P. 1
A001_Internetul

A001_Internetul

|Views: 6|Likes:
Published by Ana-Theodora Petcu

More info:

Published by: Ana-Theodora Petcu on Mar 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/17/2014

pdf

text

original

Facultatea de Economie Modele de cominicare

Degeratu Stefan Grupa 1435

sateliţi. persoane particulare. firme . de la religie la propagandã neonazistã. într-o uriaşã reţea care acoperã globul pãmântesc – aceasta ar putea fi o scurtã descriere a ceea ce înseamnã Internetul. astfel încât cea mai importantã funcţie este cea de comunicare. Internetul comercial a luat naştere la mijlocul anilor ’90. de la o tarã la alta. distribuitoare automate de bilete. La cei 30 de ani ai sãi Internetul poate fi considerat tânãr. de la un oraş la altul. Şi tot aici ar trebui adãugate milioane de baze de date. Această comunicare îmbracã însã multe forme: e-mail. site-uri pe diverse teme. încercându-se crearea unei reţele omniprezente. . ambasade. servere. Actualmente peste 300 de milioane de oameni folosesc Internetul. de la un continent la altul. Unele planuri de viitor ale diverselor firme din domeniul comunicaţiilor vizeazã crearea unei superreţele care sã înglobeze nu doar calculatoare ci şi televizoare. bănci si tot felul de alte servicii disponibile pe reţea. baze militare. de la astronomie la vânzări de produse de orice fel. din orice domeniu: de la pornografie la cotaţii bursiere. fibre optice. schimb de fişiere. camere de luat vederi. aparaturã electrocasnică. astfel încât oamenii pot comunica şi transmite informaţii mult mai uşor şi mai repede decât au fãcut-o vreodatã şi fãrã sã ţinã seama de frontiere. telefoane celulare. Mai precis o reţea de reţele. universitãţi. magazine. legãturi telefonice sau videotelefonice.INTERNETUL – ASPECTE PSIHOLOGICE Informaţii care se plimbã non-stop prin calculatoare. biblioteci. formatã din mii de reţele de calculatoare interconectate astfel încât se pot “vedea“ şi gãsi unele pe altele. între licee. Din punctul acesta de vedere Internetul reprezintã o revoluţie care nu are termen de comparaţie. automate bancare. Dar ce este de fapt Internetul ? Este o reţea de calculatoare. odatã cu dezvoltarea programelor de navigare web şi cu evoluţia interfeţei acestora. dar dupã cum evolueazã lucrurile el tinde sã devină infrastructura de bazã a societăţii moderne. Ceea ce se vehiculeazã de fapt pe Internet este informaţia. grupuri de discuţii. de la ştiri importante la tot felul de zvonuri şi bârfe. instituţii. în cea mai mare parte gratuitã. colegii. Bazele ei au fost puse în 1968 când s-a construit o reţea care sã unea centrele de cercetare din Statele Unite. linii telefonice.

la adãpostul anonimatului..2 milioane au acces liber la informaţie. Individul utilizeazã aceastã reţea în funcţie de nevoile sale psihologice şi sociale dar şi de serviciile pe care acesta le pune la dispoziţie. Pentru cei care sunt izolaţi în mediul social în care trăiesc. intrarea în grupuri preocupate de o anumitã problemã.6 milioane situri înregistrate în motoarele de cãutare (în 1999). Problema care se pune este dacã aceasta reprezintã un nou tip de dependenţã ? IAD . de divertisment etc. O altã funcţie importantã a Internetului este cea de divertisment. pentru utilizarea patologicã. Fiecare poate trimite mesaje. Odatã cu Internetul au apãrut şi unii oameni prea entuziasmaţi de el şi care petrec prea mult timp aici. compulsivã a Internetului.este un termen propus prima oarã de dr. eliberându-se de stresul cotidian şi de problemele vieţii zilnice. publica documente. Din cele 3.Internet Addiction Disorder – tulburarea Dependenţă de Internet . Avantajul este cã aceastã comunicare se poate face dincolo de orice convenţii sociale. Sunt oameni cu comportament compulsiv la grupurile de discuţii online. Criteriile pentru aceastã tulburare se bazeazã pe criterii similare cu cele ale abuzului de substanţe chimice. prin care individul poate evada din cotidian. comunicare. Mulţi oameni erau dependenţi de computer cu mult înaintea apariţiei Internetului. Unii sunt foarte ataşaţi de computer şi nu le pasã de Internet.Fãrã îndoialã. de evadare. Nu trebuie uitat cã pe lângã toate acestea Internetul este în primul rând o imensã bazã de date. dincolo de aceste aspecte. unul din marile avantaje fiind faptul cã documentele pot fi consultate cu uşurinţã. anumite pãrţi negative pe care vom încerca sã le prezentãm în cele ce urmeazã. Clasificãrile DSM-IV şi ICD-9 nu considerã tulburãrile non-chimice ca fiind dependenţe însã nu se ştie ce denumire sã se dea acestui fenomen. Aceastã scurtã prezentare aratã destul de clar avantajele şi beneficiile pe care le oferã acesta nouã tehnologie. Peste 300 de milioane de pagini Web stau la dispoziţie. în comportamentul oamenilor. îşi poate alege propriile surse de informaţii. Totuşi. în modul de raportare la realitatea înconjurãtoare. acest extraordinar mijloc de comunicare induce schimbări în modul de gândire şi de percepere a lumii. Aproape orice poate fi o ţintã pentru dependenţã . de pe orice punct al globului. Pe aceastã cale individul îşi poate satisface una din nevoile sale fundamentale – cea de relaţii sociale. Alţii dezvoltã o dependenţã de jocuri video sau de telefon. de satisfacţia pe care i-o oferã aceste servicii. Ivan Goldberg. cea mai mare din lume. contacte. existã se pare. Internetul permite stabilirea de contacte cu oameni extrem de diferiţi. Internetul reprezintã un mod ideal de a evita solitudinea si de a-şi satisface nevoia de contacte sociale. legarea de prietenii. 2. prin intermediul cãreia se pot obţine informaţii din orice domeniu. Deşi iniţial Goldberg nu a propus oficial acest termen el a devenit din ce în ce mai folosit. într-o libertate de expresie deplinã. la pornografie şi la jocurile pe calculator. Partea revoluţionarã a webului este cã fiecare din noi poate fi consumator şi sursã de informaţie în acelaşi timp. Navigaţia pe Internet poate satisface o serie de nevoi psihosociale ale individului: de informare.

iar pentru surferii web se ajunge la o medie de 20 de ore pe sãptãmânã fãrã probleme majore. Nu existã un diagnostic oficial pentru dependenţa de Internet sau computer. sãnãtos din punct de vedere medical şi care nu suferã de alte probleme mentale. Unii încearcã sã stabileascã simptomele şi criteriile dupã care sã defineascã acesta dependenţã. Se pare cã 80 % din internauţi au dificultãţi majore în stabilirea de contacte umane. Când este utilizarea Internetului patologicã? Rãspunsul e simplu: când intervine major în viaţa ta. sunt exmatriculaţi din şcoalã. realitatea virtualã. care recidivând nu lasã decât posibilitatea internării în spital. Asociaţia Americanã a Psihologilor a atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintã “abuzul de Internet”. Privitã din perspectivã clinicã. utilizeazã aspectele sofisticate ale reţelei mai mult decât ceilalţi (FTP. iar când au încercat sã renunţe au devenit foarte irascibili în lipsa calculatorului. Dupã opinia lui Tonino Cantelmi. dependenţa patologicã îşi are. Cazurile extreme sunt clare. Problema este însã a trage o linie între “normal” şi “anormal”. etc) dar nu utilizeazã chaturile mai mult decât alţii. Se pare cã utilizatorii patologici înregistreazã şi o serie de diferenţe faţã de ceilalţi: ei sunt mai singuratici.patologicã – droguri. de obicei. Când oamenii îşi pierd serviciul. o navigare mai lungã de 5 – 6 ore zilnic poate degenera într-o serie de simptome cum ar fi: confuzie mentalã. Nu existã o definiţie pentru ceea ce este normal şi deci nu se poate vorbi de utilizarea excesivã a Internetului deoarece acesta este ceva foarte recent şi nu se poate stabili ce este normal şi ce nu este doar având în vedere timpul petrecut online. mâncare. Dacã timpul creşte cantitativ . el considerând dependenţa de Internet un astfel de exemplu. sex. Psihologul britanic Mark Griffits defineşte “dependenţa tehnologicã” ca o dependenţã non-chimicã ce implicã interacţiunea om – maşinã. Alte studii vorbesc despre dependenţã şi despre definirea simptomelor negative pornind de la aprecierile subiecţilor. utilizeazã jocuri online mai mult decât alţii. Practic oamenii au început sã studieze abuzul de Internet dar ei nu ştiu încă ce înseamnã utilizarea normalã a acestuia. Unele persoane dezvoltã probleme severe prin utilizarea Internetului. Unii considerã cã utilizarea excesivã poate exista. Unele studii au stabilit ca normalã o perioadã de 8 ore pe sãptãmânã. psihiatru la Universitatea Gregorianã din Roma. atunci este dependenţã patologicã. jocuri. Rata celor care prezintã simptome de dependenţã de Internet este după unele aprecieri între 1 şi 5 %. halucinaţii. Psihologii situeazã “abuzul de Internet“ pe aceeaşi treaptã cu alcoolismul şi consumul de droguri în ceea ce priveşte efectele negative. O serie de activităţi online par a avea un potenţial de “dependenţã “ mai mare decât altele: jocurile şi grupurile de discuţii fiind menţionate în acest context. muncã. care s-ar putea numãra printre bolile civilizaţiei mileniului urmãtor. delir. Conform lui prototipul tipic al utilizatorului de Internet care poate deveni dependent este: persoanã singurã în jurul vârstei de 30 de ani. originea în viaţa personalã. divorţeazã pentru cã nu pot rezista sã nu-şi petreacã tot timpul lor în lumi virtuale. dar nu este o tulburare.

Samuel LePastier. cunosc nivele ale depresiei şi singurătăţii mai mari decât dacã ar folosi reţeaua mai puţin frecvent. de a dezvolta relaţii interpersonale intime şi de a nu fi îngrijorat de posibilele repercusiuni sunt cei mai importanţi factori ai interconectivitãţii Internetului. Totul a început în 1995 când Ivan Goldberg a identificat IAD iar ulterior a creat Grupul de Susţinere a Dependenţelor de Internet – o listã de discuţie în care bolnavii încearcã sã se vindece prin corespondenţã electronicã. considera cã totul este o cacialma. Este o autoiluzionare a utilizatorului cã prin acest mijloc el aratã ceea ce vrea. dispariţia graniţelor geografice. Studiul a fost efectuat pe parcursul a 2 ani pe un lot de 169 . Abilitatea de asuma diferite roluri. Dupã unii. poate realiza diverse conexiuni. în faţa unui ecran pe o linie de comunicaţie. care ar putea contribui la dependenţa de Internet. Atributele acestei comunicãri pe Internet sunt următoarele: stimuleazã implicarea emoţionalã. aceste tratamente devenind deja o afacere bunã. este uşor accesibilã 24 din 24 ore. psihiatru şi titular de curs la Universitatea Paris V. Se mai produce şi un alt fenomen – oamenii se simt liberi sã se exprime într-o manierã necenzuratã. dă posibilitatea de a fi martor la alte interacţiuni. rãmânând de fapt o falsã maladie. Spre deosebire de alte medii de comunicaţie Internetul încurajeazã contactul cu străinii. El spune cã cei ce se refugiazã în Internet o fac pentru cã aceasta este o modalitate de proiecţie pe ecran a problemelor personale. capcana în care este prins utilizatorul este cã ceea ce pare un contact care îţi dã libertatea de a te exprima fãrã constrângeri este de fapt o comunicare printr-un computer. intrã în contact cu cine vrea şi îşi poate pãstra anonimatul. Internetul devine astfel un mod de evitare a contactelor sociale reale. Psihologii comportamentalişti – care trateazã simptomele fãrã a lua în discuţie cauzele – au muşcat momeala: ei trateazã astfel de dependenţi şi fac eforturi de a include IAD în DSM IV. Totuşi unii considerã dependenţa de Internet un mit care a devenit o afacere profitabilã. Una din facilitãţile Internetului care este consideratã ca determinând cea mai puternicã dependenţã este comunicarea sub forma grupurilor de discuţii. Unii preferã somnului de noapte surfingul pe Web şi la acest nivel dependenţa persoanei este completã şi nimic nu va fi mai important pentru subiect în afară de ceea ce se petrece în lumea web-ului. natura neinhibatã a comunicaţiilor. Studiile aratã cã majoritatea persoanelor dependente prefera sã-şi petreacã timpul la Net – casinouri sau sã discute despre cyber-sex pe chaturi. oferã oamenilor posibilitatea de a experimenta contacte sociale fãrã un contact personal real. Un studiu efectuat la Carnegie Mellon University din Pittsburg a descoperit cã persoanele care petrec chiar şi câteva ore pe sãptãmânã pe Internet.riscul se extinde. Este o falsã problemã pentru cã lumea îşi concentreazã atenţia asupra efectelor şi nu asupra cauzelor. Judecãţile fãcute fãrã apelul la simţul comun pot fi comunicate fãrã constrângerile impuse de societate. persoana respectivã fiind în imposibilitatea de a se deconecta de la Net fãrã remuşcãri.

Cercetătorii au ajuns la concluzia cã prieteniile adevãrate sunt foarte rar dezvoltate online. Cercetarea a arãtat cã principala utilizare a Internetului acasã o reprezintã comunicarea interpersoanlã. depinzând de comportamentul individului şi de tipul de utilizare. pentru cã acestea necesitã de obicei prezenţa fizicã a persoanelor . şi dacã a avea relaţii online schimbã numărul şi calitatea persoanelor implicate social. Participanţii la experiment au raportat un declin al interacţiunilor cu membrii familiei şi o reducere a acestora cu cercul de prieteni. Concluzia studiului este cã deşi Internetul poate facilita legãturi cu diverşi oameni. În general legãturile sociale puternice sunt susţinute de apropierea fizicã. Problema care se pune este dacã o relaţie dezvoltatã online este la fel de puternicã ca o relaţie tradiţionalã. Aceasta nu implicã şi faptul cã relaţiile şi interacţiunile sociale prin Internet sunt la fel ca şi cele tradiţionale. oferind oportunitãţi pentru interacţiuni sociale care nu depind de distanţa dintre pãrţi. Potenţialul Internetului reduce importanţa apropierii fizice în crearea şi menţinerea reţelelor de legături sociale puternice. o serie de factori care nu au fost mãsuraţi ar fi putut contribui la rezultatele obţinute. în paralel cu creşterea directã a timpului petrecut în reţea. Mulţi cercetãtori considerã cã acest studiu nu poate fi ignorat şi trebuie efectuate investigaţii mai serioase în domeniu. Studiul sugereazã cã acest mediu interactiv ar putea sã nu fie mai sănătos social decât alte mijloace mass-media. Paradoxul observat de cercetãtori a fost că o tehnologie socialã utilizatã pentru comunicare între indivizi şi grupuri este asociatã cu declinul implicãrii sociale şi a stãrii psihologice de bine. . Efectele pozitive sau negative ale Internetului depind de felul legãturilor pe care oamenii le menţin. Pe baza acestor date cercetătorii considerã cã relaţiile interpersonale menţinute la distanţe mari. Studiul a stârnit controverse deoarece nu a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ şi este neclar cum se aplicã rezultatele la populaţia generalã. permiţând lãrgirea cercului social al indivizilor şi reducând astfel însingurarea. fãrã contact faţã în faţã nu asigurã tipul de suport şi reciprocitate care contribuie în mod obişnuit la starea de securitate psihologicã şi fericire. Caracteristic pentru cei implicaţi în experiment era cã ei au folosit e-mailul mult mai des decât web-ul. În plus efectele utilizãrii Internetului variazã. De asemenea.de persoane. Rezultatele au fost contrare aşteptărilor deoarece s-a pornit de la premisa cã Internetul prin natura sa faciliteazã comunicarea interumanã. el fiind susţinut financiar de importante companii din domeniul industriei de calculatoare şi telecomunicaţii. aceste contacte nu trebuie sã devinã un substitut pentru adevãratele relaţii sociale. Rezultatele cercetãrii au arãtat o creştere a depresiei şi însingurãrii la subiecţii experimentului în strânsã relaţie cu timpul petrecut pe Internet. sau cã utilizarea în scopuri sociale a Internetului va avea efecte comparabile cu activitãţile sociale obişnuite. El ridicã probleme îngrijorãtoare privind natura comunicãrii virtuale şi asupra prieteniilor decorporalizate care se formeazã în spaţiul virtual.

Studiile au arãtat cã persoanele care sunt înclinate spre fantazare sunt mai predispuse la aceastã dependenţã. probleme relaţionale. schimburile de mesaje reprezintã doar fracţiuni din personalitatea individului. Aceste grupuri de discuţii deşi împãrtãşesc aceleaşi interese. Deoarece investigaţiile nu au fost fãcute pe eşantioane statistice reprezentative rezultatele nu pot fi generalizate. Faptul cã Internetul creşte sau descreşte implicarea socialã poate avea consecinţe enorme pentru societate şi pentru oameni. Multe din cercetãri au fost fãcute de clinicieni. anxietate.Ceea ce face Internetul atractiv este faptul ca în oraşele noastre în care trăim într-o izolare impersonalã. sã rupã adevãratele relaţii sociale. nu pot fi niciodatã la fel cu grupurile reale. Schimburile sunt scurte. Mulţi utilizatori sunt fiinţe perfect normale care utilizeazã Internetul pentru a gãsi oameni cu preocupări şi stiluri de viaţã similare. colaborativă. Chiar şi în cele mai închise grupuri. Ei folosesc aceastã lume pentru a scãpa de lumea realã. Alţii spun cã de fapt Internetul conduce la relaţii sociale mai multe şi mai bune. Mulţi din cei care cred cã suferã de dependenţã de Internet au de fapt dorinţa de a nu înfrunta alte probleme ale vieţii lor (depresie. Cercetătorii şi criticii sociali dezbat dacã Internetul este o îmbunãtãţire sau o înrãutãţire a participãrii la viaţa şi la relaţiile sociale. Relaţiile din spaţiul virtual sunt versiuni trunchiate ale relaţiilor reale. etc. unde rolul şi caracterul pot fi foarte flexibile şi diferite de cele din viaţa realã. nu-şi împãrtãşesc acele informaţii care–i fac pe oameni sã fie apropiaţi. de multe ori impersonale şi . dacã cineva este predispus la aşa ceva. oameni pe care nu îi gãsesc în apropierea lor. Este dificil de definit la aceastã orã dependenţa de Internet pentru cã cercetãrile s-au fãcut exclusiv pe baza observaţiilor şi studiilor de caz şi de aceea nu se pot stabili relaţii între cauzã şi efect. Imersiunea într-o lume fantasticã. are potenţialul de a produce o absorbire patologicã. de telefon. Problema timpului petrecut pe reţea este de asemenea relativã.). cel puţin în actualul stadiu al cercetărilor ştiinţifice. deoarece ea trebuie pusã în relaţie cu alţi factori (stare psihicã. care nu au cãutat sã aprofundeze observaţiile şi sã vadã dacã problemele pacienţilor nu existau şi înaintea utilizãrii Internetului. sã se simtã aparţinând unui grup. De fapt nu tehnologia este cea care determinã dependenţa ci comportamentul. iar acesta se poate trata prin terapii tradiţionale. pentru cã de fapt membrii acestora nu se cunosc între ei cu adevãrat. reţeaua oferă un surogat de viaţã socială. În reţea celãlalt este cunoscut doar prin cuvinte şi idei. Cei care utilizeazã chaturile au ceva în comun – sunt utilizatori. Ei împãrtãşesc interesul pentru computere şi Internet. Aşa cum nu existã dependenţã de cãrţi. nici despre Internet nu se poate spune cã determinã dependenţã. eliberând oamenii de constrângerile sociale sau geografice. Lumea spaţiului virtual devine pentru ei o lume în sine. adevãrata cunoaştere a celorlalţi este iluzorie. Unii considerã cã Internetul determinã oamenii sã fie mai izolaţi. etc). mediu social. ajungând sã trăiască într-un mediu social improvizat. de muncã.

Concluziona pe care o putem însă trage este cã utilizarea Internetului poate fi deopotrivã distractivã şi folositoare. . poate fi dãunãtor iar drept consecinţã oamenii ar trebui sã fie mai moderaţi în folosirea acestuia şi sã monitorizeze utilitatea pe care o aduce. Comportamentul internautului depinde de predispoziţiile sale psihologice. lipsite de aspectul emoţional. Fiind un mediu interactiv accesarea si folosirea informaţiilor se face în funcţie de acest context. care sã stabileascã în ce mãsurã poate deveni acesta dãunãtor omului. de rolurile sociale pe care le îndeplineşte. care face ca o relaţie sã fie cu adevãrat realã. De fapt nu Internetul face rãu oamenilor ci felul în care aceştia îl folosesc. Problema este dacã Internetul duce la dificultãţi în stabilirea relaţiilor umane sau dacã nu cumva acesta devine un loc de refugiu pentru cei care au un cerc de relaţii sociale restrânse şi care au oricum dificultãţi de relaţionare ? Întrebarea rămâne deocamdată deschisă.reci. de relaţiile interpersonale în care intrã. Nu putem sã nu recunoaştem imensele beneficii pe care le aduce acest mediu de comunicare. şi este evident cã soluţia pentru evitarea sau atenuarea efectelor negative nu constã în renunţarea la Internet ci într-o folosire mai raţionalã. dar în acelaşi timp el poate cauza o prea mare dezangajare din viaţa realã. de prezenţa fizicã a celuilalt. În acelaşi timp se simte nevoia unor studii aprofundate asupra efectelor Internetului. având în vedere acel vechi principiu care spune: “sã uzezi dar sã nu abuzezi”. de contextul social în care trăieşte. mai moderatã.

Dar. De multe ori. in schimb. instantaneu. cum ar fi rudele. cu mai putin efort. Small. Construirea unui blog sau a unui site: imbunatateste memoria si capacitatea de argumentare. Browsarea: are efecte benefice asupra capacitatii de multi-tasking si stimuleaza atentia. Twitter-ul si chat-ul: imbunatateste atentia periferica. inclusiv asupra modului in care ne folosim memoria: specialistii arata insa ca influenta nu ar fi tocmai pozitiva. cand uitam ceva. "Avem si ceva dependenta de Internet. iata cateva exemple: Cautarea pe internet: creste abilitatea de integrare si procesare a informatiilor. folosirea internetului avand efecte care mai de care mai interesante.• Efectele internetului asupra CREIERULUI Intr-o lume digitala. orice sursa de informare. utilizarea internetului. potrivit Dr. si imbunatateste abilitatea de a lua decizii. chiar si creierul nostru incepe sa isi reprogrameze functiile. Aduce beneficii in special celor care folosesc computerul timp indelungat. Internetul are o influenta majora asupra modului in care gandim. trebuie sa fie intro balanta corecta cu viata sociala reala. colegii de la munca sau prietenii. Este asa-numitul "efect Google". sa conduca la o atitudine antisociala. Desi are si parti bune. Insa Internetul ofera mult mai mult decat aceste surse. motiv pentru care acestia servesc ca surse de informare externa. Google. sustine Dr. Gary Small de la UCLA. avem la dispozitie alte surse de informare. Wikipedia si alte surse de informare schimba modul in care ne formam amintirile. Facebook. Sortarea mailurilor: poate imbunatati procesarea informatiilor dar poate fi si o sursa importanta de stres. Avem la dispozitie. ajuta la cresterea respectului de sine. arata revista Science. studiat de psihologi la Universitatea Columbia. Poate. Jocurile pe computer: pot imbunatati memoria. pentru ca americanul sustine ca stie care sunt efectele asupra creierului uman a diverselor actiuni legate de utilizarea computerului. in Statele Unite. in cazul memoriei. Folosirea emoticoanelor: stimuleaza acea zona a creierului responsabila de emotie si socializare. capacitatea de multi-tasking si vederea periferica. explica . motiv pentru care memoria incepe sa ne lase cand avem nevoie de ea. ne asteptam sa obtinem informatii de cate ori vrem sa stim ceva".

71% dintre părinţii chestionaţi de CEOP au declarat că permit copiilor să consume alcool la vârste mai mici de 18 ani. la fel ca şi copiii cu vârste cuprinse între 8 şi 11 ani (53%) şi 5-7 ani (26%). De asemenea. in cazul in care ne asteptam ca informatia sa fie stocata intr-un computer. avem tendinta sa ne amintim mai curand unde sunt lucrurile si cum putem sa le gasim. Astfel. Comlumbia. • Efectele internetului COPIILOR/ADOLESCENTILOR/TINERILOR asupra Studiile privind efectele pe care Internetul le are asupra comportamentului tinerei generaţii arată că acestea sunt din ce în ce mai alarmante. observând că în ultimul timp mentalitatea în privinţa creşterii şi educării suferă serioase transformări. Dezvoltarea tehnologiei şi apariţia telefoanelor mobile permit copiilor să intre în contact cu multe imagini indecente cu copii. Potrivit unui studiu prezentat de reprezentanţii Centrului pentru Protecţia Online împotriva Exploatării Copiilor (CEOP). De asemenea. ne vom aminti mai putin decat in cazul in care stim ca informatiile vor fi sterse si nu le putem regasi. specialiştii trag un semnal de alarmă în privinţa exploatării sexuale pe internet a copiilor şi tinerilor. facând din copii posibile victime ale pornografiei infantile şi reţelelor de infractori. rata de penetraţie a internetului în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 15 ani. Insa memoria nu cedeaza complet. statisticile arată că 81% dintre copiii cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani îşi fac temele folosind internetul. care adauga ca efectul ne poate ajuta sa stergem informatii de care nu avem nevoie si sa ne ocupam mai mult de procesarea informatiilor existente. Astfel. în cadrul conferinţei cu tema "O lume în schimbare: tinerii şi riscul în mediul online". Specialistii nu cred insa ca efectul Google este unul negativ: in final. care au acces la internet în propria lor cameră.Betsy Sparrow. efectul Google este ca. aceasta schimbare ne poate ajuta sa intelegem lucurile mai bine si sa invatam mai bine. cand stim ca avem informatia stocata in computere: avem sanse mai mari sa ne amintim in care folder din computer este stocata informatia. sustine psihologul. informează Agerpres. susţin specialiştii în domeniu. profesor de psihologie la Universitatea Experimentele au aratat ca. mai precis de o mai buna intelegere. Aproape 50% dintre copiii au vârste între 12 şi 15 ani folosesc internetul pentru jocuri. 45% au mărturisit că lasă copiii de 16 . "Memoria nu inseamna doar a memora". este de 84%. in prezent.

ani să doarmă cu prietenul sau prietena şi 55% consideră terminată copilăria la vârsta de 11 ani. in timp ce cealalta jumatate nu. normali din punct de vedere al activitatii neurologice. profesor la UCLA. Specialiştii trag un semnal de alarmă. arata ca stimularea neuronala similara celei intalnite la cei care folosesc Internetul in mod frecvent ar putea afecta procesul cognitiv si ar putea altera sinapsele neuronale. a declarat dr. Codruţ Olaru. • Efectele internetului asupra VARSTNICILOR Adultii cu mai putina experienta in ale Internetului se pot trezi cu modificari ale creierului dupa numai o saptamana petrecuta online. "Am observat ca persoanele in varsta cu o experienta minimala in folosirea Internetului isi schimba structura creierului". la adultii mai tineri. jumatate dintre participanti au folosit Internetul zilnic. unul dintre autorii studiului. şeful DIICOT . a aprecizat însă că la nivelul României din valorile statistice actuale nu ar exista un fenomen al pornografiei infantile. Inaintea stabilirii rezultatelor. . deoarece paginile de internet pot influenţa negativ dezvoltarea tinerei generaţii. copiii devenind mai vulnerabili prin ei înşişi folosind foarte des comunicarea de acest gen. CEOP a sesizat pe internet o adevărată reţea de infractori care îşi racolează victimele din reţelele de socializare şi diverse situri. iar la vârsta de 15 ani au propriile pagini pe internet în care vizualizează celebrităţile generaţiei lor. Rezultatele documentarii arata ca Internetul stimuleaza activitatea neuronala si poate mari functiile creierului. care a apreciat rolul proiectelor care vin să protejeze copiii de asemenea abuzuri şi care luptă pentru combaterea exploatării sexuale a copiilor. Pe masura ce creierul imbatraneste insa. Martin Harris. Peste 70% dintre părinţi recunosc că nu le este respectată autoritatea de către proprii copii şi 57% dintre ei îşi fac griji din cauza anturajului. sustine un studiu realizat in Statele Unite. numarul schimbarilor structurale creste. citat de Foxnews. Studiul. Cercetarea a fost facuta pe 24 de voluntari. La conferinţa organizată de CEOP a participat şi ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti. aceastea incluzand reducerea sau chiar atrofierea celulelor functionale din cortex. cu varste cuprinse intre 55 si 78 de ani. Gary Small. Prezent la conferinţa de lansare. Statisticile arată că sexualitatea copiilor se manifestă timpuriu.

Celebritatile sunt o parte a problemei.• Efectele internetului asupra SANATATII Ca ne place sau nu. ideile traditionaliste privind rolul femeii si al barbatului. televiziunea si Internetul aduc pornografia si sexul in casele noastre. Este suficienta o privire la fotografiile postate de adolecenti pe site-urile de socializare precum MySpace . 90% dintre baieti si 70% dintre fetele cu varste cuprinse intre 13 si 14 ani au avut acces cel putin o data la imagini cu continut sexual explicit. Atunci cand nu sunt actori amatori de inregistrari porno (Paris Hilton. in forme "sexy". Potrivit unui studiu din 2007 al unei echipe de cercetatori de la Universitatea din Alberta. pornografia influenteaza perceptiile de sine si comportamentul. pe culoarele liceelor. Pornind de la papusile tip Barbie si Bratz din copilarie si ajungand pana la tinutele incarcate de sugestii sexuale din adolescenta. etc. sexualitatea la vedere. o data vazute doar pe strazile laturalnice si dupa o anumita ora la televizor. Colin Farrell. "The Porning of America". Este prea devreme pentru a prezice cum vor fi afectati pe termen lung copiii care cresc acum intr-un mediu hipersexualizat. produc de-a dreptul filme porno (Snoop Dogg). scrie publicatia Newsweek. Este cert insa ca industria publicitara si societatea in general au "imprumutat" din pornografie idei periculoase: sexul ca moneda de schimb. Kim Kardashian).mai toate imita imagini aproape pornografice pe care le-au vazut. In . pot fi intalnite. sustine ca americanii preiau partile cele mai degradante din pornografie. Latexul. corsetele si "pantofii de dansatoare la bara". O lucrare nou aparuta in SUA.

iar doua treimi cred ca folosirea Internetului imbunatateste capacitatea de a citi. creatori de noi tehnologii. crede si Lyn Mikel Brown.baietii sunt dominanti iar fetele sunt supuse". o perspectiva de-a dreptul periculoasa. "Trei din patru experti au spus ca Internetul potenteaza inteligenta umana. 21% dintre respondenti au spus ca Internetul va avea un efect opus. coautor al lucrarii "Packaging Girlhood". scazand IQ-ul celor care il folosesc mai mult. lideri in afaceri. realizat pe un esantion de 895 utilizatori de Net si experti. co-autor al cercetarii si director al Imagining the Internet Center. pana in 2020. scrie si impartasi informatie". In "cultura" pornografica. Studiul online a adunat opinii de la oameni de stiinta. potrivit Reuters. consultanti. femeile sunt vazute fie drept sexual agresive. Dintre cele 895 de persoane intervievate. 371 au fost considerate "experti". • Efectele internetului asupra RELATIILOR INTER-UMANE Internetul ne va face mai destepti si ne va imbunatati scrisul si cititul. Prevalenta pornografiei induce idei gresite copiilor si adolescentilor. . Studiile arata ca pustii care consuma acest fel de sex prin intermediul mass-media mostenesc viziuni mai traditionale despre gen .acest timp. "Tot sexul acesta da o notiune gresita despre ce inseamna sa fii adult. arata rezultatele unui sondaj online. Totusi. scriitori. spune Janna Anderson. fie drept victime ale violentei verbale sau sexuale. dar si de la utilizatori obisnuiti de Internet. Autorii cartii "So Sexy So Soon" sustin ca o parte a problemei este faptul ca adolescentii si copiii nu au sofisticarea sexuala necesara pentru a intelege imaginile cu care sunt bombardati. Tinerele fete care nu au experienta necesara pentru a distinge pornografia de realitate ar putea considera ca acestea sunt rolurile pe care trebuie sa le joaca in viata. actorii de filme porno sunt invitati la emisiuni de televiziune.

expunerea barbatilor la undele Wi-Fi ar putea afecta calitatea spermei. Esantioane cu sperma de la acestia au fost asezate in apropierea unui calculator portabil. sau cel putin asa sustin rezultatele unui studiu argentinian. conectat la Wi-Fi. Adolescentii care isi petrec tot timpul pentru a naviga pe internet se ingrasa cu 1. Studiul se bazeaza pe un experiment facut pe 29 de barbati. Potrivit cercetatorilor de la Nascentis Medicina Reproductiva din Cordoba. Altele sunt rezultatele pentru esantioanele asezate departe de laptop: 14 la suta dintre spermatozoizi nu se miscau si numai 3 la suta se alterasera.Cercetarea a mai descoperit ca 42% dintre experti sunt de parere ca activitatea anonima online va fi redusa drastic pana in 2020. Tinerii le-au furnizat cercetatorilor informatii despre numarul de ore dormite in fiecare noapte. alcoolul si somnul pot contribi semnificativ la cresterea in greutate a adolescentilor. Drept urmare. timpul petrecut pe internet (fiind . datorita protocoalelor mai stricte de securitate si identificare. • Efectele internetului asupra SANATATII Era digitala ii lasa pe barbati fara mostenitori. cercetatorii au observat ca 25 la suta din spermatozoizi incetasera sa se miste si ca ADN-ul era afectat la 9 la suta dintre ei.8 kilograme pe an mai mult decat cei care mai ai si alte activitati. Pe de alta parte. 55% dintre respondenti cred ca in 10 ani inca va fi usor sa petreci timpul ca un anonim pe Internet. Dupa patru ore. cercetorii au concluzionat ca radiatiile electromagnetice emise in timpul comunicatiilor prin Wi-Fi sunt vinovate de scaderea calitatii spermei. drept care acestia ar trebui sa se gandeasca de doua ori inainte sa navigheze pe Internet tinand laptopul pe genunchi. este principala concluzie a studiului citat. relateaza Reuters. care a publicat in "Jornal of Pediatrics" rezultatele unui studiu efectuat pe 5000 de tineri cu varste cuprinse intre 14 si 21 de ani din 50 de state americane. Internetul. Concluzia alarmanta apartine unui grup de cercetatori americani de la Harvard Medical School. perfect sanatosi.

cu atat mai mult creste consumul de bauturi alcooloce si de cafea si scade numarul orelor de somn. In consecinta. Concluzia dupa prelucrarea datelor: cu cat timpul petrecut pe Internet este mai mare.greutatea si inaltimea. numarul de bauturi alcoolice si de cafele consumate si date fizice . tinerii care au stat mai mult pe Internet au baut mai mult alcool. .exclus timpul petrecut pentru scoala sau munca). au dormit mai putin si s-au ingrasat mai mult.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->