păgubitor – fiind incapabil să aprecieze valoarea materială a obiectelor. nu păgubit. teoria mea este că spiritualul cuprinde materialul. la care nu avea acces – folosește așadar calitatea în loc de cantitate și își exploatează condiția umană care îi permitea să înțeleagă mai multe decât Diavolul. având totul la superlativ. în acest caz. care dă și numele operei. nu a aceleia care îl pacalește pe Diavol –. iar restul (supraviețuirea fizică) vine de la sine. Gândirea lipsită de previziune (nu se așteaptă să nu poată trage carul la deal. 4 . care călărește un cal minunat – ci dimpotriva. Asemeni prepeleacului (= prăjină sau ansamblu de prăjini pe care se clădesc căpițele). Protagonistul. tipic lui Creangă care și-a dezvoltat un stil personal ce își pune amprenta pe operele sale. În primul paragraf observăm o comparație între el și fratele său de pe urma căreia. tema complexă – regasită în „Harap-Alb” și mai ales limbajul personajelor – aici asemanător cu cel al personajelor din „Amintiri din copilărie”. oralitatea care duce la localizare spațio-temporală a operei – fapt care intră în conflict cu fantasticul existent în basm . dărâmă copacul peste boi – asemanare cu Nilă din Moromeții: ”Treci cu ei (boii) încoa să cadă salcâmul pe ei”) pare a altei persoane. o scară sau chiar o trimitere la expresia „a fi sărac lipit”. Dănilă Prepeleac. Astfel. Părerea mea este că Dănilă Prepeleac aparține unui tip de oameni cu o deschidere spre spiritual – lucru constatat și de fratele sau („tu ai fost bun de calugarit”) . iar Dănilă Prepeleac este unul dintre acei oameni care sunt capabili să le alăture în favoarea unei a treia noțiuni – viața. În alte cuvinte. generos – „îi mănâncă câinii din traistă” și are o istețime sufletească). dar în caștig din punct de vedere spiritual ceea ce sugerează că era deasupra lucrurilor materiale. în stadiul de început este baza a ceva ce urmează să acumuleze informații și experiențe ce îl vor transforma într-o „căpiță”. iese în pierdere din punct de vedere material.Antonache Andra-Laura XB Prepeleac” este un basm – atipic. dar se află într-un raport de contrarietate. Totuși. dar deja avem indicii că în plan spiritual nu este atât de prost ca în ordinea materială (este bun la suflet. nu este genul de erou la care te aștepți într-un basm – adică un Făt-Frumos plin de calități. care călărește o iapă furată. Totuși. în aparență un anti-erou: „fugea el de noroc și norocul de dânsul”. totuși. Dănilă Prepeleac. prepeleacul în verticalitatea sa arată ca și când ar tinde către cer și reușește să înalțe. Nicolae spunea ca nu poate fi redată). realizăm că în esența sa există abilități mascate ce scapă primei lecturi. iar Prepeleac fiind o poreclă și reprezentând un obiect lumesc. lucru întalnit și în „Fata babei și fata moșneagului”. verva povestirii (despre care Nicolae I. dar și dupa ce își dă seama că a ieșit în pierdere .și atipicitatea personajului principal. soția sa era muncitoare și bună la inimă. „era leneș”. să se înalțe pas cu pas.când spune despre vestea adusă fratelui că nu este „prea buna” pare constatator. Paradoxul aparent al logicii personajului este întâlnit și în semnificația numelui: Daniil semnificând alesul lui Dumnezeu. deci acestea nu se pot afla într-un raport de contradicție.

putem asemăna această operă cu basmul „Harap-Alb” – au elemente comune tipice autorului. www.1 1 Materiale folosite: „Povești. prin caracterul lor inițiatic. 28. după ce se desprinde de material. 7.2010 și a seminariilor din datele de: 30.org.2010.09. vol. dar și datorită respectării structurii lui Vladimir Propp . Personajul se aseamănă la prima vedere cu Păcală (păcălitul păcălitor).Antonache Andra-Laura XB În concluzie. lipsit de caracteristici speciale și chiar inutil la prima vedere.2010.10.2010. 5 . Editura Minerva 1970).10. „Frumoasa Adormită” sau alte basme în care domină fantasticul (perceput ca un rod al imaginației. dar poate fi comparat cu Faust.wikipedia.ro.P.dexonline. www. poveștiri” (Creangă) – Editura Minerva (1980) – ediția a IV-a B. cum ar fi sistemul de teme înnădite.09. într-o lume verosimilă – doar că trecerea este mult mai bruscă în „Dănilă Prepeleac” – apariția dracilor – decât în acestea. 4. (Textul a fost reprodus după „Opere”.2010. „Cenușăreasa”.și cu „Punguța cu doi bani” datorită evoluției și a reușitei de a își depăși condiția. o discrepanță a realității noastre).2010.09.09.T. Notițele adunate în timpul prelegerilor din datele: 23. în „Punguța cu doi bani” și prin destin și capacități și inteligență spirituală în „Dănilă Prepeleac”. în urma întâlnirii cu Diavolul – fără dorința diabolic de puternică de obținere a cunoașterii absolute sau cu una dintre nuvelele fantastice ale lui Eliade. prin perseverență și abilități fantastice nedezvaluite înainte. a unui om/ unui animal comun. amintiri. ireal. „Dănilă Prepeleac” este un basm cult. Dintre operele lui Ion Creangă. 27.I-II. atipic neputând fi asemănat cu „Albă ca Zăpada”. în care fantasticul se strecoară într-un mediu familiar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful