You are on page 1of 2

'''Neutrosofia''' este o nouă stiinţă din domeniul [[filozofie|filozofiei]] care studiază

originea, natura şi scopul neutralităţilor, precum şi interactiunea acestora cu diferite


spectre de idei. Neutrosofia a fost introdusa de [[Florentin Smarandache]] în [[1995]].

Această teorie consideră fiecare notiune sau idee ''A'' împreunã cu opoziţia sau negaţia
acesteia ''Anti-A'' şi spectrul de neutralităţi ''Neut-A'' (de pilda noţiuni sau idei care se
găsesc între cele două extreme şi care nu susţin nici ideea ''A'' nici pe ''Anti-A''). Ideile
''Neut-A'' si ''Anti-A'' împreună sunt numite ''Non-A''.

Conform acestei teorii, fiecare idee ''A'' are tendinţa de a fi neutralizată şi balansată cu
idei ''Anti-A'' şi ''Non-A'' pentru menţinerea echilibrului. La modul clasic ''A'', ''Neut-A'',
''Anti-A'' sunt disjuncte două câte două. Totuşi, deoarece în multe cazuri limitele între
noţiuni sunt destul de vagi, imprecise, se poate ca ''A'', ''Neut-A'', ''Anti-A'' (şi desigur
''Non-A'') să aibă de asemenea părţi comune două câte două.

Neutrosofia stă la baza logicii neutrosofice, a mulţimilor neutrosofice, a probabilitătii şi


statisticii neutrosofice utilizate în aplicatiile [[inginerie|inginereşti]] (mai ales când este
vorba de calcule software sau fuziune informatică), [[medicină]], stiinţele militare,
[[cibernetică]] şi [[fizică]].

==Logica neutrosofică==

Logica neutrosofică este o încercare de unificare a multor logici existente. Ea


generalizează logica ''fuzzy'' (mai ales cea intuiţionistică). Ideea principala a logicii
neutrosofice este aceea de a caracteriza fiecare propoziţie logică într-un spaţiu
tridimensional neutrosofic, ale cărui dimensiuni reprezinta adevărul (A), falsul (F) şi
nedeterminarea (I) a propoziţiei considerate, unde A, F şi I sunt submultimi reale standard
sau ne-standard ale intervalului ne-standard ]+0, 1+[.

În inginerie se poate utiliza doar intervalul clasic [0, 1]. A, F şi I sunt componente
independente care lasă loc informaţiei incomplete (când suma lor superioară este mai
mică decât 1), paraconsistente sau contradictorii (când suma lor superioară este mai mare
ca 1), sau informaţii complete (când suma superioară a acestora = 1). De exemplu, o
propoziţie poate fi între [0,4, 0,6] adevărată, (0.1) sau între (0.15, 0.25) nedeterminată, iar
între (0,1, 0,2) falsă.

==Mulţimea neutrosofică==

Mulţimea neutrosofică generalizeaza mulţimile ''fuzzy'' (mai ales cele intuiţionistice). Fie
U universul de discurs, iar M o mulţime inclusa în U. Un element x din U va fi corelat cu
mulţimea M astfel: <math>x(A, I, F)</math> şi va apartine mulţimii M în felul urmator:
apartine multimii M în procent de a%, nu apartine mulţimii M în procent de f%, şi
procentul nedeterminat (nu se ştie dacă aparţine sau nu aparţine mulţimii M) este de i%,
unde “a” variază în A, “f” variază în F, şi “i” variază în I.
Static, A, I şi F sunt submulţimi, dar dinamic A, I şi F sunt funcţii/operatori care depind
de mai mulţi parametri cunoscuţi sau necunoscuţi.

==Probabilitatea neutrosofică==

Probabilitatea neutrosofică este o generalizare a probabilităţii clasice şi a probabilităţii


imprecise, când posibilitatea ca evenimentul A să se întâmple este a% adevarată, unde “a”
variază în submulţimea A, i% nedeterminată, unde “i” variază în submulţimea I, şi f%
falsă, unde “f” variază în submulţimea F.

În probabilitatea clasica nsup < = 1, in timp ce in probabilitatea neutrosofica n_sup <=


3<sup>+</sup>. Probabilitatea imprecisă înseamnă probabilitatea ca un eveniment să fie
o submulţime A în [0, 1], nu un număr p în [0, 1], ceea ce rămâne se consideră să fie
contrariul, submulţimea F (de asemenea din intervalul [0, 1]); nu există mulţimea
nedeterminată I în probabilitatea imprecisă.

==Statistica neutrosofică==

Statistica neutrosofică constă în analiza evenimentelor descrise de către probabilitatea


neutrosofică. Este o generalizare a statisticii clasice. Funcţia care modelează
probabilitatea neutrosofică a unei variabile aleatoare este numită distribuţie neutrosofică:

<math>NP(x) = [A(x), I(x), F(x)]</math>, unde <math>A(x)</math> reprezintă


probabilitatea ca valoarea x să apară, <math>F(x)</math> reprezintă probabilitatea ca
valoarea x să nu apară, iar <math>I(x)</math> reprezintă probabilitatea
nedeterminată/necunoscută a valorii x de a apărea sau a nu apărea.

==Aplicaţii==

În multe proiecte de [[software]], logica, mulţimile, probabilitatea şi statistica


neutrosofică înlocuiesc frecvent logica fuzzy, mulţimile fuzzy, şi probabilitatea şi
statistica clasică.

==Legături externe==

*[http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/philos.htm Cărti electronice despre logica,


mulţimile şi probabilitatea neutrosoficã]

[[fr:Neutrosophie]]
[[ar:‫]]النيوتروسوفي‬
[[id:Neutrosofi]]
[[it:Neutrosofia]]
[[fa:‫]]نوتروسوفی‬
[[pt:Neutrosofia]]
[[es:Neutrosofía]]