Pământul e comoara noastră

Manual de educaţie ecologică

I. Cuprins
I. II. CUPRINS DRAGI PROFESORI! 2 4 5 6 8 9 10 11 13 14 17 20 22 23 26 28 32 34 35 39 41 44 47 49 52 53 55 57 59 61 63 65 66 68 70

INTRODUCERE CE ESTE EDUCAŢIA DE MEDIU? SUGESTII PENTRU PROFESORI MULŢUMIRI III. IMPACTE DE MEDIU

MEDIUL – CE REPREZINTA PENTRU NOI, CE DEFINESTE ACEST TERMEN? CULEGERE DE CUVINTE CONEXIUNI (LEGATURI) MULŢUMIRE MEDIULUI DILEMA MARELUI „PESTE” IV. VALORILE NOASTRE

COMPORTAMENT DĂUNĂTOR DEZBATERI DESPRE MEDIU CE AI FACE? NOI CONSTRUIM ACEST ORAS V. LUMEA DIN JURUL NOSTRU

E NU NUMAI CASA NOASTRĂ… ECOSISTEME DIN CURTEA SCOLII DACĂ AM TRĂI PE O INSULĂ… HABITATELE ACVATICE (ACVARIU ÎNTR-O STICLĂ) EROZIUNEA PADURILOR TROPICALE CLADIREA UNUI MUNTE MARET VI. SCHIMBAREA COMPORTAMENTULUI FAŢĂ DE MEDIU

PROIECT: SĂ FACEM ORDINE ŞI CURĂŢENIE! POLUAREA APELOR FESTIVAL DE MEDIU PE TEMA RECICLARII MATERIALELOR PRODUCEREA HARTIEI DEŞEURILE: O PROBLEMĂ ACTUALĂ, PE CARE DESEORI N-O LUĂM ÎN CONSIDERARE VORBESTE DESCHIS DESPRE RECICLARE! VII. REGENERABILE SAU NU

TOTUL E ÎMPACHETAT DACA UN ARBORE E DOBORAT IN PADURE CONSERVAREA ENERGIEI

2

VIII.

SPECII DIFERITE, REGIUNI DIFERITE, IDEI DIFERITE

73 74 76 81 83 86 88 89 91 96

PROBLEMELE MEDIULUI IN REGIUNEA POLARA DE CE SUNT SPECIILE PERICLITATE? ECOLOCAŢIA LEGENDĂ ŞI ADEVĂR DESPRE LILIECI SUBÎNŢELESURI IX. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA MEDIULUI

PRIMEJDIILE (RISCURILE) MEDIULUI CÂTEVA ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI PENTRU PROFESOR: X. SUGESTII PENTRU PROFESORI

CATEVA SUGESTII CARE POT FI DE FOLOS PE INTREG ANUL 97 VÂNĂTOARE DE NECROFOARE: UN JOC PE CARE ELEVII ÎL VOR JUCA ÎN TIMP CE STUDIAZĂ NATURA 99 CUM SĂ ORGANIZĂM O ACŢIUNE DE CURĂŢIRE PROPRIE? 100 ACTIVITATI ALTERNATIVE DE PROTECTIA MEDIULUI 102 DICTIONAR DE CUVINTE 105 MATERIALE NECESARE 107 SURSE BIBLIOGRAFICE 108 ADRESE INTERNET 109 MODEL DE SCRISOARE CĂTRE PĂRINŢI 110 INDEX PENTRU LECŢII 111 MODEL DE EVALUARE A LECŢIILOR PROIECTULUI „PĂMÂNTUL E COMOARA NOASTRĂ” 112 MULŢUMIRI ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

3

II. Dragi profesori! ‘Ca să fii dascălul altora. destulă vreme’ – proverb latin 4 . trebuie să fi fost tu însuţi ucenic.

extrag minerale şi surse de energie. foametea. consecinţele degradării acestuia şi rolul educaţiei sunt bune subiecte de discuţie şi dezbatere. credem că este important să menţionăm direcţia pe care o susţinem în acest manual. Şi în unele cazuri copiii îşi pot influenţa părinţii şi alţi membri ai comunităţii. Opiniile divergente privind starea mediului. Deşi acest manual pune accentul în special pe educaţia mediului în şcoli. Vă dorim mult succes şi sperăm că vom auzi de Dvs. să ia decizii. vom fi martorii distrugerii treptate chiar a sistemelor care sprijină viaţa pe pământ. creşterea problemelor de sănătate. motivaţii. 1-13. iar educaţia trebuie să fie o parte integrantă a soluţiei. Credem că problemele de mediu sunt urgente şi trebuie abordate de întreaga comunitate. devine tot mai greu pentru oameni să-şi satisfacă nevoile şi dorinţele. din zone rurale sau urbane. Mulţi experţi sunt îngrijoraţi de faptul că. omenii taie păduri. dacă acest ritm de distrugere continuă. Deoarece cerinţele care decurg din suprapopulare şi dezvoltare cresc. cu bună ştiinţă sau fără) resursele naturale ale pământului. creând deşeuri primejdioase şi producând o ruptură a zonelor naturale într-un ritm fără precedent în istoria vieţii pe pământ. Educaţia privind mediul este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii prin asigurarea oamenilor cu „uneltele” de care au nevoie pentru a rezolva şi împiedica problemele de mediu. Şi devine de asemenea imposibil să scape de consecinţele degradării serioase a mediului: dispariţia speciilor. Este important să recunoaştem că nu este doar o singură cale corectă de a „face” educaţie de mediu. mai mult de 5. arta limbajului. Copiii sunt un public important pentru educaţia mediului deoarece sunt gestionarii şi consumatorii de mâine ai resurselor. puteţi introduce educaţia mediului în activităţile dumneavoastră. Educatorii şi toţi cei care lucrează în şcoli şi cu elevi pot avea un impact deosebit. ) 5 . ci se intersectează cu toate celelalte obiecte de studiu. valori şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de aşi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului. să cântărească opţiunile şi să alinieze valorile cu acţiunile personale. în programele de educaţie a comunităţii sau ca profesor. contaminarea cu pesticide. inclusiv în afaceri. sărăcia şi chiar pierderea de vieţi umane. economie. în prezent. În fiecare colţ al lumii. istorie. educaţia de mediu nu se leagă numai de planul de învăţământ al obiectului ştiinţe. (Adaptat şi tradus după Environmental Education in the Schools: Creating a Program that Works!. De asemenea credem că educaţia mediului n-ar trebui să impună oamenilor un anumit fel de a gândi. extinderea deşertului. aveţi puterea să schimbaţi vieţile oamenilor şi să serviţi ca modele pentru colegii voştri. speranţa noastră este că ea poate ajuta oamenii să înveţe cum să gândească – inclusiv cum să rezolve problemele. deprinderi. În fine. Fie că lucraţi cu preşcolarii sau elevii din gimnaziu. Educaţia de mediu poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe. Ca educatori. În ciuda părerilor multor oameni.3 miliarde de oameni folosesc (abuzând deseori.Introducere De ce se pune accent pe educaţie de mediu? Pentru că. studii sociale şi umanitare. poluând aerul şi apa. de la creşterea conştientizării şi cunoaşterii până la formarea de atitudini şi proiecte active în numele educaţiei mediului. Scopul nostru în traducerea materialelor acestea este de a ajuta pe cei care organizează asemenea cursuri în şcoli să dezvolte strategii creând programe efective de educaţie a mediului. multe din informaţii se pot aplica la programele neoficiale de educaţie ale comunităţilor. p. erodând solul de la suprafaţă.

de a procesa. deşeuri solide şi alte probleme ale mediului.Ce este Educaţia de Mediu? Obiectivele educaţiei de mediu în toată lumea sunt asemănătoare: să menţinem şi să îmbunătăţim calitatea mediului. să prevenim problemele mediului în viitor. rafina şi extinde aceste percepţii. Folosirea mediului ca sală de clasă este de asemenea un mod de a aduce elevii mai aproape de natură. motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţii mediului. În multe locuri. iar conflictele dintre acestea trebuie abordate pentru a preveni şi rezolva. problemele de mediu. în final. Aducerea elevilor în mediul înconjurător în mod regulat este o parte importantă a unui program conştient de educaţie a mediului. despre ecologie şi cum „funcţionează” pământul. în vederea unor acţiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la rezolvarea problemelor mediului. în final. Nimic nu poate înlocui propriile experienţe care îi ajută pe elevi să-şi înţeleagă propria comunitate. despre urmările degradării mediului şi învaţă care este rolul lor în crearea şi prevenirea problemelor mediului. sistemele naturale şi problemele mediului. În mod specific. Elevii învaţă despre încălzirea globală. Mulţi oameni susţin că elevii de pretutindeni – în special din zonele urbane – pierd legătura cu lumea naturală. le dezvoltă abilitatea de a pricepe şi de a deosebi stimulentele. De exemplu. Atitudinea: ajută elevii să capete un set de valori şi sentimente de grijă pentru mediu. Educaţia de mediu este şi practică. contribuie la folosirea acestor abilităţi noi în mai multe contexte. experienţele în aer liber nu sunt o parte obişnuită a instrucţiei. educaţia de mediu accentuează aceste cinci obiective: Conştientizarea: ajută elevii să capete o înţelegere şi sensibilitate faţă de întreg mediul şi problemele lui. Pe de altă parte. mulţi profesori de limbă maternă (în Statele Unite) îşi duc elevii în natură la orele de lectură şi pentru a le stimula creativitatea în exprimarea scrisă. Mulţi profesori de ştiinţe şi matematică folosesc mediul ca un laborator în care elevii îşi efectuează investigaţiile şi 6 . interacţiunea oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu. educaţia de mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor elevilor despre mediul înconjurător. educaţia mediului accentuează abilităţile de a acţiona ca cetăţean – de la scrierea efectivă a unei scrisori până la influenţarea consiliilor locale sau a oamenilor politici de stat şi a instituţiilor internaţionale. experienţele în aer liber se reduc adesea la câteva ieşiri în clasele primare în loc ca ele să fi fost folosite de-a lungul întregii perioade de şcolarizare a elevului. Deprinderi: ajută elevii să capete abilităţile necesare identificării şi investigării problemelor mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia. Ajută fiecare persoană să înţeleagă faptul că oamenii au valori diferite. ajutându-i pe elevi să-şi evalueze şi să-şi clarifice sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie la problemele acestuia. Cunoaşterea: ajută elevii să capete o înţelegere de bază privind funcţionarea mediului. Pe de o parte. educaţia de mediu sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea valorilor personale prin „descoperirea” atitudinii şi înţelegerii. în sensul învăţării unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac până la reducerea consumului sau cum să trăim producând un impact negativ cât mai mic asupra mediului. Şi. Participarea: ajută elevii să capete experienţă în utilizarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite.

Ca educator. arătând legătura dintre veniturile personale şi mediu. Ei îşi afirmă propriile valori şi văd că acţiunile lor contează. probabil. atitudini şi dezvoltarea unei etici a mediului înconjurător. Cu toate că n-ar trebui să evitaţi să discutaţi problemele de mediu din cauza acesta. Un program educaţional al mediului poate face mult pentru a da putere elevilor să-şi îmbunătăţească calitatea vieţilor lor şi a celorlalţi. Ajutându-i să-şi cunoască drepturile ca cetăţeni. trebuie să fiţi atenţi atunci când „învinuiţi” pe cineva şi este necesar să găsiţi cea mai bună cale de a prezenta anumite probleme. Există o legătură strânsă între valori. mulţi dintre părinţii elevilor. dându-le puterea să acţioneze şi să simtă că ei contează. ei se ajută pe sine şi îi ajută şi pe ceilalţi în acelaşi timp. clarificând legăturile dintre sănătatea individuală sau familială şi mediu. Iar această putere poate duce la amplificarea sentimentelor de mândrie şi auto-respect. Deoarece copiii se maturizează. ceea ce o ajută să realizeze un concept mai bun despre sine. să comunice. 7 .experimentele. să analizeze sugestiile cetăţenilor. Şi nu-ţi face griji dacă nu poţi face totul – aprinderea unei scântei este un început bun. lucrează în fabrici care poluează aerul şi apa. Un elev care ar putea face parte într-o zi din consiliul local va fi cel mai eficient dacă el sau ea va putea să cântărească bine opţiunile. De exemplu. convingeri. în oraşe mari. Şi lângă păduri. La fel poate fi pentru un elev care ar putea fi într-o zi proprietar de pământ care încearcă să decidă cum să-şi administreze pământul sau pentru un cetăţean căruia i se cere să se implice intr-o problemă care afectează mediul şi comunitatea. sistemul de valori pe care ei îl promovează influenţează opţiunile şi deciziile pe care ei le iau referitor la toate aspectele vieţilor lor. Unul din scopurile programului de educaţie a mediului este să ajuţi elevii să-şi dezvolte capacitatea de a gândi – atât critic cât şi creativ. să identifice alternativele. şi să ia decizii. inclusiv problemele de mediu. Este de asemenea important să fii sensibil la realităţile problemelor de mediu cu care se confruntă comunitatea. Mulţi dintre elevi şi familiile lor pot fi direct sau indirect responsabili pentru problemele de mediu pe care elevii le investighează. poţi aprinde o scânteie a proprietăţii personale în probleme de mediu. Calitatea mediului se reflectă direct în vieţile elevilor şi a familiilor lor. Valorile aduc de asemenea consistenţă vieţii unei persoane. Educaţia de mediu cultivă şi un sistem de valori. şi trezindu-le interesul faţă de lumea naturală. poate unii dintre elevii şi familiile sau rudele lor s-ar putea să joace un rol în problema braconajului şi a tăierii excesive de copaci. poţi avea un impact pe viaţă asupra elevilor tăi introducând strategiile educaţiei mediului în predare. să pună întrebările corecte. Când elevii iau parte la un proiect al comunităţii pentru a ajuta la îmbunătăţirea calităţii mediului sau la rezolvarea unei probleme a comunităţii.

Fiţi creativi şi distraţivă împreuna cu elevii-puteţi scurta lungimea lecţiei sau puteţi adăuga exemple şi orice alt material ajutător care va face lecţia mai interesantă.Adaptaţi lecţia. 3. 2.Ieşiţi din clasă. Puteţi adapta lecţia la stilul dumneavoastră de predare. În acelaşi timp dau posibilitatea studentului/elevului să şi cunoască in mod direct elementele despre care învaţă şi sunt un foarte bun factor motivant. cu scopul de a sublinia ideile manualului. Toate lecţiile au fost scrise pentru a fi predate în clasă dar se pot adapta foarte uşor şi în afara clasei.Studiile de caz pot fi uşor de găsit pe internet 8 .Adăugaţi studii de caz.Sugestii pentru profesori 1. Lecţiile în aer liber sunt mult mai interesante şi mai distractive. Acestea pot fi anexe ale lecţiilor şi pot fi realizate imediat după ce lecţia a luat sfârşit.

Jeanna Wersebe Scriitorul manualului Voluntar al Corpul Păcii România 2003-2005 9 .editarea. organizaţia care a finanţat publicarea intregului manual. organizaţia care a colaborat la realizarea manualului. Lui Trent Ruder pentru ajutorul dat în editarea finală. Societatea Carpatină Ardeleană-Satu Mare. De asemenea aş dori să aduc multe mulţumiri persoanelor care m-au ajutat în toate privinţele pentru a concepe acest manual şi care şi-au adus contribuţia la publicarea lui: Ikdikó Jankó Szép – pentru traducerea textului în limba maghiară Noémi Szállassy – pentru traducerea textului în limba română Heather Driscoll si Karen Brack –pentru ajutorul dat la editarea în limba engleză a manualului Abigél Szodoray-Parádi. Personalului Grădiniţei Tricotex care mi-au dat acces la computer si internet pentru a impărtăşi idei cu profesori din diverse colţuri ale ţării. Farkas Szodoray-Parádi şi János Márk .Mulţumiri Aş dori să aduc mulţumiri următoarelor organizaţii care m-au sprijinit în munca mea şi fără de care publicarea acestui manual de educaţie ecologică "Pământul este comoara noastră" nu ar fi fost posibilă: Corpul Păcii. Şi nu în ultimul rând. mamei şi tatălui meu le mulţumesc pentru dragostea lor şi pentru tot sprijinul pe care mi l-au acordat de-a lungul celor doi ani petrecuţi in România. Manuelei Lăpădat care m-a impulsionat să realizez acest manual care să fie spre folosul profesorilor români. pentru sprijinul moral si prietenia fără de care nu aş fi reuşit să finalizez acest manual. Lui Kris Vagos si angajaţilor de la Rezervaţia Parcului Naţional Retezat pentru lucrul la „The Green Leaves Grew” care mi-au dat sugestii in legătura cu modul de realizare a manualului de Educaţie Ecologică.Nagy . publicarea şi distribuirea manualului.

Impacte de mediu „Cel mai important scop să-l educăm pământul ca să-l putem salva” Peter Scott 10 .III.

acestea sunt trecute pe tablă. animalele. tot ce se poate vedea. activitate pentru care au 10 minute. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 50-55 minute Materiale necesare: Materiale pentru desen. elevii definesc “mediul” pe baza informaţiilor discutate cu colectivul clasei. fără el nu am putea supravieţui. 11 . markeri. soarele care ne dă căldura. auzi sau gusta. În cadrul grupelor. oceanele şi munţii. vieţuitoarele şi obiectele. Pe baza acestora definesc mediul ca fiind “tot ce ne înconjoară”. plantele. elevii continuă munca în grup. reprezentând hrana. Formaţi grupe de câte 4-5 elevi. În ce context a fost folosit? Cine l-a rostit şi unde? Încercaţi să obţineţi cât mai multe informaţii pentru a forma o definiţie a termenului. Fiecare grupă întocmeşte o listă cu lucruri din mediu. mirosi. cretă şi tablă. simţi. profesorul poate numerota echipele. Fiecare grupă îşi alege un reprezentant care citeşte definiţia. insulele îndepărtate. Reprezintă viaţa pentru noi. Procedura: Întrebaţi elevii dacă au auzit vreodată termenul “mediu”. fără de care nu am putea trăi. elevii vor începe să se gândească la definiţia “mediului” şi la importanţa lui. reprezintă acoperişul deasupra capetelor noastre. Este aerul pe care îl respirăm. adăpostul. Fiecare cuvânt reprezintă un punct. dar nu o definiţi încă. După expirarea timpului. Profesorul adună listele şi subliniază sau taie lucrurile comune care apar şi pe alte liste ale echipelor. Sursă: “Şi frunzele verzi cresc”…de Kris Vagos şi Parcul Naţional Retezat Dicţionar de cuvinte: Mediu Subiect: Să învăţăm despre mediu Introducere: Mediul poate fi definit ca tot ce se află în jurul nostru. Fiecare grupă reprezintă o echipă. apa şi hrana care ne întreţin organismul. profesorul împarte tabla în atâtea părţi câte echipe s-au format. creioane colorate.Mediul – ce reprezintă pentru noi. După definirea termenului. coli mari de desen. Având în vedere că găsirea unui nume adecvat durează mult timp. hârtie. pietrele şi pârâurile. câte un reprezentant al fiecărui grup scrie pe tablă lista întocmită. profesorul adună punctele şi anunţă câştigătorul. Este esenţial pentru noi toţi. ce defineşte acest termen? Obiective: Elevii vor defini mediul şi vor identifica importanţa acesteia în viaţa noastră. Această lecţie este o introducere în educaţia ecologică. apa şi spaţiul. Câştigă acea echipă pe a cărei liste apar cele mai multe cuvinte ce nu figurează şi pe alte liste. jucând un joc. căreia elevii încearcă să-i găsească un nume. În acest timp. Acordaţi-le cinci minute pentru această activitate.

ci şi lucrurile scrise în cercurile mici sunt importante şi scrieţi şi motivările pe tablă. Fig. Pe acestea grupele vor desena câte o imagine care să redea diagramul de pe tablă. Folosind acest desen.1. explicaţi-le elevilor că nu numai cercul din mijloc. 1. Cercurile mici trebuie unite prin linii cu cel din mijloc (fig. să conţină lucruri din mediu şi să redea importanţa acestuia. dând explicaţii colegilor.Desenaţi un diagram pe tablă în care treceţi cuvîntul “mediu” şi definiţia termenului. mediu 12 . Fiecare grupă să primească un carton hârtie poster sau coli de desen lipite laolaltă. în care scrieţi cuvintele adunate de elevi pe parcursul jocului.). În jurul acestuia desenaţi cercuri mai mici. Pentru a realiza o expoziţie. Reprezentantul fiecărui grup va interpreta cele desenate. afişaţi posterele în sala de clasă.

Le explicăm că întreaga clasă va lucra împreună şi vor învăţa noi cuvinte legate de conceptul “mediu”. Dacă nu există a coală mare de hîrtie. 13 . Evaluare Cuvintele noi învăţate pot fi utilizate în teste şi jocuri kviz. De exemplu dacă cuvântul ales este “recircularea”. dar neînţelese de către elevi. Elevii vor alege cuvântul dorit şi vor întocmi un raport despre lucrurile legate de acest termen. fiecare elev va avea un vocabular personal. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: pe perioada întregului an şcolar Materiale necesare: o coală mare de hîrtie întinsă în întreaga sală şi un marker color Subiectul activităţii: Să învăţăm despre mediu Procedura: 1. La începutul anului le explicăm elevilor că vor învăţa multe lucruri noi despre mediu.Culegere de cuvinte Obiective: elevii vor strânge cuvinte şi expresii utilizând termenul “mediu” şi vor crea o culegere de cuvinte cu scopul lărgirii vocabularului lor pe tema cuvântului “mediu”. 4. elevii sunt rugaţi să aleagă un cuvânt pe baza căruia să întocmească un raport. când s-au adunat mai multe cuvinte. 3. La sfârşitul anului şcolar. atunci elevul va scrie un report despre faptul cum recircularea schimbă aspectul oraşelor şi despre ce rol are în viitor. 2. Coala va fi pusă în faţa clasei pentru a putea fi văzută de toţi elevii. Ori de câte ori elevii vor avea o lecţie legată de mediu le vom aminti să se gândească la cuvintele noi învăţate care trebuie trecute pe coala de hîrtie. Pe aceasta vor fi trecute şi cuvintele auzite. Le vom arăta o coală mare de hîrtie pe care întreaga clasă o va folosi pentru a nota noile cuvinte învăţate.

carton hârtie poster sau 4 coli lipite laolaltă. reprezintă sau “adăpostul” sau “hrana”. Procedura: Colectivul clasei discută împreună despre necesităţile unei fiinţe umane: apă. pentru care e nevoie de mult spaţiu. spaţiu suficient pentru desfăşurarea activităţii.2) o specie de animal sau plantă. elevii vor întocmi o listă a legăturilor care se stabilesc între ceea ce mâncăm şi locul unde trăim. Natura poate fi privită nu numai a fi caotică. apa se găseşte în mari cantităţi pe suprafaţa pământului. vor scrie: “lapte”-“vacă”-“iarbă” (10 minute). 14 . Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 de minute Materiale necesare: Materiale de desen. adăpost. Sursă: “Şi frunzele verzi cresc”…de Kris Vagos şi Parcul Naţional Retezat Dicţionar de cuvinte: ecosistem Subiect: Pânza vieţii Introducere: În ce fel suntem legaţi de restul vieţuitoarelor pe această planetă? Ori de cîte ori respirăm. puteţi alege plante şi animale din ecosistemul respectiv. Se discută pe scurt de unde provin apa şi aerul. dar în majoritatea timpului nu ne gândim la aceste legături.Conexiuni (Legături) Obiective: Elevii vor identifica legătura dintre necesităţile vieţii şi fiinţele vii. De obicei aceste legături sunt greu de observat. Cînd bem o ceaşcă cu lapte. suntem legaţi de vaca care o produce şi de iarba pe care o paşte. Fiecare elev va primio plăcuţă cu un nume (fig. Sunt foarte multe căi prin care suntem conectaţi la plantele şi animalele din jurul nostru. În continuare vor juca un joc. De exemplu. suntem legaţi de plantele care produc oxigenul pe care îl inhalăm. care asigură oxigen vacii şi omului care trăieşte într-o casă din lemn (lemnul provine de la copac) şi bea laptele produs de vacă şamd. Afişaţi posterele făcute în clasă. fiecărei perechi îi corespunde un simbol. În această lecţie elevii vor identifica legătura dintre necesităţile vieţii şi fiinţele vii. aceste conexiuni fiind esenţiale pentru viaţă. Elevii primesc un carton poster sau 4 coli de hârtie lipite pe care vor desena conexiunile deja stabilite. Spre exemplu: o vacă mestecând iarbă sub un copac. Dacă în această perioadă clasa învaţă despre un ecosistem anume. oxigen. oxigenul se găseşte în aer şi e produs de plantele verzi. (15 minute). locul unde locuim de plante şi animale şi vor realiza un desen despre toate conexiunile descoperite. Formaţi acum o grupă de 4-5 persoane dintr-o pereche “adăpost” şi una “alimente” şi lăsaţi ca timp de 5 minute elevi să-şi împărtăşească informaţiile. dacă stăm să ne gândim. Acest joc va demonstra că de multe ori se pare că natura e foarte coatică. În cadrul perechilor. ci şi foarte ordonată. Cu toate acessta e important să conştientizăm că avem nevoie de alte fiinţe pentru a supravieţui. După aceasta vor participa la o activitate de demonstrare ale acestor legături. fără nici un pic de ordine. cu animalele şi plantele. Elevii lucrează în perechi. dacă beau lapte. hârtie. Vor lucra în perechi şi pe grupe pentru a observa cum se leagă hrana pe care o consumăm.

probabil vor fi 2-3 cercuri mari în funcţie de numărul elevilor. Aveţi grijă ca nici unul dintre elevi să nu fie rănit şi spuneţi-le că vor reuşi deznodarea pânzei numai dacă lucrează împreună. Jocul continuă până când fiecare mână e inclusă într-o legătură. deoarece numai aşa se poate ajunge la forma de cerc fără să se desprindă legăturile. ţine mâna “vacii” sau a “viermelui”. dar nu ne gândim mai aprofundat la ele. cu noduri şi încurcături. Fiecare trebuie să aibă o mână inclusă într-o conexiune. Dacă ne-am dat seama de importanţa acestor legături şi le-am înţeles. Ţinându-se de mână. format din legături pe care le întâlnim zi de zi. Caută în cerc şi prinde mâna unui alt elev care reprezintă ceva de care depinde viaţa primului elev. Membrii grupei stau strînşi unul lângă celălalt în cerc. ele devin foarte lucide şi simple. Dacă au reuşit să formeze din nou un cerc. iar iarba reprezintă hrana vacii. câţiva dintre elevi va sta cu faţa spre înafara cercului. trebuie să încerce să formeze din nou un cerc. e important ca fiecare grupă să conţină un număr par de elevi. Regulile jocului sunt: Fiecare elev trebuie să se ţină de mână cu alţi doi colegi. 15 . Fără a rupe legăturile şi conexiunile şi a-şi lăsa mâinile libere. A sosit timpul începerii stabilirii legăturilor: un elev spune cu voce tare ce specie de animal sau plantă reprezintă şi face un gest sau scoate un sunet specific acestuia/acesteia. elevii au format o adevărată pânză.Grupaţi elevii în grupe de 10 persoane. Iarba are nevoie de vierme pentru a aerisi solul pentru o mai bună creştere. Spre exemplu: elevul e “iarba”. Explicaţi-le că acesta este cercul conexiunilor.

2.PLĂCUŢE CU NUME DE ANIMALE ŞI PLANTE Fig. Lup Iepure Cereale Iarbă Vierme Copac Om Vacă Pasăre Insectă 16 .

Prin această lecţie elevii vor învăţa mai multe despre felul cum se transformă resursele mediului în obiectele lor favorite. materiale de desen. Procedura: Fiecare elev se gândeşte în sine la obiectul lui preferat. Nu am fi în stare să înregistrăm sau să ascultăm muzică fără materiale din mediu din care să se obţină CD-urile şi instrumentele. hârtie şi spaţiu suficient pentru desfăşurarea activităţii. fiecare îşi deseneză obiectul preferat. Nimeni nu îşi spune secretul până la începerea jocului. Vor juca un joc pentru a descoperi care sunt obiectele preferate ale colegilor. Dacă ghiceşte corect. Folosindu-se de lista materialelor de la fig. dacă acest lucru nu este posibil. elevii le vor prezenta colegilor obiectele favorite ale perechilor lor. câştigă jocul. animal. Punând întrebări referitoare la resursele utilizate pentru fabricarea obiectului. nu am putea folosi internetul. nam avea case. Pentru a fi bine delimitaţi unul de celălalt. Activitatea de desen are loc timp de 15 minute. lista materialelor va fi trecută pe tablă. prin aceasta ghicitorul va şti din ce în ce mai mult despre obiectul care trebuie ghicit. Întrebări de acest gen sunt: “Obiectul e fabricat din lemn?”-celălalt elev va răspunde cu “da” sau “nu”. Ghicitorul poate pune numai 20 de întrebări. Folosind lista de materiale. n-am conduce maşini. Fiecare elev trebuie să joace ambele roluri: cel al interogatorului (ghicitorului) şi a celui care răspunde la întrebări. Elevii se împrăştie prin sala de clasă şi fără a se uita pe coala vecinului. n-am putea sta de vorbă cu prietenii prin telefon. elevii vor ghici care este obiectul preferat al colegilor lor. Scopul jocului este ghicirea obiectului preferat de persoana din pereche. 17 . elevii vor realiza importanţa resurselor provenite din mediul înconjurător. părţile obiectului şi în sfârşit obiectul. jocul ia sfârşit. Împerecheaţi elevii.3.3. Sursă: “Şi frunzele verzi cresc”…de Kris Vagos şi Parcul Naţional Retezat Dicţionar de cuvinte: resurse Subiect: Resursele naturale Introducere: Toate lucrurile care ne înconjoară provin din “resursele” mediului. (15 minute) După ce s-a terminat jocul. Vor descoperi astfel materialele. n-am avea nici un fel de obiect sau instrument fără a utiliza resursele provenite din mediul care ne înconjoară. acesta neputând fi o fiinţă (plantă. n-am purta îmbrăcăminte. elevii aleg care sunt resursele utilizate pentru crearea obiectului preferat (10 minute). iar dacă greşeşte determinarea obiectului.Mulţumire mediului Obiective: Creîndu-şi obiectele preferate. elevul “ghicitor” poate pune 20 de întrebări “da” sau “nu” despre materialele din care e făcut obiectul. încercând să creaţi perechi din elevii care s-au situat departe unul de celălalt la începutul jocului. timp în care trebuie să precizeze şi materialul din care e creat obictul. om). elevii pot să clădească “bariere” din cărţi. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 50-55 minute Materiale necesare: Copii despre lista cu materiale de la fig.

prin care aduc mulţumire “Pământului” . 18 . (5 minute). care le oferă resurse pentru obţinerea obiectelor preferate.explicându-le din ce este acesta fabricat şi ce fel de resurse naturale se folosesc pentru obţinerea lui (10 minute). Elevii vor scrie un mare “Mulţumesc” pe tablă.

argint. bronz. Lista de materiale Materialele din care pot fi De unde provin aceste materiale fabricate obiectele voastre preferate Provine din petrol şi gaze naturale-acestea se găsesc în Material plastic pământ şi se formează prin descompunerea plantelor şi animalelor timp de milioane de ani-sunt scoase la suprafaţă prin foraje adânci prin pietre şi pământ Metale-acestea includ Metalele se găsesc în pământ şi sunt scoase la suprafaţă prin aluminium. aur. zinc şi altele Sticlă Sticla e formată din diferite tipuri de nisip.Fig. care se găsesc în pământ-combinate cu calcar şi cenuşă de sodiu (sodă brută) Provine din petrol şi gaze naturale-acestea se găsesc în pământ şi se formează prin descompunerea plantelor şi animalelor timp de milioane de ani-sunt scoase la suprafaţă prin foraje adânci prin pietre şi pământ Arbuşti de bumbac Lână de oaie Piele de bovine Viermi de mătase Copaci Copaci Polyester/ Nylon Bumbac Lână Piele Mătase Hârtie Lemn 19 . fier. în special nisipuri cvarţoase.3. furaje cupru.

4. Pentru 4 „peşti” scoşi. la producerea mai multor deşeuri şi la poluarea apelor. Dacă rămân 4 „peşti”. elevul va primi un punct. tot atâţia vor fi adăugaţi. Acest lucra va încuraja pe ei să-şi păstrească o populaţie sănătoasă în vas în loc să aibă puţini sau nici unul din peşti în timpul jocului. strategie de cooperare Subiect: Resurse naturale Introducere: Există vreo dilemă a proprietăţii comune care urmează a fi rezolvată în comunitatea voastră? O proprietate comună sau o resursă împărtăşită este spre exemplu o pădure protejată. O altă opţiune care se poate adăuga este ca grupul va primi câte un punctaj pentru fiecare peşte rămas în viaţă la sfârşitul jocului. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 50-55 de minute Materiale necesare: 2 kilograme de biscuiţi săraţi sau alte obiecte mici care pot fi ţinute uşor şi câte un vas pentru fiecare echipă de câte 4 elevi. Elevii vor juca un joc şi li se vor comunica regulile. la folosirea mai multor locuri de parcare. cu cât pecuieşte mai mulţi. De a descrie care va fi rezultatul unei srategii egoiste de management a resurselor reînnoibile şi de a le explica că limitarea exploatării excesive a resurselor naturale va duce la prevenirea epuizării capacităţii Pământului. astfel încât numărul „peştilor” aflaţi în vas să nu depăşească 16. profesorul va nota ora startului şi cea a terminării încercărilor. Într-un vas (mare) sunt 16 „peşti” (biscuiţi). 3. 5. 7. Fiecare elev trebuie să aibă o peşte care trăeşte măcar 20 de secunde. aceştia reprezentând capacitatea mării. Dilema rezultă din faptul că excesiva creştere a populaţiei periclitează viaţa acestor arii protejate şi duce la scăderea şi distrugerea ameninţătoare a resurselor naturale. 20 . 6. cu atât câştigă mai multe puncte. un areal acvatic sau chiar aerul pe care îl respirăm. Creşterea populaţiei într-o zonă duce la poluarea excesivă a aerului şi la înrăutăţirea calităţii acestuia.Dilema marelui „peşte” Obiective: De a demonstra elevilor că continua creştere a populaţiei reprezintă o mare presiune asupra resurselor naturale. numai câţiva sau nici unul. i se va adăuga un alt „peşte”. Sursă: Educaţia Protecţiei Mediului în Şcoli: Creaţi un program care funcţionează! Dicţionar de cuvinte: Proprietate obştească. 8. Scopul jocului este de a prinde cât mai mulţi „peşti” din apa mării. deoarece a epuizat întreaga capacitate a mării. Profesorii pot introduce şi alte reguli pentru ca jocul să fie mai interesant şi realistic. furnizându-le numai informaţiile necesare pentru începerea jocului: 2. curatelă. Fiecare echipă va avea 16 biscuiţi. Dacă o echipă scoate toţi cei 16 „peşti”. a terminat jocul. Fiecărui „peşte” rămas în vas după terminarea probei. Grupele au la dispoziţie 4 posibilităţi de încercare de câte 20 de secunde. dar de a avea grijă să rămână destui pentru pescuiturile următoare. La începerea jocului poţi scoate toţi „peştii”. Procedura: 1.

Se poate introduce mai mult de 4 încercări pentru a acorda elevilor mai multe posibilităţi pentru practicarea strategiei. precizaţi-le sursele de unde pot afla noi informaţii. Dacă elevii doresc să afle mai multe lucruri legate de subiect. 11. notând rezultatele echipelor şi punctele câştigate de acestea. După ce au identificat problema şi au adunat date privitoare la problema respectivă. Dacă o echipă a scos toţi cei 16 peşti. distrugerea gardurilor într-un parc duce la utilizarea excesivă şi distrugerea locurilor înconjurate de către public. Puneţi-le următoarele întrebări: Care este punctajul maxim câştigat de o echipă? Oare de ce am înlocuit peştii scoşi cu alţi indivizi? Ce urmare ar avea dacă toţi peştii ar fi scoşi şi nici unul nus-ar naşte în locul celor scoşi? 14. 10. Cum va afecta continua creştere a populaţiei resursele naturale? 15. ea va termina jocul. Conduceţi cele patru sesiuni de câte 20 de secunde. elevii să încerce să găsească o soluţie pentru rezolvarea situaţiei.9. După terminarea jocului. 21 . Scrieţi pe tablă câteva resurse care necesită responsabilitatea comunităţii. Alte întrebări: Ce se întâmplă dacă un membru al unei echipe nu utilizează strategia cooperativă? Care e cea mai bună strategie de pescuire? (8 peşti pot fi scoşi pentru ca echilibrul să nu fie răsturnat). folosirea bărcilor cu motoare şi a altor echipamente de recreaţie în zona umeda aflată în apropiere duce la poluarea apei şi la sporirea zgomotelor. Evaluare: Elevii să investigheze o problemă a unei proprietăţi obşteşti. 12. Dacă nu există asemenea legi. anunţaţi rezultatul şi elevii să ocupe loc în bancă. fiecare primind un vas cu 16 “peşti”. Curatela unei resurse este utilizarea unei strategii cooperative. unui interes comun pentru păstrarea unei resurse. Împărţiţi colectivul clasei în echipe de 4 elevi. Problema centrală a utilizării proprietăţii obşteşti este folosirea acesteia având în vedere că resursele naturale sunt în scădere şi trebuie conservate. 13. elevii să determine ce legi există pentru protejarea resursei respective. Se pot gândi. spre exemplu la rezolvarea următoarelor dileme: declinul unei populaţii de peşti datorită pescuitului excesiv.

dar dacă ne putem schimba pe noi înşine. putem înceta schimbarea înfăţişării Pământului”. Melodie Beattie 22 . Valorile noastre „Nu putem schimba pe alţii.IV.

Comportament dăunător
Obiective: Elevii trebuie să se gândească ce efect are comportamentul dăunător asupra mediului natural şi ce activităţi alternative se pot face pentru a-l proteja. Nivel: 4-5 Lungimea activităţii: 50 de minute Materiale necesare: Lucruri pentru desen, foarfeci, lipici, hârtie, creioane şi imagini din reviste, dacă vă stau la dispoziţie, dar nu e necesar. Sursă: Manualul educatorului (Educator's Reference Desk) Dicţionar de cuvinte: comportament dăunător Subject: Etica Mediului

Introducere:
Prin diferite activităţi pe care le practică, oamenii dăunează mediului natural. Dacă acest comportament dăunător continuă, în curând nu vom avea spaţii naturale, de care să ne bucurăm: nu vor exista parcuri, unde putem să ne odihnim, nu vor fi lacuri unde putem înnota sau pârâuri a căror apă ne potoleşte setea. Comportamentul oamenilor poate schimba radical înfăţişarea mediului. În această lecţie elevii vor învăţa despre comportamentul dăunător al oamenilor care distruge mediul şi se vor gândi la soluţii care ar putea schimba aceste activităţi. Vor desena şi discuta practici alternative şi îşi vor împărtăşi ideile colegilor. Vor răspunde la întrebări despre cum trebuie să ne schimbăm atitutidea pentru a proteja natura.

Procedura:
Grupaţi elevii în grupe de câte 4 în funcţie de numărul elevilor. Cereţi-le să creeze o listă despre activităţile despre care cred că dăunează plantelor şi animalelor din mediul natural. Fiecare grupă are un reprezentant care va citi lista întocmită, în timp ce profesorul trece cele citite pe tablă, pentru a putea fi văzute de întreaga clasă. Pe o coală de hîrtie fiecare grupă va face un desen al unei activităţi listate. Dacă e posibil, fiecare grupă să deseneze o altă activitate. Dacă vă stau la dispoziţie reviste, şi din acestea se pot decupa imagini cu activităţi dăunătoare şi pot fi lipite alături de desene. Dacă grupele au terminat, strângeţi desenele şi distribuiţi-le altor grupe. Elevii trebuie să privească cu atenţie desenul primit şi să discute lucruri ca de exemplu: Ce s-a întâmplat? Dăunează aceasta lumii sălbatice? De ce? Persoana care face această activitate se simte bine? Ce forme alternative ale aceleaşi activităţi a-ţi putea enumera, dar care e mai puţin dăunătoare? Cu întrebări de acest gen profesorul poate dirija discuţia. După ce elevii au răspuns la întrebări, fiecare grupă discută cu celelalte grupe răspunsurile date şi le arată desenele şi recomandările posibile pentru activităţile mai puţin dăunătoare mediului natural. Afişaţi desenele pe perete pentru a realiza o expoziţie care să le amintească elevilor despre comportamentul dăunător al oamenilor contra naturii. Grupurile pot fi separate şi fiecare elev primeşte o copie de la pagina a “Activităţilor dăunătoare”. Scrieţi întrebările pe tablă, apoi adunaţi răspunsurile elevilor la sfârşitul activităţii pentru ca mai târziu să le puteţi compara cu răspunsurile altor elevi. 23

Evaluare:După ce elevii vor vedea multiplele activităţi prin care omul dăunează naturii, ei pot crea imagini ilustrând aceste activităţi şi găsind căi alternative mai puţin dăunătoare mediului. Fiecare elev poate să-şi creeze propriul desen pe care o poate duce acasă pentru a o arăta familiei şi prietenilor. Pot face şi postere cu activităţile alternative, postere ce pot fi afişate în şcoală.

24

Fig.4 Nume: Indicaţie: Completaţi lista de mai jos, având în vedere Comportamentul Dăunător asupra Mediului Natural despre care am discutat astăzi: Întocmiţi o listă cu cinci activităţi dăunătoare lumii sălbatice: 1. 2. 3. 4. 5.

Ce aţi putea face pentru a împiedica aceste activităţi?

Întocmiţi o listă de 10 activităţi prin care oamenii ar putea proteja natura: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Care sunt modalităţile prin care am putea educa/conştientiza lumea ca să-l schimbă comportamentul dăunător asupra mediului?

25

Elevii pot începe dezbaterea. deşeuri. Un exemplu este: Oraşul Satu Mare are posibilităţile instalării unui depozit în apropierea oraşului unde oamenii pot să-şi depună deşeurile? Sunt multe subiecte care pot fi discutate în cadrul unei asemenea dezbateri şi elevii se pot gândi la alte teme similare. Elevii vor organiza o dezbatere pe o temă importantă de mediu cu care se confruntă oraşul sau satul lor. acestea fiind întrebări care necesită timp de gândire. 6. de deşeuri. îi înştiinţăm că întrega clasă va participa la o dezbatere pe o temă legată de mediu. De obicei şase persoane sunt de ajuns. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 minute Subiect: Etica mediului Introducere: Deşeuri. Pe tablă sunt trecute răspunsurile date de elevi pe două părţi diferite. De ce sunt atâtea deşeuri? Avem destul loc pentru depozitarea gunoaielor? Acestea sunt numai câteva întrebări legate de situaţia deşeurilor care ne înconjoară şi despre problemele legate de depozitarea acestora. Alegem voluntari care vor juca diferite roluri: primar. Întrebări care pot fi puse elevilor înainte de separarea pe grupe: Eşti de acord ca Satu Mare să instaleze un depozit de deşeuri în apropierea oraşului? Ca răspuns ce alte alternative puteţi enumera? Cine va fi afectat cel mai puternic? Realizarea unor asemenea depozite poate rezolva marile probleme legate de mediu cu care se confruntă România? Dacă depozitul va fi amplasat în apropierea oraşului ce fel de restricţii trebuie urmate? Elevii nu trebuie să răspundă cu voce tare. directorul companiei care va construi depozitul. deşeuri. cealaltă parte afirmă că Satu Mare nu are posibilitatea instalării unui asemenea depozit de deşeuri în apropierea oraşului. 8. 5. Procedura: 1. 3. oameni de ştiinţă (ecologi).. Vor organiza o dezbatere în public pentru a discuta dacă depozitele de gunoaie sunt sau nu folositoare oraşelor. orice alte personaje pe care elevii doresc să o formeze. În această lecţie elevii vor învăţa câteva idei legate de beneficiile şi primejdiile pe care le întâmpinăm în legătură cu depozitarea gunoaielor. reprezentanţi ai firmei care se preocupă de recircularea deşeurilor. Voluntarii se vor aşeza în faţa clasei. Sunt rugaţi ca fiecare să respecte identitatea persoanei pe care o formează şi să se gândească bine la răspunsurile pe care urmează să le dea întrebărilor 26 . 7.Dezbateri despre mediu Obiective: elevii vor participa la dezbateri cu diferite teme despre mediu. O parte a elevilor afirmă că oraşul este în stare. cetăţeni care cred că realizarea depozitului va avea ca urmare mai multe spaţii curate în oraş şi etc. cu argumente pro şi contra. 2. făcând distincţie între opinii şi lucruri certe. Scriem cuvântul dezbatere pe tablă şi întrebăm elevii dacă cunosc înţelesul acestuia. asociaţia localnicilor care locuiesc în apropierea ariei propuse. ce putem face cu ele? În fiecare zi oamenii produc mai multe tone de gunoaie. După ce elevii răspund. 4.

Auditoriul este reprezentat de cetăţeni chemaţi pentru a discuta despre problemele legate de oraşul lor şi vor întreprinde dialoguri pro şi contra. Evaluare: Clasa va fi înştiinţată că va participa la o dezbatere pe o anumită temă. dacă este posibil. 10. să ia parte la primărie la o dezbatere adevărată. unde pot avea ocazia de a observa cum decurge munca într-un oficiu al oraşului şi cum se iau deciziile importante. La sfârşitul dezbaterii construirea depozitului în Satu Mare se supune votării. 27 . 9. Dacă acestea sunt destul de reuşite pot fi publicate în presa locală pentru ca oamenii să vadă care e opinia elevilor în legătură cu anumitele probleme de mediu. O altă cale prin care elevii au posibilitatea exprimării punctului lor de vedere este realizarea unor caricaturi politice.puse. Elevii trebuie să facă cercetări înaintea dezbaterii şi să adune informaţii care pot fi folosite pe parcursul dezbaterii. Dezbaterea va avea loc în public. După dezbatere elevii sunt invitaţi. comentează şi discută despre problemele cu care comunitatea se va confrunta în cazul realizării depozitului. Elevii din auditoriu sunt rugaţi ca fiecare să pună cel puţin o întrebare şi să facă măcar un comentariu pe parcursul dezbaterii. deoarece numai aşa dezbaterea va fi reală. audienţa (restul clasei) pune întrebări.

umiditate. aceste animale necesită apă curată. În această lecţie elevii vor discuta despre viaţa amfibienilor şi a reptilelor. mulţi oameni au fost muşcaţi când au încercat să omoare un şarpe veninos. 2. Ţinuţi în captivitate. iar larvele (mormolocii) îşi obţin oxigenul din apă cu ajutorul branhiilor. pe care o folosesc ca pe un al doilea sistem respirator. Herpetologia este ştiinţa care studiază reptilele şi amfibienii. Amfibienii îşi depun ouăle în apă. care sunt clocite de lumina solară. Au plămâni de la bun început şi sunt acoperiţi de solzi şi cornee. 4. crocodili) sunt două grupe diferite de animale. 28 . Multe reptile. Pot fi inventate şi alte scenarii. despre superstiţiile şi sentimentele oamenilor faţă de aceste animale. 2. şopârle. Reptilele depun şi ele ouă pe pământ sau în “cuiburi”. herpetologii vă recomandă să nu îl prindeţi. Întrebaţi elevii ce fel de cunoştinţe au despre reptile şi amfibieni: care e diferenţa dintre ele? există legi referitoare la protecţia lor? ce specii de animale aparţin acestor grupe? Scrieţi răspunsurile pe tablă. mulţi dintre ei nu se hrănesc în captivitate şi hrana lor nu e uşor de procurat. Unele reptile sunt veninoase. doar 10% au venin şi sunt capabili de a provoca daune oamenilor. Amfibienii au o piele netedă şi umedă.5 sau scrieţi pe tablă şi în caiete rolurile. De asemeni sunt foarte receptivi la diferite boli.Ce ai face? Obiective: Elevii vor discuta despre problemele cu care se confruntă reptilele şi amfibienii şi vor da exemple cum sunt afectate aceste animale de sentimentele şi supersiţiile personale ale oamenilor. Procedura: 1. Din această cauză sunt foarte sensibile la schimbările mediului. Cei mai mulţi şerpi nu sunt veninoşi. Dacă vă întâlniţi cu un şarpe veninos. tritonii) şi reptilele (şerpi. o dietă specifică. amfibienii (broaştele. pentru a ajuta elevii să înţeleagă mai bine viaţa amfibienilor şi a reptilelor. e nevoie de echipament special pentru controlarea umidităţii şi a temperaturii. 5. 3. ajutaţi-i cu următoarele afirmaţii: 1. 6. amfibienilor le cresc picioare şi li se dezvoltă plămânii ca o adaptare la viaţa terestră. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 50-55 de minute Materiale necesare: Hârtie şi instrumente de scris Sursă: Educaţia ecologică în şcoli: Să creăm un program care funcţionează! Subiect: Etica mediului Introducere: Deşi sunt adesea confundate. Pentru a putea obţine pui de reptile în captivitate. Dacă elevii nu prea au cunoştinţe despre aceste animale. Înainte de începerea activităţii faceţi copii a scenariilor de la fig. de exemplu). Pe parcursul dezvoltării lor (metamorfoză). altele au muşcătura puternică (crocodilii. de exemplu broaştele ţestoase sunt purtătoare de boli transmisibile oamenilor.

la ce s-au gândit când au făcut o acţiune responsabilă? Au avut nevoie de mai multe informaţii înainte de luarea unei decizii? 7. Netratate corespunzător. urmând ca după câtva timp. Repetaţi aceşti paşi la fiecare scenariu. 8. iar după 5 minute. Pentru aceasta trebuie să aveţi copii xerox. Oamenii de ştiinţă ne avertizează să nu atingem ouăle amfibienilor. pe care le puteţi îmnmâna grupelor. şi-au schimbat eventual opinia despre ceea ce trebuie făcut.7. 4. deoarece astfel am putea distruge învelişul gelatinos protector al acestora şi astfel am dăuna embrionilor în dezvoltare. Întrebaţi-i dacă discuţia în grup i-a ajutat pe elevi să privească lucrurile într-o altă perspectivă şi după ce au ascultat opiniile altor persoane. cereţi-le să se gândească ei la alte opţiuni. discutaţi despre una dintre ele cu întreg colectivul clasei. Grupele să discute răspunsurile date. O altă opţiune pentru lecţie: Puteţi încerca această activitate discutând în grupe: o persoană să citească scenariul. După ce toate grupele au terminat de discutat toate scenariile. 3. Ţelul acestei activităţi este ca elevii să cunoască viaţa acestor animale şi să discute despre sentimentele şi opiniile lor faţă de ele. Dacă elevii au avut timp să se gândească la situaţii. dar lăsaţi-i pe ei să decidă dacă cred că aceste lucruri sunt adevărate sau nu. Dacă nici unul dintre roluri nu sunt pe placul elevilor. fiind vândute şi colectate ilegal. notaţi-le reacţiile şi răspunsurile pe tablă şi anunţaţi scorul. Citind despre amfibieni şi reptile. un altul să noteze reacţia celorlalţi membrii de grup. Vândute ca animale “hobby” sunt foarte scumpe. multe dintre ele mor înainte de a fi vândute. elevii se vor întâlni cu tot felul de superstiţii şi lucruri interesante. grupele să îşi schimbe scenariul. Întrebaţi-i ce anume au avut în vedere când au luat deciziile. 6. 29 . Unul dintre voluntari să citească scenariile. Încurajaţi dezvoltarea unei discuţii şi lăsaţi timp elevilor să se gândească de ce au dat un răspuns într-un anumit fel sau altul. fiecare elev să decidă care rol îi place cel mai mult şi cum va reacţiona. 5.

Ce ai face? Încurajează-l să ducă şopârla înapoi. dar să marcheze locul pentru a putea să se întoarcă să le verifice Să colecteze un ou pe care să-l ducă acasă şi să încerce să-l eclozeze Să colecteze ouăle şi să le ducă într-o arie protejată de lângă casa lui Altele 3. Întotdeauna şi-a dorit un şarpe pe care să îl ţină acasă. când aceasta observă o viperă (crotal) care stă la soare pe cărare. deoarece oamenii care lucrează acolo desigur ştiu mai multe despre ţinerea 30 . deoarece aceasta stătea doar la soare. cada cu apă a broştii ţestoase e plină de murdărie. pentru ca oamenii care lucrează acolo să nu se simtă jenaţi V-aţi cere banii înapoi şi a-ţi pleca V-aţi gândi să scrieţi o scrisoare sau să sunaţi la o organizaţie pentru protecţie a naturii sau la presa locală Nu a-ţi spune nimic. Spune-i că nu crezi că este un lucru bun să ţină acasă un animal sălbatic Citeşte şi tu mai mult despre şopârle pentru a-ţi ajuta prietenul să aibă grijă de ea Dacă găseşte eventual două şopârle. Sora ta îi roagă pe ceilalţi să stea nemişcaţi. căruia i-aţi explica cât de revoltaţi sunteţi din cauza condiţiilor în care trăiesc animalele Nu a-ţi spune nimic. A citit despre şopârlele care trăiesc acolo şi doreşte să prindă una.5 Ce ai face? 1. pentru că astfel va putea învăţa mai mult despre ea. Ion crede că sunt ouă de şarpe. Multe dintre ele nu au apă. iar altele sunt ţinute în terarii foarte mici. dacă şarpele ar fi atacat. Ce ar trebui să facă Ion? Să colecteze ouăle şi să le pună într-un terariu când ajunge acasă Să lase ouăle la locul lor. Cel mai bun prieten al tău se pregăteşte în vacanţă într-unul din parcurile naţionale din sudul României. neavând destul loc. cu ce se hrănesc. După plătirea biletului de intrare. Ion şi sora lui au găsit ouă albe. Îţi povesteşte despre obiceiurile şopârlelor. roagă-l să-ţi aducă şi ţie una Spune-i că este ilegal să colecteze orice vieţuitoare de pe teritoriul unui parc naţional Altele 2. când o aduce acasă. iar ea se apropie cu grijă de şarpe şi cu o bâtă lungă o omoară. ştie unde trăiesc. dar singurul animal hobby pe care l-a avut a fost o broască ţestoasă. Întruna din terarii observaţi un şarpe mort aflat în colţ. Ce a-ţi face? A-ţi dori să vă întâlniţi cu proprietarul.Fig. Ce crezi? Sora ta a avut dreptate omorând şarpele. dacă se află prea aproape de om Altele 4. ar fi avut dreptul să o omoare Ar fi trebuit să treceţi pe lângă ea. vizitaţi expoziţia şi vă daţi seama că animalele sunt ţinute în condiţii vitrege. cum se apără. deoarece este o specie periculoasă Nu ar fi trebuit s-o omoare. Tu şi familia ta vizitaţi o grădină zoologică cu expoziţie de şerpi şi alte reptile. deoarece trebuie omorât orice şarpe. arătându-ţi cartea împrumutată de la librărie despre îngrijirea acestor animale. Eşti într-o excursie montană cu prietenii şi sora ta. acoperite cu frunze sub o buturugă de copac. fără să o răniţi Sora ta a avut dreptate omorând şarpele. dar nu e sigur. Îţi explică cum doreşte să aibă grijă de şopârlă.

Pe parcursul anilor. deoarece crezi că e făcut din pielea unui şarpe periclitat Îi mulţumeşti şi accepţi cadoul. Cel mai apropiat vecin al tău a făcut o excursie în India şi a adus cadouri familiei tale. dar numărul lor trebuie regulat Ar trebui să existe legi care să interzică colectarea şerpilor pentru profit Altele 7. Îţi aminteşti că ai citit undeva că unele specii de broască ţestoasă sunt periclitate. mii de şerpi (gartner) hibernează în peşterile din regiunea lacului Manitoba din Canada. numai dacă are mare nevoie de ei Roag-o pe mama ta să nu cumpere ochelarii. Eşti în vacanţă în străinătate cu părinţii. mai târziu îi vorbeşti despre produse obţinute din pielea speciilor periclitate şi o avertizezi să nu mai cumpere astfel de produse în viitor Eşti furios că a cumpărat un asemenea produs şi îi spui că nu ar fi trebuit să cumpere nimic. Ce ai face? Roag-o pe mama ta să nu cumpere ochelarii. mama ta poate să o cumpere Las-o pe mama ta să decidă singură ce doreşte Altele În fiecare an. chiar dacă e făcut din pielea unei specii periclitate. colectori din întreaga Americă de Nord vin să le prindă şi să le vândă magazinelor “hobby”.în captivitate ale acestor animale Altele 5. deoarece crezi că nu e drept să se facă rame de ochelari din carapacele broaştelor ţestoase. iar dacă spune “nu”. dacă ştia că poate proveni de la un animal periclitat. Ţie ţi-a adus o curea făcută din pielea unui şarpe din India. când eclozează. iar mama doreşte să-şi cumpere o pereche de ochelari de soare cu ramă din carapace de broască ţestoasă. Ce crezi? Şerpii se pot colecta pentru că mulţi dintre ei sunt folosiţi pentru educarea copiilor în şcoli Se pot colecta câţiva şerpi. Îi mulţumeşti şi porţi cureaua. Ce ai face? Îi mulţumeşti pentru cadou. Primăvara. indiferent dacă acestea sunt periclitate sau nu Întreabă vânzătorul dacă rama e făcută din carapacea unei specii periclitate. numărul locurilor de hibernare a scăzut de la 100 la 30 şi oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi că populaţia de şerpi este în pericol. deoarece tu eşti singura persoană în zonă care are o asemenea curea 31 . dar nu eşti sigur că rama e făcută din carapacea unei astfel de specii. dar îi spui că nu îl poţi accepta.

depinde de voia profesorului. Un râu care să traverseze sau să înconjoare oraşul Câteva metode pentru refolosirea deşeurilor Două tipuri de industrii productive Locuinţe pentru cetăţeni 32 . Grupaţi elevii în grupe de câte 4. arhitecţii trebuie să ia în considerare şi mediul înconjurător.Noi construim acest oraş Obiective: Conştientizarea necesităţii respectului faţă de natură şi de resursele naturale. Nivel: 5-6 Lungimea activităţii: 50 de minute sau două sesiuni de câte 50 de minute. Materiale necesare: Materiale şi coli de desen Sursă: Manualul educatorului (Educator's Reference Desk) Subiect: Să gândim “ecologic” Introducere: Înainte de a aduce decizii lucide despre schimbarea înfăţişării unui oraş. Definim ce înţelegem prin gândire ecologică şi se discută despre ce trebuie să ofere un oraş “ecologic” cetăţenilor săi. Procedura: Colectivul clasei să discute despre faptul că un oraş trebuie să asigure cetăţenilor condiţii optime de trai: să existe locuinţe. surse de furnizare a căldurii. Explicaţi-le că fiecare grup va modela un oraş “ecologic” şi va trebui să deseneze şi la sfârşitul orei să explice colegilor diferitele aspecte ale oraşului. Se va lucra pe grupe. Mediul are un impact uriaş asupra felului de a trăi în oraşe şi asupra modului în care arhitecţii proiectează oraşul. Ei trebuie să ia în considerare de la cum să fie deşeurile depozitate până la de unde provine electricitatea de fiecare dată când lumina se aprinde în casă. Aplicarea acestor cunoştinţe şi crearea unui oraş cu aspect “ecologic”. etc. Dacă nu se iau măsuri de protejare a naturii şi clădirile se construiesc fără raţionament. iar străzile murdare. apa va deveni nepotabilă. Fiecare oraş trebuie să includă: Numele oraşului Populaţia ei Legile oraşului care îi fac pe cetăţeni să respecte responsabilităţile ecologice. Elevii vor construi un model al oraşului “ecologic” pe baza unui plan proiectat de ei. electricitate. Crearea acestui plan proiect trebuie să aibă un efect ecologic pozitiv asupra oraşului şi a elevilor. împrăştiind deşeuri în toate părţile. reprezentantul fiecărui grup va prezenta modelul acestuia colegilor şi va justifica planul proiect.

un reprezentant va prezenta modelul grupei colegilor de clasă. 33 .Planuri despre sursele de iluminare şi căldură. încercaţi să discutaţi cu oficialităţile din oraş despre planul proiect al oraşului respectiv şi despre cum se ia în considerare mediul în efectuarea unor lucrări. la locuri de refolosire a deşeurilor. cu legendă care defineşte oraşul Orice altceva despre care profesorul doreşte să fie inclus în oraş. Desenele şi planurile pot fi afişate în sala de clasă pentru a le reaminti elevilor că întotdeauna trebuie să ţinem cont şi de mediul ce ne înconjoară şi să ne asigurăm că schimbările efectuate nu vor periclita natura. pentru refolosirea deşeurilor Aspectul oraşului “ecologic” prin ochii unei păsări. După ce fiecare grupă şi-a plănuit oraşul. organizaţi excursii pe teren la centre de purificare a apei. Evaluare: Elevii vor câştiga noi cunoştinţe despre plănuirea unui oraş.

