O ÎNCERCARE DE STUDIU ASUPRA EVOLUŢIEI STĂRII DE SĂNĂTATE A LUCRĂTORILOR LST A STUDY TRIAL ON HEALTH EVOLUTION OF LIVE WORKING WORKERS

Ing. Marius Nicolae Oltean- SC Smart SA- Sucursala Sibiu Psiholog Maria Rizea- Sibiu Med. Rodica Baciu- CN Transelectrica SA- ST Sibiu Dr. Med. Anca Bălan-SC Electrica Serv SA- AISE- Sibiu
Abstract: The Live Working maintenance has an high risk degree. We tried to analyse the influence of the working conditions upon the physical and phisical healt of the workers. It seems that the LW worker are not physically influenced by the working conditions and by their working goal. On the other hand it seems that the exposure to the electromagnetic field, combined with other risk factors maz cause some health problems. The studz will be completed in the future. Key words: live working, overhead line, worker, risk factor, Descriptori: lucru sub tensiune, linie electrică aeriană, lucrător, factor de risc Notaţii: LEA -linie electrică aeriană, LST- lucru sub tensiune, SEN- Sistemul Energetic Naţional.

Transelectrica SA, SC Electrica SA, în mediu privat sau chiar în străinătate. Cu baza de date pe care am reuşit să ne-o construim, am făcut o încercare. E un început. Continuînd această muncă, vom ajunge poate la concluzii mult mai bine fundamentate şi mai utile. 2.O privire asupra locului şi condiţiilor de muncă Dat fiind faptul că până acum s-a efectuat LST cu precădere (sau în cvasitotalitate) la linii electrice aeriene, evaluarea condiţiilor de muncă s-a făcut în concordanţă cu această stare de fapt. Puţinele lucrări sub tensiune efectuate în staţii nu schimbă radical datele problemei. 2.1. Echipamentele de muncă Pentru efectuarea lucrărilor, echipele Smart dispun de o serie de echipamente de muncă (maşini, scule şi dispozitive de lucru, aparate de măsură şi control). Se poate sublinia complexitatea diverselor operaţii efectuate de Smart pentru reviziile şi reparaţiile la LEA, precum şi efortul fizic şi stresul consumate de lucrători în cazul utilizării acestora. În multe cazuri, deplasarea de la maşina de transport la locul de amplasare a stâlpului la care se intervine, solicită la maximum echipa, atât în planul efortului fizic, cât şi al consumului nervos. Peste toate aceste aspecte se suprapune starea vremii, schimbări, uneori bruşte, a agenţilor atmosferici. În gama echipamentelor de muncă trebuie incluse şi echipamentele individuale de protecţie. Pentru desfăşurarea activităţilor specifice, echipa are în dotare: - echipament de protecţie împotriva riscurilor mecanice (cască, mănuşi, ochelari de protecţie); - echipament de protecţie împotriva riscurilor electrice (costum complet pentru LST, bocanci cu talpă electroconductoare, ochelari anti-UV, etc.); - echipament individual de protecţie împotriva căderii în gol; - echipament de protecţie împotriva frigului şi intemperiilor (salopete vătuite, mănuşi).

1. Scurtă introducere Am intitulat, după cum aţi observat, această lucrare “o încercare de studiu…”. Asta şi este, de fapt. O încercare. Vă rugăm să o trataţi ca atare. Am încercat să vedem dacă putem evalua evoluţia stării de sănătate a lucrătorilor din echipa LST din Sucursala Sibiu a SC Smart SA, în relaţie directă cu specificul muncii acestora. Am încercat să vedem cum a evoluat de-a lungul anilor starea fizică şi psihică a “LST-iştilor” şi dacă există vreo relaţie între această evoluţie şi lucrul sub tensiune. Demersul nostru a fost îngreunat de mai mulţi factori. În primul rând formaţia LST are un efectiv destul de redus numeric şi nu poate constitui un eşantion reprezentativ din punct de vedere statistics.. În al doilea rând mulţi dintre componenţii acestei formaţii sunt tineri, cu o vechime în activitatea LST destul de redusă. Foarte important este faptul că aceşti lucrători execută în mare parte a timpului şi alte tipuri de lucrări, lucrări în instalaţii retrase din exploatare. În consecinţă nu se poate vorbi, în acest caz, de lucrători care îşi desfăşoară activitatea numai sub tensiune, deci influenţa mediului de muncă şi a sarcinii de muncă trebuie nuanţate. Am încercat totuşi să lărgim aria de studiu şi am luat în considerare şi datele pe care le-am putut obţine în cazul unor foşti LST-işti, angajaţi actualmente la SC

1

intervenţii accidentale (IA).reparaţii capitale (RK).1.inspecţie tehnică/control (IT/C). efectuate la sediul centrului.2 Sarcina de muncă (activităţi specifice la LEA) Pentru menţinerea în stare de funcţionare a LEA se efectuează.deplasări sub efectul gravitaţiei : .4. mare.umiditatea aerului. În executarea sarcinilor de serviciu. Elementele componente ale LEA în sinenu prezintă riscuri termice.).reparaţii curente (RC). în afara riscurilor de natură electrică. staţionări în zone periculoase : . 2.5.exploatare (E). inclusiv prin folosirea sculelor şi dispozitivelor de lucru electroizolante necorespunzătoare. în multe cazuri. alunecări de teren. Smart organizează echipe de intervenţie şi de lucru cu lucrători bine instruiţi profesional.deplasări. având meseria de electricieni. furtuni.solicitare psihică : 2. examinaţi anual pentru lucrul la înălţime şi testaţi psihologic.deplasări cu pericol de cădere: . Toate aceste tipuri de lucrări se execută în mod curent fie cu LEA retrasă din exploatare. 2. chimice sau biologice. factor de risc 2. constă în riscul de cădere în gol. . Elementele componente ale unei LEA nu prezintă riscuri mecanice atunci când linia funcţionează în parametrii normali. Identificarea riscurilor 2.temperatura aerului . avalanşe. etc. ninsoare viscolită. ceaţă. neutilizarea echipamentului individual de protecţie specific. În cazul activităţilor la LEA. în mediu exterior. Eforturile fizice şi psihice depuse de echipa de intervenţie pentru parcurgerea traseului.3 Mediul de muncă Lucrările specifice LST se desfăşoară.5.).1.5. Factorii de risc proprii mediului de muncă: . riscul de electrocutare creşte substanţial în cazul oricărei erori a executantului.5.5. depus de liniori pentru accesul la locul intervenţiilor şi pentru pregătirea lucrărilor precum şi de condiţiile atmosferice intervenite uneori în timpul efectuării sarcinii de muncă (furtună.4 Executantul Pentru desfăşurarea activităţilor specifice LST.omisiuni (de ex. prăbuşiri de copaci. . Aceste riscuri sunt amplificate şi de efortul fizic 2 .revizii tehnice (RT).2. Factorii de risc proprii executantului sunt: .comunicări accidentogene : . următoarele tipuri de activităţi (lucrări): . Factorii de risc proprii sarcinii de muncă : . În cazul în care se lucrează sub tensiune. de intrare în traseu.2.solicitare fizică: .calamităţi naturale (vânt. relieful terenului constituie. .suprafeţe sau contururi periculoase: . surpări. cu excepţia pregătirii şi programării lucrărilor. fie cu LEA sub tensiune. o caracteristică agresivă a mediului de muncă.mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice: . executanţii sunt supuşi permanent unui stres psihic.temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor: . efectuarea unor operaţii omiţând execuţia unor secvenţe tehnologice) 2. Toţi membrii echipelor sunt autorizaţi corespunzător. constituie tot atâtea riscuri generate de mediul de muncă. Condiţiile meteo. în principiu. . “sub cerul liber”.3.executarea defectuoasă de operaţii . Fig. Factori de risc dependenţi de mijloacele de producţie (echipamentele de muncă): . viscol.conţinutul necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de securitate: .sarcina supradimensionată în raport cu capacitatea executantului : . etc. Principalul risc de accidentare. pe probleme de securitatea muncii şi profesional.utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie . .curentul electric : 2. .

concretizate în: absenteism. durata de expunere a lucrătorilor la potenţialele riscuri de accidentare. ambiguitatea de rol şi conflictul de rol. (neliniştea.00 % 30.factor ce se înscrie în categoria celor de risc profesional. Caracteristicile sarcinii de lucru includ : complexitatea. indică. El trebuie privit ca un factor ce influenteaza întreaga viaţă şi trebuie abordat din mai multe perspective: încărcarea în muncă. în mediul organizaţional. structura şi climatul organizaţional. Cercetările de marcă în domeniul psihologiei ocupaţionale susţin că efectele cerintelor profilului ocupaţional asupra stării de bine a angajatului sunt influenţate de gradul în care acesta poate lua decizii de unul singur (gradul de control). în desfăşurarea lucrărilor specifice LEA au fost identificaţi şi se pot manifesta 5 riscuri de valoare 5 (valoare mare pe scara riscurilor). El reprezintă capacitatea de a trăi într-un mod plin de resurse şi de îndepliniri având în acelaşi timp mobilitatea mentală de a face faţă provocărilor şi obstacolelor pe care viaţa le pune. desfăşurate către SMART SA. abilităţi şi capacităţi fizice. Studiile recente au indicat faptul că niveluri înalte de control (respectiv de independenţă decizională în muncă) sunt în mod direct relaţionate cu o serie de rezultate pozitive asupra sănătatii psihice în muncă (respectiv reducerea anxietăţii. temerile) şi diverse niveluri de depresie sunt cele mai frecvente disfuncţii ale sănătătii psihice. experienţei acumulate şi a modului de lucru adoptat de către aceşti lucrători. 35. Cantitatea optimă de stres (eustresul). oportunităţi pentru dezvoltarea carierei. pe scara de la 1 la 7. Repere ale stării de sănătate psihică a lucrătorilor formaţiei LST 3. variază în functie de caracteristicile individului şi ale sarcinii de lucru. a fiabilităţii la stres. în afara raportului gravitatea accidentului-probabilitatea de a se petrece. creşterea echilibrului emoţional. Stresul. El trebuie abordat din perspectivă multidisciplinară.5.3 % al riscurilor mari determină câteva caracteristici ale activităţii respective şi anume : o activitate complexă.00 % 16. Despre sănatate psihică şi stres Termenul de sănătate psihică descrie o stare de bineţe psihică. reiese că. ca fiind o 3 . Caracteristicile individului se referă la nivelul de fiabilitate psihică la stres (oboseala psihică).sarcina de muncă M . a angajaţilor şi care le permite să performeze în muncă. În mediul organizaţional putem vorbi de sănătatea ocupaţională din punct de vedere psihic. Un procent de 8.2. în timp ce distresul (suprasolicitarea) determină apariţia unor probleme de ordin psiholoic şi comportamentalatitudinal. relaţiile la locul de muncă. 3. în genere. Evaluarea riscurilor Cuantificarea nivelului de risc pentru activităţile specifice la LEA. Numărul relativ mic de accidente petrecute şi gravitatea redusă a urmărilor acestora se datorează profesionalismului lucrătorilor LST. anxietatea. stresantă. dificultatea. deoarece are repercursiuni atât în plan psihologic. capacităţi/capabilităţi cognitive. cât şi în plan sociologic şi fiziologic. în genere.33 % M E Legendă: MP . plasează în centrul preocupărilor conceptul de stres ocupaţional . REPARTIZAREA FACTORILOR DE RISC PE ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ (%) stare de bine. durata şi intensitatea acesteia. riscantă.5. relaţia muncă-familie. a diminuării diferitelor niveluri de depresie şi nu în ultimul rând creşterea nivelului de performanţa profesională). Independenţa decizională atenuează efectele negative ale cerinţelor muncii asupra stării de bine a angajatului.63. Stresul este privit ca un răspuns la o situaţie de muncă în care omul este incapabil să îndeplinească cerinţele locului de muncă. un nivel mic de risc. Stresul ocupaţional reprezintă actualmente o problemă de prim rang a organizaţiilor. Majoritatea abordărilor relaţiilor dintre mediul de muncă şi starea de sănătate psihică şi securitate în muncă. la valoarea de 3. implicând pentru organizaţie costuri serioase.mijloace de producţie SM . Nivelul optim al stresului (eustresul) duce la creşterea performantei profesionale. Această valoare a fost determinată luând în calcul.67 % MP SM 18.1. scăderea productivitatii şi costuri legate de sănătate.Executant Din conţinutul Fişei de evaluare a locului de muncă.mediu de muncă E .

Alţi factori stresori : a) nesiguranta locului de muncă b) ocupaţii rutiniere.Stresul organizaţional este un aspect ce priveste diada persoană . statut socio-economic. ocupaţie) Enumerând factorii stresori în mediul organizaţional.cu colegii. Suprasolicitarea în muncă este o binecunoscută cauză în stresul ocupaţional. etapele dezvoltării profesionale) d) caracteristicile demografice (vârstă. a consecinţelor umane şi a consecinţelor organizaţionale. de a răspunde la factorii de stres. relatiile cu ceilalti.încărcarea de rol . etc) şi/sau fiziologic (acidul gastric). Factorii ce ţin de diferenţele individuale sunt : a) condiţiile psihologice (trasături de personalitate. întrucât nivelul optim de stres este dificil de stabilit. supraîncărcărea cantitativă şi calitativă în muncă b.3.factorii de clima 4 .ambiguitatea de rol . lipsa siguranţei job-ului d.ritmul muncii . când este vorba de acţiunea unui factor stresor de intensitate. tulburări ale atenţiei. climatul organizaţional.securitatea locului de muncă . somn echilibrat) c) caracteristicile etapelor de vârstă (etapele dezvoltării umane. fizic. economic şi politic.structura organizaţională .climatul organizaţional d) condiţiile şi cerinţele externe ale organizaţiei . etc. de mediu. rolul în organizaţie. Stresul ocupaţional În opinia lui Lazarus nivelul de stres pe care îl determină solicitările în cazul unui individ depinde de evaluarea cognitivă pe care persoana o face în legatură cu acestea (solicitările). nestimulatoare psihic c) contextul social.el fiind definit ca expectanţele (aşteptările) pe care managerul ierarhic superior şi membrii grupului de muncă îl au de la angajat c.mediu organizaţional.variaţia încărcării în muncă . d) vulnerabilitatea sau „călcaiul lui Ahile” prin care o persoană are un stereotip individual de răspuns psihic (ticuri. igiena alimentară. Modelul lui Beehr & Newman priveşte stresul ocupaţional ca o interactiune între mai multe faţete: personală. desigur că trebuie să trecem în revista şi reacţiile la stres. practicarea sportului.percepţia contractului de către angajaţi c) caracteristicile şi condiţiile organizaţionale . Un grad ridicat de implicare în organizaţie denotă un grad ridicat de satisfacţie.care se referă la presiunle politicilor organizaţionale. educaţie. pe lângă stresorii ocupaţionali trebuie să se ia în calcul şi vulnerabilitatea individului şi contextul în care acesta evoluează. cu şefii sau subordonaţii e. etapele vieţii de familie. Răspunsul la stres înseamnă distres şi constă într-o modalitate negativă şi nesănătoasă. cinci surse de stres organizaţional: a. sex.orele lucrate şi durata sarcinilor . a proceselor cognitive.legile şi reglementările guvernamentale . În mediul organizaţional stresorii interni sunt (dupa Beehr & Newman) : a) solicitările postului şi caracteristicile sarcinii: .sistemele de comunicare . mai multă responsabilitate. relaţii bune cu colegii. Cooper & Marshall mai desoperă de asemenea. Dezechilibrul dintre ce are de oferit un individ organizaţiei şi solicitările mediului de muncă reprezintă o binecunoscută cauză a stresului ocupaţional. durată sau prea mare frecvenţă. incongruenţa cu statutul socioprofesional. Reacţia la stres variază în funcţie de două categorii de Fig. În functie de vulnerabilitatea fiecărui individ acest răspuns poate fi în mare masură dezoptativ.cele care implică solicitări reduse de utilizare a capacitătii psihice şi care duc la plictiseală.orarul de muncă .responsabilităţile b) solicitările şi aşteptările de rol: . de timp. care implică sistemul nervos simpatic şi sistemul endocrin (hormonal-tiroidian). retrogradare. sănătatea. a cărui influenţă se manifestă la diferite niveluri: organizaţional. caracteristici comportamentale) b) conditiile fizice (forma fizică. etnie. a răspunsurilor adaptative. evolutia în carieră. social.distanţa dintre locul de muncă şi domiciliu . familial.sistemul de evaluare . adică la o muncă neprovocatoare.sindicatele .ce se referă la promovare. atitudini pozitive. la gradul de participare în cadrul sarcinilor de lucru.conflictul de rol . Din punct de vedere al modelului interacţionist.

procesare cognitivă. Stresul ocupaţional / organizaţional. erori. la suprasolicitari. în cazul lucrătorului LST de la sol.eşecul de a investi resurse fizice şi psihice suficiente în sarcinile de muncă . În acest caz punctele forte al psihologului. de natura mecanică.factori: . paternuri (scheme) de comportament. în psihodiagnoza organizaţională. ca rezultat al unor mecanisme de coping (adaptare).riscul mecanic. insatisfacţie la locul de muncă . sau cele care s-au restructurat într-o măsură semnificativă. accidente de muncă. Factorul de risc. cercetările recente arată că cele mai afectate sunt organizaţiile în care au avut loc retehnologizări importante.factori externi. incidente/accidente Problema stresului şi a incidentelor / accidentelor de muncă este una stringentă atât pe piaţa muncii. prin care distingem o organizaţie sănătoasă de una nesănătoasă .costurile serviciilor de sănătate În ceea ce priveşte stresul organizaţional şi accidentele de muncă. Psihodiagnoza stării de sănătate a formaţiei LST Din analiza formelor de sănătate psihică în mediul organizaţional.probleme directe asupa productivităţii. infarct. luarea unor decizii greşite în sarcina de muncă.riscul electric derivat din depaşirea unei distante minime normata pentru lucrătorul LST care lucreaza la potenţial (acest risc este lumitat uneori de ţsăşi dispozitivele de lucru. inadecvate la diferite surse de stres. în echilibrul emoţional precum şi în note de anxietate şi forme de depresie). colesterol.perfecţionarea procesului de orientare. întarzieri . raportate la starea de sănătate ocupaţională a formaţiei LST putem să evidenţiem anumite aspecte. mai mult decât intervenţiei după producerea acestora. forme de depresie. . ca răspuns al angajaţilor. adaptabilităţii şi flexibilităţii. Un rol deosebit trebuie acordat.probleme legate de performanţa în muncă sub aspectul calităţii şi cantităţii.fiziologic: boli vasculare. Pe parcursul muncii LST angajatul este evaluat periodic sub aspectele menţionate mai sus. sunt prevenţia şi profilaxia accidentelor de muncă. este. precum şi înlăturarea cauzelor ce au condus la producerea lor prin: . ca un pressing resimtit în plan psihosomatic serios. în principal. de ex. nivelul satisfacţiei în muncă. ei nefiind limitaţi de factorul timp. 3. experienţă.factori interni. 5 . etc.absenteism. vârstă.de adaptare a angajaţilor la cerinţele profilului ocupaţional . ulcere.de identificare a acelor tipuri de personalitate predispuse mai frecvent la accidente . riscul de cădere pentru lucrătorul aflat la înălţime (la potenţial sau nu) -riscul mecanic. etc. ci numai de realizarea lucrării. Consecinţele stresului ocupaţional. Cerinţele profilului ocupaţional nu suprasolicită psihic lucrătorul LST. climatul. acestea sunt: . prevenirii accidentelor de muncă. cât şi într-o organizaţie.atitudinal: fluctuaţie. întrucat acesta a trecut iniţial printr-un proces de evaluare profesională.de formare a unor atitudini adecvate şi de conştientizare în prevenirea incidentelor / accidentelor Putem conchide că în plan psihologic o importanţă deosebită trebuie acordată percepţiei subiective a angajaţilor. Riscurile la care lucrătorii LST pot fi expuşi sunt: .2. în general. sex şi tip de personalitate . a conştientizării riscurilor ce trebuie să se finalizeze prin programe de informare şi persuasiune. psihologică şi medicală.adică variabile ce ţin de istoria genetică. relaţiile interpersonale şi suportul social. comportă disfuncţii la nivelul stării psihice cum ar fi: scăderea performanţei profesionale. selecţie şi formare profesională . incidente/accidente. scaunul ergonomic sau scara electroizolantă) .dieta. Pentru lucrătorul LST de la sol conştientizarea factorului de risc electric constă în faptul că trebuie să respecte fisa tehnologică şi instructiunea de securitate a muncii. respectiv stresul şi raspunsul la stres (concretizat în fiabilitatea la lucrări de durată şi intensitate. performanţa scăzută. Securitatea în muncă trebuie să reprezinte o politică dinamică. se pot identifica frecvent pe trei paliere: . absenteism profesional. bazată pe strategii de lungă durată. la încadrare. pentru lucrătorii de la sol Din monitorizarea lucrătorilor LST şi practica profesională s-a demonstrat că acestia au un grad ridicat de conştientizare privind complexitatea profilului ocupaţional şi riscurile la care se expun. În ceea ce priveşte consecinţele distresului în mediul organizaţional. animozităţi interactive .psihologic : anxietate (temeri).comportamental. LST-iştii sunt deprinşi cu programul de lucru prelungit. diabet. uneori major.

Observaţiile pertinente au demonstrat o mai mare disciplină profesională (respectiv conştientizarea factorului de risc electric) atunci când lucrătorul LST lucrează la înaltime. de scurtă durată şi cu manifestări nu prea ample. unde este nevoie de o intervenţie prioritară. Pentru a limita acest posibil stres ocupaţional. suprasolicitare. urmând ca până la sfârşitul acestuia gradul de stres să se disipeze (desigur că acest aspect este determinat de nivelul bun al procesării cognitive vis-a-vis de cerinţele profilului ocupaţional).să modifice modul de transport al electricienilor. nelinişti faţă de factorul electric. Acest aspect se concretizează şi prin raportarea fiabilităţii crescute la stres şi a nivelului bun al echilibrului emoţional la nivelul bun şi mediu superior al performanţei profesionale. respectiv temperamentul acestuia.să facă presiuni ca lucrarea să se termine mai repede . În consecinţă. chiar la potenţial. Un alt factor de stres ocupaţional poate deriva şi din anumite stări conflictuale interrelaţionale. Perf ormant a pr of esionala 17% 39% bun mediu sup mediu inf 44% Fig. ca începător. Raportându-ne la reacţia de răspuns a electricienilor LST la factorul stresor complexitate profil Dacă ne referim la factorii stresori privind sănătatea psihică/ocupaţională putem afirma că: . temeri. Ori. dar pasager. ceea ce ţine de anxietate ca un aspect al sănătăţii psihice în mediul organizaţional. Ca atare. Nivelelurile de performanţă profesională În ceea ce priveşte anumite note de anxietate. Cu ocazia evaluărilor psihologice periodice s-a constatat că un eventual stres ocupaţional este dat de seful ierarhic care poate: . Fiabilit at e la st res ocupaţional. al sculelor şi materialelor. Ele sunt pasagere. Odată cu anumularea experienţei profesionale putem spune că lucrătorul LST este adaptat bine la cerinţele postului de lucru. dat în procent semnificativ şi de nivelul optim al factorului de varsta. intrând în rutina activităţii profesionale. Mai mult.5. analiza statistică evidenţiază un nivel mediu superior (44%) şi bun (50%) privind fiabilitatea crescută la stres. s-a constatat că este indicat ca seful ierarhic LST să fie şi sef de lucrare. Nivelurile de fiabilitate la stres Privind complexitatea profilului ocupaţional LST şi cerinţele acestuia faţă de electricieni. Acest lucru bun este determinat şi de faptul că electricienii formatiei LST lucrează alternativ sol-înălţime. de latura nativă a angajatului. capabilităţi şi abilităţi şi cerintele profilului ocupaţional.să schimbe componenţa echipei de lucru . dispar micile (5%) aspecte de anxietate. acestea se manifestă în decursul primului an de activitate LST. 6% bun mediu sup 50% 44% mediu inf Fig. se concretizează prin note reactiv-comportamentale în plan verbal sau note de impulsivitate în situaţii conflictual-afectogene. Declanşarea sau menţinerea unor diferende interactive ţin de nivelul de inhibiţie şi excitaţie a activităţii nervoase superioare. cu cât este mai experimentat. întrucât se adaptează în timp optim . se poate afirma că acesta nu reprezintă un factor de stres ocupaţional. din analiza statistică reiese că aspectul genetic. acele anxietăţi de tip profesional manifestate în primul an de activitate. Lucrătorul poate resimţi acest lucru sub aspectul unui disconfort psihic. în cadrul formaţiei LST nu s-a înregistrat nici un caz (0%). LST-istul preferă să lucreze la înălţime. decât dacă el lucrează la sol. respectiv al compatibilităţii dintre capacităţi cognitive.există un grad sporit de stres ocupaţional în prima jumătate a primului an de muncă sub tensiune.să schimbe programul de lucru.să schimbe sarcinile în cadrul echipei de lucru . NU are relevanţă negativă. nu au impact negativ de durată asupra stării de sănătate ocupaţională. în loc să lucreze la sol. respectiv 34 de ani. În ceea ce priveşte anumite forme de depresie. într-un procent minim. Pe măsură ce lucrătorul dobândeşte cunoaştere profesională şi devine stăpân pe sine. 6 . în sensul că le poate comuta activitatea spre o altă zonă. respectiv echilibrul emoţional.4.

Astfel. care duce la tensiuni nervoase. Are un timp glisant de lucru. tranzacţional sau transformator. la diferite niveluri (conducere. consideraţia de sine.tipul de organizare a muncii . la stres.relaţiile interpersonale .cel mai nociv stres ocupaţional. echilibru emoţional .activitatea de lucru sub tensiune. par a fi extrem de importante în starea de bine a angajaţilor. cu impact în scăderea stării de vigilenţă (respectiv atenţie concentrată. starea de sănătate psihică şi semantică a angajaţilor.orele lucrătoare . feedback-ul. în principal. sub un pressing al timpului. cu impact asupra sănătaţii ocupaţionale .este buna conştientizare a factorului de risc electric şi interiorizarea normelor ISSM 3. precum şi în medierea unor conflicte de rol între ei. flexibilitate şi adaptabilitate în muncă. cu toată complexitatea ei. în principiu. astării de sănătate psihică. respectiv de genetică sau capacitatea de lucru a celulei nervoase. este determinată şi de: . cu ducerea la bun sfârşit a lucrărilor şi fără expunerea la factorul de risc electric. Managementul stresului din punct de vedere preventiv-profilactic şi elaborarea unor programe de sănătate ocupaţională Managementul stresului nîn cadrul organizaţional trebuie centrat pe: . Cercetările recente arată că stilul de conducere tranzacţional (înglobează fixarea scopurilor.siguranţa locului de muncă . cu impact pe zonele vulnerabile somatice ale fiecăruia în parte (stomac. Nu există o procedură standard de diagnosticare a stresului ocupaţional. strategii de întărire a eficienţei în muncă) şi transformaţional (liderii care uzitează deprinderile transformaţionale în a stimula capacităţile cognitive. angajaţi) .programul de lucru sub tensiune nu se desfăşoară. etc. Factorul de vârstă a lucrătorilor (media de vârstă de 34 de ani). pe intervenţii de prevenire şi apoi pe cele corective.fiabilitatea crescută la lucrări de durată şi intensitate.procesul de evaluare psihologică: stare de vigilenţa. scăderea fiabilităţii la stres. atenţie distributivă şi spirit de observaţie) au un grad nesemnificativ în instalarea fatigabilităţii psihice..ergonomia locului de muncă . în principiu. acceptabil şi în plus este remunerat suplimentar pentru lucrul efectiv lucrat sub tensiune. . Ca atare lucrătorul LST-ist nu comporta distres din acest punct de vedere. Echilibru emot ional .6.identificarea unei stări de stres ocupaţional în cadrul organizaţiei. 7 . în anumite condiţii.alternanţa muncii înălţime-sol le dă o anumită mobilitate. procesare cognitiva.3. anxietăţi. un factor stresant puternic este tocmai acest presing al timpului. Paşi importanţi ce pot fi monitorizaţi în diagnosticarea stresului ocupaţional sunt: .depistarea stresorilor în mediul muncii şi al vieţii organizaţionale . pressingul timpului. ea fiind modelată în funcţie de situaţiile şi specificului organizaţiei. pancreas. în activitatea profesională a zilelor noastre. ci numai de terminarea anumitor etape din lucrare. nu există. în sensul că angajatorul are posibilitatea să decidă stilurile manageriale. nefiind limitat de repunerea liniei sub tensiune.mediul de muncă . prin prevenirea factorilor stresori sau corectarea acestora. Relaţia dintre manager şi subordonaţi este o „stradă cu două sensuri”. aşa cum s-a constatat pe deplin. Suportul managerial. tine de dinamica energetică a fiecărui angajat în parte. Astfel că lucrătorul LST nu trăieşte teama pressingului şi respectiv stresul că nu termină lucrarea la o oră anume.Ori. nu reprezintă un agent stresor asupra lucrătorului LST.identificarea surselor care declansează şi menţin starea de stres .). decizia participativă şi delegarea în rândul subordonaţilor) sunt benefice pentru creşterea performanţei în muncă şi respectiv. cum ar fi comunicarea eficientă şi feedback-ul. inimă. astfel că măsura şi nivelul la care intervine oboseala psihică. Monitorizarea stresului ocupaţional trebuie să se centreze. fiabilitate.controlul la locul de muncă. Nivelurile de echilbru emoţional Psihodiagnoza nivelului de sănătate ocupaţională denotă că: . fiabilitatea la stres. agitaţie.depistarea simptomelor de stres ale angajaţilor la 17% 39% bun mediu sup mediu inf 44% Fig.cel mai benefic aspect pentru lucrătorul LST-ist. în cazul lucrătorilor LST .complexitatea profilului ocupaţional. la suprasolicitări. precum şi antrenarea continuă în viaţa profesională le pot întări acestora.

4. mamagementul corector trebuie să se axeze şi pe pograme de sănătate ocupaţională pentru diminuarea la minim a efectului distresului.nivel psiho-somatic .training-uri pe relaţional-emotiv . .reducerea costurilor medicale şi de prevenire a accidenteelor Programele de promovare a sănătăţii la locul de muncă trebuie să asigure în final imbunătăţirea stării de bine a angajaţilor. 4. cognitiv şi comportamental-atitudinal . muzică de relaxare.identificarea strategiilor de coping (gestionare. sport. Organizaţia trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru bunastarea capitalului uman şi să aiba în primul rand un caracter preventiv-profilactic şi apoi corector. etc. politicile de sănătate ocupaţională pot fi: . reducerea consumului de alcool. . influentare) la nivel emoţional.reducerea costurilor medicale şi de prevenire a accidentelor.surprinderea răspunsului la stres a angajaţilor pentru realizarea unui plan de intervenţie sau unui programe de sănătate . Concret. Implementarea unor programe de sănătate organizaţională se poate finaliza în: .realizarea consecinţelor stresului ocupaţional văzute prin: eficienţa organizaţională. fiziologic.învăţarea unor tehnici de reducere a tensiunii prin exerciţii de relaxare.training-uri axate pe înlocuirea stresului .o politică defectuoasă de disponibilizare poate fi dăunatoare chiar şi pentru personalul care rămâne în organizaţie ca un stres suplimentar . performanţa personală .1.propunerea şi aplicarea de strategii de intervenţie primară şi preventivă la nivel de individ şi organizaţie (managementul stresului organizaţional) .realizarea şi îndeplinirea unor planuri de carieră . reprezentativ în cadrul celorlalţi posibili factori etiologici.educarea şi consilierea pe probleme de nutriţie şi greutate cum ar fi: încetarea fumatului. programe de fitness. a sigurantei. în mod special terapie comportamentală.creerea unei imagini pozitive firmei pe piaţă .creerea de structuri clare . Bolile legate de profesie sunt boli cu determinare multifactorială în cauzalitatea cărora mediul si condiţiile de munca participă cu un procent important.menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii angajaţilor . Repere ale stării de sănătate somatică a lucrătorilor formaţiei LST Studiile de Medicină Ocupaţională din ultimii ani au pus accent pe noţiunea de boală legată de profesie.programe de reducere sau prevenire a stresului ocupaţional la nivel individual. reducerea diabetului şi colesterolului.posibilităţi de prevenire a stresului ocupaţional la nivel macro şi micro prin: .stabilirea măsurii în care profilul ocupaţional ar trebui să îndeplinească nevoile aplicanţilor . Programele de sănătate ocupaţională pot fi caracterizate ca o abordare integrativă a pachetului de activităţi atât individuale cât şi organizaţionale care trebuie să asigure starea de sănătate psihică şi somatică a angajaţilor.evitarea supraîncărcării/subîncărcării cu sarcini de muncă . a coeziunii de grup şi a relaţiilor la locul de muncă.programe de creştere a stării de bine.oferirea de suport social . axate pe calitatea vieţii.recunoaşterea şi valorizarea performanţelor profesionale în cadrul discuţiilor legate de carieră.cursuri asertive (de convingere) . Hipertensiunea arterială este o afecţiune cu incidenta mare în populaţie si se afla pe primul loc în clasificarea bolilor legate de profesie.Premise Odată cu înfiinţarea cabinetului de medicina muncii 8 .crearea unei imagini pozitive a companiei pe piaţă . a climatului de muncă şi în consecinţă reducerea numărului de concedii medicale şi a fluctuaţiei de personal.investigarea compatibilităţii capacităţi individuale cerinţe profil ocupaţional . Promovarea sănătatii psihice şi fizice pentru angajaţi trebuie văzută ca un mijloc de creştere a productivităţii şi de reducere a costurilor datorate îmbolnăvirilor.training-uri pe time-management . ce are ca scop un bun management al stresului prin: .aplicarea concretă a intervenţiei organizaţionale prin metode şi tehnici adecvate .training-uri privind managementul conflictului . ajustare. educarea pe probleme de sănătate şi siguranta la locul de muncă.discutarea la modul realist a eliminării discrepanţelor dintre cerinţe şi expectanţe (asteptări) .reevaluarea stresului ocupaţional pentru a verifica eficienţa intervenţiei În afara acestor paşi importanti enumeraţi mai sus. a cuantumului de energie necesar în muncă. managementul stresului. ca parte integrantă a managementului resurselor umane din cadrul companiei . reducerea tensiunii arteriale. a imaginii de sine.reducerea ambiguităţii .

