You are on page 1of 3

PRINCIPII ESTETICE ALE SIMBOLISMULUI

1. Cultivarea simbolului: imagine concreta care are o

semnificatie proprie, dar prin care se identifica in virtutea unei corespondente si un alt sens abstract; functia sa este de a sugera (ex.: clepsidra este un symbol al timpului pentru ca masoara scurgerea acestuia); simbolul veritabil este ambiguu, deoarece nu i se poate asocial o singura semnificatie ( un cuvant-cheie care evoca o imagine si reapare cu o insistenta neobisnuita, este un semnal al faptului ca trimite la ceva dincolo de imaginea propiuzisa); 2. Principiul corespondentelor: cultivarea unor analogii misterioase dintre planul uman si cel cosmic prin mijlocirea simbolurilor, sau dintre datele diverselor simturi (corespondente senzoriale) ruptura fata de romantici care-si construiesc lumea interioara ca univers compensatoriu in antiteza cu realul; 3. Sinestezia: asociere spontana intre senzatii de natura diferita care par sa se sugereze reciproc ( miresme dulci , in aer vibreaza senzatii de dalii ) senzatii tactile, auditive, olfactive; 4. Tehnica sugestiei: se opune explicitului, conducand textul spre o zona a vagului; se renunta la numirea explicita in

. O caracteristica fundamental a limbajului poetic este ambiguitatea. . Sugestia si imprecizia.: marea padure romantic este inlocuita de par. 6. Strategii de producer a ambiguitatii: . contururile neclare estompate ale obiectelor.favoarea sugestiei. ceea ce permite diverse posibilitati de interpretare.Elipsa si suspensia conduc la fragmentarism (la suprimarea legaturilor intre enunturi generand ambiguitate). Artificialitatea: lipsa de interes pentru natura spontana. clar-obscurul.Dar intr-o zi o fata bat-o vina/ Mi-a-ntors din cale-mi pasul oboist (articularea nehotarata). 5. . o sintagma sa primeasca cel putin 2 interpretari diferite.Numai cunosti de-s flori de umbra sau daca-s flori adevarate (incertitudinea rezulta din prezentarea mai multor ipostaze).Noi nu vom sti-o poate niciodata ( incertitudinea). sunt tehnici ale picturii impresioniste preluate de simbolisti. salbatica si viziunea estetizanta asupra cadrului natural (de ex. majoritatea textelor simboliste surprind un moment din devenirea temporala. . constand in posibilitatea ca un cuvant. O noua perceptie asupra timpului prin surprinderea prezentului efemer.

artificializarea naturii se mai produce prin compararea sau identificarea metaforica a elementelor natural cu opera de arta.: cer de ametist ). pretioase ( vesperal se seara ). . in limbaj.natura prelucrata de om). New York. Babilon. y utilizarea versului liber care nu mai respecta rigorile prozodiilor traditionale (lipsa de preocupare fata de rima. Cultivarea muzicalitatii prin diverse procedee : y aliteratii (repetitia unor consoane sau grupuri consonatice). cu elemente care tin de civilizatia umana (de ex. cu metale. y tehnica refrenului (versuri sau strofe care se repeta). sau prin nume proprii cu rezonante exotice (Corint. 7. masura). y asonate (repetitia unor vocale accentuate). y laitmotive (motive cu grad sporit de repetabilitate). pietre sau material pretioase. etc. ritm. artificializarea se realizeaza prin utilizarea neologismelor rare.).