R. Lumea din jurul nostru „Universul este atât de bine creat. Buckminster Fuller 34 . încât a-şi dori să îi învăţ şi să îi aplic principiile. în loc să îl exploatez în mod orbesc şi cu frica pentru supravieţuire”.V.

ei pierd spaţiul în care trăiesc. va fi nevoie de 20 de scaune şi câte 5 carduri pentru fiecare schimbare Folosiţi o sursă de muzică care poate fi uşor pornit şi oprit: radio. Scaunele “alimente” pot fi mutate numai atunci. apa. Introduceţi o schimbare de la fig. Pentru aceasta aşezaţi scaunele pe două râduri. cum am putea fi de folos plantelor şi animalelor ce ne înconjoară? În această lecţie elevii vor defini ce importanţă au habitatele în supravieţuirea oricărei specii. dacă schimbarea afectează provizia de alimente. apă şi spaţiu. Ce am putea face pentru oprirea acestor schimbări negative. (alimente. adăpost. Începeţi cu întrebarea: “de ce avem nevoie pentru a trăi?”Apoi explicaţi-le lucrurile incluse într-un habitat şi daţi definiţia: “Habitatul este spaţiul în care trăim şi care ne asigură hrana. casetofon. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 de minute Materiale necesare: Copii ale cardurilor (fig. spaţiu mare în clasă. Procedura: Discutaţi cu colectivul clasei înţelesul cuvântului “habitat”. deoarece. repetaţi unele schimbări de la fig.6) (alimente. 35 . Pentru cei 20 de elevi. spate în spate. Pe fiecare scaun puneţi câte un card de la pag. spaţiu. spaţiu. La oprirea muzicii. apă. adăpost. elevii se plimbă în jurul scaunelor. Scaunele reprezintă habitatul. CD (5 minute). scoateţi scaunul “alimente”. lşsaţi ca elevii să se plimbe şi brusc opriţi casetofonul. apă. spaţiu). Fiecare scaun e ceva de care avem nevoie: hrană. importanţa sa şi vor crea o listă a posibilităţilor de protecţie a acesteia. scoateţi cel ma apropiat scaun. după care vor discuta şi vor întocmi o listă cu 10 posibilităţi de protecţie a habitatelor. (5 minute) Elevii vor juca jocul “să ne ocupăm scaunele”. adăpost. Explicaţi-le că de această dată habitatul e capabil de a întreţine toţi elevii pentru ca aceştia să supravieţiască. dacă schimbarea citită afectează provizia e alimente. apă) scaune. o sursă de muzică care poate fi pornit şi oprit uşor (casetofon. Jocul e destinat pentru 20 de elevi. cîte un scaun pentru fiecare elev.7. fiecare încearcă să ocupe loc pe un scaun. Pierderea habitatelor este una din cauzele extincţiei speciilor. Asiguraţi-vă că aţi copiat destule carduri pentru schimbările pe care vreţ să le faceţi.E nu numai casa noastră… Obiective: Elevii vor defini “habitatul”. Sursă: “Şi frunzele verzi cresc” editată de Kris Vagos şi Parcul Naţional Retezat Dicţionar de cuvinte: habitat Subiect: Pierderea habitatelor Introducere: Habitatul este spaţiul în care trăim şi de la care provin toate lucrurile necesare pentru viaţă: alimente. Când începe muzica. Vor participa la o activitate “de ocupare a scaunelor” şi formând grupe vor juca un joc. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla fără aceste lucruri? Din nefericire plantele şi animalele de pe întreg globul simt lipsa acestor lucruri. Porniţi muzica.6. Prima dată fiecare elev va avea posibilitatea de a ocupa loc pe un scaun. De exemplu. datorită schimbărilor negative din mediu. adăpost. dacă sunt mai mulţi elevi în clasă. CD). adăpostul şi toate lucrurile de care avem nevoie pentru a supravieţui”.

fiecare grupă are în faţa sa o hârtie de carton. El va privi jocul în continuare şi se va ataşa colegilor într-o tură mai târzie.6 CARDURI Hrană Apă Adăpost Fig. animalele şi plantele care trăiesc aici nu pot supravieţui poluării. Scoateţi scaunul “apă”. La sfârşit fiecare grupă îşi arată lista colegilor. Fig. Continuaţi jocul până când rămâne doar un singur elev. scoateţi scaunul corespunzător. dar plantele şi animalele sensibile nu pot supravieţui schimbărilor. elevii discută ce au învăţat din acest joc şi întocmesc o listă cu 10 posibilităţi de protecţie a habitatelor. apoi opriţi muzica şi rugaţi-i pe elevii care nu “supravieţuiesc” să privească jocul în continuare. Datorită industriei carbonifere şi a poluării cauzată de aceasta. astfel apa nu curge în albia sa naturală. Între aceste ture. Pentru a câştiga mai mult curent electric. porniţi. Acum jocul ia sfârşit (25 de minute pentru joc) Grupaţi elevii în grupe de câte 4.7. schimbând pH-ul lacurilor şi a solului. apa ploii devine acidă. Scoateţi scaunul “apă”. iar apa spală partea superioară a solului. oamenii construiesc baraje pe râuri. De data aceasta unul dintre elevi nu va putea “supravieţui”. introduceţi de fiecare dată o schimbare. În amonte se taie copacii. Spaţiu Apă Oamenii îşi aruncă deşeurile în râuri. Apa e totuşi bună de băut. Datorită 36 . Scoateţi scaunul “apă”. (5 minute).Porniţi şi opriţi muzica din nou. cauzând eroziuni.

Hrană: Peştii mor din cauza unor toxine emanate în apă. lăsând astfel toate speciile de plante şi animale care trăiau acolo fără adăpost. disturbând alte animale. Din cauza disturbării. Lacul e declarat a fi “mort” din cauza ploii acide.acestora apa râului devine plină de nămol şi nisip. E adevărat că ele sunt dăunătoare oamenilor. Pierderea proprietăţii private înseamnă pierdere de spaţiu. Alte animale. Scoateţi scaunul “adăpost”. păjanjeni. Pentru crearea noilor locuinţe. Scoateţi scaunul “hrană”. din faţa cărora mănâncă întreaga hrană. Scoateţi scaunul “adăpost”. În amonte o fabrică îşi emană deşeurile toxice în apa râului. Adăpost: O mare companie de exploatare forestieră face o defrişare uriaşă într-o pădure. din când în când apropiindu-se foarte mult de animale pentru a le face fotografii sau calcă plantele pe care le întâlnesc în cale. dar reprezintă hrana a multor păsări. broaşte. În scurt timp speciile native nu au suficient spaţiu. Scoateţi scaunul “adăpost”. lilieci. sunt desecate zonele umede din zonă. deoarece solul devine arid. de ex. Animalele din această arie sunt nevoite să-şi caute alt loc de viaţă. Scoateţi scaunul “hrană”. Scoateţi scaunul “apă”. apa devine nepotabilă. Animalele care se hrănesc cu peşti rămân înfometate. Animalele care se hrănesc cu ele rămân fără hrană. traversează pădurea zi de zi. Scoateţi scaunul “spaţiu”. Spaţiu: O arie dintr-un teritoriu e transformat în carieră de piatră. Scoateţi scaunul “spaţiu”. lăsând un spaţiu mare pustiu. Multe dintre animalele care trăiau în pădurea deasă nu vor supravieţui. Scoateţi scaunul “spaţiu”. de aceea majoritatea lor sunt culese pentru vânzare. plantele care trăiau pe marginea râului nu supravieţuiesc. nisipoase. Colectorii de specii de păsări rare adună cuiburile acestora. Oamenii doritori de pescuit au introdus o nouă specie de peşte în lac. schimbându-le în arii deşerte. De când s-au făcut baraje. Scoateţi scaunul “hrană”. liliecii părăsesc peştera. Turiştii care doresc să vadă animalele în habitatul lor. Scoateţi scaunul “adăpost”. acesta fiind mult mai mare şi crescând mult mai repede decât speciile native. etc. Câteva dintre peşterile din zonă au prea mulţi vizitatori. Scoateţi scaunul “hrană”. în care nu pot trăi multe specii. provizia de hrană dispare. Sunt omorâte toate dipterele cu insecticide. Scoateţi scaunul “adăpost”. pe care o foloseau înainte ca loc de sălaş. Ciupercile sunt o delicatese populară. şoarecele de câmp şi alte rozătoare trăiesc pe aceste câmpii şi se hrănesc cu seminţele plantelor. Scoateţi scaunul “hrană”. Scoateţi scaunul “apă”. Animalele fermelor pasc toate ierburile poienelor şi a câmpiilor. Nimic nu poate trăi în lac. 37 .

urşii şi alţi carnivori mari au nevoie de spaţiul pe care omul îl utilizează. Animalele care trăiesc în pădurile tăiate rămân fără spaţiu. Scoateţi scaunul “spaţiu”.E nevoie de cât mai multe terenuri agricole pentru care se taie mulţi copaci. Scoateţi scaunul “spaţiu”. reducând din ce în ce mai mult spaţiul animalelor sălbatice. Lupii. 38 .

Această lecţie decurge pe parcursul întregului an şcolar şi ajută la însuşirea a noi cunoştinţe despre ecosistemul în care trăim. lucrurile observate de elevi. Determinând speciile de plante şi animale. desenele despre animale şi plante. cum se măsoară şi se desenează speciile găsite. cum să-şi selecteze informaţiile. Explicaţi elevilor că vor lua parte la un proiect de un an care are ca scop cunoaşterea ecosistemului în care trăiesc. cutii din plastic pentru colectarea insectelor. desene despre speciile observate şi prin alte metode adecvate care pot fi folosite. coli de desen. determinatoare de specii de plante şi animale de la bibliotecă. insectele sunt eliberate în locurile de unde au fost adunate. grupele pot fi mai mari sau mai mici) şi fiecare membru va aduna informaţii în carnetul său de notiţe despre ecosistem. în care trăim. elevii ajung să obţină cunoştinţe despre mediul în care trăiesc. Procedura: 1. făcând colecţii de insecte şi plante.Ecosisteme din curtea şcolii Obiective: Elevii trebuie să fie capabili de a sistematiza plantele şi animalele în familiile din care fac parte. Elevii să nu distrugă natura Elevii vor colecta plante şi insecte din mediul în care trăiesc. Prezentaţi-le regulile care trebuie respectate în natură. plantele presate. Se vor organiza grupe de câte două persoane (în funcţie de mărimea terenului şi a numărului de persoane. dacă e necesar. în ecosistemul pe care îl vedem zi de zi. condiţiile meteo şi orice lucru considerat a fi important de către profesor sau elev. lupă de sticlă. Prin realizarea jurnalului de teren vor învăţa cum să facă notiţe. să observe schimbările petrecute în natură şi să înveţe interacţiunile complexe ce au loc în natură pe parcursul unui an. le arătăm cum se presează plantele 39 . Datele vor fi incluse într-un jurnal de teren pe tot parcursul anului (elevii pot avea un carnet de notiţe personal sau pot să-şi noteze observaţiile pe foi de hârtie. loc de viaţă pentru speciile de plante şi animale. deoarece reprezintă habitate. iar după identificarea acestora. data vizitei. creioane colorate Dicţionar: ecosistem Subiect: Ecosistemele Introducere Fiecare dintre multiplele ecosisteme de pe pământ sunt importante. 2. Parcurgem împreună cu elevii diferitele metode de colectare a animalelor şi a plantelor: cum pot fi colectate insectele cu ajutorul ciorpacului şi cum trebuie aşezate cu atenţie în sticluţele de colectare. dar sunt responsabili de datele adunate şi de colecţiile realizate. inel din metal cu tifon). informaţii pe care le va compara cu cele adunate de colegul de grupă. Făcând o scurtă plimbare în împrejurimi. Nivel: 4-5 Lungimea activităţii: pe parcursul întregului an şcolar Materiale necesare: ciorpac pentru insecte (mâner din lemn. În jurnalul de teren vor fi incluse: temperatura. Pădurile tropicale găzduiesc jumătate din speciile de plante şi animale de pe pământ şi deşi pare ciudat pe al doilea loc ca biodiversitate se află deşerturile. învăţâm multe lucruri care ne apropie de cunoaşterea mai aprofundată a planetei noastre.

punctele de colectare să nu fie pe teritoriul şcolii. Dacă vremea e bună. Vom desemna o parcelă model şi vom demonstra elevilor cum să clasifice. dar care nu a fost distrus de către alţi elevi. vom ducem elevii în alte habitate pentru a vedea alte tipuri de ecosisteme: putem face excursii de teren în păduri. dar destul de aproape pentru ca profesorul să aibă elevii în vizor. 4. condiţiile meteo au un rol important în viaţa ecosistemelor. 6. 40 .fără a fi distruse. La sfârşitul anului şcolar elevii vor întocmi un raport despre observaţiile făcute. Parcelele să nu fie strâns unul lângă celălalt. pe terenuri agricole. 5. 8. ieşim cu colectivul clasei pe teren şi căutăm un loc potrivit pa care elevii vor face observaţii pe tot parcursul anului. în munţi. După ce au înţeles cum trebuie clasificate speciile văzute. cât şi desenele lor. 10. le explicăm sistematizarea făcută de oamenii de ştiinţă. Ajunşi pe teren delimităm parcele pentru fiecare grupă. de fiecare dată îi ducem acolo. 7. 9. Cu ajutorul determinatoarelor elevii vor fi capabili de a identifica speciile care trăiesc în ecosistemul lor. Astfel vor avea posibilitatea de a nota schimbările petrecute în ecosistem datorită vremii şi îşi vor da seama că. Dacă se organizează vreo manifestare în oraş. Fiecare grupă îşi ocupă locul şi începe munca. Ducem elevii într-un loc prin care trec în fiecare zi. în care vor include atât colecţiile. să colecteze şi să adune date privitoare la terenul în cauză. Ieşim cu elevii pe teren cel puţin o dată la două luni sau atunci când se schimbă vremea. După ce au înţeles pe deplin metodele de colectare a speciilor şi clasificarea acestora. iar dacă găsim un teren adecvat în apropierea curţii şcolii. Terenul pe care vor lucra elevii. ci în diferite părţi ale terenului. Evaluare Desenele şi colecţiile făcute trebuie afişate în sala de clasă pentru ca elevii să se poată gândi la relaţiile dintre specii şi să aibă în faţă plantele şi animalele din ecosistemul unde trăiesc. 3. desenele şi colecţiile elevilor pot fi prezetate largului public cu texte explicative despre diferitele tipuri de ecosisteme. în zone umede.

3. Discutaţi împreună despre posibilele afaceri ce pot dezvoltate pe o asemenea insulă. reprezentanţi al unei populaţii native. care trăiesc în colibe şi se hrănesc cu peşti. Foaia de lucru poate fi copiată şi pe tablă. elevii vor lucra pe grupe şi vor decide asupra metodelor folosite şi a gradului de dezvoltare a insulei. dar în aşa fel încât natura să rămână nevătămată. care vin din lumea întreagă pentru a-i vedea minunăţiile. c. Insula trebuie astfel dezvoltată ca să fie un mediu prielnic pentru afaceri. dar nu e necesar. “şcoală” de scafandrii. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: Două sesiuni de 55 de minute. De asemenea reprezintă loc de recreaţie pentru turiştii. Există multe căi prin care aceste păduri pot fi protejate. Începeţi prin a-i felicita pe elevi: “Bravo!” Prin recunoaşterea devotamentului vostru faţă de mediu şi a experienţei în management.8. De ex. deoarece reprezintă locul de trai pentru jumătate din speciile de plante şi animale de pe Pământ şi sunt leagănul a multor culturi omeneşti. Sursă: Societatea Geologică a Statelor Unite Subiect: Ecosistemele Introducere: Pădurile tropicale situate lângă ecuator sunt ecosisteme foarte importante. 41 . aveţi următoarele responsabilităţi: a. depinde de dificultatea programei şcolare Materiale necesare: Coli mari pentru desen şi instrumente de desen. Procedura: 1. o broşură cu hartă şi cu reclame despre companiile aflate pe insulă. b. copii ale foii de lucru de la fig. neatinse de nimeni şi e înconjurată de recife de corali bine dezvoltaţi. fără ca ei să le poată folosi pe acestea. În această lecţie elevii vor acţiona ca proprietari şi protectori al unei insule tropicale de 14 km2. Insula e acoperită de păduri tropicale virgine. Fiecare grupă îşi va prezenta insula colegilor şi va vorbi despre schimbările pe care doreşte să le facă. companie de exploatare a lemnului. Să întocmească o hartă fizică a insulei. Ambele sisteme ecologice sunt în mare pericol pe întreg globul.Dacă am trăi pe o insulă… Obiective: Să înţeleagă unele efecte pe care omul le are asupra mediului natural.: teren de golf. 2. Creaţi locuri de muncă pentru locuitorii insulei. aţi ajuns proprietarii unei insule tropicale!!! Ca proprietari. dar din păcate lumea e plină şi de afacerile care nu iau în considerare importanţa şi frumuseţea lor. care ar putea vindeca unele boli ale secolului: poate că antidotul (remediul) cancerului se află în rădăcinile vreunei plante din aceste păduri. d. Oamenii de ştinţă sunt de părere că în aceste păduri se găsesc multe plante. Daţi cîteva sugestii elevilor. fructe şi nuci. un reportaj despre insulă şi despre eforturile depuse pentru protejarea mediului. beneficiile ce rezultă din aceasta şi riscul unor acţiuni asupra insulei. Discutaţi despre posibilele rezultate ale proiectului care va fi prezentat. Din această cauză elevii sunt respunzători pentru toate acţiunile întreprinse pe insulă. Având în vedere posibilităţile de dezvoltare.

După ce echipele au completat raportul despre soluţiile propuse pentru limitarea riscurilor prezentate în planul de dezvoltare. regiuni polare etc. de exemplu pe planeta Marte pentru a putea fi locuit de oameni? (Marte nu are oceane şi suprafaţa ei este de patru ori mai mare decât cea a Pământului). Echipele pot de asemenea crea un model de insulă folosind materiale reciclabile. Fiecare echipă trebuie să-şi prezinte insula colegilor. 42 . îndreptaţi atenţia elevilor asupra posibilităţile de afaceri pe care acest mediu îl oferă şi asupra riscurilor asociate acestor afaceri într-un mediu atât de fragil. 9. 8. elevii pot să înceapă să lucreze la modul în care vor să-şi prezinte insula. deşerturi. Textul şi cererile proiectului trebuie corelate ecosistemului ales. Alcătuiţi grupe de interes din 3-5 elevi pentru a conduce proiectul. Dacă grupele s-au format. Dacă s-au discutat caracteristicile pădurilor tropicale şi a recifelor de corali. Ce benefit aduce acest lucru? Care este costul imediat şi cea de lungă durată de pe urma unei asemenea acţiuni? Cine plăteşte? Aceste întrebări îi fac pe elevi s se gândescă la modurile de coordinare eficace a insulei. discutaţi cu clasa despre defrişarea pădurilor tropicale. 6. . 7. 5.4. Evaluare: Acest exerciţiu poate fi făcut şi cu alte ecosisteme: zone umede. Întrebaţi elevii ce componente ar fi necesare pentru a crea un mediu locuibil pe o altă planetă? Pentru un asemenea proiect ce echipament unic ar fi indisponibil şi ce fel de riscuri s-ar impune? Ce ar trebui transformat. Completaţi a treia coloană a foii de lucru pentru a explora impactele afacerilor intreprinse. Graficul reprezintă un ghid pentru elevi despre cum trebuie întemeiate aceste afaceri.

8. termocentrale Vulnerabilitea faţă de catastrofele naturale Cerere. a furajelor petrolifere şi a minelor de cărbune Poluare prin arderea zăcămintelor fosile Riscul emanării materialului nuclear Poluarea aerului Zgomot Necesităţi de reparare a drumurilor Poluare Limitarea spaţiului Pescuit intens Pagube cauzate de oameni şi vapoare Distrugerea recifelor Necesitatea importării peştilor. Consideraţii: Defrişarea pădurilor Riscuri: Pierdere de habitate Pierderea capacităţii terenului de a filtra apă Risc crescut de furtuni Risc crescut de eroziune a solului şi pierderea clarităţii apei Extincţia unor specii Procurare de materiale pe baza resurselor naturale Necesitatea aerului condiţionat şi a refrigerării. dacă populaţiile de peşti declină Distrugerea plajelor Introducerea speciilor non-native Extincţia unor specii de plante şi animale Schimbări culturale Schimbări în relaţiile sociale Pierderea tradiţiilor Nemulţumire socială Soluţii: Construcţii şi drumuri Provizii de apă Curent electric Trafic de automobile Depozitare deşeurilor lichide şi solide Viaţa marină Animale şi plante acvatice şi terestre Cultura străveche. încărcare mare Pierderea calităţii Strecurarea apei sărate şi a contaminatorilor în pânza acvatică Necesitatea centralelor nucleare.Fig. nativă 43 .

cele mai multe forme de viaţă nu ar putea supravieţui. Algele marine produc cea mai mare parte a oxigenului pe care îl respirăm şi folosesc mare parte a dioxidului de carbon atmosferic. iar temperatura aerului este mai mult rece. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: Două lecţii de 55 de minute şi o perioadă de observaţie de patru săptămâni Materiale necesare: două sticle de plastic de doi litri. mutualism şi comenzalism.Habitatele acvatice (acvariu într-o sticlă) Obiective: Cunoaşterea mai aprofundată a ecosistemelor acvatice. sursă de apă şi lumină. iar Pământul ar deveni un loc pustiu. parazitism. Habitatele acvatice adăpostesc multe specii de plante şi animale. asemănător unui deşert. Pentru aceasta e nevoie să aducă materiale pentru experiment. recifele corale şi estuarele. Timp de patru săptămâni vor nota observaţiile făcute în jurnale. pârâuri. foarfeci. râuri. dominează suprafaţa Pământului şi pot fi separate în zona pelagică. Deşi temperatura apei variază mult. aceasta reprezentând cea mai mare parte a biosferei. oceane. Apele sărate ocupă trei sferturi din suprafaţa Pământului şi includ mările. după părerea unor oameni de ştiinţă există mai multe specii de animale şi plante în oceane decât pe suprafaţa Pământului. fiecare elev având datele sale 44 . peşti guppy. etc. nisip. Apele dulci au o concentraţie mică de sare. Oceanele au o mare biodiversitate de specii. Începeţi prin a împărţi clasa în grupe de 3-4 elevi. abisală. oceanele. Habitatele acvatice sunt de două feluri: ape dulci (râuri. hârtie milimetrică. estuare). bentică şi flux-reflux. Procedura: Prima zi 1. habitatele acvatice sunt umide. Explicaţi-le că trebuie să-şi creeze propriul ecosistem acvatic. depinde de numărul elevilor din clasă. 3. melci de apă. Apele dulci sunt de mai multe feluri: lacuri. de obicei sub 1%. Discutaţi despre lucrurile care trebuie luate în seamă la crearea unui ecosistem acvatic: 4. Sursă: Fast Plants Dicţionar de cuvinte: Predaţie. Cele mai mari ecosisteme. melci de apă şi peşti. În această lecţie elevii vor crea un sistem acvatic viu într-o sticlă de plastic de doi litri. oceanele. 2. marine (mări. Organismele colonizatoare vor fi plante acvatice. izvoare. lacuri) şi ape sărate. Plantele şi animalele acestor ape s-au acomodat concentraţiei reduse de sare şi nu ar putea supravieţui în arii cu o mare concentraţie de sare (de ex. pârâuri. izvoare. Elevii vor nota observaţiile făcute timp de o perioadă de patru săptămâni. competiţie. Prin evaporarea apelor marine se produc ploile. oceane). markeri şi alte instrumente de scris. Fără apă. Subiect: Ecosistemele acvatice Introducere: 75% din suprafaţa Pământului e acoperită de apă.

a schimbările petrecute în numărul indivizilor. Împărţiţi elevii pe grupe. Predaţia. a animalelor. Unul dintre elevi să taie partea de sus a unei sticle de plastic. Elevii vor crea ecosisteme acvatice utilizând materialele aduse de ei sau profesor. . Adăugaţi apă încet. 2.Elevii trebuie să aibă ipoteze pentru explicarea fenomenelor observate. Această discuţie va fi relevantă când elevii îşi vor face observaţiile pe propriul ecosistem acvatic. Nişa ecologică reprezintă rolul organismului în comunitate. Discutaţi cu elevii despre interacţiile dintre organisme şi despre diferenţele dintre acestea. 6. unde aceasta se îngustează şi partea de jos a altei sticle 4.Vor scrie un raport despre cele observate. 5. pe hârtie milimetrică în aşa fel încât să se poată observa schimbările petrecute în ecosistem de la începutul şi până la sfârşitul perioadei. Discutaţi cu elevii despre definirea termenilor “habitat” şi “niche” (nişa ecologică) şi diferenţa dintre cele două. Întrebaţi-i care este după părerea lor habitat-ul sau nişa ecologică în care trăiesc. înfigându-le cu grijă în nisip.Pot fi făcute măsurători cantitative: Ce mărime are…? Timp de câte zile a durat…? sau măsurători calitative: Ce culoare are…? Ce formă are…? se mişcă repede sau lent…? . Pe suprafaţa apei puteţi pune şi linte de baltă. 5. 6.Fiecare grupă va prezenta colegilor raportul întocmit şi observaţiile făcute. parazitismul. . 4. schimbarea calităţii apei. habitatul este locul unde trăieşte. competiţia. unde partea ei de sus se îngustează. 3. raport în care vor răspunde la următoarele întrebări specifice: Ce se întâmplă cu populaţia de plante dacă adăugaţi mai mulţi melci de apă? Ce credeţi ce factori de mediu influenţează creşterea şi dezvoltarea peştilor/melcilor/a plantelor? Ce s-ar întâmpla dacă populaţia de peşte s-ar dubla? Sau s-ar mări de patru ori? . 45 . elevii îşi vor reprezenta datele pe grafice.La sfârşitul perioadei de patru săptămâni. Lucrurile care trebuie luate în seamă pe parcursul observaţiilor zilnice trebuie explicate elevilor înainte de crearea ecosistemului acvatic. aceasta va fi capacul. Întrebări de acest gen trebuie discutate înainte de construirea sistemului. Umpleţi sticla cu nisip până la o înălţime de 5 cm. Trebuie tăiată de asemenea partea de jos a altei sticle şi perforată. . mutualismul şi comenzalismul.proprii. pentru a nu împrăştia nisipul şi rădăcini de Elodea lungi de 3-10 cm (sau orice altă plantă acvatică). Pot să observe creşterea plantelor acvatice. Sticla trebuie tăiată acolo. A doua zi 1.