trebuie să avem în vedere şi factorii cauzatori favorizanţi care ţin de organism (vârsta. 4.examen clinic general .analiza tuturor posibililor factori de risc prezenţi la fiecare loc de muncă . La o parte din cei diagnosticaţi cu hipertensiune arterială şi care lucrau în instalaţii electrice. Obiectul studiului: Stabilirea unei eventuale asociaţii epidemiologice între munca în instalaţii electrice de înaltă tensiune şi joasă frecvenţă a persoanelor care lucrează în formaţia de LST la SMART Sibiu si bolile legate de profesie (cum ar fi hipertensiun arteriala si afectiunile musculo-osteo-articulare). Studierea celor doua loturi s-a făcut pe o perioada de 5 ani (prospectiv). afecţiunile reumatice. 4.măsurători de câmp electric (CE ) si magnetic (CM) Efectivul întreprinderii este de 125 de persoane din care 89 lucrează în condiţii de expunere în staţii electrice de înalta tensiune. Intensitatea CE a fost de 9-32 kV/m. Efortul fizic este mare şi solicită toate grupele musculare la urcatul pe stâlp. Suprasolicitarea aparatului musculo-osteo-articular în procesul muncii se poate realiza în cazul solicitărilor care presupun un efort fizic mare. la recomandarea medicului si cu acordul conducerii ) . registru de cronici. bărbaţi .în Transelectrica-Sucursala de Transport Sibiu (cabinet care deserveşte şi angajaţii SC Smart SASucursala Sibiu). umiditatea mare sau viteza mare a curenţilor de aer).electrocardiograma si audiograma . care se desfăşoară cu intensitate. peste limitele admise. durată şi într-un ritm intens si prelungit. Definiţia legală a „bolii profesionale”. diabet zaharat. corespunzătoare riscurilor existente la locul de muncă (ex. timp îndelungat. Microclimatul şi zgomotul sunt alţi doi factori importanţi de mediu. De asemenea am mai constatat că durerea lombară. certificate medicale) . care lucrează în CE la instalaţiile exterioare timp de 2-8 ore pe zi.lotul test este alcătuit din 9 subiecţi. În lucrările cu pericol de cădere sau electrocutare sau în cele cu răspundere mare privind siguranţa instalaţilor se creează o stare emoţional afectivă care măreşte solicitarea neuropsihică. un număr de 226 consultaţii a fost reprezentat de creşteri ale tensiunii arteriale. ex. Subiecţii investigaţi sunt în formatia de LST. Metoda : Principiul metodei: se aleg două eşantioane. Lotul martor a fost selecţionat dintre muncitorii care nu lucrează în condiţii de expunere la CE. depăşind frecvent limita maximă admisibilă. În prezent se constată o crescândă îngrijorare publică referitoare la posibilele efecte negative ale câmpurilor electrice si magnetice. adeseori este susţinut.examinări de laborator si ecografie abdominală (examinări suplinentare. Alături de factorul determinat în apariţia acestor boli. asupra stării generale de sănătate a personalului de specialitate care lucrează în imediata vecinătate a surselor unor astfel de câmpuri. ex. erau fumători. şi având mai mult de 5 ani vechime în muncă.examinări de specialitate obligatorii conform cerinţelor legale în vigoare. tratarea si reorientarea pacienţilor cu hipertensiune arteriala ( TA >140/90 mmHg). Din totalul de 1036 consultaţii din anul 2000. înregistrându-se următoarele date: . unul cuprinzând subiecţii expuşi la risc (lotul test formaţia LST). în 9 .3. dintre care 4 prezintă hipertensiune arterială (stadiul I si II).oftalmologic) . ORL.culegere de date din diverse înscrisuri (fişa de consultaţie.2. obezitatea) sau care depind de mediul de muncă (temperatura scăzută. ritmul este intens si uneori necesită adoptarea unor poziţii vicioase. de nivel redus si de frecvenţă joasă. aparent nu a putut fi pus în evidenţă nici un alt factor favorizant de HTA . Solicitarea organismului în procesul muncii este fizică si neuropsihică. indică clar că boala profesională poate fi provocată de: factori ai mediului de muncă dar şi de suprasolicitarea anumitor organe si sisteme ale organismului în timpul activităţii profesionale. Solicitările neurosenzoriale din partea analizatorilor vizual (în special) şi auditiv sunt prezente de asemenea si deosebit de importante. Instrumentele de lucru utilizate în cazul celor două loturi au fost: .neurologic. s-a constatat că o parte importantă a consultaţilor de medicină generală era ocupata de depistarea. periartrita scapulo-humerala (umăr dureros) sunt cele mai frecvente cauze de ITM (obiectivizată prin centralizatorul trimestrial de ITM). O parte dintre aceşti pacienţi aveau si alţi factori de risc neprofesional: dislipidemie. celălalt pe cei neexpuşi la risc (lotul martor -formaţia RUTI aparţinând Smart Sibiu) Am ales cele două formaţii pentru comparatie pentru că au ca şi componenta un numar aproximativ egal de persoane si lucrează în condiţii de expunere la risc oarecum asemănătoare (expunerea la câmp electromagnetic şi efortul fizic sunt reduse în cazul angajaţilor de la RUTI).

Distribuţia cazurilor de HTA pe lotul martor 4.15% fracţiunea etiologica profesionala R1= 4/9=0.14 – riscul relativ FEP = (RR-1)X100/RR= 68. Distribuţia cazurilor de HTA pe lotul test Lot test Număr Vârsta 9 4 3 1 1 22 % 11 % 0% 33 % 45 % 45 % Lot martor 7 20 -30 30 -40 40 -50 50 -60 Prelucrarea datelor : Vom calcula folosind datele din tabele : R1 = 4/9.8. 82% Nr. Analiza comparată a structurii celor două loturi-similitudini LOT TEST 13. fără dependenţă de expunerea la LST .44 R2=3/7=0. transportul si distribuţia curentului electric este ubicuitară şi face parte din modul modern de viaţă.7.Evaluarea biochimică în dinamică a parametrilor glicemici.cazuri HTA Fig.14 – riscul bolii la neexpuşi RR = R1/R0 = 3. bărbaţi. Persoane fara HTA Nr. . 1 persoană prezentând hipertensiune arterială (stadiul I si II) şi având o vechime în muncă mai mare de 5 ani.Evaluarea electrocardiografică şi examinarea cardologică a lucrătorilor cuprinşi în lotul de studiu a scos în evidenţă modificări ischemice de tip infarct miocardic la 2 dintre lucrători după o expunere de peste 10 ani la LST.66 LOT MARTOR Fumători Obezitate Diabet zaharat Dislipidemie Dorsopatii Microlitiază renală 1 14 % 0% 0% 71 % 43 % 14 % 6% 94% Nota: -Dislipidemie: colesterol total peste 200 mg/dl si trigliceride peste 180 mg/dl. . Persoane fara HTA Nr.condiţii de expunere la câmp electromagnetic (CE) şi 4 prezintă afecţiuni MOA (musculo-osteo-articulare) .06 FEP= 5. Tabel 2. Studiile referitoare la efectele biologice chiar nocive produse de această expunere au apărut odată cu rapoartele epidemiologice privind cancerul la copiii care locuiau în apropiata vecinătate a surselor de curent electric. Tabel 1. = 0. 18% 61. Despre expunerea la câmpul electromagnetic Expunerea la câmpuri electrice şi magnetice de joasă frecvenţă determinată de generarea. Literatura de specialitate şi preocupările epidemiologice privind acest aspect ne-a furnizat o Lot test Expunere la câmp electromagnetic > LMA (10 kV/m) HTA Dorsopatii Microlitiază renală Modificări ischemice DA 4 4 4 2 Lot martor NU 1 3 1 0 10 . hepatici.4.cazuri HTA Fig.44 – riscul bolii la expuşi R0 = 1/7= 0. renali şi dislipidemici a prezentat o evoluţie oscilantă.diferenţe Nr. valori care ţin de regimul de viaţă al fiecărui individ. . Analiza comparativă a structurii celor două loturi.42 RR=R1/R0=1.lotul martor este reprezentat de 7 subiecţi.Examinările hematologice nu au scos în evidenţă o vreo modificare sau tendinţă la modificare de la parametrii normali.

. pentru a scădea influenţele nocive ale CE asupra organismului. 1978 [6] Lazarus..expunerea îndelungată la câmp electromagnetic industrial de joasă frecvenţă la lucrătorii LST ar putea determina alături de alţi factori de risc profesionali sau neprofesionali un factor favorizant pentru apariţia unor boli cronice şi/sau boli legate de profesiune.Perioada de expunere zilnică (profesională sau casnică) este mult mai mare faţă de perioada pentru care se pot determina valorile câmpului electromagnetic. . reactivităţii si stării de sănătate ale organismului în munca cu expunere la câmpuri electrice de 50 Hz si 750 kV. În continuare. Folkan C. diferenţe de temperatură) sau neprofesionali (fumatul.C. ar putea determina alături de alţi factori de risc profesionali (lucrul la înălţime. Triteanu M.Multitudinea de studii care au fost făcute nu au reusit sa elucideze definitiv această problemă şi nu au stabilit clar o relaţie de cauzalitate directă între noxă (câmpul electromagnetic) şi bolile apărute în rândul populaţiei expuse . [2] Herman H.Expunerea este imperceptibilă.serie de concluzii: a) Evaluarea expunerii la câmpuri electromagnetice este greu de apreciat deoarece: .. Smart S. iar patologia apărută nu poate fi neglijată. În absenţa evidenţelor şi a studiilor experimentale nu s-a identificat o patologie specifică care să aibă drept cauză câmpul electromagnetic.The concept of coping. Napoca.Studiu privind evaluarea influenţei instalaţiilor din staţiile electrice asupra stării de sănătate a personalului. ubicuitară. Suvergel C. Solidarităţii Sociale Şi Familiei Institutul Naţional De Cercetare-Dezvoltare. . organizatorii si medicale. se impun o serie de masuri tehnice. Este însă dificil de interpretat aceste concluzii în absenţa unor mecanisme de acţiune care să poată fi reproduse experimental. Cj. 1991 [7] Cooper & Marshall.. iar variabilitatea expunerii este greu de supravegheat.. Grupul de experţi OIM/OMS estimează ca FEP poate fi validat (cu referire la bolile legate de profesiune) cu atât mai mult cu cât acesta depăşeşte 20 %. . Totuşi.Majoritatea studiilor privind expunerea sunt neconcludente. 4. monitorizarea medicală a persoanelor expuse la risc. Expunerea îndelungată la câmp electromagnetic industrial de joasă frecvenţă la lucrătorii LST privită ca factor de risc profesional. Concluzii privind sănătatea somatică Ca urmare a faptului că riscul relativ (RR) este mai mare ca 1 (3. Deliu N.1996 [5] Beehr T.. Ştefan M.–Studiul solicitărilor.Job Stress Emplozee Health and Organizational effectiveness. 03-04 iunie 2006 [4] Chirică S. Se poate observa că diferenţele între lotul expus şi cel martor sunt foarte mici în cazul afecţiunilor MOA si că atât RR cât şi FEP nu sunt semnificative statistic.Pentru Protecţia Muncii. Marcolţ C. vol.. Totuşi sunt de luat în considerare factorii de stres ocupaţional.5.A. cum ar fi: ecranările pasive sau active. produsă de o multitudine de surse şi poate varia în funcţie de timp şi distanţa de la sursă.Ocupational Sours of Stress. 1879 [3] Răducanu A. În concluzie.Evaluarea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifici activităţilor desfăşurate de către angajaţii S. ci în contextul factorilor de risc inclusiv a celor legaţi de muncă. b) Există însă un risc relativ de îmbolnăvire prin expunere la radiaţii electromagnetice. hipertensiunea arterială nu trebuie privită ca o boală izolată. stres-ul etc. care însă nu au o influenţă hotărâtoare asupra psihicului LST-iştilor. Newman J. incidenţa cazurilor cu patologie neurologică.14) şi semnificativ statistic. 54. Este un aspect care va fi studiat în continuare. . -Psihologie organizaţională. Neagu C. putem afirma cu probabilitate că există o asociaţie epidemiologică între expunerea la câmp electromagnetic de peste 10kV/m si prezenţa hipertensiunii arteriale la grupul expus. Niţă G. neoplazică sau psihiatrică este uşor mai mare la persoanele cu expunere la câmpuri electromagnetice... Revista Romana de Medicina Muncii. pg. Bibliografie [1] Ministerul Muncii...) un factor favorizant pentru apariţia unor boli cronice şi/sau boli legate de profesiune. Popescu L. Concluzionând. Stress and Coping. Concluzii În principiu faptul că execută lucrări sub tensiune nu duce la o alterare semnificativă a stării de sănătate fizică şi psihică a lucrătorilor. 1976 11 .Expunerea este complexă datorită expunerii ciclice zilnice şi sezoniere. cardiovasculară..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful