E LE M EN TE D E T EOR I E A C OM U N I C Â R II

Teoria comunicarii din perspectiva psihologiei sociale

Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material, sub nici o forma si prin nici un mijloc, fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei

2

E LE M EN TE D E T EOR I E A C OM U N I C Â R II

Elemente de teorie a comunicãrii
Ce înseamnă "a comunica"? În limba română apari ia acestui cuvânt se datorează unui împrumut lexical, care a avut loc într-o perioadă relativ târzie (sfârşitul secolului XIX începutul secolului XX): "a comunica" provine din francezul communiquer, care la rândul său îşi are originea în latinescul comunicare, "a fi în legătură cu". Constantin Noica, în "Repede aruncătură de privire asupra limbii", reaminteşte legătura spirituală dintre comunicare şi românescul cuminecare > a cumineca "a se împărtăşi", "a se griji", altfel spus, a institui un anumit tip de rela ie cu Divinitatea (primind în sine ofranda sacră a Marii Jertfe, prin trupul şi sângele lui Isus). În timp, sfera semantică a cuvântului s-a îmbogă it, deşi sensurile adăugate nu s-au îndepărtat prea mult de semnifica ia ini ială. "A comunica" înseamnă astăzi a transmite ceva, a împărtăşi cuiva un sentiment, o convingere sau orice alte gânduri, a transfera o calitate sau o trăsătură de la un referent la altul sau a stabili o anumită rela ie cu cineva. Privit în ansamblu, procesul de comunicare cuprinde un complex de fenomene legate de posibilitatea transmiterii unei informa ii de la un subiect la altul, prin intermediul limbajului articulat sau al altor coduri. Indiferent de codul folosit, procesul include aceleaşi elemente: emiterea unui mesaj şi transmiterea lui codificată, cu ajutorul unui canal, către destinatar, în vederea receptării. Conditiile fundamentale pentru realizarea comunicării sunt: compatibilitatea codurilor (existen a unui cod comun) coeren a mesajului Limbajul natural, limbajul non-verbal (gesturile, mimica, postúrile), simbolurile concrete (steaguri etc.) sau cele abstracte (formule logico-matematice etc.) sunt tot atâtea coduri care fac posibilă transmiterea şi în elegerea unui anumit mesaj.

Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material, sub nici o forma si prin nici un mijloc, fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei

3

E LE M EN TE D E T EOR I E A C OM U N I C Â R II

După Roman Jakobson1 , orice tip de comunicare, inclusiv cea verbală, în care codul folosit pentru construirea mesajului este cel lingvistic, este condi ionată de existen a următoarelor elemente: locutorii: emi ătorul (cel care transmite mesajul) şi receptorul (cel care îl receptează); mesajul (enun ul sau orice altă formă de transmitere a unui con inut format din gânduri, sentimente, atitudini, opinii, etc.) codul (limbajul articulat, mimica, gestica, pozi ia corpului sau orice alt sistem de "semne" a căror semnifica ie e cunoscută de destinatar). Deseori, în procesul de comunicare sunt folosite în acelaşi timp mai multe coduri, din care unul, cel explicit, vizează con inutul care se doreşte a fi receptat, iar celelalte, implicite, îl secondează, întărindu-l, sau dimpotrivă, îl infirmă. În acest caz este mai important să recunoaştem ("să citim") mesajul implicit, ca să putem evalua în ce măsură îl validează sau nu pe primul, cel manifest, şi deci în ce măsură con inutul comunicării corespunde convingerii interlocutorului; canalul comunica ional (contactul direct sau imediat: telefonul, scrisoarea, ordinatorul etc.) contextul ( situa ia care determină necesitatea angajării dialogului sau care apare în cursul desfăşurării lui); referentul (persoana, situa ia sau orice altceva la care se referă mesajul). Fiecărui element al procesului de comunicare îi corespunde, în linii mari, o anumită func ie: 1. 2. 3. func ia emotivă (sau expresivă) - care trădează locutorului/emi ătorului, de ex. prin folosirea interjec iilor. atitudinea

func ia conativă - prin intermediul mesajului, locutorul îşi propune să ac ioneze asupra celuilalt, adresându-i un apel, un ordin, o soma ie etc. func ia fatică - sau de men inere a comunicării (de ex., când dăm aprobator din cap, în cursul unei convorbirii sau repetăm "Alo!" ca să ne asigurăm că interlocutorul ne ascultă, de la celălalt capăt al firului). func ia metalingvistică - se manifestă atunci când referentul este însuşi cadrul folosit (de ex. când dăm o defini ie sau căutăm un sinonim: "O carte ....... vreau să spun, un volum din operele lui X."). func ia poetică - caracterizată prin redundan ă şi complexitate. În acest caz referentul supus aten iei este chiar structura mesajului. func ia referen ială sau denotativă - care priveşte con inutul mesajului.

4.

5. 6.

1 Roman Jakobson (1896 - 1982), lingvist american de origine rusă, membru al Cercului de la Praga şi unul din fondatorii curentului structuralist în lingvistică. Lucrările sale, ca şi ale lui Ferdinand de Saussure, "părintele" lingvisticii, au adus o contribu ie fundamentală la dezvoltarea teoriei comunicării.

Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material, sub nici o forma si prin nici un mijloc, fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei

4

E LE M EN TE D E T EOR I E A C OM U N I C Â R II

Procesul de comunicare, ca manifestare a interac iunii sociale, este condi ionat de recunoaşterea şi folosirea unui set de reguli comune sau "conven ii culturale", care formează sistemul simbolic al unui limbaj. Acest sistem simbolic reprezintă mijlocul cel mai important de producere a semnifica iilor; acestea, la rândul lor, interac ionează cu sistemul de rela ii sociale şi de putere în contextul cărora sunt plasa i interlocutorii. O analiză a acestui proces ar putea lua în considerare parcurgerea următorilor "paşi":
elaborarea mesajului in vederea realizarii transferului de informatie intelegerea informatiei transmise obtinerea feed-beck-ului (si conexiunii inverse), asigurarea fluxului invers de informatie, de la emitator la receptor dezvoltarea mecanismului de tip feed-forward

Incercând să vizualizăm acest model schematic, ob inem realizarea unei rela ii biunivoce:
Transmiterea informa iei

Emi ător

Receptor

Feed-back

Feed-forward

(subiectul ac iunii emi ător/receptor începe să dezvolte situa ia în mod controlat, în vederea atingerii unui anumit scop - de ex. pentru schimbarea unei situa ii nefavorabile într-o situa ie favorabilă)2
Figura 1, 2

Comment [MM1]: Comment [MM2]: Comment [MM3]:

Desigur, modelul se referă doar la transferul inten ional de informa ie, presupunând cooperarea între două entită i orientate spre transmiterea reciprocă de "date". După cum
2 Pentru o analiză aprofundată , v. Maria Cornelia Bârliba, Paradigmele comunicării, Ed. Ştiin ifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987.

Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material, sub nici o forma si prin nici un mijloc, fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei

5

ordinator)3.numita "informa ie de mâna a doua". una dintre cele mai importante bariere comunica ionale).către . sau traducerea).cit. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei 6 . ca tot ce scapă de sub controlul conştient al Eu-lui. apari ia disonan ei cognitive. Informa ia poate fi actuală ( se referă la o realitate) sau poten ială (se referă la o posibilitate)... trecută prin filtrul subiectivită ii şi suferind diverse alterări odată cu trecerea timpului. În teoria comunicării. Supusă. condensată (con inând foarte multe date comprimate într-o formulare restrânsă: informa ia dintr-un articol ştiin ific . ea devine atunci cu atât mai semnificativă. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. generate de factorii subiectivi care intervin în procesul receptării: obiectivele. s-ar putea vorbi despre existen a unor informa ii colaterale. diferen a de status (pozi ie socială). etc. Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. durabile sau trecătoare. informa ia vehiculată va suferi inevitabil anumite distorsiuni. şi care in de contextul socio-cultural în care se desfăşoară actul de comunicare. "many . nici subconştientului.many" ("unul către mai mul i") . revăzute sau prescurtate). informa ia redundantă. a căror difuzare nu se datorează nici conştientului.de ex.to . op. complexe şi insolite sau de rutină. În cazuri extreme (de ex. informa ia exprimată sub formă de simbol: "H2O") sau rarefiată (explica ia. originală (apar inând interlocutorului: un manuscris sau proiectul unui manuscris. tiraniei timpului devorator. atributele psiho-fiziologice. în subtext.persoană sau ordinator "one .one" ("mai mul i către unul") . există însă situa ii când informa ia este difuzată în mod cu totul neinten ionat. utilă sau inutilă. că anumite elemente sunt deja cunoscute. atitudine şi pregătire culturală. abilitatea emi ătorului şi a receptorului de a-şi transmite reciproc şi de a re ine informa iile se numeşte competen ă informa ională. edi iile revizuite. atitudinile şi motiva ia de transmitere/ primire a mesajului. Ea se manifestă în situa ii ca: "one .to . Cea mai vulnerabilă este cea al carei referent este clipa. Indiferent de tipul ei. informa ia dic ionarelor.E LE M EN TE D E T EOR I E A C OM U N I C Â R II aminteam mai înainte. informa ia îmbătrâneşte. risipită prin enciclopedii şi ziare de epocă. momentul (informa ia faptică.many" ("mai mul i către mai mul i") . etc. de reportaj vs. TV. sub nici o forma si prin nici un mijloc. comentariul. opiniile personale. imediate sau târzii.) sau reprodusă (aşa .51. considerând informa ia primită drept "inacceptabilă" (cu alte cuvinte. atitudini şi opinii.comunicare mediată de o altă entitate (persoană.care presupune. se poate întâmpla ca unul din partenerii de dialog să blocheze fluxul de comunicare.în cazul unui referendum. presa scrisă) "many . apar inând subiectului propriu-zis al mesajului. p.one" ("unul . asemenea tuturor celor ale lumii.. incompatibilă cu sistemul lui de reprezentări.unul") . completările.to . experien ele anterioare.to . credin e. De asemenea. în cazul mass-mediei (radio. 3 Maria Cornelia Bârliba.Există informa ii directe sau indirecte. informa ia ştiin ifică). caracterul interac iunii dintre cei doi interlocutori (rela ia personală). profunde sau fugitive. al testelor academice.

la Mainz.anumite mijloace tehnice sau de altă natură). Galaxia Gutenberg: comunicare interpersonală. eliminând riscul neîn elegerii sau al distorsiunilor. Ed. În secolul nostru. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei 7 . Unanismul luminos al "quattrocento"-ului reînvie interesul pentru cultura greacă şi latină. a telefonului. nu se poate vorbi despre comunicare în masă decât începând cu jumătatea secolului al XIX . în comunele şi republicile maritime. sub nici o forma si prin nici un mijloc. împânzind pământul cu re ele de comunica ie terestră şi navală. Cu cât mesajul transmis într-o unitate de timp sau într-o secven ă de comunicare con ine o cantitate mai mică de informa ii. un anumit grad de redundan ă este necesar. pentru ca în elegerea mesajului să corespundă inten iilor emi ătorului. inventat de Gutenberg pe la mijlocul secolului al XV . În acelaşi timp. Pentru Marshall McLuhan ea echivalează. începea să se extindă şi în restul Europei. În acelaşi timp. ca moment de ruptură între două epoci istorice. Primul mijloc de comunicare în masă fost tiparul mobil. a agen ilor de presă. Inventarea tiparului se plasează în chiar mijlocul acestor reconfigurări. citindu-i pe clasici în lumina unei noi sensibilită i. Re eaua de interese economice ale burgheziei şi marii nobilimi îşi lărgeşte câmpul de ac iune. În 1884. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material.4 Totuşi. Tehnicile de influen are folosite în publicitate şi propagandă uzează cu atât mai mult de redundan ă (printr-o mixtură de imagini. inventarea procedeului mecanic pentru producerea de căr i în serie marchează naşterea lumii moderne. cu cât textura colorată a mesajului este mai săracă în con inut.lea. cu inventarea alfabetului fonetic. a radioului şi a mijloacelor de comunicare electronice.lea. pentru cei care încearcă să delimiteze diferitele perioade de civiliza ie. În zece ani el avea să fie importat şi în Europa. în activită i comerciale. texte şi simboluri cu con inut identic sau asemănător sau cu conota ii apropiate). începută în Italia. exigen ele culturale se schimbă şi ele: microcosmosul satului medieval devenise prea strâmt pentru aspira iile universaliste ale omului renascentist. extinderea 4 Marshall McLuhan. odată cu apari ia rotativei şi a primelor ziare de mare tiraj (aşa numita "penny-press" . cu atât redundan a este mai mare. se operează o distinc ie între comunicarea interpersonală (care apare şi se dezvoltă în cursul interac iunii sociale) şi comunicarea în masă. a telegrafului şi a telefonului. întrucât efectul ei este scăderea ponderii interpretărilor diferite de sensul originar. 1979 Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Audien a s-a mărit şi a devenit suficient de eterogenă ca să poată fi numită "audien ă de masă". într-un fel sau altul. la Baltimore. Ottmar Mergenthaler inventa primul tip de maşină automată de cules: linotipul. învă a ii găsesc temeiuri pentru o nouă şi revolu ionară viziune filosofică asupra lumii. mase mari de oameni sunt antrenate. Căderea barierelor feudale şi deschiderea căilor de comer . Galaxia Gutenberg.E LE M EN TE D E T EOR I E A C OM U N I C Â R II Cantitatea de informa ii dintr-un mesaj este invers propor ională cu redundan a sa.. inventarea telegrafului. urmată de transpunerea lui în scriere. deschizând un evantai de posibilită i până atunci necunoscute. Tehnică. într-o perioadă când Europa începea să fie deschisă către lumea modernă.presa ieftină). Buc. comunicare în masă În func ie de distan a fizică dintre emi ător şi receptor şi de existen a medierii (folosirea unor agen i intermediari .

Termenul de "comunicare în masă" a apărut după primul război mondial. difuzate la scară de masă. Poşta.toate sunt reunite sub denumirea generică de "mass media". ansamblul de mesaje culturale. Ea a generat o sferă vastă de fenomene înrudite. prin ce canale (medii) de comunicare. elaborarea şi difuzarea mesajelor.temporal de sursa emitentă. El se referă la posibilitatea transmiterii informa iei. în Structura şi func ia comunicării în societate. "consum/produc ie/ receptare de masă". printre care: amplitudinea socială a mesajului (existen a unui număr de o mărime fără precedent de receptori. Direc ii de cercetare a comunicării în masă În 1946. deşi sunt despăr i i spa io . discurile şi compact-discurile. standardizarea consumului cultural (uniformizarea nevoilor spirituale. etnografie. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Lasswell elabora următorul model de analiză a comunicării in masă : Cine spune ce. telefonul. nivelul din ce în ce mai scăzut de receptivitate la con inutul mesajului: insensibilizarea. la un număr foarte mare de indivizi. Această cerectare trans-disciplinară a sesizat existen a unui număr de caracteristici comune tuturor "mediilor" (tehnicilor de comunicare). ca factor de reglare a cererii şi ofertei) şi culturale (creând un nou sistem de valori. presa scrisă. apar inând tuturor claselor şi păturilor societă ii). a orizontului de aşteptare. filmele de toate genurile .E LE M EN TE D E T EOR I E A C OM U N I C Â R II la nivel de masă a televiziunii şi apari ia industriei video au avut un impact uriaş asupra societă ii. sociologilor. a tipului de curiozitate şi sensibilitate). care instituie raporturi specifice între semne. a inteligen ei de receptare. cui şi cu ce efecte? care a determinat o serie de direc ii de cercetare corespondente: 8 Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Limbajul "mass-mediei" cuprinde o serie de trăsături specifice. de simboluri şi de mituri colective). limbajele specifice acestor mijloace. "societate de masă" ("masificare"). semne şi semnifica ii. telegraful. teoria informa iei şi cibernetică sub denumirea de "cultură de masă". În ultimele decenii. sub nici o forma si prin nici un mijloc. comunicarea în masă a devenit un fenomen cu implica ii extrem de profunde asupra psihologiei indivizilor şi a societă ii în ansamblu. Harold D. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . psihologilor şi psihanaliştilor. televiziunea. specialiştilor în economie. radioul. apatia. ca urmare a dezvoltării din ce în ce mai rapide a tehnicilor de comunicare. semnifica ii şi receptor: mijlocele tehnice folosite pentru crearea. asupra mecanismelor economice (ac ionând. "personalitate de masă". inclusiv prin intermediul publicită ii. care o percep simultan. casetele video şi audio. publicitatea. care au intrat în aten ia antropologilor. în acelaşi timp.

E LE M EN TE D E T EOR I E A C OM U N I C Â R II analiza comunicatorului (studierea controlului pe care îl de ine asupra comunicării. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. cu efecte negative puternice asupra structurilor sociale. credin e. au identificat rolul covârşitor al liderilor de opinie. în ările unde mijloacele de comunicare în masă cunosc o mare dezvoltare. P.3): valorile. prin interesul arătat fa ă de ele. duce uneori la neglijarea problemelor sociale majore. a mecanismelor prin care condi ionează mesajele şi a sistemului normativ al institu iilor furnizoare de informa ii). care influen eaza puternic modul de receptare al mesajului. convingerile şi opiniile personale se transmit prin intermediul rela iilor interpersonale spre: mass-media care la rândul ei influen ează publicul Figura 3 . analiza mesajelor (analiza de frecven ă. rolul rol ei este chiar terapeutic. Berelson. cultul general pentru imagine. În cel de-al doilea caz. În 1955.Lazarsfeld şi B. studiind comportamentul de vot. efect slab. analiza publicului (a audien ei). după principiul conflictului. neputând să determine opera iunile şi comportamentele indivizilor.cultural de analiză a comunicării: folosindu-se de rezultatele teoriei comunicării. Personal Influence. 1955) În 1974. în "Personal Influence". după modelul "star-system". al "condi ionării" ideologice (inducerea unui anumit set de valori. Preluând prerogativele unei "agende" a realită ii. analiza structurilor latente). ca mediatori în transmiterea de informa ii. analiza canalelor de transmisie (mijloacele tehnice). Departe de a fi negativ. prezentând o imagine distorsionată a realită ii (chiar în cazul transmisiilor directe). sub nici o forma si prin nici un mijloc. integrând cultura societă ii şi pe cea individuală într-un sistem care se auto-sus ine: Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Berelson. mass-media se orientează după ele. introduce no iunea de "ciclu socio-cultural". De exemplu. Tendin a ei naturală este să propună utopii şi idealuri intangibile. Ei au elaborat teoria celor doi paşi în comunicare (sau a "fluxului de comunicare în două trepte" (Fig. prezentând de exemplu evolu ia unui star rock ca pe un eveniment na ional. Primul caz este un semnal că mass-media se bucură de o mare putere de influen are şi persuasiune. atitudini şi opinii) şi al spectacolului. Lazarsfeld şi B. (lumea prezentată este mult mai conflictuală decât cea reală). în favoarea sus inerii unei adevărate propagande. influen a ei este mică. mass-media ca institu ie socială este slabă. analiza de con inut. mass-media ajunge să dicteze priorită ile în dezvoltarea problemelor sociale. analiza efectelor induse de mesaje: efect puternic / vs. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei 9 .Teoria celor 2 paşi în comunicare (P. creând falşi eroi. informaticii şi ale ciberneticii. Abraham Moles elaborează modelul socio . Ea poate ajunge să deturneze sensul real al evenimentelor.

iar organul privilegiat. urechea. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei 10 .auzului. dezvoltându-se într-o structură complet diferită de cultura modernă.Modelul sociocultural (Abraham Moles. Este o cultură organică. cu un puternic caracter de individualism.văzului iar mijloacele audio . apărute ca urmare a utilizării mijlocelor tehnologice. eterogenă şi caleidoscopică. fa ă de ceea ce se întâmplă în centrele urbane). sub nici o forma si prin nici un mijloc.tribală. El delimitează trei etape în cultura umanită ii: 1. al ii nu). propunând orientarea diferen iată a mesajului. care foloseşte ca mijloc principal de comunicare vorbirea şi ca organ privilegiat. "Cultura vizuală" este mecanizată şi fragmentată (unii au acces la tipărituri.media. cultura orală . Astfel.care predomină în epoca pe care el o denumeşte "Galaxia Gutenberg".E LE M EN TE D E T EOR I E A C OM U N I C Â R II micro-mediu creatorul de mesaje mass-media via a cotidiană a maselor Figura 4 . Mijlocul principal de comunicare este imprimatul. centralism şi ra ionalism dogmatic (pentru că văzul acaparează şi anesteziază celelalte sim uri). spune McLuhan. în "Galaxia Gutenberg" reduce teoria lui Lasswell la 2 termeni: ce se spune şi cine spune? considerând că aspectele economice. numai natura mijloacelor de comunicare este diferită. televiziunea şi cinematograful se adresează cu precădere văzului şi auzului. valorile puse în circula ie se reîntorc la creatori. Marshall McLuhan. Con inutul comunicării este acelaşi în toate societă ile.culturale cu viteze diferite . presa scrisă . în care comunicarea este directă. cultura vizuală . 1974) Opera creatorilor de mesaje circulă într-un anumit micro-climat. ochiul. Meritul acestui model stă în faptul că stabileşte o rela ie clară între producătorul şi consumatorul de mesaje şi o corela ie între orizontul de via ă şi orizontul cultural (semnalând existen a unei dinamici socio . prin intermediul atitudinilor şi al comportamentelor difuzate prin mass . În 1967. Sociodinamica culturii. în func ie de nivelul cultural al receptorilor.de ex. 2. circula ia ideilor într-un sat. mitică. Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. nemijlocită. sociologice şi psihologice ale comunicării provin dintr-o serie de modificări senzoriale.

Fenomenul de redefinire a puterii. "părintele" lingvisticii. este puterea de cea mai înaltă calitate: ea convinge. Analiza de frecven ă Metodă de cercetare şi evaluare a con inutului mesajului. Deşi privilegiază nejustificat televiziunea ca limbaj al "erei Marconi". Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. exprimată într-un mesaj verbal sau scris (cuvinte. care marchează apari ia unui nou tip de "civiliza ie tribală". Alvin T ffler identifică trei surse fundamentale ale puterii sociale: Violen a ("Spada"). forme audiovizuale). pentru prima dată."Era Marconi". Omenirea s-a transformat intr-un "sat mondial". 5 Alvin T ffler. inten ional sau neinten ional. au adus o contribu ie fundamentală la dezvoltarea comunicării. Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. metodă de cercetare elaborată în scopul studierii informa iei ce se prezintă sub formă calitativă. convinge şi transformă) şi este extensibilă la infinit. expresii. apărut în ultimul deceniu ca urmare a destrămării blocului comunist. cultura audio . din ce în ce mai accesibilă celor slabi şi săraci. populată de "culegătorii sau vânzătorii de informa ii". Alvin T ffler reconfigurează problema comunicării. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei 11 . "Noul sistem de a crea avere nu se mai bazează pe muşchi. ea reprezintă cea mai democratică sursă de putere. dominată de echilibrul dintre cele două sim uri: văzul şi auzul. cu o cultură globală. insistând asupra rolului covârşitor al cunoaşterii. sub nici o forma si prin nici un mijloc. o şansă pentru ca în secolul XXI să asistăm. din punct de vedere al informa iei. membru al Cercului de la Praga şi unul dintre fondatorii curentului structuralist în lingvistică. sincretică şi instantanee. care au fost dintotdeauna proprietatea celor puternici şi boga i.shift. Şi Violen a şi Avu ia depind de Cunoaştere: armamentul modern se bazează pe componente electronice bogate în informa ie iar o economie avansată nu poate func iona fără computere. Deplasând accentul de pe mijloacele de comunicare pe informa ie.1982).. Avu ia ("Giuvaierul") şi Cunoaşterea ("Oglinda") şi le ierarhizează: Violen a este un tip de putere de calitate inferioară. la transferarea conflictelor de pe câmpul de luptă în sfera ideilor pure.E LE M EN TE D E T EOR I E A C OM U N I C Â R II 3. forme grafice. Buc. Comment [MM4]: 1 Roman Jakobson (1896 .ea "oferă recompense fin gradate" dar este finită. este eficientă (pedepseşte şi răsplăteşte. Rela ia dintre cunoaştere şi putere evoluează tot mai mult ca o rela ie cauzală. în care prima ac ionează asupra celeilalte. Cunoaşterea.ului" ("transferului de putere") "care ne aşteaptă şi ne explică de ce lupta pentru controlul cunoaşterii şi al mijloacelor de comunicare se încinge in toată lumea". integrând-o în fenomenul social global şi subliniind corela ia dintre noile limbaje de comunicare şi modalită ile de percepere a lumii. cunoaşterea (informa ia) devine. ca şi ale lui Ferdinand de Saussure. Powershift ("Puterea în mişcare"). Lucrările sale. pentru că guvernează rezisten a şi este absolut inflexibilă (nu poate fi folosită decât pentru a pedepsi). Antet. Privită astfel.vizuală . afectează în acelaşi timp indivizii şi na iunile. meritul contribu iei lui McLuhan la cercetarea comunicării de masă stă în eviden ierea dimensiunilor ei antropologice. ci pe creier. Gra ie tehnicilor sofisticate de comunicare unificarea genului uman. lingvist american de origine rusă. intensificând-o sau suprimând-o. în condi iile dezintegrării întregului sistem global de putere5. Spre deosebire de for ă şi de avu ie. Ea este "cheia power . Avu ia este o putere de calitate medie . 1995. Ed. în schimb. gra ie tehnicilor de comunicare în masă. a devenit posibilă.

Categoriile izvorăsc din însuşi mesajul analizat. Eşantionarea . sub nici o forma si prin nici un mijloc. în cazul unui volum mare de mesaje provenite de la unul/mai mul i comunicatori şi destinate aceluiaşi receptor (de exemplu: analiza mesajelor de propagandă). articole. Există două căi de elaborare: a) normativă . şi sunt cuvinte sau expresii-cheie prezente în unită ile de înregistrare (cuvinte.) Măsurarea . paragrafe. Analiza şi interpretarea rezultatelor 12 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Etapele analizei 1. fraze. monitorizarea presei pentru determinarea <<agendei>> opiniei publice).E LE M EN TE D E T EOR I E A C OM U N I C Â R II instrument folosit pentru determinarea: ♦ con inutului informa iei. Categoriile se referă la: fapte (certe/incerte) comentarii (personale/reproduse) tipuri de judecă i atitudini 5. 2.selectarea documentelor care urmează să fie studiate (sincronic/diacronic). în func ie de obiectivele urmărite. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .se elaborează un set de indicatori. 3. Se stabilesc în func ie de scopul urmărit. 6.atribuirea de valori fiecărei categorii identificate în cadrul unită ii de înregistrare.circumscrierea universului cercetării. ♦ câmpului de interese ale comunicatorului (de exemplu. ♦ concentrării informa iei . b) exploratorie .elementele care permit determinarea con inutului mesajului.pentru determinarea categoriilor de analiză. etc. Lectura documentelor .prin măsurarea frecven ei de apari ie şi a spa iului consacrat unui anumit subiect. avându-se în vedere confruntarea acestui sistem de categorii cu informa ia din mesaj/document/material audiovizual. Elaborarea categoriilor (a unită ilor de analiză) . 4.nu există un model anterior. Selec ia documentelor . capitole.

Confusion. C. Bucureşti.L. Bucureşti. public. Opinia publică. Paris. Philosophie de la communication * Paul Watzlawick. UNESCO. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Bucureşti. 1978 ***Communicarea de masă şi spa iul public în perioada de tranzi ie. La réalité de la réalité. communication. Bucureşti. 1993 * Dominique Maingueneau.Bryson. 1948 * Abraham Moles. Sociologie generală ("Mass-media şi cultura de masă"). Structure et fonction de la communication dans la société. La communication (Les dictionnaires du savoir moderne). La communication (Les dictionaires du savoir moderne. Editura Ştiin ifică şi Enciclopedică. Academia Română. 1968 *Jurgen. Bucureşti. Paris. 1983 * Ioan Drăgan. 1980 * Haralambie Culea. Merton.P. Institutul de Sociologie. 1973 * Pavel Câmpeanu . Zeltman. Lazarsfeld. Initiation aux méthodes de l'analyse du discours. C.F.E. P. Bucureşti 1979 Radio. Cunoaştere şi Comunicare.K.E. Editura Politică.Oamenii şi televiziunea.Lasswell. Al treilea val. Editura Ştiin ifică.P. C. 1994 * René Scherer. 1971) * H. 1993 ***The Communication Free. în Sociologie de l`information-Textes fondamentaux. Mass Communication: Popular Taste and Organised Social Action în L. 1976 * R. televiziune. Bucureşti. comunicarea de masă şi propaganda..L. Paris. 1984 13 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Editura Politică. Aarper. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .D. 1983 * Alvin Töffler. C. désinformation. N.E LE M EN TE D E T EOR I E A C OM U N I C Â R II Bibliografie * Abraham Moles. Cunoaşterea inutilă. The Communication on Ideas. 1971 * Jean-François Revel.Y. Zeltman. sub nici o forma si prin nici un mijloc. Paris.

Interac iunea interpersonală este un fenomen de reciprocitate dinamică.a cedat teren în favoarea celei rela ionale. însuşiri şi stări psihice interne (linia interpretării proustiene sau freudiene) .deci a interac iunii. a deplasat accentul de pe studierea persoanei ca entitate de sine stătătoare.uri repetate şi mecanisme retroactive. o ştiin ă al cărei câmp a început să se definească de-abia în sec. Perspectiva "substan ialistică" . indivizii se îndreaptă unul spre altul. înarma i cu un ansamblu de ipoteze cu privire la felul în care îi evaluează pe ceilal i şi sunt evalua i la rândul lor. angajate într-un proces de comunicare. ajustându-şi comportamentul în func ie de reac ia acestuia. etc.pe studierea ei ca fiin ă socială. cât şi a influen ei pe care persoana o suportă din partea celorlal i . În procesul interac iunii. atât a ac iunii personale asupra altora. preferin ele. Ea este formată dintr-o suită de comportamente a două sau mai multe persoane. care îşi propune să determine cum se comportă omul confruntat cu anumite rela ii sociale.formã fundamentalã a interactiunii interpersonale Psihologia socială. etc.care căuta un răspuns la întrebarea "Ce este omul?" .C O M U N I CA R E A . motiva iile. limitând aria cercetării la ansamblul de procese. ce implică feed back . Această nouă perspectivă implică urmărirea. rela ii şi roluri sociale.F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE Comunicarea . angajată în re eaua de status-uri. despre atitudinile lor. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . în care fiecare se adaptează la celălat. astfel încât este chemat să răspundă unei situa ii la care el însuşi a contribuit. sub nici o forma si prin nici un mijloc. 14 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL.). Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Procesul de adaptare parcurge diverse faze.) individuale. Interac iunea se realizează prin intermediul a patru categorii de elemente: particularită ile fizice şi psihice (trebuin ele. Reciprocitatea adaptării este o urmare a faptului că fiecare percepe şi este perceput în mod simultan. XX. percep ia fiecăruia asupra celorlal i indivizi (imaginea pe care o are fiecare despre ceilal i. de la simpla remarcare a celorlal i şi perceperea comportamentului lor până la un grad înalt de sincronizare.

În acest caz intervine un proces de negociere. sporindu-i securitatea emo ională. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . cu cât gradul de incertitudine este mai redus (prin reducerea numărului obiectelor de referin ă posibile şi a numărului de caracteristici posibile). care suportă pasiv influen a omului (rela ie unilaterală. pe lângă dimensiunea afectivă (atrac ie/repulsie). 2. condi ia obligatorie pentru succesul ac iunii de codificare/decodificare este coresponden a directă dintre cele două sisteme de simboluri (al emi ătorului şi al receptorului). Eficien a lor este cu atât mai mare. Toate aceste caracteristici duc la concluzia că rela ia interpersonală se construieşte. obiectul de referin ă ) şi a caracterisiticilor lui. În func ie de formele de influen are reciprocă.se produce cînd interesele şi orientările participan ilor la interac iune sunt diferite şi divergente. menit să reducă divergen ele de orientare şi să sporească gradul de cuplare a ac iunilor individuale. Având în vedere caracterul simbolic al mesajului. Ea poate lua forma competi iei (când numai unul dintre parteneri îşi realizează scopurile) sau a conflictului (când divergen a dintre interesele. se disting trei forme de interac iune: 1. al cărui scop este atragerea aten iei receptorului asupra unui anumit subiect (referentul. dintr-o esătură de percep ii. Interac iunea poate fi definită prin opozi ie cu alte tipuri de rela ii: de ex. acomodarea . În procesul de cooperare o persoană o solicită pe alta să-i ofere răspunsuri încurajatoare pentru propria-i ac iune.F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE modul în care este perceput de ceilal i şi percep ia pe care crede că o au ceilal i despre el. Mesajele se disting după criteriul informa ie / incertitudine.este interac iunea care rezultă din modificarea sau ajustarea ac iunilor.care se produce atunci când interesele şi orientările ac iunilor individuale sunt similare sau comune. rămâne asimetrică pentru că se limitează la nivelul perceptiv şi comportamental).. noncomplementară) sau rela ia dintre om şi animal (care deşi presupune o reciprocitate. scopurile sau op iunile păr ilor este ireconciliabilă). opozi ia . sub nici o forma si prin nici un mijloc. acte simpatetice şi acte de comunicare. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Ea ac ionează prin intermediul mesajului. contextul situa ional (social). în vederea creşterii gradului lor de compatibilitate. cooperarea . 3. Ea apare atunci când realizarea unui anumit scop necesită efortul comun a doi sau mai mul i agen i (indivizi). Componentele comunicãrii interpersonale Comunicarea este principala formă a interac iunii psiho-sociale. rela ia cu obiectele fizice. 15 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. implicită sau explicită. asimetrică.C O M U N I CA R E A .

în interiorul grupului se formează norme cognitive. de reproducere psiho . formată din ansamblul semnifica iilor asemănătoare. "concep ie despre lume şi via ă").C O M U N I CA R E A . sub influen a cărora indivizii înva ă că anumite evenimente sunt indici ai anumitor stări de lucruri.motorie a comportamentelor. Specialiştii vorbesc despre o anumită "nevoie a distribuirii egale a informa iei". Bucureşti. sub nici o forma si prin nici un mijloc. urmând a fi întărite cele care atrag recompense şi eliminate cele evaluate negativ şi sanc ionate6. Babel. prin care comportamentele observate sunt codificate sub forma reprezentărilor senzoriale sau verbale . pe care emi ătorul şi receptorul le atribuie diferitelor simboluri (cuvinte. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . Dic ionar de sociologie. Prin "învă are socială" se în elege un proces de asimilare a experien ei concentrate în norme. reprezentări. 16 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL.F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE Nu toate interac iunile interpersonale se bazează pe transmiterea către receptor a unui mesaj codificat (ceea ce se numeşte comunicare inten ională). valori şi roluri sociale. p. care permite un anumit grad de certitudine că mesajul a fost transmis sau receptat în mod corect. Se naşte o semantică comună. b) motiva ia alegerii unui anumit receptor: există două situa ii: 6 V. politică sau profesională. Învă area socială implică patru tipuri de procese: de aten ionare. Fenomene psihologice care însotesc comunicarea Din punctul de vedere al emi ătorului: a) motiva ia transmiterii mesajului: acesta poate fi util emi ătorului sau receptorului. Cu cât asemănarea este mai mare. 1993. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. în atitudini şi modele de comportare morală. prin care observatorul identifică anumite comportamente ca modele de imitat. Importan a învă ării sociale pentru comunicarea interpersonală stă în faptul că ea asigură existen a unui cod comun. Se întâmplă ca mesaje comunicate neinten ional să fie recep ionate cu o mare precizie. în cadrul grupurilor sau al comunită ilor. care se naşte în cursul convie uirii.). culturală.verbalizarea sau codificarea simbolică a comportamentelor se poate dovedi foarte eficientă în ghidarea inita iei. percep ii. Astfel.ca în cazul comunicării non-verbale. fapt care se datorează unui proces anterior de învă are socială. cu atât transferul va fi mai rapid. mai complet şi mai exact. Uneori este suficientă simpla percepere a celuilalt . de stocare. datorită caracterului lor puternic evocator.321. Ed. convingeri şi valori care împreună determină o anumită weltanschaaung. gesturi etc. atitudini. Transferul de semnifica ii între doi indivizi depinde foarte mult de gradul de asemănare dintre structurile lor cognitive (sistemul de experien e. realizate sau practicate în contextul rela iilor interpersonale sau la scară macro-socială .

formulării lui în aşa fel încât să poate fi în eles cu uşurin ă. rolurile de emi ător şi receptor sunt complementare şi inter-schimbabile. fie informa ia nu are nici un raport cu informa iile anterioare şi atunci încorporarea ei depinde în mare măsură de structura şi expresivitatea mesajului (cazul informa iilor difuzate prin mass-media). caz în care informa ia va fi asimilată.iar aici pot apărea următoarele situa ii: fie informa ia primită vine să întărească atitudinea anterioară (şi în acest caz ea va fi încorporată în mod firesc. de exemplu. sub nici o forma si prin nici un mijloc. în func ie de stocul de informa ie de care dispune. dar cu pre ul unei reorganizări drastice a întregii "paradigme culturale" a receptorului). Recep ionarea şi în elegerea mesajului constă deci în alegerea unei variante.astfel spus. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. atitudinală şi comportamentală . şi în acest caz ea va fi fie respinsă. comunicarea duce la uniformizarea cognitivă. fie încorporată. distingem între: 17 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. fie informa ia pune în pericol fondul de informa ie preexistent (pentru că asimilarea ei implică reorganizarea acestui fond. când receptorii sunt copii de anumite grupe de vârstă . fie emi ătorul este greu de apreciat.şi atunci apare problema alegerii mesajului.F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE mesajul este predestinat .cazul învă ământului. c) Atitudinea receptorului fa ă de emi ător: fie emi ătorul este considerat demn de încredere. Prelungită în timp. În cursul comunicării interpersonale. concretizându-se în forme de comportament motivate psihologic. Această alegere este influen ată de următorii factori: a) con inutul mesajului b) atitudinea receptorului fa ă de obiectul de referin ă (con inutul mesajului) . Formele comunicării Dacă alegem drept criteriu al clasificării numărul persoanelor implicate. fie emi ătorul nu este considerat demn de importan a informa iei pe care o transmite.şi aici apare problema alegerii receptorului .C O M U N I CA R E A . partenerii de dialog se influen ează reciproc. din mai multe semnifica ii posibile. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .sau receptorul este predestinat . în direc ia men inerii uniformită ii. cu timpul. şi atunci informa ia va fi verificată pe alte căi sau va fi integrată sau respinsă în mod tacit. Din punctul de vedere al receptorului: el selectează informa ia transmisă şi o asociază cu altele. uneori chiar şi cu pre ul schimbării atitudinii anterioare. în func ie de atitudinea anterioară a receptorului sau de alte informa ii pe care acesta le va primi ulterior. contribuind la men inerea echilibrului psihic). şi atunci ea va fi respinsă.

persoana atrage aten ia asupra sa. în vederea coordonării conduitei unui individ (sau grup) cu conduita altor indivizi (sau grupuri).F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE comunicarea interpersonală şi comunicarea în masă.). atitudinilor şi opiniilor) persuasivă (de convingere) reglatorie Din punctul de vedere al psihologiei sociale. în elegând prin aceasta că abordarea unor anumite teme este reglată de jocul obliga iilor. instituirea unei rela ii interpersonale etc.). Prin intermediul limbajului verbal. proclama ia. • ocazii corespunzătoare acestor forme (evenimente politice.exclama ia "Hei rup!" sau indica iile regizorale la montarea unui spectacol). la rândul ei. îndeplinind în acelaşi timp func iile: cognitivă (de cunoaştere) comunicativă (de comunicare cu ceilal i) expresivă (de exprimare a sentimentelor.de ex. sub nici o forma si prin nici un mijloc. influen e din partea celorlal i. • o anumită distribu ie a rolurilor în procesul de comunicare (care depinde de status-ul social al partenerilor) şi • o gamă întreagă de situa ii tematice.stabile şi recunoscute din punct de vedere social (discursul. Se poate vorbi despre existen a a două categorii de comunicare verbală: a) comunicarea verbală simplă . convingerilor. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . se impune distinc ia între: comunicarea verbală şi comunicarea non-verbală Comunicarea verbalã Comunicarea verbală se desfăşoară prin intermediul limbilor naturale.C O M U N I CA R E A . tabuurilor şi convenien elor sociale . Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. selectarea subiectelor de conversa ie şi a toasturilor la o masă festivă).. care comportă: • forme . precum şi cu anumi i factori social externi (de ex. În cazul când criteriul se referă la instrumentul cu ajutorul căruia se codifică informa ia şi se transmite mesajul. Comunicarea simplă 18 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. conversa ia etc. care constituie cel mai complex limbaj.constând în transmiterea anumitor informa ii. se impune. influen ează şi primeşte. limbajul verbal este o activitate institu ionalizată.

a purta o insignă. a semna o petti ie sau un manifest. care şi personală a şi socială a actului împinge individul într-o anumită direc ie. În acest caz informa ia transmisă are în vedere formarea unui sistem de principii şi atitudini ale receptorului sau schimbarea sistemului deja existent. Diagnosticarea atitudinilor se face pornind de la opiniile exprimate. un fapt sau un eveniment etc.C O M U N I CA R E A . toate. o brasardă sau o uniformă. judecata şi comportamentul. ele formează însuşirile caracteriale ale unei persoane. în elegând prin opinie un enun care exprimă op iunea / luarea de pozi ie / modalitatea personală de a răspunde sau reac iona cognitiv şi afectiv. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Totuşi. b) comunicarea persuasivă . expresia unor opinii. ci să transmită o informa ie primară (de ex.cauza ra ională . Există trei categorii de determinan i ai atitudinilor latente: A.trebuie să facem distinc ia între: mobil motiv motiva ie . Comunicarea persuasivã Atitudinile personale reprezintă o combina ie de elemente afective. care direc ionează şi motivează comportamentul propriu şi evaluează comportamentul celorlal i.o tendin ă inconştientă şi constantă. Se consideră în general că opinia (cea veritabilă. sub nici o forma si prin nici un mijloc. Mimica. persoană. de multe ori ea nu se exprimă prin intermediul discursului.cauza afectivă . fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . fa ă de o problemă. nu cea de circumstan ă) reprezintă vebalizarea unor atitudini latente. a lipi un afiş sau a-l smulge) sunt. unui anumit act orientându-i activitatea în vederea ob inerii unor satisfac ii 19 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. a-şi face cruce.. Factorii personali a) motiva iile . semnele şi semnalele interpersonale. Atitudinea latentă este tot ceea ce orientează aprioric percep ia. Când ating un grad înalt de stabilitate. "Şase!" sau "Astăzi se dau bursele". ac iunile sau "urmele" lăsate de ac iuni sau gesturi (de ex. cognitive şi conative. a participa la o manifesta ie.al cărei scop este convingerea interlocutorului sau interlocutorilor. a avea un carnet de partid. a ridica pumnul.F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE nu îşi propune să influen eze psihicul şi conduita partenerilor.

sclavajul.C O M U N I CA R E A . războiul) via a (prin opozi ie cu moartea şi toate formele ei: mizeria. Există o "listă". egoismul. satisfacerea aspira iilor umane fundamentale (care urmează valorile socio . de categorii de motiva ii. în urma destinderii ob inute. "nevoie". fericire. 3. plenitudine. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . uşurare). plăcere. "aspira ie" etc. boala.) solidaritatea umană (prin opozi ie cu primatul interselor personale. 6. în 1949 psihologul T. modul în care trăim.) libertatea (prin opozi ie cu agresiunea. În acelaşi timp. sentimentele de curiozitate. care cuprinde: satisfacerea instinctelor: 1. teroarea) dreptatea (prin opozi ie cu nedreptatea. sub nici o forma si prin nici un mijloc.morale ideale): 5. împlinire sunt şi ele motiva ii. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. De exemplu. intoleran ă şi agresivitate . 20 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. tradi iile. suferin a. nevoia de activitate. Adorno a definit personalitatea autoritară prin următoarele trăsături: acceptare şi supunere necritică fa ă de o persoană. 8. securitatea şi pacea (prin opozi ie cu nesiguran a. agresivitatea şi nevoia de putere solidaritatea cu grupul (conformitatea) apărarea "teritoriului" şi averii personale.F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE Poate deveni motiva ie orice determinant al conduitei umane. minciuna. 4. caracteristicile personalită ii. ac ionăm şi reac ionăm. fie fa ă de normele. frica. general acceptată. care urmăreşte satisfacerea unei trebuin e resim ite ca o stare de tensiune. sacrificarea inten ionată de făpturi omeneşti. "poftă". trădarea etc. 7. stereotipurile grupului din care face parte sau la care se raportează. tortura etc. exploatarea. (sentimentul de satisfac ie. starea de tensiune se exprimă prin "lipsă". satisfacerea nevoilor/trebuin elor primare: hrănirea sexualitatea sentimentul de siguran ă 2. rigiditate mentală. La nivelul conştiin ei. indiferen a fa ă de soarta umanită ii). 9.sunt constantele. deci nevoia de reducere a stării de tensiune nu este singurul mecanism determinant.tendin a de a-i condamna violent şi de a-i pedepsi pe cei care încalcă normele şi valorile pe care persoana respectivă le acceptă. impermeabilitate la îndoiala de sine. Această tensiune scade provizoriu. "dorin ă". b) trăsăturile de personalitate .

În elegerea este insuficientă pentru realizarea acelor muta ii profunde pe care le presupune schimbarea atitudinilor. atitudini şi opinii . agresivitatea fa ă de grupurile străine şi marginale. pe care conştiin a încearcă să o evite. c) starea emo ională a momentului . vârsta. tehnicile de persuasiune urmăresc să deplaseze registrul comunicării dinspre logică spre emo ie . Când un apel declanşează o experien ă emo ională. Prin compara ie cu emo ia. decât inteligen ei. 1949 21 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. la al ii. a credin ei într-o "cauză". exterioare sau chiar refuzate. d) obişnuin ele şi experien a câştigată . pentru că orice schimbare de opinie şi atitudine cere "reajustarea" sistemului de valori.este tributară: 7 T. tendin a la xenofobie.C O M U N I CA R E A . opinii şi credin e care până atunci erau resim ite ca străine. Marile succese ale comunicării persuasive se înregistrează când ea se adresează mai mult sufletului. comportament etc. empatia şi emo ia împărtăşită sunt cheile pentru a convinge. sub nici o forma si prin nici un mijloc.pentru că "emo ia" este.for a obişnuin ei este un factor puternic de determinare a atitudinii latente şi unul din elementele principale ale rezisten ei la schimbare. o experien ă dureroasă. The Authoritarian Personality. suspendarea mai mult sau mai pu in durabilă a reflexiei critice şi a capacită ii de a "ra iona".care este o traumă. Din acest motiv. înainte de toate. Obişnuin a este înrudită cu: deforma ia profesională toate situa iile existen ei sunt privite prin prisma activită ii profesionale rutina toate situa iile profesionale sunt tratate ca nişte automatisme condi ionarea ("dresajul") "fixarea". Identificarea. în orice domenii. Forma cea mai înaltă a comunicării persuasive este cea bazată pe inspira ie care la unii ia forma unei experien e religioase. Adorno. a realizat cea mai convingătoare forma de persuasiune (de ex. ca răspuns la un stimul declanşator. a unei anumite reac ii (fie prin repetare.ea face să crească considerabil sugestibilitatea la idei. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei ..) anihilează spiritul critic şi spontaneitatea şi le înlocuieşte cu un automatism. e) imaginea despre sine şi nivelul aspira iilor . fie prin recompensarea "reac iilor bune"). credin e. Repetarea neîncetată a acestei reac ii (formulă. la un individ. faptele şi logica sunt slabe ca metode de persuasiune. boala şi chiar moartea).F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE centrarea puternică pe grupul de apartenen ă. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. predispozi ia spre atitudini şi opinii conservatoare şi categorice7. inducerea credin ei că po i învinge for ele destinului. slogan.

religios sau politic etc. un grup etnic. 22 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL.orice grup îşi creează un sistem de obişnuin e. valori şi limbaj le-am asimilat şi în func ie de care trăim şi ac ionăm grupul de referin ă . pe care membrii lui şi le însuşesc . Comment [MM5]: î B.culturali a) influen ele de grup .F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE modului în care ne percepem situa ia în re eaua rela iilor intepersonale.fie că este vorba de o familie. în marea lor majoritate. ale cărui norme. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. În cazul determinării atitudinilor latente prin intermediul interac iunii de grup. simboluri. Cu cât distan a dintre acestea este mai mare (ele pot fi chiar într-o rela ie de opozi ie sau de conflict ireconciliabil). e) "principiile personale" .grupul social din care facem parte (la un moment dat). Factorii interpersonali.patologice. modele şi punct de referin ă pentru judecă ile. de grup şi socio . care s-au fixat.C O M U N I CA R E A . prejudecă i sau credin e care ajung uneori să perturbe puternic adaptarea la realitatea prezentului. experien ele noastre trecute. norme şi limbaj ne servesc drept criterii. Orice subiect uman este predispus să perceapă şi să judece datele realită ii şi informa iile primite în func ie de imaginea despre sine şi de nivelul său de aspira ie. un cod sau un limbaj propriu. Ele se referă la: rela ia cu ceilal i educa ia copiilor rolul bărbatului şi al femeii virtu ile anumitor alimente organizarea vie ii cotidiene etc. cu atât mai puternic va fi conflictul interior care se dezvoltă în conştiin a persoanei. atitudinilor noastre existen iale profunde: modului în care ne percepem propriul trup. "modelele" care au marcat afectivitatea şi universul existen ial. părerii pe care o avem despre imaginea pe care o au al ii despre noi. Influen ele de grup se manifestă prin: presiunea de conformitate (grupul exercită o serie de presiuni pentru a determina individul să se "conformeze" modelelor comportamentale şi de judecată ale grupului). declanşând un lan de reac ii psiho . sub nici o forma si prin nici un mijloc. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . opiniile şi obiectivele personale Grupul de apartenen ă poate fi sau nu grupul de referin ă.experien ele personale. concep ia despre lume şi via ă a unei persoane. Ele au o origine afectivă şi arhaică (datând din anii copilăriei) şi devin. este foarte important să facem distinc ia între: grupul de apartenen ă . norme şi valori. starea noastră fizică şi mentală.grupul ale cărui valori. s-au generalizat şi se exprimă sub forma " principiilor personale" prezentate drept adevăruri indiscutabile şi regulatori inflexibili ai conduitei.

economică din care face parte individul. d) factorii socio . tendin ele şi ideile dominante într-o anumită epocă istorică sau într-un anumit moment al vie ii colective ("stângismul" intelectualilor occidentali. chipul. La fel. determinând comportamentul individului în măsura în care îl predispune la sesizarea unui anumit aspect in defavoarea altuia."epidemiile mentale". apartenen a lui la un alt grup: hainele. semnul care permite identificarea "celuilalt". fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . e) ideile şi sentimentele care domină momentul socio .este legată de aspira iile personale . Stereotipul con ine în sine însuşi stimulul specific. sub nici o forma si prin nici un mijloc. habitatul (condi iile. veniturile personale şi familiale.atitudinile latente pot fi determinate de influen a unor persoane cărora le acordăm credit. Luările de pozitie anterioare.un tribun.configura ia psihologică sau profilul psihic pe care un grup îl consideră normă (regulă). c) influen a anumitor persoane .nivelul de via ă. simpatia şi antipatia interpersonale predispun la adoptarea sau respingerea unor opinii emise.credin ele legate de caracteristicile psihologice şi comportamentale ale unor categorii de indivizi. accentul.) C. b) statutul şi rolul social al individului (pozi ia recunoscută în cadrul grupului sau în societate). perceperea realită ii poate fi deformată de interesele grupului de apartenen ă. vecinii) etc. etnice. un profet) care iau o anumită pozi ie pot determina o predispozi ie individuală pentru adoptarea unei anumite opinii. profesia. în func ie de valorizările manifestate de grup. un predicator. gesturile. accesele de antisemitism de-a lungul istoriei etc. imagini-şablon care nu se bazează pe observarea directă a fenomenelor. mai ales al celor francezi.istoric . de modul în care sunt percepute propria pozi ie în grup şi părerile şi sentimentele celorlal i despre noi. sentimentele. încredere. autoritate sau valoare personală. cartea de vizită. personalitatea de bază . Stereotipul este o judecată de valoare care nu este produsul unei opera ii intelectuale. ci pe o evaluare arbitrară. grupuri sociale (de sex. vârstă. fixate în clişee. un erou. O personalitate prestigioasă (un în elept. 23 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. imaginea despre sine .C O M U N I CA R E A . Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. mişcările anticomuniste în lan din estul Europei. La fel. cartierul. informa iile prealabile şi sistemul de opinii deja constituit a) nivelul anterior de informare. Ele ac ionează ca factori de determinare a atitudinilor latente. Sentimentul de apartenen ă la un grup valorizează sau devalorizează imaginea de sine. primele cuvinte etc. ci este câştigată ca urmare a apartenen ei la un grup (de multe ori el exprimă sentimentele unui grup fa ă de celelalte grupuri). religioase). cunoaştere sau competen ă b) influen a "prevenirii" şi a informa iilor prealabile . clasa socio . un sfânt sau un conducător care încarnează valorile şi miturile grupului) sau una charismatică (al cărei farmec şi iradiere personală îi o mare putere de sugestie şi convingere.economici .dacă am fost preveni i că interlocutorul este un escroc sau are un interes personal pentru a ne convinge.F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE stereotipurile . influen ând percep iile şi reac iile. prin intensitatea rela iei afective pe care o induce .

Aceasta este o tehnică-cheie folosită pentru demoralizarea grupurilor adverse. Persuasiunea se poate realiza şi prin schimbarea semnifica iei unui dat perceptiv sau informa ional. Librairies Techniques. 1969.bumerang: cu cât presiunea este mai mare.ele îl angajează pe autor şi intervin asupra atitudinilor mai mult decât o opinie emisă. un grad puternic de sistematizare a opiniilor şi rezisten a la presiunea inten ională (efectul . sub nici o forma si prin nici un mijloc. for a obişnuin ei. Ea trebuie să înfrângă rezisten a tradi iei şi a prejudecă ilor şi rezisten a individuală (exprimată prin refuzul de a recunoaşte că ai greşit. care urmăresc schimbarea opiniilor. până atunci necunoscute8. Les seminaires de Roger Mucchielli. trebuie să ină seama de o serie de factori. Paşii care se parcurg în acest caz încep de la descoperirea greşelii sau a minciunii. 24 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. fie prin deduc ie logică. teama de schimbare.) în vederea elaborării noilor certitudinii şi faza finală. pornind de la opiniile anterioare. Opinions et changement d'opinion. 8 Pentru o informare mai completă asupra tehnicilor de schimbare a opiniilor. "demascare". Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. continuă cu asocierea între opinia care trebuie schimbată şi o imagine încărcată negativ şi se încheie cu implantarea unei noi certitudini. exploatarea semnifica iei ambigue a unor fapte etc. prin distrugerea încrederii în lideri (prin denun . calomnie. credin elor etc. a convingerilor şi comportamentelor. d) influen a ac iunilor efectuate în trecut . care urmăreşte schimbarea opiniilor. Paris.C O M U N I CA R E A . Această preten ie de consecven ă este exploatată cu mult succes de tehnicile de propagandă şi publicitate. argumente etc.ele condi ionează atitudinile latente fa ă de obiectul actual al opiniei. teama de schimbare şi greutatea obişnuin elor câştigate. fie ca urmare a unor asocia ii de idei. de sistematizare a noilor opinii. Urmează punerea sub semnul întrebării a fundamentului convingerilor. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .. v. atitudinilor.F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE opinia noastră va fi influen ată in sens negativ.) c) influen a luărilor de pozi ie exprimate anterior . chiar dacă ac iunea sau decizia a fost efectuată/luată sub presiunea unor anumite circumstan e. argumentelor logice etc. ca for a de iner ie. presiunile (prezentarea faptelor. cu atât creşte rezisten a) şi să exploateze la maximum sugestibilitatea (permeabilitatea individuală la influen ele şi induc iile interpersonale) Strategia schimbãrii Trebuie să înceapă cu identificarea "zonelor de opinie": care sunt opiniile sistematizate şi unde se plasează "zona de acceptare" a unor fapte. fie printr-o legătură subiectivă între afectivitatea personală şi "logica" particulară a subiectului. Comunicarea persuasivă.

zis. mai mult ca sigur ceilal i vor crede că are ceva de câştigat. deci va fi mai pu in credibil). Factorii motiva ionali pot fi preferin e sau aversiuni câştigate prin experien e de via ă în care nevoile individuale au fost satisfăcute sau nu. argumenta ie etc. celelalte coduri folosite. cum ar face dacă ar şti că se urmăreşte să fie convins. 25 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. stimulii . COMUNICATORUL . ori dacă atitudinea este favorabilă dar opiniile emise de acesta sunt considerate greu de acceptat (sunt ilogice. în care de ine o pozi ie importantă • cunoştin ele  modul în care auditoriul îi evaluează: • inteligen a • sinceritatea  b) dacă scopul persuasiv al mesajului său este perceput sau nu (dacă lasă impresia că este hotărât să convingă.după cum am mai spus.mesajul propriu . ori să nu fie motivată să accepte ceea ce spune comunicatorul. a. În general. persuasiunea se poate realiza pe două căi: a) prin apeluri motivante . Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material.care trezesc stări emo ionale foarte puternice. personalitatea lui (puternică/slabă) dacă este sau nu un bun vorbitor (dic ie. răspunsul pe care aceasta îl dă comunicării. valori şi idealuri personale. incoerente sau incompatibile cu cele existente) . sub nici o forma si prin nici un mijloc. 2.) dacă apar ine sau nu unui grup social puternic valorizat.este persoana sau grupul perceput ca punct de plecare al comunicării. CON INUTUL COMUNICĂRII .F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE Privită din perspectiva "modelului Lasswell” (cine? ce? cui? cu ce efect?). c) atitudinea favorabilă / nefavorabilă a interlocutorului fa ă de el. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . O atitudine nefavorabilă din partea " intei" face ca aceasta ori să nu acorde credit con inutului celor spuse. Prestigiul şi credibilitatea lui depind de trei seturi de factori: 1. atitudini şi credin e transmise din copilărie. comunicarea persuasivă se realizează prin intermediul a 4 factori: comunicatorul .cel care transmite mesajul.C O M U N I CA R E A . pentru că interlocutorul nu-şi mai pune în func iune "aparatul" mental critic şi defensiv. audien a către care se îndreaptă mesajul.să disocieze sursa de con inut: "altcineva i-a spus asta"/ sau "a vrut să spună altceva" / sau să uite pur şi simplu ceea ce s-a spus. conversa iile obişnuite sau al căror scop nu este evident sunt mult mai eficiente.

ruşinea. nevoia de securitate şi cea de a valida o judecată (a ob ine confirmarea sau infirmarea ei .sunt determinate de: a) motiva ii care in de presiunea de conformitate a grupului . furia. ac iunile sau scopurile cu care este identificat.influen a exercitată de comunicator depinde de gradul de aderen ă a individului la normele grupului de apartenen ă . audien a tinde să dezvolte o atitudine nefavorabilă nu numai fa ă de el. cu atât acesta se va arăta mai tolerant.au o mare putere motiva ională.cum sunt nevoia de a fi iubit sau respectat şi nevoia de a evita pedeapsa.nevoie afirmată din anii copilăriei). dezgustul . dacă mesajul persuasiv este prea agresiv: când un comunicator trezeşte furia sau resentimentul. În "Psihopatologia vie ii cotidiene". pentru că respectiva credin ă le uşurează neliniştea sau sentimentul de vină. Trezirea tensiunii emo ionale poate avea un efect de bumerang.frica. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Totuşi. Rezisten a la influen are depinde şi de statutul individului în cadrul grupului . b) prin organizarea argumentelor persuasive: tipul argumentelor ordinea prezentării lor PREDISPOZI IILE AUDIEN EI . permi ându-i un grad mai înalt de neconformitate. b) factori care in de personalitatea individuală: unele persoane reac ionează puternic la persuasiune.şi deci de aşteptările lui referitoare la recompensa sau pedeapsa care va urma devierii de la normă: cu cât persoana are o prezen ă şi o participare mai puternic valorizate în cadrul grupului. cele "de amenin are" au în general un impact foarte puternic. sub nici o forma si prin nici un mijloc.de aici rezisten a la comunicări care implică non-conformitatea. uneori trebuie să inem seama de faptul că membrul cel mai valorizat poate avea motiva ii de conformitate mai puternice decât ceilal i.C O M U N I CA R E A . făcând afirma ii considerate jignitoare. . în ciuda eviden ei care îi contrazice. ci şi fa ă de grupul. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei 3. pentru că stările emo ionale neplăcute . altele sunt mai rezistente.o tehnică folosită cu precădere în comunicarea de masă. Ele descriu consecin ele nefavorabile care vor rezulta din refuzul de a adopta sau a adera la recomandarea comunicatorului şi avantajele de care se va bucura dacă urmează indica iile acestuia (va evita dezaprobarea socială sau o anumită formă de pericol fizic sau de suferin ă). 26 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Baza motiva iilor de conformitate stă în nevoia de men inere a aprobării sociale şi evitarea dezaprobării. lucruri învă ate în faza de socializare. vinovă ia. Dintre apelurile emo ionale. Campaniile publicitare şi cele electorale furnizează zilnic un număr impresionant de apeluri "de amenin are" . Sigmund Freud dă multe exemple de credin e de care oamenii se aga ă. Persoanele cu mare prestigiu şi popularitate pot fi extrem de rezistente la influen ele externe care contravin normelor grupului.F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE prin intermediul recompenselor parentale .

Babel. manifestate prin: întărirea mecanismelor de apărare blocaje emo ionale tendin a de evitare.dacă va fi recompensat social. Un grad ridicat de persuabilitate9 se explică prin factori ca: inadecvarea socială inadecvare personală inhibi ii sociale timiditate lipsă de încredere în sine îngrijorarea în fa a posibilitătii ca prietenii să aibă o părere proastă despre el ♦ jenă . în elegerea şi acceptarea anxietatea nevrotică ideile obsesionale ipohondria insomnia se asociază cu un grad foarte scăzut de persuabilitate.F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE Diferen ele de persuabilitate pot proveni dintr-o capacitate cognitivă diferită (auditorul nu în elege sensul cuvintelor celuilalt) sau din alte motive. are încredere în ei. inhibi ia instinctului de agresivitate . sub nici o forma si prin nici un mijloc. Se pare că nu există nici o corela ie între inteligen ă şi sensibilitatea la persuasiune. Ed. în urma adoptării opiniei/convingerii recomandate etc. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. agresivitatea. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .persoana îi critică foarte rar pe ceilal i. p.. 1993. ca şi simptomele psihonevrotice acute. (Dic ionar de sociologie.429) 9 27 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. caracterizată prin: iritabilitate atitudini critice sau ostile fa ă de ceilal i lipsa atitudinii de respect lipsa de încredere în ceilal i etc. Buc. nu le refuză cererile. afecte depresive . când ei îl decep ionează. nu se înfurie. nu se opune manifestărilor autoritare din partea lor etc.interlocutorul este stăpânit de sentimente de melancolie. S-a constatat că persoanele cu un grad deosebit de inteligen ă tind să fie influen ate în măsură "Persuabilitatea" este un termen generic care desemnează "tendin a individuală de a fi receptiv la influen e şi a accepta schimbarea atitudinii şi a comportamentelor". nefericire sau descurajare. nu are resentimente. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ În schimb. care interferează cu aten ia.C O M U N I CA R E A .

schimbările de opinie produse de comunicarea directă sunt mai persistente decât cele produse de mass-media.verbală atrag cea mai mare parte din aten ia receptorului. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material.dacă persuasiunea a fost eficientă. respingând generalită ile sau argumentele false. aparen a fizică. În general. pentru a înlocui sau a nuan a mesajele verbale . cu atât va fi re inut mai repede). participarea activă .C O M U N I CA R E A . Coomunication and Persuasion. 4. Irving L. la acceptarea ei reală. ilogice sau irelevante (datorită abilită ii critice şi intelectuale superioare). Yale University Press. în timp ce canalul non . comunicarea verbală adjudecându-şi doar în jur de 15% din preocupările acestuia legate de descifrarea mesajului). Uitarea con inutului comunicării depinde de natura mesajului (cu cât este mai viu şi mai bogat în semnifica ii. iar percep ia . îndată ce i-o va cere situa ia. mimica. Comunicarea non . Datele experimentale arată că verbalizarea facilitează învă area con inutului informa ional al comunicării . cu timpul. persoana îşi va exprima noua opinie. Connecticut. în cazul jocului de roluri practicat în psihoterapia de grup). Când con inutul comunicării persuasive vine în conflict cu dorin ele. în "The Psychology of Interpersonal Behaviour" descrie diversele tipuri de "acte sociale" realizate în cursul comunicării inter-personale: 10 V. valorile şi motiva iile individuale. procentul de uitare intervine mai rapid (din dorin a de a evita experien a subiectivă dureroasă) decât atunci când mesajul este ne-conflictual10. de numărul repeti iilor (reten ia se îmbunătă eşte la fiecare repeti ie) de tipul de memorie şi de predispozi iile audien ei. în anumite cazuri. sub nici o forma si prin nici un mijloc. ajutându-l pe locutor să se exprime. În acest caz. că mesajele verbalizate sunt utilizate cu precădere pentru transmiterea informa iilor. Carl I Horland. Chiar dacă aceasta nu corespunde încă unei convingeri reale. exprimarea deschisă a noii opinii poate duce.verbalã Este o formă de comunicare de o importan ă cel pu in egală cu cea care se foloseşte de limbajul natural (după unii cercetătorii. canalul de transmitere este percep ia inter-personală: comunicarea devine percep ie. Harold H. Kelley. de gradul de învă are. 1963 28 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL.deci creşte şi eficien a comunicărilor persuasive. în general.se produce când cineva ajunge să-şi asume opinia / convingerea recomandată. gesturile şi celelalte forme de comunicare non . Janis.comunicare. Se consideră. New Haven.verbal este folosit pentru exprimarea atitudinii inter-personale şi. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . Michael Argyle.F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE mai mare de argumentele logice. ca şi cum i-ar apar ine (de exmplu. RĂSPUNSUL (reac ia la comunicarea persuasivă) constă în: exprimarea deschisă a noilor opinii .

Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. de ceilal i.probabil. contactul corporal se restrânge în general la folosirea mâinilor. în timp ce suedezii şi sco ienii păstrează distan ele. dar codul nescris al uzan elor sociale diferă foarte mult în diversele regiuni ale globului.60m). orientarea semnalează şi ea atitudinea inter-personală. ca şi faptul că semnalele non-verbale pot fi controlate în aceeaşi măsură ca şi cele verbale. zona intimă este cea cuprinsă între 15 .25m. stând în picioare. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . În afara contactelor agresive sau a celor care in de comportamentul sexual. care sunt mai grăitoare decât un mesaj verbal. apropierea fizică . Gradul de apropiere în cursul interac iunii inter-personale variază în func ie de cultura na ională (pentru europeni. se va aşeza la B1 .45 cm. O persoană care ocupă o pozi ie mai înaltă . Există un consens unanim că în general oamenii tind să ocupe o pozi ie cât mai apropiată de cei pe care.stând pe un podium. de exemplu. cum sunt bătutul pe spate sau strângerile de mână. cu atât distan a dintre parteneri va fi mai mică. sau pur şi simplu pentru că este mai mare de înăl ime .1. trăsăturile specifice care in de cultura fiecărui popor îşi spun cuvântul: arabii şi latino-americanii se apropie foarte mult. dacă este vorba de o competi ie sau o conversa ie va alege B3.1 Aceasta demonstrează sensibilitatea individului la semnalele emise. Există o gamă întreagă de contacte simbolice. cea personală între 45cm şi 1. tot ce depăşeşte 3. cea socială între 1. deşi ceilal i stau jos. Şi aici însă. el va face op iunea în func ie de situa ie: dacă aceasta este de cooperare.este semnificativă în special pentru manifestarea rela iilor de intimitate şi de dominare. prin analogie cu diferen a de înăl ime dintre părin i şi copii. dintr-un motiv sau altul. deseori neinten ionat. 29 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. În situa ia în care o persoană A stă la o masă.este implicată într-o rela ie de dominare . largindu-şi sau restrângânduşi aria de permisivitate în func ie de un anume sistem de simbolizare şi de practici străvechi.este cel mai interesant şi cel mai primitiv tip de comunicare non-verbală.25 şi 3.F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE contactul corporal direct . Cu cât conversa ia este mai intimă. ca în fig. A B1 B3 B2 Fig. În afara familiei. îi consideră atrăgători.60 m iar cea publică. tragere spre sine sau de indicare a direc iei. există diverse gesturi de împingere. iar B trebuie să-şi aleagă şi el un loc.C O M U N I CA R E A . sub nici o forma si prin nici un mijloc.

cu diverse grade de intensitate: de la afec iune. Alteori. Este cazul gesturilor de enumerare sau indicare a pozi iilor obiectelor în discu ie. În procesul de comunicare inter-personală. picioarele sau alte păr i ale corpului. mimica trădează o serie de emo ii plăcute sau neplăcute. de exemplu. 30 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL.tensionată sau relaxată . ştergerea fe ei cu batista . expresia fe ei. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei • • . a căror mimică are rolul de a comunica emo iile şi atitudinile. care pot fi interpretate corect sau nu de către ceilal i. iar ceilal i să stea în picioare. dar cât se poate de explicit.furia.în cazul unui fost soldat.în sensul că recompensează şi încurajează interlocutorul. sprâncenelor. Felul în care cineva îşi ine corpul semnalează starea lui emo ională . alele sunt semnale involuntare. sub nici o forma si prin nici un mijloc. de auto-acuzare sau de oboseală.reprezintă o categorie foarte specială şi îndeplinesc două func ii distincte: • de "intensificare". ridicate pe jumătate surpriza. mimica . sprâncenele ridicate complet exprimă neîncrederea. completând discursul şi îmbogă indu-l cu nuan e puternic sugestive. imaginea despre sine. Unele au drept scop comunicarea unui mesaj foarte bine definit. de exemplu. expresia facială este de cele mai multe ori un mod de manifestare a feed-back-ului . teamă sau suferin ă. să zâmbească dulce. şi de control al sincronizării vorbirii: un semn din cap reprezintă permisiunea de a vorbi mai departe. formei sau mişcării).F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE Pe de altă parte.atitudinea fa ă de cei prezen i .uimirea. Mişcarea sprâncenelor.C O M U N I CA R E A . oamenii îşi controlează expresia fe ei: pot. aparent fără nici un rost. dacă exceptăm cazul când controlul de sine este desăvârşit. există şi conven ia culturală care cere ca oamenii importan i să stea jos. cu o func ie importantă în comunicarea socială. dispre sau dezgust. reflectând rolul lui prezent sau trecut .adoptă o pozi ie diferită de a lor. chiar dacă în forul lor interior scrâşnesc din din i. Totuşi. mişcările înso esc vorbirea. • gesturile . gradul de încredere în sine şi starea lui emo ională. Anumite gesturi. Spre deosebire de animale. reprezintă un comentariu fără cuvinte. posturi prietenoase sau ostile. uşor încruntate . de nelinişte. atingerea fe ei cu mâinile. invitându-l să-şi continue "solilocviul". surpriză. • postura corpului este tot un semnal involuntar. mergând de la plăcere (col urile gurii ridicate) până la neplăcere (col urile coborâte). Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. O persoană care trece printr-o stare emotivă face o serie de mişcări difuze. fericire.constă din mişcări ale ochilor. scărpinatul. gurii etc. stă în picioare sau se aşează poartă amprenta stilului său general de comportare. • semnele făcute cu capul . până la hotărâre sau furie. încruntate . ca strângerea pumnilor.a reac iei la spusele celuilalt. mai multe asemenea mişcări rapide semnalează că ascultătorul doreşte să vorbească şi el.sunt rezultatul unor emo ii specifice: o stare de agresivitate. Mişcările gurii adaugă şi ele varii nuan e. de exemplu. în schimb. Există posturi "superioare" (sau dominatoare) şi posturi "inferioare" (sau "de supunere"). voioşie. de accentuare (emfază) sau de ilustrare (a mărimii. îşi pune picioarele pe masă etc. Modul in care cineva merge.sunt mişcările făcute cu mîinile.

agresivitatea sau curiozitatea. intona ia şi frazarea (pauzele în vorbire) .multe din aspectele ei sunt supuse controlului voluntar. afec iunea. starea lui emo ională (o persoană anxioasă vorbeşte într-un ritm rapid şi pe un ton mai ascu it.).sunt aspecte non-lingvistice ale vorbirii sau para-verbale. prietenia. aspectul părului şi al pielii. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . întregul mod de prezentare semnalează imaginea de sine a persoanei şi modul în care ar dori să fie tratată. Calitatea ei. ritmul vorbirii şi modul de articulare al sunetelor indică temperamentul vorbitorului. cu voce groasă. Înfă işarea exterioară . pentru realizarea căruia se depun eforturi constante: vestimenta ia. "caldă" sau "rece". Calitatea şi tonul vocii. nivelul de educa ie şi regiunea de provenien ă. inuta. Vocea poate fi puternică sau slabă. extrem de semnificative pentru interlocutor. gravă sau ascu ită.exprimă aten ia.C O M U N I CA R E A . una agresivă vorbeşte tare etc.F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE • • • Mişcările ochilor şi privirea . una depresivă vorbeşte încet. sub nici o forma si prin nici un mijloc. inflexiunile. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. 31 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL.

Merton. 1963 * P. Ianis. Comunicarea. 1972 * Samson William. 1968 * Ana Tucicov-Bogdan. 1965 * Allan Pease. Applications pratiques. Means of Influence. Connaissance des probleme. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . N. Berelson. Patterns of Influence. 1981 * Biel Scott.. Editura POLIMARK.Y.E. 1995 * Anatolie Chircev. Bucureşti.F OR M A F U N D A M EN T A LA A I N TE R A C TI U N I I I N T ER P ER S O N A LE Bibliografie * E. UNESCO. 1949 * Jean Stoetzel. PUF.9. 1963 * Carl I. Holt. 1995 * Jean Stoetzel.C O M U N I CA R E A . Marketing Yourself. in P. Communication and Persuasion. Academiei. Editura Tehnică.Y. Psihologia atitudinilor sociale. The People's Choiee: How the Voter Makes up His Mind in a Presidential Campaign. New York. Paris. 1973 * E. B. New Haven. Cluj. Davis. 1970. 1970 * Dic ionar de psihologie socială. Lazarsfeld. 1991 * Ralph K. Reinhard and Winston. PUF. Arta negocierilor.F. 1972 *** Psychologie de la publicité et de la propagande. Persuasive Communication.E. Political trust and social control. sub nici o forma si prin nici un mijloc. Irving L. 1941 * Enlan Heinz. Harold H. Paris.P. Hovland. vol. Paris. Stanton. Psihologia generală şi psihologia socială. Societatea "Ştiin ă şi Tehnică". Yale University Press. 1996 * Nicki Stanton. EME. cu referire specială la români. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Connecticut. Lazarsfeld and F. 1943 Traité de psychologie sociale. Limbajul trupului. N. La connaissance des opinions et des attitudes în Traité de psychologie appliqée. Coomunication Research 1948-1949. La modification des attitudes. Kelley. Ed.. The Behavioural Persuasion in Politics.Grandet. P. London. Bettinghouse. PUF. 32 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. 1960 * Dorothy Leeds. Théorie des opinions. Harpers.

Language and Culture. principiile morale. ca şi antropologii europeni . constituie societatea umană.F. credin e. dreptul. psiholog şi antropolog american.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E Cultura de organizatie Notiunea de "culturã" din perspectivã antropologicã În 1871. din punct de vedere psihologic . valori şi simboluri pe care societatea sau grupul le cultivă. cultura unei societă i sau a unui grup uman este privită din mai multe unghiuri: din punct de vedere material . Tylor. Ştiin ifică şi Enciclopedică. din punct de vedere al comportamentului explicit. Ed. 1887-1948). arta. Franz Boas (Race. observabil în mod empiric (de ex. cum este a mânca. Ralph Linton. Ruth Benedict (Patterns of Culture 1934).sistemul de cunoştin e. Reprezentan ii şcolii antropologice americane moderne. modelele şi modul de via ă învă ate şi transmise din genera ie în genera ie fac din aceste obiceiuri nişte acte culturale). împreună. nu se îndepărta prea mult de acestă perspectivă. 1871). fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . uzan ele şi oricare iscusin e şi deprinderi dobândite de om ca membru al societă ii. 1988) au îmbogă it. considerând că ceea ce numim "cultură" este "configura ia comportamentelor învă ate." ("Primitive Culture. ale căror elemente componente sunt împărtăşite şi transmise de către membrii unei societă ii". începând cu James George Frazer (The Golden Bough. 1968). Cu 175 de ani mai târziu. prin studiile lor. care include cunoştin ele. le consideră acceptabile sau le respinge şi de care membrii lor se folosesc pentru a-şi reglementa raporturile cu lumea şi cu ei înşişi.1888)sau Claude Lévi-Strauss (Antropologie structurale.. 1939). Bucureşti. definea cultura drept "un ansamblu complex. atitudini. Abram Kardiner (The Individual and His Society. Astăzi. 1890). Ratzel (Völkerkunde. (Fundamentul cultural al personalită ii. 1885 . Edward B. norme. 33 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. sub nici o forma si prin nici un mijloc. obiceiurile legate de actele fundamentale. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. studiind acea esătură de rela ii care. sfera no iunii. credin a.al obiectelor produse de societate sau de grup.

în accep ia sa. concept introdus de Pierre Bourdieu şi care desemnează acele scheme cognitive pe baza cărora individul interpretează realitatea şi care sunt dobândite în experien a să socială (“habitus”-ul are o dublă dimensiune: cognitivă. Editura Economică.con inutul. unei societă i.un tip de solidaritate socială cea rezultă din caracterul uniform sau sumar al mentalită ilor şi grupurilor sociale . de metoda comparativă interculturală (care studiază un anumit fenomen sau fapt social din perspectivă interculturală.cu spa iul fizic . ritmul vorbirii . automatismele corporale. care o asimilează ansamblului tiparelor de gândire.şi cu timpul . petrecută într-un anumit moment istoric. cercetătorii antropologi se folosesc de metoda observării participative (care presupune o serie de eforturi pentru integrarea în comunitatea studiată. sociolog. preluat din sociologie (Emile Durkheim. Studiile antropologice operează în aceeaşi măsură cu conceptele de cultură. Bucureşti.de exemplu. sub nici o forma si prin nici un mijloc. adoptate uneori de un şir lung de genera ii. în mituri. cu alte cuvinte. sociologică. 1996 34 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. fie ca la o “programare mentală colectivă" (cum o denumeşte Geert Hofstede. lungimea şi succesiunea duratelor . diversificate. unui grup sau unei organiza ii. alteori printr-o “muta ie” subită.vocabularul. şi cu cel de personalitate. cultura este “ansamblul regulilor sau <<gramatica>> vie ii sociale”. regionale sau na iuni) sau chestionarul de tip sociologic şi testele psihologice. cultura este cea care conferă unicitate spiritului unei na iuni. de structură socială.sau “organică” care reuneşte individualită i complexe. ritualuri şi "modele” comune). drepturilor şi obliga iilor. sim ire şi ac iune care fac ca membrii unui grup sau unei categorii de oameni să se deosebească de ceilal i11. comparând formele în care acesta se produce în comunită i diferite . Managementul structurilor multiculturale.cu valorile etc. etnice. mişcările care “vin de la sine”. a credin elor şi supersti iilor). normelor. fie ca la un “habitus”. codurilor morale şi comportamentale orientate de reguli şi valori. vizând un ansamblu de principii organizatoare ale ac iunii . considera că tipul de cultură este definit de tipul “solidarită ii sociale”: “mecanică” . mimica . Fie că se face referire la ea ca la o “ideologie”.modul de utilizare a obiectelor. simt şi ac ionează în mod diferit este consecin a directă a diversită ii “modelelor” culturale. pe care o analizează cu metode proprii psihologiei. sintaxa. Studierea comunită ilor umane din perspectivă func ionalistică.grupuri sociale. şi practică. a op iunilor comportamentale şi atitudinale. psihologică şi chiar psihanalitică a condus la degajarea acelor determinan i care induc formarea unui anumit “tipar” de gândire şi comportament: 11 Geert Hofstede. Faptul că membrii lor gândesc. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . “habitus”-ul exprimă raportul individului cu corpul său inuta.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E Metode si concepte ale antropologiei culturale Propunându-şi ca obiect de studiu comunită ile umane. prin intermediul simbolurilor. intona ia. constând în principii clasificatoare sau categorii de percep ii şi evaluări. ansamblul scopurilor. modul de deplasare în spa iu .cu limbajul . gesturile. de la învă area limbii şi/sau a dialectului până la descifrarea “paradigmei” sale mentale: o hermeneutică a simbolurilor şi a miturilor colective. care sunt materializate. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material.

concep ia lor despre lume. implantate de către specialişti străini într-un mediu arhaic. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. vivace. Cele mai stabile sunt ierarhiile de castă. diferen a de evolu ie demografică. Nu există societate fără familie. sub nici o forma si prin nici un mijloc. care favorizează dezvoltarea anumitor trăsături somatice şi psihologice. Familia este grupul social cel mai răspândit.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E 1. FACTORII SOCIALI: a) organizarea familială . fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . În multe cazuri. de exemplu. nu numai posturile cele mai importante. 2. De exemplu.formele de ierarhizare pot fi asemănănătoare în diverse societă i. răzvrăti i. s-a constatat cum cunoştin e ştiin ifice larg răpândite. Aşa se explică tendin a de stagnare a societă ilor orientale: sistemul lor de caste este fondat pe o ideologie familială şi o doctrină care plasează ereditatea deasupra oricărei alte calită i.studierea structurilor parentale (de rudenie) permite eviden ierea unor aspecte fundamentale pentru în elegerea unei comunită i. credin e şi ideologii diferite. a comunită ii. Importan a ierarhizării stă în faptul că realizează o diferen iere a indivizilor după sex/vârstă/ origine/func ie/aptitudini personale/sau cultură. laborioşi.dezvoltarea societă ii. caracteristicile structurii demografice şi economice şi organizarea politică sunt consecin e ale modului în care este concepută familia. Acest criteriu a fost stabilit pornindu-se de la ideea că mijloacele tehnice şi tehnologice folosite de membrii unei comunită i reflectă mentalitatea lor. b) ierarhizarea socială . Din această cauză. de exemplu. Aristotel remarca. De exemplu. a tehnologiei şi produselor importate. fie printr-un fenomen de respingere şi tratare a lor ca nişte "corpuri străine". cei care trăiesc în regiuni cu o climă umedă ar fi melancolici. Extrema lor fecunditate face ca familiile apar inând claselor conducătoare să se vadă obligate să rezerve pentru moştenitori. politică şi economică dintre Europa creştină şi ările de religie musulmană se explică prin poligamia legală a claselor conducătoare. nu pot ajunge în posturi cu putere de decizie. fenomenul extrem de important al reînnoirii elitelor (descris de Vilfredo Pareto drept "circula ia elitelor") nu se mai poate produce: indivizi superior dota i. supuşi. de vârstă şi de familie. se reflectă în repartizarea statistică a tehnicilor care coexistă şi în măsura în care societatea/ comunitatea este creatoare de tehnici pe care le foloseşte şi e aptă să le perfec ioneze. în schimb. nu au putut fi "digerate" de societatea autohtonă. dar apar inând claselor inferioare. ci şi pe cele mai modeste. FACTORII DE ORDIN FIZIC: amplasarea geografică şi clima. dar de multe ori unor structuri sociale identice le corespund valori. felul în care este privită femeia şi raporturile dintre sexe sunt un indiciu extrem de semnificativ pentru identificarea "modelului" 35 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. valorile materiale şi gradul de tehnologizare . de calitate din ce în ce mai proastă. aşanumita "condi ie a femeii". În societă ile moderne. a cărei reac ie s-a materializat fie printr-o imita ie. că ările cu climă caldă şi uscată predispun la apari ia unor rase de oameni inteligen i. dar limitele grupului familial sunt foarte variate de la o societate la alta.

3. ascultat şi înconjurat de semnele exterioare ale respectului. violen a. calmul. ierarhia de consum .cine exercită func iile cele mai agreabile şi onorifice. icoanele. de conven ie şi logică .cine dispune de bunuri şi venituri.toate sunt încărcate de semnifica ie culturală. care construieşte şi permite folosirea sistemului de semne numit "limbă": 12 Mircea Florian. Antet. Una din caracteristicile unei societă i este modul în care membrii ei concep ierarhia socială şi modalită ile de recrutare în această ierarhie. statuile. 1997. 36 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. un amestec de arbitrar şi ra iune. picturile. mănâncă cel mai bine.graiul. interpretând şi oferind. steagurile.speran a. forme (icons) sau obiecte care în cadrul interac iunii sociale semnifică altceva decât sunt. desfăşurarea placidă a unui proces natural. semnul roşu evocă primejdia. De exemplu. facultatea de a crea semne (facultas signatrix) capacitatea de a <<formula>>"12. (Les mentalités. totalitatea semnelor inventate de un grup social pe parcursul dezvoltării sale. Limbã si limbaj Ferdinand de Saussure a fost primul care a semnalat distinc ia dintre limbă . PUF. rând pe rând. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. fie ca proprietar. sângele. coafura. cine este servit. fie ca girant.cine beneficiază de anumite prerogative "de invidiat": posedă locuin ele cele mai frumoase. În societă ile complexe există o luptă permanentă între ierarhia fondată pe meritul individual. sub nici o forma si prin nici un mijloc. instrument al gândirii. verdele . fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .cine exercită autoritatea politică/sacerdotală/militară/sau economică. face o tipologie a ierarhiilor. la rândul lor. Bucureşti. Claude Lévi . profesor la École des Hautes Études Sociales. Logică şi epistemologie. hainele cele mai elegante. Orice "acte sociale" implică o activitate simbolică (prin cuvinte şi gesturi) în care actorii devin. ierarhia de proprietate . ierarhia de func ie .C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E cultural al unei societă i. STRUCTURILE "IDEOLOGICE" ŞI COMPORTAMENTALE: a. cea care se bazează pe "dreptul câştigat" şi cea fondată pe ereditate. gesturi. spre interpretare un registru vast de simboluri sociale. blazoanele. Ed. Mircea Florian scria că "esen a limbajului este func ia lui simbolică.func ie umană generală. Paris.simbolurile sunt acele "semne de recunoaştere": cuvinte. bazată pe 4 tipuri de indicii: ierarhia de comandă .Strauss scria că "în sistemul actual. Îmbrăcămintea. Sociologul francez Gaston Bouthoul. sistemul de simboluri .şi limbaj . "un altul generalizat". emblemele. Cea mai importantă componentă a simbolismului social este limbajul. 1971). ca acela al vegeta iei". codul rutier .

sub nici o forma si prin nici un mijloc. într-un mesaj componenta verbală are o pondere de doar 7% în atingerea scopului final al comunicării (în elegere şi influen are).). pp. la greci. arta sunt componente ale acestui univers.) este o anumită asemănare între simbol (. luat ca semn figurativ pentru un lucru ce nu cade sub sim uri. Esen ialul (. o analogie.fapt care. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material..) Am putea adăuga un în eles mai general. Trăirea sufletească îşi caută exprimarea sau manifestarea în corporalitate . al simbolului sprijină teoria metaforică a limbajului: orice cuvânt este o metaforă. fondată pe o asemănare. mimică) fie o rela ie abstractă (de exemplu..şi semnal . ca de pildă Ludwig Klages. până într-acolo încât "omul nu mai trăieşte într-un univers exclusiv fizic. prin care inteligen a umană interpretează un dat ca semnul sau substitutul altuia. simboluri matematice)... analogie sau comparare . (. un simbol. Studiile lui Albert Mehrabian.care presupune un act de gândire.. mimica etc.cit. gesturi. capacitatea de exteriorizare. După Edward Sapir. care modelează viziunea asupra lumii a unei anumite popula ii. între simbol şi simbolizat se stabileşte un raport de semnifica ie. ”simboluri de simboluri". o comparare.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E "Oricât de deosebite. legată de via a sufletească. trad. dar figurat al limbajului.128-132) Fie că reprezintă exprimarea unei emo ii (prin strigăte. scheletul cu o coasă sau. <<limbajul cifrelor>>." (Ernst Cassirer. Fundamentul simbolismului verbal este expresivitatea. limbile ascultă de cerin ele fundamentale ale limbajului şi de structura mintală a omului. ele sunt considerate revela ii primordiale şi modele exemplare pentru toate activită ile umane semnificative. Sistemul de simboluri este unul din atributele exclusive ale gândirii umane. un tânăr dormind este simbolul mor ii. ci într-un univers simbolic. au stabilit că. Miturile sunt integrate într-o tradi ie sacră. încât nu mai poate vedea sau cunoaşte nimic decât prin mijlocirea acestui mediu artificial. Unitatea limbajului sub diversitatea limbilor este vădită.) şi lucrul simbolizat (. crucea este simbolul creştinismului. Astfel. ar constitui dovada că sufletul şi corpul alcătuiesc o unitate originară. roza cu spini simbolul vie ii în care se amestecă plăcutul şi neplăcutul. Al doilea în eles. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . steagul este simbolul sau emblema patriei. al codului verbal. de exemplu. Despre om. fa ă de 38% şi 55% cât de in componentele paraverbale: vocea.. Ele reprezintă un substitut." (Mircea Florian.). semnele grafice din care este compus alfabetul unei limbi sunt simboluri secundare ale simbolurilor vorbite. Ele conferă existen ei semnifica ie şi 37 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Omul nu mai poate înfrunta realitatea în mod nemijlocit.1993). nu o mai poate privi în fa ă (. Simbolul este obiectul sensibil... interjec ii. de foarte multe ori imperfect şi aproximativ. o opera ie intelectuală de identificare. <<limbajul culorilor>>. Limbajul. b) miturile . de pildă în expresiile <<limbajul florilor>>.sunt acele "istorii" adevărate sau prezentate drept adevărate. care nici el nu este foarte semnificativ pentru în elegerea unui mesaj. cu simboluri mitologice sau cu mituri religioase. pentru unii contemporani. în virtutea unei analogii sau asemănări ce izbeşte imagina ia.pe care şi animalele au capacitatea de a-l recunoaşte.. mitul. specializat... o expresie sensibilă a ne-sensibilului. op. Atât de mult s-a învelit pe sine cu forme lingvistice. Aici intervine distinc ia între semn .

prin care trece o na iune. Târâtoarele sau formele unduitoare şi sinuoase. sacralizat. A. secretul: această organiza ie operează în mod clandestin. El relatează "gesta" a două tipuri de eroi: 38 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. diversele curente de opinie publică şi reprezentan i ai acesteia au identificat şi demascat "complotul iezuit". Girardet descrie patru tipuri de "constela ii mitologice": 1. După Malinovski. politică sau de identitate . Simbolistica Mitului Conspira iei operează cu imagini împrumutate din regnul animal: Şarpele. Broasca.economică. spa iul mitic sacralizat. Cauzalitatea: cauzalitatea mitică. De-a lungul timpului. puternică şi dominatoare. o crea ie. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . al începuturilor. cauza tuturor cauzelor. spre scopuri numai de ea ştiute. care le conferă o for ă de ac iune ce nu poate fi dobândită printr-o "învă ătură" sau doctrină ra ională. mitul povesteşte o ”istorie" sacră petrecută în timpul primordial. Păianjenul. Mitogeneza. procesul de creare a miturilor na ionale. "complotul sectelor". cât şi a evolu iei lui istorice.apari ia unui astfel de mit. garantează eficacitatea ceremoniilor rituale şi oferă reguli practice pentru activitatea umană. reliefează şi codifică credin ele. "complotul evreiesc". în acelaşi timp. Ele operează cu formule şi imagini penetrante. "complotul masonic". fabulos. Mitul "Conspira iei" sau al "Complotului" . Studiind valen ele politice ale mitului modern. marcate de o puternică ierarhizare. 2.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E valoare. care conduce din umbră destinele acestei lumi. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. prin mijlocirea unor grupuri restrânse. strategia: organiza ia reuşeşte să acapereze lumea exterioară folosindu-se de corup ia guvernan ilor şi de degradarea moravurilor. marchează perioadele de criză . Finalitatea: finalitatea mitică. cauzelor şi justificărilor unor atitudini şi comportamente. scopul ultim. miturile exprimă. salvgardează şi impun un anumit set de reguli morale. "complotul Guvernului Mondial" ("Cei 50"). în epoca modernă. Caracati a. miturile sunt chei pentru în elegerea sensului. Timpul: timpul mitic.un model de analiză şi explicare a fenomenelor istorice. structurat pe patru elemente: imaginea unei organiza ii de anvergură mondială. sub nici o forma si prin nici un mijloc. este o componentă atât a etnogenezei unui popor. În esen ă. relatează o "facere". o comunitate sau un grup social. Mitul "Salvatorului" . Cugetarea mitică operează cu un număr de categorii ontologice: Spa iul: cosmosul. direc ia şi sensul oricărei transformări. Şoarecele.

trad. Când momentul prezent devine insuportabil se produce un fenomen de regresie psihologică prin care subconştientul colectiv. care anun ă timpul ce va veni Simbolistica "Salvatorului" include Verticalitatea. cu egală fervoare. care favorizează autonomia individului. Oricare ar fi perioada mitică sau istorică evocată de un astfel de mit (Paradisul înainte de Ispită..poate fi recunoscut în toate îndemnurile şi relatările ideologizante care exprimă tendin a de a reuni indivizii în societă i omogene şi coerente.este. xenofobe sau na ionaliste nu mai este. sub nici o forma si prin nici un mijloc. Soarele la Răsărit. modera ie şi măsură • este garantul stabilită ii ordinii economice şi politice Profetul Conducătorul Eroi ai Excep iei Prototip Alexandru Macedon Atribute • • • • • cuceritor tânăr glorios charismatic are capacitatea de a antrena şi conduce grupuri mari de oameni Moise • senten ios • charismatic • un mare orator. de a sărbători. 39 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. idealizându-l. 4. recunoscând dreptul fiecărui om de a dispune de sine însuşi şi for a ra iunii individuale. el exaltă şi deplânge pierderea iremediabilă a unor valori considerate dispărute: inocen a. proiectând asupra lui culorile aurorale ale începuturilor mitice. tot un "mit al crizei". Coloana. 3. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . epoca interbelică etc.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E Eroi ai Normalită ii Prototip Legislatorul Solon Atribute • în elept • legislator • părinte fondator • consacră o nouă ordine Tatăl Na iunii Cincinnatus • bătrân "aşezat" • oferă refugiu şi protec ie • conduce cu fermitate. asemenea tuturor miturilor moderne. această tendin ă evoluează spre construc ii mitologice de tipul "unită ii poporului în jurul partidului/clasei/Conducătorului iubit". Copacul protector. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. unde personalitatea individuală contează prea pu in sau deloc.. cum îl numea Gustave Le Bon (Psihologia mul imilor.). de cele mai multe ori. misterele Naşterii. For a. Farul. Mitul "Vârstei de Aur" . ca şi o anume capacitate de a celebra bucuria vie ii. 1991) se întoarce spre trecut.. şovine. Opusă orien ării liberale. Lumina. Dacia ante-romană. sentimentul de solidaritate umană şi cel de siguran ă. Mitul "Unită ii" . Caracterul lor puternic mobilizator conferă miturilor "Unită ii" valen e politice şi o eficien ă de netăgăduit: de la "voin a poporului" la manipulările totalitariste. ale Nuntirii şi Mor ii. puritatea moravurilor. nici măcar un pas.

a cotidianului. Există rituri de purificare. În această categorie intră modalită ile de salut şi acordare a respectului. de ini iere. în mod inconştient şi implicit. Valorile se numără printre primele lucruri pe care copii le înva ă. Riturile şi ritualurile Riturile sunt "acele acte conven ionale care închipuie o activitate sacră legată de o supersti ie sau o credin ă. Ed. de trecere de la o vârstă la alta sau de la o situa ie socială la alta). Sistemul de valori al unei comunită i este o rezultantă a proceselor interac iunii sociale. de creştere. (reprezenta i ai comunită ii) într-o anumită “incintă” şi cu respectarea unor anumite condi ii de desfăşurare. Dic ionar de Etnologie. medicale etc. Lazăr Vlasceanu. de Moarte.sunt activită i colective. pentru a preveni. valorile colectivită ii trebuie considerate nişte fapte sociale. În opinia lui Emile Durkheim şi a lui Max Weber. Sistemul de valori . care din punct de vedere social sunt considerate esen iale. a provoca sau a anula efectul malefic sau benefic al unei for e supranaturale" (Romulus Vulcănescu. de trecere (de Naştere. p. un mit. de fecunditate. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .se consideră în general că o valoare este “o anumită apreciere pe care un subiect o manifestă fa ă de un obiect (lucru/idee/atribut/rela ie) după criteriul satisfacerii unei nevoi sau a unui ideal”. d. supraindividuale. care sunt transmise membrilor comunită ii în cursul proceselor de socializare şi 40 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. dramatizându-le. un simbol sau o alegorie. Bucureşti. adăugându-le o nouă dimensiune. Dic ionar de sociologie. preferin e şi idealuri considerate a fi dezirabile. La l0 ani. sub nici o forma si prin nici un mijloc. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Albatros. ca şi ceremoniile sociale şi religioase. Ed. El se referă la stări sau moduri de ac iune. Babel. la op iuni. de victorie (tropaice). pentru că ele reprezintă nişte preferin e socializate. Bucureşti l993). Ritualurile .C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E c. de fertilitate. Ele sunt structurate în jurul unei anumite “teme” exprimate printr-un “scenariu” interpretat de “protagonişti”.239). de apărare (sau apotropaice). coordonatori. (Cătălin Zamfir. Riturile explică. un copil are deja un sistem de valori foarte bine închegat şi aproape de nezdruncinat. 1979. Valorile se exprimă în termeni ca: bine/rău curat/murdar frumos/urât firesc/nefiresc logic/ilogic ra ional/ira ional etc. Ritualurile justifică şi sacralizează miturile colective.

3. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . sau autoritar . na iune) se aşteaptă şi acceptă ca puterea să fie inegal distribuită. de inteligen ă sau de aptitudini ale membrilor săi poate fi determinat ceea ce Geert Hofstede (şi înaintea lui psihologul olandez Mauk Mulder) numeşte indicele distan ei fa ă de putere. Political Attitudes and Democracy in Five Nations (l963). 1. angajând comunitatea şi indivizii ei pe direc ia respectării unor anumite tradi ii.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E de învă are socială. sub nici o forma si prin nici un mijloc. Ele au un rol esen ial în orientarea ac iunilor umane. măsura în care membrii unui grup social (comunitate. Chestionarul pe care el l-a supus angaja ilor companiei IBM din cele l04 ări unde există reprezentan e. Almond şi Sidney Verba în The Civic Culture. de avere. identificarea configura iilor de valori . organiza ie. cu alte cuvinte. în prezent (în ce măsură o anumită valoare caracterizează o comunitate etc.conform tipologiei lui Rensis Likert).opresiv. 41 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. identificarea evolu iei în timp a acestei configura ii identificarea con inutului concret al acestor valori. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Geert Hofstede a desprins alte dimensiuni ale culturii: rela ia cu autoritatea şi atitudinea fa ă de inegalitatea socială: în func ie de modul în care societatea tratează inegalitatea de putere.un posibil “model” al orientărilor valorice dominante a fost elaborat de Florence Kluckhohn şi el e structurat pe următoarele direc ii: a) predispozi iile înăscute b) rela ia omului cu natura (supus naturii/integrat în natură) c) dimensiunea timpului (orientare spre trecut/prezent/viitor) d) tipul de personalitate pre uit de comunitate e) rela ia cu semenii 2. paternalist. Cercetarea sistemului de valori al unei colectivită i îşi propune: 1.) e) alte dimensiuni ale culturii unei comunită i În urma unui studiu sociologic realizat în reprezentan e şi filiale/sucursale ale companiei IBM din l04 ări ale lumii. întrebări care vizau preferin a subordona ilor fa ă de un anumit stil de conducere. de pozi ie socială. filiale sau sucursale IBM a constat în întrebări de tipul: “Angajatului trebuie sau nu să-i fie teamă să-şi exprime dezacordul fa ă de managerii săi?” întrebări care vizau percep ia subordona ilor în ce priveşte caracteristicile reale ale stilului de conducere al şefului lor (autocratic sau autoritar . democrat consultativ sau democrat participativ .obiectiv. folosind metoda comparativă interculturală şi reluând indicatorii folosi i de Gabriel A.

C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E Rezultatele ob inute au fost sistematizate în tabelul următor: Tabelul 1 . fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .Valori ale indicelui distan ei fa ă de putere (PDI) pentru 50 de ări şi 3 regiuni Ierarhie 1 2/3 2/3 4 5/6 5/6 7 8/9 8/9 10/11 10/11 12 13 14 15/16 15/16 17 18/19 18/19 20 21/23 21/23 21/23 24/25 24/25 26 27/28 ara sau regiunea Malaezia Guatemala Panama Fillipine Mexic Venezuela ările arabe Ecuador Indonezia India Africa de Vest Iugoslavia Singapore Brazilia Fran a Hong Kong Columbia Salvador Turcia Belgia Africa de Est Peru Tailanda Chile Portugalia Uruguay Grecia Punctaj (PDI) 104 95 95 94 81 81 80 78 78 77 77 76 74 69 68 68 67 66 66 65 64 64 64 63 63 61 60 Ierarhie 27/28 29/30 29/30 31 32 33 34 35/36 35/36 37 38 39 40 41 42/44 42/44 42/44 45 46 47/48 47/48 49 50 51 52 53 ara sau regiunea Coreea de Sud Iran Taiwan Spania Pakistan Japonia Italia Argentina Africa de Sud Jamaica SUA Canada Olanda Austria Costa Rica Germania (RFG) Marea Britanie Elve ia Finlanda Norvegia Suedia Irlanda (Republica) Noua Zeelandă Danemarca Israel Austria Punctaj (PDI) 60 58 58 57 55 54 50 49 49 45 40 39 38 36 35 35 35 34 33 31 31 28 22 18 13 11 Acestor valori li se asociază o serie de “norme” generale a căror determinare serveşte la identificarea societă ilor sau organiza iilor în care distan a fa ă de putere este relativ mică/mare: 42 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. sub nici o forma si prin nici un mijloc. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material.

O altă dimensiune culturală este. Economică.69).C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E Tabelul 2 . pentru Geert Hofstede. acolo unde interesele individuale predomină asupra celor de grup se poate vorbi de individualism: el caracterizează societă ile în care legăturile dintre indivizi sunt haotice. unde se aşteaptă ca fiecare să-şi poarte singur de grijă şi să se îngrijească cel mult de familia sa. pag. o interdependen ă între oamenii mai puternici şi cei cu putere mai mică Parin ii îi tratează pe copii ca pe egalii lor Copiii îi tratează pe părin i ca pe egalii lor Profesorii sunt exper ii care transferă elevilor adevăruri impersonale Elevii îi tratează pe profesori ca pe egalii lor Persoanele mai instruite de in valori mai pu in autoritare decăt persoanele mai pu in instruite Ierarhia în organiza ii înseamnă o inegalitate de roluri stabilită în mod conven ional Descentralizarea este caracteristică Diferen e mici de salarii între nivelul superior şi inferior al organiza iei Subordona ii aşteaptă să fie consulta i Şeful ideal este un democrat plin de resurse Privilegiile şi simbolurile de status nu sunt bine privite Distan ă mare fa ă de putere Inegalită ile dintre oameni sunt de aşteptat şi de dorit Oamenii cu putere mai mică trebuie să depindă de cei mai puternici. Managementul structurilor multiculturale.Diferen ele esen iale între societă ile cu distan ă mare şi respectiv mică fa ă de putere Distan ă mică fa ă de putere Inegalită ile dintre oameni trebuie să fie minimizate Trebuie să existe şi chiar există. în realitate oamenii mai slabi sunt polariza i între dependen ă şi independen ă Părin ii îi educă pe copii să fie docili Copiii îi tratează pe părin i cu respect Profesorii sunt ca nişte “guru” care transferă elevilor învă ătura personală Elevii îi tratează cu respect pe profesori Atât persoanele instruite cât şi cele mai pu in instruite prezintă valori aproape la fel de autoritare Ierarhia în organiza ii reflectă inegalitatea existen ială dintre cei de sus şi cei de jos Centralizarea este caracteristică Diferen e mari de salarii între nivelul superior şi inferior al organiza iei Subordona ii aşteaptă să li se spună ce să facă Şeful ideal este un autocrat plin de resurse Privilegiile şi simbolurile de status pentru manageri sunt şi de aşteptat şi cunoscute 2. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . în schimbul loialită ii sale”. Bucureşti. În societă ile “colectiviste” identitatea grupului sau subgrupului (“in-group”) este principala sursă a identită ii individuale a membrilor săi. rela ia dintre individ şi grup: colectivismul sau individualismul. El defineşte colectivismul drept o caracteristică a “acelor societă i în care oamenii sunt integra i încă de la naştere în subgrupuri puternice. care continuă să protejeze individul pe toată durata vie ii. sub nici o forma si prin nici un mijloc. într-o oarecare măsură. (Geert Hofstede. În schimb. strânse. 43 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. l996. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Ed.

Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material.) Folosirea deplină a calificărilor şi abilită ilor proprii. sub nici o forma si prin nici un mijloc. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . Timpul personal este mai important decât cel petrecut într-o institu ie.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E În fiecare din aceste două tipuri de societă i predomină un "set" de interese care le distinge net: Societă i individualiste INTERESE Societă i colectiviste l. posibilită ilor de perfec ionare profesională sau recalificare. Perfec ionarea-existen a 2.i alege singur o activitate. 2.Valori ale indicelui de individualism (IDV) pentru 5 ări şi 3 regiuni: Ierarhie 1 2 3 4/5 4/5 6 7 8 9 10/11 10/11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22/23 22/23 24 25 26/27 26/27 ara sau regiunea SUA Australia Marea Britanie Canada Olanda Noua Zeelandă Italia Belgia Danemarca Suedia Fran a Republica Irlanda Norvegia Elve ia Germania (RFG) Africa de Sud Finlanda Austria Israel Spania India Japonia Argentina Iran Jamaica Brazilia ările Arabe Punctaj IDV 91 90 89 80 80 79 76 75 74 71 71 70 69 68 67 65 63 55 54 51 48 46 46 41 39 38 38 Ierarhie 28 29 30 31 32 33/35 33/35 33/35 36 37 38 39/41 39/41 39/41 42 43 44 45 46 47/48 47/48 49 50 51 52 53 ara sau regiunea Turcia Uruguay Grecia Filipine Mexic Africa de Est Iugoslavia Portugalia Malaezia Hong Kong Chile Africa de Vest Singapore Tailanda Salvador Coreea de Sud Taiwan Peru Costa Rica Pakistan Indonezia Columbia Venezuela Panama Ecuador Guatemala Punctaj IDV 37 36 35 32 30 27 27 27 26 25 23 20 20 20 19 18 17 16 15 14 14 13 12 11 8 6 44 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. l. Libertatea de a. Condi iile fizice-în care se desfăşoară activitatea institu ionalizată (ventila ie. spa iu adecvat. Măsurarea “indicelui de individualism” cu ajutorul răspunsurilor ob inute la chestionare l-a condus pe cercetătorul şi profesorul olandez la următoarele rezultate: Tabelul 3 . lumină. 3. etc.

fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E 45 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. sub nici o forma si prin nici un mijloc. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material.

O a treia dimensiune culturală poate fi desprinsă în func ie de implica iile sociale ale masculinită ii sau feminită ii .“spiritul de echipă”. Siguran a locului de muncă . Sfera de via ă . Câştigul 2.nucleu) Copii înva ă să gândească în termeni ca “Eu” A vorbi deschis este o caracteristică a unei persoane cinstite Comunicarea în interiorul grupului este redusă Delictul conduce la vinovă ie şi la pierderea respectabilită ii Scopul educa iei este de a învă a cum să înve i Diploma măreşte venitul economic şi respectabilitatea individului Rela ia patron-superior este un contract care se presupune că se bazează pe avantaj reciproc Deciziile de angajare şi de promovare se presupun a fi bazate numai pe aptitudini şi reguli Managementul este autocrat Sarcina este mai importantă decât rela ia Îndatorirea domină asupra intereselor personale Societă i colectiviste l. unde tradi ională şi valorizată este comportarea modestă: 46 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. 3. 4.e mai importantă decât avansarea sau câştigul. 4. l. sub nici o forma si prin nici un mijloc. de gradul de difuzare la scară socială al compartamentelor “masculine” sau “feminine” şi de distribu ia rolurilor sociale în func ie de sex. important decât rela ia cu colegii sau cu superiorii. Avansarea pe scară ierarhică a institu iei sau schimbarea locului de muncă pentru ob inerea unei func ii mai înalte sau mai bine remunerate. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material.provocarea la întrecere ca stimulent al realizării profesionale. ca o legătură de familie Deciziile de angajare şi de promovare iau în considerare subgrupul de interese al func ionarului Managementul este participativ Rela ia este mai importantă decât sarcina Rela ia personală domină asupra îndatoririi Societă i individualiste INTERESE Cultura individualistă Oricine se îngijeşte singur de sine şi numai de propria familie (familia . unde s-a constatat predominan a şi valorizarea puternică a dorin ei de afirmare şi a comportamentului “arogant”. 3.Principalele diferen e dintre societă ile individualiste şi cele colectiviste Cultura colectivistă Oamenii se nasc în familii mari sau în alte subgrupuri de interese comune care continuă să-i protejeze în schimbul loialită ii Identitatea este influen ată de mediul social căruia cineva îi apar ine Copii înva ă să gândească în termeni ca “Noi” Trebuie întotdeauna să fie men inută armonia şi să se evite conflictele directe Comunicarea în interiorul grupului este intensă Delictul conduce la ruşine şi la pierderea onoarei pentru sine şi pentru grup Scopul educa iei este de a învă a cum să te compor i Diploma condi ionează accesul într-un grup cu statut superior Rela ia patron-superior este percepută în termeni morali. Aprecierea. recunoaşterea abilită ilor 3. Răspunsurile ob inute la chestionare au demonstrat existen a unei polarizări între societă ile “masculine”. şi societă ile “feminine”. Rela ia .altfel spus.câştigul e mai pu in 2. în activitatea profesională. Cooperarea .e mai importantă decât câştigul. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . Competi ia .C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E Tabelul 4 .

sub nici o forma si prin nici un mijloc. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material.Valori pentru indicele de masculinitate (MAS) pentru 50 de ări şi 3 regiuni Ierarhie 1 2 3 4/5 4/5 6 7/8 7/8 9/10 9/10 11/12 11/12 13/14 13/14 15 16 17 18/19 18/19 20/21 20/21 22 23 24 25/26 25/26 27 ara sau regiunea Japonia Austria Venezuela Italia Elve ia Mexic Irlanda (Republica) Jamaica Marea Britanie Germania (RFG) Filipine Columbia Africa de Sud Ecuador SUA Australia Noua Zeelandă Grecia Hong Kong Argentina India Belgia ările Arabe Canada Malaezia Pakistan Brazilia Punctaj MAS 95 79 73 70 70 69 68 68 66 66 64 64 63 63 62 61 58 57 57 56 56 54 53 52 50 50 49 Ierarhie 28 29 30/31 30/31 32/33 32/33 34 35/36 35/36 37/38 37/38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48/49 48/49 50 51 52 53 ara sau regiunea Singapore Israel Indonezia Africa de Vest Turcia Taiwan Panama Iran Fran a Spania Peru Africa de Est Salvador Coreea de Sud Uruguay Guatemala Tailanda Portugalia Chile Finlanda Iugoslavia Costa Rica Danemarca Olanda Norvegia Suedia Punctaj MAS 48 47 46 46 45 45 44 43 43 42 42 41 40 39 38 37 34 31 28 26 21 21 16 14 8 5 47 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E Calculând punctajul “indicelui de masculinitate” con inut de răspunsurile angaja ilor s-a ajuns la următoarea ierarhizare: Tabelul 5 . fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .

Această nesiguran ă sau anticipare negativă trezeşte o stare de anxietate profundă şi intolerabilă. competi ie între colegi şi performan ă Rezolvarea conflictelor prin disputarea lor 4. condi iilor de muncă Rezolvarea negociere conflictelor solidaritate şi calitatea prin compromis şi Culturi masculine Valorile dominante în societate sunt succesul material şi prosperitatea Sunt importan i banii şi lucrurile Despre bărba ii se presupune că sunt arogan i. fetele nu trebuie să se lupte. Următoarea dimensiune culturală care s-a desprins din rezultatele acestei cercetări este modul de tratare a incertitudinii sau gradul de evitare a incertitudinii. băie ii trebuie să se lupte atunci când sunt ataca i. inerentă destinului fiin elor umane: nici unul dintre noi nu ştie ce se va întâmpla mâine. prin urmare: Tabelul 6 . al legilor şi sistemului de justi ie (care previn sau sanc ionează incertitudinile produse de 48 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. March şi se referă la modul în care este tratată incertitudinea “ontologică”. Simpatie pentru puternic Eşecul la şcoală este un dezastru Studentul cel mai bun este standardul Sunt aprecia i profesorii deosebi i Băie ii şi fetele studiază domenii diferite A trăi pentru a munci Se aşteaptă de la manageri să ia decizii şi să fie autonomi Accent pe echitate. pe care societă ile umane au învă at să o reprime sau să o sublimeze cu ajutorul tehnologiei (care contribuie la evitarea incertitudinilor produse de natură). dar niciodată să se lupte Simpatie pentru slab Eşecul la şcoală este un accident minor Studentul mediu este standardul Este apreciată atitudinea prietenoasă a profesorilor Băie ii şi fetele studiază aceleaşi domenii A munci pentru a trăi Managerii folosesc intui ia şi caută consensul Accent pe egalitate. sub nici o forma si prin nici un mijloc.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E Normele generale care corespund acestor două tipuri de culturi ar fi. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . Termenul de “evitare a incertitudinii” apar ine sociologului american James J.Principalele diferen e dintre societă ile feminine şi cele masculine Culturi feminine Valorile dominante în societate sunt grija pentru ceilal i şi perseveren a Sunt importan i oamenii şi rela iile cordiale Se presupune că to i sunt modeşti Atât bărba ilor cât şi femeilor li se permite să fie sensibili şi să fie preocupa i de ceilal i În familie atât ta ii cât şi mamele se preocupă de fapte şi de sentimente Atât băie ilor cât şi fetelor li se permite să plângă. dar băie ii nu. viitorul este perceput ca nesigur sau chiar nefavorabil. ambi ioşi şi duri Se presupune că femeile sunt sensibile şi că se preocupă de rela ii În familie ta ii se preocupă de fapte iar mamele de sentimente Fetele plâng. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material.

. inciden a psihozelor cronice. sub nici o forma si prin nici un mijloc. op. Dacă definim “evitarea incertitudinii” drept “măsura în care membrii unei culturi se simt amenin a i de situa ii incerte sau necunoscute” (Geert Hofstede.Valori ale indicelui de evitare a incertitudinii (UAI) pentru 50 de ări şi 3 regiuni Ierarhie 1 2 3 4 5/6 5/6 7 8 9 10/15 10/15 10/15 10/15 10/15 10/15 16/17 16/17 18 19 20 21/22 21/22 23 24/25 24/25 26 27 ara sau regiunea Grecia Portugalia Guatemala Uruguay Belgia Salvador Japonia Iugoslavia Peru Fran a Chile Spania Costa Rica Panama Argentina Turcia Coreea de Sud Mexic Israel Columbia Venezuela Brazilia Italia Pakistan Austria Taiwan ările Arabe Punctaj MAS 112 104 101 100 94 94 92 88 87 86 86 86 86 86 86 85 85 82 81 80 76 76 75 70 70 69 68 Ierarhie 28 29 30 31/32 31/32 33 34 35 36 37 38 39/40 39/40 41/42 41/42 43 44 45 46 47/48 47/48 49/50 49/50 51 52 53 ara sau regiunea Ecuador Germania Tailanda Iran Finlanda Elve ia Africa de Vest Olanda Africa de Est Australia Norvegia Africa de Sud Noua Zeelandă Indonezia Canada SUA Fillipine India Malaezia Marea Britanie Republica Irlanda Hong Kong Suedia Danemarca Jamaica Singapore Punctaj MAS 67 65 64 59 59 58 54 53 52 51 50 49 49 48 48 46 44 40 36 35 35 29 29 23 13 8 49 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. putem lua în considerare existen a unei societă i caracterizate de o stare de anxietate. folosind drept indicatori: consumul de cofeină-cafea sau ceai-.cit. pag. rata mortalită ii datorată bolilor coronariere. cantitatea medie de calorii consumată la mesele zilnice. Tabelul 7 .C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E comportamentul individual) şi al religiei (care ajută la acceptarea acelor incertitudini împotriva cărora nu te po i apăra singur şi oferă certitudinea ultimă: a vie ii de după moarte). Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. de reguli scrise şi nescrise. Măsurarea “indicelui de evitare a incertitudinii” s-a făcut prin evaluarea răspunsurilor la întrebări referitoare la stressul datorat locului de muncă şi prin corelarea lor cu valorile distan ei fa ă de putere şi ale indicelui de “masculinitate”/”feminitate”. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .l35). măsurată prin numărul de pacien i la mia de locuitori şi rata anuală de sinucideri şi de corolarul acestei stări de anxietate: nevoia de previzibil.

fonduri disponibile pentru investi ii Perseveren ă spre rezultate pe termene lungi Înclina ie spre autosubordonare pentru atingerea unui scop Preocuparea pentru respectarea cerin elor Virtu ii 50 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . orientarea pe termen lung/sau/orientarea pe termen scurt a intereselor membrilor unei culturi: Tabelul 9. sub nici o forma si prin nici un mijloc. dorin a interioară de a munci sus inut Precizia şi punctualitatea apar de la sine Suprimarea ideilor şi a comportamentului care deviază. care trebuie combătut Stress puternic. în viziunea aceluiaşi autor.Principalele diferen e între societă ile în care evitarea incertitudinii este slabă şi puternică. rezisten ă la nou Motiva ie prin securitate şi respect 5. Diferen e majore între societă ile cu orientare pe termen scurt şi cele cu orientare pe termen lung Orientare pe termen scurt Respect pentru tradi ii Respect fa ă de obliga iile sociale şi status. percepere subiectivă a bunăstării Nu trebuie să se afişeze agresivitatea şi emo iile Sentiment de confort în situa ii ambigui şi care comportă riscuri neobişnuite Reguli blânde pentru copii privind ceea este murdar şi tabu Ce este diferit este curios Studen ii preferă moduri de învă are cu teme libere şi sunt preocupa i de discu ii de calitate Profesorii pot spune “nu ştiu” Nu trebuie să existe mai multe reguli decât este strict necesar Timpul este un mijloc de orientare Sentiment de confort când eşti leneş. percepere subiectivă a anxietă ii Agresivitatea şi emo iile pot fi afişate în momente şi locuri potrivite Acceptarea riscurilor obişnuite. bani pu ini pentru investi ii De aşteptat rezultate rapide Preocuparea pentru “obraz” Preocuparea pentru posesia Adevărului Orientare pe termen lung Adaptarea tradi iilor la un context modern Respect fa ă de obliga iile sociale şi status. O ultimă dimensiune culturală ar fi. chiar dacă acestea nu vor ac iona niciodată Timpul înseamnă bani Nevoia emo ională de a fi ocupat. frica de situa ii ambigui şi de riscuri neobişnuite Reguli ferme pentru copii privind ceea este murdar şi tabu Ce este diferit este periculos Studen ii preferă moduri de învă are cu programe analitice fixe şi sunt preocupa i de răspunsurile corecte Se presupune că profesorii au răspunsuri pentru orice întrebare Nevoia emo ională de reguli. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E Tabelul 8 . indiferent de pre Presiunea socială pentru “a ine pasul cu tinere ea” chiar dacă aceasta înseamnă foarte multă cheltuială Cotă mică de economisire. în anumite limite Chbzuială în cheltuirea resurselor Cotă mare de economisire. muncă sus inută numai la nevoie Precizia şi punctualitatea trebuie să se înve e Toleran ă fa ă de ideile şi comportamentul care deviază sau sunt inovatoare Motiva ie prin realizare şi respect Evitarea incertitudinii intensă Incertitudinea în via ă este percepută ca un pericol continuu. Evitarea incertitudinii redusă Incertitudinea este un aspect normal al vie ii şi se aşteaptă să apară în fiecare zi Stress slab.

clar formulate ca obiective . Dar ce putem numi “organiza ie”? Din punct de vedere sociologic. în func ie de criterii cum sunt: tipul de activitate tipul de capital obiectivele urmărite întreprinderi economice întreprinderi cu capital specificul activită ii societă i: străin. reprezentan e.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E B. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . Se poate face o tipologie a organiza iilor. care face ca aceştia să se deosebească de membrii unei alte organiza ii. ritualurile (scopul şi condi iile de desfăşurare ale şedin elor de lucru. întrunirilor. filiale profit (non-guvernamentale) institu ii de învă ământ etc. sub nici o forma si prin nici un mijloc. Cultura de organiza ie Conceptul de cultură de organiza ie (sau “de corpora ie”) se referă la totalitatea standardelor. modul de tratare a incertitudinii. orientarea pe termen lung/orientarea pe termen scurt 51 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. termenul desemnează un grup de oameni care îşi organizează şi coordonează activitatea în vederea realizării unor anumite scopuri. tradi iilor şi valorilor împărtăşite de membrii unei organiza ii. comerciale / organiza ii nonpartide politice sucursale. antetele. societă i mixte-“joint şi cercetare ventures” sistemul de apărare şi societă i cu capital institu iile sale integral privat societă i cu capital mixt societă i cu capital integral de stat: regiile autonome Cultura organiza ională poate fi identificată prin intermediul manifestărilor ei concrete: stilul de management modul în care sunt motiva i angaja ii rela iile de muncă cerin ele legate de un anumit comportament sau de folosirea unui anumit cod lingvistic sau vestimentar gradul de respectare a disciplinei în muncă şi modalită ile de impunere a acesteia simbolurile (logo-ul. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material.. work-shop-urilor). uniformele etc). normelor. “masculinitatea”/”feminitatea”. structura şi importan a ierarhiei distan a fa ă de putere. spiritul colectivist/individualist. miturile şi valorile de corpora ie.

modul de operare (specificul activită ii şi localizarea geografică) şi competi ia: cine sunt competitorii şi prin ce se distinge organiza ia de altele similare).etc. artişti etc. sub nici o forma si prin nici un mijloc. ca şi stilul. concluziile. atmosfera.) şi nivelul de instruire. greşeli majore de management.cit. modul în care sunt trata i angaja ii şi rela iile interpersonale: cum. ce şi de ce se comunică. mărimea organiza iei (evaluată în func ie de numărul de personal şi de cifra de afaceri).) Dimensiunile culturale ale unei organiza ii determină modul în care se munceşte. care să invite membrii organiza iei să răspundă unor întrebări de genul: simboluri “Există anumite cuvinte sau termeni. jurişti. op. proprietarii şi tradi ia organiza iei.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E Recunoaşterea acestor determinan i ai culturii de organiza ie se poate face prin observare directă şi prin elaborarea unor chestionare destul de simple.?” eroi “Ce fel de oameni sunt promova i în organiza ia din care face i parte?” “Care sunt persoanele considerate importante şi de ce?” “Care sunt întrunirile periodice ale organiza iei?” “Cum se poartă oamenii la aceste întruniri?” (întîrzie/ sunt punctuali. accidente de mediu. Formarea unei culturi de organiza ie e tributară factorilor care au modelat-o. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. tehnologia folosită. tipul de specializare care predomină între membrii ei (ingineri. canalele şi strategiile de comunicare. încât vă provoacă insomnii?” ritualuri valori (după Geert Hofstede. şi care sunt acestea/aceştia? “Ce reprezintă pentru Dvs. scopul şi obiectivele organiza iei: 52 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. pe care numai membrii acestei organiza ii îi pot în elege. dându-i forma actuală: originea (istoria). logo-ul/antetul/uniforma companiei?” “Ce alte simboluri considera i că sunt reprezentative pentru organiza ia Dvs. schimbarea conducerii. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .) “Care evenimente sunt sărbătorite şi în ce fel?” “Care sunt faptele/comportamentele/atitudinile cel mai bine privite?” “Care sunt cel mai rău privite?” “Care e cea mai mare greşeală care se poate face?” “Care sunt problemele de serviciu pe care le considera i atât de grave. evenimentele dramatice (aşa numitele “crize”) care avut loc în interiorul organiza iei: faliment.

propor ional cu atingerea unor anumite standarde.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E ♦ profitul. comunicarea este directă şi asertivă iar climatul de comunicare este defensiv. Caracteristicile ei sunt: prezen a unor sectoare puternic specializate (compartimentul financiar. în “The Gods of Management” (l993) distinge 4 categorii de culturi organiza ionale: 1. climatul este de siguran ă şi predictibilitate. de marketing. organiza ia are preocupări legate de specializarea şi poli. Într-o “cultură a sarcinii” accentul se pune pe cooperarea între resursele umane.Handy. cultura rolului . şi nu pe baze procedurale. C. comunicarea se propagă de sus în jos. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. performan a se judecă în func ie de rezultate iar toleran a fa ă de modul de ob inere a performan ei este largă.conflictele sunt puternice.se dezvoltă în organiza iile orientate spre o anumită sarcină/proiect/obiectiv de îndeplinit. un grad înalt de standardizare şi formalizare: întreaga activitate e controlată şi normată de reguli sau proceduri care definesc stilul de muncă şi structurile de autoritate.se dezvoltă în organiza ia formală clasică. sub nici o forma si prin nici un mijloc. stilul de lucru este dur. sursa majoră de putere este pozi ia în cadrul ierarhiei. mijloacele de influen are sunt regulile şi procedurile. Cultura puterii . ♦ supravie uirea. ♦ prestigiul. şi are un caracter prescriptiv. ♦ calitatea. feed-back-ul redus: stilul de comunicare nu atinge sfera emo ională. 53 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. de la vârful ierarhiei spre baza ei. ♦ dezvoltarea. O “cultură a puterii” comportă o serie de trăsături specifice: existen a unui control care se exercită în mod centralizat. moralul este scăzut. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . acest tip de cultură atrage personalită i orientate spre putere şi spre asumarea de riscuri. recompensarea se face în mod echitabil.se dezvoltă cu precădere în organiza iile de mici dimensiuni: sindicate. în vederea atingerii obiectivului fixat. ca şi modul de comunicare şi rezolvare a conflictelor. comunicarea este formală. sursa majoră de putere este pozi ia în cadrul ierarhiei. rela ii cu publicul şi/sau rela ii publice.sau re-calificarea membrilor săi. E notabilă lipsa preocupărilor etice sau deontologice. cele materiale şi cele financiare. în general organiza ii cu scop unic şi limitat. 2. cultura sarcinii . de merit sau logice. atmosfera e de concuren ă. climatul este defensiv. 3. deciziile se iau ca rezultat al puterii şi influen ei. partide politice. Caracteristice pentru acest tip de cultură sunt: puterea unificatoare a grupului: individul ajunge să se identifice cu obiectivele organiza iei. ceea ce are drept efect existen ă unui climat de nesiguran ă.

în activitatea zilnică: fiecare zi aduce lucruri noi omogenitatea TRĂSĂTURI caracteristică e existen a unei culturi “slabe”: răspunsurile date de membrii ei variază foarte mult 3. că organiza ia îşi asumă responsabilitatea pentru bunăstarea lor deciziile importante sunt luate de grupuri sau comitete salaria ii simt o presiune puternică în direc ia creşterii calită ii şi ritmului de muncă. grupate în func ie de: 1. stilul de comunicare se bazează pe o strategie egalitară. Gradul ridicat de rutină face ca fiecare zi să semene cu cealaltă. Birourile de avocatură.se întâlneşte mai rar. unele funda ii sau alte organiza ii non-guvernamentale dezvoltă acest tip de cultură. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . sub nici o forma si prin nici un mijloc. La rândul său. ei percep organiza ia ca fiind interesată numai de munca lor. care urmăreşte să convingă sau să instituie un climat de consultare şi cooperare. În general. omogene: membrii ei dau aceleaşi răspunsuri la întrebările care le-au fost puse. PDG) şi există numai prin acesta. societă ile de consultan ă. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. cultura persoanei . iar stilul de comunicare este de convingere şi consultare. timpul de via ă al produsului organiza iei este foarte scurt. orientarea spre salaria i existen a unei culturi “puternice”. este evidentă o anumită flexibilitate şi receptivitate fa ă de mediu. Este un tip de cultură în care interesele se focalizează în jurul unei persoane. indiferent de con inutul lor orientarea spre muncă TRĂSĂTURI salaria ii simt că problemele lor sunt luate în considerare. al calită ilor şi performan elor sale. comunicarea este puternic interactivă. stilul de muncă se distinge printr-un grad înalt de autonomie şi existen a unor rela ii de muncă agreabile.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E spiritul de echipă: rezultatul comun al grupului e mai important decât realizarea obiectivelor individuale. orientarea spre proces orientarea spre rezulate TRĂSĂTURI tendin a de evitare a riscurilor tendin a de a elimina eforturile. mai ales la început. unde caracteristic este faptul că organiza ia e subordonată unui singur individ (fondator unic. 2. bazate pe respect reciproc. climatul este de cooperare. influen area se face prin intermediul competen ei şi mai pu in prin cel al pozi iei ierarhice sau al personalită ii individuale. 4. nu şi de bunăstarea lor şi a familiilor lor deciziile importante sunt luate individual 54 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. eterogenitatea preferin a pentru situa iile ieşite din comun tendin a de a creşte intensitatea eforturilor. în activitatea zilnică. Geert Hofstede identifică şi alte dimensiuni ale culturii organiza ionale.

C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E 4. culturi închise salaria ii consideră că via a lor privată e o chestiune personală. Există un cod nescris de comportare demnă. culturi limitate culturi profesionale TRĂSĂTURI sursa identită ii individuale a salaria ilor este identitatea organiza iei. Membrii ei simt că normele acesteia cuprind comportarea lor. culturi normative programarea şedin elor e respectată doar aproximativ glumele despre companie şi despre munca depusă sunt frecvente costurile nu sunt luate în considerare culturi pragmatice TRĂSĂTURI orientare spre respectarea unor reguli inviolabile. Procedurile organiza ionale sunt mai importante decât rezultatele standarde ridicate în ce priveşte etica şi onestitatea în afaceri orientare spre pia ă (spre clien i) accentul se pune pe îndeplinirea cerin elor clien ilor. ei presupun că organiza ia se va îngriji de asta. care nu priveşte compania angajările se fac numai pe baza competen ei la locul de muncă salaria ii anticipează viitorul (iau în considerare schimbarea locului de muncă) culturi deschise TRĂSĂTURI organiza ia şi membrii săi sunt închişi. în afaceri 55 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . 5. secretoşi .) au mare importan ă 7. etc. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. în aceeaşi măsură la locul de muncă şi acasă. a cărui nerespectare duce la excludere costurile (de produc ie. Noii salaria i se adaptează foarte uşor (în câteva zile) control slab TRĂSĂTURI programările şedin elor sunt respectate cu punctualitate glumele despre companie şi muncă sunt rare. Rezultatele sunt mai importante decât corectitudinea procedurilor atitudine mai mult pragmatică decât etică. control puternic organiza ia şi membrii săi sunt deschişi celor nou-veni i şi străinilor oricine poate să-şi găsească locul în organiza ie.chiar şi între ei adaptarea la climatul organiza iei este foarte dificilă (cere o perioadă lungă de timp .l an sau mai mult) 6. compania ia în considerare originea socială şi de familie în aceeaşi măsură cu competen a profesională angaja ii nu anticipează viitorul (nu se gândesc la apari ia necesită ii de a-şi găsi un loc de muncă). în familie la angajare. sub nici o forma si prin nici un mijloc.

repartizarea obiectivelor de îndeplinit (a misiunilor). d. în cazul unei organiza ii descentralizate. striden e sau chiar antagonisme sunt percepute ca evidente. Managementul culturii organiza ionale necesită parcurgerea unei serii de etape: 1. sunt vizibile anumite proceduri prin care puterea de decizie (autoritatea) este delegată spre nivelurile inferioare. Gradul de complexitate : determinarea gradului de complexitate al unei organiza ii se face luând în calcul: mărimea organiza iei (numărul de salaria i) numărul de niveluri ierarhice numărul de departamente numărul de activită i (specializarea) Gradul de specializare se poate evalua în func ie de: tipul de activitate tipul de produse sau servicii (specializate pe produs) localizarea geografică (specializarea determinată de localizarea geografică) b. Intensitatea administrativă . 3. crearea unei re ele de “oameni-cheie” la toate nivelurile. sub nici o forma si prin nici un mijloc.se referă la raportul dintre numărul de salaria i cu atribu ii administrative (de execu ie) şi numărul celor cu func ii de conducere (de control). în cazul în care anumite neconcordan e. c. diagnoza culturală: identificarea şi evaluarea configura iei culturale actuale a organiza iei şi a concordan ei ei cu strategia actuală a organiza iei. luarea deciziilor pentru ini ierea unor modificări structurale: stabilirea direc iilor de schimbare şi a strategiilor care vor fi folosite pentru introducerea schimbării. 56 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL.măsurarea gradului de formalism al organiza iei trebuie să ia în considerare în ce măsură există un anumit sistem de norme şi reguli formale şi cât de strict reglementează acesta comportamentul membrilor săi. Gradul de formalism . fuzionări sau separări de departamente. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Gradul de centralizare/descentralizare Se poate spune că o organiza ie este centralizată când autoritatea luării deciziei e concentrată în vârful ierarhiei. 5.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E Alte dimensiuni ale organizatiilor a. În schimb. 4. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . 2.

fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . structurarea programelor de specializare sau recalificare profesională (identificarea locurilor de muncă unde se face sim ită nevoia unor astfel de programe şi structurarea lor în vederea modificării configura iei culturale a organiza iei. 10. 11. 57 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. 9. repetarea periodică a diagnozei culturale. standardizarea sau stabilirea gradului de standardizare. 8. eliminarea sau întărirea modalită ilor de control. monitorizarea evolu iei schimbărilor: supravegherea proceselor de schimbare culturală şi a instrumentelor manageriale care au indus dezvoltarea acstor procese. 7. programarea periodică a rota iei posturilor. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. sub nici o forma si prin nici un mijloc.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E 6. revizuirea politicii de resurse umane: reconsiderarea criteriilor de angajare şi de promovare. stabilirea sau întreruperea canalelor de comunicare.

Bucureşti 1955 * Mihaela Vlăsceanu. Antropologia socială şi culturală în Sociologia românească azi. Coparescu. sub nici o forma si prin nici un mijloc.V. Psihosociologia organiza iilor. Bucureşti. Aspecte contemporane. Ed.C U L TU R A D E O R GA N I ZA TI E Bibliografie * V. Psihologia socială. G. 1971 * Adrian Neculau. Bucureşti. Bucureşti. 1968 58 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. 1996 * Sofia Chinică. Editura Ştiin ifică. E. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Cluj-Napoca.Polirom. Fundamentul cultural al personalită ii. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . 1996 * T. Zorlentan. Burdus. Iaşi. Psihologia organiza ională. Cada de Editură şi Consultan ă. Caramela. coordonator. 1993 * Ralph Linton. Managementul organiza iei.

3. Mass-media (termen anglo-saxon rezultat din unirea cuvântului latin “media” -mijloace. sub nici o forma si prin nici un mijloc. 59 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Unii definesc pozi ia intermediară a mass-mediei drept “canal” neutru. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. care îmbracă forma unei organiza ii. 4. Definirea mass-mediei şi a comunicării in masă. şi cuvântul englezesc “mass” .‘paznic de barieră’. 6.cantitate mare) se referă la suporturile şi mijloacele tehnice de transmitere a mesajelor (instrumentele comunicării). selector al informa iilor şi mesajelor comunicate. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .C O M U N I CA R E A I N M A S A Comunicarea in masã 1. iar altii ca “gate keeper”. Etapele dezvoltarii mass-mediei Caracteristicile presei scrise şi ale mijlocelor de comunicare în masă audiovizuale. Func iile/disfunc ile comunicarii în masă. constituindu-se într-un proces social unitar. Efectele mass media Masa/public/audien a Dezinformare şi manipulare prin mass-media Definirea mass-mediei (mijloacelor de comunicare în masã) Mass media a fost definita ca un sistem al societă ii globale. 2. 5.

(David Chaney. o “semnificatie”) prin alegerea semnelor şi simbolurilor şi asamblarea acestora (codificare) emi ătorul . destinatarii comunicării: ei formeaza audiente vaste. fiecare media tinzind să cuprinda o audien ă cit mai larga. pe cine vehiculeaza şi pe cei care primesc mesajele”. radioul) destinatarul . Guvillier) Elementele comunicării în masă: sursa . interpret şi codificator al evenimentelor. cinema etc) prin care se realizeaza informarea. multipla (simultan sau succesiv se adreseaza unui numar mare de oameni din diferite categorii sociale şi din diferite spatii geografice). sub nici o forma si prin nici un mijloc. radio. 1972) Caracteristicile comunicării în masă se refera la: sursa (grupul de persoane) din cadrul unui mijloc de comunicare în masă func ioneaza drept decodificator. Din aceasta perspectiva în cadrul ansamblului social mass-media poate fi cunoscută în următoarele ipostaze: mass media introduc în economia şi societatea contemporana o industrie puternica în plina dezvoltare.transformă informa ia în mesaj (un “inteles”. mass media sunt o institu ie cu organizare şi reglementari.C O M U N I CA R E A I N M A S A Definirea comunicarii în masă “Ansamblul procedeelor (presa. propaganda şi ac iunea asupra opiniei publice. unde) canalul .preia mesajul şi îl decodifica (receptarea semnificatiei) Comunicarea în masă se refera la ansamblul procesului de comunicare “care incorporeaza ceea ce este vehiculat. stirilor care circula prin canalele agentiilor de presa. deci ca producatori ai mesajelor. sondaje s.asigură transportul informa iei receptorul . socializata (atit emi ătorul. 60 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. cu norme specifice de organizare. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. televiziune. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .a) Comunicarea în masă este indirecta (impersonala).”(A.retransforma informa ia în mesaj (aparatul tv. studiile asupra efectelor şi studiile privind receptarea mesajelor(anchete. caracterul unidirectional şi mediat al comunicării feed-back-ul este foarte slab sau inexistent. cit şi mesajul şi receptorul au un caracter social).transforma mesajul în informatie transmisibilă (vibra ii mecanice. care reglementează func ionarea lor şi relatiile cu ansamblul societă ii. impulsuri. În cazul mass-mediei se impun studiile de audien ă.

care devine un produs mediatic. Radiodifuziune: 1898 . "Leipzigerzeitung”. mass media au devenit o parte inseparabila a vietii cotidiene. mai mult decit atit. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Presa scrisa: Gutenberg .aparitia tranzistorului Televiziunea 1925-1927 .prima publicatie în Franta 1660.primul periodic din lume 1631. mass media este cel mai puternic mijloc de control social.Experimentul Marconi 1948 .1455. de orientare şi inovare sociala.tipareste Biblia 1605.în Europa Caracteristicile presei scrise Ziarul: periodicitate multiplicare 61 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL.SUA 1936 . "Le Petit Journal”. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .se inaugureaza serviciul de transmisiune TV în SUA 1955 . primul cotidian 1863.BBC Anglia 1945 . ziar de cinci centime.C O M U N I CA R E A I N M A S A mass media ofera o scena pe care se desfasoara spectacolul vietii publice. Etapele dezvoltarii mass-media.sisteme de televiziune. Anvers . sub nici o forma si prin nici un mijloc. mass media ofera divertisment. “La Gazette”. inceputul presei populare de mare tiraj. ele creează actualitatea. iconoscop (procedeu de analiza electronica a imaginii) . mass media creează o nouă formă de cultură.

confera pozitie sau statut simbolic: respectiv confera prestigiu şi legitimeaza public. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. motivatia. 2. de produc ie a ziarului-marfă renuntare la vis-á-vis accesibilitate publica actualitate universalitate Revista exclusivitate esantion de public selectionat distractie/didactica predominanta imaginii pondere mare a fictiunii Televiziunea imaginea este mediul principal de transmitere presupune reciprocitate este constrînsă de timpul de emisie alocat spectaculoasa dinamica Radioul sunetul este mediul dinamic rapid emotional Func iile media Ca domeniu structurat şi repetitiv. sub nici o forma si prin nici un mijloc. Conform lui Paul Lazersfeld şi R. Conform lui Wilbur Schramm. integrarea. Comisia UNESCO a determinat urmatoarele func ii ale mass-media: 62 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. mass media au func ie de: supraveghere. Merton. atribuind statut. impun normele sociale(intaresc controlul social). au func ie de narcotizare. adaptarea. ordinea. mass media: 1. forum şi invatator. 3. mass-media satisface anumite nevoi ale sistemului social: continuitatea.C O M U N I CA R E A I N M A S A activitate economică.K. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .

Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. în calitate de interpre i. 5. în vederea exercitarii controlului social şi asigurarii coeren ei ac iunilor publice. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .garantie a libertatii de expresie. şi ca parte a institu iilor sociala sau culturale. colectivitatii la viata publica. Efectele mass-media Caracteristica primară a abordării efectelor mass-mediei este concentrarea pe audien ă. func ia de persuasiune. Disfunc iile sesizate şi evidentiate de specialisti se refera la amenintarea stabilită ii. sub nici o forma si prin nici un mijloc. amplificarea societă ii de masă şi la faptul că sunt un obstacol la ac iunea sociala. dovada a transparentei raporturilor. cognitiv vs. grupului. ai unor roluri specializate. 2. 3. 2. motivatie şi interpretare. 5. Echipa cercetătorului Paul Lazarsfeld afirmă. crearea panicii. non-cumulativ pe termen lung vs. în al doilea rând. 3. în mediul lor social. McLeod şi Rubes (1980) au propus 7 dimensiuni pentru conceptualizarea efectelor media: formele efectelor media 1. func ia de informare(colectare şi transmitere de informatii . stabilizare cumulativ vs. func ia de divertisment. func ia de educare şi transmitere a mostenirii sociale şi culturale. mobilizarea celor nedecişi Efectul media: un proces care conectează pe mai multe nivele produc ia media cu rezultatelele receptării active din partea audien ei. func ia de socializare . în urma. 4. micro vs macro alterare vs. difuzare a elementelor de cunoastere. cercetărilor întreprinse. că efectul cel mai probabil al media este.faciliteaza participarea indivizilor.C O M U N I CA R E A I N M A S A 1. întărirea/re-afirmarea concep iilor pre-existente şi. Accentul cercetării cade pe reac ia membrilor audien ei. 4. opinie şi judecata). mărirea conformismului social (reduc dinamica schimbărilor sociale). comportamental domeniile de ac iune ale efectelor media aria efectelor media responsabile pentru efecte 63 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. în primul rând. pe termen scurt atitudinal vs. în eleasă la nivele diferite drept indivizi.

Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material.două modele eviden iază rezultatele persuasive: ♦ modelul de persuasiune ♦ modelul ac iunii ra ionale . efectul devine evident după o perioadă de timp. non-cumulativ . alterare vs.care leagă atitudinile. termen scurt 2. media. normele sociale şi comportamentele. Pe termen scurt. aşa cum pot stabiliza o situa ie existentă . comportamental .cumulative ♦ efecte cu rezultat al capacită ii de atragere a aten iei . sub nici o forma si prin nici un mijloc. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei 6. prin formularea problemelor. comunităti. 5. efecte cognitive ale realită ii sociale ♦ puterea mass-media de a crea mediul simbolic este considerată ca efecte asupra realită ii sociale. condi ionat distinc ii metodologice şi conceptual între efecte 1. micro vs. sugerează abordări ale acestora şi solu ii. mişcări sociale. difuz-general vs.media de ştiri ca interpret al evenimentelor şi politicilor publice. 4.se aplică individului ca unitate de analiză.familii. comunitatea interna ională.pot facilita schimbarea în rândul audien ei sau o pot împiedica. organiza ii.C O M U N I CA R E A I N M A S A 6. 7. aceste cadre.scandalul WATERGATE).non-cumulative pe termen lung vs.studierea impactului asupra diferitelor tipuri de sisteme sociale . . con inut-specific direct vs. condi iilor propice de mediu sau a întăririi răspunsului din partea suportului social al efectului. 9. organizează şi încadrează realitatea în moduri distincte. 64 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. 7. macro . 8.ca urmare a mediei ca sursă de informare efecte de construc ie cognitivă . prin alegerea limbajului şi repetarea anumitor scheme publicistice. 3. distinc ia serveşte cercetării efectelor media şi oferă o schimbare de organizare pentru examinarea mass-media. cognitiv vs. ca urmare a expunerii la mesaj.schimbarea ca efect al unor mesaje multiple sau ca rezultat la expunerea unui singur mesaj media ♦ efect de cultivare . efecte de învă are . cumulativ vs. În acest caz. societă i. Pe termen lung (efect cumulat) datorită expunerii la mesaje similare. stabilizare . efecte atitudinale . atitudini vs.

din punct de vedere al activită ii audien ei. Prin manipulare se în elege înculcarea unor în elegeri convenabile.Pecep ia calită ii stărilor este cea mai importantă dimensiune a imaginilor media. non-ra ionale. colectivitate) să gândească şi să ac ioneze într-un mod compatibil cu interesele ini iatorului. Dezinformare şi manipulare . se poate men iona o altă serie de efecte: gratifica ia. cum ar votarea. Babel.abordarea acestor subiecte este extrem de dificilă datorită complexită ii lor. Bucureşti 1993. recurgându-se la inducerea în eroare cu argumente falsificate.se referă la strategiile folosite de oameni ca să reziste fluxului de informa ii care amenin ă să-i copleşească. În consecin ă ne vom limita la definirea şi clasificarea lor şi la sugerarea câtorva căi de evitare a acestor practici. Din acest punct de vedere. pe cele distonante. Din punct de vedere politic. prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsionează inten ionat adevărul. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Manipularea este ac iunea de a determina un actor special (persoană.mass media considerată ca sursă a modelării comportamentale şi de excitare. în consecin ă. în termenii programării şi bugetului de timp alocat pentru receptarea. dependen ă şi controlul intereselor speciale. imagini media . Strategiile de prelucrare a informa iilor . fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . "ce fac oamenii cu media" şi nu "ce face media oamenilor" selectivitatea . cât şi la apelul la palierele emo ionale. sub nici o forma si prin nici un mijloc. coordonator Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu). interpunerea activită ii de durată referitoare la perioada expunerii şi post-activitatea. lăsând impresia libertă ii de gândire şi decizie. Pe de altă parte. dezinformarea reprezintă orice interven ie asupra elementelor de bază ale unui proces de comunicare ce modifică deliberat mesajul cu scopul de a determina la receptori anumite atitudini. Cea mai mare parte a cercetărilor s-au realizat la nivel individual. considerată ca schimbare a perspectivei. grup. ca şi factor de inducere a diferite tipuri de inten ii comportamentale. vizând în mod specific mesajul şi o perioadă pe termen scurt. Conform dic ionarului de sociologie (ed. ac iuni dorite de un anumit agent social. Alte dimensiuni ale imaginilor (despre) media sunt: modularea ştirilor. 65 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL.oamenii caută informa ie consonantă cu atitudinile şi credin ele preexistente. ca monedă de schimb în comunicarea interpersonală ulterioară receptării.C O M U N I CA R E A I N M A S A 10.credibilitatea fiind una din dimensiunile vitale pentru efectele media. aten ia . în raport cu credin ele şi atitudinile lor. Toate aceste activităti sunt legate de creşterea gratifica iilor ob inute de pe urma programelor de ştiri.efortul de concentrare mentală în perioada expunerii la media. iar nu cu interesele sale. ♦ media oferă explica ii referitoare la natura realită ii sociale. reac ii. trebuie să inem cont de activitatea pre-selectivă. efecte comportamentale . la agenda preocupărilor noastre şi la climatul opiniei publice. evitând. aspecte negative ale con inutului.

patologic. de la Universitatea Stanford. sub nici o forma si prin nici un mijloc. puterii. dar cu efecte surprinzător de ample. formează tradi ii şi obiceiuri. parcurgându-le te cuprinde un şi mai acut sentiment de insecuritate. esen a lor fiind mobilizarea gândirii individuale în scopul receptării corecte a mesajelor. Manipulările mari sunt reprezentate de influen a întregii culturi în mijlocul căruia trăieşte individul şi care rezidă în spiritul de subordonare şi sim ul responsabilită ii. Dezordinea psiho-patologică la nivelul colectivită ii este provocată de schimbările rapide ale normelor sociale. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . Manipulările majore stau la baza răspândirii diferitelor curente de opinie. California . nu prin mijloace coerci iei. care desemnează un fenomen social anormal. pentru că enorma putere de influen are a situa iilor sociale asupra comportamentului uman este. În lucrarea sa "Tehnici de manipulare" (Editura Nemira. subevaluată. ci prin cel ideologic.a nomos = fără lege). pe care individul nu le poate asimila cu aceeaşi viteză. conturează mentalită i. Manipulările medii se referă la modificări ample ale situa iilor sociale. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. 1996) Bogdan Ficeac clasifică manipulările urmând criteriul propus de profesorul Philippe Zimbardo. ob inute prin modificări minore ale situa iei sociale.acela al amplitudinii modificărilor efectuate într-o anumite situa ie socială. în diferite situa ii. întrucât creează o permanentă stare de alarmă a individului în raport cu mediul său de evolu ie. Astfel. Lipsa acestor norme duce la apari ia şi accentuarea unui sentiment de insecuritate. men ionată anterior. Bucureşti. teamă. care duce la creşterea agresivită ii şi a tulburărilor sociale. putem vorbi de manipulări mici. în general. necesitatea respectării unui program şi spiritul de competi ie. E drept că.C O M U N I CA R E A I N M A S A manipularea reprezintă o formă de impunere. Bogdan Ficeac oferă şi o sumă de sfaturi practice pentru contracararea manipulării. Un efect profund al acestui tip de manipulare este anomia (gr . generat de lipsa de reguli morale şi juridice menite să organizeze via a economică şi socială. determină curente "la modă" sau ample manifestări protestatare. 66 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. În aceeaşi lucrare.

Comunicării scrise de firma ii sunt specifice coeren a. tonul sau timbrul vocii. Crearea în mod artificial de bariere de comunicare este una din cauzele de fond ale ineficientei ac iunii sociale. este lupta cu gramatica. de cele mai multe ori fara buna stiinta. sub nici o forma si prin nici un mijloc. 67 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. mimica. În cazul comunicării verbale sunt multi factori exteriori mesajului de care trebuie să tinem cont (este vorba de elementele de para-limbaj . gestica etc). rigoarea. iar comunicarea este una din starile naturale ale omului. mai ales daca nu uitam ca limbajul este un mijloc. şi care sunt parte a acestuia însă care nu rezistă neaparat probei timpului. amindoua menite să ne salveze de riscul transparentei incompetentei de comunicare. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .C O M U N I CA R E A S C R I S A I N C A D R U L C O M PA N I E I Comunicarea scrisa în cadrul companiei Comunicarea scrisa în cadru institu ionalizat. dar nu numai. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. şi nu un scop în sine. O mare problema. asa cum se intimpla şi în cazul interpretarii unui rol. pentru simplul motiv ca studiul ei ramine o amintire prea indepartata. Daca vom respecta cele cinci atribute mentionate în paragraful anterior. precum şi a imaginii sale. a felului în care este receptata în exterior şi se reflecta în constiinta audientei careia se adreseaza. în asemenea situatii. inchise în sabloane lingvistice şi terminologie specializata. acuratetea. cu siguranta lucrurile vor sta altfel. care fac neinteligibil materialul. Mesajele scrise în cadrul companiei sunt parte componenta a identitatii acesteia. cea de care uzam în fiecare zi şi pe care o ignoram sau o mistificam. intilnim fie documente concepute într-un stil incarcat. cu o topica defectuoasa. este caracterizata în principal de un grad mai ridicat de elaborare. în general. în sensul ca impresiile se atenueaza sau se sterg. şi în cazul documentelor de firma în special. fie documente lipsite de orice urma de personalitate. fie şi de catre un mare actor.înfă işare. concizia şi simplitatea stilistica.

greselile inerente cunoasterii aproximative a limbii în care este formulat anuntul. O alta problema tratata cu diletantism este cea a limbii în care sunt publicate anunturile. prestigiu şi autoritate anuntului sau ofertantului de multe ori efectul nu este tocmai acesta Se pot aduce citeva argumente serioase şi care sunt urmarea experientelor traite în ultimii ani: în primul rind. In principiu. Acest argument nu are nici o legatura cu patriotismul orgolios ci cu mentinerea limbii romane într-o stare de falsa inadaptare la cerintele momentului. a firmei care face oferta . se poate mentiona în anunt ca persoanele selectate pentru interviu vor fi solicitate telefonic sau în scris să se prezinte la faza urmatoare a recrutarii. pe de alta parte. a persoanelor de contact însărcinate cu preluarea cererilor candidatilor. Iata citeva elemente ce nu pot lipsi din continutul unui anunt publicitar de aceasta natura: în primul rind. atât în continut cit şi în forma.C O M U N I CA R E A S C R I S A I N C A D R U L C O M PA N I E I Anuntul de recrutare de personal Acest tip de document este foarte important pentru ca. care nu au nici o legatura cu potentialul profesional al unei persoane. în func ie de dorinta conducerii companiei. apoi. cu mentiunea ca în cazul noilor profesiuni să se incerce o cit mai buna adaptare a denumirilor la limba romana. el poate fi introdus ca un element de noutate daca a fost pre-testat şi a obtinut adeziunea majoritatii subiectilor. Alaturi de denumirea pozitiei vor fi mentionate cit mai concis cerintele pentru ocuparea postului iar în aceasta categorie nu sunt cuprinse discriminarile de sex. mai ales daca este deja foarte cunoscut şi are o popularitate pozitivă în rândul opiniei publice. care poate fi şi el tiparit. în al treilea rind. elementele de identificare a emi ătorului. In afara pozitiei şi cerintelor. Contrar opiniei ca publicarea anunturilor într-o limba straina confera un plus de seriozitate. acesta este cert un prim contact cu persoana sau persoanele cu care se va lucra în viitor. Inadecvarile de aceasta natura se pot rezolva printr-o formula acceptabila pentru ambele parti-ofertanti şi candidati: de exemplu. La fel de bine. este indoielnic din punct de vedere calitativ. Anuntul de recrutare apare din initiativa firmei şi aceasta trebuie să se asigure de calitatea mesajului. Un ultim element al anuntului este mentionarea posibilitătilor de contact si. este o “iesire în public” a firmei iar de calitatea mesajului depinde feed-back-ul pe care il va obtine si. pe de o parte. riscul ca anuntul să fie inaccesibil unor persoane perfect apte pentru pozitia oferita. sigla.numele. Con inutul propriu-zis al anuntului trebuie să cuprinda pozitiile oferite. un alt element de identificare este sloganul companiei. eventual. se pot trece în anunt şi ofertele concrete privind conditiile de lucru sau nivelul salarizarii. un anunt de recrutare face parte dintre instrumentele de comunicare care trebuie să atraga atentia asupra firmei într-o maniera 68 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. în cazul anunturilor de mare publicitate. virsta sau statut social. desi este mai curind un aspect de natura morala. întrucit ofera opiniei publice un prim element de evaluare şi judecata a substantei ofertei în sine şi a potentialului firmei. faptul ca limbii romane nu i se recunoaste valoarea “de întrebuintare” la ea acasa. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Anuntul de recrutare este în aceeasi masura o problema de prestigiu. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . dar un principiu care trebuie materializat. sub nici o forma si prin nici un mijloc. respectind caracterul specific de litera prin care s-a consacrat.

ideile ce decurg din prima asertiune. Afirma iile pe care le facem trebuie să urmeze o ordine a importan ei. In general. care. de obicei. de aceea este bine să enun ăm ceea ce este mai important de spus şi apoi.C O M U N I CA R E A S C R I S A I N C A D R U L C O M PA N I E I favorabila. astfel încât să poata spune: ‘parcă ar fi scris de mine’. pe masura ce se contureaza notarea tuturor informatiilor utile in cazul unui interviu. care vor beneficia în final de material revederea materialului aranjarea materialului din punct de vedere grafic Elementul esen ial în triada comunicării: emi ător. apti să aduca ei insisi un plus de calitate activitatii în care se angajeaza. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. pregatiti întrebarile dinainte 69 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. În ceea ce-i priveste. pentru a putea stabili cit timp au ca să citeasca documentul comis de noi. urmatoarea: stabilirea scopului. trebuie să raspundem la urmatoarea întrebare: Ce îşi doresc să citeasca? În acest sens trebuie să tinem cont ca cititorilor le place să se identifice cu ceea ce citesc. receptor . compunerea mesajelor scrise presupune o planificare anterioara. Scrierea rapoartelor presupune parcurgerea urmatoarelor faze: culegerea informatiilor stabilirea destinatarilor raportului şi a gradului lor de ocupare. notarea ideilor.sunt cei din urma. sub nici o forma si prin nici un mijloc. Rapoartele scrise ale companiei Raportul este şi el un instrument de comunicare de mai mare intindere. Acestea sunt doar doua exemple. mesaj. a tintei şi obiectivului scrierea în rezumat a ceea ce dorim să comunicam stabilirea manierei de abordare a subiectului colectarea informatiilor scrierea în ciorna a mesajului scrierea introducerii şi concluziilor crearea titlului editarea scenariului testarea mesajului pe citeva persoane apropiate. Evolutia îndeplinirii unei asemenea sarcini este. pentru ca menirea să ultima este să atraga candidati de buna calitate. într-o ordine logica. prezinta activitatea de ansamblu a firmei sau a unui departament al acesteia. dar rapoartele pot avea diverse surse şi diversi destinatari. de regula. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei .

Acesta este. appendicele şi ilustratiile. la obiect şi usor de citit. Concluziile trebuie să derive din logica interna a materialului şi să fie sustinute cu probe relevante. de fapt. Rezumatul se scrie ultimul.C O M U N I CA R E A S C R I S A I N C A D R U L C O M PA N I E I Raportul trebuie să fie scurt. Recomandarile trebuie să fie pozitive şi practice. aici este locul unde sunt adresate mul umiri celor care v-au ajutat la întocmirea raportului. Deosebit de importante sunt paragrafele. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. numele şi adresa organiatiei care publică raportul. Pagina de titlu trebuie să cuprinda detalii despre autor. un paragraf de aproximativ 200 de cuvinte care con ine ideile principale prezentate pe larg în con inut. In Introducere se mentioneaza scopul raportului. sub nici o forma si prin nici un mijloc. în cazul în care sunt de o deosebită importan ă. ele sunt extrase şi prezentate la inceputul raportului. numerotarea care-i va ajuta pe cititori să-şi amintească punctele puse în discutie şi argumentele aduse în sprijinul ipotezelor exprimate Concluziile şi recomandările trebuie să fie scurte şi concise. Men iunile apar uneori înaintea cuprinsului. Referin ele pentru căr i cuprind numele autorului titlul lucrarii numele editurii data aparitiei 70 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. sub-titlurile. cu problemele. Pentru rapoartele interne este utilă lista celor la care trebuie să ajungă documentul Tabla de materii cuprinde lista titlurilor importante şi a subtitlurilor. Ele trebuie să fie prezentate în ordinea importan ei. un mini-raport. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . Aceasta include termenii de referintă şi lămureşte motiva ia raportului Textul propriu-zis este o succesiune logica de fapte şi idei. cu numarul paginilor. chestiunile în dezbatere şi posibilitătile de solu ionare. Iata care este structura acestuia: Titlul Cuprinsul Rezumatul Introducerea Textul propriu-zis Concluziile Recomandarile Mentiunile Referintele Anexele Titlul trebuie să fie la obiect şi să fie destul de scurt(maximum 12 cuvinte). care să ofere o imagine cuprinzatoare şi sistematica a problemei.

folosirea subtitlurilor. de fapt. Este indicată folosirea cuvintelor simple. fotografii etc. daca serveste scopului de a fi mai bine receptat. Din punct de vedere grafic. este apreciata folosirea diferitelor caractere de litere şi spatierile diferite. lăsarea unor spa ii albe ample folosirea punctelor negre pentru “listing” 71 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. acesta trebuie să fie penetrant. folosirea parantezelor pentru eventualele adaugiri. folosirea vorbirii directe şi a ghilimelelor. Este acceptabila şi folosirea dialogului imaginar. grafice. Discursul de prezentare a raportului poaate fi presarat cu anecdote şi povestiri care să creasca interesul şi să mentina treaza atentia. pentru că asta ii ajuta să perceapa materialul ca fiind anume conceput pentru ei. a verbelor la diateza activă. Paragraful de deschidere nu trebuie să fie prea incarcat de informatii. In privinta stilului. momeala care-i va indemna să se prinda în plasa lecturii. clar şi concis. aceasta este o modalitate de a da mai multa veridicitate mesajului. ci felul în care o spunem trezeşte interesul cititorilor. iar ceea ce scriem e bine să denote implicare şi o atitudine pozitivă în fa a problemelor. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. El este menit să capteze bunavointa celor care va citesc. Sunt de evitat frazele lungi şi paragrafele interminabile Este bine să ne adresam mereu direct cititorilor. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . fiind şi mai usor de memorat. Nu ceea ce scriem retine aten ia. folosirea sublinierilor sau a majusculelor pentru evidentiere. sub nici o forma si prin nici un mijloc.C O M U N I CA R E A S C R I S A I N C A D R U L C O M PA N I E I numarul de pagini ISBN pagina de referinta pentru ziare: autorul(ii) titlul articolului titlul periodicului volumul data şi anul publicatiei pagina Anexele con in informatii suplimentare: scheme. De altfel. folosirea paragrafelor de dimensiuni diferite. El este. tabele.

C O M U N I CA R E A S C R I S A I N C A D R U L C O M PA N I E I De obicei. aminti i-va că lectorii trebuie să spună “parcă ar fi scris de mine”. intesat de informatii ne-explicitate suficient. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . raportul de firma este perceput ca un material plicticos. mai ales. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. Tocmai de aceea incheiem prin a aminti că nu este important numai ce spune i ci şi cum spune i si. confuz. 72 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. sub nici o forma si prin nici un mijloc.

C O M U N I CA R E A VER B A LA

Comunicarea verbala
Comunicarea verbala presupune existenta a doi subiecti - S 1 - S 2; subiectii pot fi în numar de doi (situa ie dialogală) sau mai mul i de fiecare parte a grupurilor care intercomunică; poate exista şi situa ia de la un subiect (S 1) la mai mul i (S 2) care se constituie într-o entitate(discurs). în concluzie, comunicarea verbala reprezinta procesul transmiterii sau schimburilor de idei, sentimente, atitudini, opinii fa ă de o anumita problema pusa în discutie. Exista citeva premise necesare pentru concretizarea oricarui tip de comunicare verbala: 1. 2. 3. in primul rind, circumstanta sau mediul în care se desfasoara; audien a careia ne adresam sau partenerul/ii de dialog vorbitorul/emi ătorul insusi.

Sa incepem cu ultimul element Vorbitorul: acesta este un rol pe care îl pot juca pe rând participan ii la un dialog sau pe care şi-l asumă persoana care a decis să prezinte un discurs, o alocu iune sau o prezentare. Calită ile necesare unei comunicări verbale de succes sunt: claritatea, asigurata de o exprimare simplă. Materialele sau ideile să fie astfel organizate încât să fie usor de urmărit, cu ajutorul unui vocabular adecvat circumstan ei şi audientei careia va adresati; acurate ea - care consta în alegerea cu grija a cuvintelor, astfel incit ele să exprime exact ceea ce dorm să spunem; este necesar un vocabular bogat din care să alegeti exact acele cuvinte care servesc/dau un inteles precis gindurilor noastre. Trebuie ca informatiile pe care le oferim să fie, totodata, verificabile iar faptele la care ne referim să fie corect prezentate logic, coerent şi obiectiv; empatia - o însuşire care presupune un mod de adresare corespunzator nivelului general al audientei. Empatia inseamna schimbare de roluri şi de perspectiva în momentul comunicării.

73
©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material, sub nici o forma si prin nici un mijloc, fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei

C O M U N I CA R E A VER B A LA

A te pune în pielea celuilalt ajuta la modelarea mesajului în func ie de audien ă şi la asigurarea sanselor de a le cistiga atentia şi bunavointa, obtinind intelegerea. sinceritatea se refera la naturalete, nu la efuziuni sentimentale; este vorba de capacitatea de a fi tu insuti pentru a avea mai multe sanse de a convinge. aparen a se leaga de propria înfă işare, care reflecta modul în care ne evaluam şi pozitia pe care ne-o atribuim în mediul caruia ii apartinem; deci, înfă işarea - de la lungimea unghiilor la bijuteriile pe care le etalam, sunt tot atâtea simboluri ale orbitei sociale spre care tindem, fiind şi elemente suplimentare de evaluare, judecata şi apreciere din partea auditoriului; ele sunt elemente de para-limbaj care trebuie să se armonizeze cu structura interioara a fiecaruia. postura o reprezinta pozitia corpului, care afecteaza pozitiv sau negativ emisia verbala. Din acest punct de vedere trebuie să avem în vedere patru caracteristici: vioiciunea, placerea cu care vorbim, distinctia(in gesturi), expresivitatea. Dintre mecanismele vorbirii sunt de mentionat aici: inaltimea şi intensitatea vocii, volumul vocii, dictia şi accentul, care sunt rezultatul unei bune educatii şi practici, viteza şi ritmul, care pot influenta receptarea mesajului,timbrul vocii, care poate trada emotiile şi atitudinile. Din punctul de vedere al con inutului, mesajul verbal nu trebuie să fie niciodata intimplator; fie că e vorba de viteza de reactie(spontaneitate) sau de comunicarea verbala elaborata, trebuie să intuim şi să dovedim că stim în ce mediu ne aflam şi că stapinim cu abilitate propria persoana. Cel mai important element al unui discurs sau la unei alocu iuni, este obiectivul comunicării şi consecintele acesteia. Comunicarea verbala poate fi informativa, distractiva, convingatoare, persuasiva, inspiratoare. Primul pas în elaborarea unui mesaj verbal este cuprinderea într-o singura propozitie a mesajului; urmeaza stabilirea principalelor puncte pe care le punem în discutie, pentru a sustine cu argumente punctul de vedere prezentat; în acest sens este necesar să aducem date, informatii, exemple în sprijinul acestuia; în final trebuie să rezumam principalele puncte exprimate într-o concluzie memorabila.

Discursul
Nicki Stanton indica în lucrarea să “Comunicarea” 12 moduri de a incepe un discurs: 1. 2. Denumirea temei sau tilului Stabilirea obiectivului şi prezentarea planului de discurs - prin propozitii deductive care să creeze o stare de asteptare.

74
©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material, sub nici o forma si prin nici un mijloc, fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei

C O M U N I CA R E A VER B A LA

3. 4. 5. 6. 7. 8.

Introduceri informale - folosind expresii uzuale în situatii adecvate Intrebare, care anticipeaza întrebarile auditoriului în legatura cu tema Intuitiv, anticipind problemele şi conturindu-le în deschiderea discursului Anecdote în consens cu subiectul. Glume relevante, scurte şi bine spuse. La aceasta sugestie trebuie să va gândi i dacă ave i autoritatea şi experien a care să vă permită să începe i astfel. Culoarea locala, facind referire la amintirile sau sentimentele care va leaga de locul în care va aflati; în acest mod puteti cistiga adeziunea de inceput a celor în fa a carora vorbiti Fapte şi statistici, care pot da greutate şi credibilitate mesajului pe care urmeaza sa-l transmiteti. Citate. Propozitii socante, paradoxale, care contrazic norma: “Bunul simt este insusire care aduce numai necazuri, într-o lume ale carei coduri simbolice ne sunt cu totul straine.” Povestiri interesante, ferindu-va de cele cu final tragic sau nerealist.

9. 10. 11.

12.

Incheierea discursului este şi u moment foarte important. în acest punct sunt de evitat digresiunile, tentatia inceperii unui alt discurs, repetitiile, aglomerarea a prea multe idei. Totodata, la terminarea unui discurs este bine să invatam textul pe dinafara şi să evitam punctarea finalului prin expresii de genul: “In incheiere”, “In concluzie”...De altfel, chiar pe parcursul rostirii discursului este indicat să se evite citirea materialului, folosind doar notitele pe care sunt subliniate cuvintele cheie, ce pastreaza vii în memorie ideile şi directia în care se indreapta discursul. Cele trei calită i ale comunicării verbale sunt: exprimarea propriilor sentimente fa ă de ideile prezentate şi fa ă de cei carora ne adresam; impartasirea unei idei novatoare, pe care o aducem în raport cu lucrurile deja cunoscute şi consacrate aducerea în prim plan a unor probleme de interes larg şi deosebit. In ceea ce priveste audien a trebuie să raspundem la urmatoarele întrebari care privesc acest: care este compozitia acesteia, referindu-ne la numar, sex, virsta, ocupatie, pozitie economica, statut social, nivel de educatie, fundamentul cultural sau rasial/national caruia ii apartine. care sunt crdintele, atitudinile şi valorile indivizilor care formează audien a;: ♦ au prejudecă i puternice? 75
©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material, sub nici o forma si prin nici un mijloc, fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei

C O M U N I CA R E A VER B A LA

♦ care le sunt credin ele religioase? ♦ care le sunt orientările politice? ♦ ce valori împărtăşesc? ♦ care sunt normele aceptate în comportamentul lor social? ♦ au interese deosebite? ♦ ce motiva ii au? cu ce ocazie le vorbi i ♦ care sunt scopurile şi obiectivele organiza iei care v-a invitat să vorbiti? ♦ ce ştie publicul căruia va adresa i despre subiectul propus? ♦ care va fi atitutdinea lor fa ă de acest subiect, în raport cu caracteristicile definite anterior ♦ dar fa ă de cel care le vorbeste? ♦ ce vor să auda ♦ ce mesaj vrem să le transmitem, în raport cu orizontul lor de asteptare? In privinta motivatiilor trebuie să încercam să răspundem cu anticipa ie la urmatoarele întrebări care vizează audien a: 1. 2. 3. 4. Ce vor să câştige prin participarea la eveniment Ce vor să fie, prin raportare la beneficiile pe care le pot ob ine Ce vor să faca, în consecin ă acestei participări Ce vor să economiseasca (timp, bani, efort) sau să elimine din existenta lor (discomfort, teama, îndoieli, riscuri, stânjeneala personală)

Ca forma a comunicării verbae, discursul este u act specific de la unul la mai multi şi cunoaste o varietate de tipuri, în func ie de intentionalitate şi stil, care depinde de personalitatea emi ătorului. Ca tipuri de discurs amintim: discursul politic, parlamentar sau electoral, , academic, religios, juridic şi economic, ca tip modern de discurs, ce poate aparea în relatiile dintre membrii unui consiliu de administratie şi actionari, într-o negociere sau în cadrul conferintelor specializate, de exemplu. Discursurile sunt stucturate pe o notiune sau o idee şi trebuie să fie bine limitate în timp, deci scurte şi concise. Churchill spunea că pentru a pregati un discurs de 10 minute ii trebuie 2 ore, dar pentru un discurs de o ora nu-i sunt necesare mai mult de 10 minute. Din punct de vedere ideatic, con inutul poate fi evident(detectabil) sugerat sau structurat pe o idee, notiune sau judecata. Discursul este o forma de monolog., care este actul elementar al retoricii. In retorica, exista trei tipuri de argumentatie: logică, bazata pe rationament, empirică, bazata pe fapte, care face apel la statistici, bunul simt comun sau experienta colectiva, şi

76
©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material, sub nici o forma si prin nici un mijloc, fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei

ei au aceleasi sanse să conduca 77 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL.concluzie. care sustine că participantii sunt simultan emi ător şi receptor. Concluzia nu poate fi decit o premisa universala In retorica. Un alt tip de comunciare verbala este interviul. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. în consecinta. Ca varietate a dialogului. ale carei argumente au demonstrat absurditatea neaplicarii unei reforme şi consecintele unei asemenea optiuni. 3. Ca tip de rationament avem ca exemplu silogismul . în retorica. Construirea discursului pe deductie este o sursa de prestigiu şi autoritate 2. fortind publicul să traga concluzia. astfel. în cursul caruia ambele parti vorbesc şi asculta pe rind. Intr-un silogism avem o premisă majora. între doua sau mai multe persoane.un rationament deductiv folosit cind nu exista argumente empirice. Prin silogism se solicita capacitatea de intelegere a audientei. cind se recurge la evidente/probe. De exemplu: Orice om e muritor -premisa majora(generalitate) Socrate este om . în aceste conditii. în func ie de corespondenta dintre real şi ideal. Un alt tip de rationament este cel inductiv. ca S 1 şi S 2 se valorizeaza reciproc iar. oratorul foloseste silogismul pentru a urmari consecintele unei idei sau efectele unei cauze generale. De exemplu. 1. incercind să demonstram absurdul opusului acesteia.C O M U N I CA R E A VER B A LA argumentatia autoritatii. Rationamentul prin reducere la absurd consta în sustinerea unei idei. cu un scop. Socrate este muritor . dezbaterile pe tema reformei sunt construite pe baza rationamentelor prin reducere la absurd. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . sub nici o forma si prin nici un mijloc.premisa minora(particularitate) Deci. fara sa-si tradeze sinele. pentru a construi o proiectie ideala. selectarea exemplelor este importanta pentru a exista o concordanta logica între acestea şi concluzia care se impune. mai ales de catre actuala putere. definit ca o conversatie planificata şi controlata. interviul trebuie să respecte simetria situatiei dialogale . se concentreaza atentia şi se sensibilizeaza logica. de la particular la general. în acest caz. subiectii trebuie să se satisfaca reciproc în afirma ii. Interviul Un alt tip de rationament este cel prin analogie. exemple concrete. care face apel la istorie pentru a câştigă prestigiu. o ipoteza ce se poate materializa sau nu. bazata pe maxime. una minora şi o concluzie. Toate cele trei judecati trebuie să fie enuntiative. acest procedeu anticipeaza contra-argumentele audientei(S 2). Se demonstreaza contrariul ideii pina se ajunge la absurd si. citate. este evidentiat propriul punct de vedere. care transpune cunoscutul la necunoscut. aforisme.

neatingerea scopului şi esuarea în conflict. Intrebare cu raspuns sugerat De exemplu: “Vi se pare că se inregistreaza un tot mai mare consum de alcool în prezent?”. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . acesta trebuie să aiba un scop. rezolvarea cererilor. structura. interviurile pot fi clasificate astfel: de transmitere de informatii. consulting). aprecierea performantelor). deschis şi să dovedeasca interes fa ă de cel invitat. Acest tip de întrebari provoaca senzatia de constringere sau pot sugera raspunsul corect. dialogul nu inseamna consens în idei. sub nici o forma si prin nici un mijloc. Obiectivul: cine este subiectul interviului. care dau persoanei intervievate o foarte mica libertate de a-si alege raspunsul. pentru că de ea depinde relatia stabilita initial şi succesul dialogului.?”. preponderenta verbala a unui dintre subiecti. atitudine care va va permite să aflati cit mai multe informatii despre cel pe care doriti sa-l cunoasteti şi evaluati. Planificarea interviului. Un interviu poate incepe prin prezentarea companiei. unde şi cind. Din perspectiva comunciarii. de ce are loc. divagatiile inutile. Comportamentul trebuie să fie prietenos. Punctele slabe ale unui interviu pot fi durata prea mare. educatie. De exemplu: “Ati mai fost angajat pina acum?” Intrebari bi-polare . programe sociale. Acest gen de itrebari fac cunoscute sentimentele şi opiniile 78 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Aceste întrebari sunt utile în interviurile de angajare. Conform reguilor retorice. Revenind la interviu. Tipuri de întrebari şi modalitati de verificare Intrebari directe. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material.C O M U N I CA R E A VER B A LA dezbaterea şi au uneori aceleasi disponibilitati în avansarea argumentatiilor şi respingerea celuilalt. interviuri pentru rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor (angajare. ci schimb de opinii. Intrebarile dirijate ghideaza persoana intervievata spre raspunsul asteptat: “Nu-i asa ca. firmei sau grupului pe care il reprezentati sau prin rezumarea problemei care a determinat organizarea intilnirii. interviuri de cercetare şi descoperire de informatii noi (cercetare de piata. în vederea atingerii obiectivului Structura interviului Deschiderea este importanta.da/nu: “Sunteti multumit de slujba dumneavoastra?” care forteaza la raspunsuri ambigui.. subiectul şi tipurile de întrebari. de identificare a schimbarilor de comportament şi convingeri (în vânzări. o planificare şi să se bazeze pe interac iunea controlata. dar nu incurajeaza discutia şi fac impresia unui interogatoriu. sondaje de opinie). “Nu credeti ca?”. consulting..

care nu fac decit să iroseasca timpul. daca este cazul. Intrebarea ipotetica revela potentialul intervievatului sau prejudecatile acestuia. sunt importante de mentionat fazele pregatirii în vederea intilnirii şi tipurile de întrebari sau situati care pot aparea pe parcurs. cunoscuta su numele de “pilnie intoarsa” Mai exista şi ordonarea tunel. “Ce parere aveti despre “starea cartii” în conjunctura actuala?” Avantajul acestui tip de întrebare este că dezvaluie aptitudinile şi motivatiile subiectului. fie invers. daca face parte dintrun concern. Intrebarile cu raspus deschis permit libertatea maxima în raspuns. sub nici o forma si prin nici un mijloc. se multumeste pentru articipare celui intervievat si.C O M U N I CA R E A VER B A LA celui intervievat şi permit testarea rezistentei acestuia la incercarile de a fi orientat în cadrul dialogului. 79 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. Intrebarea de proba/de precizare. daca apartine sectorului public sau privat. se stabileste data viitorului interviu. Intrebari ajutatoare. “Ce faceti daca alimentarea cu energie electrica a companiei este întrerupta pe o perioada neprecizata?” Aceste întrebari pot fi ordonate fie de la cele cu caracter general spre cele cu caracter tot mai specific . ce cfra anuala de afaceri are.ordonare denumita “pilnie”. cit personal are. se poate stabili o legatura reala în cadrul dialogului. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . In incheierea interviului se insumeaza realizarile acestuia. “Ce exemplu imi puteti da la sugestia avansata anterior?” Prin aceste întrebari se trece de la general la particular şi se evidentiaza detalii care nu au aparut pe parcursul conversatiei. care prevede întrebari de acelasi fel pe parcusul interviului. a celui care este intervievat. care verifica gradul de intelegere şi nivelul la care a ajuns intercomunicarea: “Daca am inteles bine. utile în momentele de criza ale dialogului: “Relata i-mi una dintre cele mai importante realizari ale dumneavoastra?” Intrebarea-oglindă. folosita atunci cind lipseste un detaliu la o întrebare anterioara sau este necesara o întrebare suplimentara. inducindu-se o atmosfera de lucru. daca a fost influentata de anumite evenimente economice sau politice recente. Din perspectiva subiectului unui interviu. putem da citeva exemple sugestive: Ce preferati: banii sau pozitia sociala? Sunteti o persoana agresiva? Cind va pierdeti calmul şi de ce? Descrieti-va în trei adjectiv. daca a fost citata în presa şi de ce. dar are şi dezavantajul aparitiei multor detalii inutile. ati spus că sprijiniti ideea firmei noastre de a-si extinde gama de produse?” în acest fel se poate stabili gradul de atentie. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. ce tip de activitati desfasoare. Mai intii de toate este necesara colectarea de informatii despre firma(in cazul interviului de angajare) la care urmeaza să mergeti: daca este o firma mica sau mare. în ansamblu? In privinta întrebarilor dificile.

chiar şi în situatia unor întrebari foarte personale. Care a fost cea mai mare greseala a dumneavoastra? Care este cea mai mare realizare? Ce ati dori să faceti în viitori cinci ani? Conditia unui succes sigur în calitate de intervievat este o buna cunoastere de sine. diferite şi nu intotdeauna simple. cel mai bun lucru este să fiti realist.C O M U N I CA R E A VER B A LA Sunteti prea tinar/batrin pentru noi? Vorbiti-mi despre dumneavoastra. de genul: “Ma tem că posed putine cunostinte în domeniu. lipsa de reactie la schimbari. lipsa de reactie intentionata.. adica să nu va supra.. sub nici o forma si prin nici un mijloc. Este interzisa reproducerea sau transmiterea oricarui fragment din acest material. precum şi un inceput negativ. 80 ©Toate drepturile sunt rezervate SC ELITE TRAINING SRL. în acest sens. care presupun considerarea mai multor aspecte. adica mentinerea într-o atitudine nefireasca.. cit şi în con inut. fara acordul scris al reprezentantului legal al institutiei . pentru că în acest caz veti putea să va dovediti o persoana echilibrata şi stapina pe sine. atât în forma. care poate ajuta la construirea unei imagini bune asupra propriei persoane. limbajul şi atitudinea inadecvata.sau sub evaluati. In cadrul unui interviu trebuie să evitati discursul monoton. a punctelor slabe şi forte. considerind că sunt doua forme esen iale ce pun în lumina personalitatea subiectilor implicati şi se produc în circumstante complexe.” Am prezentat pe parcursul cursului discursul şi interviul(ca varietate a dialogului) ca forme ale comunicării verbale.

_________________________________________________61 Caracteristicile presei scrise ____________________________________________________61 Func iile media _____________________________________________________________________62 81 .formă fundamentală a interactiunii interpersonale _________________ 14 Componentele comunicării interpersonale ________________________________________15 Fenomene psihologice care însotesc comunicarea___________________________________16 Formele comunicării _________________________________________________________________17 Comunicarea verbală__________________________________________________________18 Comunicarea persuasivă _______________________________________________________19 A. Factorii interpersonali.verbală _____________________________________________________28 Bibliografie __________________________________________________________________32 Cultura de organizatie _____________________________________________________ 33 Notiunea de "cultură" din perspectivă antropologică _______________________________33 Metode si concepte ale antropologiei culturale _____________________________________34 Limbă si limbaj_______________________________________________________________36 Alte dimensiuni ale organizatiilor________________________________________________56 Bibliografie __________________________________________________________________58 Comunicarea in masă _____________________________________________________ 59 Definirea mass-mediei (mijloacelor de comunicare în masă) _________________________59 Definirea comunicarii în masă _________________________________________________________60 Elementele comunicării în masă: _______________________________________________________60 Caracteristicile comunicării în masă se refera la: ___________________________________________60 Etapele dezvoltarii mass-media.CUPRINS Cuprins Elemente de teorie a comunicării _____________________________________________ 3 Galaxia Gutenberg: comunicare interpersonală. informa iile prealabile şi sistemul de opinii deja constituit __________23 Strategia schimbării ___________________________________________________________24 Comunicarea non . de grup şi socio . Factorii personali _________________________________________________________________19 B. Luările de pozitie anterioare.culturali________________________________________22 C. comunicare în masă_____________________________7 Direc ii de cercetare a comunicării în masă ________________________________________________8 Etapele analizei_____________________________________________________________________12 Comunicarea .

________________________________________________________78 Cuprins _________________________________________________________________ 81 82 .CUPRINS Efectele mass-media ___________________________________________________________63 Comunicarea scrisa în cadrul companiei ______________________________________ 67 Anuntul de recrutare de personal________________________________________________68 Rapoartele scrise ale companiei _________________________________________________69 Comunicarea verbala______________________________________________________ 73 Discursul ____________________________________________________________________74 Interviul_____________________________________________________________________77 Planificarea interviului.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.