46 . cloridele din apă să se risipească. Lăsaţi nisipul să se aşeze şi dacă aţi folosit apă de robinet. Puneţi sticlele marcate cu numele echipelor sau a elevului răspunzător de ea la o sursă de lumină. pe care le vor continua timp de patru săptămâni. În ziua următoare adăugaţi doi peşti guppy şi melci de apă.7. Elevii să-şi facă primele observaţii. Evaluare: Elevii vor studia ecologia unei ape stătătoare şi viaţa organismelor din acest mediu pentru a dobândi cunoştinţe despre funcţionarea unui ecosistem acvatic.

pe care nu cresc plante? Eroziunea solului este fenomenul prin care apa ploii spală particulele de pământ din solul neprotejat de plante. Aceasta va separa apa de murdăriile dislocuite. depinde de sursele disponibile. Vor încerca să găsească soluţii referitoare la oprirea eroziunii în pădurile tropicale. Răspunsurile vor fi trecute pe o foaie de hârtie. 2. cu ajutorul căreia se poate demonstra ce efect are apa asupra diferitelor soluri. murdăria şi noroiul într-o găleată. prevenind astfel eroziunea solului. linear. Sursă: Manualul educatorului (Educators Resource Desk) Dicţionar de cuvinte: eroziunea solului Subiect: Eroziune Introducere: Ce se întâmplă atunci când plouă pe un suprafaţă de teren. În faţa clasei se află un castron cu sol fixat de plante (A) şi unul fără plante (B). iarbă pe o suprafaţă de 1m x 1m. 2 castroane. 7. care trebuie păstrate. 47 . Convingeţivă că tipul de sol folosit este unul bun. Puneţi un filtru deasupra containerului şi daţi la o parte iarba şi solul.Eroziunea pădurilor tropicale Obiective: Elevii vor înţelege că plantele fixează solul cu ajutorul rădăcinilor. materiale pentru desen. fixându-l. doarece nu sunt plante care să poată fixeze solul. Hârtia şi instrumentele de scris vor fi folosite de elevi. pădurile tropicale. Întinde-ţi un prosop de hârtie în partea de sus a containerului gol şi fixaţi-l cu ajutorul elasticului. 5. arătaţi-le tipurile de materiale cu care vor lucra. 3. Materialele folosite sunt de uz zilnic sau pot fi găsite oriunde. o găleată cu apă. Plantele ajută nu numai la producerea oxigenului. Procedura: 1. Elevii vor desena şi vor descrie concluziile lor în legătură cu experinţa următoare: vor toarne apă într-un castron cu sol fixat de plante şi într-unul lipsit de plante. plantele protejează solul. Întrebaţi elevii incare dintre castroane se va dislocui mai mult sol când aceeaşi cantitate de apă se va turna în ele? 4. Datorită marilor defrişări de păduri. care găzduiesc jumătate din speciile de plante de pe Pământ se transformă în deşerturi. 2 găleţi. două cilindre graduate. La început elevii se vor gândi care dintre containere va dislocui mai mult sol cu apă şi de ce. elastic. dar reprezintă şi valoare estetică. prosoape de hârtie. fiind ”plămânul verde” al Pământului. Experienţa se poate desfăşura în echipe sau poate fi făcut de profesor sub formă de demonstraţie. Nivel: 4-6 Lungimea activităţii: 55 minute Materiale necesare: o sticlă de plastic conţinând sol. dedesuptul fiecărui castron să existe o găleată în care va cădea apa şi solul dislocuit. Pentru a nu provoca multă mizerie. Câţiva elevi voluntari trebuie să strângă toată apa. după care profesorul va executa experienţa cu ajutorul a unor voluntari. Prin rădăcinile lor. Între timp restul clasei va determina dacă masa de sol dislocuit este mare sau mică şi va răspunde la întrebarea: Cum se petrece eroziunea cauzată de apa ploii? 6. Explicaţi-le elevilor că vor face un experiment cu sol.

iar după ce apa se strecoară şi rămân doar murdăriile pe prosopul de hârtie. Elevii să întocmească un raport ştiinţific despre fenomenul eroziunii. Construiţi “mormane”. 13. Care sunt căile de prevenire a unei surpări de teren? Elevii vor răspunde la întrebare. Spuneţi-le elevilor că aceasta reprezintă un morman (deal) într-o pădure tropicală. iar răspunsurile vor fi trecute pe tablă. apoi puneţi o ceaşcă de apă pe ea. Clădiţi alţi “munţi” din materiale ce vă stau la dispoziţie. După experiment. 12. efectuaţi experimentul în aer liber. întrebaţi din nou elevii care este denumirea fenomenul desfăşurat? Eroziunea. care previn eroziunea în pădurile tropicale. Lăsaţi elevii să-şi creeze propriile ipoteze şi idei. 14. deoarece rădăcinile lor fixează solul. După experiment faceţi ordine şi duceţi solul rămas afară. 15. 11. De ce s-a erodat mai puţin sol din containerul care conţinea iarbă? Plantele previn eroziunea solului. de exemplu ciment sau bolovani. După discuţie. să facă desene pe tablă şi să explice ce au înţeles din experiment. Faceţi acelaşi lucru şi în cazul castronului B şi elevii să răspundă la următoarele întrebări: Din care castron s-a dislocuit mai mult sol şi oare de ce? 10. Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla cu plantele şi animalele din pădurea tropicală în cazul tăierii copacilor şi a distrugerii pădurilor? De ce s-ar produce acest lucru? Elevii să-şi împărtăşească ideile cu colegii. Cum se petrece aceasta? Eroziunea solului se întâmplă atunci cînd apa ploii dislocuie solul neprotejat. 16. permiteţi-le elevilor ca fiecare să lucreze individual.8. 48 . Turnaţi apă în castronul A. Dacă aveţi la dispoziţie o cantitate mai mare de sol. 9. elevii să deseneze ce au observat. acestea să fie notate şi să se gândească la alte întrebări de genul celor de mai sus. Asiguraţi-vă că terenul nu va fi distrus în acest proces. Evaluare: Dacă vremea permite. faceţi o grămadă din solul de pe tavă.

În Transilvania există formaţiuni cauzate de eroziune? Care sunt acestea? 4. râuri. Eroziunea cauzează schimbări constante în înfăţişarea pământului. Prezentaţi elevilor imagini despre diferite formaţiuni de teren: canioane. deci proiectarea trebuie executată cu atenţie. Vor obţine noi informaţii despre conceptul eroziunii. pământ pentru ghiveci. pietre. iar ultimele 2 vor construi din pietre. 6. 49 . plaje etc. fizic şi chimic prin care rocile (pietrele) şi particulele de sol de pe suprafaţa pământului sunt în continuu tocite. găleţi mici. Procedura: 1. utilizând materialele ce le stau la dispoziţie şi vor clădi un “munte” despre care cred că ar rezista forţei devastatoare ale apei.9. Fiecare grupă are la dispoziţie doar o foaie. 7. Sursă: Manualul educatorului (Educators Reference Desk) Subiect: Eroziunea Introducere: Eroziunea este un proces natural. Echipele care lucrează cu acelaşi material să nu fie unul lângă celălalt. 5. deşerturi. căni pentru apă. elevii trebuie să scrie o predicţie (presupunere) despre efectul apei aupra muntelui lor. hârtie.9. Când un teren primeşte mai multă apă decât cantitatea care poate fi înghiţită de sol. tocesc albia şi malurile râului. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 minute Materiale necesare: Elevii vor avea nevoie de instrumente de scris. alte 2 vor primi pământ pentru ghiveci. O cauză majoră a eroziunii o constituie apele curgătoare: pietrele şi bolovanii purtaţi de curenţii apei freacă. Grupaţi elevii în 6 echipe explicându-le că vor avea de “construit” un munte pe tava aflată în faţa lor: 2 echipe vor lucra cu nisip. acestea îşi mai schimbă forma? Oare cum? 2. Discutaţi despre conceptul eroziunii. imagini cu diferite formaţiuni de teren (procurate din biblioteca şcolii). pentru ca profesorul să se asigure că toţi elevii participă la activitate. Asemenea imagini pot fi găsite în cărţi împrumutate de la bibliotecă. nisip. elevii să dea o definiţie a acesteia şi să îşi spună opinia despre care dintre formaţiunile observate poate fi cauzată de eroziune. După ce muntele a fost creat. 3. excesul de apă se scurge pe suprafaţă. Separat pe coli de desen fiecare elev îşi poate face o schiţă. Puneţi următoarele întrebări: Ce fel de formaţiuni se pot vedea în imagini şi oare cum s-au format acestea? Unele materiale care le alcătuiesc sunt mai grele decât altele? Odată formate.Clădirea unui munte măreţ Obiective: Elevii vor înţelege că apa poate schimba aparenţa formaţiunilor de teren. erodând particulele mici de sol. Îşi vor nota observaţiile şi vor face desene despre cele observate. apă. pot începe să construiască. Elevii îşi notează observaţiile pe foaia Proiect de construcţie de la fig. Valurile şi curenţii oceanici erodează stâncile şi malurile nisipoase în special în timpul furtunilor. După ce şi-au schiţat planul. 6 copii ale foii de lucru de la fig. Elevii vor “construi” propriul lor munte din materialele ce le stau la dispoziţie şi urmând instrucţiunile profesorului vor observa ce efect are apa asupra formaţiunii.

elevii pot să creeze astfel de “construcţii” fără să distrugă lucrurile din împrejurimi. 9.8. Dacă elevii şi-au terminat de completat foile de lucru. 50 . din ce materiale au fost construiţi cei care s-au opus apei? Cum se schimbă munţii noştri sub efectul apei? Cereţi-le elevilor să compare materialele din care au construit munţii: care e asemănarea şi deosebirea dintre ele. Dacă echipele au terminat. din ce cauză? De ce aspectul unor munţi s-a schimbat sub forţa apei. Întregul colectiv al clasei va crea un munte din orice combinaţie de materiale ce le stau la dispoziţie. Se discută rezultatele. 11. 10. adunaţi-le şi aranjaţi-le în ordinea celor mai bune lucrări. elevii se adună în jurul fiecărui munte şi observă ce efect are apa turnată dintr-o cană asupra tipurilor de “munte”. Înafara orei de clasă. echipele îşi trec rezultatele pe foile de proiect şi profesorul pune următoarele întrebări: Aţi avut dreptate în privinţa presupunerii? Dacă nu.

Proiect de construcţie Numele celor care construiesc muntele: Numele muntelui: Materialul folosit: Enumeraţi trei proprietăţi ale materialului din care construiţi: Desenaţi o imagine despre cum aţi dori să arate muntele vostru: Predictaţi ce se va întâmpla când va fi vărsată apă asupra muntelui vostru: Desenaţi imaginea muntelui după ce apa a ajuns în contact cu ea: 51 .Fig.9.

Schimbarea comportamentului faţă de mediu Nu există nici o îndoială că o mică grupă de cetăţeni devotaţi poate schimba lumea.” Margaret Mead 52 . este singura care a realizat-o vreodată.VI.

la care participă şi omul zi de zi este producerea deşeurilor în cantităţi foarte mari. spunându-le că tema orei din acea zi este chiar aceasta. materialele plastice) rămân pe suprafaţa pământului. Prin curăţirea curţii. Regulile sunt: timp de 15 minute fiecare să strângă atâtea deşeuri cât poate din curtea şcolii. fiecare elev să primească o pereche de mănuşi şi un sac menajer. Obiectele din sticlă şi cele ascuţite nu trebuie adunate. mănuşi de cauciuc. altele însă (de ex. elevii să-şi pună pungi de plastic pe mâini pentru a-i proteja. Explicaţi-le că poluarea este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă planeta şi că aceasta afectează în mod negativ mediul în care trăim. Împărţiţi clasa în două echipe. Omul crede că deşeurile dispar după un anumit timp: adevărul e că unele se descompun într-adevăr. plantelor şi bineânţeles oamenilor. Dacă timpul a expirat. animalelor şi omului.Proiect: Să facem ordine şi curăţenie! Obiective: Elevii trebuie să înţeleagă problemele de mediu cu care se confruntă planeta noastră. împrejurimile şcolii devin mult mai frumoase. Vor face un grafic despre tipurile de deşeuri colectate. elevii trebuie să sorteze deşeurile în saci diferiţi pentru a fi recirculaţi. 53 . Prin deşeu se înţelege orice tip de gunoi care nu este depozitat în mod adecvat. Sursă: Manualul educatorului (Educators Reference Desk) Dicţionar de cuvinte: poluare şi deşeuri Subiect: Deşeurile Introducere: Poluarea este una din marile probleme cu care se confruntă globul. cauzând daune plantelor. Lucrând în echipă vor curăţa curtea şcolii. hârtie şi ustensile pentru desen. apa devenind nepotabilă. O mare problemă este că oamenii nu îşi dau seama că deşeurile sunt foarte dăunătoare. Întrebaţi-i prin ce metode putem ajuta: dacă unul dintre elevi rosteşte “curăţirea deşeurilor” opriţi discuţia. Ne întoarcem în sala de clasă. Fiecare elev să scrie o listă despre tipurile de deşeuri pe care le-a adunat: resturi de mâncare. Se vor familiariza cu diferitele tipuri de deşeuri care se găsesc chiar şi în curtea şcolii şi vor învăţa despre metodele de recirculare ale acestora. precizându-le care sunt limitele curţii. Mănuşile se adună şi ele. Există multe tipuri de poluări care dăunează animalelor. afectându-ne viaţa de zi cu zi: de exemplu aruncate în apă poluează pânza freatică. Mulţumită omului Pământul e acoperit de deşeuri. Nivel: 4th-8th Lungimea activităţii: 50 de minute Materiale necesare: Saci menajeri. dacă mănuşi nu vă stau la dispoziţie. una dintre sursele de poluare. Numai în interiorul acesteia pot aduna gunoaiele. Procedura: Discutaţi despre tipurile de poluare care afectează mediul şi scrieţi pe tablă răspunsurile date de elevi. Să facem deci ceva pentru a opri acest lucru! Prin această lecţie elevii vor învăţa despre diferitele surse de poluare care afectează planeta şi vor participa la o activitate de curăţare a curţii şcolii.

sticle de plastic. cu atât vor fi mai mândrii dacă clădirea şi împrejurimile şcolii arată bine. Puneţi următoarele întrebări: Ce fel de obiecte aţi găsit în cea mai mare cantitate? Ce fel de obiecte au fost rar întâlnite? Ce alt lucru am putea face pentru a ajuta Pământul? Dacă în 15 minute am ajutat aşa de mult. etc. Acestea trebuie reprezentate pe un grafic şi trebuie interpretate de către profesor pentru a le reaminti elevilor care tipuri de deşeuri sunt cele mai frecvent întâlnite. Cu cât mai mult îşi dau seama elevii că şi ei sunt responsabili de înfăţişarea şcolii şi pot face multe pentru ea. 54 . închipuiţi-vă ce s-ar putea face timp de 3 ore? Ce ar putea face colectivul şcolii pentru a menţine curtea şcolii curată? Evaluare: Scrieţi împreună cu elevii scrisori primarului şi presei locale pentru a implica cât mai multe persoane în activităţi de colectare selectivă a deşeurilor. O dată pe lună elevii să organizeze împreună cu alţi colegi o activitate de curăţire a şcolii.

Sursă: Manualul educatorului (Educators Reference Desk) Dicţionar de cunvinte: logo Subiect: Poluarea apelor Introducere Există multe substanţe care poluează apele. baltă sau altă zonă umedă şi să relateze prin cuvinte sau prin metode artistice un mesaj de prevenire a poluării. Încuraja-ţi elevii să se gândească la surse de poluare şi la măsuri de prevenţie a acesteia. vată. în timp ce un elev din grupă va desena poluantele pe o coală de hârtie. 5. cutii de plastic. mănuşi de cauciuc. deşeuri de plastic. Deoarece nu toate tipurile de poluări sunt cauzate de oameni. Duceţi şi saci pentru gunoaie (deşeuri) şi mănuşi din cauciuc de protecţie. apă şi substanţe (poluanţi) care se dizolvă în apă. 3. Împărţiţi-le coli şi instrumente de desen 4. Poluarea este de trei feluri: chimică. în care să folosească logo-ul creat (20 minute). Reluaţi cu elevii tipurile de poluare despre care au învăţat şi pe care le-au văzut pe malul apei (5 minute). Dacă elevii au găsit un logo. După ce discuţia a luat sfârşit. termică şi ecologică. 4. De exemplu în Satu Mare puteţi ieşi pe malul râului Someş. fără ca aceasta să fie vizibilă. mergeţi înapoi la şcoală şi puneţi deşeurile adunate în containere. cerându-le elevilor să se gândească la un logo care să reflecte prevenirea poluării apei. elevii vor învăţa prin intermediul acestei lecţii că există şi poluare naturală. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: două sesiuni de 50-55 minute Materiale: materiale pentru desen. afectând în acest fel viaţa plantelor şi animalelor avatice. 5 pahare de plastic. Discutaţi diferitele metode prin care oamenii pot preveni poluarea apelor. Duceţi elevii într-o zonă umedă pentru a se familiariza cu un habitat acvatic. Sesiunea a doua 1. trebuie să facă un desen despre mediu. lac. După 5-7 minute elevii se vor aduna pentru a discuta ce fel de surse poluante au găsit. împărţiţi elevilor saci menajeri şi mănuşi pentru a aduna deşeurile. 3. Pe când poluarea vizibilă e adesea sub forma de grămezi de gunoaie explicaţi-le elevilor că apa poate fi poluată. aceasta ajutându-i să înţeleagă mai bine fenomenul poluării apelor şi efectele potenţiale ale acesteia asupra habitatelor naturale şi antropice. 2. Împărţiţi elevii în grupe de câte 3-4 persoane. 55 . 2. 5.Poluarea apelor Obiective: Elevii să poată identifica doi sau mai mulţi poluanţi într-un pârâu. Scrieţi-le pe tablă. Elevii să aibă la ei caiet de notiţe şi instrumente de scris. Fiecare grupă are de cules cât mai multe surse poluante de pe malul apei. Procedura: Prima sesiune 1.

10. cu lămâie. Evaluare Ieşiţi cu elevii ori de câte ori aveţi posibilitate pe malul diferitelor ape pentru a le curăţa împrejurimile. apoi arătaţi-le ce au gustat. Cereţi câtorva elevi să guste fiecare lichid şi să spună ce gust au simţit.6. 7. Într-un jurnal de mediu elevii să noteze cum a fost afectată apa de poluanţi. avertizaţi-i că multe tipuri de poluanţi nu pot fi văzuţi cu ochiul liber. Dacă timpul permite. Dacă timpul permite. sărată. care pot fi afişate în întreaga şcoală. După ce au terminat de desenat. purtaţi desenele prin clasă ca elevii să poată observa diferite căi de a spune “nu” poluării. să contacteze agenţiile de protecţie a mediului. dar pot avea un impact negativ asupra apei potabile. În timp ce elevii desenează. Explicaţi-le că apa curată nu e pe deplin lipsită de poluanţi. apă de robinet şi oţet. presa locală sau primăria pentru a rezolva împreună problema concentrării poluanţilor în zonă. sănătoasă (5 minute). După terminarea experienţei. 9. puneţi 5 lichide curate în pahare de plastic. Discutaţi despre măsurile de prevenţie care trebuie luate pentru a păstra apele curate şi a putea bea o apă bună. elevii să-şi cureţe băncile cu apă curată. 8. 56 . dar atunci elevii vor nota pe colile de hârtie aflate pe bănci gusturile simţite (10 minute). astfel ca aceasta să devină nesănătoasă pentru oameni. Conţinutul paharelor trebuie să fie uşor de recunoscut pentru elevi. aşa încât la alte evenimente de protecţie a mediului acesta poate fi folosit. care este masa totală de deşeuri pe un an şi dacă e cazul. Directorul şcolii poate adopta acest logo ca fiind simbolul şcolii. experinţa se poate face cu fiecare elev. de exemplu: apă dulce. Elevii să voteze care este cel mai reuşit logo şi cu folosirea acesteia să facă postere.

Scrieţi cuvântul “recirculare” pe tablă şi întrebaţi elevii ce înţeles are acest cuvânt pentru ei şi ce înseamnă pentru Pământ. dar pot utiliza deşeuri aduse de acasă. sticle de plastic. Explicaţi următoarele reguli clasei: a. cutii de conserve şi produse de hârtie. Procedura: 1. Produse alimentare nu se folosesc d. Rugaţi-i să se aşeze la loc şi împărţiţi elevii în echipe de câte doi. mâna celui care l-a atins să fie curată e. Fiecare grupă îşi va alege un obiect din cele aflate pe masă b. organizat în ziua în care se desfăşoară proiectul 57 . elevii vor transforma o bucată de deşeu curat într-un produs nou. Spuneţi-le că vor participa la un proiect prin care deşeurile aflate în faţa lor vor fi transformate în lucruri folositoare. care poate fi utilizat în viaţa de toate zilele. Întrebaţi-i ce fel de lucruri pot fi recirculate şi care sunt produsele pe care le folosim zi de zi şi care provin din lucruri deja recirculate. Dacă vreun elev are vreun deşeu pe care doreşte să-l pună pe masă. 2. 6. pe care bineînţeles le depozitaţi în afara sălii de clasă pe o masă. 3. La atingerea produsului. Chemaţi elevii în apropierea mesei ca fiecare dintre ei să poată vedea deşeurile aflate pe masă. Ei vor învăţa deasemenea importanţa recirculării şi vor vedea cum lucrurile folosite zi de zi şi uzate pot fi transformate în alte produse noi. Explicaţi elevilor că aţi adus o grămadă de deşeuri curate. urmând astfel un comportament ecologic.Festival de mediu pe tema reciclării materialelor Obiective: Elevii vor fi conştienţi de importanţa ecologică a recilării şi refolosirii deşeurilor Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: două lecţii de 50-55 minute Materiale necesare: Deşeuri curate Dicţionar de cuvinte: recirculare şi festival de mediu Subiect: Recirculare Introducere: Recircularea constă în utilizarea repetată a diferitelor materiale: metale. Grupele vor crea un produs care va fi expus la un “festival de mediu”. Cu ajutorul imaginaţiei lor. 5. 4. Prin recirculare resursele naturale utilizate pentru obţinerea unor produse sunt reutillizate pentru fabricarea altor produse noi. aceste materiale fiind colectate. încurajaţi-l s-o facă. În fiecare echipă să fie acelaşi număr de persoane. înainte de aruncarea lor şi trimise manufacturilor care le transformă în noi produse. În această lecţie elevii vor învăţa noi căi de utilizare a materialelor despre care au crezut că nu mai au nici un folos. dacă acestea sunt curate c. Trebuie să folosească cel puţin un obiect din cele aflate pa masă.

b. pentru a face fotografii despre câştigători. După aceasta fiecare echipă îşi face demonstraţia. Dacă sunt alţi colegi ai profesorului amatori de a juca rolul juriului. În ziua organizării “festivalului de mediu” produsele trebuie aranjate în aşa fel încât juriul să se poată plimba printre produsele expuse. un logo etc. chiar şi în timpul lor liber. c. Fiecare grupă trebuie să aibă idei diferite şi deci şi produse diferite. Acestea ar putea fi înmânate de care juriu la ceremonia de premiere. Juriul să facă comentarii pozitive fiecărui produs pentru ca fiecare echipă să fie satisfăcută pentru munca depusă. 7. Elevii pot să înceapă lucrul prin a-şi găsi nume echipelor. 58 . judecând cu corectitudine fiecare lucru prezentat. profesorul să le ofere această posibilitate. 9. condiţia este ca produsul să fie finisat până la o dată stabilită preliminar. Ca juriu pot fi desemnaţi leaderi ai agenţiilor de protecţie a mediului sau chiar primarul. numai după ce şi-au terminat desenele provizorii. Evaluare: Întreaga şcoală să participe la “festivalul de mediu”. la fel ca şi produsul creat. Echipele pot lucra la crearea produsului ori de câte ori profesorul le dă voie. Membrii juriului vor cere participanţilor să facă o demonstraţie a proiectului lor. Trebuie să demonstreze care sunt beneficiile produsului creat de ei. Ideea este să-şi poată vinde produsul juriului. Fiecare grupă trebuie să aibă un nume. 10. aceasta putând consta într-un cântec. despre produsul lor. La eveniment poate fi invitată şi presa locală. desene care vor fi de asemenea prezentate în cadrul festivalului. fără a se deplasa în altă parte până la anunţarea câştigătorului. Înainte de a începe fabricarea noului produs. Profesorii ar putea pregăti certificate de apreciere pentru toţi participanţii şi câştigătorii festivalului de mediu. unde produsele create vor fi notate de un juriu.f. La festivale câştigătorii competiţiei trebuie să explice oamenilor că din deşeuri se pot crea diferite varietăţi de produse noi. Pot lua deşeurile de pe masă. 8. 11. fără ca atenţia sa să fie distrasă de vederea unui alt produs. elevii să facă desene preliminarii pentru a vedea dacă produsul va funcţiona. un dans. După aceasta este desemnat câştigătorul. d. Juriul trebuie să se oprească la fiecare produs şi să pună aceleaşi întrebări fiecărei echipe. a. f. Acest “festival de mediu” este de fapt o competiţie. Elevii pot să dea orice fel de demonstraţie. Fiecare participant va sta lângă produsul său.

uscate. 6. 3. Înainte de începerea procedurii. astfel încât apa să o acopere şi încet mişcaţi-o înainte şi 59 . orice obiect lipit pe aceste coli şi rupeţi-le în mici bucăţele. Turnaţi amestecul mixat într-un cadă mare şi amestecaţi-l cu apă caldă. Dacă hârtia s-a uscat. b. prosoape de bucătărie. hârtie. pînă când bucăţelele de hârtie se dizolvă şi amestecul va avea o consistenţă lichidă. Pentru producerea ei e esenţială papura sau rogojina şi poate fi produs din aproape orice fel de material fibros. spaţiu mare şi uscat pentru lucru. fiecare elev să facă o ramă. 4. după care porniţi mixerul la o viteză medie. sucitor (chiar dacă nu vă stă la dispoziţie. Sursă: Educaţia ecologică în şcoli: Să creăm un program care funcţionează! Subiect: Recircularea Introducere: Hârtia este un material simplu. Pentru schimbarea structurii hârtiei. ziare. apoi înmuiaţi hârtia în apă caldă pentru cel puţin 30 de minute. Scoateţi coperţile. Gherghef: fixaţi nylon sau material dintr-o perdea între două gherghefuri şi fixaţi-le. Acest fel de ramă e cel mai uşor de făcut. lecţia se poate executa). Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: Două lecţii de 55 minute Materiale necesare: Mixer. umpleţi mixerul până la jumătate cu apă caldă şi adăugaţi o mână de hârtie îmbibată. Procedura: 1. explicaţi elevilor că în următoarele două ore din hârtia odată folosită vor produce hârtie nouă. Elevii pot să aducă şi de acasă materiale pentru producerea unor rame. 7. Procesul producerii hârtiei a fost inventat în China în sec. Cu toate că tehnologia de producere a hârtiei a evoluat foarte mult în ultimele secole. flori sau ierburi presate. astfel putem produce hârtie şi manual. Ramă de lemn: creaţi o ramă de lemn pe care fixaţi o plasă de sârmă cu ajutorul cuielor. puteţi adăuga bucăţi de hârtie colorată. al doilea şi până în 1798 se putea face deodată numai o coală de hârtie. două cade largi. apă. de exemplu lemn sau hârtie recirculabilă.Producerea hârtiei Obiective: Hârtie folosită pentru scris de către elevi va fi recirculată şi utilizată pentru îndeplinirea unei sarcini. 2. rame (idei despre producerea ramelor se găsesc în partea “Procedura” a acestei lecţii). până când tot componentele sunt dispersate în mod uniform. Adunaţi toate hârtiile folosite în mijlocul clasei. mai ales dacăfiecare elev îşi prepară propria hârtie. În această lecţie elevii vor învăţa să recircule hârtia folosită. deci materialul va fi reutilizat. 5. Până când hârtia se înmoaie în apă. Puneţi cu grijă rama pregătită în cadă. vor înţelege mai bine procesul de reutilizare a resurselor şi cel al producerii hârtiei. acasă. iată câteva posibilităţi de utilizare a acestora: a. dar o puteţi lăsa o noapte întreagă. paşii principali au rămas aceeaşi. Umeraş din sârmă: pentru a ajunge la forma dorită îndoiţi sârma şi acoperiţi-o cu nylon. B c.

înlăturaţi cu grijă ziarul sau prosopul de bucătărie. elevii vor scrie ceva pe hârtia obţinută: pot să treacă pe ea procesul recirculării hârtiei sau a altor obiecte pe care le folosesc zi de zi. Pentru a înlătura umiditatea. 60 . Ţinând-o în poziţie orizontală. 9. Acoperiţi din nou hârtia cu ziare sau prosoape şi înlăturaţi excesul de apă cu mâna sau cu ajutorul sucitorului. Pe suportul ramei ar trebui să fie depus un strat uniform din amestecul obţinut. Colile de hârtie rezultate trebuie puse la uscat la aer liber. le puteţi lăsa la uscat o noapte întreagă. Puneţi prosoape de hârtie sau ziare pe suprafaţa netedă şi acoperiţi-o cu suportul cu hârtia îndreptată jos. scoateţi rama din apă şi lăsaţi-o pe marginea cadei. 11. până când apa picură de pe ea. Dacă hârtia s-a uscat. După terminarea procesului de preparare a hârtiei. Evaluare: Dacă au terminat de preparat hârtia. 8.înapoi pentru ba fibrele de hârtie să se depună pe suportul ramei. excesivă. Nu aruncaţi însă amestecul în chiuvetă sau în toaletă. apăsaţi uşor amestecul de pe suport cu ajutorul pălmii. care urmează să efectueze aceeaşi activitate. 12. Îmbibaţi excesul de apă de pe marginea ramei cu ajutorul unui burete. 10. Pentru obţinerea rezultatelor mai bune. pentru ca hârtia să rămână la loc. Ridicaţi uşor suportul. restul de amestec poate fi aruncat sau păstrat pentru alte grupuri de elevi.

4. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă fiecare dintre noi şi-ar arunca gunoiul pe stradă. Conştientizaţi faptul că aceasta este doar cantitatea de deşeuri produsă într-o singură zi şi cereţile să socotească cantitatea produsă în decurs de un an (înmulţind cu 365). Pentru fiecare gunoi aruncat. 6. Discutaţi cu elevii despre materialele reciclabile : materialele plastice. punând deoparte conţinutul coşului de gunoi. deşeuri acumulate într-o zi. pe care deseori n-o luăm în considerare Obiective: Elevii să cunoască cele mai importante surse de poluare. un sac menajer Sursă: Earth Day Network Subiect: Reciclarea Introducere: Mediul înconjurător este afectat de foarte mulţi factori. Dacă fiecare numai un singur deşeu ar arunca.000 de gunoaie aruncate. 2. Activitatea este individuală. sticlă. şi atunci pe străzile oraşului Satu Mare s-ar afla 130. Ar fi peste tot murdărie. Întrebaţi oare ce se întâmplă cu deşeurile? 7. Scrieţi răspunsurile pe tablă. 3. care sunt acestea? Răspunsul este Marele Zid din China şi Fresh Kills Landfill on Saten Island. dacă conţin şi materiale murdare. surprindeţi elevii prin a le arăta sacul cu deşeurile produse în ziua precedentă de colectivul clasei. să încurajeze şi alţi elevi să producă cât mai puţine deşeuri. La începutul orei întrebaţi elevii dacă ei produc multe deşeuri. e convenabil să purtaţi o mănuşă. Procedura: 1. a oraşului sau a judeţului. hârtie şi 61 . în special cele necolectate şi depozitate corespunzător. După începerea discuţiei. Chemaţi un elev în faţa clasei pentru a măsura cu cântarul sacul menajer. Ce ar fi dacă toţi locuitorii ţării ar arunca câte o bucată de gunoi? Elevii vor măsura cantitatea de deşeuri produsă de clasă într-o singură zi şi vor socoti cam cât gunoi se produce în toată ţara. de producere a deşeurilor şi să înţeleagă că acestea trebuie reduse. Va colecta separat deşeurile reciclabile şi cele nereciclabile. unul dintre cei mai dăunători fiind deşeurile. metale. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 50 de minute Materiale necesare: Un cântar.Deşeurile: o problemă actuală. oraş sau judeţ. ceea ce este foarte mult. Vor discuta care dintre aceste deşeuri sunt reciclabile şi care nu sunt şi vor găsi metodele adecvate pentru reciclarea materialelor. New York. Profesorul va aduna deşeurile produse într-o zi de colectivul clasei. înmulţind cantitatea de deşeu produsă de o singură persoană (greutatea sacului menajer se împarte cu numărul elevilor din clasă) cu numărul elevilor din şcoală. Puneţi-le următoarele întrebări: Ştiţi că numai două construcţii făcute de om sunt atât de mari încât se pot vedea din spaţiu? Ce credeţi. Elevii să se gândească la cantitatea care poate fi produsă de colectivul şcolii. nu ne-am putea mişca pe străzi. 5. Arătaţi-le conţinutul sacului/sacilor. se vor gândi la locul de unde poate proveni şi la locul unde va ajunge.

10. a oraşului. Măsuraţi din nou conţinutul sacului fără materialele reciclabile . oamenii nu au început colectarea selectivă a deşeurilor şi recircularea acestora. Dacă nu sunt întreprinse asemenea acţiuni. puneţi-le în saci diferiţi. colectivul clasei să se gândească la modalităţile prin care ar putea convinge oamenii să o facă. 62 . primarului sau oficialităţilor politice în care descrieţi rezultatele investigării făcute de elevi şi faptul dacă aceştia sunt sau nu satisfăcuţi de cele obţinute. subliniaţi diferenţa de mărime). Dacă în oraşul/localitatea în care trăiţi. Sunt satisfăcuţi de rezultatele obţinute? Ce s-ar mai putea face? Scrieţi o scrisoare presei locale. Alegeţi una dintre căile propuse de clasă şi începeţi a doua zi prin a pune-o în aplicare. exemplele să nu coincidă cu cele aflate în faţa clasei. dând şi exemple. cu ce metode se lucrează. Discutaţi despre cele observate.daţi şi exemple din fiecare. a judeţului într-o singură zi şi într-un an (dacă diferenţa e nesemnificativă. încercaţi să aflaţi dacă în localităţile vecine se face asemenea acţiune şi dacă există. Ce greutate are? Prezentaţi acum diferenţa şi în cazul cantităţii de deşeuri produse de colectivul şcolii. Evaluare: Cereţi-le elevilor să adune informaţii despre eforturile comunităţii de compostare sau reciclare a deşeurilor. Cereţi-le elevilor să se gândească la posibilele metode de reducere a cantităţii de deşeuri. Căutaţi acum care sunt materialele reciclabile şi cele ne–reciclabile din sacul vostru şi în timp ce profesorul explică diferenţa dintre ele. Gândiţi-vă la metode prin care şcoala sau colectivul oraşului poate produce mai puţin gunoi. 9. (Fiţi siguri că ei ştiu că multe forme de deşeu sunt dăunătoare mediului). Oare ce se poate produce din materialele reciclabile ? Există vreun loc unde se efectuează reciclarea ? 8. conducătorilor comunităţii.

Vorbeste deschis despre reciclare! Obiective: Elevii vor plănui şi prezenta un discurs convingător. Procedura: Prima zi 1. orăşean sau judeţean. elevii pot folosi în sălile de clasă coşuri pentru a separa hârtia. de protejare a naturii şi menţinere a biodiversităţii. Planurile de recirculare ale şcolilor constă în general dint-un component operativ şi unul educativ. materialele plastice şi sticla. În şcoala generală şi în liceu. Cunoştinţele dobândite ajută la formarea gândirii ecologice a fiecărui elev. care funcţioneze la nivel şcolar. Elevii trebuie încurajaţi să formeze un club de protejare a mediului/recirculare a deşeurilor. contribuie la vizibilitatea programului. Scrieţi răspunsurile date pe tablă. care va ajuta la aderarea noilor membrii la proiect. Pentru promovarea programului poate fi creat un afişier cu informaţii despre program. îi îndeamnă să participe la programe de recirculare. cum ar fi: • Coordonatorii de proiect • Administraţia şcolii şi a oraşului • Custodial and unelte de bucătărie • Elevi • Reprezentanţii intreprinderii de salubritate • Comitetele de părinţi • Oameni din guvernământul local Dacă elevii adună selectiv deşeurile în cadrul şcolii se reduce mult timpul necesar angajaţilor intreprinderii de salubritate pentru colectarea deşeurilor. ce caracteristici cred că trebuie să aibă un discurs pentru a fi bun. Componentul operativ se adresează efortului de recirculare la nivel şcolar cu întrebarea “cum”. informaţii. Unul dintre profesorii interesaţi în domeniu trebuie desemnat să supravegheze şi să coordoneze activitatea. Menţionaţi câteva dintre lucrurile care trebuie luate în seamă pentru a ţine un bun discurs: Gândiţi-vă bine la afirmaţiile care vor fi rostite! Acestea trebuie să fie pozitive. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: Două lecţii de 50-55 de minute Materiale necesare: Instrumente de scris. metalele. să reutilizeze şi să recircule materiale. bine organizat despre stabilirea unui program de reciclare într-un loc ales de ei. pe ele pot fi afişate materiale informative. 63 . convingător şi pe înţelesul tuturor. reutilizarea şi reciclarea sunt subiecte discutate de multă vreme în toate şcolile lumii. Pentru a obţine succese trebuie să fie incluse în activitate toţi partenerii potenţiali. Programele inovative încurajează elevii să reducă cantitatea de deşeuri. De ce ţin oamenii discursuri? De ce este important pentru elevi să înveţe cum se ţine un discurs? 2. iar cel educativ li se adresează elevilor şi direcţiunii cu întrebarea “de ce”. Întrebaţi elevii dacă au auzit vreodată un discurs. În această lecţie elevii vor învăţa cum să scrie un discurs convingător pentru realizarea unui program de reciclare a deşeurilor. discursul schiţat Subiect: Reciclarea Introducere: Reducerea cantităţii de deşeuri. Containerele pentru colectare selectivă reprezintă una dintre cele mai eficace moduri de atragere a atenţiei. Gândiţi-vă la explicaţiile şi argumentele pe care se bazează ideea şi la modul în care le prezentaţi: începeţi cu cea mai puţin convingătoare pentru a termina cu cea mai convingătoare.

Dacă repet informaţii preluate din cărţi. 6. 2. Profesorul poate invita avocaţi. cu condiţia ca şi profesorul să verifice dacă subiectul e bine ales. Scrieţi un rezumat/o concluzie în care amintiţi din nou pe scurt cele mai importante idei. de asemeni poate introduce şi alte reguli. care să includă: o scurtă relatare a situaţiei sau a problemei. daţi-le exemple de discursuri şi menţionaţi că acestea trebuie să fie diferite de alte tipuri de prezentare. Elevii trebuie acum să-şi scrie propria cuvântare despre un program de recirculare pe plan şcolar/orăşenesc sau judeţean. Pot să organizeze întâlniri cu alte subiecte şi să evalueze efectivitatea prezentărilor. pentru a discuta cu elevii despre cum trebuie scrisă o prezentare şi ţinută o cuvântare pentru a fi convingătoare. Puteţi începe prin a pune o întrebare. în funcţie de numărul elevilor. Profesorul notează discursurile pe baza reacţiilor colegilor. Dacă discursul e gata. Fiecare elev îşi prezintă cuvântarea. Trebuie să vorbiţi liber. dar despre care profesorul crede că sunt folositoare. Trebuie să aleagă programul despre care doresc să vorbească şi să adune informaţii de la bibliotecă sau de pe internet despre subiectul prelucrat. 3. Elevii îşi vor prezenta discursurile în faţa clasei într-o expunere de 3-5 minute. Ca discursul să aibă continuitate scrieţi fraze scurte de legătură între diferitele idei. Dacă eventual elevii nu îşi termină de scris şi prezentat discursurile. Evaluare: Elevii pot să-şi ţină cuvântarea în faţa unei comunităţi: a consiliului local sau judeţean. A doua zi 1. 3. astfel auditoriul va rămâne cu ceva. Elevii pot să organizeze clubul lor de recirculare împreună cu alţi elevi ai şcolii sau alte colective din oraş. Subiectul este ales de elevi şi poate fi orice problemă legată de reciclare . Acest lucru trebuie făcut pentru ca fiecare elev să ia parte la activitate. Dacă elevii nu pun întrebări. 7. trebuie să menţioneze referinţele în bibliografie. încercaţi să-l spuneţi pentru a vedea cât timp durează şi pentru a exersa rostirea lui fără să vă uitaţi în pagină. discursurile care le atrag atenţia. 64 . Orice alte idei nemenţionate până acum. pe care restul clasei o ascultă cu atenţie şi pun întrebări.Scrieţi o mică introducere. ţinând contact vizual cu auditoriul. în care sunt rostite lucruri care îi interesează. Acest club poate funcţiona în afara sălii de clasă pentru ca elevii să nu rămână cu ideea că această activitate se leagă strâns de şcoală. dacă aceste cuvântări sunt convingătoare. Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine. Pentru a atrage atenţia începutul discursului trebuie bine gândit. 4. pot să le continue şi acasă. Profesorul decide timpul acordat expunerii. li se scad puncte din evaluare. 5. oamenii reţin cuvântările.

Regenerabile sau nu „Când vrem să obţinem ceva de la sine.” John Muir 65 .VII. ne dăm seama că depinde şi este în legătură cu alte lucruri din univers.

Sursă: Asociaţia Nord Americană pentru Educaţia Ecologică Dicţionar de cuvinte: Împachetarea Subiect: Împachetarea Introducere: Oare de ce cumpărăm mult mai uşor acelaşi produs dacă e împachetat frumos. instrumente de scris. reciclabile (sticle refolosibile ) şi ne-reciclabile. ce influenţă poate avea faptul că un produs e împachetat asupra vânzării acestuia? 3. pentru a atenţiona sau convinge cumpărătorul. Compania se plânge din cauză că se foloseşte prea mult material pentru împachetarea produsului. Elevii să facă categorii despre materialele pentru împachetare: pot fi de exemplu categorizate ca a fi “naturale” (banane. Vor încerca să găsească modalităţi cât mai puţin risipitoare de a împacheta produsele folosit zilnic şi îşi vor împărtăşi ideile cu colegii. românii pornesc la cumpărături cu sacoşele proprii. Discutaţi cu elevii despre ce se întâmplă cu aceste materiale după ce produsul cumpărat a fost folosit? Care materiale pentru împachetare sunt făcute din resurse regenerabile . mere. pentru protecţia sănătăţii. reciclabile ? La care dintre tipurile de împachetare aderaţi: risipitoare sau mai puţin risipitoare? De ce? 5. Americanilor le place ca obiectele cumpărate să fie împachetate în pungi de hârtie sau plastic. protejează consumatorul de contaminare şi produsul de falsificare. Excesul de materiale pentru împachetare şi faptul că multe dintre ele nu sânt recirculabile constituie o cauză a faptului că încet tot globul e plin de deşeuri. alune). În acelaşi timp faptul că produsele sunt împachetate are şi laturi pozitive: protejează produsul în timpul transportului. De multe ori suntem dispuşi să cumpărăm obiecte de care nici nu avem cu adevărat nevoie doar pentru că sunt împachetate arătos. Începeţi lecţia prin a discuta exemplele aduse. decât dacă se află numai pe raft? Împachetarea consitituie 10-15% (uneori 50%) din costul produsului şi materialele pentru împachetat reprezintă 1/3 din deşeurile pe care o familie le aruncă. mai atrăgător.Totul e împachetat Obiective: Elevii vor înţelege care este rostul împachetării şi vor putea face diferenţă între risipirea materialelor pentru împachetat şi recircularea acestora. pe care le folosesc de mai multe ori. materiale de împachetat. pentru prevenirea furării sau falsificării produsului. Împachetarea este necesară. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 de minute Materiale necesare: Diferite obiecte aduse de elevi sau profesor care pot fi împachetate. pentru a promova cumpărarea ei. Împachetarea este o importantă latură a marketingului şi diferă din cultură în cultură. Fiecare grupă să primească un produs diferit de al celorlalţi. lucrurile electronice. etc. Profesorul poate să aducă şi el exemple. Elevii au 66 . Din ce cauză se împachetează un produs? Răspunsurile pot fi: pentru protecţia produsului. Fiecare grupă reprezintă o companie care a creat produsul respectiv. 4. 2. revistele vechi. Cereţi-le elevilor să spună exemple despre tipuri de împachetări: cum se împachetează alimentele. Procedura: 1. esenţială sau risipitoare? Pe baza căror criterii decideţi la cumpărarea unui produs? Ce credeţi. . obiectele casnice. Împărţiţi clasa în grupe de câte 4-5 elevi. Împachetarea este deseori o latură a promovării unui product. hârtie. pentru a-l face să pară mai mare. pentru a putea fi mai uşor transportate acasă. Elevii vor înţelege cauza din care companiile îşi împachetează produsele şi modalităţile acestora.

. 7. După ce prezentările au fost făcute.sarcina de a găsi o metodă de reducere a risipirii materialului pentru împachetare. discutaţi încă o dată cu elevii ce au învăţat în această lecţie. 6. Puneţi-le întrebări de genul: Enumeraţi trei materiale reciclabile şi ne. Elevii să pună întrebări despre felul cum se împachetează produsele fabricate. responsabilă de împachetarea produselor fabricate. Pot să-şi trimită ideile. Ce criterii luaţi în considerare când decideţi că împachetarea e necesară sau risipitoare? Ce se întâmplă cu cele mai multe materiale de împachetat cumpărate? Ce credeţi despre acest lucru? Evaluare: Invitaţi o persoană dintr-o companie locală. 67 . Grupele să-şi prezinte ideile profesorului şi colegilor. desenele şi descrierile detaliate privitoare la împachetare companiei care fabrică produsul.reciclabile. să scrie măsuri creative pentru reducerea împachetării. Fiecare grupă trebuie să găsească soluţii şi să deseneze. care să vorbească elevilor despre diferitele modalităţi de împachetare.

ele constituind “plămânul verde” al pământului. Explicaţi-le că există nenumerate produse fabricate din lemn sau din derivatele acestuia. Procedura: 1. Elevii mai pot adăuga şi alte categorii: valorile estetice ale unei păduri. cerneală. Colectivul clasei sau micile grupe alcătuite din aceasta să întocmească o altă listă despre produsele fabricate din lemn.Dacă un arbore e doborât în pădure Objective: Elevii vor identifica produsele secundare utilizate în viaţa de toate zilele şi vor descrie câteva modalităţi prin care viaţa omului depinde de pădure. Rugaţi-i pe elevi să se gândească cum ar decurge o zi fără arbori şi copaci: prin ce ar diferi 68 . şerveţele. cafea. case din lemn. hârtie şi multe alte produse folosite zilnic. carton. 5. Alimente pe care le obţinem din păduri: migdale. oxigenează aerul). chitare. viaţa omului ar fi foarte diferită. mâncare pentru peşti. ţine piept vântului. etc. Produse obţinute din diferitele părţi ale copacilor: creioane. produce oxigen. 2. linguri de lemn. În această lecţie elevii vor învăţa despre rolul pădurilor în viaţa omului şi vor întocmi o listă a produselor făcute din lemn. lemne de foc. Beneficii aduse mediului: absoarbe poluarea de zgomot. dar care nu au o importanţă aşa mare. categorizându-le în obiecte des folosite şi cele mai puţin cunoscute. 3. cum ar fi: 1. bancnotele. etc. covoare. scorţişoare etc. gumă de mestecat etc. Întrebaţi elevii ce fel de beneficii mai avem de pe urma copacilor (ne ţin umbră. 2. Recreaţie: loc de plimbare şi popas. 3. Întocmiţi o listă cu produse fabricate din lemn. alune. reviste. hrană. medicamente. răcoreşte asfaltul. ziare. lămâi. cărţi. şampoane. modifică clima şi pădurea consituie zona de recreaţie a multora dintre noi. mobilă din lemn. Discutaţi cu elevii despre faptul că acestă cantitate este foarte mare pentru o singură persoană. case de lemn. cărţile provin din lemnul copacilor. Dacă elevii au lucrat pe grupe. produce umbră împotriva razelor solare. reprezintă spaţiu de recreare. De asemenea frunzele copacilor oxigenează aerul. medicamente. să le citească colegilor listele întocmite şi să le discute. nuci. a pădurii: de exemplu hârtia de scris. Scrieţi pe tablă: în general un cetăţean român foloseşte atât lemn şi produse din lemn cât ar echivala cu “un copac înalt de 30 m şi lat de jumătate de m”. mere. hârtie Sursă: National Geographic Xpedations Subiect: Pădurea Introducere: Pădurile acoperă aproape o treime din suprafaţa pământului şi ne furnizează lemn. 6. rădăcinile copacilor fixează solul etc. 4. producerea de canoe şi diferite tipuri de bărci. Fără păduri. pentru ca elevii să-şi dea seama de importanţa lemnului. 4. plicuri de ceai şi cafea. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 de minute Materiale necesare: Instrumente şi materiale de desen. reprezintă adăpost pentru păsări şi alte animale.

elevii să prezinte desenele sau să citească povestirile colegilor. 7. Întocmiţi o listă cu produsele şi modurile de utilizare a lemnului. invazie de insecte. elevii pot investiga procesele de manufacturiere ale acestor obiecte şi pot învăţa metode prin care sunt folosite diferitele părţi ale copacilor. După terminarea activităţii. 69 . ce programe sunt intreprinse în România pentru prevenirea primejdilor de acest fel şi pentru protecţia pădurilor. aflate de elevi. Evaluare: Elevii să facă investigări pentru a afla care sunt beneficiile directe ale pădurii şi prin utilizarea cărţilor din bibliotecă sau a internetului să afle şi despre moduri de folosire mai puţin cunoscute. Elevii trebuie să cunoască problemele pădurilor din apropierea lor. de exemplu: care sunt primejdiile care periclitează viaţa acestor păduri: pericol de foc. un eveniment sportiv sau recreaţional. Pot opta pentru a descrie o zi în şcoală. Elevii trebuie să aibă grijă ca pe desen sau în povestire să nu apară nici un obiect produs din lemn.rutina lor zilnică? Cum s-ar schimba mediul înconjurător? Vor desena sau scrie o scurtă poveste despre o zi fără copaci. Ca altă temă.

Din cauză că deşeurile nucleare nu pot fi depozitate în mod adecvat. Dacă omul continuă să folosească sursele de energie într-un ritm atât de ridicat. vânt. care nu sunt favorabile coastelor şi malurilor mării. Pentru ca resursele naturale să poată fi folosite şi în viitor. încălzire globală. etc. ele nu mai pot fi înlocuite. fiind una dintre ele. două pungi de plastic (una mică. ca de exemplu: soare. Materiale necesare: Două termometre.Conservarea energiei Obiective: Elevii vor înţelege că energia joacă un rol important în viaţa generaţiilor viitoare şi trebuie conservată. apă. e important să conservăm resursele care ne stau la dispoziţie sau să le folosim pe cele care pot fi reînnoite. Alte impacte posibile sunt: daune asupra sănătăţii omului. Ar fi putut să le facă fără electricitate? Scrieţi toate răspunsurile pe tablă. Explicaţi-le diferenţa dintre sursele de energie regenerabile şi cele neregenerabile . studii şi discuţii vor fi capabili de a conserva energia într-un fel mult mai adecvat. 4. Folosirea combustibilelor fosile duce la poluarea aerului: dioxidul de carbon e produs din arderea uleiului. E posibil ca această încălzire globală să provoace schimbarea vremii. combustibile fosile. energia electrică. nu vor fi construite în viitor centrale nucleare. resursele naturale şi pierderea acestora. pe care o folosim zilnic. Dioxidul de carbon aflat în atmosferă acţionează ca o “pătură” transparentă. Cereţi-le elevilor să încerce să definească termenul “energie” şi să enumere toate activităţile pe care le-au făcut cu plăcere în ultima săptămână. surse neregenerabile . 3. instrumente de scris. 2. materiale despre sursele de energie. a gazului în motoarele maşinilor. 70 . peste puţin timp aceste surse vor deseca. Explicaţi-le că există multe feluri de energii. Lecţiile nu sunt interdependente. nu trebuie ţinute una după cealaltă. care pot cauza extincţia unor specii de animale şi plante. contribuind la încălzirea globală a pământului şi la “efectul de seră”. Odată ce aceste fosile sunt folosite. vegetaţie. Prin experimente. căldura internă a pământului (surse regenerabile ) şi combustibile fosile (resurse ne-regenerabile). schimbări majore în creşterea vegetaţiei. Subiect: Energia Introducere: Conservarea energiei previne poluarea şi ajută la păstrarea resurselor şi pentru generaţiile viitoare. În această lecţie elevii vor înţelege ce efect au asupra mediului încălzirea globală. surse generabile . două sfori pentru a lega pungile. una mare). O altă sursă a curentului electric este energia nucleară. Procedura: Prima zi 1. Sursă: Agenţia pentru Protecţia Mediului Dicţionar de cuvinte: Energie. în centralele electrice. resursele regenerabile . Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: Două lecţii de 50-55 de minute. Descrieţi sursele de energie. ridicarea nivelului mărilor. pentru ca elevii să le poată vedea.

extincţii ale unor specii datorită schimbării creşterii vegetaţiei. de exemplu dioxidul de carbon) absorb şi emană căldura înapoi spre termometru (sau pământ). 9. Ca rezultat. 5. Cu cât mai multe gaze sunt emanate în atmosferă prin utilizarea combustibilelor fosile. Umflaţi şi a doua pungă cu aer. Folosind enciclopedii şi cărţi de ştiinţă împrumutate de la bibliotecă. iar altul să observe ce s-a întâmplat cu pungile şi în interiorul lor. hidroenergie. 2. Elevii să se gândească la efectele negative ale încălzirii globale. 7. ulei. Fiecare pereche să îşi prezinte lista colegilor din clasă. nucleară. 4. energie geotermală. formând un înveliş cald. fiecare grupă va reprezenta o sursă de energie: energie eoliană. Cum afectează aceasta viaţa de toate zilele? Este un fenomen îngrijorător? 8. Scrieţi toate răspunsurile pe tablă. Grupele să discute în comun despre informaţiile găsite şi să găsească cea mai bună sursă de energie pe care o poate folosi comunitatea. Împărţiţi clasa pe grupe. Discutaţi despre obiceiuri neamintite. cu atât mai multă căldură va fi absorbită şi reflectată. care este costul ei relativ faţă de alte surse. 8. care distrug recolta. iar această radiaţie este absorbită şi reţinută. Imaginaţi-vă că în comunitatea în care trăiţi toată electricitatea provine de la o singură sursă şi din cauza creşterii populaţiei. 3. 9. solară. în demonstraţia noastră. unul dintre elevi să vă ajute. lăsând al doilea termometru lângă ea. Puneţi termometrul în punga de plastic mai mică şi umflaţi punga cu aer. Elevii să se împerecheze şi fiecare pereche să se gândească la 10 obiceiuri care pot fi schimbate pentru a reduce contribuirea lor la încălzirea globală. deoarece rezultatul va putea fi văzut abia după 30 de minute. ca apoi să fie reflectată de suprafaţa pământului. avantajele şi dezavantajele folosirii ei. 6. de exemplu: secete în interiorul continentelor. aceasta cauzînd încălzirea termometrului (a pământului). elevii să citească despre sursele de energie pe care le reprezintă. nodaţi-o şi puneţi-o la soare. gaz. 7. ridicarea nivelului mării cauzată de topirea gheţarilor polari. Explicaţi elevilor că ambele straturi au lăsat ca energia solară să intre. Acest fenomen este încălzirea globală. când razele solare pătrund în pungă (în atmosfera pământului). Elevii trebuie să afle cum poate fi înlocuită această sursă de energie. Acest exerciţiu trebuie făcut la începutul orei. Citiţi termometrul după 30 de minute. 71 . înnodând partea ei superioară. Discutaţi cu elevii despre fenomenul de încălzire globală. ceea ce cauzează “efectul de seră”. Apoi introduceţi punga mică în cea mare. Similar. Se va discuta ce se întâmplă după experimentul executat cu pungile de plastic. creşte şi necesitatea producerii mai multei energii electrice. temperatura creşte deasupra pământului. punga dinăuntru (sau gazele atmosferice.5. 6. Această activitate va necesita timp. A doua zi 1. cărbune. climat extrem (uricane şi inundaţii). respectiv informaţii de pe Internet.

Elevii trebuie să creeze un “Chestionar energetic al aparaturilor de casă”. Făcând o mică cercetare (citind cărţi de la bibliotecă. Există diferenţă între temperatura indicată la începutul şi între cea indicată la sfârşitul experimentului? Puneţi şi alte întrebări legate de încălzirea globală şi cereţile explicaţii elevilor în legătură cu ridicarea temperaturii în pungi.dar care pot fi schimbate. Citiţi termometrele din pungile de plastic: unul dintre elevi să scrie valorile pe tablă. Între timp au trecut cele 30 de minute. Chestionarul poate fi distribuit membrilor de familie. Evaluare: Cereţi-le elevilor să numească toate instalaţiile şi aparaturile de acasă despre care cred că consumă energie. Scopul acestuia este ca oamenii să îşi dea seama cât de multă energie consumă aparaturile de acest fel. clasei şi poate fi chiar tipărit în presa locală. 10. 72 . uitându-se pe internet sau în cutiile instalaţiilor). elevii trebuie să afle care instalaţie consumă cea mai multă energie. prietenilor.

idei diferite „Alungaţi natura şi ea se va întoarce în galop” P.N. Detouches 73 . Specii diferite.VIII. regiuni diferite.

Încălzirea globală are de asemenea un efect negativ asupra regiunilor polare. mulţi oameni nu le cunosc caracteristicile şi de aceea aceste regiuni sunt de multe ori ignorate când e vorba de probleme de mediu şi de protecţia ariilor naturale. Elevii pot lucra individual sau în perechi. dacă nu reuşesc. Cereţi-le elevilor să se gândească la posibilele beneficii aduse oamenilor dacă aceştia ar fi mai devotaţi protejării regiunilor polare. ajutaţi-i să găsească răspunsurile la bibliotecă: Ce este gaura de ozon şi ce efect are? Cum afectează regiunile polare şi ce implicaţii poate avea asupra restului lumii încălzirea globală? Ce tipuri de poluări afectează regiunile polare şi de ce sunt aceste regiuni mult mai sensibile decât alte părţi ale globului? 4. Procedura: 1. Scrierea unui asemenea avertisment poate constitui şi o temă pentru acasă. 6. 3. Elevii să încerce să răspundă la următoarele întrebări. Să scrie avertismente în reviste de interes public cu scopul de a convinge oamenii să susţină problema protecţiei acestor regiuni. elevii putând obţine informaţii despre regiunea polară şi de pe internet. Vor scrie un avertisment într-o revistă pentru a încuraja oamenii să susţină problema protejării naturii în regiunea polară. efect care va avea urmări ce se vor simţi pe întreg globul. pentru ca toţi elevii să le poată citi. 2. Explicaţi-le elevilor că din cauza că aceste regiuni polare sunt foarte rar locuite. deşi nu ar trebui să fie. Lăsaţi elevii să decidă care dintre aceste probleme afectează şi regiunile polare. Să se gândească la probleme de mediu locale sau care afectează alte zone ale globului. Cereţi-le elevilor să arate pe hartă unde se situează Arcticul şi Antarcticul şi care e deosebirea dintre ele. dacă e disponibilă Sursă: National Geographic Xpedations Subiect: regiunea polară Introducere: În discuţii despre mediu regiunea polară e adesea ignorată. Avertismentele vor fi apoi prezentate în cadrul clasei. 74 . depinde de dorinţa profesorului. apoi scrieţi răspunsurile pe tablă.Problemele mediului în regiunea polară Obiective: Elevii vor întocmi o listă despre problemele de mediu pe care le cunosc şi se vor gândi care dintre acestea pot afecta regiunea polară. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 50-55 de minute Materiale necesare: Instrumente pentru desen şi harta lumii. Aceste avertismente să includă şi informaţii despre Arctic şi Antarctic. Mediul regiunii polare e foarte sensibil la impactul antropic. 5. în special la poluare şi la subţierea stratului ozonic. Elevii vor învăţa despre efectul poluării asupra regiunilor polare şi vor crea anunţuri în reviste pentru a educa şi a convinge publicul că trebuie să ne îndreptăm atenţia asupra Arcticului şi Antarcticului.

de către fiecare elev. colectivului şcolii sau largului public pentru a le atrage atenţia asupra problemelor de mediu ce afectează regiunile polare. Evaluare: Elevii crează “Pagini cu probleme de mediu” pe care le înmână membrilor organizaţiilor de protecţie a mediului. Trebuie să fie descrise cauzele. 7. politicienilor. profesorul le adună pentru a întocmi o revistă. Aceste “pagini” pot fi distribuite oamenilor şi cu ocazia organizării zilelor de mediu. Fiecare elev poate fi responsabilul unei teme. pentru ca şi alţi elevi să se familiarizeze cu problemele cu care se confruntă regiunile polare. Elevii pot să-şi adune informaţiile de la bibliotecă sau de pe internet. Avertismentele pot fi afişate în şcoală. accesibilă şi altor elevi. efectele şi predicţiile problemelor de mediu care afectează Antarcticul şi Arcticul. Atunci când scrierile sunt terminate. 75 .

foarfeci. Începeţi lecţia cu următoarele întrebări: Pământul este un loc sigur pentru toate plantele şi animalele? Din ce cauză? Ce reprezintă pentru o specie să fie “periclitată”? Ce ştiţi despre acest fenomen? Ştiţi să daţi exemple de plante şi animale periclitate sau extinse? 2. Materiale necesare: Instrumente pentru desen. lucrând pe grupe vor realiza un poster intitulat “Salvaţi animalul nostru”. copii xerox despre “Profilul speciilor periclitate”.5 bilioane în 2025. a atmosferei. lipici. prezente şi de viitor care periclitează supravieţuirea speciilor. Multora dintre aceste schimbări mediul nu e în stare să le facă faţă. a componenţei atmosferei. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: Trei lecţii de 50-55 de minute. de care în mod direct sau indirect depinde supravieţuirea fiinţei umane. extinse Subiect: Specii periclitate Introducere: Pământul e locuit de diferite vieţuitoare: plante. Creşterea explozivă a populaţiei umane în ultimele două secole a dus la dezechilibrarea acestor sisteme ecologice şi la periclitarea speciilor de plante şi animale. Elevii vor învăţa în această lecţie despre cauzele umane şi naturale. emiterea poluanţilor chimici în atmosferă. legate prin relaţii interdependente şi care alcătuiesc un sistem complex ce schimbă mereu înfăţişarea planetei. a oceanelor. În timp ce statisticile devin din ce în ce mai ameninţătoare se pare că omul nu face tot posibilul pentru a opri aceste procese distrugătoare. iar speciile de plante şi animale vor dispărea într-un ritm de 1000 de ori mai rapid decât în ultimele 65 milioane de ani. agricultura intensivă) pe întreg suprafaţa Pământului şi schimbarea înfăţişării peisajului. a oceanelor. oameni şi alte organisme. animale. Procedura: Prima zi 1. lista poate fi scrisă pe tablă Sursă: Science Net Links Dicţionar de cuvinte: Specii periclitate. Puneţi-le următoarele întrebări: De ce credeţi că speciile sunt periclitate? Ce credeţi despre această problemă globală? Ce se întâmplă cînd un animal o specie de animal sau plantă dispare? 76 . coli mari de hârtie. pe cale de dispariţie. cartoane poster. Creşterea populaţiei umane atrage după sine răspândirea activităţilor umane devastatoare (defrişarea pădurilor. Federaţia Naţională a Lumii Sălbatice (The National Wildlife Federation NWF) a prevăzut că populaţia umană cu un număr de 5.2 bilioane în 1990 va ajunge la 8.De ce sunt speciile periclitate? Obiective: A ajuta elevii să înţeleagă de ce omul este cel care prin activitatea sa periclitează viaţa multor specii şi dăunează mediului înconjurător. Pierderea habitatelor este responsabilă pentru 75% dintre extincţii. Elevii îşi vor da seama că lecţia se referă la plantele şi animalele periclitate. dacă acestea nu vă stau la dispoziţie.

prin realizarea unei “mini grădini botanice sau zoologice”. Cerinţa este ca elevii să creeze un proiect special intitulat “Salvaţi animalul nostru” şi postere cu speciile de plante şi animale ameninţate pentru a atrage atenţia comunităţii asupra acestor probleme globale. blana unui animal periclitat (curele din piele de şarpe. învăţarea a noi cunoştinţe despre aceste palnte şi animale şi împărtăşirea cunoştinţelor altor persoane. De ce e nevoie de protecţia acestor specii? (Răspunsuri posibile: salvând speciile. a rezervaţiilor naturale. informaţii care trebuie trecute şi pe poster. Atenţia elevilor trebuie îndreptată spre problema speciilor periclitate. acesta trebuie bine gândit. elevii să citească întrebările de pe “Profilul speciilor periclitate” pentru a vedea care sunt informaţiile de care vor avea nevoie pentru completarea acestuia. Profilul trebuie copiat. trebuie trecute pe el cele mai interesante. pierdem obiecte ale frumuseţii. încât sunt ameninţate de extincţie). deoarece aceste animale şi plante reprezintă parte integrantă a ecosistemelor.) Ca fiinţe umane ce credeţi despre această problemă globală? (Acceptaţi toate tipurile de răspunsuri. profesorul va trece întrebările pe tablă. dacă acest lucru nu e posibil. Speciile pe cale de dispariţie sunt speciile atât de rare. Vor completa de asemeni “Profilul speciilor periclitate” de la fig. elevii trebuie să-şi aleagă un animal periclitat. fără ca acestea să fie ameninţate de dispariţie în prezent. statistici şi date ştiinţifice despre specia aleasă. prin evitarea cumpărării obiectelor fabricate din pielea. 77 . încurajând elevii să îşi susţină ideile şi sentimentele cu exemple. despre care să facă un poster colorat. date şi statistici despre statutul acestuia. Este important ca aceste informaţii să atragă şi să îndrepte atenţia publicului asupra problemelor serioase şi ameninţătoare cu care se confruntă specia şi asupra posibilelor metode prin care pot fi salvate aceste animale. Pentru aceasta e nevoie ca elevii să se orienteze din cărţi şi de pe internet pentru a obţine informaţii despre specia aleasă. Aceste specii au valoare practică şi estetică: dacă le pierdem. problemele cu care se confruntă. ca indivizi. recomandări şi metode de orientare a atenţiei comunităţii asupra speciei pe cale de dispariţie. salvăm ecosistemele. fiecare echipă va primi o copie. pantofi produşi din piele de aligator). şcoli şi alte locuri publice pentru a atrage atenţia comunităţii asupra pericolelor care duc la posibila extincţie a speciei.10. Înainte de crearea posterului e nevoie ca elevii să se familiarizeze cu specia pe care au ales-o. Înainte de crearea posterului. pe care îl vor prezenta clasei împreună cu posterul făcut. 3. fascinaţiei. Regulile sunt următoarele: Lucrâd în echipe de trei. să cunoască cauzele. efectele negative ale activităţii omului asupra ei şi potenţialele soluţii care pot preveni extincţia ei. interesant şi informativ. Profilul trebuie să includă informaţii despre animal.) Cum puteţi voi. iar elevii le vor scrie în caiete. convingătoare şi folositoare informaţii.. fi de folos în schimbarea situaţiei? (Răspunsuri posibile: susţinerea grădinilor zoologice şi botanice. cu idei şi sprijin financiar voluntar. menţinând ecosisteme naturale asigurăm “sănătate” biosferei. Deoarece rolul cel mai important al posterelor este atragerea atenţiei. care poate fi expus în parcuri.Ce credeţi există metode prin care se poate rezolva această situaţie? Care sunt acelea? Care este deosebirea dintre o specie pe cale de dispariţie şi una periclitată? (Speciile periclitate sunt acelea ale căror număr este foarte mic şi scade în continuu. 4.

Pentru realizarea posterului, elevii vor avea nevoie de carton poster, instrumente de scris şi desen şi alte materiale. Posterul trebuie să includă următoarle informaţii: numele comun şi ştiinţific al speciei, o descriere scurtă a habitatului în care trăieşte, a cauzelor care au dus la faptul că specia a devenit periclitată şi un desen, imagine sau foto a speciei. Membrii echipei trebuie să decidă cine ce responsabilităţi are: adunarea informaţiilor despre specie, aspectul de atragere a atenţiei publicului, crearea-design-ul posterului. E recomandat ca membrii echipei să aleagă împreună specia cu care vor lucra şi să încerce să muncească împreună, împărtăşindu-şi ideile, deoarece diferitele aspecte sunt dependente una de alta. Posterele vor fi prezentate clasei, iar profesorul le va nota pe baza următoarelor criterii: creativitate, design, mesaj, conţinut şi impresie, următoarele două fiind cele mai importante criterii. 5. După ce toate regulile şi întrebările au fost discutate, împărţiţi clasa pe echipe şi distribuiţi-le cartoanele poster şi “Profilul speciilor periclitate”. Echipele trebuie să-şi aleagă specia cu care vor lucra, iar profesorul să controleze ca aceeaşi specie să nu figureze de două ori.

A doua zi Echipele vor continua să adune informaţii şi să realizeze posterul, lucrând cît mai eficace în timpul orei. Profesorul trebuie să răspundă la toate întrebările care i se adresează şi să controleze toate posterele. Dacă activitatea nu se termină în timpul orei, elevii o pot continua ca temă pentru acasă.

A treia zi Fiecare echipă va prezenta în faţa clasei “Profilul speciilor periclitate”şi va fi pregătită să răspundă la întrebările puse. Echipele îşi vor prezenta posterele, astfel încât fiecare membru să vorbească cel puţin o dată pe parcursul prezentării. O listă scurtă a animalelor rare: sursa este: www.animalinfo.org/rarest.htm, care include informaţii, imagini şi numele speciilor listate. Pentru a afla informaţii detaliate, scrieţi adresa web pe tablă. Yangtze River Dolphin – Delfin chinezesc de râu, delfin de Yangtze - Lipotes vexillifer Seychelles Sheath-tail Bat – Liliac din Seychelles - Coleura seychellensis Javen Rhino – rinocer de Java - Rhinocerus sondaicus Assam Rabbit – iepure de Assam - Caprolagus hispidus Northern Hairy-nosed Wombat – wombat australian - Lasiorhinus krefftii Dwarf Water Buffalo –specie rară de bou din China ce trăieşte lângă ape - Bubalus mindorensis Dwarf Blue Sheep – specie de oi din china- Pseudois schaeferi Yellow-tailed Woolly Monkey - Oreonax flavicauda, maimuţa cu coada galbenă din Peru Cambodian Forest Ox - Bos sauveli – specie de bou din nord-estul Cambogiei Riverine Rabbit – specie de iepure din Sud Africa, une din cele mai ameninţate specii de mamifere Sud Africa - Bunolagus monticularis Submatran Rhino – rinocer de Sumatra - Dicerorhinus sumatrensis Iberian Lynx – Linx iberian - Lynx pardinus North American Right Whale – Eubalena glacialis specie de balene din Atlanticul de Nord 78

Black-faced Lion Tamarin – Tamarin cu capul negru - Leontopithecus caissara – specie de maimuţe din America de sud Ethiopian Wolf – Canis simensis – lup etiopian Giant Panda - Marele Panda Bactrian Camel - Camelus bactrianus – specie de camila din Mongolia şi China Golden-rumped Lion Tamarin - Leontopithecus chrysopygus – Tamarin auriu, specie de maimuţe din America de sud Indus River Dolphin - Platanista gangetica minor – specie ce trăieşte în râul Idus

Evaluare:
Colectivul trebuie să decidă unde vor fi afişate posterele: de exemplu pot fi expuse în şcoli pentru a atrage atenţia altor elevi asupra acestor probleme de mediu. Pot fi trimise unei organizaţii de protecţie a animalelor sălbatice pentru a putea fi folosite în campaniile de publicitate ale acestora. Posterele pot apărea şi în presa locală. Elevii pot face o cercetare detaliată despre specia în cauză, cercetare despre rezultatele căreia vor vorbi în viitor colegilor şi pot întocmi un raportaj ştiinţific.

79

Fig.10. Profilul speciilor periclitate Nume:

Instrucţiuni: Completaţi spaţiile goale cu informaţii, idei şi sugestii despre specia aleasă. Numele speciei: Descrierea habitatului: Numele ştiinţific:

Lucruri interesante despre specia în cauză:

Estimările populaţiei, rata de supravieţuire a acesteia:

Motive din cauza cărora specia este periclitată:

Motive pentru care e important să salvăm speciile periclitate:

Posibilele soluţii pentru supravieţuirea speciilor:

Potenţialele daune ale mediului dacă speciile dispar:

80

Cu toate că aceasta a demonstrat că liliecii îşi folosesc mai mult auzul decât vederea pentru navigare. astfel încât să rămână un mare spaţiu liber în mijloc Alegeţi o persoană care va juca rolul liliacului şi legaţi-i ochii cu un bandaj pentru a nu vedea nimic Ceilalţi elevi vor fi insectele Alegeţi un conducător. nimeni nu a înţeles acest lucru. Scrieţi pe tablă cuvântul “ecolocaţie” şi întrebaţi elevii dacă cunosc înţelesul acestuia şi dacă ştiu ce fel de animale folosesc ecolocaţia. Şi-a dat seama că aceste animale se hrănesc cu insecte. 2. iar sunetele ecou (vibraţii ale aerului) care sunt reflectate de piedică ating timpanul liliacului. puneţi catedra la o parte. Cuvântul cheie pe care trebuie să-l rostească este “liliecii”. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 de minute Materiale necesare: Legarea la ochi se poate face cu bandaje pregătite din resturi de materiale sau hârtie Sursă: The Bat Conservation Trust: Lilieci în Scoţia Dictionar de cuvinte: ultrasunet şi ecolocaţie Subiect: Ecolocaţie şi lilieci Introducere: Cu două sute de ani în urmă italianul Spallanzani a descoperit că liliecii pot zbura chiar şi în întuneric fără a se lovi de firele întinse strâns unul lângă altul în camera în care făcea experienţa. detectarea submarinelor. deoarece întreaga lecţie se referă la aceştia. iar insecta imită 81 . care are aceeaşi structură ca şi la alte specii. Întrebaţi elevii ce cred despre faptul cum folosesc oamenii ecolocaţia. În 1938. Donald Griffin a auzit pentru prima oară ultrasunetele scoase de lilieci cu ajutorul unui aparat de detectat ultrasunete ale insectelor. pe care le prind tot în întuneric. un student la Harvard University. dar în special de lilieci. Liliecii produc sunete în laringele lor. cînd savanţii ţi-au dat seama că liliecii folosesc ultrasunete. În această lecţie elevii vor învăţa despre ecolocaţie şi despre faptul cum este aceasta folosită de către lilieci pentru navigare şi pentru căutarea hranei. 4. spre exemplu: semnalele radar şi radio. transformându-se în vibraţii în oasele din urechea internă. Vor fi încurajaţi să exploreze diferite căi pentru a demonstra fenomenul ecolocaţiei. ca de exemplu ricoşarea mingii de la perete Procedura: 1. Explicaţi ce reprezintă ecolocaţia pentru lilieci în termeni cât mai accesibili elevilor. Liliecii eliberează un sunet care se loveşte de piedica care îi stă în cale. dar e mult mai mare. (animalele nu scoteau nici un sunet) până în 1920. de unde informaţia e trimisă creierului. Conducătorul (liliacul) arată alternativ spre insecte. Elevii vor juca un mic joc pentru a observa cum funcţionează ecolocaţia Faceţi loc în clasă. 3. Suedezul Charles Jurine a citit raportul italianului şi a mai făcut câteva experienţe: a astupat urechile liliecilor cu ceară şi aceştia nu au mai fost capabili de a-şi găsi drumul.Ecolocaţia Obiective: elevii se vor familiariza cu noţiunea ecolocaţiei şi vor învăţa cum este aceasta folosită de oameni şi animale.

ce anume ar fi diferit? Cum li s-ar schimba obiceiurile? Evaluare: Luaţi legătura cu cea mai apropiată asociaţie de protecţie a liliecilor. dar ar putea folosi ecolocaţia. elevii se întorc în clasă unde sunt întrebaţi ce gândesc despre ecolocaţie. Împărţiţi clasa în perechi. ar putea organiza excursii pe teren. cei doi elevi îşi schimbă rolul Jocul se joacă până când elevii îşi dau seama ce înseamnă ecolocaţia Jocul se poate juca şi în aer liber. În funcţie de cum doreşte. Şi-au dat seama când au fost foarte aproape de perete sau de obiecte? 7. conducătorul jocului poate alege de mai multe ori aceeaşi insectă sau altele. 6. După terminarea jocului.sunetul “clic” emis de liliac. dacă vremea e frumoasă 4. După ce au ajuns în dreptul profesorului. jocul se poate relua. Răspunsul la această ultimă întrebare va fi găsită pe parcursul unui alt scurt joc. celălalt va fi gardianul care va avea grijă ca cel legat la ochi să nu se plimbe printre obiecte. Elevii vor trebui să se deplaseze lent în direcţia în care se află profesorul. Liliacul încearcă să prindă insecta şi să-şi modifice poziţia Ideea este ca insectele să nu fie capturate Nu vă grăbiţi! Dacă liliacul reuşeşte să prindă insecta. Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România. tel: 0722 689 369.ro. Reprezentanţii acestora i-ar putea ajuta pe elevi să înţeleagă viaţa liliecilor. Prin aceasta elevii vor înţelege mai bine fenomenul ecolocaţiei..datec. elevii legaţi la ochi trebuie să asculte cu atenţie de unde vine sunetul. Invitaţi reprezentanţii asociaţiei să ţină o lecţie despre viaţa şi protecţia liliecilor. Unul dintre elevi va fi legat la ochi. de câte ori şi liliacul a făcut-o. http://www. de atâtea ori. Între timp profesorul se poate deplasa în orice direcţie Înainte de a face o mişcare. e-mail: batprotection@datec. elevii schimbându-şi rolurile. unde li s-ar demonstra elevilor cum funcţionează detectoarele de lilieci. Şi acest joc se poate juca în aer liber. După terminarea jocului elevii vor ocupa loc în bănci şi li se vor pune următoarele întrebări: Oare ce simt liliecii atunci când încearcă să captureze insectele? Le este uşor? Ce a deranjat insectele sau liliecii? Oamenii pot să folosească ecolocaţia? 5. Dacă oamenii ar trăi într-o lume unde n-ar vedea nimic. tel/fax: 0261-711 395. Profesorul va fi cel care va aplauda şi va sta unde doreşte aplaudând din când în când.ro/batprotection 82 .

au reprezentat modele pentru meşteşugari. Puţinii scriitori şi poeţi care au scris despre lilieci (fig. altora le este frică de ei îi consideră urâţi. . . iar dorinţa le-a fost îndeplinită: le-au crescut dinţi şi păr. În această lecţie. care au dorit să se transforme. artă şi design. elevii vor cunoaşte diferitele interpretări şi prezentări ai liliecilor în literatură. la Beni Hasen. Procedura: 1. dobândirea unor cunoştinţe despre viaţa acestor animale şi posibilitatea exprimării sentimentelor şi ideilor elevilor print-o lucrare de artă.O veche legendă orientală spune că liliecii au fost mai demult păsări. în limba chineză “fu” este numele liliacului. care înseamnă şi fericire. întrebările să fie scrise pe tablă sau rostite cu voce tare: Credeţi că liliecii vi se agaţă în păr? Da sau nu? De cele mai multe ori liliecii se odihnesc în turnuri de clopote? Da sau nu? Ce credeţi. a ideilor controversate şi a opiniilor eronate a oamenilor despre lilieci. înfricoşători.n. . După discuţie.Stema oraşului Valencia din Spania are în vârf o pictură despre un liliac.Legendă şi adevăr despre lilieci Obiective: Prezentarea diferitelor puncte de vedere. . Oamenii au fost întotdeauna fascinaţi de lilieci: au fost întruchipaţi de secole întregi în opere de artă. cauză din care le era ruşine de alte păsări şi au început să zboare doar noaptea. Iată câteva exemple din diferitele culturi: .11) prezintă în poeziile şi proza lor sentimentele controversate a oamenilor faţă de lilieci. Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 de minute Materiale necesare: Instrumente de scris şi hârtie Sursă: The Bat Conservation Trust: Lilieci în Scoţia Subiect: Legende despre lilieci Introducere: Oamenii au sentimente foarte variate şi puternice faţă de lilieci: unii îi admiră şi respectă.e. elevii vor crea o lucrare de artă despre imaginea şi sentimentele lor faţă de acest animal neânţeles. Există multe atitudini şi legende diferite despre lilieci chiar şi în rândul elevilor.Tribul Maya din America Centrală au divinizat un dumnezeu liliac despre care credeau că este stăpânul cavernelor şi a întunericului. liliecii sunt orbi? Da sau nu? Cauzează daune în locurile unde se odihnesc?Da sau nu? 83 .În China liliecii reprezintă simbolul norocului. Puneţi următoarele întrebări elevilor. şi este o pictură pe piatră de mormânt în Egipt.Liliecii sunt adesea reprezentaţi cu un chip prietenos în caricaturi şi desene animate.Cea mai veche pictură despre lilieci datează din 1800 î. .

opere literare. Care este vârsta la care oamenii cred cel mai mult în legendele şi superstiţiile despre lilieci? Care contingent are cele mai multe cunoştinţe despre aceste animale? Invitaţi într-o seară elevii să meargă împreună cu un membru al unei asociaţii de protecţie a liliecilor pe teren. iar răspunsurile pot fi comparate în sala de clasă. Evaluare: Elevii pot să-şi întrebe şi familia despre sentimentele lor faţă de lilieci. dacă avem cunoştinţe adevărate despre lilieci.0 cm lăţime.ro. Poemele sunt citate în limba engleză.2. sau să introducă poemele în materialul predat de către ea.datec. 5. Elevii trebuie să creeze şi ei o lucrare de artă despre lilieci: aceasta poate fi un poem. Intrarea trebuie să aibă cel puţin 1. 7. important e ca aceste lucrări să exprime cum sunt învinse superstiţiile şi prejudecăţile. Puneţi următoarele întrebări: Ce credeţi ce sentimente a avut artistul faţă de lilieci? Sunt greşeli în ceea ce a scris despre ei? Una dintre cele mai reprezentative poeme este cea scrisă de John Swan. embleme şi steme. Discutaţi cu elevii despre legendele ştiute de ei şi despre atitudinea lor faţă de lilieci. Citiţi una dintre poeme sau poezii. când s-a ştiut foarte puţin despre viaţa liliecilor. Cuibul trebuie aşezat astfel încât intrarea ei să fie încălzită cât mai mult posibilde razele soarelui. Scopul acestei discuţii este ca elevii să gândească “cu mintea poetului”. Din cauza fricii cauzată de necunoscut. Locul de aterizare trebuie să aibă suprafaţa dură. Construiţi un “cuib” pentru lilieci cu ajutorul unui reprezentant al organizaţiei pentru lilieci: pentru aceasta veţi avea nevoie de lemn de 2. Aceste legende se bazează pe adevăruri sau sunt doar prejudecăţi? Cum pot fi aceste superstiţii dezminţite? 3. Pot fi citite şi lucrurile interesante din introducerea lecţiei. Adevărul e că aceste animale nu sunt oarbe. pentru ca liliecii să se poată agăţa. pentru ca liliecii să nu fie deranjaţi de oameni. Există multe lucrări de artă despre lilieci: picturi. Discutaţi pe tema poeziei (a poemului). tel/fax: 0261-711 395.5-2. nu se agaţă în părul oamenilor. Profesorul poate să stabilească şi alte criterii despre lucrarea ce urmează să fie făcută. o scenă mică. Fiecare elev va lucra individual. dar puteţi ruga colega de limba engleză să vă ajute la traducerea poemelor. din păcate multe dintre legendele şi superstiţiile despre lilieci mai trăiesc şi astăzi. etc. http://www. alegând una de la fig. oamenii au aceste sentimente faţă de lilieci. e-mail: batprotection@datec. deoarece au citit lucruri de acest fel. 6.ro/batprotection 84 . Discutaţi cu elevii cum poate fi schimbată atitudinea negativă a oamenilor faţă de lilieci? 4. pentru a putea observa cum sunt detectate aceste animale cu ajutorul detectorului de ultrasunete. Aşezaţi mai multe cuiburi la înălţimi mari. Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România. Profesorul poate pune şi alte întrebări despre care crede că sunt relevante. aceasta a fost scrisă însă cu mult timp în urmă. Deşi multe lucruri nu sunt adevărate. nu ţes pânze şi cele mai multe se hrănesc cu insecte. Citiţi mai multe poeme şi puneţi aceleaşi întrebări. tel: 0722 689 369.5 cm grosime.11. netratată cu chimicale.

Yet has wings. Lawrence. Bat by D. and bear My blessing to your kind in air. And pity make the depths to move.Poemele despre lilieci Myself. 85 . poisonous and old: I have maligned thee!. as bees and flies do. It has no feathers. A fact of which men spend their lives Attempting to convince their wives.. bore it in. 'The Bat' by Ogden Nash ('A bat) is no bird but a winged mouse. twinkle little bat! How I wonder what you're at! Up above the world you fly Like a teatry in the sky. and whose Aspect to the female Muse Is a demon's. sooty waterproof. for she creeps with her wings. On the carpet. take it up. Grasp it gently. Seized it softly. Finer than a lady's thingsAnd O a little one that clings! Warm.H. It zigzags through the evening air And never lands on ladies hair. it's not a rat. Even fear must yeild to love. painfully It limped about. I must stoop. dark as sin In the lamplight. Strange revelation! Warm as milk.for the Cat Lately caught a little bat. And this creature thus mungrell-like. It's quite inaudible when it sings. smooth as silk! O what a piteous face appears. Wicked. and could not fly. And carry it. Lewis Carroll in Alice in Wonderland Lightless.. It's not a mouse. cannot look very lovely. clammy. unholy. is without feathers and flyeth with a kinde of skin. Though sick with horror. though not fair. 'The Bat' by Ruth Pitter Other bat poetry is: Bats by Randall Jarrell. What great fine thin translucent ears! What chestnut down and crapy wings. made of stuff Like tattered.' John Swan in 1635 Twinkle. and place it where It could resume the twilight air.and Midsummer Night's Dream and the witches spell in Macbeth are two expamples from Shakespeare. cold. eldritch thing. Whose murky and erractic wing Swoops so sickenly. clean. Clean as a flower. expecting that the Bats wings hath a farre thicker and stronger skin. And burdend with a mother's care: Go hunt the hurtful fly. I rather like the bat. and lovely. Looking dirty.

Subînţelesuri Obiective: elevii să folosească forme poetice pentru definirea ideilor legate de resursele naturale Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 50 de minute Materiale necesare:creioane colorate. a poeziei ce simt faţă de natură. Procedura: 1. dar să aibă legătură cu natura. Întotdeauna oamenii au fost fascinaţi de frumuseţea naturii. 4. coli de desen Sursă: Educaţia Ecologică în Şcoli: Crează un program care funcţionează! Dicţionar de cuvinte: diamante Subiect: Arta Mediului Introducere: Natura a fost şi este în continuare una dintre subiectele favorite ale poeziei şi a literaturii. Poeziile scrise de elevi vor fi citate în plen pentru a fi auzite şi de către colegi. Elevii pot alege metafore sau alte expresii literare. Dacă elevii nu înţeleg cum trebuie să arate unastfel de poem. De exemplu: “naştere” şi ”moarte” sunt cuvintele ce reprezintă cele două extremităţi. acuarele. Faceţi o listă cu lucrările amintite de elevi. Explicaţi-le că vor crea o poezie inspirată de natură pe baza cuvintelor alese de către ei. În această lecţie elevii vor exprima cu ajutorul cuvintelor. Cuvintele alese de elevi trebuie să fie selectate din următoarele structuri gramaticale. Privind natura ne dăm seama că. 2. Acest simţ al unităţii şi al dependenţei ne dă putere. pensule. Cereţi elevilor să scrie un poem în formă de diamant care să aibă legătură cu natura şi să demonstreze că cuvintele sunt legate prin sensurile înţelesului dintr-un capăt la altul al poemului: un cuvânt să fie la început şi prin cinci rânduri ajungem la sensul opus al (antonimul) cuvântului iniţial. amintiţi-le câteva. ca şi fiinţe umane suntem parte integrantă a ei. Dacă eventual elevii nu pot menţiona nici o lucrare. Scrieţile pe tablă: Substantiv adjectiv adjectiv verb verb verb substantiv substantiv substantiv verb verb verb adjectiv adjectiv Substantiv 5. 3. De exemplu: naştere verde strălucitor strălucire creştere înflorire căldură mişcare soare hrană ofilire încetinire pălire maro bătrân moarte 86 . cum o privesc. Întrebaţi elevii dacă ştiu să numească orice lucrare literară sau de artă inspirată de natură. de culorile unui apus de soare sau de haosul unei furtuni pe mare şi au fost inspiraţi de a descrie minunile pa care le-au văzut sau pe care le-au simţit în jurul lor. daţi-le un model.

9. Elevii au la dispoziţie 20 de minute pentru a se gândi şi a scrie poemul (timpul acordat poate fi şi mai îndelungat). Trebuie să deseneze o imagine care i-a inspirat în scrierea poemului sau să povestească ce imagine le apare în minte la citirea poemului. 8. Perechile de cuvinte cu înţeles opus (antonimele) trebuie să includă: exploatare .folosire incorectă. un voluntar poate să-şi citească poemul. Poemele scrise de câştigători poate fi publicat în presa locală. în timp ce restul clasei îl ascultă cu atenţie. nu trebuie forţaţi. Evaluare: Dacă elevii agrează ideea scrierii unui astfel de poem inspirat de natură. elevii pot să-şi citească poemele în plen pentru ca şi alţii să se poată bucura de ele. întregul colectiv al şcolii poate fi implicat într-o astfel de activitate. recoltare – plantare. folosire . După ce au terminat şi dacă timpul permite cereţi-le să deseneze despre ce e vorba în poemul lor. 87 . Când au terminat. dar fiţi atenţi ca elevii să folosească într-adevăr antonime. La evenimentele organizate în cadrul şcolii pe teme ecologice.6. Afişaţi desenele cu poeme în sala de clasă pentru ca elevii să fie inspiraţi cât mai des de natură. 7.ocrotire. Dacă elevii nu se angjează să-şi prezinte lucrarea.

Privire generală asupra mediului „Educaţia este ceea ce va supravieţui când cele învăţate vor fi deja uitate” B.IX. F. Skinner 88 .

Nivel: 4-8 Lungimea activităţii: 55 de minute Materiale necesare: Tablă şi cretă Sursă: Universitatea din Nord Texas Subiect: Să învăţăm despre mediu Procedura: 1. Când reprezentantul ştie răspunsul. ridică mâna. anunţaţi scorul şi câştigătorul jocului. unul dintre elevi va fi arbitrul jocului şi el îl va ajuta pe profesor să urmărească care dintre elevi şi-a ridicat primul mâna. poate primi puncte în plus. Fiecare grup îşi alege un reprezentant. profesorul scrie pe tablă categoriile şi punctajul. primeşte puncte. Dacă este timp pentru a doua rundă. Iată cum trebuie să arate tabla: Apă 100 200 300 400 Aer 100 200 300 400 Plante 100 200 300 400 89 Animale 100 200 300 400 Poluare 100 200 300 400 . poate pune următoarea întrebare. cu un punctaj între 200 şi 1000. pierde puncte. Există o limită de timp de 10 secunde dacă o echipă a ridicat mâna şi până să dea răspunsul Câteva întrebări au mai multe răspunsuri. iar profesorul ascultă răspunsul dat de grupa care a ridicat prima mâna. 4. Dacă echipa spune răspunsul corect. Împărţiţi clasa în trei grupe. deşi nu e din grupa celor care au ridicat primii mâna. După fiecare rundă. 2. cea de 500 e cea mai grea. Explicaţi regulile jocului: Clasa va juca un joc despre diferitele categorii de mediu În fiecare rundă sunt cinci categorii cu câte cinci întrebări care au valori între 100 şi 500. Întrebarea de 100 este cea mai uşoară. Echipa care a răspuns corect. Aceste puncte îi fac pe elevi să răspundă numai în cazul în care sunt solicitaţi. care va răspunde la întrebări. pentru ca arbitrului să îi fie mai uşor să recunoască participanţii. 3. Oricine răspunde. 5. Întreaga clasă va juca un joc. i se iau puncte. Fiecare echipă să îşi aleagă un nume. există şi alte categorii de întrebări mai grele. dacă elevul care răspunde e convingător şi dă mai multe variante de răspunsuri.Primejdiile (riscurile) mediului Obiective: Elevii îşi vor exprima cunoştinţele despre mediu sub forma unui joc . După ce regulile au fost explicate. dacă răspunsul e greşit.

el va nota punctele câştigate şi pierdute de câte o echipă. Este mai uşor dacă profesorul are toate întrebările şi răspunsurile trecute pe o coală de hârtie. tot el poate da sau lua puncte. Trebuie să aibă o tablă cu punctajul. numele echipelor şi categoriile şi acestea sunt scrise pe tablă. 10.500 500 500 500 500 6. 8. pe care întreaga clasă o poate urmări. Pe paginile următoare veţi găsi câteva întrebări pentru profesori. La cererea profesorului. pe care o ţine în mână. Profesorul citeşte prima întrebare din cele întocmite. Delectaţi-vă împreună cu elevii! 90 . După ce au fost stabilite regulile. Întrebările sunt doar exemple. poate să înceapă jocul. 9. ele pot fi uşoare sa grele pentru elevi. 7. Elevul “arbitru” e responsabil de urmărirea punctajului echipelor.

. cosiţi seara târziu. răspunsurile vor varia. .Care sunt câteva cauze ale poluării ridicate ale ozonului? Arderea. dacă elevii vor să joace jocul din nou.Numiţi şase surse de poluare şi amintiţi de unde provin ele. plumb-topitoare. Dioxid de sulf-arderea cărbunelui şi a uleiului. .Enumeraţi cel puţin trei cauze ale poluării aerului? Maşinile. .Care parte a corpului uman este cel mai mult afectat de ozon şi de ce? Plâmânii. dioxid de sulf.Răspunsurile pot varia în funcţie de timp.Aerul e alcătuit din mai multe gaze. . în special dim motoare. . Nu.Enumeraţi trei factori din care e compus ozonul? Dioxid de nitrogen. . puteţi găsi întrebări generale în almanahuri şi alte materiale de referinţă.Ce este o particulă? Este un lucru microscopic în aer. Acest joc îi ajută pe elevi să revizuiască cele învăţate sub forma unui test.Care este particula de bază a ariei DFW? Ozonul. Care sunt acestea? Nitrogen. Răspunsurile pot varia. focul. dioxid de nitrogen-arderea benzinei şi a motorinei în maşini. de ce circulă cu ele? Din motive de comoditate. cantitate ridicată de ozon în ziua precedentă. particule-fum şi praf. oxigen. etc. La compunerea întrebărilor. vulcanii. ozon-combinaţia razelor solare şi a chemicalelor. . Aer . fabricile.Pe care îl putem controla? Dioxid de nitrogen.Care sunt factorii care determină schimbarea nivelului de ozon pe parcursul unei zile? Temperatura ridicată.În care perioadă a zilei ar trebui să circule maşinile cu gaz pentru a nu polua aerul? Dupămasa târziu sau seara. căldură şi viteza redusă a vântului. Explicaţi răspunsul. E rolul profesorului. monoxid de carbon-arderi fără aer suficient. .vapori de apă şi alte gaze în cantităţi mici. . .Câteva întrebări şi răspunsuri pentru profesor: Iată câteva exemple de întrebări. . circulaţi pe jos sau cu bicicleta.Dacă oamenii sunt conştienţi că automobilele cauzează poluarea ozonului. 91 . ca atunci când se răspunde la o întrebare. .Ce este poluarea aerului? Lucruri din aer care nu aparţin acolo.Care sunt cei şase poluanţi ai aerului care ar trebui sau care sunt deja regulaţi de legea românească? Particule.Numiţi o cale prin care puteţi face ceva împotriva poluării aerului. . un exemplu sunt vulcanii şi focurile. soarele. să decidă dacă răspunsul e corect sau nu.Toate tipurile de poluare sunt cauzate de om? Daţi exemple. Nu circulaţi cu maşina. . .Numiţi trei acţiuni pe care le puteţi face pentru a împiedica distrugerea ozonului într-o “zi de acţiune”. Arderea pădurilor. dioxid de nitrogen.Smog-ul e mai mare vara sau iarna? Vara. etc.Ce este inversiunea de temperatură? O condiţie meteorologică prin care poluanţii sunt reţinuţi sub un strat de aer cald. . grilling. . .Care este folosul plantării copacilor? Copacii produc oxigenul necesar animalelor pentru a respira. .monoxid de carbon şi plumb. viteza scăzută a vântului. dioxid de carbon. e recomandabil să creaţi diferite categorii de întrebări. . centrale nucleare.Ce efect are poluarea aerului asupra vieţii animalelor? Răspunsurile pot varia. ozon. solid sau gaz? Ozonul este un gaz. care pot fi folosite de profesor. . poate fi purtat de curenţii atmosferici mii de kilometri. .Unde poate ajunge poluarea aerului? Este purtat de vânt şi când ajunge la o înălţime potrivită. .Credeţi că ar fi mai bine să mergeţi cu autobuz-ul la şcoală sau să vă ducă părinţii cu maşina.Numiţi câteva forme ale poluării naturale a aerului.Ozonul este lichid.

. apa de pe întreg pământul este aici în jurul nostru. instalaţi o toaletă economică şi altele.Putem produce apă nouă? Nu.Cele mai multe ţări au legi pentru împiedicarea poluării? Da.Dacă aerul este poluat. .Care poluant produce ploile acide? Dioxidul de sulf.Enumeraţi trei lucruri pe care le puteţi face pentru a conserva apa. Agricultura. .Avem cantităţi nelimitate de apă curată? Nu.Ce este un bazin de acumulare? Un bazin de drenaj. nu cosiţi.Care este cel mai important poluant în smog? Ozonul. .Care dintre exemplele de mai jos duc la risipirea apei? A) închiderea robinetului în timp ce vă spălaţi pe dinţi B) spălarea câinelui pe pajişte C) lăsarea apei să curgă 10 minute până când se încălzeşte .Cum puteţi face un plan de conservare a apei la voi acasă? Răspunsurile vor varia. care scad pH-ul şi provoacă aciditate. . prudenţă în cazul în care suferiţi de astmă. .. crescând în plămâni şi provocînd o leziune care vă împiedică plămânii să se umfle. . de unde sunt purtaţi în sursele de apă.Care este ziua în care nivelul ozonului depăşeşte limitele normale? Ziua de acţiune-alert a ozonului.Numiţi trei acţiuni pe care le faceţi în această zi. . .Ce se întâmplă cu apa deja curăţată după ce iese din staţia de epurare? Apa curăţată e introdusă 92 .Care poluant produce ceaţa galben-maronie? Dioxidul de nitrogen.De ce trebuie să conservăm apa? Pentru că nu putem reînnoi sursele de apă. Răspunsurile vor fi diferite.Care dintre următoarele exemple sunt pentru conservarea apei? A) spălarea maşinii în râu fără să aveţi o găleată B) clătirea toaletei cu multă apă C) a face un duş de cinci minute . (Ozone Action Day alert) . . . căderea unor substanţe poluante pe suprafaţa pământului. industria.Ce este xeriscaping? . . bărcile.Cum poate o particulă să vă rănească corpul? Devenind largă. nu lăsaţi apa să curgă în timp ce vă spălaţi pe dinţi.Care sunt cele două surse de apă? Apa de la suprafaţă şi cea subterană.Ce este poluarea apei? Lucruri în apă care nu aparţin acolo. Plimbare. aceasta se poate vedea ori simţi? Nu.Cu milioane de ani în urmă care au fost cele două surse de poluare? Vulcanii şi furtunile de praf. . Faceţi un duş în loc de o baie. mersul cu bicicleta. .În ce procent suprafaţa pământului e acoperită de apă? 70%. . . . nu circulaţi cu maşina cu gaz. . (interstiţială). . . care poate fi un pârâu. .Ce cauzează cea mai mare poluare? Împrăştierea substanţelor poluante pe suprafaţa pământului. .Numiţi un lucru pe care îl puteţi face pentru prevenirea poluării.Enumeraţi trei cauze ale poluării? Poluarea canalelor de scurgere.Care sunt cei mai importanţi (trei) consumatori de apă? Enumeraţi-le în ordine crescătoare. un estuar sau ocean. un lac. . oamenii.Monoxidul de carbon are culoare? Nu. Apa .Ce înţelegem prin conservarea apei? Folosirea cât mai eficientă a apei. .Ce efect are poluarea apei asupra vieţii animalelor? Răspunsurile vor varia. .peisaje dominate de vegetaţie rezistentă la uscăciune.Ce este ploaia acidă? Este apa de ploaie combinată cu poluanţi ai aerului ca dioxid de sulf şi oxid de nitrogen. Calitatea apei .Monoxidul de carbon are miros? Nu. unde are loc conservarea apei şi mai puţină risipă (la tăierea ierbii).Ce face o staţie de epurare a apei? Curăţă apa pentru ca aceasta să poată fi folosită în continuare în gospodării. .

aruncarea uleiului folosit pe suprafaţa pământului sau în canalul de scurgere. îngrăşămintele aduse de apa ploii şi ajunse în reţeaua freatică de pe păşuni. . care va ajunge direct în apă. . vremea.Când facem un test al calităţii apei. . .De ce vrem să ştim pH-ul apei? Pentru că aceasta ne dă informaţii despre substanţele din apă şi despre faptul dacă apa a potabilă sau nu.Numiţi un produs făcut în România din hârtie refolosibilă . . .De ce trebuie reciclate ? Pentru a păstra resursele naturale.De ce au nevoie organismele pentru a supravieţui în apă? De oxigen şi structuri de care se pot agăţa şi sub care se pot ascunde . . perioada anului (anotimpurile). de unde ajunge în locuinţe. .Dacă o substanţă e aruncată în canal.Cum afectează mişcarea apei nivelul de oxigen dizolvat? Cauzează creşterea nivelului de oxigen dizolvat.Care sunt cele două tipuri de dezinfectanţi folosite de aceste staţii? Amoniacul şi clorul.Ce reprezintă O.Ce este un nivel de referinţă? Un nivel al apei care ne indică calitatea bună a apei.(reference site) .Ce este pH-ul? Este măsura care ne arată că o substanţă e acidă sau bazică. .Ce anume conduce electricitatea în apă? Sarea din ionii apei. O poluare nemonitorizată.De ce se numără insectele într-un pârâu? Pentru ca să obţinem informaţii despre condiţiile de viaţă ale apei. de ce e important să luăm două monstre de apă? Pentru a asigura exactitatea testului şi pentru a nu face greşeli.Ce le spuneţi vecinilor.Ce relaţie este între temperatură şi oxigenul dizolvat? Cu cât temperatura e mai scăzută. . sticle de plastic. Deşeurile . Spălarea pensulei în grădină. câmpii şi alte terenuri agricole. toată substanţa e spălată şi purtată pe stradă şi în canale.De ce este nevoie să existe o instalaţie de aerisire într-un acvariu? Ajută ca apa să dizolve mai mult oxigen pentru a face mediul mult mai favorabil peştilor. doarece vieţuitoarele au nevoie de oxigen. De exemplu: cineva toarnă ulei într-un canal de scurgere. . cu atât e mai mult oxigen dizolvat în apă. încărcarea peste limită a rezervorului de benzină al maşinii.Numiţi trei lucruri care pot fi reciclate în loc să fie aruncate. o sursă necunoscută de poluare. . . . barajele. . unde va ajunge?Direct în cea mai apropiată sursă de apă.Dacă nivelul de oxigen dintr-un pârâu este scăzut. Ziarul. . . vântul. . 93 .Uleiul de motor poate fi aruncat în canalul de scurgere? Nu. ce trebuie să facă pentru a recicla diferite obiecte? Răspunsurile vor diferi. .Cum se cheamă apa curăţită şi gata pentru folosinţă? Apă recirculată. produse de plastic:sticle pentru lapte. . căni de aluminiu.în lacuri sau râuri. vor fi vieţuitoare în acest pârâu? Vor fi numai foarte puţine. .? Oxigen dizolvat.D. Hârtie. .Ce foloseşte staţia de epurare pentru a curăţi apa? Microorganisme care “dizolvă” poluanţii.Ce este o sursă de poluare nonpoint? Daţi exemple. Temperatura.Care este rolul matriţelor în care se imprimă mesaje ecologice despre prevenirea poluării? Îţi reaminteşte că aruncarea chemicalelor şi a deşeurilor ridică mult nivelul poluanţilor nonpoint.Daţi două exemple de surse de poluare nonpoint. pahare. .Cum pot polua îngrăşămintele apa? Dacă plouă imediat după ce şi-a fertilizat cineva pământul. . ziare.Cum pot fi refolosiţi pomii de crăciun? Pot fi folosiţi pentru ameliorarea terenului cultivabil.Ce este un disc Secchi? Este un instrument de măsurare a clarităţii apei.Enumeraţi patru factori care pot influenţa schimbarea calităţii apei dacă aceasta e testată. .De ce doriţi să refolositi un pom de crăciun? Răspunsurile pot fi diferite. . etc. a produce mai puţine deşeuri şi a salva mai mult spaţiu. de unde ajunge în pânza de apă.

dacă nu e controlată şi condusă în mod corespunzător este o posibilă sursă de poluare. rumeguş. Necesită tipuri de sol specifice. frunze.Cum pot fi recirculate alimentele? Prin compostarea lor. mai puţină muncă. Nitrogen: resturi de ierburi şi buruieni. deci a deşeurilor? Răspunsurile vor fi diferite. .Ce este viermicultura? Compostarea cu ajutorul viermilor. poate fi o sursă alternativă de energie.Ce este compostul? Compostul conţine resturi de buruieni. resturi de plante. . coji de fructe.Cum poate afecta poluarea cu gunoaie animalele ? Răspunsurile pot fi diferite. colembole. . . etc. carne. . sucuri. care nu pot fi aruncate în compost. viermi.Numiţi o sursă de nitrogen.Companiile de salubritate să impună o taxă pentru ridicarea obiectelor din plastic? Răspunsurile pot fi diferite.Care este cel mai important lucru de făcut pentru protejarea mediului în zilele noastre? 94 . zarzavaturi. ce ai face pentru a reduce cantitatea de materiale pentru împachetat. în special resturi de alimente.. . .De ce e important să reciclăm hârtia? Pentru a salva arborii. -Dacă munca ta ar fi împachetarea produselor unei fabrici.Cum pot fi folosite hainele uzate? Pot fi date persoanelor mai sărace. . poate fi utilizată ca arie recreaţională.Gunoiul de câine sau pisică poate fi folosit în compost? De ce? Nu. reţine rezidurile. . Diferite întrebări .Numiţi trei produse.Care sunt trei avantaje ale compostării cu ajutorul viermilor? Mai mult spaţiu obţinut. .Ce fel de materiale se reciclează în şcoala voastră şi în ce locuri? Hârtie. . vândute magazinelor second-hand etc. coji de nucă.Ce credeţi.Numiţi trei avantaje ale gropilor de gunoaie sanitare. bălegar de cal/bovine. în care se pot arunca materiale ce se descompun. scoarţe de copac.Care este cea mai primejdioasă sursă de poluare? De ce? Răspunsurile pot fi diferite. bălegar de cal/bovine. pentru că pot conţine microbi provocători de boli. cosirea ierbii şi a pajiştii.. . . . care poluează reţeaua de apă.Ce putem face cu materialul compostat? Poate fi folosit în grădină ca îngrăşământ. soare şi ploaie. Apă: zeama fructelor. Orice fruct.Numiţi trei dezavantaje ale gropilor de gunoi. este accesibilă comunităţii. Ulei. . Buruieni de grădină şi resturi de plante. . Costă mai puţin.Unde ajung deşeurile după ce “părăsesc” casa voastră? În mediu.De ce trebuie să compostăm deşeurile? Pentru a nu intra în landfill. Compost . .Credeţi că aruncarea. produse. .Cum se poate construi un depozit pentru compost? Acest depozit trebuie să fie un loc îngrădit în interiorul grădinii. alimente care pot fi aruncate la compost. protejează apa subterană. . De asemenea ajută ca compostarea să fie mai uşoară şi compostul să fie de calitate. cum poate recicla şcoala voastră cât mai multe deşeuri? Răspunsurile vor varia. ierburi. Micro/macroorganisme: melci. este un mod mai rapid de a composta hârtia şi crează un sol mai bogat. materiale pentru depozitare. . seminţe de cereale.coji de fructe şi bumbac. .De ce solul plasat la suprafaţa gropii de gunoi este impermeabil? Protejează straturile de sol aflate dedesubtul ei de strecurarea substanţelor şi a apei şi gaze. ploaie şi din robinet. se umple uşor. diplopode.Care sunt cele patru materiale necesare pentru compost şi unde pot fi ele găsite? Carbon: frunze. depunerea gunoaielor ar trebui taxată? De ce sau de ce nu? Răspunsurile pot fi diferite. . cutii de carton. . fructe şi zarzavaturi şi alte gunoaie de pe urma descompunerii cărora rezultă un bun îngrăşământ.Numiţi trei lucruri.Explicaţi ce este un depozit pentru compost? Acest depozit protejează compostul de vânt..ciuperci. ramuri. resturi animale.Ce folos are mediul de pe urma compostării? Compostarea înlocuieşte îngrăşămintele chimice. .

Prin care metodă câştigăm mai multă energie: prin spălarea hainelor în apă caldă sau rece? În apă caldă.Care e cel mai important mod de prevenire a poluării? Răspunsurile pot fi diferite. etc. oprirea aparatelor electrice. .Ce este un habitat? Un loc de viaţă.Când este Ziua pământului? În 22 aprilie. Resursele naturale vor ţine mai mult. apa.Care este sinonima conservării? Salvarea. . plimbarea cu bicicleta sau pe jos. .Care este antonima conservării? Risipirea. 95 . . . .Care este rolul îngrăşămintelor? Ajută la creşterea mai bună a plantelor şi curăţă solul de animalele dăunătoare.Numiţi trei metode de conservare a energiei.De ce nu putem vedea atâtea păsări ca în trecut? Pentru că le-am distrus habitatele. .Cum practică şcoala voastră conservarea? Depinde de şcoală. . . . pot fi reduse daunele provocate mediului.Care sunt cele mai importante patru elemente ale unui habitat? Hrana.Răspunsurile pot fi diferite. . E important să protejăm mediul fără a dăuna afacerilor care crează locuri de muncă comunităţii.Resursele naturale sunt limitate sau nelimitate? Limitate. adăpostul şi spaţiul. . .Enumeraţi patru avantaje ale conservării.Explicaţi partea economică a ecologiei.Enumeraţi trei metode de colectare a deşeurilor din şcoala voastră. Diferite răspunsuri. . Utilizarea unei cantităţi mai mici de apă caldă. pot fi împiedicate secetele.Ce lege ai adopta care să protejeze mediul? . . pot fi salvaţi bani. pornirea termostatelor vara şi oprirea lor iarna.

noi vedem numai ceea ce suntem noi”’ -Anais Nin 96 . Sugestii pentru profesori “Noi nu le vedem lucrurile cum sunt ele în sine.X.

dar înainte de toate trebuie să le reamintiţi câteva lucruri. 3. Încercaţi să deschideţi un mugure. Notaţi şi speciile de păsări pe care le vedeţi la hrănitoare şi condiţiile meteorologice. Sursă: Parcul Naţional 1. Lăsaţi locul pe unde umblaţi în starea în care aţi găsit-o sau într-o stare mult mai bună! Nu părăsiţi potecile şi duceţi deşeurile produse cu voi. Cum veţi proceda? Ce concluzii puteţi trage de pe urma experimentului? Dacă ar fi să încercaţi din nou experimentul. acumularea de hrană. Pe timpul iernii o urmă găsită în zăpadă ne poate dezvălui multe lucruri despre obiceiurile animalelor. iar cineva din jurul tău să identifice un obiect din natura înconjurătoare. Lăsaţi totul unde l-aţi găsit. vei închide ochii şi vei descrie obiectul altei persoane. La atingerea repetată a degetului tău mare. Acest lucru poate deveni primejdios atât animalului. camuflajul. ungerea cu grăsime a penelor. păianjeni sau buburuze. Ce se întâmplă? 5. pe care nu îl vei uita curând. Pe timpul iernii. inclusiv a pietrelor. arborii cu frunze căzătoare îşi protejează în muguri frunzele care urmează să se dezvolte. cât şi omului. Cu ochii închişi te vor conduce foarte aproape de acest obiect. ce aţi schimba? 4. îngroşarea blănii. Dacă îţi ating degetul mare. Notaţi zilnic şi temperatura. când vremea este mai caldă. Dacă hrănim animalele. fluturi. pentru a cauza plăcere şi altora: nu rupeţi florile. nuci şi stafide. astfel încât obiectul să fie la o distanţă minimă de faţa ta. când îşi încearcă ciocul. parcurile naţionale au reguli de protejare a naturii. nu adunaţi insectele. etc. Aşezaţi la diferite distanţe hrănitoare artificiale de păsări. executaţi experienţa şi primăvara. Activităţi în natură pe timpul iernii: Încercaţi să faceţi următoarele activităţi iarna: 1. Închide ochii. Studiul preferinţei de hrană a păsărilor. în aer liber. În zile călduroase de iarnă. Există vreo relaţie între temperatură şi cantitatea de hrană consumată de păsări? Încercaţi să folosiţi seminţe de floarea soarelui. o buturugă sau aţi întors o frunză. priviţi insectele mici care sar pe suprafaţa zăpezii (diptere). Urmăriţi urmele animalelor în zăpadă. Migraţia nord-sud şi verticală. 6. rocilor. 2. Priviţi Natura. “Un animal hrănit este un animal mort”. făcând o mică tăietură pe ea şi puneţi-o lângă fereastră în apă caldă timp de o săptămână. În România toate vertebratele sunt protejate de lege. ascunzişul în scorburile copacilor sunt metode de adaptare ale animalelor. făcând o “fotografie” despre acesta. îi facem să se familiarizeze cu prezenţa noastră şi îşi pierd astfel frica de oameni. Observaţi mugurii arbuştilor şi a copacilor iarna. Coniferele nu au muguri până primăvara. întoarceţi-o înapoi la plecare. Vei avea astfel în minte o imagine vie a obiectului văzut. Mergeţi în vânătoarea unui gândac care hibernează! – Căutaţi sub o buturugă sau o scoarţă de copac coconi. a animalelor de apă. acumularea de grăsime. ţineţi cât mai multe ore în aer liber! Cum să ne comportăm în parc?: E recomandat să scoateţi elevii în natură. Dacă aţi răsturnat o piatră. Mergeţi afară şi găsiţi evidenţe despre diferitele căi prin care animalele înfruntă (supravieţuiesc) iarna. Căutaţi ouă de insecte în scorburi de copaci sau pe ramuri subţiri. Putem vedea urma unui şoarece mic care a alergat pe suprafaţa zăpezii în căutarea seminţelor împrăştiate de vântul puternic şi apoi s-a 97 . acestea caută hrană printre fulgii de zăpadă. hibernarea. Cu aceste insecte se hrănesc păsările mici. Măsuraţi ce cantitate de seminţe puneţi în fiecare dintre ele la începutul zilei şi cât a mai rămas la sfârşitul zilei. Ce alţi factori mai afectează numărul de păsări care vizitează hrănitoarea? Pentru a compara rezultatele. 4. Dacă e posibil. ceea ce pentru un animal sălbatic nu este de folos. a scoarţei copacilor.Câteva sugestii care pot fi de folos pe întreg anul Iată câteva sugestii despre activităţile pe care le puteţi face cu elevii înafara sălii de clasă pentru a studia natura şi diferitele aspecte de mediu. 2. deschizi ochii şi te uiţi la obiect. 3. Lăsaţi animalele să îşi procure singure hrana.

Fiecare elev să primească o lupă cu ajutorul căreia să privească cu atenţie insectele aflate dedesubtul frunzelor şi a buturugilor. Măsuraţi zăpada. încercând să aflaţi o explicaţie a schimbării grosimii gheţii. lângă un lac în pădure şi comparaţi diferitele sunete auzite. Căutaţi şi alte urme. Comparaţi sunetele naturale cu cele artificiale. elevii doresc să fie cât mai mult în aer liber. Pot fi adeseori găsite gauri de şoareci şi alte rozătoare. Alegeţi un loc acoperit de frunze sau iarbă şi aşezaţi-vă. Vor fi uimiţi de varietatea de culori ale naturii. Căutaţi mirosuri deja cunoscute. Măsuraţi şi comparaţi temperaturile: aerului şi a zăpezii la suprafaţa zăpezii. respectiv 100 cm sub zăpadă. Nasuri umede. După cercetare acoperiţi din nou gaura. 1. Căutaţi un loc într-o pădure. apoi daţi-le drumul. 10. Într-un loc sigur. seminţe şi altele. Măsurătorile să fie făcute în aceeaşi perioadă a zilei. 2. unul dintre membrii să fie legat la ochi şi condus în apropierea unui copac. Determinaţi câtă zăpadă a căzut într-o anumită dată. Determinaţi grosimea gheţii şi cât de repede se schimbă aceasta. să îi găsească ramurile. la o adâncime de 25. încercaţi să măsuraţi un volum cunoscut de zăpadă pentru a vedea câtă apă este în acea cantitate de zăpadă. Procuraţi dintr-un magazin 20 de bucăţi de material de diferite culori. ca de exemplu urme de săpături şi de rozătoare. ca apoi să poată recunoaşte copacul. Încercaţi acelaşi lucru şi în alte habitate. pe câmp. va încerca să găsească copacul. spre exemplu într-un doc faceţi o gaură în gheaţă. Puteţi vedea vârful copacului? Ce alte lucruri mai pot fi văzute? Să presupunem că elevii sunt rădăcinile arborelui în sol. unde puteţi fi singuri şi ascultaţi zgomotele cu atenţie. Ce se întâmplă? Care e cea mai ridicată temperatură pe care aţi măsurat-o înăuntrul fortăreţei. sau cea a solului amestecat cu frunze. Porniţi la vânătoare de insecte. 7. Încercaţi şi alte mirosuri: cea a scoarţei de copac. Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute. După aceasta. 3. 6. Urmele ne povestesc despre un iepure care a ieşit din protecţia adăpostului său şi a fost înşfăcat de o bufniţă. Comparaţi volumul apei cu cea a zăpezii. cu faţa îndreptată spre vârful acestuia şi să se uite printre crengi. Încercaţi să lăsaţi urme de acest fel. apoi mirosiţi o frunză pe care aţi frecat-o între degete sau un ac de pin. Închideţi ochii şi număraţi pe degete diferitele sunete pe care le auziţi. Iată câteva dintre activităţile pe care le puteţi face. prinzându-le în mână cu grijă. 7. Daţi-le elevilor bucăţi mici de scobitoare sau paie. 98 . notaţi şi temperatura din acea zi. Umeziţi-vă interiorul nasului. care şi-a lăsat urmele pe suprafaţa zăpezii. Să atingem natura. Cum ţine zăpada căldură animalelor? Pot hiberna ele sub stratul de zăpadă? Cum? Încercaţi să săpaţi sub stratul de zăpadă pentru a găsi urme de animale sub zăpadă. mişcarea sau alte obiceiuri ale lor. Tăiaţi-le în pătrate uniforme şi daţi-le elevilor când sunteţi cu ei în natură. ca şi la iepuri sau cerbi. fără să-l fi văzut anterior. Formaţi perechi. Ce alte simţuri vă mai pot fi de folos în localizarea unui copac? Schimbaţi rolurile. cu ajutorul simţului tactil.întors fugind în gaura sa. spre exemplu mirosiţi o floare. Puteţi să le daţi şi nume în funcţie de culoarea. în jurul căreia se poate crea o povestire. Rolul lor este să facă o mică plimbare în natură şi să numească 6 lucruri interesante întâlnite în calea lor lungă de un metru. Descoperiţi culoarea în natură. În primele 10 minute cât staţi înăuntru. Cum se vor simţi? Ce animale vor vedea mişcându-se în jurul copacului? 4. Măsuraţi temperatura aerului înăuntrul acesteia şi afară. Faceţi o cetate de zăpadă. sub scoarţa copacilor sau înăuntrul florilor (asiguraţi-vă că vor întoarce pietrele şi buturugile la locul lor). Ascultaţi lumea care vă înconjoară. Elevii să se uite la culorile primite şi să încerce să găsească identicul acestora în natură. Aceasta vă ajută ca simţul vostru să devină mai sensibil. Trebuie să atingă scoarţa copacului. măsuraţi temperatura de mai multe ori. Încurajaţi-i să-şi folosească imaginaţia. Foloseşte-ţi imaginaţia. 8. a cetăţii? Activităţi de vară: Spre sfârşitul anului şcolar. După ce îşi scoate legătura. cea a muşchilor. începând cu prima gheaţă şi măsuraţi grosimea stratului de gheaţă în fiecare săptămână. Elevii să se culce sub un copac. Priviţi cu atenţie insectele. 9. Urmele adânci indică un animal greu. 5. Să ne imaginăm că elevii s-au transformat în mici furnici. elevul legat la ochi e condus la locul de unde a pornit. Obţineţi o nouă perspectivă.

grupele se întorc şi împreună cu profesorul fac o plimbare pentru a găsi obiectele marcate pe listă.Adăpostul unui animal . Câştigă acea grupă care a marcat locul a cât mai multor lucruri listate şi dacă acestea au fost găsite de către profesor. fiecare grupă trebuie să adune vizual lucruri înscrise pe o listă.O vieţuitoare zburătoare .O piatră mare (de mărimea unei pepene mare) 99 .Ceva care să dovedească influenţa omului asupra naturii .Ceva care miroase plăcut . deoarece dacă găsesc aceleaşi lucruri.Ceva dur . Se marchează pe listă locul unde pot fi găsite lucrurile de pe listă.Trei lucruri verzi . Elevii trebuie să fie creativi. Într-un interval de timp hotărât.Ceva cârlionţat . vieţuitoare şi lucruri care urmează a fi găsite. Materiale necesare: o listă cu obiecte.Sunetul unui animal .O vieţuitoare care trăieşte în apă . Procedura: Împărţiţi clasa în grupe de 5-6 elevi.Ceva neobişnuit .Ceva care poate fi mâncat .Trei lucruri albastre . jocul devine plictisitor. fără să provoace daune de orice fel mediului.Un băţ înalt ca cel mai înalt elev al grupei .Vânătoare de necrofoare: Un joc pe care elevii îl vor juca în timp ce studiază natura Lungimea activităţii: O oră. Câte o persoană din fiecare echipă va nota lista.Ceva periculos .Ceva care miroase neplăcut . depinde de succesul echipelor de a găsi lucrurile.Ceva neted . Dacă timpul a expirat. Lista poate fi schimbată în funcţie de locul unde se joacă jocul: .

ochelari şi sepci împotriva soarelui. a echipamentului necesar etc. mulţumindu-le că au participat. Fiţi atenţi ca activităţile voastre să nu fie organizate în zile în care se organizează şi alte activităţi.Verificaţi lista voastră cu planuri. stabiliţi o dată în care vă întâlniţi şi lăsaţi ca fiecare dintre participanţi să îşi poată spună opinia. cât şi cu asigurarea locului de prezentare a posterelor şi afişelor făcute de voi. 5. Luaţi legătura cu organizaţiile non-profit. grupuri şcolare şi bisericeşti şi alte organizaţii comunitare pentru ca şi membrii acestora să ia parte la activitate. 7. presa locală pentru a face reclamă acţiunii voastre în întreg oraşul. Contactaţi. sărbătoriţi împreună cu voluntarii. Întocmiţi un plan de activitate. Discutăm despre Deşeuri. Luaţi legătura cu compania locală de salubritate pentru a cere sfaturi în legătură cu colectarea şi depoziterea deşeurilor. Decideţi ce fel de proiect veţi adopta. Elevii să aibă o listă cu ce e de făcut. unde pot fi invitate şi oficialităţile locale.Cum să organizăm o acţiune de curăţire proprie? Sursă: Să menţinem America minunată (Keep America Beautiful) Există ceva în comunitatea voastră care vă deranjează? De câte ori treceţi pe lângă un parc plin de deşeuri sau pe lângă un perete plin de graffiti şi fircălituri. oamenii de afaceri. Vă mai gândiţi unde să începeţi? Iată câteva sugestii în plus: Organizaţi o activitate de plantare de pomi Adoptaţi o stradă. care v-au susţinut. Acest lucru deranjant poate fi un teren de joacă acoperit de mizerii sau poate fi un efort de recirculare a materialelor care merită să primească un impuls. 2. Soluţia este însă întotdeauna la îndemână. 3. care va funcţiona în cadrul şcolii. Fiecare să aibă asupra lui îmbrăcăminte adecvată. un parc. Transportul şi Reciclarea lor. etc. Luaţi “legătura cu cel mai mare şi cel mai mic”. Acesta poate deveni începutul unui club de mediu. trebuie doar să spunem “ne-am săturat. 1. ce echipament este necesar pentru a aduna deşeurile. mănuşi de cauciuc. Puteţi organiza chiar un picnic. nu vă simţiţi bine. Creaţi un comitet de “curăţire” din elevii şcolii interesaţi. Încercaţi să obţineţi suporturi financiare de la oamenii de afaceri sau companiile din zonă. Iată câteva sugestii care vă pot ajuta să începeţi propriul program de Curăţire. unde trebuie acestea colectate. Angajaţii lor vă pot ajuta în activitatea de curăţire. activitatea e amânată pe duminica viitoare. să facem ceva” şi să ne unim puterile pentru ca împreună cu alţi membrii ai comunităţii să eliminăm problema. În comunicările personale şi în presă nu uitaţi să amintiţi toate ajutoarele care v-au fost acordate. unde participă voluntari. Ei vă pot sprijini atât cu donaţii. Curăţenie şi Afaceri. un copac şi aveţi grijă ca aceasta să fie întotdeauna curată 100 . Problema trebuie abordată împreună cu alţi membrii dornici să vă ajute. 6. de asemenea posturile locale de radio şi televiziune. De exemplu duminică dimineaţă de la 8 până la prânz va ţine activitatea de curăţenie. grupele civile care v-au ajutat. 4. agenţiile de protecţie a mediului. Nu s-ar fi putut face fără tine! După terminarea muncii. dacă vremea nu e corespunzătoare.

comunitatea va fi mândră de voi. 101 .Întocmiţi o contestaţie împotriva poluării cu deşeuri Curăţiţi zona unui râu. unde s-au depozitat deşeuri ilegal Posibilităţile sunt nesfârşite – elevii au posibilitate de alegere. Deci suflecaţi-vă mânecile de cămaşă şi faceţi ceva pentru mediul care vă înconjoară! Eforturile voastre vor fi încoronate de succes.

Fiecare clasă poate lucra pe diferite teme de mediu şi toţi elevii pot să contribuie cu idei . 3. grădini publice sau pur şi simplu locuri în care oamenii se pot bucura de natură. creaţi programe de reciclare în şcoală. 4. în locuri ca şi biblioteca publică. găsiţi fonduri pentru dezbateri pe tema mediului cu invitanţi. Zonele verzi sunt parcuri. pe o temă de mediu. un râu sau un parc. Imprimaţi logo-ul câştigător pe pungi de plastic pentru ca elevii să folosească sau să vândă pungile de plastic comunităţii. ajutaţi la planificarea unor activităţi în comunitate sau doar cu elevi şi profesori ai şcolii. desfăşuraţi excursii. pentru a obţine mai multe informaţii şi a organiza alte proiecte.Activităţi alternative de protectia mediului Aceste activităţi se pot transforma în evenimente la care să participe întreaga şcoală. Se poate crea o hartă pentru şcoală în sine. prin care aceştia să afle locurile “verzi” ale oraşului. elevii. Ideea este ca elevii să se mândrească cu ceea ce îi înconjoară şi să menţină dorinţa de a menţine curată zona ce este asociată cu şcoala lor. Activităţile menţionate mai jos sunt activităţi potrivite pentru a se desfăşura pe întreg parcursul anului şcolar pentru a sărbători evenimente legate de mediu. Adoptaţi un copac.Creaţiile se pot afişa şi în afara şcolii pentru a educa membrii comunităţii. 2. Se poate realiza şi o grădina a şcolii care poate fi sponsorizată de către cineva sau chiar dedicată unei anumite persoane. Plantaţi copaci: Copacii pot fi donaţi de către agenţia locală pentru protecţia mediului şi pot fi plantate pe terenul şcolii. Capsula timpului poate să le arate elevilor de mâine ce fel de lucruri au fost importante pentru elevii 102 . în loc să-l arunce. faceţi design de tricouri. deschise tuturor elevilor. Copaci. Câştigătorilor li se pot acorda premii. 7. eseuri. bănci pot fi plasaţi în curtea şcolii pentru a înfrumuseţa şcoala şi pentru ca elevii să se bucure de şcoala lor. profesorii şi membrii comunităţii să ştie ce fel de zone verzi are şcoala de oferit. Refolosirea pungilor de plastic este o parte a reciclării şi le poate arăta altora cum să refolosească plasticul. Expoziţii de mediu: Fiecare clasă poate să organizeze o expoziţie de mediu cu scopul de a-i informa pe cei din şcoală. Organizaţi un concurs prin care să se decidă logo-ul ce urmează a fi folosit. puteţi să colaboraţi cu un ONG care se preocupă de probleme de mediu. pentru ca vizitatorii. 8. Capsulă a timpului ecologic: Cereţi-le elevilor să creeze o “capsulă a timpului” despre eforturile şi problemele pe care oamenii le fac în legătură cu mediul înconjurător azi. Club de protecţia mediului: strângeţi un grup de elevi interesaţi de protecţia mediului. Şcoala este responsabilă pentru zona respectivă şi curăţenia acesteia. în legătură cu mediul înconjurător. Un semn se poate posta lângă acea zonă pentru ca oamenii să afle cine este responsabil pentru acea zonă şi curăţenia acesteia. Harta poate să conţină şi numele şcolii şi a celor care au alcătuit harta. Elevii şi profesorii pot să planteze diferite plante în zilele dedicate mediului în calendarul internaţional sau pentru a sărbători o zi specială pentru şcoală. o porţiune de râu sau parc: Şcolile ecologice locale pot să adopte un copac. 5. muzeu sau primărie. 1. Creaţi o hartă verde a comunităţii: Şcoala poate să alcătuiască o hartă pentru oraş care poate fi plasată prin oraş pentru turişti sau/şi locuitori. Creaţi un logo ecologic al şcolii şi imprimaţi-l pe pungi de plastic: Cereţi-le elevilor să creeze logo-uri pentru şcoală. 6. fotografie sau concurs de desene. Găsiţi un loc în curtea şcolii unde capsula timpului va fi îngropată pentru 25 de ani. organizaţi activităţi de curăţenie în şcoală. Hărţi se pot pune şi în parcuri pentru a le arăta oamenilor ce are acesta de oferit. Organizaţi un concurs pe teme de mediu: Organizaţi un concurs de postere. Multe din activităţi sunt de asemenea bune pentru a ajuta şcolile să devină membrii ale sistemului Eco-şcoală din România. Plăcuţe sau semen pot fi făcute şi plasate în faţa copacului pentru a comemora evenimentul. Un concurs între clase dotat cu premii poate să fie un stimulant pentru participarea claselor. Toţi elevii sunt bineveniţi să participe şi operele de artă pot fi expuse prin şcoală pentru ca toată lumea să se poată bucura de ele.

prin rotaţie. organizaţi o “olimpiadă amuzantă a mediului înconjurător”. Aceste activităţi pot să dureze pe parcursul întregului an şi clasele pot să asiste şi să desemneze câştigătorii. Există multe sărbători internaţionale dedicate unui anumit animal. Subiectele se pot axa pe diferitele probleme de mediu din prezent. Extincţia speciilor. profesorul de literatură poate să arate rolul naturii în poezie etc. Elevii pot să participe la probe în care trebuie să construiască diferite lucruri respectând nişte reguli stricte. Fiecare clasă alege un obiect pe care doreşte să îl includă. juca în scenete. 15.G-uri. Clasele pot organiza discuţii. animale sau alte lucruri legate de mediul înconjurător. Sau. Fiecare clasă alege un subiect despre care să vorbească altora. Lecţii de ecologie: O dată pe lună profesorii (indiferent ce specialitate au) predau o lecţie pe o temă de mediu. scăderea resurselor.dinaintea lor. Târg pentru conştientizare: Cereţi-le tuturor claselor să prezinte un subiect la un “târg pentru conştientizare”. Acest tip de activitate oferă şansa elevilor să pună întrebări despre diferitele tipuri de lucruri pe care oamenii le fac pentru mediu în comunitatea lor. 4 octombrie este Ziua Animalelor. 14. Centru de resurse pentru mediu: O mică secţiune poate fi amenajată în bibliotecă sau sertar biologic. Profesorii pot să le ceară elevilor ca în proiectele lor de documentare să folosească resursele disponibile. Cereţi-le elevilor să facă postere sau desene pentru a le arăta celorlalţi importanţa protejării animalelor şi cum se poate contribui la aceasta. scrie poezii sau orice alt fel de a gândi care îi poate educa pe alţii în legătură cu mediul. Profesorii pot să demonstreze cum natura este legată de toate domeniile şi cât de important este mediul înconjurător. 11. în care să fie implicate toate clasele. Târg pentru Pământ: Organizaţi un festival al comunităţii care poate să crească nivelul de conştientizare pe plan local despre metode de protecţie a mediului care pot fi sprijinite de O. Invitaţi ziarele locale să participe şi să fotografieze elevii. Elevii ar trebui să aibă posibilitatea să participe la programe de conştientizare asupra efectului dăunător al gunoiului. Târgul pentru conştientizare poate fi o zi în care elevii vorbesc altor clase despre subiectele lor. dacă nu se găseşte destul spaţiu în oraş. Activităţile pot să varieze în funcţie de grupa de vârstă. 12. Posterele pot să exprime ce este relevant pentru elevi. 17. Probele pot să se axeze pe produse reciclabile. Şcoala poate să formeze echipe de dezbateri pentru ca unele probleme să fie dezbătute cu alte şcoli sau între diferite clase. Dezbatere pe teme de mediu: Organizaţi o dezbatere în întreaga şcoală despre diferitele probleme cu care se confruntă comunitatea în legătură cu mediul. De exemplu. 16. Proiect de curăţenie: În fiecare lună se poate organiza o acţiune de curăţare a curţii şcolii. Adunări ecologice: Elevii participă la discuţii ample cu membrii ai comunităţii care lucrează în diferite sectoare ce au legătură cu mediul. Posibilităţile sunt nelimitate. Clasele pot să joace diferite scenete pe probleme mediu. unde să poată fi la îndemâna elevilor cărţi legate de mediu. Elevii pot să includă şi alte obiecte care sunt parte a culturii prezente. care este similară dar cu probe mult mai trăznite în care probabil că elevii se vor murdări sau uda. Evenimentul poate să aibă loc în curtea şcolii. Ziua Mediului: Toţi elevii pot să participe într-o competiţie de o zi sau o jumătate de zi care implică activităţi în aer liber. gândire critică şi abilităţi de lider. împreună cu o fotografie a clasei. 13. Elevii pot să se costumeze în diferite tipuri de animale şi să participe la un carneval. legate de mediu. 103 . cele mai bune scenete urmând a fi premiate. De exemplu. elevii pot să se costumeze ca şi animalul sărbătorit în respectiva zi. încălzirea globală. Atât şcoala cât şi membrii comunităţii pot propune o idee de proiect legat de mediu pentru comunitate şi şcoală. De asemenea. Agenţii pentru Protecţia Mediului şi chiar de primărie. 9.N. profesorul de istorie poate să ţină o lecţie despre felul în care perspective asupra mediului s-a schimbat după al doilea război mondial. Elevii pot să vadă diferenţa şi să discute efectele curăţeniei. În funcţie de materia predată profesorul va alege acel aspect care se leagă de pregătirea sa. 10. Elevii pot să se plimbe prin şcoală sau prin oraş arătându-şi costumaţiile. pentru a le pune la încercare capacitatea de gândire. Parada speciilor: Puneţi-l pe elevii de toate vârstele sau doar elevii unei clase să se costumeze în animalul preferat sau ca un animal pe cale de dispariţie. fiecare clasă poate să fie responsabilă într-o anumită perioadă prestabilită de curăţenia în curtea şcolii. poluarea apei şi aerului.

Unele broşuri pot să trateze despre diferite feluri de a recicla. Imaginaţi-va viitorul: Clasele vor scrie esee răspunzând la întrebarea “Cum ar putea să fie mediul înconjurător în 2025?”Creaţi un afişier sau alte modalităţi de a expune eseele şi desenele în clasă. hârtie. împotriva deşeurilor sau despre activităţile poluante pe care oamenii le întreprind în fiecare zi. 22. 20. Realizaţi un sondaj pe probleme de mediu: Ce cantitate şi ce fel de energie. 104 . Broşuri despre mediul înconjurător: Fiecare clasă sau un grup de elevi poate să creeze o broşură despre diferite probleme de mediu pentru a-şi educa colegii.18. Fiecare clasă va trebui să efectueze cercetări asupra problemei. 23. postere informaţionale cu desenele lor despre mediu peste tot în clasă sau orice alte lucruri care ei consideră că le-ar face clasa mai prietenoasă şi mai ecologică. în revista şcolii sau sub formă de pliante pe care agenţiile de mediu pot să îi distribuie comunităţii. Odată ce broşurile sunt gata elevii pot să le dea la imprimat în ziarele locale. după cum consideră potrivit. Poate să existe un concurs în şcoală. Fiecare clasă face designul propriului coş de gunoi pe care îl amplasează în curtea şcolii. Elevii pot să adauge coşuri de reciclat. Coşuri de gunoi pot fi amplasate în clase. Realizaţi un sondaj cu aceste întrebări şi alcătuiţi un raport cu rezultatele. Holul sau sala ecologică: Fiecare clasă poate să îşi decoreze sala într-un mod ecologic. incluzând soluţii posibile la care s-au gândit. Dezvoltaţi o politică de mediu pentru şcoală: Aceasta este o activitate care este cel mai bine realizată printr-o colaborare între elevi. 21. şi ce tip de gunoi este generat? Identificaţi modalităţi prin care şcoala poate reduce consumul de energie şi alte resurse. produse de curăţat sunt folosite lunar în şcoală? Câtă apă se consumă? Cât de mult gunoi. 24. Directorul va lansa politica oficială de ziua Pământului sau altă zi cu semnificaţie deosebită pentru mediu. 19. Teme de mediu pot fi amplasate pe coşurile de gunoi pentru a-i informa pe elevi. şcoala. holuri sau chiar în cartierul în care se află şcoala. Containere de reciclare pot fi decorate pentru a încuraja şcoala şi comunitatea să recicleze. Fiecare clasă va scrie un raport colectiv pe care îl va prezenta altor clase. profesori sau alţii despre ce orori se pot crea dacă gunoiul nu este aruncat unde trebuie. sau alocaţie centrală în şcoală. Coşurile pot fi pictate sau pot avea diferite lucruri lipite pe ele. ca să îi încurajeze pe elevi să îşi redecoreze clasele. Găsiţi soluţii pentru o problemă de mediu locală sau globală: Fiecare clasă va decide asupra unei probleme de mediu ce trebuie investigată. profesori şi alt tip de personal. faceţi în aşa fel ca elevii să fie cât mai creativi. Coşuri de gunoi ecologice: Alcătuiţi design-ul coşurilor de gunoi pentru curtea şcolii. publicul.

Eroziune – Activitatea sau procesul de eroziune este procesul prin care particulele de sol de la suprafaţa pământului sunt dislocuite. Comportament dăunător – Ceva sau cineva care afectează negativ mediul natural. o persoană sau o populaţie. Comun (paragină) – o bucată de pământ folosită de membrii comunităţii. Predaţie – O formă de viaţă în care hrana e obţinută prin uciderea sau consumarea altui 105 .Poem sub forma unui diamant. care emite sunete. Diamant . sau în termenii standardului de mediu un avertisment preventiv exprimat prin cuvinte. de ex. Parazitism – O asociaţie intimă. Mediu – Factori şi energii din extern care afectează un organism. un container în care e pus ceva. dintre care una (parazitul) beneficiază de pe urma celeilalte organisme (gazdă). locul unde de obicei acesta poate fi întâlnit. Mutualism – Asociaţia benefică. a unei arii protejate de exemplu. Curatela resurselor noastre naturale. Energie – O sursă de putere folosibilă (ca şi căldura sau electricitatea). Ecolocaţie – Un sistem sonor folosit de lilieci pentru detectarea obiectelor. Ecosistem – O unitate ecologică formată dintr-o comunitate de organisme şi relaţiile dintre acestea. vânatul sau aruncarea de deşeuri. Habitat – Mediul natural al unei plante sau animal. o bucată de pământ neîmpărţită folosită ca păşune. hârtie sau pungi. nu mai trăieşte. hârtie folosită sau alte lucruri aruncate. provocându-i daune. Încălzire globală – Creşterea temperaturii atmosferice în general care cauzează schimbarea climei. Poluare – Acţiunea de producere a daunelor mediului prin contaminarea cu diferite substanţe.Dicţionar de cuvinte Comenzalism – O relaţie între două organisme prin care una obţine hrană sau alte beneficii de la cealaltă fără a-i cauza acesteia daune sau beneficii. directă între două organisme diferite. ce sunt reflectate înapoi spre sursa emiţătoare. produse în general de către om. folositoare dintre două organisme. Deşeuri – Gunoaie. Extinct – Care nu mai există. Împachetarea – Aranjarea unor lucruri în cutii. Custodie (curatelă) – Conducerea şi managementul unui habitat. Logo – Un motto.

106 .Un zăcământ (cărbune.Utilizat. ulei sau gaze naturale) format în pământ din resturi de plante şi animale. Ultrasonic. în general : specii ale căror supravieţuire e ameninţată. Zăcăminte fosile . Reciclare – Procesul de folosire repetată a resurselor sau a deşeurilor cu alterare minimă. produs de vibraţii sau unde ultrasonice.organism. Specii periclitate – Specii ameninţate de extincţie.

creioane şi creioane colorate Hârtie Lipici Foarfeci Tablă de scris Cretă albă Bandă Spaţiu mare pentru desfăşurare Cartoane poster Elemente şi materiale ajutătoare Alte materiale: O sursă de muzică care poate fi pornită şi oprită uşor Saci menajeri Mănuşi de cauciuc sau pungi mici de plastic pentru ocrotirea mâinilor elevilor Cântar Pahare de plastic Vată Sursă de apă 2 kilograme de biscuiţi săraţi Numeroase vase Reviste vechi Bucăţi mari de hârtie Hartă de perete Deşeuri curate Ciorpac pentru insecte (mâner din lemn. pietre Sol Nisip Două pungi de plastic (una mai mică. inel din metal cu tifon) Lupe de mână Borcane de sticlă Determinatoare de plante şi animale Bandaje de legat la ochii Sticlă de plastic conţinând sol O găleată cu apă 2 cilindrii gradaţi 2 tave 1m x 1m cub de iarbă cu sol Materiale pentru împachetat produse zilnic folosite Linear Prosoape de hârtie Bande elastice 2 găleţi Imagini despre formaţiuni de teren O găleată mică Cană pentru apă Roci.Materiale necesare Instrumente de scris şi desen: markere. una mai mare) şi aţă puternică (sau ceva cu care se poate lega gura pungii) 2 termometre Două sticle de doi litri Sursă de lumină Peşti guppy Melci de apă Hârtie milimetrică Plante de apă 107 .

D. Şi frunzele verzi cresc. Kris.: Peace Corps ICE.Surse bibliografice Braus.C. Judy and David Wood. August 1993. 108 . Vagos. Educaţia de mediu în şcoli: Să creăm un program care funcţionează! Washington.

Educators Reference Desk: www.Adrese Internet 1.com Ecokids!: www.bats.org Natural Resources Defense Council: www.gov Keep America Beautiful: www.edf.org EnviroLink: www.aspx Environmental Defense: www.nrdc.Internet Content for the classroom: www.com/ Earth 911: Making Every Day Earth Day: www.com United Nations Environment Program: www.KAB.eduref.naturepark.unep.epa.org/ 109 .com/ Texas Commission of Environmental Quality: www.org Environmental Education Directory: http://enviroeducation.fastplants.sciencenetlinks.html Environmental Protection Agency: www.com North American Association for Environmental Education: http://eelink.gov Earth Day Network: www.org/ Environmental News Network: www.nationalgeographic.org Nature Park: www.org Worldwide Fund for Nature: www.usgs.ecokidsonline.envirolink.nwf.earthday.org 2.html Fast Plants: www.org Wildlife Preservation Trust International: www.tx.uk/ 3.tceq.org/index.marcopolo-education.org.org Marco Polo.org Alte adrese importante pentru lecţii despre mediu: National Wildlife Federation: www.com/xpeditions/ Science Net Link: www.enn.wptl. US Geological Society: www.us/index.state.earth911.net/classroomresources-directories.panda.net National Geographic Xpeditions: www. The Bat Conservation Trust: www.

Ca oricare lucru nou care este experimentat. Avem plăcerea de a invita copiii dumneavoastră la un nou program de educaţie ecologică. să muncim cu dumneavoastră şi cu copilul dumneavoastră. respectiv jocurile. Pe lângă aceste materiale necesare fiecărui copil. există posibilitatea ca pe întreaga perioadă a semestrului. sunt preluate din modelul de prezentare a noţiunilor de educaţie ecologică în SUA. De asemenea. pe întreaga perioadă a primului semestru. Suntem convinşi că această nouă metodă va fi utilă şi amuzantă atât pentru elevi cât şi pentru profesori (elevii vor putea învăţa foarte multe lucruri într-un mod foarte simplu şi atrăgător).Model de scrisoare către părinţi Dragi părinţi. sau email…etc). Noi vom fi foarte bucuroşi să vă avem printre noi. cu acest program de educaţie ecologică. una dintre acestea fiind şi şcoala în care învaţă copilul dumneavoastră. Programul nostru se va adresa şcolilor din judeţul Satu Mare. programul va fi extins şi la nivelul altor judeţe. Mai jos veţi găsi o listă cu materialele necesare copilului dumneavoastră pentru participarea la aceste cursuri. numele profesorului/profesoarei 110 . Aceste materiale. Dacă aveţi întrebări. unor copii să li se ceară să aducă câteva dintre următoarele obiecte care vor fi folosite pentru desfăşurarea lecţiilor. De aceea noi vom aprecia foarte mult interesul manifestat de dumneavoastră pe întreaga perioada a semestrului în care vor avea loc aceste lecţii. vă rugăm să ne anunţaţi. şi în acest caz avem nevoie de o evaluare care să ne ajute să realizăm varianta optimă care va fi extinsă în viitor la nivelul tuturor şcolilor din judeţul Satu Mare. Metoda de învăţat al acestui curriculum va fi foarte diferită de metoda tradiţională – noţiunile de educaţie ecologică vor fi prezentate într-un mod interactiv şi atrăgător pentru elevi prin intermediul jocurilor folosite. vă rugăm să ne spuneţi dacă sunteţi de acord sau nu. Dacă acest program va avea rezultate pozitive. vă rog nu ezitaţi să mă contactaţi. Sau dacă v-ar face plăcere să participaţi la unul sau mai multe cursuri (pentru a observa sau pentru a ne ajuta) vă rugăm să ne anunţaţi. (numărul de telefon al profesorului/profesoarei sau numărul de telefon al şcolii. Dacă credeţi că unele din aceste materiale sunt o problemă pentru dumneavoastră. Cu stimă.

Index pentru lecţii IV Mediul-ce reprezintă pentru noi? Culegere de cuvinte Conexiuni Mulţumire mediului Dilema marelui peşte Comportament dăunător Dezbateri despre mediu Ce ai face? Noi contruim acest oraş X X X X X X X X V X X X X X X X X VI X X X X X X X X VII X X X X X X X X VIII X X X X X X X X în clasă X X X X X X X X X afară subiecte să învăţăm despre mediu să învăţăm despre mediu pânza vieţii resurse naturale resurse naturale etica de protecţia mediului etica de protecţia mediului etica de protecţia mediului conştientizarea necesităţii respectului faţă de natură pierdera habitatelor X ecosisteme ecosisteme habitatele acvatice eroziune X X X eroziune poluare poluarea apelor recirculare recirculare recirculare recirculare împăchetare păduri energie regiunile polare speciile periclitate ecolocaţia liliecilor despre lilieci artă de mediu să învăţăm despre mediul înconjurător E nu numai casa noastră Ecosisteme din curtea şcolii Dacă am trăi pe o insulă Acvariu într-o sticlă Eroziunea pădurilor tropicale Clădirea unui munte mare Proiect: să facem ordine şi curăţenie Poluarea apelor Festival de mediu pe tema reciclării materialelor Producerea hârtiei Deşeurile Protestează pentru reciclare Totul e împăchetat Dacă un arbore e doborât în pădure Conservarea energiei Problemele mediului în regiunile polare De ce sunt speciile periclitate? Ecolocaţia Legendă şi adevăr despre lilieci Sensurile înţelesului Riscurile mediului X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 111 .

Va rugam sa fiti onest deoarece acesta evaluare ne va ajuta sa imbunatatim manualul de educatie ecologica “Pamantul e comoara noastra”. 112 .) Dacă dumneavoastră aţi furnizat materialele. au fost ele rambursate de către şcoală? Vă rugăm să notaţi orice comentariu sau sugestie în ceea ce priveşte furnizarea materialelor. Titlul: Timp: De cât timp aţi avut nevoie pentru a pregăti această lecţie? Timpul alocat pentru desfăşurarea acestei lecţii a fost prea scurt? (Va rugăm să încercuiţi varianta de răspuns pentru care optaţi. Cine a furnizat materialele? şcoala? dumneavoastră? părinţii elevilor? (Vă rugăm încercuiţi răspunsul sau răspunsurile pentru care optaţi.) Vă rugăm să ne explicaţi orice comentariu sau recomandare pe care o credeţi necesară în ceea ce priveşte perioada de timp alocată desfăşurării lecţiilor. prea lung? suficient? Materiale: Materialele necesare desfăşurării cursurilor au fost uşor de obţinut? Dacă nu.Model de evaluare a lecţiilor proiectului „Pământul e comoara noastră” Va rugam completati formularul de evaluare pentru lectia pe care doriti sa o folositi in timpul unei ore de curs. aţi reuşit să creaţi o alternativă de succes? Vă rugăm să explicaţi.

Consideraţi că lecţia a atins scopurile propuse? Le-a plăcut elevilor lecţia? V-a făcut plăcere să predaţi elevilor această lecţie? Vă rugăm să notaţi orice comentariu sau recomandare în ceea ce priveşte conţinutul sau metoda folosită în cadrul acestei lecţii.Conţinut şi Metodă: Consideraţi că informaţia transmisă de lecţie a fost importantă? Vă rugăm să explicaţi. Vă rugăm să detaliaţi. Alte comentarii/sugestii: 113 .

Adresă de contact: Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare Str.ro http://www.ro 114 .eke. 14 440012 Satu Mare Tel/fax: 0261-711 050 E-mail: eke@xnet. Aurel Popp nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful